SUBIECTE EXAMEN PRACTIC AUGUST 2012 GHID; TEHNICI; MOZES; BREVIAR; URGENTE;

1. Administrarea medicamentelor pe cale orala 2. Administrarea medicamentelor pe cale rectala 3. Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie 4. Administrarea medicamentelor pe suprafata mucoaselor 5. Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor 6. Baia partiala a pacientului la pat 7. Clisma evacuatorie 8. Clisma terapeutica 9. Determinarea glicemiei folosind teste reactive 10. Epistaxisul prim ajutor 11. Epistaxisul, tamponament anterior 12. Hematuria proba celor 3 pahare 13. Hemostaza cu garou in cazu unei plagi la nivelul antebratului 14. Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul coapsei 15. Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul gambei 16. Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul mainii 17. Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul piciorului 18. Hemostaza cu pansament compresiv 19. Hemostaza prin flexie fortata 20. Imbracarea si dezbracarea pacientului inconstient 21. Imbracarea unui bolnav cu fractura de membru inferior 22. Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura de gamba 23. Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura la nivelul coapsei 24. Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura la nivelul bratului 25. Imobilizarea definitive cu atela gipsata in fractura de antebrat 26. Imobilizarea in cazul fracturii deschise la nivelul antebratului 27. Imobilizarea provizorie cu atela Kramer in fractura de antebrat 28. Imobilizarea provizorie cu atela Kramer in fractura la nivelul coapsei 29. Imobilizarea provizorie in fracturile de clavicula 30. Infasarea antebratului 31. Infasarea capului capelina 32. Infasarea cotului 33. Infasarea gambei 34. Infasarea genunchiului 35. Infasarea piciorului 36. Infasarea regiunii inghinale 37. Infasarea sanului 38. Infasarea umarului
1

39. Ingrijirea cavitatii bucale la bolnavii inconstienti 40. Ingrijirea pacientului dupa punctia rahidiana 41. Ingrijirea unei plagi la nivelul antebratulu 42. Ingrijirea unei plagi la nivelul capului 43. Ingrijirea unei plagi la nivelul cotului 44. Ingrijirea unei plagi la nivelul gambei 45. Ingrijirea unei plagi la nivelul genunchiului. 46. Ingrijirea unei plagi la nivelul mainii. 47. Ingrijirea unei plagi la nivelul mentonului 48. Ingrijirea unei plagi la nivelul nasului 49. Ingrijirea unei plagi la nivelul piciorului 50. Ingrijirea unei plagi la nivelul regiunii inghinale 51. Ingrijirea unei plagi la nivelul sanului. 52. Ingrijirea unei plagi la nivelul toracelui 53. Ingrijirea unei plagi la nivelul umarului 54. Injectia intamusculara 55. Injectia intradermica 56. Injectia intravenoasa 57. Injectia subcutanata 58. Instrumentar si materiale necesare precizarii diagnosticului 59. Instrumentarul si materialele necesare tratamentelor curente 60. Interventii pentru mobilizarea secretiilor 61. Intoarcerea pacientului imobilizat din decubit dorsal in decubit lateral 62. Introducerea tubului de gaze 63. Intubatia oro-faringiana 64. Masurarea pulsului. Executie si inregistrarea in foaia de temperatura 65. Masurarea diurezei si notarea in foaia de temperatura 66. Masurarea respiratie executie si inregistrarea in foaia de temperatura 67. Masurarea temperaturii in axial si inregistrarea in foaia de temperatura 68. Masurarea tensiunea arteriala. Executie si inregistrarea in foaia de temperatura 69. Oxigenoterapia 70. Pozitionarea si transportul bolnavului cu fractura a coloanei vertebrale 71. Prastia infasarea nasului 72. Pregatirea patului fara bolnav 73. Primul ajutor in arsura de gradul I 74. Primul ajutor in arsura de gradul II 75. Primul ajutor in arsura de gradul III 76. Provocarea de varsaturi in scop terapeutic 77. Punctia venoasa 78. Recoltarea exudatului faringian 79. Recoltarea materiilor fecale 80. Recoltarea sangelui capilar pentru examene hematologice 81. Recoltarea sangelui determinarea rezistentei globulare 82. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice
2

83. Recoltarea sangelui pentru examene serologice 84. Recoltarea sangelui pentru hemocultura 85. Recoltarea sangelui pentru VSH 86. Recoltarea sangelui venos pentru hemoleucograma 87. Recoltarea secretiei purulente 88. Recoltarea secretiilor nazale 89. Recoltarea secretiilor oculare 90. Recoltarea secretiilor otice 91. Recoltarea secretiilor vaginale 92. Recoltarea sputei 93. Recoltarea urinei pentru urocultura 94. Recoltarea urinei pentru dozarea glucozei 95. Recoltarea urinei pentru examen sumar de urina 96. Recoltarea varsaturilor 97. Ridicarea bolnavului din decubit dorsal in pozitie sezanda 98. Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand 99. Ridicarea pacientului in pozitie ortostatica 100. Ridicarea pacientului in pozitie sezand la marginea patului 101. Ridicarea pacientului pe perna de care doi asistenti medicali 102. Ridicarea pacientului pe perna de catre un asistent medical 103. Schimbarea alezei 104. Schimbarea patului in latime (cu pacientul in pat) 105. Schimbarea patului in lungime (cu pacientul in pat) 106. Schimbarea pungii de colostoma 107. Schimbarea si infasarea sugarului 108. Servirea bolnavului cu plosca la pat 109. Servirea pacientului cu tavita renala in caz de varsaturi 110. Sondajul duodenal 111. Sondajul gastric 112. Sondajul vezical la barbat 113. Sondajul vezical la femeie 114. Spalatura auriculara 115. Spalatura gastrica 116. Spalatura oculara 117. Spalatura vaginala 118. Spalatura vezicii urinare 119. Tehnica efectuarii perfuziei intravenoase 120. Transportul si pozitionarea pacientului inconstient. 121. Trecerea bolnavului de pe targa in pat 122. Trecerea bolnavului din pat pe targa

Definitie: -medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala,animala sau chimica (de sinteza) transformate intr-o forma de administrare, prescrise de medic. Doze Doza terapeutic , adic doza utilizat pentru obinerea efectului terapeutic dorit , fr ca prin aceasta s se produc vreo aciune toxic , asupra organismului. Doza maxim , doza cea mai suportat de organism , fr s apar fenomene toxice reacionale. Doza toxic , cantitatea care , introdus n organism , provoac o reacie toxic , periculoas pentru organism. Doza letal , doza care omoar omul. Introducerea medicamentelor n organism se poate face prin mai multe ci: C.Mozes Bucal Rectal Prin mucoasa respiratorie Percutanat Prin aplicaii locale Parenteral L.Titirc Calea digestiv : oral , sublingual , gastric , intestinal , rectal Local : pe tegumente i mucoase Respiratorie Urinar Parenteral : sub forma injeciilor i.d. , s.c. , i.m. , i.v. executate de asistent , i.a. , i.c. , i.r. , i.o. executate de medic.

n funcie de caz , calea de administrare este aleas de medic , n raport cu : Scopul urmrit Capacitatea de absorbie a cii respective Aciunea medicamentului asupra mucoaselor Necesitatea unei aciuni mai lente sau mai rapide Starea general a bolnavului Tolerana organismului fa de medicament
4

Combinaiile medicamentului cu alte medicamente administrate Anumite particulariti anatomice i fiziologice ale organismului ntr-o oarecare msur i cu preferinele bolnavului

Scopul administrarii: -prevenirea imbolnavirilor (vaccinurile) -ameliorarea bolilor (medicamentele antalgice) -vindecarea bolilor (antibioticele) Caile de administrare: oral, rectal, respirator, tegumente, mucoase, Parenteral injectii: intradermice, subcutanate, intramusculare, intravenoase Locul de conservare: -in farmacii-in dulap -in dulapul ce contine otravurile, toate medicamentele stupefiante -in frigider Prescrierea medicamentelor este facuta de medic si cuprinde: -numele medicamentului -doza-cantitatea si concentratia -calea de administrare -ora administrarii si durata tratamentului -administrarea in raport cu alimentatia- inainte, sau dupa masa Circuitul medicamentelor in spital: -se completeaza condica de medicamente in triplu exemplar -se preda condica de medicamente la farmacie -se preiau medicamentele de catre asistenta medicala -se verifica : -ambalajul

-etichetele- chenar albastru de uz intern ; chenar rosu de uz extern; eticheta galbena solutie perfuzabila; eticheta neagra cu cap de mort si inscriptia otrava pentru toxice depozitarea in spital se face in dulapuri sau in cutii pentru fiecare pacient -administrarea la ora prescrisa Reguli de administrare a medicamentelor. Se evita greselile. Asistenta: -respecta medicamentul prescris de medic -identifica medicamentul -verifica calitatea -respecta caile de administrare -respecta orarul si ritmul -respecta doza -respecta somnul pacientului -evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor -serveste pacientul cu doza unica pentru administrarea orala -respecta succesiunea: calea orala: solide, lichide, apoi injectii, ovule vaginale, supozitoare -informeaza pacientul asupra efectului si efectelor secundare -anunta imediat medicul privind greselile produse in administrare -administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane -respecta masurile de asepsie, de igiena pentru a prevenii infectiile intraspitalicesti 1.Administrarea medicamentelor pe cale orala- tehnici 138 Definitie: -calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor care se resorb la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros Scop: -efecte locale -favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive -protejaza mucoasa gastrointestinala -inlocuieste fermentii digestivi si secretia gastrica in cazul lipsei -dezinfecteaza tubul digestiv -efecte generale

-medicamentele administrate oral se resorb la nivelul mucoasei digestive, in sange si apoi actioneaza asupra unor organe, sisteme, aparate Contraindicatii: -medicamentul este inactivat de secretile digestive -medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice -medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva -se impune evitare circulatiei portale -se impune o actiune promta a medicamentelor -pacientul refuza medicamentele Forme de prezentare a medicamentelor: Lichide - solutii,emulsii, mixuri, infuzii, tincturi, extracte, uleiuri Solide tablete, drajeuri, granule,pulberi, mucilagii Pregatirea administrarii medicamentelor: Pacientul: -este informat asupra efectelor urmarite prin administrare si asupra efectelor secundare -i se da in pozitie sezand, daca starea lui o permite Materiale: -lingura, lingurita, pipeta, sticla picuratoare, pahar gradat, ceasca -Apa, ceai, lapte Administrarea medicamentelor: Asistenta se spala pe maini, imbraca manusile, inainte de administrare verifica medicamentul

Lichidele: -ape minerale, siropuri, uleiuri, emulsii -se masoara cu paharul, ceasca -mixturile, emulsii- solutiile se masoara cu lingura, lingurita -tincturile, extractele- se dozeaza cu pipete, sticla picuratoare Solidele: -tabletele, drajeurile se asaza pe limba pacientului si se inghit ca atare -tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale (nitroglicerina) se asaza sub limba -pulberile nedivizate se dozeaza cu lingurita sau varful de cutit -granulele se masoara cu lingurita
7

Reorganizarea: instrumentele folosite se dezinfecteaza si se spala De stiut: -inaintea administrarii se verifica medicamentul -ceaiurile medicinale se prepara inainte de administrare, pentru a nu se degrada -mixturile se agita inainte de administrare -gustul neplacut se poate disimula prin diluare cu apa, ceai, sirop - la pacientii inconstienti, cu tulburari de deglutitie, se introduc medicamentele prin sonda Einhorn, in stomac sau duoden impreuna cu alimentele -administrarea medicamentelor direct n duoden prin sond se mai utilizeaz i pentru introducerea n tubul digestiv a substanelor iritante pentru mucoasa stomacal evitnd astfel contactul medicamentului cu peretele stomacal , cum sunt medicamentele vermifuge pentru parazitozele tubului digestiv cu localizare duodenal precum i substanele pentru tratamentul intraduodenal a cilor biliare extrahepatice, profitnd de posibilitile circulaiei enterohepatice -astfel, se pot introduce antibiotice care , resorbindu-se , ajung prin vena port la ficat , care le excret apoi prin cile biliare mpreun cu bila De evitat: -manipularea comprimatelor cu mana dupa imdepartarea ambalajului -amestecarea medicamentelor cu carbune medicinal care le absoarbe, reducand din actiunea lor -administrarea tabletelor si drajeurilor ca atare la copii sub 2 ani -atingerea dintilor de solutiile acide pentru ca ataca smaltul dentar -folosirea acelorlasi linguri, lingurite, pahare la mai multi pacienti 2.Administrarea medicamentelor pe cale rectala- tehnici 140 Definitie: calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor Indicatii: -pacientii cu tulburari de deglutitie -pacientii operati pe tubul digestiv superior -pacientii cu intoleranta digestiva (varsaturi, greturi, hemoragii) -pacientii la care se doreste evitarea circulatiei portale (prin ficat) Scop: -efecte locale: -golirea rectului
8

-efect purgativ -calmarea durerilor -atenuarea peristaltismului intestinal -atenuarea proceselor inflamatoare locale -efecte generale: -prin absortia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme Forme de administrare a medicamentelor: -supozitoare forme solide conice sau ovale, cu o extremitate ascutita care se topesc la temperatura corpului -clismele medicamentoase medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a se obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone -se pot face si microclisme Pregatirea administrarii: supozitoarelor Materiale: manusi de examinare, supozitoare, vaselina, tavita renala Pacientul: -pregatire psihica- este informat privitor la calea de administrare, la pozitia in care se face, la senzatia de defacatie -pregatire fizica-clisma evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun, si introducerea tubului de gaze, in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general, pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate Administrarea : -asistenta isi spala mainile si apoi imbraca manusile de examinare -despacheteaza supozitorul din ambalaj si il unge cu vaselina sau il mentine in atmosfera calda -departeaza fesele pacientului cu mana stanga, pentru a evidentia orificiul anal,, iar cu mana dreapta il introduce si il impinge cu indexul pana cand trece de sfincterul intern al anusului Reorganizare: deseurile se indeparteaza selectiv De evitat: supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare 3.Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie-tehnici 141 Definitie: -calea respiratorie sa preteaza la administrarea medicamentelor, avand in vedere suprafata mare a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor bogata Se administreaza: -gaze sau substante gazeificate (aerosoli) -lichide fin pulverizate (atomizor) -lichide sub forma de vapori -injectia intratraheala Scop: -dezinfectia, decongestionarea cailor respiratorii -imbogatirea aerului inspirat cu oxigen, pentru combaterea hipoxiei
9

-fluidificarea sputei -expectoratia Inhalatia reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in caile respiratorii, antrenate de vapori de apa. Indicatii: -rinite -rinofaringite -bronsite -astm bronsic Materiale: inhalator, cort, prosop, vaselina, apa clocotinda, substanta medicamentoasa Pacientul: - pregatire psihica -este informat cu privire la scopul administrarii medicamentelor -i se explica modul in care va respira: inspir pe gura, expir pe nas - pregatire fizica -se asaza in pozitie sezand; -isi sufla nasul; -se asaza un prosop in jurul gatului -se ung buzele cu vaselina si tegumentele peri-bucale Executarea tehnicii: -asistenta isi spala mainile -inchide ferestrele camerei -introduce in vasul inhalatorului o lingurita de inhalant la 1-2 l de apa clocotinda -asaza pacientul in fata palniei si il acopera cu cortul -mentine distanta de 30-80 cm fata de palnie -invita sa inspire pe gura, sa expire pe nas -supravegheaza pacientul -durata unei sedinte este de 5-20 min. Ingrijirea ulterioara: -se sterge fata pacientului cu prosopul personal -ramane in incapere 15-30 min -este ferit de curentii reci de aer. Reorganizare: materialele se strang, inhalatorul se dezinfecteaza De stiut: - inhalatorul poate deveni sursa de contaminare a cailor respiratorii, daca nu este sterilizat in prealabil De evitat: - inhalarea primilor vapori deoarece acestea pot antrena picaturi de apa fierbinte 4.Administrarea medicamentelor pe suprafata mucoaselor-tehnici 144 Scop: -dezinfectia -decongestionarea mucoaselor Forme de prezentare a medicamentelor: solutii (substanta omogena),
10

unguente, pulberi (pudra) A.Instilatia este tehnica de administrare a solutiilor medicamentoase pe o mucoasa sau organ cavitar (ochi, nas, ureche, vezica urinara) Instilatiile oculara, nazala, auriculara sunt executate de asistenta. Solutiile se instileaza cu ajutorul pipetei, sticlei picurator sau cu seringa Pregatirea instilatiei: Materiale: -de protectie- prosop -sterile- comprese sterile, tampoane, pipeta -nesterile- tavita renala -solutie medicamentoasa Pacientul:- pregatire psihica: -se informeaza -este instruit cum sa se comporte in timpul si dupa instilatie -pregatire fizica: -decubit dorsal sau sezand cu capul in hiperextensie pentru oculara si nazala -decubit lateral pe partea sanatoasa pentru auriculara Executarea instilatiei: -asistenta isi spala mainile -evacueaza secretiile din cavitate-bolnavul sufla nasul -asistenta curata cu un tampon de vata conductul auditiv extern -asistenta sterge secretiile oculare cu o compresa sterila -aspira solutia medicamentoasa in pipeta si pune in evidenta cavitatea: oculara prin tractiunea in jos a pleoapei inferioare, nazala ridica usor varful nasului, auriculara tractionand pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga; -instileaza picaturile -sterge cu o compresa sterila excesul de solutie Ingrijirea ulterioara: -dupa instilatia nazala, pacientul ramane nemiscat 30-40 sec. , ca solutia sa ajunga in faringe -dupa instilatia auriculara, se introduce un tampon absorbant in conductul auditiv extern Reorganizare: deseurile se indeparteaza selectiv De stiut: -instilatia pe mucoasa conjunctivala se face numai cu solutii izotone -dupa instilatie pacientul misca globul ocular -solutia utilizata pentru instilatia auriculara trebuie sa fie incalzita in apa pana la 37 C De evitat: - aspirarea solutiei instilate in fosa nazala, deoarece poate patrunde in laringe provocand spasme si accese de tuse B. Administrarea unguentelor: Se pot aplica unguente: -in fundul de sac conjunctival
11

-pe marginea pleoapelor -in vestibulul nazal -in conductul auditiv extern Pregatirea administrarii: Materiale: -bagheta de sticla latita, acoperita cu tampon de vata -tampon montat pe sonda butonata -comprese sterile Pacientul: -se pregateste psihic si fizic, ca pentru instilatie Executie: -in sacul conjunctival, unguentul se aplica cu bagheta de sticla acoperita cu tampon -in fosa nazala unguentul se aplica cu ajutorul tamponului montat pe sonda butonata -unguentul poate fi aplicat pe mucosae si cu ajutorul prelungirii tubului in care se gaseste, prin apasare pe partea plina a tubului Ingrijirea ulterioara a pacientului: -dupa aplicarea unguentului in sacul conjunctival, pacientul este invitat sa inchida si sa deschida ochiul pentru a antrena medicamentul pe toata suprafata globului ocular -dupa aplicarea unguentului in vestibulul nazal, se inchide narina, se apleaca pacientul usor inainte si i se solicita sa aspire medicamentul treptat De stiut: -cantitatea de unguent aplicata nu trebuie sa depasasca marimea unui bob de grau -se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi, ureche sau vestibul nazal De evitat: -depasirea limitei de vizibilitate in conductul auditiv extern C. Administrarea pulberilor: -se pot aplica in sacul conjunctival cu ajutorul unor tampoane de vata montate pe o bagheta de sticla -pacientul este pregatit ca si pentru instilatie -dupa aplicare, pacientul inchide ochiul pentru a antrena pudra pe toata suprafata globului ocular D. Badijonarea mucoasei bucale: -reprezinta intinderea unei solutii medicamentoase pe suprafata mucoasei bucale, total sau partial,cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon Pregatirea badijonarii: -materiale: -pentru protectia lenjeriei pacientului - prosop -trusa cu pense hemostatice si spatula linguala sterile -casoleta cu tampoane si comprese sterile -manusi de cauciuc -tavita renala -solutie medicamentoasa -pacientul: -se informeaza asupra necesitatii tehnicii
12

-se asaza in pozitie sezand cu capul in hiperextensie -se protejaza lenjeria cu un prosop in jurul gatului Executarea badijonarii: Asistenta: -isi spale mainile, imbraca manusile -examineaza cavitatea bucala, invitand pacientul sa deschida gura si folosind spatula -examineaza fata dorsala a limbii, palatul dur, valul palatin, pilierii anteriori, mucoasa obrajilor, arcadele dentare, fata interna a buzelor, lojile amigdaliene, pilierii posteriori, amigdalele, peretele posterior al faringelui -imbiba tamponul fixat pe pensa hemostatica in solutie medicamentoasa -badijoneaza suprafata care prezinta leziuni sau intreaga mucoasa daca este cazul, in aceeasi ordine in care s-a facut examinarea Reorganizarea: materialele se strang, deseurile se indeparteaza selectiv De stiut: -solutia medicamentoasa se incalzeste la temperatura corpului -tamponul folosit nu se introduce in solutia medicamentoasa De evitat: folosirea aceluiasi tampon pentru badijonarea mai multor zone ale mucoasei bucale E. Aplicarea tampoanelor vaginale: Solutiile medicamentoase sau unguentele se aplica pe mucoasa vaginala sub forma tampoanelor vaginale Tamponul este confectionat din vata presata, acoperit de tifon, care se prelungeste cu 20-25 cm. de la tampon Pregatirea aplicarii tampoanelor vaginale: Materiale: -de protectie: musama, aleza -instrumentar steril: valve vaginale, pensa lunga porttampon, manusi sterile Pacienta: -pregatirea psihica se informeaza cu privire la scopul acestei forme de tratament si i se explica durata de mentinere a tamponului -pregatirea fizica sa asaza in pozitia ginecologica Executarea tehnicii: Asistenta 1 -isi spala mainile si imbraca manusile -introduce valvele vaginale -preia pensa porttampon in mana dreapta, mentinand cu stanga valva vaginala -preia tamponul in pensa porttampon -introduce tamponul prin lumenul format de valve pana in fundul de sac posterior al vaginului, lasand sa atarne capetele tifonului -indeparteaza valvele vaginale -ajuta pacienta sa coboare de pe masa ginecologica si sa mearga la pat Asistenta 2 -isi spala mainile si imbraca manusile sterile -serveste pensa porttampon in conditii aseptice -serveste tamponul
13

-toarna solutia medicamemtoasa -ajuta pacienta sa coboare de pe masa ginecologica si sa mearga la pat Ingrijirea ulterioara a pacientei: la ora fixata de medic, tamponul se indeparteaza Reorganizarea: materialele se strang deseurile se indeparteaza selectiv F. Administrarea globulelor (ovulelor) vaginale: -sunt preparate solide, ovoide sau sferice, produsul medicamentos fiind inglobat in substante care se topesc la temperatura vaginala -pregatirea ginecopatei pentru administrarea globulelor consta in efectuarea unei spalaturi vaginale inaintea administrarii -administrarea globulului de face cu mana imbracata in manusa de cauciuc (?) 5.Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor-tehnici 143 Scop: se aplica medicamentele care au efect local la acest nivel Forma de prezentare a medicamentelor: -lichide, se administreaza prin badijonare (intindere cu tampon montat pe porttampon) si prin compresa medicamentoasa -pudre -unguente -paste -mixturi (subst. insolubila suspendata intr-un lichid si o subst. vascoasa) -sapunuri medicinale -bai medicinale -creioane caustice Pregatirea administrarii: Materiale: -de protectie- musama, aleza, prosop -sterile- manusi, spatule, pense porttampon, tampoane, comprese -nesterile- tavita renala, pudriera cu capac perforat Pacientul: -pregatire psihica- se informeaza asupra efectelor medicanentelor -pregatire fizica- se asaza intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentelor Aplicarea medicamentelor: -se aleg instrumentele in functie de forma de prezentare a medicamentelor -badijonare (intinderea unei solutii medicamentoase cu tampon montat pe porttampon) -compresa (imbibare), se aplica pe tegument -pudrajul (presararea), cu pudriera cu capac perforat sau cu ajutorul tampoanelor -pudrele combat pruritul, absorb grasimile, usca si racoresc pielea -unguentele (subst. medicamentoasa inglobata in vaselina sau lanolina) si pastele (contin grasimi si pudre) se aplica cu ajutorul spatulelor -mixturile se intind cu ajutorul tampoanelor montate pe porttampon sau cu mana imbracata in manusa. -sapunurile medicinale pentru spalarea pielii si obtinerea unui efect medicamentos -bai medicinale pentru efectiul calmant,dezinfectant, decongestiv, antipruriginos (pot fi partiale sau complete) Ingrijirea ulterioara:
14

-acoperirea regiunii cu comprese de tifon -urmarirea efectului local -sesizarea unor efecte secundare aparute (prurit, reactie alergica) -schimbarea periodica a compreselor De stiut: -compresele se storc pentru a prevenii macerarea pielii -tampoanele se imbiba prin turnarea solutiei -mixturile se agita inainte de utilizare De evitat: -folosirea aceluiasi tampon pentru badijonarea mai multor regiuni bolnave -pastrarea unguentelor la temperature ridicate 6.Baia partiala a pacientului la pat- mozes 209 Bolnavul ramane acoperit , dezvelind numai partile supuse spalarii, temperatura din salon trebuie sa fie de cel putin 20 C . Materiale: - manusi; paravan; musama; lighean mare; cana de 3-5 l pentru apa calda; bazinet; -prosoape; manusi de baie; termometru de baie; sapun; pudra se talc; alcool mentolatpe o tava langa pat. Executarea tehnicii: -se izoleaza patul cu paravan -se toarna apa calda de 37C in lighean -se indeparteaza o perna de sub capul pacientului -cealalta perna se acopera cu musama peste care se asaza un prosop uscat -pacientul este dezbracat complet, dar ramane acoperit cu o patura -in fata lui se asaza un alt prosop -ordinea spalarii: fata, urechile, gatul, membrele superioare, suprafata anterioara a toracelui, abdomenul, suprafata posterioara a toracelui, regiunea lombara, membrele inferioare de sus in jos, organelle genital, regiunea anala -se imbraca prima manusa de baie, se umezeste si se spala ochii de la comisura externa spre cea interna, dupa care se sterge imediat cu un prosop -se spala fruntea, regiunea periorala si perinazala, urechile si regiunea retroauriculara -suprafetele spalate se limpezesc si se usuca cu acelasi prosop -se asaza musamaua mai jos -se spala gatul, -se spala membrele superioare de la umar spre degete si se sterg (axilele sa ramana perfect uscate) -se spala suprafata anterioara a toracelui, iar la femei se va acorda atentie regiunilor submamare, a caror neglijare atrage dupa sine diferite infectii si micoze -se spala abdomenul si se va insista asupra ombilicului, care dupa uscare se protejaza cu vaselina
15

-se asaza musamaua mai jos -se spala spatele in decubit lateral -regiunile spalate se vor usca imediat cu acelasi prosop -se schimba apa din lighean, se imbraca a doua manusa de baie si se ia un prosop curat -pacientul este readus in decubit dorsal -se spala membrele inferioare de la regiunea inghinala in jos -se asaza ligheanul pe suprafata patului -se introduc picioarele pe rand in lighean curatind talpile si spatiile intradigitale -se asaza pacientul in pozitie ginecologica pe bazinet -bazinetul se izoleaza de saltea cu musama si aleza -asistenta imbraca manusa de exminare si peste ea manusa de baie, efectueaza spalarea -se limpezeste cu apa din cana, care se scurge in bazinet -se indeparteaza bazinetul, se usuca cu al treilea prosop, se pudreaza pliurile cu talc -dupa spalare pacientul va fi frectionat cu alcool mentolat pentru inviorarea circulatiei -unii pacienti doresc sa execute toaleta org. genitale singuri -pacientul se imbraca cu lenjerie curata si se reface patul 7.Clisma evacuatorie tehnici 131 Clisme : Definitie: este o forma speciala a tubajului, prin care se introduc diferite lichide in intestinul gros, prin anus, in rect si colon. Scop: -evacuator: -evacuarea continutului intestinului gros -pregatirea pacientului pentru examinari: rectoscopie, irigoscopie -interventii chirurgicale asupra rectului -terapeutic: -introducere de medicamente -alimentarea sau hidratarea pacientului Clasificare dupa efect: -evacuatoare-simple, inalte, prin sifonaj, uleioase, purgative -terapeutice-medicamentoase cu efect local, anestezice -alimentare, hidratante -baritate-cu scop explorator Pregatiri: Materiele: -de protectie- paravan, musama, aleza -sterile- casoleta cu comprese, canula rectala -nesterile-stativ pentru irigator, irigator, tub de cauciuc 1,5-2 m si 10 mm diametru, tavita renala, bazinet -apa calda 35-37C 500-1000 ml adulti , 250 ml adolescenti, 150 ml copii, 50 ml sugari -sare 1 lingurita la 1 litru apa -ulei 4 linguri la un litru apa -glicerina 40 g la 0.5 litri apa
16

-sapun 1 lingurita la 1 litru Medicamente: solutii medicamentoase in cantitatea si concentratia cerute de medic si vaselina Pacientul: -pregatire psihica: -se anunta si i se explica tehnica -se respecta pudoarea -pregatirea fizica: -se izoleaza patul cu paravanul si se protejaza cu musamaua si aleza -pozitia pacientului in decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate -decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat -genupectorala -se asaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoare Executarea tehnicii: Clisma evacuatoare simpla -se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul -se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase -se umple irigatorul -se evacueaza aerul si prima coloana de apa -se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon -se fixeaza irigatorul pe stativ -asistenta se spala pe maini si imbraca manusile de examinare -indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga si introduce canula prin anus in rect cu mana dreapta 10 cm -deschide robinetul sau pensa si ridica irigatorul la 50 cm deasupra patului pacientului -pacientul este rugat sa-si respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, se retina solutia 15 min. -se inchide robinetul inainte ca irigatorul sa se goleasca -se indeparteaza canula si se asaza in tavita renala -se aduce pacientul in decubit lateral drept, apoi in decubit dorsal -se capteaza scaunul la pat sau la toaleta Clisma evacuatoare inalta -se procedeaza ca la clisma evacuatoare simpla -canula flexibila 40 cm in colon -se ridica irigatorul la 150 cm -temperatura apei 15 C Clisma evacuatoare prin sifonaj -se practica pentru indepartarea mucozitatiilor, puroiului, exudatelor sau toxinelor de pe mucoase -in pareze intestinale -in ocluzia intestinala -canula rectala (sonda), semirigida 40 cm 1,5 cm diametru cu orificii largi, se introduce in colonul sigmoid -se ridica palnia la 100 cm
17

-temperatura apei 35 C -se ridica palnia si inainte sa se goleasca se coboara sub nivelul colonului, iar apa se va reantoarce in palnie. -palnia se goleste intr-un recipient -operatia se repeta de 5 ori pana se evacueaza apa curata Clisma uleioasa -se folosesc uleiuri vegetale: floarea soarelui, masline, incalzite in baia de apa la 38 C -se introduce in rect cu palnie in loc de rezervor al irigatorului sau cu seringa la presiune joasa -200 ml de ulei in 20 min. -se mentine in rect 6-12 ore Clisma purgativa evacueaza colonul prin actiunea purgativa (stimularea evacuarii continutului intestinal prin cresterea activitatii motorii a intestinului pe cale directa sau reflexa). Clisma efectuata cu trusa de unica folosinta. Avantaje: pacientul isi poate face clisma singur la domiciliu Materiale: flaconul cu solutie Pacientul: se anunta si i se explica tehnica si pozitia pe care trebuie sa o adopte Executarea tehnicii: -se detasaza capisonul -se introduce canula prin orificiul anal -se comprima usor, ritmic, corpul flaconului -se retrage canula Ingrijirea pacientului: -se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat -se indeparteaza materialele de protectie -se asaza pacientul comod -se inveleste -se aeriseste salonul 8.Clisma terapeutica - tehnici 133 -se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu este practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale (prin ficat) -se pot administra medicamente care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local: -in microclisme -clisme picatura cu picatura La 1 ora - 1 ore dupa clisma evacuatoare, cu un ritn de 60 pic./min. Microclisme substanta medicamentoasa se dizolva in apa, ser fiziologic, solutie de glucoza izotona si se introduce cu seringa la canula rectala. Clisma picatura cu picatura -se pot introduce in organism 1-2 L / 24 ore solutie medicamentoasa -se mentine constanta temperatura solutiei cu rezervoare termostat -se foloseste in scop anestezic (eter) -se foloseste pentru efectul local (musetel) Ingrijirea pacientului:
18

