Olga Ivanovna Eliseeva

Secretul tmduirii
metode de purificare i vindecare a organismului

CUPRINS
Despre autoare 4

Capitolul 1 Cunotine necesare pentru autocurirea organismului Rolul cavitii bucale in procesul de digestie i in eliminarea toxinelor din organism6 Rolul faringelui in procesul de digestie i in protecia organelor interne de infecii.8 Conexiunea formaiunilor anatomice ale cavitii bucale cu faringele i organele interne.10 Metode de purificare a cavitii bucale i faringelui.12 Esofagul i interconexiunea lui cu organele13 Stomacul.14 Intestinul subire..16 Intestinul gros.17 Tratarea intestinului gros i meninerea funcionrii normale a acestuia.20 Rectul.21 Pancreasul.23 Ficatul i rolul lui in metabolism..24 Sursele de ptrundere a substanelor toxice in organism.26 Mecanismul depunerii deeurilor in esuturi..26 Etapele de acumulare a deeurilor in organism.27

Capitolul 2 Variante de purificare a organismului Varianta I. Pregtirea organismului slbit pentru purificare prin intermediul enterosorbenilor30 Varianta II. Pregtirea organismului slbit pentru purificare cu ajutorul orezului 32 Varianta III. Purificare Profilactic (preventiv).33 Varianta IV. Purificare preventiv..34 Varianta V. Purificarea limfei.35 Varianta VI. Purificarea limfei i a ficatului.36 Varianta VII. Purificare curativ..37 Varianta VIII. Purificare curativ cu aciune puternic.38 Varianta IX. Purificare curativ cu aciune foarte puternic: purificarea intensiv a intestinului subire39 Varianta X. Purificare rapid45 Varianta XI. Purificarea organismului la copii (preventiv)46 Varianta XII. Purificarea organismului la copii (curativ)47

Capitol 3 Purificarea organismului prin metode speciale Metoda purificrii organismului cu orez.49 Metoda purificrii organismului cu suc de mere i cu chefir 50 Purificarea limfei51 Purificarea sistemului vascular (arterial i venos)51 Purificarea sistemului articular.52 Purificarea rinichilor53

Capitolul 4 Reaciile organismului in procesul de purificare Posibile reacii in perioada procesului de purificare a ficatului55 Reaciile organismului in procesul purificrii profunde a organelor i sistemelor60

Capitolul 5 Regimul alimentar in perioada de purificare a organismului Pe scurt despre esena bolilor67 Funciile principale ale glandelor endocrine67 Rolul microelementelor in alimentaie i modalitile de suplinire ale acestora in organism68 Regimul alimentar la ieirea din procesul de purificare71 Informaii despre produsele alimentare73 Date generale despre stilurile de alimentaie78

Anexe 1. Tehnica de efectuare a clismelor evacuatoare..80 2. Posibile reacii in timpul clismei.82 3. Compoziia plantelor folosite in purificare.83 4. Alimentaia la ieirea din procesul de purificare.84 5. Regimul alimentar zilnic recomandat dup purificarea organismului.85

Incheiere.87

Extrase din scrisorile pacienilor doctorului O. I. Eliseeva.88

Bibliografie.91

DESPRE AUTOARE

Olga Ivanovna Eliseeva, autoarea crii de fa, doctor n tiine medicale, medic practician de categorie superioar, cu o bogat experien n vindecarea i detoxifierea corpului, a druit ani n ir bucuria vindecrii miilor de pacieni. Doar cel care a trecut prin durere poate nelege cu adevrat suferina semenilor si. O. I. Eliseeva a studiat medicina n Uzbekistan. Acolo, n nsoritul Samarkand, a absolvit n 1963 Institutul de Medicin ,,I. P. Pavlov. Dup terminarea institutului, Olga Ivanovna a muncit civa ani n spitalul judeean. n acea perioad, n regiunea Buhara, a erupt o epidemie de conjunctivit granulomatoas (boal contagioas a ochilor). Iat unde au fost necesare cunotinele i minile dibace ale tnrului medic Eliseeva! Lund decizia de a-i ridica nivelul profesional, Olga Ivanovna a venit n capital. Aici a intrat la doctorat la Clinica de Oftamologie din Moscova, unde a colaborat cu Institutul Unional de Cercetri tiinifice Helmholtz, n cadrul cruia a i susinut teza de doctor n tiine medicale. Datorit efortului fizic intens, stresului i alimentaiei incorecte, sntatea doctorului Eliseeva s-a deteriorat brusc. Astfel, i-a fcut apariia un adevrat ,,buchet de boli: bronita astmatiform, gastroenterocolita cronic, pielonefrita cronic cu acutizri lunare a cistitei cronice, hipertensiunea arterial, poliartrita metabolic, obezitatea. S-a mrit n volum glanda tiroid, motiv pentru care, la dispensarizarea curent obligatorie i s-a instituit tratament hormonal. Astfel au nceput peregrinrile interminabile ale doamnei Olga Ivanovna prin spitale i policlinici. ntre timp, bolile nu o prseau, ba chiar apruser altele noi s-a dezvoltat ostehondroza, cu dureri atroce n coloan. Tratamentele balneare, fizioterapia, masajul, extensiile nu reueau s nlture durerea din coloan. S-a deteriorat subit i sntatea inimii, nct medicaia cu ,,Cordaron nu mai era eficient. Chinuit de durerile coloanei vertebrale, cuprins de disperare, Olga Ivanovna s-a adresat profesorului de la Institutul Central de Traumatologie i Ortopedie din Moskova (ICTO) cu rugmintea: Operai, tiai, pilii coloana, facei ce vrei, nu mai pot suporta!. S-a stabilit s fie operat. nainte de operaie, trebuiau efectuate obinuitele investigaii preoperatorii. n aceast perioad Olga Ivanovna a ntlnit vindectori care se ocupau de purificarea organismului. Fr a sta la ndoial, ea i-a urmat, i-a nsuit literatura de specialitate n acest domeniu, considerat clandestin la vremea respectiv, i s-a documentat studiind cri semnate de P. Bragg, Walker i Armstrong. Astfel a inceput lupta pentru sntatea sa, care s-a refcut atat de rapid incat dup 2 luni de zile a devenit de nerecunoscut: schimbrile exterioare i interioare erau uimitoare. Celelalte metode de tratament nu mai erau necesare. A urmat doar medicaia hormonal, la care a renunat definitive abia dup 2 ani de eforturi enorme prin efectuarea purificrii organismului i curelor de terapie prin foame. In consecin, in urmtorii 16 ani nu a mai avut nevoie de concedii medicale i vizite prin spitale i policlinici incepuse o nou via plin de realizri. Finalizand specializarea, apoi perfecionarea in radiologie, O. I. Eliseeva a condus secia de radiologie a Institutului de Cercetri tiinifice in Oftalmologie in cadrul Academiei de tiine Medicale din Moscova, unde a primit calificarea de medic de categorie superioar. In paralel a asimilat iridodiagnostica, acupunctura, auriculoreflexoterapia, homeopatia, fitoterapia. Dup refacerea sntii sale, Olga Ivanovna a inceput sa-i ajute cunoscuii. Pe atunci metodele neconvenionale de tratament erau interzise. Odat cu apariia posibilitii de a acorda in mod legal ajutor prin metode netradiionale, Olga Ivanovna ,lsand bine organizat activitatea seciei de radiologie din cadrul Institutului, impreun cu adepii si, in anul 1988, a deschis unul dintre primele centre medicale de purificare i restabilire a organismului din Rusia.
4