-se efectueaza toaleta regiunii anale pe un bazinet curat -se indeparteaza materialele de protectie -se asaza pacientul comod -se inveleste -se aeriseste salonul Reorganizare: -materialele refolosibile, se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selectiv Notarea in foaia de observatie: se noteaza tehnica De stiut: -cand canula intampina rezistenta, se retrage cativa cm sau se da drumul apei din irigator, pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei atat prin intinderea si largirea rectului, cat si prin dizolvarea si dizlocarea materiilor fecale -daca in canulei se asaza scibale, se va ridica irigatorul care va marii presiunea de scurgere, restabilind curentul normal -cand apar dureri, crampe intestinale, se opreste curentul de apa cateva minute pana ce se linisteste musculatura colonului -la sugari si copii mici, clisma evacuatoare se face cu para de cauciuc -se administreaza prin irigator cu sonda Nelaton nr. 10 sau nr. 12 : -clismele medicamentoase in ritm 36 pic./min. -clismele alimentare in ritm 20-30 pic./min. -cantitatea nu va depasii 50 ml. la sugari si 150 ml. la copii mai mari 9.Determinarea glicemiei folosind teste reactive- tehnici 88 -acestea reactioneaza specific cu glucoza -se citeste vizual prin comparatie cu o scala de culori (substantele chimice imprimate determina schimbarea culorii cand vin in contact cu zaharul) sau electronic -picatura de sange se asaza in centrul zonei mono sau bicolore -depunerea picaturii se face prin atingerea usoara a capatului reactiv al bandeletei -se evita frecarea pulpei degetului de bandeleta -se cronometreaza timpul pana la indepartarea sangelui in functie de tipul testelor: 60 sec. pentru Hemoglucotest 30 sec. pentru Glucostix -indepartarea sangelui se face diferit: -stergerea cu tampon de vata pentru Hemoglucotest - absortie cu hartie absorbanta pentru glucostix -se compara culoarea cu cea de pe panglica de control, care arata valoarea glicemiei in acel moment 10.Epistaxisul prim ajutor urgentele 243 -bolnavul va fi asezat pe scaun -asistenta medicala il va linistii -se elibereaza de presiune (guler, centura) -se indeparteaza anturajul
19

-se obtine hemostaza locala prin: -tampoane in narina cu solutii hemostatice -aplicarea de comprese reci pe regiunea frontal-nazala -compresiune digitala pe aripa narinei care sangereaza cel putin 10 min. 11.Epistaxisul, tamponament anterior urgentele 245 Materiale: -sursa de lumina si oglinda frontala -speculum nazal -pensa lunga si subtire -mesa de tifon, lungime 30-50 cm. latime 1-2 cm. sau comprese sterile -lubrefiante sterile (ulei de parafina) -tavita renala Executarea tehnicii: -se invita bolnavul sa-si sufle nasul, nara cu nara in tavita renala, pentru a se degaja fosele de cheagurile de sange -se imbiba mesa cu substanta lubrefianta sterila -cu speculul nazal si pensa se introduce mesa in nas, lasand 5-6 cm. in afara si cutando in acordeon in straturi suprapuse si astupand complet fosa nazala -se pune le nas un pansament capastru sau prastie -tamponamentul anterior se mentine 24-48 ore -demesarea se face cu atentie , inmuind continuu mesa cu apa oxigenata cu ajutorul seringii De retinut: -tamponamentul anterior se poate face si cu comprese sterile in straturi suprapuse si tasate -se poate face cu baloane de cauciuc sau bureti resorbabili -obligatoriu se face controlul hemostazei prin bucofaringoscopie -obligatoriu antibioterapie de protectie -se administreaza hemostatice -cateterizare electrica sub comtrol endoscopic -repaus fizic 24-48 ore -la nevoie se administreaza calmante pentru linistirea bolnavului 12.Hematuria proba celor 3 pahare mozes 879 Hematuria inseamna prezenta sangelui in urina Materiale: -se pregatesc pentru pacient trei pahare Pacient: Executarea tehnicii: -se invita sa urineze pe rand in fiecare pana la evacuarea completa a vezicii -se alatura cele trei pahare in ordinea in care au fost utilizate si se cerceteaza in ele prezenta sangelui -daca sangele coloreaza mai intens urina din primul pahar, el provine din uretra sau prostata si poarta numele de hematurie initiala
20

-daca sangele coloreaza mai intens urina din paharul al treilea, provine din vezica urinara si poarta numele de hematurie terminala -daca sangele coloreaza uniform urina din cele trei pahare, are provenienta renala si poarta numele de hematurie totala Ingrijiri de urgenta acordate in hemoragiile externe. Clasificarea hemoragiilor. Hemostaza. A. n funcie de locul unde se scurge sngele se deosebesc: hemoragia intern, cnd sngele se vars ntr-o cavitate seroas (hemotorax, hemopericard, hemoperitoneu, hemartroz etc.) sau, prin fracturarea unor oase se scurge printre esuturile vecine osului; hemoragia extern, cnd sngerarea se face n afara organismului: hemoragia exteriorizat, cnd hemoragia se face ntr-o cavitate (stomac, intestin etc.), iar eliminarea are loc dup ctva timp (epistaxis, hemoptizie, hematemez, melen, metroragie, hematurie). B. n funcie de felul vasului care sngereaz, hemoragiile pot fi: hemoragii arteriale, cele mai periculoase, deoarece sngele se evacueaz n timp scurt n cantitate mare. Sngele care provine din artere are urmtoarele caracteristici : nete din ran n jeturi ntrerupte (sincron cu sistola cardiac) i are culoare roie aprins hemoragii venoase: sngele iese n jet continuu i are o culoare nchis; hemoragii capilare: sngerarea este difuz, clinic apar echimoze sau hematoame; hemoragii mixte: arterio-veao-capilare; apar n cazul unui traumatism cnd se rup dintr-o dat att vene, ct i artere sau capilare. C. n funcie de cantitatea de snge pierdut deosebim: hemoragii mici, mijlocii, grave. Prim ajutor - Se ntinde accidentatul la orizontal - Se face hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe ci: compresiune manual sau digital, pansament compresiv, flectarea puternic a extremitii, aplicarea garoului, pensarea vasului sngernd A. Compresiunea manual sau digital

21

Artera rnit va fi comprimat numai dac apsarea se exercit n regiunile n care

ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de calibrul vasului i de profunzimea la care se afl, apsarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul. Compresiunea digital se folosete n prima urgen pn ce s -au procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz. Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea compresiunii Astfel: - cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal superficial care trece imediat inaintea urechii (a); trebuie bine cunoscute de cel care aplic metoda.

f - cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de alta partea marginilor rnii (b) Atenie! n cazul oaselor capului fracturate, hemostaza provizorie se va face prin pansament compresiv. n rnile din regiunea temporal (prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii (c); n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului; comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei) (d) ; n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de muchiul sternocleidomastoidian (e, f) ; pentru hemoragiile din regiunea umrului a articulaiei umrului sau a axilei se va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h, i);

h
22

k n rnile sngernde ale braului, antebraului: comprimarea arterei humerale pe faa int er a braului, ntre muchii biceps (anterior) i triceps (posterior). n funcie de nivelul la care se afl rana, apsarea se face(j, k) :

n axil, pe faa intern la jumtatea braului (l), sau la plica cotului (m);

p n rnile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleeai plici a pumnului, pe artera cubital (n). Cnd rana se afl la membrul inferior: n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului se face pe pliul inghinal(o, p) cnd hemoragia se afl la coaps, comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia (q, r)

t Dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea se face pe

23

faa posterioar a coapsei n apropierea pliului (s) genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n faa posterioar a genunchiului (t) cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului, comprimarea aortei abdominale se face prin apsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare (u, v)

w Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual: 1 - aorta abdominal; 2 iliac extern; 3 - artera axilar; 4 - artera hurneral; 5 - artera radial; 6 - artera ulnar; 7 artera subclavicular; 8 - artera carotid comun; 9 - artera mentonier; 10 artera temporal; 11 - artera retroauricular; 12 - artera femural; 13 - artera poplitee; 14 - artera pedioas. Alte sisteme de comprimare a aortei: (w) _ Se poate executa o hemostaz provizorie i prin comprimarea cu degetul nfurat ntr-o compres steril chiar n plag, astupnd orificiul arterial. Aciunea de prim ajutor nceput prin compresiunea digital sau manual are dezavantajul c nu poate fi prea mult prelungit, deoarece intervine oboseala celui care o aplic i dificulti de a manevra rnitul, iar n timpul transportului este greu de aplicat. B. Pansamentul compresiv: 18. Hemostaza cu pansament compresiv: n hemoragiile care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi fcut cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresiv. Dup executarea toaletei plgii, se acoper regiunea cu o mare cantitate de comprese
24

sterile, paste care se nfoar strans o fa. - n funcie de locul plgii, al hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput prin compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv. Pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune decat n zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin vasele care au rmas intacte. Pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase i capilare de la extremiti, plgile prilor moi buco-faciale, precum i n toate plgile peretelui toracic sau abdominal. C. Flectarea puternic a extremitii 19. Hemostaza prin flexie fortata Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului sau posterioar a genunchiului. a) n plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat (sau un alt corp dur nvelit n vat i tifon sau poriuni din rufria bolnavului), se flecteaz antebraul pe bra i se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu o fa, centur, buci din rufria bolnavului etc. b) Pentru hemostaza arterelor antebraului sau n plgi ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz antebraul pe bra fixndu-se n aceast poziie (x).

z' c) n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.(y)
25

- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal, urmat de flectarea i fixarea coapsei pe abdomen i a gambei pe coaps (z). d) Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se obine prin aezarea sulului n regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps, cu fixarea ei n aceast poziie(z'). D.Aplicarea garoului

Garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la membre.

Pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune arterial . La nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist, sfoar. Garoul se poate aplica peste mbrcminte sau peste pansament i se va strnge pn la dispariia sngerrii Este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, acolo unde sunt simite btile arterei, un rulou de fa sau din alt mate rial, peste care se strnge garoul. n felul acesta se obine hemostaza fr comprimarea excesiv a esuturilor .

Tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul interesat cel puin de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic. Peste pense se trece o tur de fa, ca s nu fie smulse. Aplicarea garoului se face naintea toaletei i pansrii rnii. Dac rana continu s sngereze, nseamn c garoul nu a fost aplicat corect, fapt care oblig s fie desfcut i s se ncerce o nou aplicare

Garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o arter rupt i sub ran, cnd este secionat o ven. n realitate, n practic, aceast difereniere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu este foarte important, pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete att hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas.

n hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n momentul aplicrii garoului.
26

Pentru comprimarea arterei axilare se poate folosi un garou circular, ca n fig. Pentru comprimarea arterei femurale, la rdcina membrului inferior hemostaza se poate face ca n fig.

Dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de o or sau cel mult o or i jumtate. Dac garoul este meninut peste acest interval de timp, exist riscul apariiei, n teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea memhrului. Din cauza ischemiei sub ligatura circular, nervii ncep s sufere, fibrele musculare degenereaz, apar vicieri ale metabolismului, cu acumulare de catabolii, substane toxice, se instaleaz vasoplegie cu creterea permeabilitii capilare.

Din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp n care se face toaleta rnii, dup care este preferabil, pentru perioada transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv. Aplicarca garoului rmne oricum unica posibilitate de a obine o hemostaz provizorie n cazul accidentelor soldale cu amputarea traumatic a membrelor superioare i inferioare. Garoul este aplicat corect, dac n poriunea aflat sub el membrul devine alb, palid.Este obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului i biletul s se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavului, la vedere. n cazul n care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o or - o or i jumtate, va trebui s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute, comprimnd rana cu comprese sterile apsate cu for. La reaplicare, garoul se pune ceva mai sus. Manevra se execut sub strict supraveghere, pentru c n timpul decompresiunii vasculare poate s apar ocul (ocul de degarotare). Dac durata transportului depete a or i jumtate, garoul se desface cu intetmiten (la intervale mai scurte) pentru 20-30 de secunde. Tulburrile vasculare nu sunt evidente att timp ct este aplicat garoul. Dup ridicarca acestuia, capilarele dilatate, cu permeabilitate modificat explic plasmexodia important. n plus, n momentul r idicrii garoului, cataboliii (substane toxice) se vor vrsa n torentul circulator general. De aceea, n cazul ndeprtrii unui garou vor fi luale unele msuri, pentru c scoaterea
27

garoului poate fi urmat do colaps circulator, care poate s duc la moartea bolnavului. Concomitent cu scoaterea garoului se vor lua msuri de deocare: supravegherea bolnavului trebuie s fie continu 24-48 ore dup ridicarea bolnavului, deoarece pot s apar ocuri tardive. Prevenirea si combaterea socului posthemoragic -se asaza bolnavul in decubit dorsal eventual usor decliv -se monteaza o perfuzie -in caz de colaps se ridica membrele inferioare la verticala -se supravegheaza permanent pulsul si TA -se evita mobilizarea excesiva si traumatizarea suplimentara a bolnavului in tinpul transportului -se administreaza oxigen prin sonda nazala In spital: -perfuzie de sange si plasma -perfuzie de sange integral si solutie Ringer in proportie 1/3 E. Pensarea vasului sngernd Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau Kocher. Capetele vaselor secionate, sngernde se prind n vrful penselor. Pensa va fi lsat n plag pe vasul prins, aplicndu-se peste ea un pansament aseptic i se transport bolnavul la unitatea chirurgical cea mai apropiat, unde se va face hemostaza definitiv prin ligature sau suturarea vasului. Atenie! Se verific s nu derapeze pensele (s nu se desfac).

13.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul antebratului 14.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul coapsei 15.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul gambei 16.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul mainii 17.Hemostaza cu garou in cazul unei plagi la nivelul piciorului 18.Hemostaza cu pansament compresiv urgentele 330 -se face in hemoragiile care intereseaza vasele mici. -dupa executarea toaletei plagii conform tehnicilor, -se acopera plaga cu o mai multe comprese sterile -se face un bandaj strans -se recomanda ca hemostaza pentru perioada transportului sa fie facuta cu pansament
28

compresiv pentru ca aplicarea incorecta a garoului implica riscuri -pansamentul compresiv are avantajul ca nu brutalizeaza vasul decat in zona afectata de traumatism si permite irigarea membrului prin vasele care au ramas intacte -pansamentul compresiv este util in hemoragiile venoase si capilare de la extremitati, plagile partilor moi buco-faciale si plagile peretelui toracic sau abdominal 19.Hemostaza prin flexie fortata urgentele 331 -se utilizeaza cand plaga este localizata in regiunile axilare, inghinale, fata anterioara a cotului, fata posterioara a genunchiului -in plagile arterei humerale, dupa ce se introduce in axila o fasa rulata, se flecteaza antebratul pe brat si se aplica bratul pe torace, in aceasta pozitie membrul superior se fixeaza solid la torace cu o fasa -in plagile arterelor antebratului, in plagile plicii cotului se asaza o fasa rulata in plica cotului si se flecteaza antebratul pe brat fixandu-se in aceasta pozitie fig 12.54/331 -in plagile din regiunea inghinala se aplica o fasa rulata la baza triunghiului Scarpa, care se fizeaza cu o fasa fig 12.55/331 sau se aplica o fasa rulata in regiunea inghinala, urmata de flectarea si fixarea coapsei pe abdomen si a gambei pe coapsa fig 12.56/332 -in plagile din regiunea poplitee se aplica o fasa rulata in regiunea poplitee si se flecteaza gamba pe coapsa cu fixarea ei in aceasta pozitie fig 12.57/332 20.Imbracarea si dezbracarea pacientului inconstient mozes 207 ? -imbracarea jachetei pijamalei, se ridica pacientul in pozitie sezand, se introduce unul din brate si apoi celalalt -imbracarea pantalonilor se face adunand cu mana una din ramurile pijamalei, prin care se trece piciorul si apoi se procedeaza la fel si cu cealalta ramura, introducand si celalalt picior, apoi se ridica pacientul din sale si se trag sus pantalonii pana la brau -la imbracare, se imbraca mai intai membrul bolnav si apoi cel sanatos -dezbracarea jachtei pijamalei, se ridica pacientul in pozitie sezand, se scoate unul din brate si apoi celalalt -dezbracarea pantalonilor, se desfac nasturii pantalonilor si apoi radicand pacientul din sale se trag in jos fara sa se bruscheze -la dezbracare, se dezbraca mai intai membrul sanatos si apoi cel bolnav 21.Imbracarea unui bolnav cu fractura de membru inferior mozes 207 ? -imbracarea pantalonilor se face adunand cu mana una din ramurile pijamalei, prin care se trece piciorul si apoi se procedeaza la fel si cu cealalta ramura, introducand si celalalt picior, apoi se ridica pacientul din sale si se trag sus pantalonii pana la brau.

Generelitati:

mozes 775

urgentele350
29

Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura de Aparatele gipsate reprezinta forma cea mai frecventa de imobilizare definitiva a fracturilor, se confectioneaza din fesi gipsate si atele gipsate. Scopul imobilizarii: -de a impiedeca miscarile active si pasive -de a pune in repaus organele si tesuturile traumatizate -de a mentine axarea corecta a membrului -de a diminua durerile -de a evita complicatiile: sectionarea de vase si nervi, sfasierea musculaturii, perforarea tegumentului Principiile unei imobilizari corecte: -asigurarea functiilor vitale -se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului imobilizat -trebuie sa prinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura -sa fie adaptata reliefului anatomic al regiunii accidentate -aparatul gipsat nu trebuie sa fie compresiv, pentru a nu ingreuna circulatia sanguina Pregatirea materialelor: -gipsul in cantitate suficienta -materialul de suport pentru gips: fesi late de 10 cm. sau tarlatan (tesatura de bumbac cu ochiuri rare, intarit prin scrobire cu solutie de amidon) -apa in lighean -smantana de gips in tavita renala -cutit, fierastrau, foarfece, cleste, sorturi pentru medic si ajutoare -vata pentru captusirea aparatului -vaselina cu care se vor unge tegumentele Pregatirea pacientului: -psihica- sa fie temenica -fizica- pozitie adecvata aplicarii aparatului gipsat in functie de felul aparatului si locul lui de aplicare Executarea tehnicii: -medic -asistenta1 asigura pozitia adecvata a segmentului imobilizat -asistenta 2 inmoaie fesile gipsate, pregateste atelele si serveste medicul cu atele si cu instrumente Prepararea unei fesi gipsate: -materiale necesare: -fasa lata de 10 cm. si lunga de 5m -gips in tavita renala -pe masa se desfasoara fasa pe o portiune de aproximativ 50 cm. -se presara cu mana un strat de gips -se intinde uniform stratul cu partea cubitala a mainii stangi, astfel incat stratul de gips de pe suprafata fesii sa fie de 1-2 mm, sa nu se vada fasa -cu mana dreapta se infasoara fasa nu prea strans de la capatul ei liber pana la portiunea de
30

fasa inca negipsata -se repeata operatiunea pana ce fasa gipsata ajunge la un diametru de maxim 10 cm. -fesi astfel pregatite dinainte se pot pastra 2-3 luni ferite de umezeala -ele pot fi utilizate atat pentru confectionarea atelelor gipsate cat si pentru confectionarea aparatelor gipsate Confectionarea atelei gipsate: -se face atat din fese gipsate in prealabil cat si din metraj de tifon pregatit pe diferite dimensiuni -se apreciaza dimensiunea ei in lungime si latime in functie de segmentul pe care urmeaza sa fie folosita -inainte de aplicare fasa se introduce intr-un vas cu apa la temperature camerei, in cantitate suficienta sa o acopere -imbibarea cu apa a fesei gipsate este terminate atunci cand din vas nu mai ies la suprafata bule de aer -stoarcerea se face prin rasucire usoara a fesei prntru ca odata cu apa sa nu se piarda si gipsul dintre foitele de tifon -dupa ce se scoate din apa fasa se intinde la dimensiunea ceruta 4-5 straturi, se netezeste cu mana sa nu ramana asperitati sau cocoloase de gips -peste suprafata netezita se asaza un strat de vata protector apoi se aplica peste regiunea anatomica care necesita imobilizare -atela se fixeaza cu fese simple negipsate sau cu fese gipsate atunci cand se confectioneaza un aparat gipsat circular -atela trebuie sa fie mulata foarte bine, iar fixarea ei cu o fasa simpla se va face dupa ce gipsul incepe sa faca priza Scopul imobilizarii: -de a impiedeca miscarile active si pasive pentru a pune in repaus organele si tesuturile traumatizate -de a mentine axarea corecta a membrului -de a diminua durerile -de a evita complicatiile- sectionarea de vase si nervi, sfasierea musculaturii, perforarea tegumentului Aparatele gipsate: -pot fi facute din fesi sub forma de aparate circulare -pot fi facute din atele sub forma de jgheaburi -fesile gipsate se aplica in forma de spirale pe toata lungimea planificata a aparatului -spiralele sa nu aiba indoituri sau incretituri -aplicarea fesii trebuie sa mearga paralel cu modelarea ei -la 2-3 straturi de fasa gipsata se intinde un strat de smantana de gips -se aplica 8-12 straturi care asigura o soliditate buna -modelarea aparatului o face totdeauna medicul -la nivelul punctelor de sprijin aparatul se intareste cu straturi in plus -prin examen radiologic se controleza daca reducerea este corecta Supravegherea pacientului: -daca reducerea nu este corecta pacientul poate prezenta dureri
31

-un aparat incorect aplicat poate duce la escare, necroze, paralizii sau vindecari in pozitie vicioasa a osului -se va controla culoarea degetelor, in caz de staza sunt cianotice, in caz de ischemie sunt palide -se va urmari temperatura degetelor si se va observa daca sunt edematiate -se vor urmari calitatile pulsului la membru respectiv -tulburari in miscarea degetelor indica compresiunea sau lezarea unor trunchiuri nervoase -pentru remedierea acestor tulburari gipsul poate fi taiat in toata lungimea lui -se pot face ferestre la locurile unde apasa -daca aparatul se rupe se intareste prin fesi gipsate Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie a fracturilor: -atele Cramer, facute din sarma, pot fi mulate pe membrul ranit -vor fi acoperite cu un strat de vat ape partea care vine in contact cu tegumentul -vata se fixeaza de atela cu fasa -atele gipsate, aparat gipsat circular -atele din lemn -atele din material plastic -mijloace improvizate din orice obiect rigid Fixarea segmentului care urmeaza sa fie imobilizat in atela se poate face cu fesi sau fasii de panza, baticuri, prosoape, fulare, centuri, cordoane, cravate Manevre inainte de imobilizarea provizorie: -eliberarea sau degajarea membrului accidentat -executarea manevrelor de prim ajutor de importanta vitala: -resuscitarea cardiorespiratorie -aplicarea garoului -inlaturarea imbracamintii doar in cazul suspiciunii prezentei unor rani care trebuie curatate si pansate (se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai membrul bolnav- se scot inelele sau se taie) -axarea membrului Tehnici de imobilizare provizorie: Imobilizarea umarului: a.cu mijloace improvizate -bratul si antebratul de pe partea laterala vor fi lipite de torace cu cotul indoit in unghi drept -toracele impreuna cu membrul superior lipit vor fi infasurate cu o panza tare prinsa cu 2 ace de siguranta -antebratul membrului imobilizat va fi fixat cu o esarfa trecuta in jurul gatului -poate fi folosit vestonul b.cu panza dreptunghiulara 1m/60cm -se foloseste fie direct pentru imobilizare, fie suplimentar dup ace s-a pus o atela c.cu o basma taiata in 4 colturi Aceste mijloace pot fi folosite si pentru imobilizarea claviculei, bratului si antebratului, folosind eventual 2 scandurele d.cu bandaj moale Desault
32

-folosita pentru leziunile claviculei, umarului si bratului -se sprijina membrul superior al pacientului pentru ca bratul si antebratul sa formeze un unghi de 90 -daca pacientul poate isi va sustine bratul, prinzand policele membrului lezat cu mana sanatoasa -se imbraca toracele cu ture circulare de fasa, incepand de la baza si terminand sub axila -se introduce in axila si plica cotului putina vata imbibata cu talc -se lipeste bratul si antebratul de torace cu cotul indoit la 90 -se fixeaza membrul de torace prin ture circulare care cuprind bratul, cotul si antebratul -apoi fasa trece peste umarul lezat, coboara anterior peste brat sub cot si urca in spate paralel cu bratul -fasa revine in fata peste umarul lezat, se indreapta oblic spre axila sanatoasa si se reantoarce in fata peste umarul bolnav -coboara lateral de-a lungul bratului sub cot, apoi sustinand antebratul, se indreapta spre fixare la cot -se trece din nou peste umarul lezat, coboara anterior, sustine antebratul, se face o tura circulara si tehnica se continua, incat fiecare tura oblica si circulara sa depasasca cu cativa cm. tura anterioara -dupa imobilizarea membrului superior cu 2-3 fesi circulare, amsamblui va fi intarit cu benzi de leucoplast -pumnul, degetele si mana, trebuie sa ramana libere pentru a putea fi mobilizate Imobilizarea bratului cu atela Cramer sau atela gipsata -se masoara lungimea bratului, se indoaie atela, care in prealabil a fost captusita cu vata -atela trebuie sa aiba lungimea corespunzatoare -de la baza gatului la jumatatea antebratului sau chiar la degete -se introduce in axila putina vata pudrata cu talc -se aplica atela, bratul fiind apropiat de torace, cotul in unghi drept si antebratul in pozitie intermediara -fixarea atelei se face cu fasa in ture circulare -apoi membrul imobilizat se fixeaza la torace prin ture circulare de fasa -antebratul va fi mentinut cu ajutorul unei esarfe trecute in jurul gatului Imobilizarea cotului -cotul este fixat in pozitie de flexiune in unghi drept 90 iar antebratul in pozitie intermediara -atela de imobilizare trebuie sa prinda umarul, cotul si pumnul, fiind indoita la 90 numai la cot -este aplicata pe partea posterioara a membrului superior si se fixeaza cu ture circulare de fasa -antebratul se suspenda cu o esarfa petrecuta in jurul gatului -in cazuri exceptionale cotul poate fi imobilizat in unghi drept cu un batic triunghiular care se leaga de gat si care imbraca cotul impreuna cu bratul si antabratul Imobilizarea antebratului -cotul va ramane in unghi drept -se face cu atela Cramer sau atela gipsata de la jumatatea bratului pana pe fata ulnara a mainii (muchia degetului mic) pe care o imbraca (atela gipsata) si pana pe fata posterioara a antabratului si mainii in cazul atelei Cramer -atela se fixeaza de brat cu ture circulare de fasa sau fasa gipsata
33

-in lipsa mijloacelor corespunzatoare imobilizarea se face fixand antebratul intre 2 scandurele care se intind de la mana la cot -pentru imobilizarea suplimentara se imbraca intreg bratul superior (brat, cot, antebrat) intr-o esarfa larga, fixate la ceafa Imobilizarea oaselor incheieturii mainii -fracturile oaselor carpiene se imobilizeaza cu o atela asezata palmar ce se intinde de la varful degetelor pana la mijlocul antebratului avand grija ca degetele sa ramana in pozitia lor de repaus (flexie moderata inter falangiana) Imobilizarea oaselor metacarpiene si falangelor -se face cu o atela gipsata dorsala si cu o atela mai scurta palmara, pe care se asaza degetul corespunzator fracturii, in flexie -imobilizarea falangelor proximale si mijlocii se face cu o singura atela gipsata aplicata palmar, care trebuie sa se intinda proximal pana deasupra articulatiei pumnului -daca fractura este fara deplasare se poate utiliza si o atela metalica ce se asaza pe fata palmara a degetului de care se solidarizeaza cu cateva benzi circulare de leucoplast -fracturile oaselor metacarpiene si a falangelor se pot imobiliza si punand in palma victimei o fasa infasurata pe care acesta o prinde cu degetele -peste pumnul astfel strans se executa bandajarea -de obicei se pune in repaus prin imobilizarea gipsata numai degetul lezat, celelalte degete se mobilizeaza imediat -imobilizarea degetelor nu se prelungeste mai mult de 14 zile Imobilizarea provizorie a fracturilor de col femural: -sunt frecvente la persoanele varstnice, mai ales la femei -la locul accidentului se pregateste o atela lunga, care sa ajunga din axila pana la picior -se aplica atela pe fata laterala (externa) a membrului inferior, dupa ce s-a introdus vata pudrata cu talc in axila -atela se fixeaza prin legaturi circulare la torace, bazin, coapsa, genunchi si gamba -suplimentar se va fixa atela cu ture circulare de fasa lata petrecute in jurul membrului inferior si trunchiului -pentru a evita rotirea anormala a membrului inferior in afara se leaga ambele picioare unul de altul -cand nu se afla la indemana nici un obiect convenabil pentru imobilizarea fracturii, se va folosii ca atela membrul sanatos Imobilizarea femurului -se face in aceeleasi conditii ca si a colului femural, cu o atela lunga aplicata pe fata laterala a membrului inferior, de la axila si pana la talpa piciorului -cand coapsa este foarte scurta si deformata este bine sa se asigure pe perioada transportului o extensie in axul membrului inferior cu atelele metalice Thomas -imobilizarea femurului se face cel mai corect imobilizandu-l in 2 atele inegale -cand femurul este fracturat in apropierea genunchiului exista pericolul ca vasele si nervii importanti ce trec prin spatele osului sa fie comprimate, intepate sau sfasiate -aceste fracturi se imobilizeaza cu o singura atela posterioara de la bazin pana la talpa Imobilizarea genunchiului -se face cu o atela gipsata sau alt material rigid, care se aplica de la radacina coapsei,
34

respective pliul fesier, pana la glezna -atela se asaza pe partea posterioara a membrului inferior Imobilizarea fracturilor oaselor gambei -se face cu o atela posterioara care se intinde de la jumatatea coapsei sau de la plica fesiera spre partea distala pana la varful degetelor -se poate face si cu 2 atele egale ca lungime, asezate pe partile laterale ale membrului, de la radacina coapsei pana la calcai, care se fixeaza cu legaturi de fasa -pentru ca fractura sa nu se poata deplasa in axul longitudinal al osului, trebuie imobilizata si incheietura gleznei printr-un pansament in 8, pentru a fixa mai bine atela de glezna Imobilizarea fracturilor oaselor gleznei si piciorului -in cazul fracturilor portiunii inferioare a tibiei si peroneului, in entorsele si luxatiile de glezna, ca si in fracturile si luxatiile oaselor piciorului, imobilizarea se face cu o atela posterioara care se intinde de la groapa poplitee pana la varful degetelor (cu atela Cramer sau gipsata) -in lipsa atelei Cramer, imobilizarea se face cu 3 atele din lemn-2 mai lungi de la genunche pana la calcai pe partile laterale si una mai scurta fixate pe talpa piciorului- se captuseste cu vata si se fixeaza cu ture circulare de fasa Imobilizarea oaselor degetelor picioarelor -se face luand drept atela de sprijin degetele sanatoase vecine -intre degetul bolnav si degetele sanatoase vecine se introduce o compresa mica de tifon -cele 2 degete se lipesc si se infasoara circular cu ajutorul unor benzi de leocoplast, incepand de la varful degetelor si terminand pe fata dorsala a piciorului, deasupra radacinii degetelor -leocoplastul se desface in fiecare seara pentru a se spala piciorul -imobilizarea se mentine 14 zile -fracturile ultimei falange nu necesita imobilizarea provizorie se trimit la spital -fracturile primei falange si celei de-a doua se pot imobiliza in gheata gipsata ce cuprinde si degetul corespunzator -cadrele medii nu vor reduce fracturile, ele vor axa membrul cat mai aproape de pozitia normala prin manevre de tractiune in ax -daca axarea membrului nu se poate produce prin tractiune blanda, imobilizarea de urgenta se va face pastrandu-se pozitia anormala a membrului -infasarea nu va fi prea stransa pentru a nu stanjenii circulatia Imobilizarea provizorie in fracturile sternului si coapselor -primul ajutor in fracturile costale simple nu urmareste imobilizarea, ci obtinerea unei analgezii (algocalmin, infiltratie cu xilina a nervilor intercostali in focarele de fractura ) -in fracturile costale si ale sternului, imobilizarea cu bandaje circulare este inutila si chiar contraindicata deoarece accentueaza durerea, jeneaza expansiunea plamanului sanatos si deci respiratia, iar daca legatura este stransa, poate indrepta varful coastei fracturate inspre pleura pe care o poate intepa -in fracturile sternale cu deplasari mari imobilizarea se face prin fixarea umerilor traumatizatului de o scandura pe suprafata posterioara a trunchiului si cu ajutorul inelelor facute din vata, imbracata in fasa, asezate pe umar -voletele costale: mobile vor fi imobilizate (de urgenta) prin compresiune manuala, apoi prin infundarea cu fesi rulate sau cu o perna de vata sau tifon
35