Fiind o persoan cuttoare i creativ, O. I. Eliseeva asimileaz i in prezent noi si noi metode ale medicinii neconvenionale (terapia Su Jok, diagnosticul i tratamentul dup metoda lui P. Voll, diverse tipuri de masaj, terapie prin bioenergorezonan, metode de autoreglare, autotrainingul meditativ), care, in complex cu procesul de purificare a organismului, redau oamenilor nu numai sntatea fizic, dar ofer i o stare de optimism i incredere in posibilitile lor nelimitate in meninerea sntii i modului active de via pentru muli i muli ani. La momentul actual, O. I. Eliseeva conduce un Centru de Sntate. In cadrul acestui Centru funcioneaz un staionar de purificare a organismului.

Capitolul 1

CUNOTINE NECESARE PENTRU AUTOPURIFICAREA ORGANISMULUI

Dragi cititori, v invit acum s v reamintii cunotinele colare despre procesul de digestie al omului. Noi nu-l vom studia, ci doar vom incerca s inelegem mai bine acest proces. Cu ce incepe digestia? La inceput a fost Cuvantul. Semnalul verbal vreau s mnanc intr in sistemul nostrum nervos central(SNC), iar de acolo vine comanda: Tractul digestiv s se pregteasc pentru primirea hranei!. Ca rspuns la comand apare imediat intrebarea fireasc: Dar ce s mnanc, ce fel de mancare?. Presupunem c dintr-o oarecare cauz nu a urmat rspunsul la aceast intrebare, atunci intr in proces simul mirosului. Mancarea are atatea mirosuri!i in dependen de calitile lor pleac semnale in sistemul nervos central (SNC) pozitive sau negative. Dar dac avem o deficien a mirosului? Atunci startul la munc il d centrul optic. Noi vedem mancarea aspectul ei imbietor, care excit pofta de mancare. Prin SNC semnalele vizuale aduc in stare de lupt sistemul digestiv. S admitem c avem probleme i cu vederea. Atunci in proces se implic limba, in mucoasa creia se afl terminaiuni nervoase specifice, transformand-o intr-un organ gustativ. Semnalele gustative prin SNC indic sistemului digestiv cate i ce fel de sucuri digestive, fermeni, de care aciditate i alcalinitate e necesar pregtirii pentru digestia hranei. Tractul gastrointestinal este adus in stare de funcionare pentru digestie sau de rezisten fa de alimente. In organism, pe lang protecia funcional fa de alimentele necalitative, exist i o protecie organic gradual, sub form de clapete i sfinctere. S ne amintim de copilul, care nu poate inc exprima prin cuvinte refuzul de a manca. El strange puternic buzele i dinii. S presupunem c prinii contiincioi inltur aceast barier. Atunci intr in lupt limba, care impinge i scuip ceea ce copilul nu dorete s mnance.

ROLUL CAVITII BUCALE IN PROCESUL DE DIGESTIE I IN ELIMINAREA TOXINELOR DIN ORGANISM

Aadar, buzele, dinii i limba reprezint in ansamblul lor prima clapet organic in calea avansrii bolului alimentar prin tractul digestiv. Cavitatea bucal indeplinete cateva funcii in prelucrarea hranei: 1. Mrunirea mecanic a hranei cu ajutorul dinilor. In acest proces limba ajut foarte mult, amestecand i impingand alimentele dintr-o parte in alta. Cu cat hrana este mai bine mrunit, cu atat mai bine se produce absorbia i interaciunea ei cu saliva. Exist o zical pe care ar trebui s o reinem i de care ar trebui s inem cont cat mai des: Cinci minute de mestecare a hranei, prelungete viaa cu un an.
6

2. Prelucrarea chimic a hranei cu ajutorul salivei, care conine fermentul amilaza, ce descompune polizaharidele. Coninutul de baz din alimente il constituie polizaharidele, adic glucidele compuse, care nu pot ptrunde prin membrana mucoas i nu pot intra in circuitul sangvin i sistemul limfatic. Incepand inc din cavitatea bucal, cu ajutorul fermentului amilaza din saliv, are loc descompunerea polizaharidelor pan la monozaharide maltoza, care continu s se descompun in intestinul subire. Polizaharidele ce nu s-au descompus in cavitatea bucal pan la maltoz, fermenteaz formand alcool care contribuie la intoxicarea ficatului i a altor organe. Iat de ce este atat de important ca hrana s fie bine mestecat i bine ptruns de saliv. Sunt foarte importante urmtoarele monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza prezente in produse naturale fructe. Ele sunt descompuse in totalitate de catre amilaza salivei. O mare parte din aceti compui, adic derivai ai monozaharidelor, sunt asimilai de creier i de mduva spinrii (69%). 3. Dezinfectarea mucoasei bucale i a hranei de ctre lizosomii salivei, cu coninut bazic. Lizosomii dizolv microbii, paraziii, protozoarele in condiii de absorbie total a salivei de ctre alimente, rezultand formarea unei paste lichide. In cavitatea bucal se afl 3 perechi de glande salivare mari i multe glande mici (Vezi fig.1). In decursul unei zile se secret pan la 1,5 l de saliv. Dac o persoan nu mestec, ci doar inghite hrana sau, dac in timpul mesei, persoana in cauz se afl intr-o stare de nervozitate, canalele excretorii ale glandelor salivare devin spastice (cu alte cuvinte, se ingusteaz), blocand astfel eliminarea salivei in cantiti suficiente. 4. Protecia membranei mucoase a cavitii bucale. Glanda parotid produce un suc numit mucin, bogat in proteine, care badijoneaz mucoasa bucal i limba, protejandu-le de aciunea acizilor i a bazelor puternice coninute in hran. In procesele patologice ale glandelor parotide (parotidit, cicatrici etc.) este diminuat secreia de proteine i sunt afectatai dinii, gingiile i mucoasa oral. 5. Dezintoxicarea nlturarea toxinelor din organism. Inc I. P. Pavlov a observat c multe procese patologice din organism i intoxicaii determin o hiperfuncie a glandelor salivare. ,,Importana fiziologic a acestor fenomene scria el const in faptul c unele substane sunt eliminate din organism prin intermediul salivei.

6. Participarea n procesul metabolic. Saliva uman conine fermeni ce descompun glucidele pan la glucoz, care este absorbit in sange inc din cavitatea oral. Sub aciunea fermenilor salivari are loc transformarea parial a amidonului in glucoz.

Fig.1 Poriunea superioar a tractului digestiv A rinofaringele, B-cavitatea oral, C poriunea laringian

ROLUL FARINGELUI IN DIGESTIE I IN PROTECIA DE INFECII A ORGANELOR INTERNE Faringele este o verig de legtur intre cavitatea nazal i oral pe de o parte, i esofag i laringe, pe de alt parte. Din punct de vedere funcional poate fi divizat in trei poriuni: rinofaringele, poriunea oral i poriunea laringian. (Vezi fig.1) Rinofaringele este poriunea strict respiratorie. El incepe de la cavitatea nazal i se termin la nivelul palatinului moale. In timpul deglutiiei, palatinul moale i uvula inchid total rinofaringele, impiedicand astfel ptrunderea hranei in el. Aceasta este a 3-a clapet a cii digestive. O particularitate a rinofaringelui o reprezint prezena orificiilor tubare ce unesc cavitatea timpanic a urechii medii cu rinofaringele. De aceia in caz de edem sau infecie a
8

rinofaringelui in procesul inflamator este implicat i regiunea tubar(eustacheit) i urechea medie (Vezi fig. 1). Pe linia medie, la grania dintre peretele superior i posterior al rinofaringelui se afl amigdala faringian. Lateral intre orificiile tubare (trompelor lui Eustache) i palatinul moale sunt localizate perechea de amigdale tubare. Astfel in regiunea vestibulului faringian se formeaz un inel de formaiuni limfatice, numit Inelul Waldeyer-Pirogov: dou amigdale palatine, doua tubare, una faringian, una lingual, una sublingual, i mai jos o amigdal laringian. Inelul limfo-epitelial joac un rol important. El indeplinete funcia de protecie, fiind o barier in calea ptrunderii infeciilor in organism. Celulele limfoidale ale acestor formaiuni distrug i dizolv microbii formand puroiul. Foarte frecvent persoanele prezint modificri cronice i perturbri in drenajul inelului limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Omul obinuindu-se cu aceast stare nu mai reacioneaz la simptomele nesemnificative cauzate de aceste schimbri: o uoar durere sau senzaie de mancrime in gat, rareori frisoane, dureri la deglutiia hranei tari, infundarea urechilor, rinoree periodic. In asemenea cazuri deseori nu se ia nicio msur, i in condiii neagreabile rceal, stres, supraalimentaie, indeosebi cu alimente bogate in amidon i glucide, se produce ingustarea (spasmul) canalelor acestor glande, ca urmare se deregleaz subit drenajul limfatic, crete edemul, se creeaz un mediu propice inmulirii microbilor, viruilor; se dezvolt faza acut. Diagnosticele corespunztoare: rinofaringit, faringit, amigdalit, boal respiratorie acut (BRA). Sistemul de aprare al organismului, prin intermediul edemului mucoasei nazale, prin respiraia greoaie in mod reflex limiteaz aportul de oxigen, deci scade i concentraia oxigenului in sangele arterial. Se tie c intr-o reacie chimic cu participarea oxigenului, produsul finit este intotdeauna bioxidul de carbon. Cea ce inseamn c prin scderea aportului de oxigen in esuturi i in circuitul sanguin, scade i concentraia de bioxid de carbon in ele (In edemul mucoasei nazale deseori pacienii se trateaz singuri utilizand picturi nazale, care duc la lrgirea caillor nazale i prin urmare la creterea fluxului de oxigen.. Surplusul de oxigen (la omul bolnav) determin un surplus de bioxid de carbon in sange ce duce la formarea acidului lactic i a acidului carbonic. Balana acido-bazic (pH) a sangelui se inclin spre partea acid. Devierea pH cu 0,4 0,5 provoac dereglri funcionale grave in organism de la cele psihice pan la cele organice. Exemplu. O pacient, B.O.V. in varst de 26 de ani, timp de 2 ani suferea de rinit cronic, amigdalit, psihopatie, reacii alergice. Soul pacientei a relatat c suma cheltuit pe tratamente echivala cu costul unui ,,Mercedes. Dup purificarea organismului i trecerea la o alimentaie predominant alcalin, toate simptomele enumerate mai sus au disprut. Trecuse un an i pacienta se simea in continuare foarte bine. Durerea perceput la deglutiie face ca organismul in mod reflex s limiteze aportul de hran. Durerea atenioneaz omul c trebuie in mod urgent s elibereze orgnismul de mucus, edem, deeuri. E necesar s purificai organismul i s inei 2 zile de foame. Cu o asemenea patologie sunt deasemenea muli pacieni. De regul,la ei sunt diagnosticate schimbri cronice in stratul mucos al tractului gastro-intestinal. Zeci de pacieni de-ai mei au evitat operaia de amigdalectomie datorit purificrii organismului, restabilirii funciilor intestinului subire i dietei. Poriunea oral a faringelui reprezint partea de mijloc a acestuia, care comunic anterior prin vestibulul faringian cu cavitatea bucal (a 2-a clapet), iar peretele lui posterior se afl la nivelul vertebrei a III-a cervicale. Funcional, aceast parte este considerat comun aici are loc alternative actul de respiraie i cel de deglutiie. Peretele posterior al orofaringelui conine esut limfoidal, care se implic in procesul inflamator in cazul schimbrilor cronice ale inelului limfo-epitelial Waldeyer-Pirogov. Luand in consideraie nivelul de dispunere a peretelui posterior al rinofaringelui, orofaringelui (baza cranian, vertebrele cervicale IIII), este clar de ce in procesele inflamatorii cronice sufer aceste vertebre cervicale, iar ulterior se dezvolt insuficiena circulatorie cerebral.