-in dreptul voletului mobil se aplica o perinita facuta dintr-un manunchi de comprese ( vata) -sau se asaza vertical peste volet cateva fese rulate, pan ace acopera voletul -peste perinita sau peste fesile rulate se aplica apoi fasii paralele de leucoplast care cuprind numai hemitoracele de aceeasi parte, situate in directia antero-posterioara, suprapuse ca sirurile de tigla pe acoperis (de la stern la coloana vertebrala) -imobilizarea voletului se poate face si prin asezarea bolnavului pe hemitoracele instabil -astfel hemitoracele sanatos nu este comprimat si poate sa respire liber si sa se expansioneze in exces pentru a compensa functia deficitara a plamanului continut de hemitoracele bolnav Imobilizarea provizorie in fracturile de omoplat -cele fara deplasare se imobilizeaza conform tehnicii Desault, sau cu panza triunghiulara Imobilizarea in fracturile de clavicula -vezi subiect 29

22.Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura de gamba 23Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura la nivelul coapsei 24.Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura la nivelul bratului 25.Imobilizarea definitiva cu atela gipsata in fractura de antebrat 26.Imobilizarea in cazul fracturii deschise la nivelul antebratului mozes 779 -in cazul fracturilor deschise trebuie asigurata ingrijirea plagii -vezi ingrijirea plagilor -accesul la plaga se face prin ferestre taiate in gips sau prin aplicarea de aparate gipsate armate Fereastra in aparatul gipsat: -se taie cat mai devreme, imediat dupa intarirea lui -plaga se acopera de de la inceput peste pansament cu un strat de vata de 1 cm -se aplica aparatul gipsat in mod obisnuit -la 2-3 ture se insemneaza locul plagii cu o picatura de iod -aparatele cu fereastra se fac mai rezistente deci mai multe straturi -deschiderea ferestrei se face cu un cutit de gips -marginile se captusesc cu comprese sterile 27.Imobilizarea provizorie cu atela Kramer in fractura de antebrat - urgentele 362 Manevre inainte de imobilizarea provizorie: -eliberarea sau degajarea membrului accidentat -executarea manevrelor de prim ajutor de importanta vitala: -resuscitarea cardiorespiratorie -aplicarea garoului -inlaturarea imbracamintii doar in cazul suspiciunii prezentei unor rani care trebuie curatate si pansate (se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai membrul bolnav- se scot inelele sau se taie) -axarea membrului
36

Axarea membrului superior: - daca fractura este la antebrat: -se indoaie usor cotul victimei la 90 -o persoana trage in ax de degetele mainii -a doua persoana trage tot in ax, dar in sens contrar, apucand de portiunea distala a bratului, imediat deasupra plicii cotului 12.73 a,b/354 urgentele -daca fractura este la brat: -se indoaie cotul la 90 -o persoana trage in ax, apucand de antebrat in portiunea proximala a acestuia, aproape de plica cotului -a doua persoana apuca de brat cu mainile impreunate in chiga in axila si trage in sens contrar12.74/354 urgentele -atelele Kramer sunt confectionate din sarma -au avantajul ca sunt lungi si pot fi mulate pe membrul ranit -se asaza un strat de vata pe fata care vine in cotact cu tegumentul si se fixeaza cu ture circulare de fasa -oricare ar fi sediul fracturii, cotul traumatizatului trebuie sa ramana in unghi drept -lungimea atelei Kramer se calculeaza pe membrul sanatos astfel incat sa ajunga de la jumatatea bratului pana pe fata posterioara a antebratului si mainii -atela se indoaie (se muleaza) pentru a corespunde curburii de la cot -atela se asaza pe brat si antebrat cu ture circulare de fasa simpla 28.Imobilizarea provizorie cu atela Kramer in fractura la nivelul coapsei urgentele 364
Manevre inainte de imobilizarea provizorie: -eliberarea sau degajarea membrului accidentat -executarea manevrelor de prim ajutor de importanta vitala: -resuscitarea cardiorespiratorie -aplicarea garoului -inlaturarea imbracamintii doar in cazul suspiciunii prezentei unor rani care trebuie curatate si pansate (se dezbraca mai intai membrul sanatos si se imbraca intai membrul bolnav- se scot inelele sau se taie) -axarea membrului Axarea membrului inferior -daca este fracturat femurul; -se mentine genunchiul victimei intins si se trage in ax -o persoana apuca de picior cu mainile sprijinite de glezna si de calcai -a doua persoana trage in sens contrar radacinii coapsei, cu mainile impreunate in chinga sau cu un cearsaf introdus intre coapse 12.75a/355 urgentele -daca este fracturata gamba sau glezna: -se ridica membrul inferior, indoindu-l la genunchi si se trage in ax -o persoana apuca de picior -a doua persoana trege in sens contrar, apucand de genunchi 12.75b/355 urgentele -cand deformarea se afla la degete, la mana sau la laba piciorului, se trage intr-un sens de varfurule 37

degetelor corespunzatoare regiunii deformate , iar cu cealalta mana se fixeaza glezna (cand e vorba de degetele piciorului) sau pumnul victimei( cand e vorba de degetul de la mana) Atentie! Axarea trebuie inteleasa ca o manevra blanda, ca o tentativa de a reface anatomia segmentului. Daca nu se reuseste prin manevre blande , ne multumim cu refacerea axarii aproximative (nu se insista) Important: manevra de axare este interzisa in cazul fracturilor deschise, pentru a nu introduce in interior capetele murdarite ale oaselor

Imobilizarea provizorie a membrului inferior -fracturile colului femural sunt mai frecvente la persoanele in varsta, data fiind starea de demineralizare a scheletului acestor traumatizati -la varstnici mai ales la persoanele de sex feminin nu se exclude posibilitatea fracturii de col femural, chiar dupa traumatisme minime ale soldului -se pregateste o atela lunga care sa ajunga din axila pana la picior -se aplica atela pe fata laterala (externa) a membrului inferior, dupa ce s-a introdus vata pudrata cu talc in axila pentru protejarea partilor moi -se fixeaza atela prin legaturi circulare la torace, bazin, coapsa, genunchi si gamba -suplimentar se completeaza fixarea cu circulare de fasa lata petrecute in jurul membrului inferior si in jurul trunchiului -pentru a se evita rotirea anormala a membrului inferior in afara, se leaga ambele picioare unul de altul cu legaturi de fasa urgentele fig12.90/365 29.Imobilizarea provizorie in fracturile de clavicula caiet de practica anul II sem I Aceasta tehnica de imobilizare se foloseste si pentru leziunile umarului si fracturile bratului -in fracturile claviculei cu deplasare pacientul isi sprijina cotul membrului traumatizat si are gatul aplecat in aceeasi parte intr-o atitudine umila. -umarul este cazut in jos si inainte Imobilizarea se poate face: -prin tehnica Desault -cu panza triunghiulara -cu batic triunghiular -camera de bicicleta -cu opturi in fasa -cu tehnica inelelor extensibile -la copilul mic se fixeaza membrul superior de partea bolnava rasucit la spate Imobilizarea prin tehnica Desault: -se sprijina membrul superior al pacientului pentru ca bratul si antebratul sa formeze un unghi de 90 -daca pacientul poate isi va sustine bratul, prinzand policele membrului lezat cu mana sanatoasa -se imbraca toracele cu ture circulare de fasa, incepand de la baza si terminand sub axila -se introduce in axila si plica cotului putina vata imbibata cu talc -se lipeste bratul si antebratul de torace cu cotul indoit la 90 -se fixeaza membrul de torace prin ture circulare care cuprind bratul, cotul si antebratul -apoi fasa trece peste umarul lezat, coboara anterior peste brat sub cot si urca in spate paralel
38

cu bratul -fasa revine in fata peste umarul lezat, se indreapta oblic spre axila sanatoasa si se reantoarce in fata peste umarul bolnav -coboara lateral de-a lungul bratului sub cot, apoi sustinand antebratul, se indreapta spre fixare la cot -se trece din nou peste umarul lezat, coboara anterior, sustine antebratul, se face o tura circulara si tehnica se continua, incat fiecare tura oblica si circulara sa depasasca cu cativa cm tura anterioara -dupa imobilizarea membrului superior cu 2-3 fesi circulare, amsamblui va fi intarit cu benzi de leucoplast -pumnul, degetele si mana, trebuie sa ramana libere pentru a putea fi mobilizate Imobilizarea cu batic triunghiular: -cu cotul de partea bolnava impins catre spate si in sus -se asaza in axila un sul moale de fasa -intre membrul superior de partea bolnava si torace se trece baticul triunghiular cu varful spre cot -coltul superior al baticului se trece peste umarul sanatos -coltul inferior infasoara pe dinainte antebratul si cotul si e trecutprin axila la spate si in sus -colturile se leaga la ceafa bolnavului -al treilea colt se indoaie peste cot si se fixeaza cu un ac de siguranta -in acest fel cotul este proiectat in sus si inapoi -daca fractura este deschisa inaintea imobilizarii se executa hemostaza provizorie, toaleta si pansamentul plagii Imobilizarea cu camera de bicicleta: rasucita sub forma cifrei 8 Imobilizarea in opturi de fasa: -doua ajutoare trag umerii pacientului inapoi -se aplica pe fata posterioara a trunchiului opturi de fasa -se infasoara o fasa in jurul fiecarui umar, astfel incat incrucisarea fesei sa se faca intre omoplati - se obtin ture uniforme de 8 culcat orizontal Imobilizarea prin tehnica inelelor extensibile: -inelele sunt confectionate din vata invelita in tifon de 40 cm. diametru -cele 2 inele se trec peste umar si pe sub axile -se leaga la spate unul de altul cu un tub elastic de cauciuc, care este prins printr-un alt tub de cauciuc de o centura fixate in jurul mijlocului bolnavului -intre tegument si cele 2 tuburi de cauciuc se pun cateva straturi de tifon pentru evitarea iritatiilor

Infasarea (Bandajele) caiet de practica anul II sem I Constituie o metoda chirurgicala prin intermediul careia se fixeaza pansamentul. Situarea plagilor in diferite parti ale corpului, ca si marimea si caracterul lor, obliga la aplicarea de diferite tipuri de infasari.
39

In aplicarea unei bandaj (infasari), trebuie sa se tina cont de cateva reguli: -fiecare plaga in functie de situarea si de caracterul ei, necesita un anumit bandaj - sa nu fie prea strans, pentru a nu ingreuna circulatia -sa fie suficient de strans, pentru ca pansamentul se nu se miste -daca situatia o permite este recomandabil sa se foloseasca doar o compresa de tifon lipita cu leucoplast -daca se banuieste ca nu se va realiza o buna mentinere a pansamentului, se aplica pamsamentul apoi se va badijona cu segmentul de corp cu mastisol, apoi se va bandaja In executarea unei infasari se va tine seama de urmatoarele conditii: -se va executa cu miscari coordonate, evitand provocarea durerii -se va executa de la stanga la dreapta executantului -se va executa de la extremitatea membrului spre radacina lui -punctele fixe, ca si nodul prin care se termina fasa vor fi plasate la distanta de plaga si nu in zona decliva (pe care sta bolnavul) -este indicat sa se fixeze ultima parte a fesei cu benzi de leucoplast in loc de nod -in timpul infasarii si desfacerii fesii, asistenta va sta cu fata la bolnav -se prefera taierea bandajului cu o foarfeca butonata, prin partea opusa plagii, decat derularea fesii Pozitia bolnavului: -sezand sau in decubit iar regiunea ce urmeaza a fi infasata asezata pe suport sau sustinuta pentru a fi usor accesibila pentru asistenta -asistenta care aplica pansamentul va sta cu fata spre bolnav, iar infirmiera care sustine regiunea pansata se va aseza in spatele bolnavului Executarea tehnicii: -infasarea se face cu fesi de tifon de diferite marimi latime 5-25 cm. lungime 2-5 m -primele ture de fasa se incep de la 10-15 cm. de plaga -se trag una peste alta 4-5 ture de fasa la acest nivel -se avanseaza catre leziune -fiecare tura de fasa sa fie partial acoperita de o alta tura -infasarea se termina la o distanta de 10-15 cm. de leziune -fasa se despica si se leaga sau se poate lipii cu leucoplast -ruloul de fasa se tine cu mana dreapta si se deruleaza cu aceasta mana -nu se vor utiliza fesi cu tiv Tipuri de infasare: Infasarea circulara: -este cea mai simpla dar nu se mentine prea bine -turele de fasa se suprapun circular, in asa fel incat tura care urmeaza depaseste foarte putin tura precedent -se poate mentine putin timp deoarece la mobilizarea segmentului de membru, fasa se strange si ia forma unui cordon care jeneaza sau produce dureri -se poate folosii mastisolul pe piele inainte de aplicarea fesii -se utilizeaza pentru: frunte, gat, trunchi, abdomen, membere si degete Infasarea oblica: -se utilizeaza rar pentru ca sustine insuficient pansamentul
40

-se utilizeaza in leziuni ale bazei gatului sau ale axilei -se merge pe sub axila si peste partea opusa gatului Infasarea in spirala: -se foloseste des -se utilizeaza ture de fasa care se asaza una peste alta, in jumatate sau o treime -se infasaza in spirala -pentru o mai buna fixare se fac ture de fasa inapoi, ajungandu-se la locul de unde s-a plecat -uneori, pentru o infasare corecta poate fi necesar sa se rastoarne fasa (mai ales la membere) Infasarea sub forma de spic de grau: -turele se desfasoara sub forma de 8 mergand de sub articulatie, deasupra articulatiei si apoi evenind sub articulatie -se utilizeaza pentru a mentine un pansament in regiunile in care se fac miscari ample (articulatii) -se utilizeaza pentru a realiza o compresiune asupra unei articulatii (hemartroza prezenta sangelui in spatial articular) Infasarea sub forma de evantai: -reprezinta o combinatie intre infasarea circulara si cea in spirala -incepe la distanta de articulatie, sub forma de spirala -la nivelui articulatiei continua cu infasarea circulara -dincolo de articulatie se continua cu infasare in spirala -se utilizeaza in zonele articulare cu mobilitate mare, cand bolnavul trebuie sa miste cotul sau genunchiul Infasarea recurenta: -sunt formate dintr-o serie de ture care se intretaie in unghi drept -se realizeaza o serie de ture, din care unele merg de-a lungul segmentului de corp, iar altele in jurul segmentului de corp -se poate executa cu 1 sau 2 suluri de fese -cea mai recomandabila este infasarea cu 2 suluri, unul executa infasarea circulara, iar celalalt infasarea vertical -se utilizeaza pentru a mentine un pansament aplicat pe un bont de membru dupa amputatie Infasarea cu fesi compuse sau alte sisteme de mentinere: Prastia -are forma de prastie -se foloseste pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului -se face dintr-o fasa inguste de 6 cm si lunga de 40-50 cm -partea central ce acopera pansamentul de pe nas ramane ca atare -partile laterale se despica si se indoaie la capete -segmentele de jos se inoada sus -segmentele de sus se inoada jos Capastru -are o forma similara cu prastia -se foloseste pentru mentinerea pansamentului aplicat pe barbie sau pe buze Basmaua -se utilizeaza provizoriu ca mijloc de sustinere a unui pansament aplicat pe cap, brat,cot,
41

antebrat si pentru imobilizarea membrului superior in caz de fractura sau entorsa -mai rar se foloseste la nivelul membrului inferior -se improvizeaza dintr-o basma, patrat de panza , tifon sau stofa Basmaua pentru cap -colturile basmalei se leaga pe frunte, folosindu-se eventual si ace de siguranta pentru o mai buna mentinere a ei Bandajul in forma de hamac -se face dintr-o basma triunghiulara indoita, care sustine mana si antebratul -se agata de reverele hainei cu 2 ace de siguranta -daca basmaua este sufficient de lunga se indoaie capetele basmalei peste umarul opus -introducandu-se in interiorul basmalei cotul si o parte din antebrat Bandajul in forma de esarfa -necesita o basma mai mare -cele 4 colturi se prind la spate dupa ce bandajul a cuprins in interior o parte a bratului, cotul si antebratul -2 din colturile basmalei sunt ridicate prin fata toracelui si partile laterale ale gatului si inodate la ceafa -celelalte 2 capete sunt inodate tot la spate dar in partea inferioara a toracelui -este folosit mai ales in fracturi ale mambrelor superioare Bandajul in forma de cravata axilara -se foloseste in cazul cand trebuie sa se mentina imobilizat umarul pentru o scurta durata -in caz de entorsa, luxatie redusa sau fractura de clavicula -este necesara o basma in forma dreptunghiulara -basmaua acopera cu partea sa central umarul, apoi un segment al ei este coborat prin spate pe sub axila, ridicat peste umar si trecut prin spate catre axila opusa -se inoada cu capatul opus Basmaua pentru membrul inferior -se foloseste in absenta unei fese pentru bandajarea regiunii inghinale se creaza un 8 , sau pentru imobilizarea articulatiei tibiotarsiene- dupa ce basmaua imbraca calcaiul, capetele ei se inoada la nivelul articulatiei in fata Bandajele de corp -se folosesc pentru a mentine un pansament voluminous, sau imediat dupa operatie -la persoanele voluminoase ajuta la mentinerea suturii chirurgicale facute -se foloseste un dreptunghi mare de panza cu care se inveleste strans segmentul de corp -capetele dreptunghiului se prind de tura de panza anterioara cu un ac de siguranta -pentru ca aceste bandaje sa nu se deplaseze este recomandabil sa fie fixat prin 2 benzi, sub forma de V , trecute prin partea interna si superioara a corpului Bandajul in T -se foloseste pentru pansarea zonei peritoneale (dupa operatii de hemoroizi, rupturi de perineu) -dintr-o fasa se face o centura peste abdomen care se sprijina pe proeminentele celor 2 oase coxale -o bucata de fasa, despicata la capete se agata de aceasta centura nedespicata -se trece pe sub perineu, sustinand pansamentul
42

-in spate fasa se despica din nous i se agata de centura -Bandeje speciale si aparate pentru imobilizarea sau mentinerea unor pansamente sau pentru alte scopuri: Fesile elastice: -se aplica sub o tensiune moderata -exista si ciorapi elastici folositi pentru mentinerea unui pansament in regiunea gambelor sau in tratamentul conservator al varicelor de gamba Genunchiera- utilizata in entorse sau traumatisme ale genunchiului Centura abdominala-folosita in caz de obezitate, eventratii, sarcina Bandaj herniar -este format dintr-un cordon de piele si o pernita care se aplica pe orificiul pe unde se produce hernia -este greoi, ineficace, uneori chiar daunator 30.Infasarea antebratului mozes 740 -infasarea in spirala sau in spica 31.Infasarea capului capelina mozes 738 -fasa se fixeaza in jurul capului, deasupra arcadelor, lasand libere pavilioanele auriculare -se acopera bolta craniana cu ture oblice fixate cu ture circulare -se mai poate face si cu fasa rulata din doua capete fig 13.2/738 32.Infasarea cotului mozes 740 -infasarea in evantai fig 13.10/740a -pansamentul se executa cu articulatia semiflectata -daca membrul trebuie sa ramana in extensie infasarea se face in 8 sau in spica 33.Infasarea gambei mozes 740 -infasarea in spirala sau in spica 34.Infasarea genunchiului mozes 740 -infasarea in evantai fig13.10/740b -pansamentul se executa cu articulatia semiflectata -daca membrul trebuie sa ramana in extensie infasarea se face in 8 sau in spica 35.Infasarea piciorului de unde? 36.Infasarea regiunii inghinale mozes 740 -infasarea in spica -fixarea initiala a fesei se face printr-o tura circulara in jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace -se conduce fasa oblic peste regiunea inghinala -se inconjoara coapsa pe fata ei interna -se incrucisaza ramura oblica a fesei deasupra regiunii lezate, trecand pe partea opusa -turele se conduc de jos in sus fig 13.11/740 37Infasarea sanului mozes 739 -infasarea in spica -se incepe de la partea inferioara a toracelui -fasa este condusa sub axile peste umarul de partea sanatoasa, lasand liber umarul de pe partea bolnava fig 13.6/739 -in cazul pansarii ambilor sani, aceeiasi oranduire a spirelor se aplica si de partea opusa,
43

acoperind deodata ambii sani, prin alternarea turelor simetrice 38Infasarea umarului mozes 739 -infasarea in 8 in asa fel ca ea sa formeze o spic ape umar fig 13.7/739 -se incepe de la nivelul sternului, turele 8 trecand pe sub axila bratului sanatos -daca se incepe de la nivelul claviculei, bucla 8 trecand in jurul gatului 39.Ingrijirea cavitatii bucale la bolnavii inconstienti ghid 262 Scop: -profilaxia infectiilor cavitatii bucale -profilaxia cariilor dentare -obtinerea unei stari de bine a pacientului Materiale: -manusi sterile -comprese -tampoane sterile -tavita renala -instrumentar steril: deschizator de gura, spatula linguala, pensa porttampon -glicerina boraxata 20% Pacientul: pozitie in decubit dorsal, capul intr-o parte cu prosopul sub barbie Executarea tehnicii: -se imbraca manusile sterile -se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare -se sterg cu tampoane imbibate in glicerina boraxata cu miscari de dinauntru in afara: -limba -bolta palatina -suprafata interna si externa a arcadelor dentare -se sterg dintii cu alt tampon -se ung buzele Ingrijirea ulterioara: -se strang materialele -deseurile se indeparteaza selectiv De stiut: -la pacientii inconstienti, care prezinta proteza dentara, aceasta se va scoate, spala si pastra intr-un pahar mat cu apa -toaleta cavitatii bucale la pacientii inconstienti se poate face si cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mana fiind imbracata in manusa De evitat: contactul mainilor cu secretia salivara a pacientului sau cu materialul folosit 40.Ingrijirea pacientului dupa punctia rahidiana tehnici 62 -pacientul sta in decubit dorsal fara perna 24 ore -dupa 6 ore se poate hidrata si alimenta la pat -se supravagheaza semnele vitale: puls, TA, respiratie -se informeaza medicul in cazul aparitiei unor manifestari: varsaturi, greturi, cefalee -in cazul in care se extrage o cantitate mai mare de LCR, pacientul se asaza in pozitie Trendelenburg -dupa punctia in zona occipitala, pacientul nu necesita ingrijiri speciale
44

Ingrijirea plagilor: vezi mai jos curs an I Ingrijirea plagilor: Asepsie-distrugerea germenilor Antisepsie-impiedecarea contaminarii Dezinfectia tegumentului: -este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici: injectii, punctii, interventii chirurgicale Dezinfectia de tip I - risc redus de infectie -indicatii: injectia intravenoasa, intredermica, subcutanata, recoltarea de sange Tehnica: - se aplica dezinfectantul pe tegument cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30 sec pana se evapora dezinfectantul Dezinfectia de tip II risc mediu de infectie -indicatii: cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, recoltarea sangelui pentru hemocultura, injectia intramusculara Tehnica: -se curata tegumentul cu un tampon imbibat in dezinfectant -se sterge cu un tampon steril -se curata tegumentul cu un tampon imbibat in dezinfectant (inca o data) -se sterge tegumentul cu un tampon steril -durata de actiune 30 sec. Dezinfectia de tip III risc mare de infectie -indicatii: operatii, punctii arteriale, punctiile unor cavitati: articulara, pleurala, osoasa Tehnica: -se inbraca manusi sterile -se curata tegumentul ca apa si sapun -se epileaza -se degreseaza -se aplica de 2 ori dezinfectantul cate 30 sec.la interval de 2 min. -durata totala de actiune fiind de 5 min. In cadrul sectiilor de urgenta medico-chirurgicala se acorda asistenta medicala pacientilor care se prezinta tratandu-se atat plagile minore cu hemoragie moderata, care se opreste la aplicarea unui pansament compresiv, cat si plagile profunde care necesita sutura. Plagile cu afectare osoasa sau organica necesita tratament chirurgical de specialitate in cadrul sectiilor de chirurgie. Un rol important il are aplicarea corecta a primului ajutor in cazul plagilor cu hemoragie puternica. Modul de ingrijire a unei plagi depinde de felul, profunzimea si starea plagilor, (daca este infectata sau nu), si de starea generala a pacientului. Conditiile necesare pentru ingrijirea corespunzatoare a plagii sunt: -ingrijirea sa se faca in conditii de asepsie perfecta -sa se asigure prin pansament o buna absortie a secretiilor
45

-plaga sa fie protejata de factori nocivi, mecanici, termici, climaterici si infectiosi ai mediului -sa fie asigurat un repaus perfect al regiunii lezate prin asezarea comoda sau prim imobilizare Pansamentul: -prin pansament se intelege actul chirurgical prin care o plaga este aseptizata, tratata si apoi acoperita in scopul de a o proteja si de a-i usura cicatrizarea. Pansamentele pot fi: -protectoare plaga este ferita de contactul cu exteriorul -absorbante materialul se aplica in scopul de a absorbii secretiile -compresive se aplica in scopul de a oprii sangerarea, limforagia, sau cand scopul este de a imobiliza o articulatie -ocluzive se fac in scopul de a izola complet o plaga -umede se folosesc in scop antiinflamator In chirurgie pansamentele se efectueaza pentru doua tipuri de plagi: aseptice si septice. Pansamentele care se fac pentru plagile aseptice, au scopul de a acoperii plagile neinfectate. Pansamentele care se fac pentru plagile septice, infectate necesita o tehnica de lucru mai complexa, incluzand toaleta plagii cu solutii antiseptice. Principiile efectuarii unui bun pansament: -sa acopere complet plaga si astfel sa o izoleze bine de mediul exterior -sa fie facut din material steril -in timpul tehnicii sa se respecte conditiile de asepsie -pentru plagile secretante, materialul cu care este facut pansanentul trebuie sa aiba putere absorbanta pentru a indeparta secretiile din plaga -sa se utilizeze solutia antiseptica cea mai adecvata -bandajul cu care se fixeaza pansamentul propriu-zis sa fie suficient de lat si suficient de strans astfel incat pansamentul sa nu se miste din loc, dar sa nu produca comprimarea vaselor de sange din regiune Ingrijirea plagilor: Ghid 270 Criterii de clasificare: -dupa tipul de actiune a agentului traumatic: 1. mecanice: -prin taiere -prin intepare arme albe, insecte -prin contuzii, prin lovire -prin strivire -prin arme de foc -prin muscatura de animale salbatice, domestice -prin muscatura de sarpe (vipera) 2. termice: caldura, frig, electricitate 3. agenti ionizanti: radiatii 4. agenti chimici: acizi, baze, saruri -dupa circumstantele de producere: 1. accidentale: de munca, de circulatie, casnice
46

2. intentionale: suicide, agresiuni 3. iatrogene: injectii, punctii, interventii chirurgicale -dupa timpul scurs de la producere: -recente, sub 6 ore = contaminate -vechi, depasesc 6 ore de la producere = infectate -dupa profunzime: -superficiale -profunde -dupa straturile anatomice interesate (abdomen,torace, craniu) -nepenetrante, cand nu depasesc invelisul seros -penetrante, cand lezeaza invelisul seros (peritoneu, pleura, duramater) -perforante, cand intereseaza un organ cavitar -dupa evolutie: -necomplicate -complicate -vezi capitolul Traumatisme - Urgentele medico-chirurgicale - Lucretia Titirca pag 274 Caracteristici ale plagilor: -plagile prin taiere: -au marginile regulate, limitate, se vindeca repede -cele operatorii sunt de obicei aseptice -plagile prin intepare: -sunt cele mai frecvente -gravitatea lor este in raport cu adancimea, sediul si gradul de infectare -plagile limitate adanci favorizeaza dezvoltarea germenilor anaerobi -plagile prin intepare cu creion chimic le trebuie acordata o atentie deosebita, mai ales cand raman fragmente de creion deoarece substanta chimica continua sa actioneze si sa distruga tesuturile -intepaturile mainii pot produce leziuni inflamatoare - determina panaritii -plagile prin contuzii (leziune a tesuturilor produsa prin impactul brusc) -in cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plagi ale organelor profunde : creier, muschi, ficat, splina, rinichi, intestine, fara sa existe o plaga a pielii -plagile prin muscatura de animale: -se suprainfecteaza cu regulalitate, pot fi poarta de intrare pentru turbare - muscaturile de vipera produc fenomene generale toxice -plagile prin arme de foc -se caracterizeaza prin distructii mari foarte complexe Simptomatologia plagilor: Simptome locale: -durerea -este variabila ca intensitate, poate ceda spontan sau dupa antialgice -reaparitia cu character pulsatil atrage atentia asupra dezvoltarii infectiei -impotenta functionala
47

-este partiala sau totala -are drept cauza durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoasa sau nervoase -prezenta unei solutii de continuitate Definitie: solutia de continuitate = intreruperea continuitatii tegumentelor si mucoaselor -in plagile mari, asa-numitele plagi mari cu dilacerari, se pot observa distrugeri mari atat de piele, cat si de vase, muschi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate in profunzime -parti din aceste organe pot sa iasa prin marginile plagii = evisceratie -hemoragia este variabila, in functie de vasul lezat Simptome generale: -puls rapid tahicardic in plagi insotite de hemoragii externe, interne, sau soc traumatic -TA daca scade denota prezenta unei hemoragii sau a unui soc traumatic -febra poate avea semnificatia debutului infectiei, sau resorbtia unor hematoame Vindecarea plagilor: -primara, se obtine de la inceput, fara complicatii, este ideala pentru orice plaga operatorie, se produce in 6-8 zile -secundara, este intodeauna prezenta infectia -tertiara, se produce atunci cand o plaga evolueaza un timp pe linia vindecarii secundare si apoi se sutureaza in scopul scurtarii evolutiei Tratamentul local al plagilor: Variaza in functie de nivelul la care se acorda asistenta: locul accidentului, dispensar sau spital. Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ingriji corespunzator o plaga se cere ca: -ingrijirea se se faca in conditii de asepsie perfecta -sa se asigure, prin pansament, o buna absortie a secretiilor -plaga sa fie protejata de factori nocivi-termici, infectiosi, din mediul inconjurator -sa fie asigurat un repaus al regiunii lezate -vezi Tehnica pansamentelor in Urgentele medico-chirurgicale Lucretia Titirca INGRIJIREA PLAGILOR La locul accidentului -se va opri hemoragia prin pansament compresiv sau aplicarea garoului, doar in caz de forta majora -nu se vor scoate corpii straini din plaga, daca este necesar acestea vor fi chiar fixate pentru a nu se deplasa (pericol de hemoragie) -se va acoperii plaga cu un pansament steril si se va fixa pansamentul, -se voe administra sedative la nevoie, numai la indicatia medicului In spital Pregatirea materialelor necesare: Pe o masuta se pun in ordine: -flacoane sterile etichetate in care se afla tinctura de iod, alcool, apa oxigenata, ser fiziologic, solutie rivanol 1%0, permanganate de potasiu 1/4000 -dopul acestor flacoane poate fi perforat si strabatut de un tub de plastic sau sticla, de aproximativ 5 cm lungime
48

-cutie cu instrumente sterile: pense, foarfeci, sonde canelate sau butonate, ace de siguranta, etc -casoleta cu comprese sterile de diferite marimi si tampoane confectionate din tifon, mese de tifon, fesi de tifon -tavita renala, musama, aleza -antialgice, anestezice, sedative -seringi si ace sterile -ace de sutura, ata chirurgicala, catgut TEHNICA DE LUCRU: Aplicarea tehnicii de catre o singura persoana: -se deschide cu mana stanga cutia cu instrumente -cu mana dreapta se ia o pensa sterila-fara sa se atinga restul instrumentelor -cu ajutorul acestei pense se mai ia o pensa sterila si apoi se inchide cutia cu instrumente -o pensa se va tine in mana dreapta pentru efectuarea pansamentului propriu-zis -in cealalta pensa se va tine in mana stanga pentru servirea din casoleta cu materialele sterile necesare -casoleta va fi asezata in asa fel incat capacul sa se poata deschide cu mana dreapta, pentru ca bratul celui care deschide casoleta sa nu ajunga deasupra materialului steril din casoleta -se indeparteaza pansamentul anterior, daca este cazul, prin inmuiere cu apa oxigenata sau ser fiziologic caldut -se schimba pensa de lucru cu alta sterila -se deschide capacul casoletei cu ultimele doua degete ale mainii drepte, avand grija sa nu se desterilizeze pensa de lucru care este pastrata in mana dreapta -cu ajutorul pensei din mana stanga-pensa de servit-se scoate un tampon -se inchide casoleta -tamponul este preluat cu pensa din mana dreapta -cu mana stanga se deschide flaconul cu benzina sau cu alta substanta de care avem nevoie si se toarna peste tamponul din mana dreapta -aceasta manevra se poate executa fara a lasa pensa de servit din mana stanga, bineinteles avand grija sa nu o desterilizam -cu tamponul imbibat in benzina -(1) se degreseaza tegumentul din jurul plagii, prin miscari circulare, dinspre plaga spre exterior -se serveste asistenta apoi cu alt tampon, pe care il imbiba cu tinctura de iod pentru -(2) dezinfectia tegumentului din jurul plagii, dupa care cu un alt tampon imbibat in alcool va indeparta urmele de iod -atentie ca aceste dezinfectante sa nu intre in plaga pentru ca sunt foarte iritante -(3) toaleta plagii cu apa oxigenata in jet, se tamponeaza spuma cu un tampon steril -curatarea se poate repeata turnand ser fiziologic sau cloramina si tamponand din nou uscat -plaga trebuie sa fie la final pe cat posibil curata, fara secretii si sfacele -atentie- nu se toarna nici un fel de substanta in plagile penetrante, perforante in organele si cavitatile naturale -in aceste cazuri se face doar o tamponare superficiala a plagii cu tampoane de tifon umezite cu substante antiseptic neiritante
49

-(4) a doua dezinfectie a tegumentului din jurul plagii cu tinctura de iod si apoi cu alcool -(5) se acopera plaga cu pansament steril uscat sau in cazul plagilor mai vechi de 6 ore sau care au fost pansate ulterior se pot aplica pe plaga comprese umede imbibate in solutii antiseptice: -rivanol 1%0, cloramina 4%0, apa oxigenata 3% -peste compresele umede se aplica comprese uscate si la nevoie vata sterile cu rol absorbant -(6) fixarea pansamentului se face: cu leucoplast, prin badijonarea tegumentului din jurul pansamentului si apoi acoperirea pansamentului cu o compresa mai mare - fie fixand compresa care acopera pansamentul cu leucoplast -fie prin infasare (bandajare) -(7) profilaxia tetanosului la pacientii cu plagi tetanigene De retinut: -pansamentul poate fi facut de catre 2 persoane -in acest caz persoana a 2-a serveste prima persoana cu materialele necesare -toaleta plagii trebuie sa tina seama de timpul scurs de la producerea accidentului -in primele 6 ore plaga se considera neinfectata si se poate sutura la nevoie -pentru a sutura o plaga trebuie sa avem la dispozitie o trusa de mica chirurgie sterile si material de sutura -trusa de mica chirurgie trebuie sa contina minimum: -2 pense chirurgicale -2 pense Pean -1 pensa Kocher -1 bisturiu -1 foarfeca chirurgicala -1 portac -2-3 ace chirurgicale -1 sonda canelata -1 sonda butonata -ata chirurgicala -catgut Reguli de respectat: -dezinfectia tegumentului din jurul plagii se face prin miscari circulare, din jurul plagii inspre exterior -altfel existand riscul sa se infecteze plaga cu germeni de pe piele -pensa de servit se schimba la fiecare pansament -pensele sterile necesare se scot pe loc din cutia de instrumente -este contraindicata pastrarea pensei de servit in flacoane deschise cu alcool -casoleta si cutia cu instrumente nu raman deschise in timpul efectuarii pansamentului -este bine ca in recipientele in care se afla solutiile necesare pansamentului sa fie de culoare inchisa, sa nu fie prea mari, pentru a putea fi cuprinse in mana si pentru a putea pastra in mana si pensa de servit -solutiile folosite la pansat se vor schimba zilnic (de aceea nu se vor pregati in cantitate mare) -atentie la pacientii alergici la iod sau alte substante medicamentoase -pentru aplicarea unor tehnici aseptice corecte este recomandat ca dezinfectarea tegumentului
50

din jurul plagii sa se faca respectand urmatorii timpi: -degresare cu benzina sau alcool -dezinfectie cu alcool -indepartarea urmelor de iod cu alcool De retinut: -primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenirea infectarii acestora -este necesara spalarea pe maini inaintea inceperii manevrelor si imbracarea manusilor -respectarea cu strictete a masurilor de asepsie, constituie succesul vindecarii rapide si fara complicatii -inaintea efectuarii pansamentului se administreaza antalgice (algocalmin) si eventual sedative, pentru calmarea durerilor si linistirea pacientului De evitat: -nu se exploreaza plaga, la locul accidentului cu nici un fel de instrument -nu se scot fragmente osoase, in cazul fracturilor deschise -nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata, pericol de hemoragie Atentie: nu se toarna nici un fel de solutie in plagile penetrante,perforante in organe si in cavitatile naturale. In aceste cazuri se face doar o tamponare superficiala a plagii cu tampoane de tifon umezite in substante antiseptic neiritante. Profilaxia tetanosului: Toate plagile produse in mediu si cu agenti traumatici suspecti trebuie tratate special. Atentie deosebita se va acorda plagilor intepate cu aschii, spini, cuie, prin muscatura de animale, fracturi deschise, avort, arsuri, sau orice plaga murdarita cu pamant, praf de strada, etc Masuri de protectie nespecifica -curatarea chirurgicala a plagilor -tratarea cu antiseptic a plagilor (apa oxigenata, hipermanganat de potasiu 1/40000, bromocet 1%o) -antibioterapie Masuri de protectie specifice Se aplica diferentiat: -la persoanele sigur vaccinate sau revaccinate se administreaza ATPA intramuscular 0,5 ml (o singura doza ) -nu se administreaza ser antitetanic -exceptie fac politraumatizatii gravi, in stare de soc si cei cu hemoragie, la care se administreaza in doza unica, ser antitetanic 3000-15000 UAI -la persoanele nevaccinate sau cu vaccinari incomplete se administreaza ser antitetanic 300015000 UAI intramuscular in doza unica, cu desensibilizare prealabila conform schemei minimale (la persoanele cunoscute cu unele alergii, desensibilizarea se practica doar in spital) si anatoxina tetanica (ATPA) intramuscular, in alta zona decat serul antitetanic-in doza de 0,5 ml De retinut -serul antitetanic heterolog se poate inlocui cu imunoglobulina umana antitetanica, pe cale intramusculara, in doza unica de 200 UAI la copil si 400-500 UAI la adult -la persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare (conjunctivala, cutanata sau
51

intradermica) Schema minima de desensibilizare -se injecteaza subcutanat 0,1 ml solutie 1/10 ser antitetanic+ser fiziologic steril -se asteapta 30 min -daca nu apar reactii locale si generale se administreaza restul cantitatii de ser antitetanic -asistenta medicala va avea pregatita trusa de urgenta pentru tratarea accidantelor serice (socului anafilactic), in caz de nevoie Evolutia si complicatiile plagilor: -orice plaga accidentala se considera contaminata cu microbi chiar din momentul in care sa produs -in primele 6 ore de la producerea unei plagi, fortele proprii ale organismului combat efectul nociv al microbilor, distrugandu-i -daca nu s-a tratat o plaga in primele 6 ore, microbii, aerobi si anaerobi se dezvolta foarte mult -plagile netratate in timp util devin purulente, se pot complica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemii de aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului Ingrijirea plagilor recente care nu au depasit 6 ore de la accident: -calmarea durerii -toaleta locala minutioasa, astfel: -daca plaga este intr-o regiune cu par, se rade parul in jurul plagii pana la o distanta de 6 cm de marginea plagii -se spala pielea nelezata din jurul plagii cu apa si sapun, apoi cu ser fiziplogic -se dezinfecteaza cu alcool sau cu tinctura de iod Atentie: pielea din jurul plagii se dezinfecteaza prin badijonare, care incepe de langa plaga si se indeparteaza de aceasta -se curata plaga cu: rivanol 1%0, cloramina 4%o, clor activ, apa oxigenata, care antreneaza la suprafata micii corpi straini prin spuma pe care o produce, apa ox are si actiune hemostatica Observatie: -extragerea corpilor straini din plaga, precum si excizarea si indepartarea tesuturilor devitalizate sunt realizate de medic -daca este cazul, va face hemostaza prin legatura vasului si sutura plagii -aceste plagi se pot vindeca primar Atentie: este interzisa explorarea instrumentala oarba a uneu plagi in afara unui serviciu chirurgical de specialitate Plagile vechi: -plagile care depasesc 6 ore de la accident se considera infectate -se face acelasi tratament descris mai sus, insa plaga nu se sutureaza primar De retinut: la plagile septice (contaminate), pielea din jurul lor se curata circular, de la exterior spre interior -plagile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaza prin spalaturi cu solutii antiseptice -pansamente locale umede cu cloramina, rivanol, solutie de antibiotic conform antibiogramei -pansamentul umed se mai numeste microclimat umed -se realizeaza intr-o tavita renala sterila in care se imbiba 2 comprese cu solutia indicata
52

-compresa umeda va fi acoperita cu 2 comprese uscate, apoi se fixeaza fie prin infasurare (bandajare) -fie fixand compresa care acopera pansamentul cu leucoplast (sau galifix) -plagile vechi se panseaza si se controleaza zilnic Foarte important: obligatoriu, in ambele cazuri, se face profilaxia teranosului, conform ordinului ministrului sanatatii Tipuri particulare de plagi: Plagi prin intepare cu spini vegetali: -spinul trebuie extras complet, la nevoie recurgandu-se la incizie chirurgicala -daca el nu s-a extras, este posibila dezvoltarea unei infectii (abces, flegmon) -profilaxia antitetanos este obligatorie -plagile prin intepare plantara (cui, sarma) favorizeaza dezvoltarea unor infectii virulente (planta = talpa piciorului) -se trateaza chirurgical in servicii de specialitate Plagile prin intepatura de insecte (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, soc anafilactic, colaps Tratamentul este in general la indicatia medicului, vezi Urgentele medico-chirurgicale Lucretia Titirca Ingrijirea unei plagi operatorii: Plaga suturata neinflamata se trateaza prin pansare sterile -se degreseaza cu benzina tegumentul din jurul plagii -se dezinfecteaza cu tinctura de iod, alcool iodat sau alcool -pe o distanta de 6-7 cm, folosind la fiecare stergere alt tampon -plaga suturata se dezinfecteaza de asemenea printr-o singura stergere cu tamponul imbibat in tinctura de iod -se dezinfecteaza din nou tegumentul din jurul plagii -se acopera plaga cu o compresa sterila -pansamentul se fixeaza dupa metoda cunoscuta

41.Ingrijirea unei plagi la nivelul antebratului Se ingrijeste plaga comform tehnicii Infasarea (bandajarea) antrbratului mozes 270 Infasarea in spirala sau in spica 42.Ingrijirea unei plagi la nivelul capului Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) capului capelina mozes 738 -fasa se fixeaza in jurul capului, deasupra arcadelor, lasand libere pavilioanele auriculare -se acopera bolta craniana cu ture circulare -se mai poate face si cu fasa rulata din doua capete fig 13.2/738 43.Ingrijirea unei plagi la nivelul cotului Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) cotului mozes 740
53

-infasarea in evantai fig 13.10/740a -pansamentul se executa cu articulatia semiflectata -daca membrul trebuie sa ramana in extensie infasarea se face in 8 sau in spica 44Ingrijirea unei plagi la nivelul gambei Se ingrijesta plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) gambei mozes 740 -infasarea in spirala sau in spica 45Ingrijirea unei plagi la nivelul genunchiului Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) genunchiului mozes 740 -infasarea in evantai fig13.10/740b -pansamentul se executa cu articulatia semiflectata -daca membrul trebuie sa ramana in extensie infasarea se face in 8 sau in spica 46.Ingrijirea unei plagi la nivelul mainii Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) mainii - mozes 739 -se aplica de obicei pansamentul in 8, fixat la articulatia pumnului fig 13.9/740 sau -pansamentul in forma de manusa lasand degetele 2-5 impreuna, izolate cu o compresa de tifon sterila, sau se separa fiecare deget in parte 47.Ingrijirea unei plagi la nivelul mentonului Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) la nivelul mentonului (varful barbii) capastru- mozes 741 -se ia o fasa lunga de 0,5- 1 m si lata de 5 cm -se despica la capete in asa fel ca sa ramana numai in mijloc o bucata de 5 cm nedespicata -mijlocul se aplica pe barbie, ramurile superioare se incrucisaza in regiunea occipitala si se leaga deasupra fruntii -ramurile inferioare deasupra crestetului capului, lasand libere urechile fig 13.12/741 48.Ingrijirea unei plagi la nivelul nasului Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) nasului prastia- mozes 741 -se pregateste ca si capastrul -partea din mijloc nedespicata se fixeaza pe nas -capetele superioare se trec pe sub pavilionul urechii si se inoada in regiunea occipitala -ramurile inferioare se trec deasupra urechilor, incrucisand pe cele superioare -se fixeaza in partea superioara a capului putin lateral, ca sa nu deranjeze bolnavul in decubit dorsal fig 13.13/741 49.Ingrijirea unei plagi la nivelul piciorului Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) piciorului mozes 739 -fixarea fesei se face prin patru ture circulare in regiunea supramaleolara, apoi se duce fasa oblic pe partea dorsala a piciorului si se acopera degetul respectiv prin ture in spirala fig13.8/740 si 13.9/740

54

50.Ingrijirea unei plagi la nivelul regiunii inghinale Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) regiunii inghinale mozes 740 -se face in forma de spica -fixarea initiala a fesei se face printr-o tura circulara in jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace -apoi se conduce fasa oblic peste regiunea inghinala, se inconjoara coapsa pe fata ei interna -se incruciseaza ramura oblica a fesei deasupra regiunii lezate, trecand pe partea opusa -turele se conduc de jos in sus fig 13.11/740 -infasarea regiunilor unde nu se pot folosi metodele amintite se face cu fese compuse sau in loc de fese pentru fixarea pansamentului se utilizeaza baticuri 51.Ingrijirea unei plagi la nivelul sanului Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) la nivelul sanului mozes 739 -se incepe de la partea inferioara a toracelui prin aplicarea unui pansament in spica -fasa este condusa sub axile peste umarul de partea sanatoasa, lasand liber umarul de pe partea bolnava fig 13.6/739 -in cazul pansarii ambilor sani, aceeiasi oranduire a spicelor sa aplica si de partea opusa, acoperind deodata ambii sani prin alternarea turelor simetrice 52.Ingrijirea unei plagi la nivelul toracelui Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) toracelui mozes 739 -infasurarea se incepe in regiunea inferioara a toracelui -se urca in ture circulare sau in spirala pana la axila si este sprijinita de bretele trase peste umar fig 13.5/739 -se mai poate utiliza si pansamentul in 8, care cuprinde si umerii 53.Ingrijirea unei plagi la nivelul umarului Se ingrijeste plaga conform tehnicii Infasarea (bandajarea) umarului mozes 739 -se conduce fasa in opturi in asa fel ca ea sa formeze o spica pe umar fig 13.7/739 -se poate incepe de la nivelul sternului, turele optului trecand pe sub axila bratului sanatos -sau se poate incepe de la nivelul claviculei, bucla optului trecand in jurul gatului Administrarea medicamentelor pe cale parenterala tehnici 149 Definitie: calea parenterala, este calea care ocoleste tubul digestiv. Dat fiind faptul ca si alte cai ocolesc tubul digestiv (de ex. calea respiratorie) notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai calea injectabila de administrare a medicamentelor. Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism, prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile, acul fiind adaptat la seringa. Avantajele caii parenterale: -dozarea precisa a medicamentelor -obtinerea unui efect rapid -posibilitatea administrarii medicamentrlor la pacientul inconstient, cu hemoragie digestiva, varsaturi
55

Scopul injectiilor: -explorator -testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante -terapeutic administrarea medicamentelor Locul injectiilor: -in grosimea dermului injectia intradermica -sub piele injectia subcutanata -tesutul muscular injectia intramusculara -in vena injectia intravenoasa Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de medic Injectia intradermica Scop: --explorator intradermoreactii la tuberculina, la diversi alergeni -terapeutic anestezie locala -desensibilizarea organismului in cazul alergenilor Locul injectiei regiuni lipsite de foliculi pilosi: -fata anterioara a antebratului -fata externa a bratului si a coapsei -orice regiune in scop anestezic Solutii administrate izotone, usor resorbabile, cu densitate mica Resorbtia foarte lenta Injectia subcutanata Scop terapeutic Locul injectiei regiuni bogate in tesut celular lax, extensibil: -fata externa a bratului -fata superoexterna a coapsei -fata supra si subspinoasa a omoplatului -regiunea subclaviculara -flancurile peretelui abdominal Solutii administrate: -solutii izotone nedureroase -solutii cristaline: insulina, cofeina, histamina Resorbtia: -incepe de la 5-10 min. de la administrare -dureaza in functie de cantitatea administrate Injectia intramusculara Scop terapeutic Locul injectiei muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri mari de vase si nervi: -regiunea superoexterna a fesei -fata externa a coapsei in treimea mijlocie -fata externa a bratului in muschiul deltoid Solutii administrate: -izotone -uleioase -coloidale, cu densitate mare
56

Resorbtia: -incepe imediat dupa administrare -se termina in 3-4 min. -mai lenta pentru solutiile uleioase Injectia intravenoasa Scop: -explorator se administreaza substante de contrastradiologic -terapeutic Locul injectiei venele: -de la plica cotului -antebratului -de pe fata dorsala a mainii -maleolare interne -epicraniene Solutii administrate: isotone si hipertone Resorbtia: instantanee

Utilizarea acului Aspirarea soluiei Injecie Injecie Injecie Injecie i.d. s.c. i.m. i.v.

Diametru (mm) 1/1 5/10 ; 6/10 6/10 ; 7/10 7/10 ; 8/10 ; 9/10 6/10 ; 7/10

Lungime (mm) 38 5-10 30-50 40-70 25

Bizou Lung Scurt Lung Lung Scurt

Pregatirea injectiei: Materiale: -seringi sterile de unica folosinta in ambalaj individual cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa
57

-pentru intradermica, seringa de 0,5ml gradata in sutimi de ml -pentru intravenoasa, seringa cu amboul situat excentric Avantaje seringi de unica folosinta in ambalaj individual: -conditii maxime de sterilitate -risc redus de contaminare a pacientului -economie de timp si de personal (pentru pregatirea in vederea refolosirii) -manipulare usoara -ace -se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate -se pregateste ac cu diametru mai mare pentru aspirarea solutiilor -se pregateste ac pentru injectare conform tabelului -medicamentul -direct injectabil in fiole sau flacoane -indirect injectabil - pudre sau produse liofilizate (conservate prin deshidratare), insotite sau nu de solvent Fiolele, flacoanele sunt etichetate: -nume medicament -calea de administrare -termen de valabilitate -alte materiale: -tampoane sterile -solutii dezinfectante (alcool) -garou de cauciuc -tavita renala -pernita -musama Incarcarea seringii:

58

-se spala mainile si se imbraca manusile -se verifica seringa si acele-capacitatea termenul de valabilitate al sterilizarii -se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor: eticheta, doza, termenul, aspectul solutiei -se indeparteaza ambalajul seringii -se adapteaza acul pentru aspirat solutia acoperit cu protectorul -se asaza pe o compresa sterila Aspirarea continutului fiolelor: -se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie -se dezinfecteaza gatul fiolei prin stergere cu tamponul imbibat in alcool -se taie gatul fiolei -se deschide fiola astfel: se tine cu mana stanga, iar cu policele si indexul mainii drepte protejate de o compresa sterila, se deschide partea subtiata a fiolei -se introduce acul in fiola deschisa, tinuta intre policele , indexul si degetul mijlociual mainii stangi, seringa fiind tinuta cu mana dreapta -se aspira solutia in fiola, retragand pistonul cu indexul si policele mainii drepte, avand grija ca bizoul acului sa fie in permanenta acoperit cu solutia de aspirat -fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos -se indeparteaza aerul din seringa, fiind in pozitie verticala cu acul in sus, prin impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac -se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face Dizolvarea pulberilor: -se aspira solventul in seringa -se indeparteaza capacelul metalic al flaconului -se dezinfecteaza dopul de cauciuc -se asteapta evaporarea alcoolului -se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc -se introduce cantitatea de solvent prescrisa -se scoate acul din flacon si se agita pana la completa dizolvare Aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc:
59

-se dezinfecteaza dopul de cauciuc si se asteapta evaporarea alcoolului -se incarca seringa cu o cantitate egala de aer cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata -se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon, pana la nivelul dopului si se introduce aerul -se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub presiunea din flacon -se schimba acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc, cu acul pentru injectie De stiut: -fiolele neetichetate sau de pe care s-a sters inscriptia nu se folosesc -daca in timpul deschiderii fiolei cad cioburi in interior, continutul nu se mai utilizeaza -fiolele deschise se administreaza imediat -substantele precipitate se vor agita inainte de aspirarea lor in seringa -substantele uleioase se pot incalzii usor in apa calda pentru a putea fi aspirate cu usurinta 54.Injectia intamusculara tehnici 156 Locuri de electie: -cadranul superoextern fesier - rezulta din intretaierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra santului interfesier, cu o alta verticala, perpendiculara pe mijlocul celei orizontale -in clinostatism: -se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy -Smirnov, la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter -Barthelmy, la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne, a unei linii care uneste spina iliaca antero-superioara, ce extremitatea santului interfesier -cand pacientul este in pozitia sezand injectia se poate face intoata regiunea fesirea, deasupra liniei de sprijin Pregatirea injectiei: -materiale vezi generalitati -se incarca seringa -pacientul: -se informeaza -se recomanda sa relaxeze musculatura -se ajuta sa se aseze in decubit ventral, decubit lateral, ortostatism, sezand (cei dispneici) -se dezbraca regiunea Executarea tehnicii: -asistenta isi spala mainile si imbraca manusile -dezinfecterza locul injectiei -se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi -se inteapa perpendicular pielea cu acul montat la seringa
60

-se verifica pozitia acului prin aspirare -se injecteaza lent solutia -se se retrage brusc acul cu seringa -se dezinfecteaza locul -se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia, favorizand resorbtia Reorganizarea: -materialele se dezinfecteaza, se spala -deseurile se indeparteaza selectiv Ingrijirea ulterioara se asaza in pozitie comoda si ramane in repaus 5-10 min. Incidente si accidente. Interventii -durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale -retragerea acului, efectuarea injectiei in alta zona -paralizia prin lezarea nervului sciatic -se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei -hematom prin lezarea unui vas

-ruperea acului -extragere manuala sau chirurgicala -supuratie aseptica -se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara -embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase -se previne prin verificarea pozitiei acului De stiut: -injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa, ? respectandu-se masurile de asepsie -infiltratia, dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locului injectiilor

55.Injectia intradermica tehnici 154 Locuri de electie. Regiuni lipsite de foliculi pilosi: -fata anterioara a antebratului -fata externa a bratului si a coapsei -orice regiune in scop anestezic Executarea tehnicii: -asistenta isi spala mainile si imbraca manusile -dezinfecteaza locul injectiei -se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi -se prinde seringa in mana dreapta, intre police si medius
61

-se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului -se injecteaza lent solutia -se observa formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala -cu diametrul de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm -se retrage brusc acul si nu se tamponeaza locul injectiei Reorganizarea: -materialele se dezinfecteaza, se spala -deseurile se indeparteaza selectiv Ingrijirea ulterioara: -este informat sa nu se spele pe antebrat -sa nu comprime locul injectiei -sa citeste reactia in cazul intradermoreactiilor, la intervalul de timp stabilit Incidente: -revarsarea solutiei la suprafata pielii, avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului in grosimea dermului -lipsa aspectului caracteristic papula cu aspect de coaja de portocala- din cauza patrunderii solutiei sub derm -lipotimie, stare de soc din cauza substantei injectate -necrozarea tegumentelor din jurul injectiei De stiut: -i.d se poate face pe orice suprafata a corpului in scop anastezic -asistanta pregateste adrenalina, efedrina, hemisuccinat de hidrocortizon, cand injectia are drept scop testarea sensibilitatii organismului la diferite alergene De evitat: -dezinfectia pielii cu alcool in cazul IDR 56.Injectia intravenoasa tehnici 157 Locuri de electie: -venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se formeaza un M venos prin anastomozarea (conexiunea) lor -venele antebratului -venele de pe fata dorsala a mainii -venele maleolare interne -venele epicraniene Executarea tehnicii: -asistenta isi spala mainile si imbraca manusile -se alege locul punctiei -se dezinfecteaza locul punctiei -se executa punctia venoasa (vezi punctia venoasa subiectul 77) -se controleaza daca acul este in vena -se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului -se injecteaza lent, tinand seringa in mana stinga, iar cu policele mainii drepte se apasa pe piston -se verifica periodic daca acul este in vena
62

-se retrage brusc acul, cand injectarea s-a terminat -la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool, compresiv Reorganizarea: -materialele se dezinfecteaza, se spala -deseurile se indeparteaza selectiv Ingrijirea ulterioara: -se mentine compresiunea la locul injectiei cateva minute -se supravegheaza in continuare starea generala Incidente si accidente: -injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea tesuturilor si durere -se incearca patrunderea acului in lumenul vasului, continuandu-se injectia sau se incearca in alt loc -flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante -injectare lenta -valuri de caldura, senzatia de uscaciune in faringe -injectare lenta -hematom prin strapungerea venei -se intrerupe injectia -ameteli, lipotimie, colaps -se anunta medicul De stiut: -in timpul injectarii, se va supraveghea locul punctiei si starea generala (respiratia, culoarea fetei) -vena are nevoie pentru refacere de un repaos de cel putin 24 ore, de aceea nu se vor repeata injectiile in aceeasi vena la intervale scurte -daca pacientul are o singura vena accesibila, punctiile se vor face totdeauna mai central fata de cele anterioare -daca s-au revarsa in tesutul perivenos solutiile hipertone, se va instiinta medicul pentru a intervenii, spre a se evita necrozarea tesuturilor De evitat: -incercarile de a patrunde in vena, dupa formarea hematomului, pentru ca acesta deplaseaza traiectul obisnuit al venei 57.Injectia subcutanata tehnici 155 Locuri de electie regiuni bogate in tesut celular lax, extensibil: -fata externa a bratului -fata superoexterna a coapsei -fate supra si subspinoasa a omoplatului -regiunea subclaviculara
63

-flancurile peretelui abdominal Executarea tehnicii: -asistenta isi spala mainile si imbraca manusile sterile -dezinfecteaza locul injectiei -pentru fata externa a bratului: -pozitia pacientului este sezand cu bratul sprijinit pe sold -se prinde seringa pregatita ca pe un creion, in mana dreapta -se face o cuta a pielii intre indexul si policele mainii stangi, care se ridica -se patrunde brusc, cu forta la baza cutei, longitudinal 2- 4 cm -se verifica pozitia acului prin aspiratie -se injecterza lent solutia, prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte -se retrage brusc acul cu seringa -se dezinfecteaza masandu-se usor pentru a favoriza resorbtia Reorganizarea: -materialele se dezinfecteaza, se spala -deseurile se indeparteaza selectiv Ingrijirea ulterioara: Accidente si interventii: -durere violenta prin lezarea unui nerv -se retrage acul putin spre suprafata -ruperea acului -extragerea manuala sau chirurgicala a acului -hematom prin lezarea unui vas -se previne prin verificarea pozitiei acului inainte de injectare De stiut: -locurile de electie ale injectiei se vor alterna, pentru a asigura refacerea tesuturilor De evitat: -injectia in regiunile infectate sau cu modificari dermatologice 58.Instrumentar si materiale necesare precizarii diagnosticului Spatula linguala -apasatorul de limba-se foloseste pentru examinarea cavitatii bucale si a faringelui -este formata dinrt-o lama lunga de 12-15 cm pravazuta cu 2 unduiriusoare care-I dau forma de S sau indoita in unghi drept -este confectionata din otel carbon sau otel inoxidabil, din material plastic sau sticla -se tinde sa se foloseasca spatula din lemn sau material plastic de unica folosinta Termometrul medical -este un termometru maximal cu scara Celsius, de la 34,5 la 42, in zecimi de grade -partea esentiala a termometrului este un tub capilar din sticla, inchis si largit la unul din capete pentru rezervorul de mercur -exista termometre electronice sau digitale, cu care se masoara temperature la nivelul fruntii,
64

in ureche, axillar,etc, sau chiar de unica folosinta Stetoscopul - serveste pentru auscultarea inimii si a plamanilor -se folosesc in practica 2 tipuri de stetoscop -monoauricular care se compune dintr-un tub cilindric de 15-20 cm, avand o extremitate largita in forma de palnie -biauricular Ciocanul de reflexe serveste pentru declansarea reflexelor osteo-tendinoase Oglinda frontala este un dispozitiv pentru iluminarea cu lumina reflectata si examinarea cavitatilor preformate ala organismului care comunica direct cu exteriorul: cavitatea bucala, faringiana, conductul auditiv extern Speculul nazal (cleste)serveste la examinarea portiunilor profunde ala cavitatii nazale, cu el se dilata orificiul nazal lasand lumina sa patrunda in interiorul fosei nazale Speculul auricular (palnie metalica) serveste la indreptarea canalului auditiv extern pentru examinarea portiunilor sale profunde si a timpanului cu ajutorul oglinzii frontale Valva vaginala serveste pentru dilaterea vaginului in vederea examenelor sau tratamentelor intravaginale Speculul ginecologic bivalv consta din 2 valve unite intre ele Pelvimetrul este un compass Manusile de cauciuc Instrumente pentru injectii si punctii Seringile -sunt mici pompe care servesc la : -injectarea solutiilor medicamentoase in organism -aspirarea produselor fiziologice sau patologice din organism -acul se adapteaza pe ambou -dimensiuni: 1, 2, 5, 10, 20 cm3 -tipuri: -Guyon 100-250 ml si prezinta un maner in partea distala, se foloseste in ORL -seringa pentru insulina 1ml si este gradate in 40 de diviziuni Acele sunt tuburi alcatuite din 2 parti distincte: -capul acului confectionat din material plastic -tubul acului porneste de la cap si se termina printr-un varf taiat in forma de unghi numit bizou -varfurile pot fi : scurte, jumatate lungi, lungi Trocarul este un instrument folosit pentru strapungerea tesuturilor si extragere lichidelor 59.Instrumentarul si materialele necesare tratamentelor curente Pensa simpla formata din 2 brate sudate la o extremitate Pensa anatomica pe partea interioara are santuri Pensa chirurgicala pe partea interioara are dinti Pensa pentru apucarea limbii -este prevazuta cu manere care pot fi fixate cu ajutorul unei cremaliere -la cealalta extremitate se termina prin 2 ovaluri latite
65

Pensa ginecologica -are manere si cremaliera -la celalalt capat dinti Pensa hemostatica este folosita in principal pentru apucarea si comprimarea vaselor de sange traumatizate, insa are o mai larga aplicare -pensa Pean are santuri -pensa Kocher are dinti Pensa lunga pentru servit are santuri la fel ca Pean dar este de dimensiuni mai mari Foarfeca, lungimea si forma variaza, pot fi drepte, curbe sau frante Bisturiele sunt instrumente taioase , formate din maner si lama Sondele sunt instrumente destinate pentru explorarea cavitatilor Sonda canelata (canelura=sant ingust) Sonda butonata, are forma unei tije, butonata la ambele capete Sondele uretrale sunt folosite la eliminarea urinii, la spalarea vezicii urinare si la drenarea ei (a drena = a elimina lichidul dintr-o cavitate) -pentru barbati, sonda Nelaton, sonda Thieman, sonda Foley- prevazuta cu un balonas si 3 conducte -pentru femei, Petzer, Nelaton, Foley Sonda gastrica - este gradata din 5 in 5 -la 45-50 cm se afla in stomac -un tip particular de sonda este Faucher Sonda duodenala Einhorn -lunga de 140-150 cm -la 75 cm se afla in duoden Deschizatorul de gura Casoletele -cele sterile au intodeauna orificiile inchise si sunt prevazute cu o eticheta pe care e specificata data, ora si persoana care a efectuat sterilizarea Tavita renala Ceasul Pipetele, sunt tuburi de sticla, se picura solutii in ochi, nas, urechi 60.Interventii pentru mobilizarea secretiilor ghid 99 Hidratarea -este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar -la un pacient cu o hidratare adecvata, o tuse slaba poate disloca usor secretiile -se recomanda aprox. 2000 ml lichide/zi Umidificarea -consta in adaugarea vaporilor de apa la aerul inspirat -pastreaza caile aeriene umede si permite debarasarea secretiilor -se realizeaza cu recipiente cu apa asezate pe o sursa de caldura, sau cu pulverizatoare Nebulizarea -consta in adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat -se realizeaza prin pulverizare folosind atomizorul
66