Seciunea laringian a faringelui se situeaz in spatele laringelui. In afara actului de deglutiie peretele anterior i posterior se ating reciproc i se despart doar pe perioada trecerii bolului alimentar. Aceasta este a 4-a clapet in calea inaintrii hranei O particularitate a peretelui laringian posterior o constituie membrane fibroas bine accentuat, care desparte laringele in partea superioar de baza cranian, iar posterior de corpurile vertebrelor cervicale.

CONEXIUNEA FORMAIUNILOR ANATOMICE ALE CAVITII BUCALE CU FARINGELE I ORGANELE INTERNE

Dinii In 1977 a aprut cartea autorului X. Leonard Ghid practic pentru specialiti in tratarea dinilor i cavitii orale in care atrage atenia asupra eecurilor frecvente ale tratamentelor stomatologice. In pofida artei stomatologice, bolile cavitii orale i a dinilor reveneau i deseori duceau la extracii dentare. In cutarea cauzelor, X. Leonard a fcut cunotina cu metoda de diagnostic a savantului german R. Voll. Diagnosticul dup metoda R. Voll este bazat pe un fenomen cunoscut, i anume, c rezistena sau intensitatea in punctele i meridianele pielii corpului uman, conform medicinii chineze, este mai inalt decat in esuturile care le inconjoar. R. Voll, folosind aparate de msur de o mare sensibilitate, a descoperit puncte i meridiane noi cu o intensitate i mai inalt in special pe pielea palmelor i a tlpilor. Aceasta i-a permis s elaboreze metodica de diagnostic a bolilor organismului uman dup punctele i meridianele deja cunoscute a i a celor descoperite din nou. Aceasta metod de diagnostic permite nu numai depistarea focarului patologic, dar i stabilirea relaiei de interconexiune intre focar i organele interne. Organele interne bolnave elimin produsele otrvitoare formate in ele in urma metabolismului deeurile (toxinele), in sange i limf. Sangele i limfa circuland prin tot organismul, se debarasez de ele, aruncandule, colectandu-le in focare localizate pe piele, mucoase, in esutul limfoidal, sau in cavitile organismului, adic din interior spre exterior, ca s inlture astfel cat mai multe deeuri din organele de importan vital. La om, acest fenomen se manifest in diverse regiuni in mod diferit: la nivelul pieliiprin reacii alergice, exeme, dermatite; la nivelul mucoaselor prin gingivite, amigdalite, rinite, haimorite, faringite; la nivelul esutului limfoidal limfadenite, tonzilite; la nivelul cavitilor: articulare artrite; paradentare stomatite etc. In acumulri importante de deeuri, organismul incearc s le indeprteze mrind volumul focarelor patologice, astfel se formeaz adenoizi, polipi, mioame, lipoame, se mrete volumul ganglionilor limfatici, al amigdalelor, al granuloamelor paradentare i gingivale, a nodulilor hemoroidali, se mresc i cavitile articulare, de asemenea iau natere noi caviti prin formarea de chisturi in diferite regiuni ale corpului, inclusiv, in jurul rdcinilor dentare. Atata timp cat organismul reuete s lupte cu deeurile in acest mod, bolile principale ale organelor decurg asimptomatic, manifestandu-se numai prin simptoame secundare de focar, cele care il deranjeaz pe pacient. La depistarea organului bolnav principal la pacient eu deseori aud reproul: Pe mine nu m doare acest organ", sau: Eu am rezultate normale la analiza de sange i urin. In asemenea situaii, imi amintesc o intamplare ce s-a petrecut in timpul specializrii in diagnosticul radioizotopic la spitalul ce poart numele lui Botkin din Moscova. Catedra a achiziionat primul aparat de import de diagnostic cu radioizotopi din Uniune. Pentru a studia mai intai normalitatea, colaboratorii catedrei au selectat pentru aceast investigaie
10