-se realizeaza cu ajutorul aerosolilor, un amestec de gaz cu medicament (antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, expectorante) Tapotament -consta in lovirea peretelui toracic cu mana ritmic, pe toata suprafata, 1-2 min -incheietura mainii trebuie sa fie relaxata, iar cotul in flexie -pacientul este rugat sa respire lent si adanc -toracele pacientului trebuie sa fie acoperit -este contraindicat la pacientii cu osteoporoza, coaste fracturate si la cei cu probleme de sangerare Vibratia -pacientul este rugat sa inspire pe gura si sa expire pe nas -in timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic, o presiune usoara si oscilatorie -dupa 5 expiratii pacientul este incurajat sa tuseasca -este contraindicate la sugari si copii mici Drenajul postural -este un procedeu positional care permite eilminarea secretiilor -pozitia pacientului se schimba la 20-30 sec: -decubit ventral cu perna sub abdomen -decubit ventral cu patul inclinat la 20 grade -decubit dorsal -decubit lateral drept -decubit lateral stang -pozitie sezand -la sfarsitul fiecarei pozitii, pacientul este rugat sa respire profund -se renunta la pozitiile in care pacientul prezinta disconfort sau dispnee -este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spunarii sau cu hipertensiune intracraniana 61.Intoarcerea pacientului imobilizat din decubit dorsal in decubit lateral ghid 211 Generalitati Schimbarile de pozitie ale pacientului pot fi: -active, le executa pacientul singur -pasive, sunt efectuate cu ajutorul asistentei Indicatii schimbarile pasive se efectueaza la pacientii: -adinamici (obositi, astenici) -imobilizati (fixati) -inconstienti -paralizati (paralizie=absenta miscarii) -cu aparate gipsate Principii de respectat: -pentru schimbari de pozitii sunt necesare una sau doua asistente -acestea trebuie sa adopte o pozitie pozitie potrivita pentru a putea ridica pacientul cu mai multa usurinta si cu un efort fizic mai mic -prinderea pacientului se face cu toata mana, asezand palma pe corp astfel incat supratata de contact sa fie cat mai mare
67

-asistenta se asaza cat mai aproape de pat, cu picioarele departate, pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare -genunchii flectati, coloana vertebrala usor aplecata (coboara centrul de greutate) Miscari pasive frecvente: 4 -decubit dorsal- decubit lateral -decubit lateral-decubit dorsal -asezarea in pozitie sezand -readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral: -asistenta se asaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul -indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi asaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt -se asaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt si isi flecteaza usor genunchii - se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde soldul pacientului fig 36a/211 -din aceasta pozitie trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata spre membrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea - in timpul acestei miscari isi flecterza genunchii fig 36b/211 Readucerea in decubit dorsal -se face de catre doua asistente -ambele se asaza pe aceiasi parte a patului, la spatele pacientului -asistenta asezata la capul pacientului, prinde pacientul sub axila cea mai apropiata de suprafata patului si ii sprijina capul pe antebrat -cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului -cu mainile ramase libere ele intorc pacientul 62.Introducerea tubului de gaze tehnici 135 Definitie: este un tub de cauciuc semirigid de lungime 30-35 cm si diametru 8-12 mm, cu marginile extremitatilor rotunjite Scop: eliminarea gazelor din colon, in caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a evacua gazele in mod spontan) Pregatiri: Materiale: -de protectie: musama, aleza, paravan, invelitoare -sterile: tubul de gaze, comprese, vaselina boricata Pacient: -psihic se anunta si i se explica tehnica -fizic: -se izoleaza patul cu paravan -se protejaza cu musamaua si aleza -se dezbraca pacientul si se asaza in pozitie ginecologica Executarea tehnicii -asistenta se spala pe maini si imbraca manusile -unge tubul cu vaselina boricata
68

-departeaza fesele pacientului cu mana stanga -cu mana dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in colon -prin miscari de rasucire si inaintare, pana la o adancime de 15-20 cm -se acopera pacientul cu invelitoare -se mentine tubul maxim 2 ore -se indeparteaza dupa degajare -la nevoie se repune dupa 1-2 ore, dupa ce se restabileste circulatia la nivelul mucoasei Ingrijirea ulterioara: -se efectueaza toaleta regiunii anale -se asaza pacientul comod -se inveleste -se aeriseste salonul Reorganizare: -instrumentele folosite se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selectiv De evitat: -mentinerea tubului de gaze mai mult de 2 ore (poate produce escare ale mucoasei rectale) -folosirea tampoanelor de vata pentru lubrefierea tubului (firicelele de vata introduce in rect pot irita mucoasa) 63.Intubatia oro-faringiana urgentele 19 si 57 Conduita de urgenta: Controlul si asigurarea permeabilitatii cailor aeriene in obstructiile supraglotice: -caderea limbii -patrunderea lichidului de varsatura sau de regurgitare in caile aeriene -acumularea cheagurilor de sange -secretii -patrunderea unor corpi straini din cavitatea bucala Se combat prin reanimare respiratorie: -pentru a impiedeca caderea limbii inapoi se asaza bolnavul in decubit dorsal cu capul in hiperextensie (extensia capului peste limita normala) -impingerea anterioara a mandibulei si sustinerea ei , impiedeca alunecarea posterioara a limbii - in cazul inundarii cailor aeriene cu lichid de varsatura primul gest este inclinarea laterala a capului victimei -curatarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate in tifon,cu tampoane, sau prin aspiratie oro sau naso faringiana -daca nu se permeabilizeaza caile respiratorii, se aplica pacientului asezat in pozitie semiventrala aplecat inainte, lovituri cu palma in regiunea interscapulovertebrala -se continua incercarile de scoatere a corpilor straini prin introducerea degetelor in cavitatea bucofaringiana a pacientului -tractiunea limbii se face cu mijloace improvizate sau cu pensa speciala -se face intubatie orofaringiana cu pipa (canula) Guedel, care plasata in cavitatea bucofaringiana, impiedeca alunecarea posterioara a limbii Introducerea pipei Guedel se executa in 2 timpi:
69

-se intredeschide gura victimei, introducand pipa cu varful spre bolta palatina, cu concavitatea inversa fata de convexitatea limbii -se introduce treptat spre faringe, varful pipei mentinandu-se tot timpul in contact cu bolta palatina, pana se atinge peretele posterior al faringelui -se roteste pipa, astfel ca varful sa alunece spre faringe, iar concavitatea ei sa se muleze pe convexitatea limbii -capul pacientului va fi in hipreextensie -este important ca lungimea canulei sa fie corespunzatoare -daca este prea lunga, ar putea impinge limba spre epiglota si ar obstrua caile aeriene -daca este prea scurta, limba nu poate fi mentinuta in partea anterioara a gurii

64.Masurarea pulsului. Executie si inregistrarea in foaia de temperatura - ghid 91 Scop: evaluarea functiei cardiovasculare Elemente de apreciat: -ritmicitatea -frecventa -celeritatea -amplitudinea Locuri de masurare: oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos Puls: -temporal- artera temporala superficiala (la copii) -carotid- artera carotida -apical- regiunea apicala (varful inimii) -radial- aretea radiala -femural- artera femurala -popliteu- regiunea poplitee (in spatele genunchiului) -tibial- artera tibiala -pedios- artera pedioasa Materiale necesare: ceas cu secundar, pix rosu Interventiile asistentei: -pregatirea psihica a pacientului -repaus fizic si psihic 10-15 min -se spala mainile -se repereaza artera -se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei index, medius si inelar -se exercita presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor -se numara pulsatile timp de un minut -se consemneaza in foaia de temperatura o linie orizontala = 4 pulsatii -se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei -consemnarea in alte documente medicale a valorii obtinute si a caracteristicilor pulsului Interpretare
70

Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic. modificri de ritm al pulsului: puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de pauz

Amplitudinea (volumul) este determinat de cantitatea de snge existent n vase este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim la arterele simetrice, volumul pulsului este egal modificri de amplitudine a pulsului puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice

Frecvena n.n. copil mic la 10 ani adult vrstnic modificri de frecven a pulsului tahicardie = creterea frecvenei pulsului bradicardie = scderea frecvenei pulsului 130-140 p/m 100-120 p/m 90-100 p/m 60-80 p/m

>80-90 p/m

Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.

65.Masurarea diurezei si notarea in foaia de temperatura ghid 160 Diureza cantitatea de urina eliminata din organism timp de 24 ore Obiective: -obtinerea datelor privind starea aparatului renal si asupra altor imbolnaviri -cunoasterea volumului diurezei -efectuarea unor analize biochimice din cantitatea totala de urina emisa -urmarirea bilantului circulatiei lichidelor in organism (bilant lichidian intrari- iesiri) Masurarea diurezei: Colectarea urinei pe 24 ore -se pregatesc recipiente: vase cilindrice gradate, spalate si clatite cu apa distilata, sau borcan gradat
71

-colectarea incepe dimineata la o anumita ora, si se termina in ziua urmatoare la aceeasi ora -se informeaza pacientul asupra procedeului si a colectarii corecte -pentru o determinare corecta: -pacientul urineaza dimineata la ora fixa si aceasta urina de la prima emisie se arunca -se colecteaza apoi toate urinele emise in 24 ore, pana a doua zi la aceeasi ora, pastrandu-se si urina de la ultima emisie De retinut: -golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare -pentru a se impiedeca fermentatia se adauga la urina colectata cristale de timol -recipientul de urina este etichetat cu nume, nr. salon, nr. pat, se tine la racoare si ferit de lumina -dupa golirea recipientului acesta se spala si se dezinfecteaza -pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaza urina din 24 ore -pentru examene fizice se recolteaza 100 ml de urina Precizare: pentru determinarea tolerantei la glucide, 100 ml de urina vor fi colectati din cantitatea totala de pe 24 ore Notarea in foaia de temperatura: -se noteaza zilnic in foaia de temperatura -prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective -spatiul dintre doua linii orizontale corespunde la 100 ml -cantitatea eliminata in 24 ore in mod normal este de aproximativ 1500 ml

66.Masurarea respiratie executie si inregistrarea in foaia de temperatura ghid 89 Scop: -evaluarea functiei respiratorii a pacientului -este un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului Elemente de apreciat: -tipul, amplitudinea, ritmul, frecventa Materiale necesare: ceas, pix verde, foaie de temperatura Interventiile asistentei: -se asaza pacientul in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata -se plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui -se numara inspiratiile timp de un minut -se consemneaza valoarea, printr-un punct pe foaia de temperatura 1 linie = 2 respiratii -se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei -in alte documente se poate nota cifric -aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a miscarilor respiratorii Nota: FO in care respiratia este inscrisa cu valori ce cresc din 5 in 5 , 1 linie = 1 respiratie Frecventa respiratiei: -reprezinta numarul de respiratii pe minut
72

-este influentata de varsta si sex -la nou-nascut 30-35 r/min -la 2 ani 25-35 r/min -la 12 ani 15-25 r/min -adult 16-18 r/min -varstnic 15-25 r/min Amplitudinea=volum -este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie -respiratia poate fi profunda sau superficiala Ritmul: reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci respiratia este ritmica Zgomotele respiratorii: -normal respiratia este linistita -in somn, devine mai zgomotoasa (sforait) Simetria miscarilor rerpiratorii: -ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei Tipul de respiratie: -costal superior, intalnit la femeie -costal inferior, intalnit la barbat -abdominal, intalnit la copii si varstnici Mucozitati: -mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente si dense Tusea: -reprezinta o expiratie fortata -prin care se elimina secretiile din caile respiratorii -este un fenomen de protectie a organismului 67.Masurarea temperaturii in axial si inregistrarea in foaia de temperatura ghid 248 Scop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza Locuri de masurare: axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin Materiale necesare: -termometru maximal -recipient cu solutie dezinfectanta -casoleta: tampoane de vata , comprese sterile -alcool medicinal -tava medicala -lubrefiant (pentru masurarea rectala) Interventiile asistentei: In axila: -pregatirea materialelor langa pacient -pregatirea psihica a pacientului -spalarea pe maini

73

-se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste, se sterge cu o compresa, se scutura -se verifica daca este in rezervor mercurul -se asaza pacientul in decubit dorsal sau sezand -se ridica bratul pacientului -se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului -se asaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele -se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui -daca pacientul este slabit, agitat si la copii bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de asistenta -se mentine termometrul 10 min -se scoate si se sterge cu o compresa -se citeste gradatia la care a ajuns mercurul -se spala, se scutura, se introduce in recipientul cu sol. dezinfectanta (solutie cloramina 1%) -se noteaza valoarea : -notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului zilei 1 linie orizontala = 2 diviziuni de grad -se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obtinerea curbei termice -in alte documente medicale se noteaza cifric In cavitatea bucala: -se introduce termometrul sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare -pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas -se mentine termometrul 5 min Masurarea rectala: -se lubrefiaza termometrul -se asaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i intimitatea -se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si inaintare -termometrul va fi tinut cu mana in timpul masurarii -se mentine termometrul 3 min De retinut: -temperatura se masoara dimineata intre 7-8 si dupa-amiaza 18-19 -temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala -masurarea in cavitatea bucala este contraindicate la copii, pacientii agitati, la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale -inainte cu 10 min de introducerea termometrului in cavitatea bucala, pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nu va fuma -temp. masurata rectal este mai mare decat cea masurata axillar cu 0,4 -0,5 grade -masurarea temp. in rect este contraindicata la pacientii agitati, la cei cu afectiuni rectale, -pentru masurarea rectala, copiii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate, sau in decubit ventral -masurarea temperaturii in vagin este contraindicata in bolile aparatului genital feminin, valoarea ei este mai mare cu 0,5 decat cea axilara -se mai pot utiliza termometre cutanate si electrinice
74

valori normale n.n. i copil mic adult vrstnic temp. < 36 C : hipotermie perioadele febrei 37-38 C subfebrilitate 38-39 C febr moderat 39-40 C febr ridicat > 40 C hiperpirexie 36,1-37,8 C 36-37 C n axil 35-36 C

68.Masurarea tensiunea arteriala. Executie si inregistrarea in foaia de temperatura ghid 93 Scop evaluarea functiei cardiovasculare: -forta de contractie a inimii -rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor Elemente de evaluat: TA sistolica (maxima) TA diastolica (minima) Materiale necesare: -aparat: cu mercur, cu manometru -oscilometru Pachon pentru metoda oscilometrica -stetoscop biauricular -tampon de vata -alcool -pix rosu Metode de determinare: auscultatorie si palpatorie Auscultatorie: -pregatirea psihica a pacientului -repaus fizic si psihic 15 min -asistenta se spala pe maini -se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului sprijinit si in extensie -se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei -se introduc olivele stetoscopului in urechi -se pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc, pana la disparitia zgomotelor pulsatile -se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana se percepe primul zgomot arterial care reprezinta valoarea TA maxim -se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnata -se continua decomprimarea , zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
75

-se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand TA minima -se noteaza in FO valorile, o linie orizontala rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur -se unesc liniile orizontale cu linii verticale si se hasureaza spatiul rezultat -in alte documente se consemneaza cifric -se dezinfecteaza olivele stetoscopului si membrane cu alcool

Valori normale:

TAmax

TAmin

1-3 ani 4-11 ani 12-15 ani adult vrstnic

75-90 mmHg 90-110 mmHg 100-120 mmHg 115-140 mmHg >150mmHg

50-60 mmHg 60-65 mmHg 60-75 mmHg 75-90 mmHg >90 mmHg

modificri ale TA 1. HTA = creterea TA peste val. normale 2. hTA = scderea TA sub val. normale 3. modificri ale TAdifereniale = variaiile TAmax i TAmin nu se fac paralel 4. TA diferit la segmente simetrice (bra stg, drept) Palpatorie: -se face prin palparea arterei radiale -nu se foloseste stetoscopul biauricular -etapele sunt identice metodei auscultatorii -are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat cele reale, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuate a compresiunii exterioare Oscilometrica descrisa in Breviar De retinut: -manseta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului -manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea -masurarea va fi precedata de linistirea pacientului -in caz de suspiciune , se repeta masuratoarea fara a scoate manseta de pe bratul pacientului
76

-la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate 69.Oxigenoterapia ghid 105 Scop: asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinata de : -scaderea oxigenului alveolar -diminuarea hemoglobinei -tulburari in sistemul circulator -probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara Surse de oxigen: -statie centrala -microstatie -butelie Precautii in utilizarea surselor de oxigen: -prezenta oxigenului trebuie atentionata, deoarece favorizeaza combustia -pacientii si vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fumatului sau al unei flacari in preajma sursei de O -se vor verifica echipamentele electrice din incapere -se va evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica (material sintetice) si a materialelor inflamabile (uleiuri, alcool) -aparatele de monitorizare si aspirare vor fi plasate in partea opusa sursei de O -transportul buteliilor de O se va face pe carucioare evitandu-se lovirea lor in timpul transportului -buteliile vor fi asezate vertical pe un suport si fixate cu inele metalice, departe de sursele de caldura -cunoasterea de catre personalul care manevreaza O a locului de amplasare a extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora Metode de administrare: Sonda nazala -este cea mai frecvent utilizata -poate fi utilizata pentru terapie pe termen lung -se administreaza O in concentratie 20-45% -nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale Ochelari pentru oxigen -sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari -sunt mai bine tolerate de pacienti -se utilizeaza la copii si pacienti agitati Masca, cu sau fara reinhalarea aerului expirat -este incomoda, datorita sistemului de prindere si etansiezare -poate cauza iritatia tegumentelor fetei -accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii -se administreaza O in concentratie 40-60% -nu se utilizeaza la pacientii cu arsuri la nivelul fetei Cortul de oxigen
77

-este frecvent utilizat la copii -O introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin instalatii de racire -in cort se pot monta instalatii de racire -copii vor fi supravegheati permanent pentru a nu distruge cortul -concentratia O nu poate depasii 50% -are dezavantajul ca atmosfera de sub cort se incalzeste si se supraincarca cu vapori, datorita faptului ca pacientul inspira si expira in acelasi mediu Echipamentul necesar administrarii: -sursa -umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului, continand apa sterila) (barbotaj=trecerea unui gaz printr-un lichid pentru a-l curata de impuritati solide) -sonda nazala, cateter, masca, cort -leucoplast, pentru fixarea sondei Interventiile asistentei: Pregatirea pacientului: -psihica i se va explica necesitatea efectuarii tehnicii -fizica in functie de starea generala se va alege pozitia, preferabil semisezand pentru ca favorizeaza expansiunea pulmonara -se asambleaza echipamentul -se pregateste solutia de barbotare 1/3 alcool+2/3 apa sterila -se permeabilizeaza caile respiratorii -se masoara lungimea sondei pe obraz de la nara la tragus (mica proeminenta cartilaginoasa situata in fata orificiului urechii externe) -se umecteaza sonda cu apa sterila -se introduce sonda in nara si se fixeaza pe obraz cu leucoplast -se fixeaza debitul de administrare a oxigenului, in functie de indicatiile medicului -se supravegheaza culoarea tegumentelor, pulsul, respiratia, TA -se supravegheaza pacientul, pentru a semnala aparitia complicatiilor -se supravegheaza echipamentul -se acorda suport psihic pacientului -se mobilizeaza periodic sonda -se scoate sonda zilnic pentru a se introduce in cealalta nara -se curata echipamentul la terminarea tehnicii Incidente si accidente: -daca recipientul pentru barbotarea O se rastoarna, lichidul poate fi impins de O in caile respiratorii ale pacientului axfinsiindu-l se va supraveghea pacientul cu atentie -la utilizarea O in concentratii mari sau la presiuni ridicate pot aparea: -iritatie locala a mucoaselor -congestie si edem alveolar -hemoragie intraalveolara -atelectazie (=absenta aerului la nivelul unei portiuni pulmonare, datorita incapacitatii de de expansionare a plamanului) -patrunderea aerului in esofag duce la distensia abdomenului
78

(distensie = situatia de a fi intins sau destins) De retinut: -administrarea O se face dupa permeabilizarea cailor respiratorii -inainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate masurile de precautie -in timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul si echipementul (manometrul de presiune si indicatorul de debit) 70.Pozitionarea si transportul bolnavului cu fractura a coloanei vertebrale Transportul pacientilor ghid 220 Printr-un transport efectuat n condiii bune, cu mult menajament i atenie fa de pacient, innd cont de afeciunea de care sufer acesta, se evit agravarea durerilor i apariia altor complicaii, cum ar fi: nrutirea strii, producerea unui oc traumatic, transformarea unei fracturi nchise ntr-una deschis, provocarea de hemoragii etc. Transportul poate fi necesar n urmtoarele situaii: evacuarea traumatizailor de la locul accidentului de la domiciliu la spital de la un spital la alt spital de la spital la domiciliu dup externare etc. din pat in alt pat din salon in alt salon transportul de la o secie la alta sectie la servicii de diagnostic i tratament la sala de operaii de la sala de operaii

categorii de pacieni care trebuie transportai accidentaii, n stare de oc, cu leziuni ale membrelor inferioare incontieni, somnoleni, obnubilai astenici, adinamici, cu tulburri de echilibru febrili, operai cu insuficien cardiopulmonar grav psihici

mijloacele de transport n funcie de gravitatea afeciunii, de scopul transportului, de distan, transportul se

79

face cu: brancarda (targa) crucior fotoliu i pat rulant cu mijloace improvizate n caz de urgen cu vehicule speciale: autosalvri, avioane sanitare (aviasan)

pregtiri Transportul cu targa

Pregtirea trgii targa se acoper cu o ptur i cu un cearaf; la nevoie se acoper cu muama i alez; pern subire

Pregtirea pacientului se informeaz att pacientul ct i aparintorii asupra scopului transportului i locului unde va fi transportat se explic procedeul aezrii pe targ i eventual se instruiete pacientul cum poate colabora n cazul n care pacientul are instalate o perluzie, sonde, drenuri etc. se vor lua msuri de siguran: sprijinirea- eventual pe un suport - a aparatului de perfuzie; fixarea sau pensarea sondelor etc. n funcie de durata i condiiile de transport Nu se penseaz drenul toracic la pacienii ventilai n caz de vrsturi tvi renal se pregtete documentaia pacientului Aezarea pacientului pe targ AICI SUBIECTUL 122 pacientul va fi aezat cu privirea n direcia mersului (trebuie s vad unde merge) la urcatul scrilor, brancardierul din urm va ridica targa pn la nivelul orizontal; dac panta este prea accentuat, se poate duce pacientul, la urcu, cu capul nainte. De asemenea, cnd pacientul trebuie supravegheat tot timpul, este mai bine ca acesta s fie dus cu capul nainte, pentru ca, stnd fa n fa cu brancardierul, s poat fi supravegheat. n principiu, pacientul va fi prins de partea sntoas

Execuia: targa este inut la cele dou extremiti de ctre doi brancardieri, doar de cte un
80

singur mner astfel nct targa s atrne de-a lungul marginii patului aezarea pacientului pe targ necesit trei persoane: acestea se vor aeza de-a lungul patului de partea trgii atrnate i introduc minile, cu palma i degetele ntinse, sub pacient prima: susine capul i toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebra a doua: sprijin pacientul n regiunea lombar i sub ezut a treia: susine membrele inferioare Prima persoan comand micrile: 1) ridic deodat pacientul 2) dup ce acesta a fost ridicat, face un pas napoi 3) brancardierii ridic i cealalt margine a trgii, aducnd-o n poziie orizontal sub pacient 4) se aaz pacientul pe targ, se acoper Descrcarea se face dup aceeai metod, dar cu micrile inverse AICI SUBIECTUL 121 Poziiile pacientului pe targ n funcie de afeciune n decubit dorsal: pacienii cu traumatisme abdominale, cu genunchi flectai accidentaii constieni, suspeci de fractura coloanei vertebrale AICI SUBIECTUL 70 sau a bazinului: se asigur suprafaa rigid leziuni ale membrelor inferioare: sub membrul lezat, se aaz o pern leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aaz peste toracele pacientului; eventual se fixeaz cu o earf accidentaii n stare de oc cu hemoragie: cu membrele inferioare ridicate n poziie eznd - pacienii cu traumatisme craniene, constieni i fr semne de oc: meninui cu ajutorul pernelor - leziuni ale gtului: capul va fi flectat, a..regiunea mentonian s ating toracele n poziie semieznd: - accidentaii toraco-pulmonar - pacienii cu insuficien cardiorespiratorie - accidentaii cu leziuni abdominale (poziia Fowler), cu genunchii flectai n decubit lateral AICI SUBIECTUL 120 pacienii n stare de coma
81

 n decubit ventral: pacienii cu leziuni ale feei (craniofaciale): sub fruntea lor se aaz un sul improvizat din cearafuri, sau antebraul flectat al traumatizatului cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere n decubit semiventral AICI SUBIECTUL 120 pacienii incontieni, iar n caz de tulburri de deglutiie sau hipersecreie salivar, n poziie Trendelenburg, pentru a preveni acumularea i aspirarea secreiilor n poziia Trendelenburg, cu nclinare maxim de 10-15: - accidentaii n stare de oc n colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de snge n organele vitale - accidentaii cu fracturi ale bazei craniului Bolnavii psihici agitai se calmeaz medicamentos i se transport imobilizai. De reinut: n leziuni ale coloanei vertebrale, pacienii vor fi transportai pe o suprafa dur; se recomand ca pacienii s fie transportai n poziia n care au fost gsii n cazuri cu totul excepionale, cnd este imposibil s se asigure o targ tare, chiar improvizat (u, scndur lat), transportul este admis pe patur, culcat cu faa n jos, cu excepia celor suspeci de fractur a coloanei cervicale. Transportul cu caruciorul Crucioarele utilizate pentru transportul pacientului au n general nlimea meselor de operaie, pentru a se putea transporta uor pacientul de pe crucior pe mas i invers. Aezarea pe crucior cruciorul se aaz cu partea cefalic perpendicular pe captul distal al patului (la picioarele patului) roile cruciorului trebuie blocate Pentru ridicarea pacientului, este nevoie de trei persoane care execut tehnica n urmtorii timpi: - cele trei persoane se aaz lng marginea patului; fiecare i plaseaz piciorul dinspre targ mai n fa - toate trei i flecteaz genunchii introducnd braele sub pacient: n poziie Trendelenburg inversat, cu nclinare de maximum 10-15:

82

- prima, sub ceaf i umeri - a doua, sub regiunea lombar i ezut - a treia, sub coapse i gambe - apoi, cele trei persoane ntorc pacientul nspre ele, l apropie ct mai mult ca s-l poat strnge - i ndreapt corpul, fcnd un pas napoi (cu piciorul aflat n fa) i se ndreapt spre targ - lng crucior i flexeaz uor genunchii i aaz pacientul pe crucior, ntind braele ca pacientul s fie aezat n decubit dorsal - cele trei persoane i retrag braele Important: Ridicnd pacientul, persoanele trebuie sa-l in strns ctre ele i s-i foloseasc ct mai mult fora membrelor inferioare pentru a-i proteja propria lor coloan vertebral. Observatii: Transportul cu patul rulant este forma ideal de transport; la cele patru

picioare, paturile sunt prevzute cu roi sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roi, oricare pat poate deveni astfel rulant. Prin utilizarea acestui sistem de transport, pacientul nu trebuie transpus mereu din pat n crucior, de aici pe masa de operaie sau la alte examinri, ci va fi transportat direct cu patul. Patul cu dispozitiv rulant ateapt pacientul chiar la serviciul de primire. Aceast metod nu poate fi aplicat la toate spitalele, cci ea necesit o dimensionare corespunztoare a coridoarelor, uilor, s nu existe praguri, iar deplasarea ntre etaje s se poat face cu ascensorul. Transportul in afara spitalului Pregtirea pacientului pacientul va fi pregtit din timp pentru transport i se comunic mijlocul de transport va fi mbrcat n mod corespunztor anotimpului, duratei drumului i mijloacelor
83

de transport i se ofer bazinetul i urinarul n vederea evacurii scaunului i urinei i se asigur maximum de confort, poziia pacientului va fi ct mai comod pacientul transportat la alte servicii sau instituii sanitare va fi nsoit de asistent, cu documentaia necesar asistenta trebuie s fie nzestrat cu tot ceea ce i-ar trebui pe drum n acordarea primului ajutor. Ea supravegheaz pacientul ndeaproape, pe tot timpul transportului predarea pacientului se face de ctre asistent la medicul de gard al instituiei unde a fost transportat Pentru linitea pacientului, este bine ca ea s rmn lng pacient pn va fi amplasat n patul lui. Important Mijlocul de transport va fi dezinfectat dup transportul pacienilor infecioi.

71.Prastia infasarea nasului mozes 741 -se face cu ajutorul unui bandaj numit prastie -se face dintr-o fasa relativ ingusta 6 cm. si lunga de 40-50 cm. -partea centrala a fesei ramane ce atare iar partile laterale se despica -partea centrala se acopera cu pansamentul de pe nas - partile despicate se inoada in regiunea occipitala -segmentele de jos deasupra pavilioanelor urechii -segmentele de sus sub pavilioanele urechii 72.Pregatirea patului fara bolnav ghid 199 Patul pacientului Calitatile patului: -sa fie comod -sa prezinte dimensiuni potrivite care se satisfaca cerintele de confort ale pacientului, si ale ersonalului de ingrijire -sa-i permita pacientului sa se miste, sa stea in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele de podea, sa poata sa coboare -asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, tratament si investigatie cat mai comod -sa fie usor de manipulat si curatat -calitatile somnierei, partea principala a patului: -sa fie din sarma inoxidabila, elastica si bine intinsa -somnierele slabe ofera pacientului o suprafata concava, care-i imprima o pozitie obositoare Tipuri de paturi: simplu, simplu cu rezemator, cu somniera mobila, ortopedic, universal, universal pentru tratament ortopedic cu somniera mobila, pentru traumatologie, pentru terapie intensiva cu aparatoare demontabila, pentru sugari si copii Accesoriile patului:
84

-salteaua -2 perne -patura -lenjeria: 2 cearsafuri, (sau 1 cearsaf si 1 plic), 2 fete de perna, musama, aleza (traversa) care acopera musamaua -utilaj auxiliar: sprijinitor de perne, rezemator de picioare, aparatoare laterale, sustinator de invelitoare, mese adaptate la pat, agatatoare pentru usurarea mobilizarii active Pregatirea patului fara pacient: Materiale: -cearsaf simplu -cearsaf plic -2 fete de perna -2 paturi (sau 1) -2 perne Efectuarea: -se indeparteaza noptiera de langa pat -se asaza un scaun cu spatar la capatul patului -pe scaun se asaza in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, patura, impaturite corect -cearsaful se asaza la mijlocul saltelei -se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, iar cealalta spre capatul opus -se introduce cearsaful adanc sub saltea la ambele capete -se executa coltul: -persoana asezata cu fata spre capataiul patului -cu mana de langa pat, prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt, cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa saltea deasupra acesteia -partea de cearsaf de sub marginea inferioara a saltelei se introduce sub saltea -se lasa apoi in jos partea de cearsaf ridicata -se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei fig 32/199 -celelalte 3 colturi se fac dupa aceeasi procedura -se introduce apoi sub saltea toata partea laterala a cearsafului, incepand de la colturile saltelei -se intinde bine cearsaful sa nu prezinte cute -daca este nevoie se asaza musamaua transversal la mijlocul patului si se acopera cu aleza -apoi se asaza cel de- al doilea cearsaf peste care se intinde patura -marginea cearsafului dinspre cap se rasfrange peste patura -pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor se va face o cuta atat din cearsaf cat si din patura astfel: -se asaza palma mainii dinspre picioare pe patura, iar cealalta mana se introduce sub cearsaf, radicand cearsaful si patura peste palma opusa, formand astfel o cuta -se introduce apoi sub capatul de la picioare al saltelei, atat cearsaful cat si patura, apoi se aranjaza colturile folosind procedura descrisa mai sus -daca se foloseste plicul in loc de cearsaf, atunci patura se introduce in plic, dupa ce se indoaie in lungime
85

-se asaza pernele introduce in fetele de perna curate 73.Primul ajutor in arsura de gradul I 74.Primul ajutor in arsura de gradul II 75.Primul ajutor in arsura de gradul III Arsuri termice Atunci cand se apreciaza gravitatea unei arsuri, se tine saama de 2 parametri: -intinderea in suprafata -gradul de profunzime al acesteia Gradele arsurilor in functie de profunzimea arsurii: -gradul I eritem, edem, hipertermie, usturime -gradul II flictena alba cu continut serocitrin , limpede, transparent,eritem accentuat, edem -gradul III flictena rosie cu continut sanguinolent tulbure -gradul IV escara dermica totala, cu epiderm si derm distruse in totalitate, carbonizand musculatura si chiar vasele; culoarea escarei variaza de la alb la negru, in raport cu gradul de temperatura Primele ingrijiri trebuie acordate la locul accidentului si au caracter de urgenta Primul ajutor la locul accidentului 1. scoaterea victimei de sub influenta agentului vulnerant -degajarea victimei din focar trebuie facuta rapid -pacientul care este cuprins de flacara trebuie invelit imediat intr-o patura (neinflamabila) pentru a stinge focul -dupa stingerea flacarilor, pacientul se dezbraca si se inveleste intr-un cearsaf curat -pacientul ars cu lichide fierbinti, de asemenea, se dezbraca imediatsi se invelesti intr-un cearsaf curat Atentie -in cazul arsului cuprins de flacari, se actioneaza imediat, imobilizandu-l, pentru ca accidentatul fuge cuprins de panica si flacara se inteteste. Stingerea flacarii prin rostugolire prin nisip, pe pamint, prin stropire cu apa este interzisa (agraveaza evolutia ulterioara) 2. acordarea primului ajutor in functie de starea bolnavului -resuscitarea cardio respiratorie, daca este nevoie, prin metodele cunoscute -linistirea pacientului si calmarea durerii -in arsurile in care durerea este mare se administreaza medicatie la indicatia medicului -in arsurile de gradul I cu suprafata mica este suficient ca pielea inrosita sa fie badijonata cu alcool -in general nu este nevoie de pansament -nu se indeparteaza hainele de pe bolnav (actiunea este socogena), decat daca manevra se poate face cu usurinta -fac exceptie bolnavii cu arsuri chimice, sau lenjeria din material plastic care continua sa arda, precum si arsii cu lichide fierbinti -nu se va urmari desprinderea de pe piele incazul arsurilor cu bitum (asfalt) lichid -pacientul va fi invelit cu un cearsaf curat peste haine -nu este permisa nici o manevra de tratament local spre exemplu ungerea cu substante grase: untdelemn, vaselina, aplicarea de medicamente sub forma de pulberi -arsurile vor fi acoperite cu pansament aseptic daca exista, sau pansament curat, in felul acesta
86

facandu-se o protectie antiinfectioasa 76.Provocarea de varsaturi in scop terapeutic urgentele 140 Provocarea de varsaturi pentru evacuarea continutului gastric si intestinal este metoda cea mai rapida care poate fi aplicata in orice loc Inainte de a provoca varsatura, pentru ca aceasta sa fie eficace, este obligatoriu sa administram bolnavului : -apa potabila calduta sau -alte lichide: lapte, albus de ou batut (de la cel putin 10 oua), sucuri de fructe -suspensie de carbune medicinal (sau carbune activat, o lingura/250 ml apa) -cantitatea de lichid administrata, este de maximum 300 ml pentru o portie -o parte mai mare ar putea ca in timpul efortului de varsatura sa deschida pilorul si sa propulseze o cantitate de lichid toxic in intestine Observatie: la fiecare pahar de lichid caldut, se mai poate adauga o lingura de sare de bucatarie (solutie de clorura de sodiu avand actiune emetizanta prin excitarea receptorilor mucoasei gastrice) Emetizant = care provoaca varsaturi -dupa administrarea lichidului urmeaza provocarea varsaturii prin iritarea mecanica a fundului gatului, iritarea bazei limbii, a valului palatin si a peretelui posterior al faringelui cu un apasator de limba (lingurita) -dupa eliminarea continutului gastric prin varsatura, se repeta manevra pana se ajunge la o cantitate totala de 3-4 l de lichid Precizare: Administrarea de lichide si provocarea de varsaturi este indicata indeosebi la domiciliul bolnavului sau la locul accidentului si in cabinetele medicale unde nu exista conditii pentru spalatura gastrica Atentie : Containdicatiile provocarii de varsaturi: -in stari comatoase (pericol de asfixie prin aspiratia continutului gastric) -la cardiaci (poate provoca colaps) -la varstnici aterosclerotici si hipertensivi (pericol de hemoragie cerebrala) -la efizematosi (pericol de pneumotorax) -la gravide (pericol de declansare a travaliului) -in convulsii sau in ingestia de substante convulsionante -in ingestia de derivati de petrol (pericol de pneumonii chimice prin aspiratii) 77.Punctia venoasa tehnici 44 Definitie: reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie Scop: -explorator recoltarea sangelui pentru examene de laborator: hematologice, biochimice, bacteriologice, serologice -terapeutic -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
87

-executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare 300-500 ml in edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala Locul punctiei: -venele: - de la plica cotului bazilica si cefalica unde se formeaza un M venos prin anastomozarea (conexiunea) lor -antebratului -de pe fata dorsala a mainii -subclaviculare -femurale -maleolare interne -jugulare si epicraniene (la sugar si copilul mic) Pregatirea punctiei: Materiale: -de protectie: musama, aleza, perna elastica pentru sprijinirea bratului -pentru protectia tegumentului de tip I : cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul 30 sec -instrumentar si materiale sterile: -seringi -ace 25-30 mm, diametrul 6/10 7/10 10/10 mm in functie de scop -manusi chirurgicale -tampoane -alte materiale: garou,tavita renala, eprubete, cilindru gradat -solutii medicamentoase, solutii perfuzabile Pacientul: -pregatirea psihica se informeaza asupra locului punctiei -pregatirea fizica pentru punctia de la venele bratului si antebratului: -se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia, decubit dorsal -se examineaza calitatea si starea venelor -se asaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima -se dezinfecteaza tegumentele tip I -se aplica garoul la 8 cm deasupra locului punctiei -se strange sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -se recomanda pacientului sa stranga pumnul Executarea tehnicii: -asistenta imbraca manusile sterile -se asaza langa bolnav -se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4 cm sub locul punctiei -se exercita o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor -se fixeaza seringa- cu gradatiile in sus, acul atasat cu bizoul in sus - in mana dreapta intre police si restul degetelor -se patrunde cu acul traversand : - tegumentul in directie oblica in unghi de 30 grade - peretele venos, invingandu-se o rezistenta elastica pana
88

cand acul inainteaza in gol -se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei -se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa -se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului -se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: -injectarea medicamentelor -recoltarea sangelui -perfuzie -in caz de sangerare se prelungeste acul cu un tub de polietilena care se introduce in vasul colector garoul ramanand legat pe brat -se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele mainii drepte se apasa pe piston -se verifica, periodic daca acul este in vena -se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul -se comprima locul punctiei 1-3 min , bratul fiind in pozitie verticala Ingrijirea ulterioara: -se face toaleta locala a tegumentului -se schimba lenjeria daca este murdara -se asigura o pozitie comoda in pat -se supravegheaza pacientul Pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator: -eprubetele se eticheteaza -se completeaza formularele de trimitere -se masoara cantitatea Reorganizarea: -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selectiv Accidente Interventiile asistentei -hematom? prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos -se retrage acul si se comprima locul punctiei 1-3 min -strapungerea venei (perforarea peretelui opus) -se retrage acul in lumenul venei -ameteli, paloare, lipotimie -se intrerupe punctia, pacientul se asaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul De stiut: -pentru evidentierea venelor -se fac miscari in sensul circulatiei de intoarcere cu partea cubitala a mainii pe fata anterioara a antebratului -se introduce mana si antebratul in apa calda
89

-pentru evidentierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digitala pe traiectul deasupra locului punctiei (in sensul circulatiei venoase) -pentru punctionarea venelor jugulare, pacientul se asaza in decubit dorsal, transversal pe pat cu capul lasat sa atarne - prin punctia venoasa se pot fixa catetere din material plastic ace Braunulen sau Venflons (cateterul este introdus in lumenul acului cu care se face punctia; dupa punctionarea venei, acul se retrage ramanand numai cateterul) -se utilizeaza numai materiale de unica folosinta De evitat: -punctionarea venei din lateral -punctionarea venei cu acul avand bizoul in jos -manevrarea incorecta a instrumentarului steril -atingerea produsului recoltat ( punctia creand o legatura directa intre mediul exterior si sistemul vascular, pot intra si iesi germeni patogeni) -flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului, deoarece impiedeca inchiderea plagii venoase, favorizand revarsarea sangelui Recoltarea sangelui venos cu sistemul vacutainer Avantaje -confortul pacientului -calitatea probei de sange -securitatea personalului medical Pregatire Materiale -holder-un tub de material plastic care prezinta, la partea superioara, amboul la care se atasaza acul de punctie prin infiletare, iar la partea inferioara 2 aripioare -acul de punctie protejat de carcasa bicolora -tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale -materiale necesare efectuarii punctiei venoase Pacient -pregatirea psihica se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii -pregatirea fizica -recoltarea se face dimineata pe nemancate -se asaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membril superior in abductie, extensie si supinatie Executarea tehnicii Asistenta: -se spala pe maini cu apa si sapun -imbraca manusi sterile -verifica banda de siguranta a acului (integritate, valabilitate) -indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire -infileteaza capatul liber al acului in holder -alege locul punctiei si il aseptizeaza -indeparteaza carcasa colorata a acului
90

Executa punctia venoasa -introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul -cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului -dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor laterale si i se imprima miscari usoare de inclinare- rasturnare pentru omogenizare cu aditivul -se introduce tubul urmator -se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului punctiei timp de 1-3 min fara a flecta antebratul pe brat Pregatirea probelor pentru laborator -se eticheteaza tuburile -se trimit la laborator Reorganizare -se reorganizeaza locul de munca -acele utilizate se depun in containerul destinat Ingrijirea ulterioara -aceeasi ca la punctia venoasa De stiut -tuburile vacuumtainer se utilizeza in functie de codul de culoare a dopului de cauciuc astfel: -rosu si portocaliu: pentru chimie clinica -teste de disproteinemie -electroforeza, transaminaze, amilazemie, fosfataza, uree sanguine, glicemie, acid uric, creatinina, bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie, lipemie, rezerva alcalina, imunograma, proteina C reactiva, Latex, Helicobacter -antigen Australia -Waler-Rose, Rh, Grup sanguin -ASLO, RBW -negru: seditainer pentru determinarea VSH-ului (se agita dupa recoltare printr-o miscare lenta) -bleu: pentru determinari de coagulare -fibrinogen -timp de protrombina (se agita dupa recoltare cu miscari lente) -mov: pentru determinari hematologice-EDTA K3 -hematocrit, HLG cu formula leucocitara -indici eritrocitari VEM, HEM, CHEM -rezistenta globulara (se agita dupa recoltare prin miscari lente) -verde: vacuumtainer cu litiu heparina pentru analize biochimice -cand se recolteaza mai multe probe de la acelasi pacient, umplerea tuburilor vacuumtainer se face in urmatoarea ordine: -tuburi fara aditivi -tuburi pentru probe de coagulare -alte tuburi cu diversi aditivi
91

Atentie -nu puneti niciodata capacul acului cu mana, pe un ac deja utilizat pentru recoltare -in cazul in care holderul este contaminat din gresala, aruncati-l -tineti in mana partea colorata a acului, rasuciti si indepartati partea alba a capacului -insurubati capatul liber al acului in holder -nu scoateti capacul colorant de pe capatul opus al acului -pregatiti locul de punctionare al venei, scoateti si capacul colorant al acului -punctionarea venei se va face ca si in cazul unei recoltari obisnuite, bratul va fi tinut in pozitia jos (pozitia uzuala de recoltare) -introduceti tubul in holder -apucati aripioarele laterale ale holderului cu degetul aratator si mijlociu, iar cu degetul mare impingeti tubul -cand sangele nu mai curge in tub (vacuumuls-a epuizat) scoateti tubul din holder printr-o usoara impingere a degetului mare asupra aripioarelor laterale ale holderului -in cazul in care aveti nevoie de o cantitate mai mare de sange decat cea a volumului unui tub, sau in cazul in care trebuie sa utilizati alt tip de tub vacuumtainer pentru acelasi pacient, nu scoateti acul din vena, inlaturati doar tubul deja plin si introduceti alt tub, conform instructiunilor anterioare -in timpul recoltarii intr-un tub nou, rastunati de 8-10 ori tubul deja umplut, pentru a amesteca sangele recoltat cu aditivul din tub -nu agitati puternic tubul- agitarea puternica a tubului poate provoca hemolizarea probei de sange -nu scoateti acul din vena decat dupa ce ati scos din holder ultimul tub ce trebuie umplut -aruncati acul utilizat pentru recoltare in containerul destinat acestui scop Recoltarea produselor biologice si patologice. Generalitati. Importanta examenelor de laborator: -completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective -confirma sau infirma diagnosticul clinic -confirma vindecarea -reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului -semnaleaza aparitia unor complicatii -permit depistarea imbolnavirilor infectioase -permit depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni Rolul asistentei. Se respecta urmatoarele reguli: -orarul recoltarilor -pregatirea psihica informarea pacientului -pregatirea fizica: -regim alimentar -repaus la pat -asezarea in pozitie corespunzatoare in functie de recoltare -pregatirea materialelor si instrumentelor necesare recoltarii -efectuarea tehnicii cu professionalism -completarea buletinului de analiza care va cuprinde:
92

-numele si prenumele pacientului -nr. salonului si nr. patului -natura produsului -analiza ceruta -data recoltarii -etichetarea produsului -expedierea si transportul produselor recoltate se va face astfel incat acestea sa ajunga la laborator in starea in care au fost prelevate din organism -sa le trimita imediat, pentru a evita alterarea -sa le ambaleze corespunzator, cind le transporta in alta unitate De stiut: -produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amesteca cu substante aseptice sau fixatoare -recipientele in care se recolteaza se sterilizeaza la pupinel -recoltarea produselor pentru examene bacteriologice se va face in conditiide asepsie -se urmareste ca produsul recoltat sa nu se suprainfecteze cu germeni din aer, de pe instrumente, de la bolnavi, de la asistenta 78.Recoltarea exudatului faringian tehnici 89 Definitie: exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui process inflamator faringian Scop: -explorator depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui, in vederea tratamentului -terapeutic depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni Pregatirea: Materiale: -de protectie: masca de tifon -sterile: -spatula linguala -epubreta cu tampon faringian sau ansa de platina -eprubete cu medii de cultura -ser fiziologic sau glicerina 15% -nesterile: -stativ pentru eprubete -tavita renala -lampa de spirt -chibrituri Pacient: -pregatire psihica se anunta si i se explica tehnica -pregatire fizica: -se anunta sa nu manance, sa nu bea apa -sa nu i se instileze solutii dezinfectante in nas -sa nu faca gargara -se asaza pacientul pe scaun Executarea tehnicii:
93

-se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor -asistenta se spala pe maini, imbraca manusile -isi pune masca de protectie -invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat -deschide eprubeta cu tamponul faringian -flambeaza epubreta si o inchide cu dop steril -apasa limba cu spatula lingual -cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale -dezlipeste o portiune din falsele membrane (cand este cazul) -flambeaza gura epubretei -introduce tamponul faringian in epubreta care se inchide cu dopul flambat -la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate -sau insamanteaza imediat pe medii de cultura -se spala pe maini cu apa si sapun Pregatirea produsului pentru laborator: -se transporta produsul la laborator evitand suprainfectarea -daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezeste in prealabil cu ser fiziologic sau glicerina 15% Reorganizarea: -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza Notarea in foaia de observatie: -se noteaza data recoltarii, numele pacientului -daca s-au facut insamantari sau nu De stiut: -timpul de la recoltare la insamantare sa nu depasasca 5-6 ore -inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se recolteze -recoltarea se face nu numai in angine, ci si in alte boli care pot fi declansate de o infectie faringiana ( nefrite, RAA) De evitat: -imbibarea tamponului cu saliva -atingerea dintilor 79.Recoltarea materiilor fecale tehnici 96 Definitie: Scaun resturile alimentare supuse procesului de digestive, eliminate din organism prin actul defecatiei Scop: -explorator -depistarea unor germeni patogeni, responsabili de imbolnavirea tubului digestive -depistarea unor purtatori sanatosi de germeni -depistarea unor tulburari in digestia alimentelor Generalitati:

94

-recoltarea materiilor fecale se realizeaza in vederea examinarii lor macroscopice, bacteriologice, biochimice si parazitologice -ex. bacteriologic, permite diagnosticarea bolilor infectioase, gastrointestinale -ex. biochimic, permite descoperirea unor tulburari in secretia fermentilor digestivi, prezenta microscopica a sangelui -ex. parazitologic, descopera parazitozele intestinale Pregatirea: Materiale: -de protectie: -manusi -musama, aleza -sterile: -plosca sterila -tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevazute cu dopuri de cauciuc si introduse in epubrete sterile -sonda Nelaton nr 16-18 -nesterile: -tava medicala -lampa de spirt, chibrituri -materiale pentru toaleta perineala -alte materiale: tub recoltator, eprubete cu medii de cultura Pacient: -psihic: se anunta si se explica necesitatea efectuarii tehnicii -fizic: -in preziua examenului, seara, se administreaza un purgativ salin sulfat de magneziu 20-30g -isi goleste vezica urinara -se efectueaza toaleta regiunii perineale -se instruieste pacientul sa foloseasca plosca sterila pentru defecare Executarea tehnicii: -recoltare din scaun spontan sau provocat -se spala mainile si se imbraca manusile sterile -se protejaza patul cu musamaua si aleza -se asaza bazinetul sub pacient -se recolteaza cu lingura tubului recoltator cateva fragmente din diferite parti ale scaunului (mucus, puroi) -se introduce lingura in recipient -recoltarea directa din rect: -se asaza pacientul in decubit lateral stang, cu membrul inferior drept intins, iar cel stang in flexie -se indeparteaza fesele si se introduce tamponul steril, prin miscari de rotatie prin anus in rect -se sterge mucoasa rectala -se indeparteaza tamponul si se introduce in epubreta sterila, dupa flambarea gatului ei -recoltarea la copil
95

-se face cu sonda Nelaton -se atasaza la capatul liber al sondei o seringa -se introduce sonda prin anus pe o distanta de 10-15 cm -se aspira cu seringa -se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o epubreta sterila -recoltarea pentru oua de paraziti -se poate face si prin raclare cu o spatula sau cu o bagheta de lemn, inmuiata in glicerina cu apa in parti egale -se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal in special pentru oxiuri, care se depun in aceasta regiune -raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme -dupa raclare bagheta va fi introdusa intr-o epubreta curate si se trimite imediat la laborator Ingrijirea ulterioara: -se efectueaza toaleta in regiunea anala -se imbraca pacientul si se asaza comod -se aeriseste camera Reorganizare: -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selective Notarea in foaia de observatie: ? De stiut: -la copii, in afara de raclarea pielii in regiunea anala, se recomanda si recoltarea mucusului nazal si a depozitului de sub unghii - Recoltarea se face prin: 80.Recoltarea sangelui capilar pentru examene hematologice tehnici 78 -hemoleucograma -hemoglobina -timp de sangerare -timp de coagulare -examen parazitologic -grup sanguin Recoltarea se face prin: -intepare: -la adult: pulpa degetului, lobul urechii -ia copil: fata plantara a halucelui, calcai -punctie venoasa -punctie arteriala Pregatirea: Materiale: -de protectie: manusi -sterile: ace, tampoane de vata, seruri test -nesterile: tava medicala, camera umeda, pipete Potain, lame uscate, curate, degresate, slefuite
96

-solutii dezinfectante alcool 90 grade Pacient: -pregatirea psihica: -se anunta sa nu manance -i se explica necesitatea efectuarii tehnicii -pregatirea psihica: se asaza in pozitie sezand cu mana sprijinita Executarea tehnicii: -se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu, cu un tampon cu alcool 90 grade -se evita congestionarea printr-o frecare puternica si prelungita -se asteapta evaporarea alcoolului -se inteapa pielea pulpei degetului -in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile cutanate -se sterge cu un tampon uscat prima picatura -se lasa sa se formeze o alta picatura, din cere se recolteaza cu pipeta sau cu lama -se sterge cu un tampon cu alcool Pregatirea produsului pentru laborator: -la extremitatea unei lame se pune o picatura de 3-4 mm diametru -se asaza o lamela cu marginile slefuite in unghi de 45 grade cu lama -picatura se intinde prin capilaritate -lamela se trage catre partea libera a lamei, pastrand aceeasi inclinatie si antrenand toata picatura fara sa o fragmenteze -se agita lama pentru uscare -se eticheteaza si se trimite la laborator fig15/79 Hematii 4,2-4,8mil./mm3 la femei 4,5-5,5mil./mm3 la brbai Creterea nr.de hematii = poliglobulie Scderea nr.de hematii = anemie Trombocite 150-400 mii /mm3 creterea nr. de trombocite peste V.N. = trombocitoz scderea nr. de trombocite sub V.N. = trombocitopenie Hemoglobina valori normale La brbai 14-16 g% Leucocitele
97

la femei 12-15g%

valori normale 4200-8000/mm3 creterea nr.de leucocite peste V.N. = leucocitoz scderea nr. de leucocite sub V.N. = leucopenie

81.Recoltarea sangelui determinarea rezistentei globulare tehnici 80 Punctia venoasa: vezi subiect 77 Rezistenta globulara: -se recolteaza sangele pentru obtinerea globulelor rosii -se evita hemoliza si coagularea sangelui -sangele recoltat, 5-6 ml se trece imediat intr-un balon Erlenmeyer de100 ml in care s-au pus 5-6 perle de sticla -se agita usor balonul timp de 5-10 min. cu miscari circulare -sangele se defibrineaza si nu se mai coaguleaza -se trimite imediat la laborator Interpretarea rezultatelor: 0,42-0,36% 82.Recoltarea sangelui pentru examene biochimice tehnici 81 Se efectueaz prin puncie venoas, dimineaa, bolnavul fiind a jeune ; se recolteaz 5-10ml snge simplu pentru a determina: Uree sanguin: 0.20-0,40 gr/1000ml Acid uric: Creatinin: Bilirubin: 2-6 mg % 0,6-1,20 mg % T=0,4-1mg % D=0,1-0,4mg % Colesterol : Lipemie: 1,80-2,80 gr 600-800mg % transaminaz TGO=2-20 ui TGP=2-16 amilaz: 8-32 uW (Wolgemuth) electroforez pr.t.=75gr % calcemie: 9-12 mg % ; 4,5-5,5 mEq/l

Teste de disproteinemie Fosfataza alcalin Sideremie: recoltare direct n eprubet cu ac de platin: 100-160 /100 ml Rezerv alcalin: 5-10 ml n sticlue heparinate : 58-65 vol. %
98

Ionograma sanguin Glicemia : 2ml snge / NaF 4mg : 0,80-1,20 gr Fibrinogen: 0,5 ml citrat de Na 3,8 % i 4,5ml snge : 200-400 mg % Timp de protrombin: 0,5 ml oxalat de K i 4,5 ml snge : timpii T.Quick=12-14 T.Howell=130-230

83.Recoltarea sangelui examene serologice tehnici 82 Ser = plasma din care a fost separat fibrinogenul in procesul de coagulare -releva prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului -aceste examene, se utilizeaza pentru diagnosticarea bolilor infectioase -tifos exantematic, febra tifoida, sifilis -recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, direct in eprubeta, fara seringa, intr-o cantitate de 5-10 ml -dupa coagulare se desprinde cheagul de pe peretele epubretei -dupa 30 min se decanteaza serul intr-o epubreta direct, sau prin aspirare cu o pipeta Pasteur sterile -serul nehemolizat are culoare galbuie, cel hemolizat este roz 84.Recoltarea sangelui pentru hemocultura tehnici 83 -examen bacteriologic Definitie: hemocultura inseamna introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic Scop descoperirea bacteriilor cand se suspecteaza: -o septicemie cu stafilococ, meningococ, bacil Koch, bolnavul are febra ridicata cu oscilatii mari, frison, stare generala alterata -o bacteriemie: febra tifoida, bruceloza, endocardita maligna subacuta Pregatire: Materiale: -de protectie: - manusi sterile, masca, tifon -sterile: -seringa 20 cm3 -ace pentru punctie venoasa -pense, in casoleta -tampoane si comprese -camp -apa si sapun (la sterile?) -medii de cultura, in doua recipiente: -bulion citrat
99

-geloza semilichida -nesterile: -lampa de spirt -chibrituri -solutii dezinfectante: -alcool iodat -tinctura de iod -eter Pacient: -pregatirea psihica, se anunta si se explica necesitatea efectuarii tehnicii -pregatirea fizica: -se spala regiunea plicii cotului -se degreseaza cu eter -se aseptizeaza cu alcool Executarea tehnicii: Asistenta 1 -imbraca manusi sterile -asaza campul steril -aseptizeaza regiunea cu iod -cu seringa efectueaza punctia venoasa -aspira 20 ml sange -retrage seringa -insamanteaza 2 ml in eprubeta cu geloza, 10 ml in bulionul citrat -omogenizeaza prin miscari de inclinare si redresare Asistenta 2 -spala, degreseaza si dezinfecteaza regiunea -aplica garoul la 10-12 cm de locul punctiei -aprinde lampa de spirt -imbraca manusile sterile -serveste seringa in conditii aseptice -desface garoul -aseptizeaza locul punctiei -flambeaza dopul si gura balonului (care balon?) -flambeaza din nou gura balonului si dopul, inchide epubreta Pregatirea produsului pentru laborator: -se eticheteaza data, ora, temperatura -se pot recolta mai multe probe in 24 ore -se trimit la laborator -se pun la thermostat la 37 grade -se noteaza in foaia de observatie data si numele persoanei care a recoltat Reorganizare: -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selectiv De stiut: ? pag 85
100

85.Recoltarea sangelui pentru VSH tehnici 79 (sange venos) VSH-viteza de sedimentare a hematiilor Sedimentare=aezarea progresiv a hematiilor pe fundul eprubetei Asistenta se spal pe mini

Materialele: -sterile: Sering 2ml Citrat de sodiu 3,8% Ace pentru puncia venoas

-nesterile: Stativ i pipete Westergreen Perni, muama eprubete Tava medical, renal Garou (pentru evidenierea venei) Tampoane

-dezinfectant: Alcool 70 Pregtete pacientul psihic (se anun cu 24h nainte necesitatea efecturii examinrii) i fizic (se anun s nu mnnce, s pstreze repaus fizic) Asistenta se spal pe mini cu ap i spun mbrac mnui de cauciuc sterile Aspir n sering 0,4ml citrat de Na 3,8% Punctioneaz vena fr garou i aspir snge pn la 2ml (1,6ml); Retrage acul i aplic tampon cu alcool Scurge amestecul snge-citrat n eprubet i omogenizeaz lent Aeaz eprubeta n stativ ngrijete pacientul Se completeaz buletinul Se eticheteaz produsul

101

Se aspir cu pipeta Westergreen pn la gradaia 200 i se aeaz pipeta n stativ pe dopul de cauciuc n poziie strict vertical, notndu-se acest moment (cnd examenul se face la patul bolnavului);

Se las la sedimentat 1h, 2h; Se citete rezultatul:

Valori normale Dup 1h: la brbai 1-10mm la femei 2-13mm Dup 2h: la brbai 7-15mm la femei 12-17mm

Dac se recolteaz cu sistemul Vacutainer , se pregtete perni, muama, tav medical, tvi renal, holenderul, acele speciale, tampon cu alcool, garou, eprubeta cu dop de culoare neagr. Se recolteaz sngele fr garou.

86.Recoltarea sangelui venos pentru hemoleucograma Se recolteaza sange venos vezi subiect 77 Pregatirea produsului pentru laborator- efectuarea frotiului vezi subiect 80 87.Recoltarea secretiei purulente tehnici 99 Definitie: Secreiile purulente se recolteaz de pe suprafaa tegumentelor, din plgi supurate, ulceraii, organele genitale, conjunctiva ocular, leziuni ale cavitii bucale i din conductul auditiv extern. Scop: -explorator: - depistarea florei microbiene generatoare i efectuarea antibiogramei -terapeutic: - evacuarea i tratarea secreiilor purulente Materiale: - sterile - eprubete, ans de platin - 2-3 lame de sticl bine degresate - seringi i ace - ser fiziologic
102

- alcool iodat - tinctur de iod - pipete Pasteur - nesterile - creion dermatograf - lampa de spirt i chibrituri Pregtirea pacientului: - psihic: - se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii - fizic: - se aeaz n poziia adecvat recoltarea din vezicule , pustule , ulceraii - se cur i se dezinfecteaz suprafaa veziculelor, pustulelor,ulceraiilor - se sterilizeaz ansa prin nclzire la rou i se ateapt s se rceasc - se recolteaz o mic poriune de puroi, de sub crust sau de la marginea ulceraiilor - materialul recoltat se trece pe o lama de sticl steril - se efectueaz frotiu recoltarea din papule , noduli sau alte leziuni inflamatoare - se dezinfecteaz tegumentele cu tinctur de iod - se puncioneaz regiunea cu un ac steril montat la sering - se plimb acul n teren n mai multe direcii pn se obine serozitate la aspirare - se spal seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultur - se introduce lichidul ntr-o eprubet steril i se nchide cu dopul, dup flambare
103

recoltarea puroiului din abcese, flegmoane, colecii abcesul, flegmonul este deschis

- se recolteaz aseptic cu o pipet Pasteur, flambat i rcit sau cu o ans de platin cnd abcesul este nchis

- recoltarea se face cu seringa prin puncionare - transportul produsului se face n cel mult 2 ore, iar pentru anaerobi se anun laboratorul cu o or nainte pentru regenerarea mediilor - examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorat May-Grumwald-Giemsa 88.Recoltarea secretiilor nazale tehnici 91 -se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor indoita -cu care se poate patrunde in nazo-faringe -pentru examinari virusologice, recoltarea se face prin : -suflarea nasului intr-o cutie Petri sterila -spalare nazo-faringiana Executarea tehnicii: -recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului -pacientul este asezat in pozitie sezand, cu capul in extensie fortata -se injecteaza in fosele nazale solutie izotonica de clorura de sodium sterila -cu ajutorul unei seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm -pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa se se scurga lichidul in cutie Petri sterila -se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la laborator -daca se intarzie trimiterea la laborator, atunci produsul va fi asezat la gheata 89.Recoltarea secretiilor oculare tehnici 91 -infectiile oculare care necestia un tratament bacteriologic sunt: -cele care afecteaza invelisul pleoapelor (blefarite) -conjunctiva (conjunctivita acuta sau cronica) -corneea si umoarea camerei anterioare (irita acuta si cronica) -canalul si sacul lacrimal -cristalinul, coroida, retina si corpul vitros -secretia din conjunctivite si dacriocistite se recolteaza cu tampon steril -colectiile purulente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile -portiuni din iris indepartate prin iridectomie sunt puse direct pe medii de imbogatire pentru pneumococci si streptococci -in cazul de exudate bogate este indicata o spalare anterioara cu ser fiziologic steril -se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie din cocaina 4%, apoi se poate sterge conjunctiva sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril (dupa alti autori nu se folosesc anestezice locale deoarece, uneori sunt bactericide )
104

-se fac frotiuri si culturi pe geloza simpla, bulion glucozat 2%, mediu Loffler 90.Recoltarea secretiilor otice tehnici 91 -se face cu tamponul, sub control vizual (otoscop), din conductul auditiv extern -flora normala a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern este reprezentata de bacteriile ce se intalnesc pe piele -in etiologia otitei medii acute se intalnesc stafilococi, streptococci, Haemophylus -la nou-nascuti si copii se intalnesc: E. coli, Klebsiella, stafilococ, Pseudomonas, etc 91Recoltarea secretiilor vaginale tehnici 101 Definitie Secretia vaginala reprezinta un transsudat al mucoasei vaginale -contine celule epiteliale de descuamare si germeni a caror varietate este in functie de diferiti factori (varsta, stari fiziologice sau patologice) si de continutul in glycogen (conditionat la randul lui de ciclul menstrual) -glicogenul favorizeaza flora microbiana sa fie reprezentata de germeni din grupul Lactobacillus -prezenta glicogenului, a acidului lactic si Lactobacillus dau secretiei vaginale un pH acid cu rol de aparare contra infectiilor -perturbarea acestei prezente determina aparitia inflamatiilor (vaginitelor) -examenul bacteriologic al secretiei este dificil si fidelitatea rezultatelor este conditionata de: prelevare, transport, examinare, interpretare -prelevarea se face in primele 10 zile dupa ciclul menstrual Pregatire Materiale -de protectie- manusi sterile de cauciuc -sterile -specule vaginale, ansa de platina (fir de platina indoit circular) -pipete Pasteur, epubrete -lame de sticla -nesterile -lampa de spirt -creion dermatograf Pacient -psihic- se anunta si se explica necesitatea efectuarii examinarii -fizic -cu 2 zile inainte de recoltare se recomanda repaus terapeutic si sexual -se asaza pacienta in pozitie ginecologica, pe masa ginecologica -se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa sterila calduta, fara solutii dezinfectante sau sapun Executarea tehnicii -asistenta se spala pe maini -imbraca manusile sterile -indeparteaza labile mari si mici -recolteaza cu ansa sau cu tamponul fixat pe porttampon din urmatoarele locuri de electie: -orificiul glandelor Bartolin
105