voluntari studeni cu rezultate ideale ale analizelor de laborator i fr nici o plangere de sntate. Dar mare a fost surpriza, cand s-au depistat procese patologice renale la 30% dintre studeni, ba chiar au fost i subieci la care funciona doar un singur rinichi, iar cellalt avea un mare defect. Organismul semnaliza despre patologia renal prin afeciuni dentare. Mai jos se altur tabelul corelaiei dintre dini i diferite organe i sisteme.
Dintii
Dintii de sus, din dreapta 1-2 3 4 5 6 7-8 Dintii de jos, din dreapta 1-2 3 4 5 6 7-8 Din stanga sus 1-2 3 4 5 6 7-8 Stanga jos 1-2 3 4 5 6 7-8 Maduva spinarii Duodenul, intestinal subtire (jumatatea stanga) Stomacul (fundul, curbura mare, portiunea stanga a pilorului) Colonul (regiunile din stanga, intestinul, rectul) Ureterul stang, jumatatea stanga a vezicii urinare Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite) Encefalul (emisfera dreapta) Inima (regiunea stanga - afectiuni innascute) Splina Plamanul stang Rinichiul stang Ficatul (lobul stang), inima (afectiuni dobandite) Maduva spinarii Intestinul subtire (jumatatea dreapta) Stomacul (cardia, curbura mica, partea dreapta a regiunii pilorice) Intestinul gros (regiunile din dreapta a vezicii urinare) Ureterul drept, jumatatea dreapta a vezicii urinare Vezica biliara, inima (afectiuni dobandite) Encefalul (emisfera stanga) Inima (partea dreapta - afectiuni innascute) Pancreasul Plamanul drept Rinichiul drept Ficatul (lobul drept), inima (afectiuni dobandite)

Organele

Tabelul a fost conceput dup datele X. Leonard i pe baza observaiilor personale ale autoarei.

Amigdalele Pe baza datelor obinute in urma msurtorilor efectuate pe parcursul mai multor ani, R. Voll a stabilit printre primii c fiecare pereche de organe interne influeneaz una din cele 5 glande limfatice din inelul Waldeyer-Pirogov. Numeroi medici mai interpreteaz c una din cauzele dezvoltrii reumatismului, glomerulonefritei, infeciilor urinare etc., ar fi prezena procesului patologic in amigdale. Neinelegand c aceasta este pentru organism o barier de protecie i un container in care se arunc toxinele, microbii, otrvurile, deeurile din organele interne, medicii, deseori, insistent recomand inlturarea amigdalelor la copii inc de la o varst fraged. Ce rezult aceasta, judecai i singuri.
11

Pacientei. N.M.V. , in varst de 57 de ani i-au fost scoase amigdale palatine pe cand avea 18 ani. Peste 2 ani de la acest eveniment, a aprut o patologie a hipofizei i a creierului mijlociu. Maladia se manifesta in exterior prin deformarea trsturilor feei, degetelor, mainilor i picioarelor (acromegalie). Peste caiva ani au aprut dureri in articulaii, apoi dureri de inim. Boala, dezvoltandu-se mai departe, a adus-o la invaliditate. Dar cauza principal a bolii era slbirea organismului cauzat de aciunea stafilococilor - microbi, ce i-au gsit in organism un mediu favorabil de via, din cauza absenei amigdalelor, extirpate inc in tineree. In crile de medicin frecvent intalnim expresia: ,,Reumatismul linge articulaiile, dar muc inima. De obicei eu mai adaug ,,Reumatismul se manifest prin amigdalite, linge articulaiile, muc inima i vasele, dar rezid in rinichi . Iat de ce, dup inlturarea amigdalelor deseori apare o perioad de linite a bolii. Agenii patogeni microbii stau la adpost in rinichii rbdtori, iar cand funcia lor este dereglat,microbii ptrund in circuitul sanguin i ii manifest activitatea in articulaii, vase sanguine i inim. De ce numesc eu rinichii rbdtori? Chiar dac sunt sntoi numai 30%, ei sunt tcui, nu dau semne de boal, iar analizele de urin de cele mai multe ori sunt normale.

METODE DE PURIFICARE ALE CAVITII BUCALE I ALE FARINGELUI Toate cele relatate anterior, demonstreaz cat este de important pentru sntatea omului igiena cavitii orale i a faringelui. Splarea dinilor i a cavitii orale dimineaa i seara, dar i mai bine dup fiecare mas. Se recomand splarea dinilor cu un amestec de bicarbonate i sare in proporii egale. Splarea gingiilor se recomand de efectuat cu: - infuzie de rostopasc: 1 linguri de frunze uscate i mrunite (rdcini), se acoper cu 200 ml de ap fierbinte, se las la infuzat 20 de minute. Se face gargara gatului, a dinilor i a gurii o data sau de dou ori pe zi, fr a se inghii. - ap de usturoi: un cel mediu de usturoi se zdrobete, se acoper cu ap fierbinte i se las la infuzat 15-20 de min., pstrandu-l cald pan la temperature de 40 C (poate fi acoperit cu un prosop) se strecoar; se spal gatul, gura i dinii. De preferat totui s se fac gargarisme cu infuzie de rostopasc dimineaa, iar seara inainte de culcare cu infuzie de usturoi; - urin ( proprie, in stare proaspt ): pentru persoanele care au depit bariera psihologic, s foloseasc jetul de mijloc a urinii matinale pentru gargara gatului, gurii i a dinilor; - decoct din scoar de stejar:peste 0,5 lingurie de scoar mrunit se toarn un pahar de ap fierbinte i se fierbe 2-3 minute, se las la infuzat 15-20 de minute; se spal gatul, gura, dinii; este foarte folositor pentru gingiile fragile care sangereaz uor. Toate aceste gargarisme contribuie la tratamentul i profilaxia amigdalitelor, stomatitelor, gingivitelor, paradontozei, periodontitei i a cariei dentare. Curirea limbii. Dimineaa cu o linguri folosit special in acest scop, cu marginile netede, se inltur insistent, dar cu atenie depunerile de pe limb incepand de la rdcin spre varf. Apoi se spal cavitatea oral cu una din soluiile enunate mai sus. Sugerea uleiului. Aceast metod de curire a fost propus de medical oncolog T. Carnot. Probabil, in afara actului de digestie se secret saliv bogat in toxine, pe care noi o inghiim sau o scuipm. Vindectorul Porfirie Ivanov recomand s nu se scuipe saliva, dar s se inghit, atunci coninutul mic de toxine dizolvat in saliv,va stimula (autovaccina) eliminarea lor in cantiti mai mari prin alte filtre: tractul intestinal, vezica biliar, ficat, rinichi, plmani, piele. Astfel, tratamentul va aciona dup principiul remediilor homeopatice ,,similarul se trateaz cu similarul in doze mici. In timpul sugerii uleiului, se produce dilatarea canalelor salivare i dizolvarea depunerilor de sruri din respectivele canale, din glande i de pe suprafaa
12