-orificiul colului uterin -meatul urinar (meat=deschidere) -recoltarea se face cu valve si specule sterile evitand atingerea vulvei sau a peretilor vaginului -se efectueaza cate 2 frotiuri pentru fiecare produs recoltat pentru examen citologic, iar pentru examenul bacteriologic se recolteaza cu ansa din epubreta sterila -la fetite, se recolteaza cu ansa iar in caz de suspiciune de difterie vulvara se preleveaza 3 tampoane: vaginal, nazal, faringian Interpreterea examenului La examenul microscopic, apar 4 imagini: -tipul I epitelii si lactobacili (secretie normala) -tipul II epitelii, lactobacili, rari bacili gram-negativi sau leucocite -tipul III epitelii, foarte rari lactobacili, foarte frecventi bacili gram-negativi, coci gram pozitivi si negativi, frecvente leucocite -tipul IV rare epitelii, lactobacilli absenti, foarte frecvente leucocite, foarte abundenta flora mixta, Trichomonas prezent Reorganizare Notarea in foaia de observatie De stiut -timpul admis de la recoltare pana la examinare este de 1-2 ore -pentru gonococ insamantarea se face imediat (lamele se fixeaza le cald sau cu alcool 90) -examenul bacteriologic al secretiei vaginale se face intre lama si lamela, colorate gramnegativ si albastru de metilen -prezenta leucocitelor este certitudinea unui process infectios, in timp ce o flora bogata dar fara leucocite poate coexista cu o mucoasa vaginala normala -intre cele 4 tipuri mai pot exista si situatii intermediare Frotiu=preparat intins in strat subtire pe o lama pentru examinare la microscop 92.Recoltarea sputei tehnici 92 Definitie Sputa este un produs ce reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin tuse. Scop: explorator pentru examinri macroscopice citologice bacteriologice parazitologice

n vederea stabilirii dg. Materiale Sterile

106

cutie Petri, pahar conic scuiptoare special (sterilizat fr substan dezinfectant)

nesterile pahar cu ap erveele sau batiste de unic folosin

Pacientul psihic se anun i i se explic necesitatea executrii examinrii se instruiete s nu nghit sputa s nu o mprtie s expectoreze numai n vasul dat s nu introduc n vas i saliva

Executarea tehnicii i se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura i faringele i se ofer vasul de colectare, n funcie de examenul cerut se solicit pacientului s expectoreze dup un efort de tuse se colecteaz sputa matinal sau adunat din 24h recoltarea sputei prin frotiu faringian i laringian se umezete tamponul de vat cu ap distilat steril se apas limba cu spatula se introduce tamponul n faringe cernd pacientului s tueasc sputa eliminat se prinde pe tamponul de vat care se introduce imediat n eprubeta steril frotiul laringian se recolteaz de ctre medic ptrunznd cu tamponul n laringe sub control laringoscopic recoltarea sputei prin spltur gastric se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac, dimineaa, pe nemncate se introduc prin sond 200ml ap distilat, bicarbonatat, cldu, care este evacuat imediat sau extras cu seringa lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru c germenii cutai pot fi distrui dac stau mai mult timp n contact cu mediul acid al sucului gastric
107

 dac recoltarea se face pentru nsmnare i lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de Na recoltarea sputei prin spltur bronic se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu expectoreaz se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas, care nu apar n mod obinuit n sput se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic sau 4ml soluie teofilin 3% cu 1ml soluie de stricnin 1 pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii adnci, repetate, urmate de expiraii scurte se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la aerosolizarea ntregii cantiti de lichid dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac nu a tuit niciodat sputa expectorat se recolteaz ntr-un vas steril, recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4 zile, n vase separate Pregtirea produselor pentru laborator I. se acoper recipientele II. se eticheteaz III. se trimit la laborator Notarea n foaia de observaie Reorganizarea 93.Recoltarea urinei pentru urocultura tehnici 94 Scop explorator : informeaz asupra strii funcionale a rinichilor, ct i a ntregului organism Materiale - urinar sau plosc - muama, alez - materiale pentru toaleta organelor genitale externe - eprubete sterile sau alte recipiente n funcie de examenul cerut - lamp de spirt i chibrituri Pregtirea pacientului
108

- psihic - se anun i se instruiete privind folosirea bazinetului - s tie s utilizeze numai recipientul gol i curat - s urineze fr defecaie - s verse imediat urina n vasul colector - s nu urineze n timpul toaletei - fizic
-

se protejeaz patul cu muama i alez se aeaz plosca sub pacient se face toaleta organelor genitale externe se ndeprteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat

recoltarea urinei pentru urocultur la jumtatea miciunii - urocultura stabilete prezena bacteriilor n urin - se recolteaz urina de dimineaa (concentraie mare de germeni), n absena unui tratament cu perfuzii (efect de diluie) - nainte de nceperea tratamentului cu antibiotice, se spal minile cu atenie i se usuc cu prosop curat - prima cantitate de urin emis, aproximativ 50 ml, se elimin la toalet sau n bazinet, apoi fr s se ntrerup jetul urinar, se recolteaz aproximativ 5 ml urin ntr-o eprubet steril - se flambeaz gura eprubetei nainte i dup recoltare - se astup repede cu dopul - se transport la laborator sau se nsmneaz direct pe mediul de cultur i se introduce la termostat Urocultura cerceteaz prezena bacteriilor n urin deaceea se impune ca recoltarea urinei s se fac n condiii de asepsie ntr-o eprubet steril cu dop steril. Urocultura se face prin emisie spontan; se recolteaz urina de diminea dup o prealabil toalet a organelor genitale. La femei recoltarea necesit o toalet atent:

109

se spal cu ap i spun, se cltete cu soluie antiseptic de permanganat de K sau ceai de mueel sau ap fiart i rcit, se terge cu o compres steril sau cu un prosop curat clcat cu fierul ncins nainte de folosire.

Se introduce un tampon steril intravaginal , dac este cazul, pentru a evita ca urina s fie contaminat cu scurgere vaginal. Se recolteaz jetul mijlociu direct n eprubeta steril; dopul se ine n mn fr a atinge poriunea ce intr n eprubet

La brbai recoltarea este mai simpl: Se recolteaz jetul mijlociu, dar se iau toate msurile pentru ca urina s nu fie contaminat cu germeni oportuniti de pe tegumentele vecine Se face toaleta glandului , a prepuului prin splare, cltire , tergere steril i apoi antisepsia glandului cu alcool La persoanele imobilizate la pat care nu pot coopera, ca i la sugari Se face o toalet riguroas a organelor genitale Fixarea la nivelul meatului urinar a unor recipiente sau a unor pungi adezive sterile (la sugari) La bolnavii imobilizai ca i la copiii mici care colaboreaz greu Recoltarea se face direct n vasele proprii de urinat dac sunt de metal i sterilizate Dac sunt din material plastic sau alt material ce nu poate fi sterilizat n ele se introduc vase de sticl sterilizate Se va evita contactul acestor vase sterilizate cu tegumentele sau mna copilului Se toarn n eprubete sterile

94.Recoltarea urinei pentru dozarea glucozei -se recolteaza urina din 24 ore intr-un borcan curat, gradat -din intreaga cantitate se trimite la laborator 150-200 ml urina -pe eticheta ce insoteste produsul se noteaza cantitatea de urina/24 ore -normal, glicozuria este absenta 95.Recoltarea urinei pentru examen sumar de urina tehnici 94 Scop explorator : informeaz asupra strii funcionale a rinichilor, ct i a ntregului organism Materiale - urinar sau plosc
110

- muama, alez - materiale pentru toaleta organelor genitale externe - eprubete sterile sau alte recipiente n funcie de examenul cerut - lamp de spirt i chibrituri Pregtirea pacientului - psihic - se anun i se instruiete privind folosirea bazinetului - s tie s utilizeze numai recipientul gol i curat - s urineze fr defecaie - s verse imediat urina n vasul colector - s nu urineze n timpul toaletei - fizic
-

se protejeaz patul cu muama i alez se aeaz plosca sub pacient se face toaleta organelor genitale externe se ndeprteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat

recoltarea urinei pentru examen sumar - din urina obinut se trimite un eantion de 100-150 ml 96.Recoltarea varsaturilor tehnici 95 Vrstura este coninutul gastric care se elimin spontan , de obicei n afeciunile digestive, dar ntlnit i ca un simptom n alte afeciuni (alcoolism, HIC) sau n sarcin. Scop explorator se fac examinri macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului Materiale 2 tvie renale curate i uscate pahar cu soluie aromat muama , travers
111

prosop

-se pregtete pacientul fizic i psihic: va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral se aeaz sub cap sau n jurul gtului un prosop se protejeaz lenjeria de corp i de pat cu muama sau travers

Executarea tehnicii se ndeprteaz proteza dentar dac exist tvia renal se ofer pacientului sau este susinut de ctre asistent asistenta sprijin fruntea bolnavului dup vrstur se ndeprteaz tvia dac vars dup intervenii chirurgicale abdominale, va fi sftuit s-i comprime uor cu palma plaga operatorie se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (scuip n alt tvi) ngrijirea ulterioara se terge gura pacientului se ndeprteaz materialele folosite se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper se aerisete salonul se supravegheaz pacientul ncontinuare Notarea n funcie de observaie se noteaz aspectul macroscopic, cantitatea. Unele semne nsoitoare sau premergtoare cefalee vertij transpiraii emisie fr efort n jet

Pregatirea produsului pentru examen de laborator -se completeaza buletinul de recoltare -se trimite produsul la laborator
112

Reorganizare -materialele refolosibile se curata, se dezinfecteaza se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selectiv

97.Ridicarea bolnavului din decubit dorsal in pozitie sezanda ghid 212 Exista 3 metode 1. -asistenta se asaza la marginea patului cu fata spre pacient -plaseaza piciorul care se afla langa pat, mai in urma celuilalt -bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului -celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana (palma) intre moplatii acestuia -pemtru a ridica pacientul, asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul plasat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp -cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin (contragreutate) marginea patului -in felul acesta, centrul de greutate al asistentei contrabalanseaza greutatea pacientului fig 37/212

98.Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand ghid 212 2. -asistenta se asaza la marginea patului -cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului, iar cu cealalta mana il imbratisaza din spate, sprijinindu-i capul pe antebrat fig 38/212 -pacientul daca starea ii permite, se poate sprijinii pe bratul asistentei sau de gatul acesteia, imbratisand-o 3. Ridicarea in pozitie sezand a pacientului in stare grava se executa de catre 2 asistente: -asistentele se asaza de o parte si de alta a patului -ele incrucisaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe omoplatii pacientului -cu cealalta mana prind pacientul de sub axila -la comanda uneia dintre ele, ridica pacientul in pozitie sezand , co o singura miscare 99.Ridicarea pacientului in pozitie ortostatica tehnici 219 Mobilizarea pacientului 3 : -asezarea in pozitie sezand la marginea patului -asezarea in fotoliu -ridicarea in pozitie ortostatica Generalitati
113

Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a se prevenii complicatiile ce pot aparea din cauza imobilizarii si pentru recastigarea independentei Obiectivele urmarite -normalizarea tonusului muscular -mentinerea mobilitatii articulare -asigurarea starii de bine si independenta pacientului -stimularea metabolismului -favorizarea eliminarii de urina si fecale (pacientul poate sa urineze si sa-si evacueze scaunul mai bine in afara patului decat in prezenta altora sau in pozitie culcata pe bazinet) -stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trombozelor, pneumoniilor, escarelor, contracturilor Principii de respectat: Mobilizarea se face in functie de: -natura bolii -starea generala -tipul de reactivitate al pacientului -perioada de exercitii pasive si active pentru refacerea conditiei musculare -anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat, in functie de raspunsul fiziologic al pacientului (cresterea frecventei pulsului, semne de slabiciune musculara, diaforeza) -exercitiile se fac inainte de mese -pacientul trebuie invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitii de respiratie -de asemenea, trebuie planificat impreuna cu pacientul exercitii pentru relaxare Observatie -momentul in care incep mobilizarea si scularea din pat, precum si ritmul in care se efectueaza vor fi hotarate de medic -executarea in bune conditii tine de competenta asistentei Pregatiri Materiale - se face tinand cont de tipul de miscare impus (halat, papuci, fotoliu, carje) Pacient -asistenta il informeaza: procedeu,scop, etc -ii controleaza pulsul, TA, observa starea pacientului, expresia fetei (coloratia tegumentelor, respiratia) -se poate determina gradul de flexie al articulatiei co goniometrul Tipuri de miscari si modalitati de mobilizare Mobilizarea face parte din terapia prescrisa de medic, in functie de afectiunea si starea pacientului; mobilizarea se face progresiv crescand treptat gama de miscari fig 43 a,b/215 si se incepe cu: -miscarea capului- miscari pasive si active -miscarea degetelor, incheieturilor (mainii, gleznei) -miscarea si shimbarea pozitiei membrelor superioare si inferioare, miscari de flrxie si extensie, pacientul pastrand pozitia in decubit
114

-asezarea in pozitie sezand, in mod pasiv la inceput (dupa metodele cunoscute) -asezarea in pozitie sezand- in mod activ, de mai multe ori pe zi (crescandu-se nr. de min) -asezarea pacientului in pozitie sezand la marginea patului, in fotoliu (in mod pasiv, apoi activ) -ridicarea pacientului in pozitie ortostatica si primii pasi Important miscarea trebuie asociata cu miscari de respiratie, de asemenea se poate asocia cu efectuarea unor masaje fig 44/217 Ridicarea pacientului in pozitie ortostatica. Tehnica: -dupa ce pacientul este asezat in pozitie sezand, pe marginea patului, asistenta de langa pacient, sta cu spatele la pat, sprijina pacientul de sub ambele axile si-l ridica fig 48/219 -se poate mentine la prima ridicare in aceasta pozitie cateva minute -in cazul in care pacientul poate sa fie plimbat prin salon, el va fi sprijinit, in axila, de catre 2 asistente Alta metoda -asistanta se asaza in fata pacientului, care sta in pozitie sezand la marginea patului -fixeaza cu genunchii ei, genunchii pacientului iar cu mainile il prinde de sub axile -pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gatul acesteia -prin impingere in genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboara, crescand astfel forta de ridicare a pacientului fig 49/219 100.Ridicarea pacientului in pozitie sezand la marginea patului ghid 217 Executarea tehnicii 1 -asistenta se asaza la marginea patului cu picioarele departate si cu genunchii flectati -introduce o mana in spatele pacientului sub omoplat, iar cealalta mana sub regiunea poplitee -pacientul poate colabora fie sprijinindu-se de marginea patului, fie imbratisand gatul asistantei fig 45/218 -odata cu ridicarea pacientului in pozitie sezand, se face rotarea membrelor inferioare intr-un unghi de 90 grade si se urmareste pozitia corecta a coloanei acestuia 2 -metoda se poate realiza si in cazul pacientilor care nu se pot sprijinii sau prinde cu mainile -pozitia asistentei este aceeasi doar ca: -asaza bratele pacientului peste abdomen -membrul inferior dinspre asistenta il trece peste celalalt din partea opusa -asistenta asaza o mana sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealalta sub genunchii acestuia procedand in continuare ca mai sus (?) fig46/218 De retinut: -prima asezare a pacientului in pozitie sezand la marginea patului, sa fie numai de cateva minute, sa se observe atent pacientul, sa se masoare pulsul -in zilele urmatoare, durata sederii se poate prelungii 101.Ridicarea pacientului pe perna de catre doi asistenti medicali - tehnici 213

115

Readucerea la loc a pacientilor alunecati (ridicarea pe perna) se executa de catre 2 persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului -isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitatea distala a patului fiind plasat mai in spate) -indoiesc bratele pacientului peste abdomen (le neutralizeaza) -introduc mana dinspre capul patului sub omoplatii pacientului cu palma in sus -cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua personae se unesc -isi flecteaza genunchii -la comanda uneia, se ridica pacientul, folosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul -pentru a usura efortul de ridicare, cele 2 persoane se pot sprijinii cap in cap fig 39/213 102Ridicarea pacientului pe perna de catre un asistent medical tehnici 213 Se poate executa si de catre o singura asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele sprijinite pe suprafata patului fig 40ab/213 Observatie: -pentru usurarea miscarii pacientului este importanta balansarea corpului asistentei de pe un picior spre celalalt in directia mobilizarii pacientului (transferand greutatea prin impingere) Important de retinut: -explicati intodeauna pacientului clar ce se face cu el si ce colaborare asteptati de la el -urmariti atent pacientul in tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se afla intr-o pozitie confortabila 103.Schimbarea alezei tehnici 203 Se poate executa dupa aceeasi procedura de miscare a pacientului descrisa la subiectul 104 (schimbarea patului in latime, cu pacientul in pat) si la subiectul 105 (schimbarea patului in lungime, cu pacientul in pat) sau folosind una din urmatoarele 2 metode: Metoda ridicarii pacientului cu ajutorul umarului -este o metoda recomandata cand este posibil de efectuat, deoarece produce o presiune intraabdominala nesemnificativa fata de oricare alta metoda -metoda se efectueaza cu ajutorul a 2 asistente -asistentele se asaza de o parte si de alta a patului, in dreptil bazinului pacientului -asaza pacientul in pozitie sezand, dupa metodele cunoscute -cele 2 asistente isi apleaca coloana spre pacient (fara garbovire), incearca sa-si largeasca baza de sustinere prin departarea picioarelor, isi flecteaza usor genunchii -asistenta din partea dreapta isi fixeaza umarul drept in axila dreapta a pacientului -asistenta din partea stanga fixeaza umarul ei stang in axila stanga a pacientului, astfel incat bratele pacientului sa se odihneasca pe spatele asistentelor -apoi asistentele incearca sa-si introduca antebratul (de la membrul superior, care are umarul fixat sub axila), cat mai mult sub coapsa pacientului -mana libera a asistentelor se sprijina pe suprafata patului, mai sus de pacient, asigurand un suport (punct de sprijin) in plus in momentul ridicarii fig34a/203 -la comanda uneia dintre asistente, se incepe ridicarea pacientului, radicand treptat coloana vertebrala si transferand greutatea pe piciorul aflat in partea cefalica a patului
116

-in momentul asezarii pacientului, asistentele isi flecteaza din nou genunchii, astfel coloana vertebrala coboara si asaza pacientul confortabil fig34b/203 O alta metoda de ridicare folosita cand pacientul nu poate sa coopereze -asistentele asezate de o parte si de alta a patului, se apleaca spre pacient, mentinand coloana dreapta, isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor -bratele din partea cefalica a patului se asaza in jurul spatelui pacientului, cat mai aproape de linia bazinului -bratele dinspre picioare se introduc sub sezutul pacientului, mainile asistentelor se unesc -pacientul este rugat sa-si incruciseze bratele pe piept -la comanda uneia dintre asistente, se efectueaza ridicarea pacientului , radicand treptat coloana vertebrala si transferand greutatea spre piciorul situate spre partea cefalica fig35ab/204 Nota subliniem importanta flectarii genunchilor cu coborarea coloanei, mentinand spatele drept (fara garbovire), deoarece numai astfel ne putem proteja atat coloana vertebrala, catsi musculatira abdomonala 104.Schimbarea patului in latime (cu pacientul in pat) tehnici 200, 202 Cand pacientul poate fi sprijinit, in pozitie sezand, schimbarea se face in latime Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat, are loc in cazurile in care starea generala a pacientului nu permite ridicarea din pat Obiective: Pacientul sa prezinte: -o stare de bine -confort fizic si psihic -stare de igiena permanenta Pentru asistenta este o ocazie de: -a comunica cu pacientul (verbal, nonverbal) -de a-i da posibilitatea pacientului sa-si exprime sentimentele, sa-si usureze starea sufleteasca -de a-l observa -de a-l mobiliza, pentru a se preveni complicatiile -de a-i asigura conditii corespunzatoare de igiena, de relaxare si odihna Observatii: Schimbarea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa de obicei dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea pulsului si toaleta pacientului, dar la nevoie se efectueaza de mai multe ori pe zi Materialul necesar -acelasi ca si pentru pregatirea patului fara pacient, in plus: -paravan -sac de rufe -eventual, lenjerie de corp curata -material pentru a spala pacientul daca s-a murdarit -lenjeria de pat se asaza pe un scaun in ordinea prioritatii, impaturita in felul urmator: -patura si cearsaful de sub patura se impaturesc fiecare in 3, sub forma de armomica
117

-aleza se ruleaza impreuna cu musamaua fie in latime (daca schimbarea patului se face in lungime), fie in lungime (daca schimbarea patului se face in latime) -cearsaful se ruleaza in lungime (cand schimbarea lenjeriei se executa in lungime) si in latime (cand schimbarea lenjeriei se executa in latime) Mediul inconjurator -evitarea curentilor de aer -asigurarea intimitatii -asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pe maini) Pacientul -se informeaza asupra procedeului -se linisteste si se asigura ca manopera va fi facuta cu blandete -ca nu va fi miscat inutil -ca manevrele nu-i vor cauza dureri -i se solicita cooperarea Executarea tehnicii -pregatirea (rularea, impaturirea) lenjeriei de pat a fost descrisa -procedura se efectueaza, de asemenea, de catre 2 asistente -una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, asaza si deruleaza cearsaful curat (pregatit in prealabil) Atentie dupa efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul este asezat cat mai confortabil Observatie in unele cazuri, aleza trebuie schimbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cearsafului 105.Schimbarea patului in lungime (cu pacientul in pat) tehnici 200, 201 Cand pacientul se poate intoarce in decubit lateral, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului Obiective: vezi subiect 104 Observatii: vezi subiect 104 Materialul necesar: vezi subiect 104 Mediul inconjurator: vezi subiect 104 Pacientul: vezi subiect104 Executarea tehnicii -procedura se efectueaza, de asemenea, de catre 2 asistente -cele 2 asistente se asaza de o parte si de alta a patului -pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cearsafului de sub patura -marginile cearsafului murdar se desfac de sub saltea de jur imprejur -asezarea pacientului in decubit lateral spre marginea patului: -asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta -il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, sprijinindu-i capul pe antebrat fig 33a/201 -apoi, cu mana dreapta (retrasa de sub axila) trage usor perna spre marginea patului -pacientul fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie fig 33b/201 -se asaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii
118

acestuia flectandu-i putin -cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse -din aceasta pozitie, se intoarce pacientul in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor -pacientul se mentine acoperit -asistenta din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului -sulul de lenjerie murdara se afla in acel moment alaturi de sulul lenjeriei curate -pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cearsaful curat, musamaua si aleza pregatite mai inainte -se intinde bine cearsaful curat pe jumatatea libera a patului si se asaza o perna imbracata in fata de perna curata -se adduce pacientul in decubit dorsal cu multa blandete, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si sub genunchi -pentru a aduce pacientul in decubit lateral stang, asistenta din partea stanga procedeaza la fel ca si in cazul intoarcerii in decubit lateral drept: -prinde pacientul de axila stanga - il ridica usor -introduce mana dreapta sub umerii lui -sprijina capul pe antebrat -si, dupa aceeasi procedura, intoarce pacientul in decubit lateral stang -aducandu-l dincolo de cele 2 suluri de lenjerie -asistenta ruleaza mai departe, din partea dreapta lenjeria murdara -o indeparteaza, introducand-o in sacul de rufe murdare, apoi: -deruleaza lenjeria curate si o intinde bine -pacientul este readus in decubit dorsal, sprijinit de cele 2 asistente -apoi, se efectueaza colturild dupa tehnica cunoscuta -schimbarea cearsafului de sub patura: -patura de deasupra pacientului se inpatureste in 3 si se asaza pe scaun -pacientul ramane acoperit cu cearsaful folosit pana atunci -peste acesta, asistenta asaza cearsaful curat impaturit anterior in 3, in forma de armonica -astfel ca una din marginile libere sa ajunga sub barbia pacientului -colturile de sus ale cearsafului curat se tin cu mana fie de catre pacient, fie de o alta persoana -cele 2 asistente, care sunt de o parte si de alta a patului -prind cu o mana colturile inferioare ale cearsafului curat -iar cu cealalta mana colturile superioare ale cearsafului murdar -si, printr-o miscare in directia picioarelor pacientului, indeparteaza cearsaful murdar -si acopera in acelasi timp pacientul cu cearsaful curat -se asaza patura peste cearsaf, rasfrangand marginea dinspre cap peste patura -se asaza aranjarea patului -se pliaza patura cu cearsaful deasupra degetelor de la picioarele pacientului 106.Schimbarea pungii de colostoma ghid 173 Colostomia poate fi la nivelul colonului ascendent, transvers,descendent.

119

Cel mai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentru cancerul sigmoidian, rectal sau anal. Ingrijirea pacientului colostomizat Sustinerea psihologica -asistenta nu poate sa dea ingrijiri si educatie unui pacient daca nu cunoaste toate aspectele problemei pe care le prezinta un pacient cu colostomie: ce gandeste pacientul? ce simte ? dorintele, refularea, spaima, etc. -ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de incredere care sa-i usureze adaptarea la noua situatie -asistenta trebuie sa-si puna in practica cunostintele de psihologie sis a execute interventiile in functie de personalitatea pacientului -socul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancer micsoreaza capacitatea de adaptare a pacientului si a familiei sale la noul mod de viata -pacientul poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic si operatie. Doreste sa stie : in ce consta colostomia, ce-l va impiedeca sa-si indeplineasca activitatea? -asistenta il va ajuta si incuraja in asa fel incat el sa poata suporta mai usor situatia inevitabila -este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificila prin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata o incizie chirurgicala, cu atat mai putin o colostomie; -asistenta poate sa-l obisnuiasca, inca inaintea operatiei, cu imaginea de sine -ii poate face desene, sau ii va arata fotografii in care sunt prezentate imagini corporale schimbate prin colostomie -acestea, aratate inainte de operatie, pot reduce socul resimtit de pacient, atunci cand isi va vedea plaga operatorie pentru prima data -in cursul conversatiei din perioada preoperatorie, asistenta asigura pacientul ca imediat dupa operatie va fi ingrijit si va fi educat ca sa se poata apoi ingriji singur, mentionand ca azi mii de persoane, avand o colostomie, duc o viata activa normala Asigurarea echipamentului necesar pentru ingrijirea stomei -masuta sau tava pentru material -un lighean/vas cu apa calda -fasa sau prosoape de hartie -aparat colector potrivit (punga colectoare) -foarfeci -cana de masurat continutul -manusi (nesterile) -crema de bariera pentru protejarea pielii din jurul stomei -deodorant daca este nevoie -recipient pentru materialul murdar (fesi, comprese) Aparate colectoare -exista o mare varietate de pungi colectoare si aparate cu centura -alegerea tipului de material colector se face in functie de mai multe criterii: -tipul stomei -localizarea -gradul de autonomie -personalitatea
120

-activitatile pacientului -tinpul pe care il are pacientul la dispozitie pentru ingrijirile sale -instalatiile sanitare Tipuri de aparate -pungi -pot sa fie inchise (ca un saculet) sau deschise in partea inferioara pentru a permite golirea fig 23/175 -fixarea pungilor se face cu un adeziv care se afla pe suprafata de fixare a pungii fig 24/175 -unele pungi au protectoare cutanate care permit protejarea pielii in caz de iritatii sau alergii din cauza adezivului -aparat cu centura fara adeziv -este compus dintr-un inel (disc) pe care se fixeaza punga -inelul este prevazut cu 2 urechiuse in care se fixeaza centura Dezavantajele acestui tip de aparat: -nu sunt etanse pentru materiile fecale si mirosuri -pot produce leziuni sub aparat -pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului si a eventratiei -sistemul de aparat cu 2 piese (mai perfectionat) este compus dintr-o placa de protectie a pielii pe care se fixeaza punga Tehnica Conduita asistentei in practica de ingrijire In primele zile din perioada postoperatorie asistenta: -panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cunoscuta (vezi tehnica pansamentului) -din prima zi dupa operatie, ajuta pacientul sa se ridice -in a doua sau a treia zi dupa operatie, chirurgul verifica permeabilitatea stomei -in acel moment, adesea se evacueaza un scaun pastos, mirositor -asistenta previne pacientul, chiar de la prima tehnica de ingrijire, asupra caracterului scaunului evacuate -protejaza patul cu plastic acoperit cu aleza -explica pacientului practica de ingrijire, ii castiga increderea si cooperarea -il incurajaza sa participle la ingrijire -asigura intimitatea pacientului si-l ajuta sa se aseze intr-o pozitie confortabila -imbraca manusi (nesterile) -asaza un prosop de hartie sau o fasa in jurul stomei pentru a proteja zona inconjuratoare de scurgeri sau revarsari -observa pacientul in tot timpul acestei activitati -goleste aparatul collector si masoara continutul daca se cere -indeparteaza aparatul -spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda si sapun neutru, sapunul obisnuit poate cauza iritarea pielii -incurajaza pacientul sa-si priveasca stoma si-i explica ce face -observa culoarea si aspectul stomei si a pielii din jur (rosata, iritatii) -sterge cu meticulozitate pielea din jurul stomei -aplica o crema protectoare, care apoi se indeparteaza
121

-fixeaza aparatul nou pregatit astfel incat sa nu permita nici o scurgere in jurul stomei fig 25ab/176 -se asigura ca pacientul se poate simtii cat mai confortabil 107.Schimbarea si infasarea sugarului mozes 1142 Infasarea sugarului Infasatul trebuie executat repede si corect pentru a nu expune sugarul la oboseala sau raceala. Pentru asigurarea operativitatii se pregateste tot materialul inainte: -se intinde scutecul de molton pe masa de infasat -peste acesta se asaza scutecul indoit in triunghi, iar in mijlocul acestuia scutecul dreptunghiular -fasa, camasuta, pieptarasul si boneta se pregatesc pe marginea mesei -sugarul este asezat pe masa de infasat -se imbraca intai pieptarasul impreuna cu camasuta -pentru aceasta se strang manecile cuprinse una in alta -se introduc primele trei degete de la mana stanga in maneca -se prinde mana copilului, iar cu mana dreapta se trage camasa peste brat -operatia se repeta si la celalalt brat -sugarul se intoarce apoi in decubit lateral stang si se aranjaza hainutele in spate -se intoarce in decubit lateral drept si se incheie camasa si pieptarasul pe umarul si flancul stang -se va avea grija ca se nu ramana camasuta indoita in spate caci ar putea jena sugarul -sugarul se culca in decubit dorsal peste scutecele pregatite astfel: -marginea superioara a scutecului de panza, indoita in triunghisa ajunga pana deasupra regiunii lombare fig VII3.7A/1143 -se rasfrange camasa peste abdomen si se verifica fasa ombilicala, daca nu s-a umectat de urina si daca se mentine pe loc -se indoaie scutecul dreptunghiular, peste abdomenul copilului, acoperind in felul acesta regiunea lombo-sacrata, genital si abdomenul -se aplica apoi scutecul in triunghi -se aduce intai coltul de jos pe regiunea genitala si pe abdomen -apoi cele 2 colturi laterale peste flancuri si abdomen, formand un pantalonas fig VII 3.7b/1143 -peste aceasta se infasoara musamaua si apoi scutecul din molton -deasupra se fixeaza camasa si pieptarasul indoite, cu o fasa de jur-imprejur -se pune boneta pe cap -legarea snururilor de la boneta se face cu grija sa nu se produca iritatii la nivelul gatului Tehnica infasatului pentru sugarul in varsta de peste 4 luni -se asaza pe masa de infasat scutecul indoit in forma de triunghi, in asa fel incat colturile dinspre varful triunghiului care privesc spre mama sau asistenta sa nu se suprapuna exact -pe acesta, la mijloc se pune un scutec indoit in dreptunghi -la marginea mesei se pregateste un al treilea scutec indoit in esarfa, sau o banda de panza -lunga 80 cm, lata de 7 cm, care se subtiaza la capete pana la 1 cm -sugarul, dupa ce este imbracat in camasuta si piepatras este asezat peste scutecul in

122

dreptunghi, care se trece intre coapsele sugarului si se rasfrange peste abdomen fig VII 3.8a/1143 -peste scutecul dreptunghiular, deasupra abdomenului copilului se trec cele 2 colturi laterale ale scutecului triunghiular -avand grija sa nu se produca cute in regiunea lombara fig VII 3.8b/1143 -se asaza apoi circular peste abdomen scutecul indoit in esarfa, ale carui capete, dup ace se incrucisaza in spate, se aduc din nou in fata si se leaga incrucisat cu colturile scutecului indoit in triunghi fig VII 3.8c/1142 -peste scutece se vor imbraca pantalonasi, confectionati din stamba sau tricotati in raport cu anotimpul -Vai! Vai! Vai! 108.Servirea bolnavului cu plosca la pat tehnici 165 Captarea dejectiilor fiziologice si patologice Scop: -observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejectiilor -descoperirea modificarilor lor patologice in vederea stabilirii diagnosticului Pregatire Materiale -prosoape -acoperitoare de flanel -paravan -muama i alez -materiale pentru toaleta minilor -mnui -plosc -bazinet -urinare pentru femei i brbai -tvi renal Pacient -se pregtete fizic, n funcie de produsul captat Executarea tehnicii -separarea patului bolnavului cu un paravan, -se ndeprteaz ptura i cearaful care acoper pacientul -se protejeaz patul cu muama i alez -se dezbrac i se ridic pacientul i se introduce bazinetul nclzit sub regiunea sacral -se acoper bolnavul pn la terminarea actului defecrii -se efectueaz toaleta regiunii perineale -se ndeprteaz bazinetul cu atenie i se acoper cu capacul, ndeprtndu-se din salon -se strng materialele folosite -se mbrac pacientul,se acoper- se aerisete salonul -se spal minile bolnavului -scaunul acoperit se pstreaz pentru vizita medical n locuri special amenajate Notarea scaunelor in foaia de temperatura se face semne conventionale: -normal = I (linie verticala) -moale = / (linie oblica) -diaree (apos) = - (linie orizontala)
123

-mucus = X -puroi = P -sanguinolent = S -melena = M Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare, se noteaza numarul total urmat de semnul conventional respectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice apoase) 109.Servirea pacientului cu tavita renala in caz de varsaturi - ghid 167 Captarea vrsturilor -se aeaz bolnavul n funcie de starea general n poziie eznd , decubit dorsal cu capul ntors ntr-o parte -se protejaza cu un prosop n jurul gtului. -se protejeaz patul cu muama i alez. -se ndeprteaz bolnavului proteza cnd este cazul -se ofera o tvi renal i se susine -se ofera un pahar cu ap s-i clteasc gura -se ofer cuburi de ghea, lichide reci n cantiti mici -i se terge faa i i se pun comprese reci pe frunte -vrstura se pstreaz pentru vizita medicului -se noeaza n foaia de temperatur caracterul i frecvena acesteia -se spal recipientele, se dezinfecteaz, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau autoclavare. 110.Sondajul duodenal tehnici 112 Definitie Sondajul sau tubajul duodenal const din introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden i mediul exterior. Scop: explorator
-

extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric, bil (A, B, C), suc pancreatic i secreie proprie aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul,
124

cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a sucurilor extrase prin sondaj

-

evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare

terapeutic -drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali, ajungnd prin vena port n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreun cu bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei entero-hepatice alimentie artificial - se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul pacienilor incontieni sau cu imposibilitate de nghiire aspiraie continu - n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale - dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator) Generaliti - se verific totodat i permeabilitatea cilor biliare - se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea hepatic din coninutul sucului duodenal - analiza sucului pancreatic urmrete dozarea fermenilor din coninutul lui - recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal Materiale de protecie sterile Sonda Einhorn
125

Muama i alez or de cauciuc sau alt material impermeabil Prosoape

2 seringi de 20 ml mnui de cauciuc sterile pens hemostatic medii de cultur , eprubete

nesterile tvi renal tav medical stativ pentru eprubete pahar cu ap aromat pern cilindric dur sau ptur rulat hrtie de turnesol roie i albastr

medicamente sulfat de magneziu 33% ulei de msline novocain soluii necesare hidratrii i alimentrii(materialele se vor alege n funcie de scopul sondajului) Pregtirea pacientului psihic: - se informeaz pacientul - i se explic necesitatea tehnicii fizic: - pacientul va fi nemncat - se izoleaz patul cu un paravan - se protejeaz cu muamaua i aleza - se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului - se protejeaz cu orul din material plastic - i se ndeprteaz proteza (dup caz) - i se d tavia renal s o in sub brbie Executarea tehnicii

126

 asistenta se spal pe mini mbrac mnui sterile prinde sonda(umezit) ct mai aproape de oliv i o introduce cu blndee prin cavitatea bucal sau nazal pn n faringe cere pacientului s respire adnc, cu gura deschis i s nghit de cteva ori pn cnd oliva trece n esofag cu micri blnde ajut naintarea sondei pn la marcajul 45cm la arcada dentar, moment n care se consider c sonda a trecut de cardia i a ptruns n stomac se aeaz pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul uor ridicat i capul mai jos,coapsele flectate pe bazin se introduce perna cilindric sub regiunea hepatic se mpinge uor sonda spre pilorpn la marcajul 60cm se continu introducerea sondei cu rbdare i atenie concomitent cu aciunea de nghiire a ei de ctre pacient(1-2cm la 3-5min) cnd diviziunea 75cm se afl la arcada dentar, oliva sondei a ajuns n duoden(dup cca 1-1 ore de la ptrunderea ei n stomac) verificarea poziiei sondei dac nu se scurge bil sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verific dac sonda a ajuns n duoden sau s-a ncolcit n stomac se insufl 60ml de aer prin sond cu sering i dup un minut se aspir; dac sonda a ajuns n duoden se recupereaz mai puin de 20ml se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras dac sonda a ajuns n duoden, dar poate fi extras dac ea se afl n stomac se face control radiologic, sonda urmrindu-se sub ecran, ea fiind vizibil datorit impregnrii cu sruri de plumb captarea bilei dup 1-1 ore de la ptrunderea sondei n stomac, la captul liber al sondei apare bila A, coledocian, de culoare galben-aurie, care se colecteaz ntr-o eprubet se verific reacia sucului duodenal cu hrtia de turnesol se introduc prin sond 40ml soluie sulfat de Mg 33%, steril, nclzit la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare se nchide extremitatea liber a sondei prin nnodare sau cu o pens

127

dup 15-30min se deschide sonda i se colecteaz 30-40ml bil vscoas de culoare nchis castanie bila B, vezicular la indicaia medicului se pot recolta 3-5ml bil B ntr-o eprubet steril sau pe medii de cultur pentru examen bacteriologic dup evacuarea bilei B se colecteaz o bil clar care provine direct din ficat bila C, hepatic; aceasta, fiind n cantitate mai mare, se va capta ntr-un recipient corespunztor

extragerea sondei se face dup ce se insufl civa ml de aer i se nchide captul liber cu o pens extremitatea sondei se va ine sub nivelul stomacului pacientului pentru a mpiedica scurgerea coninutului ei n faringe sau n cavitatea bucal se golete coninutul sondei i se aaz n tvia renal

ngrijirea ulterioar a pacientului se ofer un pahar cu ap aromat pentru cltirea gurii se terg mucozitile de pe fa i brbie se ndeprteaz orul din material plastic se aeaz pacientul n poziie comod

pregtirea produsului pentru examen de laborator se determin cantitatea de bil obinut se eticheteaz recipientele se trimit probele la laborator

Se reorganizeaz i se noteaz n foaia de observatie accidente nnodarea sondei datorit contraciilor pereilor stomacali n timpul senzaiei de vrsturi ncolcirea sondei n stomac greuri i vrsturi imposibilitatea drenrii bilei cauzat de un obstacol funcional(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic(coagularea bilei vscoase) De tiut

128

 sunt situaii cnd sonda nu ptrunde n duoden datorit unui spasm piloric; nchiderea i deschiderea duodenului fiind reglat de reacia coninutului gastric se ncearc neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu soluie 10% 20-40ml relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice n cazul nnodrii sondei n stomac, extragerea se va face cu atenie pe cale bucal cu ajutorul unei spatule linguale i a unei pense (chiar dac a fost introdus pe cale endonazal) relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10ml novocain soluie 12% De evitat aspirarea coninutului sondei la extragerea ei oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste 3h grbirea naintrii sondei depirea duratei de execuie >31/2h 111.Sondajul gastric tehnici 108 Definitie Sondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea unui tub de cauciuc - sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe i esofag n stomac. Scop: explorator
-

recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei chimice i secretorii (chimismul gastric) pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului

terapeutic - evacuarea coninutului stomacal toxic - curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse - hidratarea i alimentarea bolnavului - introducerea unor substane medicamentoase indicaii
-

n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas

Materiale

129

de protecie sterile Sonda Faucher sau Einhorn 2 seringi de 20 ml casolet cu mnui de cauciuc pense hemostatice eprubete Dou oruri din cauciuc sau din material plastic Muama i alez Prosoape

nesterile tvi renal tav medical pahar cu ap aromat pahar cu ap pentru protez recipient pentru colectare

medicamente la indicaia medicului

pregtirea pacientului psihic:

-

se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului

fizic:
-

se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai drept se protejeaz cu orul de cauciuc sau de material plastic i se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) i se aeaz ntr-un pahar cu ap se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucal este solicitat s menin tvia n aceast poziie pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului
130

tehnica asistenta se spal pe mini cu ap i spun mbrac orul de cauciuc i pune mnuile sterile umezete sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe i esofag se aeaz n dreapta bolnavului i i fixeaz capul cu mna stng, inndu-l ntre mn i torace prinde cu mna dreapt extremitatea rotunjit a sondei ca pe un creion cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc i introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd bolnavul s nghit prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac(la marcajul 40-50cm citit la arcada dentar) verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii se fixeaz sonda aeaz la extremitatea liber a sondei balonul Erlenmeyer(cnd se colecteaz pentru o prob) sau aspir sucul gastric cu seringa pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat s-i contracte pereii abdominali extrage sonda printr-o micare hotrt, cu pruden, dup comprimarea ei cu o pens hemostatic pentru a mpiedica scurgerea coninutului n faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient) cnd captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu mna stng i se ndeprteaz sonda golete coninutul sondei n vasul colector aeaz sonda n tvia renal Ingirjirea ulterioar a pacientului - i se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc gura - se terg mucozitile de pe fa i brbie - se ndeprteaz tvia i orul de cauciuc

131

- i se ofer proteza dentar (dup caz) - se aeaz pacientul n poziie comod Pregtirea produsului pentru examenul de laborator - se determin cantitatea evacuat - se completeaz formularele de recoltare - se trimit probele etichetate la laborator Reorganizare Notare n foaia de observaie - se noteaz tehnica, data, cantitatea i aspectul macroscopic al sucului gastric extras Accidente Grea i senzaie de vrstur; se nltur fie printr-o respiraie profund, fie se efectueaz anestezia faringelui cu o soluie de cocain 2% Sonda poate ptrunde n laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feei, apoi cianoza, se ndeprteaz sonda Sonda se poate nfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaie cu aer Se pot produce bronhopneumonii de aspiraie

De stiut: - tubajul gastric se efectueaz n condiii de perfect asepsie - sondajul gastric se poate efectua i pe cale endonazal cu sonda Einhorn - pacienilor incontieni li se urmresc respiraia, culoarea feei; verificarea cii de ptrun dere a sondei se face prin introducerea captului liber ntr-un pahar cu ap - apariia bulelor de aer confirm ptrunderea n cile respiratorii - o form particular de sondare n scop hemostatic este introducerea sondei Blakemore De evitat: - ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase (provoac grea pacientului) 112.Sondajul vezical la barbat tehnici 116 Definitie prin sondaj vezical se intelege introducerea unei sonde prin uretra in vezica urinara, realizand astfel o comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii si mediul intern
132

Generalitati -in ingrijirea curanta a pacientului, asistenta trebuie sa cunoasca tehnica sondajului evacuator la femei si la barbati, precum si drenarea vezicii urinare Scop Explorator -recoltatea unei cantitati de urina pentru examen de laborator -depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare Terapeutic -evacuarea continutului (cand acesta nu se face spontan) -spalatura vezicii urinare Pregatiri Materiale la fel ca la sondajul vezical la femeie Pacient -psihic se anunta si I se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii -fizic -se asaza pacientul in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate -se izoleaza patul cu paravan -se acopera pacientul lasand accesibila regiunea genital -se face toaleta organelor genitale -sub bazin se asaza o perna tare, musamaua si aleza -se asaza tavita renala intre coapse Executie -asistenta imbraca manusi de cauciuc -alege sonda si o lubrefiaza -dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si oxicianura de mercur -intre degetele inelar si mic ale mainii drepte prinde extremitatea libera a sondei si cu ajutorul unei pense sterile, tinute in aceeasi mana, apuca sonda in imediata vecinatate a varfului -se introduce varful sondei in meat si se impinge usor cu pensa, in timp ce cu mana stanga se intinde penisul cat mai bine, pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei uretrale care ar putea impiedeca patrunderea sondei in vezica -daca pe parcursul inaintarii sondei apar obstacole anatomice sau functionale, spasme, asistenta retrage sonda si pregateste alta de calibrul mai mic (Mercier sau Thiemann) -patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurgerea urinei prin sonda -se se fixeaza sonda pana se evacueaza urina -se recolteaza urina in epubrete sau recipient pregatite in functie de examenele de laborator ce se vor efectua -restul urinei se capteaza in tavita renala sau alt recipient -indepartarea sondei se face cu ajutorul pensei, dupe ce extremitatea libera a fost inchisa prin comprimare Ingrijirea ulterioara a pacientului -se efectueaza toaleta si se imbraca pacientul -se schimba lenjeria care s-a patat cu urina Reorganizare -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare
133

-deseurile se indeparteaza selectiv Notarea in foaia de observatie -cantitatea de urina recoltata (volum, densitate) -aspectul macroscopic al urinei -numele persoanei care a efectuat-o -eventualele accidente sau incidente Complicatii Imediate: -lezarea traumatica a mucoarei uretrale (se tradeaza prin hemoragie de diferite grade) -se impune intreruperea imediata a tehnicii -crearea unei cai false prin fortarea sondei -se previne prin efectuarea sondajului cu blandete si rabdare fara sa se forteze inaintarea sondei -astuparea sondei in cursul evacuarii vezicii (oprirea curentului de urina) -se destupa prin insuflarea cu aer sau injectarea a cativa ml de solutie dezinfectanta Tardive: -infectioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre si instrumente nesterile De stiut: -nu se vor exercita presiuni externe asupra hipogastrului pentru a accelera evacuarea urinei -continutul vezical trebuie sa se evacueze singur, datorita elasticitatii si contractiilor vezicii urinare De evitat: -golirea brusca sau rapida a vezicii destines, in special la persoanele in varsta, se poate provoca hemoragie -de aceea, evacuarea se va face incet, iar daca vezica a fost foarte destinsa se va face partial, urmand ca restul sa se faca printr-un nou sondaj dupa cateva ore

113.Sondajul vezical la femeie tehnici 117 Pregatiri Materiale -de protectie -musama si aleza -manusi sterile -sterile - 2 sonde lungi de aproximativ 15 cm cu varful usor indoit, complet rotunjit, avand unu sau doua orificii laterale (aproape de varf) -1-2 epubrete pentru urocultura -medii de cultura in functie de germenii cautati -ser fiziologic -casoleta cu tampoane de vata -2 pense hemostatice -nesterile
134

-materiale pentru toaleta organelor genitale -tavita renala, bazinet -paravan (cand se executa in salon) -recipiemt pentru colectare -medicamente -ulei de parafina steril -oxicianura de mercur 1/5000 Pacienta -psihic se anunta si se explica necesitatea efectuarii tehnicii -fizic -se izoleaza patul cu paravan -se protejaza cu musamaua si aleza -se asaza pacienta in decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (pozitie ginecologica) -se indeparteaza perna si patura -se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala -se asaza bazinetul si se efecturaza toaleta organelor genital externe -se indeparteaza bazinetul si se asaza tavita renala intre coapsele pacientei Executarea tehnicii -sondajul se efectueaza in conditii de perfecta asepsie atat a pacientei si a instrumentelor, cat si a mainilor celui care o executa -asistenta imbraca manusi sterile -evidentiaza meatul urinar -dezinfecteaza cu oxicianura de mercur orificiul uretral de sus in jos in directia anusului -scoate sonda cu o pensa si o prinde intre degetele mediu si inelar ale mainii drepte -lubrefiaza sonda cu ulei steril -orientata cu varful in sus, sonda se introduce in uretra 4-5 cm -paralel cu inaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pentru a-I usura trecerea in vezica -primele picaturi se lasa sa se scurga in tavita renala, apoi in recipientele pregatite in functie de scop (urocultura, ex. biochimice ) sau intr-un recipient de colectare -extragerea sondei se face dupa pensarea orificiului extern, prin aceleasi miscari in sens invers Ingrijirea ulterioara a pacientei -se efectueaza toaleta regiunii vulvare -se imbraca si se asaza comod in pat -se va supravaghea in continuare Reorganizare -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selective Notarea in foaia de observatie -se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o -cantitatea de urina recoltata -aspectul macroscopic al urinei De stiut: vezi sondajul vezical la barbat
135

De evitat: vezi sondajul vezical la barbat 114.Spalatura auriculara tehnici 124 Definitie Prin spltur auricular se nelege splarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid. Scop

terapeutic - ndeprtarea secreiilor (puroi, cerumen) - ndeprtarea corpilor strini ajuni n urechea extern accidental sau voluntar - tratamentul otitelor cronice Materiale

- de protecie - dou oruri de cauciuc - muama, prosop, alez - sterile - sering Guyon, vat - lichidul de spltur la 37C - soluia medicamentoas prescris - soluie de bicarbonat de sodiu 1 - nesterile - mas de tratamente - tvi renal - scaun Pregtirea pacientului psihic: - se anun pacientul - i se explic scopul tehnicii fizic: - n cazul dopului de cerumen, cu 24 ore nainte se instileaz n conductul auditiv extern de 3 ori pe zi soluie de bicarbonat de Na n glicerin 1/20
136

- n cazul dopului epidermic se instileaz soluie de acid salicilic 1 % n ulei de vaselin - n cazul corpilor strini hidrofili (boabe de legume i cereale), se instileaz alcool -n cazul insectelor vii se fac instilaii cu ulei de vaselin, glicerin sau se aplic un tampon cu alcool cu efect narcotizant - pacientul se aeaz n poziie eznd pe scaun - se protejeaz cu prosopul i orul - se aeaz tvia sub urechea pacientului care va ine capul nclinat spre tvi Executarea tehnicii - asistenta se spal pe mini i mbrac orul de cauciuc - verific temperatura lichidului de spltura i ncarc seringa Guyon - cere pacientului s deschid gura (conductul se lrgete i coninutul patologic se ndeprteaz mai uor) - trage pavilionul urechii n sus i napoi cu mna stng, iar cu dreapta injecteaz lichidul de spltur spre peretele postero-superior i ateapt evacuarea - operaia se repet la nevoie - se usuc conductul auditiv extern - medicul controleaz rezultatul splturii prin otoscopie - se introduce un tampon de vat n conduct - se aeaz pacientul n decubit dorsal 1/2-1 or - se examineaz lichidul de spltur Reorganizarea Notarea n foaia de observatie

137

- se noteaz tehnica i rezultatul splturii (corpi strini extrai etc.) De stiut: - pot aprea accidente ca vrsturi, ameeli, lipotimie, dureri, traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari sau temperaturii sczute sau crescute a lichidului de spltur 115.Spalatura gastrica tehnici 125 Definitie: Prin spltur gastric nelegem evacuarea coninutului stomacal i curirea mucoasei de exsudate i substane strine. Scop - terapeutic - evacuarea coninutului stomacal toxic Indicaii intoxicaii alimentare sau cu substane toxice staz gastric nsoit de procese fermentative pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen sau pe stomac pregtirea pentru examen gastroscopic

Contraindicii intoxicaii cu substane caustice hepatite cronice, varice esofagiene mbolnviri cardio-pulmonare decompensate ulcer gastric n perioada dureroas cancer gastric

Materiale de protecie: - 2 oruri din material plastic - muama, aleza - prosoape sterile - sonda gastric Faucher

138

- 2 seringi de 20 ml - casoleta cu mnui sterile - pens hemostatic nesterile - can de sticl sau de metal de 5 l - plnie, ap cald la 25-26C - recipient pentru captarea lichidului (gleat, lighean) - scaun medicamente - crbune animal sau alt antidot la indicaia medicului Pregtirea pacientului psihic: - se anun i se explic importana examenului i a colaborrii sale fizic: - se aeaz pacientul pe scaun i se protejeaz cu un prosop n jurul gtului - se aeaz orul de cauciuc - se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) - i se ofer tvia renal i este rugat s i-o in sub brbie (pentru captarea salivei i pentru imobilizarea pacientului) Execuia tehnicii (sondaj gastric) - asistenta se spal pe mini, mbrac mnui sterile i orul de cauciuc - umezete sonda, se aeaz n dreapta pacientului i i fixeaz capul ntre mn i torace - cere pacientului s deschid gura, s respire adnc - introduce captul sondei pn la peretele posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina limbii invitnd pacientul s nghit - prin deglutiie, sonda ptrunde n esofag i prin micri blnde de mpingere ajunge n stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentar) - la captul liber al sondei se adapteaz plnia i se aduce la nivelul toracelui pacie ntului

139

- se verific temperatura lichidului de spltur i se umple plnia - se ridic plnia deasupra capului pacientului - nainte ca ea s se goleasc complet, se coboar cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului n poziie vertical pentru a se aduna n ea lichidul din stomac - se golete coninutul plniei n vasul colector - se repet operaia pn ce lichidul este curat, limpede, fr resturi alimentare sau substane strine - se ndeprteaz plnia i se penseaz captul liber al sondei dup care se extrage cu atenie, pentru a se mpiedica scurgerea coninutului ei n faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient Pregtirea produsului pentru examen de laborator - dac spltura s-a efectuat pentru eliminarea unor substane toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pstra pentru examinarea de ctre medic, iar un eantion va fi trimis la laborator Ingrijirea ulterioar a pacientului - i se ofer un pahar cu ap s-i clteasc gura - se terg mucozitile de pe fa i brbie - se ndeprteaz tvia renal i orul - se aeaz pacientul n poziie comod Reorganizarea -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selectiv Notarea n foaia de observatie
140

De stiut: - dac apare senzaia de grea i vrstur, se indic respiraie profund sau se face anestezia faringelui cu soluie de cocain 2% - sonda poate ajunge n laringe, apare reflexul de tuse, hiperemia feei apo i cianoza se retrage sonda - sonda se poate nfunda cu resturi alimentare - se ndeprteaz prin insuflaie de aer cu seringa - se pot produce bronhopneumonii de aspiraie

116.Spalatura oculara tehnici 122 Definitie Prin spltura ocular se nelege introducerea unui lichid n sacul conjunctival. Scop:

terapeutic - n procesele inflamatoare ale conjunctivei - n prezena unor secreii conjunctivale abundente - pentru ndeprtarea corpilor strini

Materiale -de protecie: prosoape -sterile

-

comprese, tampoane de vat undin sau alt recipient picurtor ap bicarbonatat 22

Pacient psihic: - se anun pacientul - i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii

141

fizic: - se aeaz pacientul n poziie eznd, cu capul aplecat pe spate, cu privirea n sus - se protejeaz ochiul sntos cu o compres steril - se protejeaz cu un prosop n jurul gtului - se aeaz tvia renal lipit de gt, de partea ochiului ce urmeaz a fi splat (susinut de bolnav sau ajutor) - dac starea general nu permite poziia eznd, pacientul va sta n decubit dorsal sau lateral, cu capul aplecat napoi Executarea tehnicii - particip dou asistente: una supravegheaz pacientul i-l menine n poziia aleas, cealalt efectueaz tehnica - se spal pe mini; se dezinfecteaz - verific temperatura lichidului de spltur: 37C (temperatur mai joas declaneaz reflexul de nchidere a pleoapelor) - aeaz pe cele dou pleoape cte o compres mbibat n soluia antiseptic de splare - deschide fanta palpebral cu degetele minii stngi i toarn ncet lichidul din undin (sau alt recipient) n sacul conjunctival, evitnd corneea - solicit pacientului s roteasc ochiul n toate direciile - repet tehnica la nevoie i verific prezena corpilor strini n lichidul de spltur (cnd este cazul) - ndeprteaz tvia renal Ingrijirea ulterioar a pacientului
-

usuc faa pacientului

142

aspir lichidul rmas n unghiul nazal al ochiului ndeprteaz compresa de pe ochiul protejat aeaz pacientul n poziie comod

Reorganizarea -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selectiv Notarea n foaia de observatie - se noteaz tehnica i numele persoanei care a efectuat-o - aspectul lichidului de spltur De stiut
-

ciocul undinei va fi inut la distan de 6-7 cm de ochiul pacientului pentru ca eventualele micri reflexe produse de acesta sau gesturile greite ale asistentei s nu traumatizeze ochiul cu vrful recipientului

De evitat - infectarea ochiului sntos prin lichidul de spltur de la ochiul bolnav 117.Spalatura vaginala tehnici 129 Definitie -prin spalatura vaginala se intelege introducerea unui curent de lichid (apa, sau solutie medicamentoasa), in vagin, care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula Scop Terapeutic -indepartarea continutului vaginal (produse nornale sau patologice) -dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasa -dezinfectia locala inaintea interventiilor chirurgicale -calmarea durerilor -reducerea proceselor inflamatoare Pregatiri Materiale -de protectie -paravan, prosoape -invelitori de flanela -musama, aleza
143

-sterile -canula vaginala -irigator, vata -nesterile -stativ pentru irigator -bazinet -medicamente -2 l solutie medicamentoasa

-apa oxigenata -solutie cloramina -permanganat de potasiu 1/2000 -oxicianura de mercur 1/4000 -solutie sublimat 1%

Pacienta -psihic se anunta si i se explica necesitatea efectuarii tratamentului -fizic -se izoleaza patul cu paravan (daca nu se efectueaza in sala de tratamente) -se protejaza patul cu musama si aleza -se asaza pacienta in pozitie ginecologica -se introduce bazinetul sub bazinul pacientei -se spala organele genitale cu apa si sapun -se acopera regiunea vulvei cu un strat subtire de vaselina (pentru spalaturile calde) Executarea tehnicii -se incepe cu spalarea si dezinfectarea mainilor (?) -se imbraca manusile -se adapteaza canula la tubul irigatorului -se elimina aerul -se asaza irigatorul la 50-75 cm inaltime fata de simfiza pubiana -se verifica temperatura solutiei -se repereaza orificiul de intrare in vagin -se deschide robinetul -se introduce canula odata cu curentul de lichid pana in fundul de sac posterior al vaginului -se spala bine fundul de sac posterior si apoi se plimba canula pe toata suprafata vaginului -se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca -se penseaza tubul si se depune in tavita renala Ingrijirea ulterioara a pacientei -se usuca regiunea genital cu vata si prosoape -se indeparteaza materialele folosite -se ajuta sa se imbrace -se asaza comod in pat -se aeriseste salonul Pregatirea produsului pentru laborator -se examineaza lichidul de spalatura care poate contine: -flocoane de mucus -puroi
144

-cheaguri de sange -se trimite la laborator la solicitarea medicului Reorganizare -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selectiv Notarea in foaia de observatie De stiut: -dupa temperatura lor, spalaturile vaginale se impart in: -reci pana la 20 C -caldute 35-37 C -calde 45-50 C -solutiile medicamentoase (preparate farmaceutice sau pe loc) vor fi incalzite la temperatura necesara in baie de apa -inainte de utilizare, se va verifica temperatura acestora 118.Spalatura vezicii urinare tehnici 127 Definitie -prin spalatura vezicii urinare se intelege introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica Scop -terapeutic -indepartarea exudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicii -pregatirea in vederea unei explorari Pregatiri Materiale -de protectie -musama, aleza -prosoape -sterile - 2 sonde Thiemann, Nelaton, sau sonde cu o singura cale (unidirectionale) -manusi sterile -casoleta cu tampoane - 2 pense hemostatice -seringa Guyon -medii de cultura -nesterile -bazinet -tavita renala -medicamente -ser fiziologic -oxicianat de mercur 1/5000 -ulei de parafina -solutie de spalatura 1 L -solutie de rivanol 0,1- 2%
145

-nitrat de argint 1-4 %0 Pacient -psihic se anunta si se explica necesitatea tehnicii -fizic -se izoleaza patul cu paravan -se protejaza cu musama si aleza -se asaza pacientul in pozitie ginecologica -se efectueaza toaleta regiunii genital Executarea tehnicii -se incepe cu sondajul vezical (vezi subiect 112 si subiect 113) -dupa evacuarea vezicii se adapteaza la sonda seringa Guyon sau un irigator si se introduc 80-100 ml solutie, fara sa se destinda vezica -se retrage seringa -se lasa sa se scurga lichidul introdus la capatul sondei asezandu-se pe o compresa -se repeta operatia pan ace lichidul evacuate este limpede Reorganizare -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selective Notarea in foaia de observatie De stiut -tehnica se executa in conditii de perfecta asepsie a materialelor si manevrelor -sonda se poate astupa prin cheaguri de sange -se destupa prin insuflare de aer sau ser fiziologic -tehnica se executa cu prudenta pentru a prevenii complicatiile: hemoragii, traumatisme, infectii 119.Tehnica efectuarii perfuziei intravenoase ghid 134 Perfuzia intravenoasa - introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur, a soluiei medicamentoase pentru: reechilibrare hidroelectrolitic hidroionic volemic a organismului. Scop hidratarea i mineralizarea organismului administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
146

alimentarea pe cale parenteral

Materiale -materiale pentru dezinfecia de tip II : -dezinfectante = alcool iodat -tampoane sterile (se cur pielea cu tamponul mbibat n dezinfectant, apoi cu un tampon steril, se aplic nc o dat dezinfectantul i se terge pielea cu tamponul steril, durata de aciune fiind de 30sec.) -materiale pentru puncia venoas: -de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului - muama, aleza -instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin (se verific integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizrii, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop: pense, mnui sterile, tampoane -alte materiale -garou -fiole cu soluii medicamentoase -soluii perfuzabile -tvi renal perfuzor = trus de perfuzie (ambalat de unic ntrebuinare) pomp de perfuzie automat - cu reglare programat a volumului i ratei de flux robinete cu dou sau mai multe ci branul(cateter i.v.)
147

flutura benzi de leucoplast pentru fixarea acului (canulei) i a tubului perfuzorului pe tegumentul pacientului

Pacient -pregatirea psihica se informeaza asupra locului punctiei -pregatirea fizica pentru punctia de la venele bratului si antebratului: -se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia, decubit dorsal -se examineaza calitatea si starea venelor -se asaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima -se dezinfecteaza tegumentele tip I -se aplica garoul la 8 cm deasupra locului punctiei -se strange sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -se recomanda pacientului sa stranga pumnul Executarea tehnicii -tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica fig 18/135 -asistenta se spala pe maini cu atentie -imbraca manusi sterile -pregateste solutia de perfuzat -monteaza aparatul de perfuzat si lasa sa circule solutia prin tuburi (evitand contaminarea sistemului) pentru indepartarea aerului -alege vena, intai locurile distale si apoi cele proximale -aplica garoul -dezinfecteaza cu alcool iodat de la centru in afara -introduce acul, branula in vena -scoate garoul si atasaza tuburile -deschide prestubul, fixeaza rata de flux 60 picaturi/ min -mentine locul de perfuzie, acopera cu pansament steril -schimba pansamentul (cand se fixeaza catetere) la 24 ore -inspecteaza zona de o eventuala inflamatie -schimba punga cu solutie (sau flaconul) inainte de golirea completa a precedentei -se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa Ingrijirea ulterioara a pacientului -la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului -se asaza pacientul comod -se dau lichide caldute daca este permis Reorganizare -materialele refolosibile se dezinfecteaza, se spala, se pregatesc pentru o noua sterilizare -deseurile se indeparteaza selectiv
148

Notare in foaia de observatie Accidente hiperhidratarea (la cardiaci poate provoca edem pulmonar acut) - se reduce ritmul sau se ntrerupe perfuzia, se administreaz tonicardiace embolia gazoas - prin ptrunderea aerului n curentul circulator (atenie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cnd se folosete para de cauciuc) revrsarea lichidului n esuturile perivenoase poate da natere la flebite, necroze coagularea sngelui pe ac sau canul - se previne prin perfuzarea lichidului cu soluie de heparin De stiut -toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate cu data, ora, medicatia adaugata, doza -rata de flux = nr. pic/min -sursele de contaminare a perfuziei: -inainte, prin manevre necorespunzatoare -in timpul perfuziei -schimbarea flaconului -injectii complementare -substante aditionale -aer poluat De evitat -folosirea aparatului de sustinere a bratului, care ar putea creste posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor 120.Transportul si pozitionarea pacientului inconstient ghid 220 -vezi subiect 70 121.Trecerea bolnavului de pe targa in pat ghid 220 - vezi subiectul 70 122.Trecerea bolnavului din pat pe targa ghid 220 -vezi subiectul 70

149

150