dinilor. Canalele i glandele curate intensific eliminarea toxinelor din glandele salivare i prin urmare din organe i sisteme. Fiecare gland salivar comunic prin cile limfatice cu anumite organe i sisteme. Indicaii pentru utilizarea acestei metode: cefaleia, sinuzite,amigdalite, otite, boli oculare, periodontite, epilepsia, boli hematologice cronice, boli gastrice i intestinale, boli ale inimii, ale plmanilor, boli ginecologice, encefalita. Se recomand de efectuat procedura de sugere a uleiului inainte de a incepe purificarea ficatului. Tehnica de aplicare. Se ia o lingur (nu mai mult) de ulei de msline, floarea-soarelui sau de porumb se introduce in partea anterioar a gurii i se suge ca o bomboan. S nu se inghit uleiul! Continuai s sugei timp de 15- 20 de minute, incercai sa v ocupai timpul cu ceva fr s v concentrai asupra uleiului, pentru ca acest timp s treac uor i pe neobservate. La inceput uleiul devine vascos, apoi lichid ca apa, dup care el trebuie scuipat. Lichidul scuipat trebuie s fie alb ca laptele. Dac sugerea nu e complet, lichidul va avea culoarea galben. Aceasta inseamn c data viitoare trebuie s prelungii timpul procedurii. Lichidul eliminat poate conine microbi patogeni, de aceia lichidul se scuip in veceu sau chiuvet. De preferat, ca aceast procedur s se fac dimineaa pe nemancate sau seara inainte de culcare. Pentru accelerarea tratamentului, se poate efectua de cateva ori pe zi. Inainte de a incepe tratamentul prin sugerea uleiului antrenaiv cu ap. Cand muchii feei sunt pregtii, trecei la sugerea uleiului. In perioada de inceput, strduii-v s facei procedura intr-o atmosfer linitit: trezii-v cu 20 de minute mai devreme. Obinuindu-v vei reui s v facei treburile la buctrie (fr riscul de a il inghii). Splarea rinofaringelui cu ajutorul ceainicului. Aceast metod trebuie s intre in ritualul zilnic al toaletei de diminea. Indicaii: inflamarea sinusilor paranazale (sinuzit maxilar, frontit i etmoidit), rinit, amigdalit, chisturi ale sinusilor maxilare i ale altor sinusuri, lcrimaie, blefarit cronic, conjunctivit. Tehnica de aplicare. Intr-un ceainic de infuzie se toarn 400ml de ap cald i se dizolv o linguri de orice fel de sare: marin, gem sau de mas, se pot aduga 4 picturi de tinctur de iod (dac nu avei intoleran la el). Se imbrac pe nasul ceainicului o tetin, la varful cruia a-i fcut in prealabil o gaur cu diametrul de 3 mm. Este mai bine ca gaura s se fac cu un ac incins, inepand varful tetinei de cateva ori, gaura trebuie s aib marginile netede .Apoi deasupra chiuvetei, bii sau veceului inclinai capul (obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei) i deschidei gura. Varful tetinei se introduce in fosa nazal dreapt, iar lichidul va curge prin partea dreapt a cavitaii nazale, prin sinusurile paranazale din dreapta,va trece apoi in sinusul frontal , etmoidal, maxilar stang, in partea stang a caviii nazale i din ea in exterior. Dac vei uita s deschidei gura in timpul procedurii, apa va nimeri in gur, nu e ceva grav,doar c inghiirea soluiei saline este neplcut. De aceia nu uitai sa inei gura deschis. Dup splarea unei jumti, inclinai capul in dreapta, obrazul drept paralel cu fundul chiuvetei, tetina se introduce in fosa nazal stang.

ESOFAGUL I INTERCONEXIUNEA LUI CU ORGANELE Esofagul este un conduct musculo-membranos ce acioneaz activ, care unete faringele cu stomacul, a crei funcie principal este conducerea bolului alimentar in stomac. Esofagul incepe la nivelul vertebrei cervicale a VI-a i se termin la nivelul vertebrei toracale a XI-a (Vezi fig. 2). Particularitile anatomo-fiziologice ale esofagului. Pe tot traiectul su esofagul are 3 stramtori fiziologice cauzate de atingerea cu alte organe:
13

prima stramtoare in locul unde se invecinez cu lobul stang al glandei tiroide; a doua stramtoare la nivelul atingerii cu arcul aortei; a treia stramtoare la nivelul bifurcaiei traheii in bronhia stang. La nivelul vertebrei toracale a VI-ea, grupul de ganglioni tranheo-bronici deseori ader strans la esofag. La cele mai neinsemnate afeciuni ale organelor din vecintatea stramtorilor apar urmtoarele simptome: dificultate la deglutiie(disfagie), senzaie de gadilare in timpul mesei(discomfort), tuse la deglutiie, senzaie de nod in gat: accelerarea frecvenii cardiace la primirea hranei. E necesar de reinut c la apariia acestor simptome trebuie investigate urmtoarele organe: glanda tiroid, aorta, bifurcaia traheii, plmanul stang, ganglionii traheo-bronici i inima. In afara de aceste stramtori fiziologice mai sunt i dou stramtori anatomice. La gura esofagului, la nivelul vertebrei a VI-a cervicale, (a 5-a clapet in calea hranei) i a doua la terminarea esofagului in locul trecerii prin diafragm ( a 6- a clapet) (Vezi fig.2). Conform rezultatelor investigaiilor radiologice a pacienilor cu patologie a cavitii abdominale, 30% din ei aveau hernii hiatale. La jumtate din ei aceasta era o slbire innscut a inelului hiatal, iar la cealalt jumtate dilatarea inelului apruse ca rezultat al alimentaiei incorecte. Simptomele herniei hiatale se manifest prin dureri in regiunea superioar stang a abdomenului, senzaie de greutate, dispnee(respiraie greoaie), palpitaii postprandiale (dup mese), grea, uneori vom. Esofagul mai are 2 dilataii fiziologicesuperioar i inferioar. La folosirea alimentelor picante care excit mucoasa, in strile de stres in mod reflex apare spasmul regiunii abdominale a esofagului i hrana se acumuleaz in dilataia inferioar, care poate s ii mreasc considerabil volumul i s arate ca un stomac adugtor. In asemenea cazuri pacienii se plang de senzaie de ,,nod, de plenitudine gastric, care este descris de ei prin expresia s-a blocat mancarea in stomac . STOMACUL Stomacul este situat in regiunea medie superioar a abdomenului, sub diafragm (Vezi fig. 2). La stomac deosebim 3 poriuni: cardia locul de intrare a esofagului in stomac( a 7-a clapet in calea hranei), fundul sau bolta stomacului, corpul stomacului i pilorul locul de ieire a hranei. Regiunea piloric se imparte in antrum sectorul situat imediat in apropierea corpului stomacal i canalul piloric o poriune tubular ingustat, care comunic cu duodenul. Particularitile anatomice i fiziologice ale stomacului Mucoasa stomacal conine 2 tipuri de glande: principale, ce elimin pepsinogen i parietale, ce elimin acid clorhidric. Glandele pilorice conin numai glande principale, ce elimin pepsinogen, ca urmare pilorul are un mediu alcalin. De aceia in faa glandelor pilorice se afl o plic circular de strat mucos (sphincter piloric a 8-a clapet), care separ mediul acid al stomacului de mediul alcalin al pilorului (Vezi fig. 2). In afar de aceasta, mai are i o valv piloric(a 10-ea clapet) care regleaz trecerea bolului alimentar din stomac in duoden, impiedicand refluxul hranei, care ar fi dus la neutralizarea mediului acid normal al stomacului . De ce m rein in mod deosebit la descrierea atat de amnunit a acestei poriuni stomacale inguste, alturate pilorului (pilorice)? Deoarece anume in aceast poriune a stomacului se dezvolt cel mai frecvent eroziunile, ulcerile i bolile oncologice.

14

Fig. 2 Structura tractului digestiv

15

De-a lungul curburii mici, mucoasa stomacal formeaz numeroase cute longitudinale alctuind calea gastric(vezi fig.2), care prin contracia muchilor devine pentru un moment un canal de primire a hranei lichide (soluii saline i ap), prin care lichidele din esofag trec in pilor, evitand poriunea cardiac a stomacului(vezi fig.2). Acest lucru se intampl pentru ca licidul s nu perturbe procesul de digestie prin diluarea coninutului stomacal. La un stomac plin muchii longitudinali se intind i nu sunt capabili s formeze un canal pentru lichide, ca urmare lichidele nimeresc in corpul stomacal, diluand sucul gastric. Sucul gastric diluat nu are capacitatea de a dizolva i de a descompune hrana de origine animal . De aceia se recomand a bea lichide (sucuri, buturi, ceai) cu o or inainte de mas sau la o or dup mas (cel mai bine cu o or inainte de mas sau la 2 ore dup mas). Forma stomacului. In activitatea mea de medic deseori stabilesc diagnosticul ptoz gastric. Ce inseamn aceasta? Un stomac normal are form de corn i ocup o poziie oblicorizontal. In caz de intindere a stomacului , dup traumatisme sau ridicri de greuti stomacul ia forma unui carlig, ocupand o poziie vertical. E firesc c la o asemenea deplasare in jos a polului inferior stomacal, hrana nu mai poate fi evacuat rapid, staioneaz mult timp i se diger prost, intr in putrefacie, fermenteaz. Procesul de digestie din stomac. Sucul gastric descompune proteinele. Pentru ca proteinele din hran s fie asimilate, este necesar descompunerea lor prin intermediul fermenilor pan la stadiul de aminoacizi. In hipoaciditate, descompunerea i asimilarea proteinelor alimentare este incomplet, fapt care duce la accelerarea descompunerii cu ajutorul bacteriilor, putrefacia in intestinul gros. Ca urmare se formeaz multe substane toxice. Dac aceste toxine (indol, scatol, fenol, eter sulfocianic etc.) sunt produse ntr-o cantitate mic, ele sunt neutralizate in ficat. Abundena lor cauzeaz otrvirea organismului. In continuare hrana din regiunea piloric a stomacului trece in intestinul subire.

INTESTINUL SUBIRE Intestinul subire este format din trei segmente: duodenul cu o lungime de 25-30 cm; jejunul lung de 2,7 m i ileonul de 4,2 m. Lungimea total a intestinului subire este de 6,5 pana la 7-8 metri (Vezi fig. 2). Particularitile anatomo-fiziologice ale intestinului subire Duodenul ncalec ca o potcoav capul pancreasului, i cu concavitatea flexurii sale ader la el (Vezi fig. 2). Poriunea iniial a duodenului alturat stomacului se numete bulb duodenal. n schimbri patologice a poriunii pilorice stomacale coninutul gastric mpreun cu acidul clorhidric nimeresc n bulbul duodenal. Membrana mucoas a bulbului este adaptat mediului alcalin, n urma contactului cu continutul acid celulele ei se traumatizeaz, se inflameaz, si apar eroziuni, ulcere si boli oncologice. n duoden se deschide printr-un orificiu comun canalul coledoc al ficatului si canalul pancreatic, prin care intr bila si fermentii necesari descompunerii grsimilor din hran. Mucoasa intestinului subtire este dotat cu numeroase vilozitti ce posed n centrul lor vase sangvine si un sinus limfatic. Vilozittile realizeaz functia de absorbtie a substantelor nutritive, care au fost supuse actiunii sucului intestinal, eliminat de glandele intestinale. n afar digestiei din lumenul intestinal are loc si digestia intrapariental. Ea este efectuat de vilozitti minuscule, care sunt vizibile numai la microscopul electronic si care contin fermenti digestivi. Intestinul subtire are un aparat limfatic care inactiveaz substantele nocive si microorganismele. Aglomerri de foliculi limfatici formeaz asa numitele plcile Payer si se gsesc numai n ileon, partea terminal a intestinului subtire. n inflamarea plcilor Payer deseori se stabileste diagnosticul de apendicit acut.
16

INTESTINUL GROS Intestinul gros se intinde de la poriunea terminal a intestinului subire pan la orificiul anal. El se divide in urmtoarele poriuni: cecul, cu apendicele vermiform; colonul ascendent; colonul transversal; colonul descendent; colonel sigmoid i rectul. Lungimea total a intestinului gros este de la 1 pan la 1,5 m. (Vezi fig. 3). Particularitile anatomofiziologice ale colonului In locul de ptrundere a intestinului subire in colon se afl a 10-a clapet in calea propulsrii hranei (Vezi fig.2). Aceast clapet regleaz propulsarea hranei, impiedicand reintoarcerea coninutului in intestinul subire unde exist un mediu alcalin, spre deosebire de colon care are un mediu acid. Cecul, fiind o prelungire a intestinului subire este localizat cel mai frecvent in zona iliaca dreapt (abdominala inferioar). De la el pleac o prelungire vermicular apendicele cu lungimea de 39 cm. Doar fiinele erbivore au apendice, iar intestinul gros este destinat prelucrrii fibrelor vegetale, deaceia peristaltismul in colon este incetinit. Dac coninutul intestinal trece prin intestinul subire (cu lungimea de 7 metri) in decursul a 4-5 ore, atunci prin intestinul gros (cu lungimea de 1,5-2 m.) parcurge in decurs de 12-18 ore. In acest timp in intestinul gros, cu ajutorul diverselor bacterii (pan la 400 de tipuri) se sintetizeaz din fibrele vegetale o serie de vitamine importante (inclusiv vitaminele grupei B), aminoacizi, enzime, hormoni i alte substane nutritive. Mucoasa apendicelui este bogat in esut limfoidal, adic reprezint o amigdal intestinala, care reine i distruge microorganismele patogene, din acest motiv el adesea se inflameaz. In aceste cazuri chirurgii i internitii recomand s fie extirpat. Dar noi tim deja c prin inlturarea barierei limfatice apare pericolul inmulirii i rspandirii microbilor in regiunile mai profunde ale intestinului i a cavitii abdominale, fapt care se constat i dup operaiile de apendectomie inlturarea apendicelui. Dar atunci cand exist indicaii vitale pentru operaie inflamarea membranelor cavitii abdominale (peritoneului) intervenia chirurgical trebuie efectuat urgent. Apendicele este o glanda hormonal ce produce un ferment care regleaz peristaltismul intestinului gros. La inlturarea apendicelui peristaltismul intestinului gros se incetinete i mai mult, se rein materiile fecale i survine procesul de putrefacie. Intr-un intestin sntos, bacteriile acioneaz ca nite protectori ai omului. Ele posed capacitatea de a suprima inmulirea bacteriilor patogene. Substanele sintetizate in intestinul gros contribuie la creterea imunitii, i in consecin realizeaz o protecie anticanceroas. In intestinul gros se formeaz i se acumuleaz materiile fecale pan la expulzarea lor din organism. Ca urmare a alimentaiei bogate in amidon i proteine se dezvolt procesul de fermentaie i de putrefacie (Vezi fig.4). Dopurile de gaze formate impiedic propulsarea materiilor fecale; in urma acumulrilor de gaze intestinul gros se umfl, formand-se diverticuli (un fel de buzunare) unde materiile fecale se aglomereaz intrand intr-o stare de putrefacie continu. La atingerea varstei de 40 de ani, la om se acumuleaz de la 3 pan la 20 de kg de fecaloame (fecale petrificate) i alte mase in putrefacie. Intestinul gros se extinde, se deformeaz, presand i deplasand din locul lor alte organe ale cavitii abdominale, ducand la dereglarea funciilor acestora (Vezi fig.3 i 4). In mod deosebit sufer ficatul.

17

Fig. 3. Intestinul gros in stare normal. Corelaia cu centrele anatomice i cu afeciuni ale organelor

Fig . 4. Aspectul intestinului gros in faza acumulrii deeurilor i in patologii

18

In partea dreapta a abdomenului, acolo unde are loc trecerea colonului ascendent in colonul transversal se formeaz un unghi, numit unghi hepatic ( localizat sub ficat)(Vezi fig. 3). In aceasta regiune, deseori se formeaz buzunare mari in care stagneaz fecaloamele o mas voluminoas de materii fecale deshidratate. Deasemeni intestinul gros face o flexur i in partea stanga a regiunii abdominale, la trecerea colonului transversal in cel descendent. Astfel se formeaz un unghi, in care la fel stagneaz indelung masa de putrefacie, gazele, se formeaz buzunare care apsa splina, stomacul,pancreasul ,,diafragma adiacenta inimii. Acest unghi poart denumirea de unghi splenic. Urmtorul loc de stagnare a materiilor fecale, dopurilor de gaze i a microbilor este intestinal sigmoid. Insi forma sa de ,,S favorizeaz acest proces. In inflamarea intregului colon (colit), toata aceasta mas grea i umflat deformeaz, preseaz i deplaseaz din locurile lor celelalte organe din cavitatea abdominala, rinichii,diafragma bazinului mic. Apar dereglri funcionale ale acestor organe, sunt presate arterele, venele i nervii. Pe lang afeciunile enumerate mai sus, se dezvolt boala hemoroidal, dilatri venoase in jurul rectului, proctita (inflamaia rectului), boala varicoas a membrilor inferioare, inflamarea vezicii urinare (cistita); la brbai adenomul de prostat, modificri ale testiculelor i a altor organe sexuale. S nu credei c aceasta se ntmpl numai persoanelor obeze sau posesorilor burilor mari. n timpul studiilor mele de perfecionare n radiologie s-a ntmplat odat ca profesorul s atrne pe tabl radiografii ale colonului i ne-a cerut s le descriem (s stabilim diagnosticul). n perioada respectiv pacientul, radiografiile cruia le examinam, era deja operat.Noi toi ca unul, i noi eram 32 de persoane (dintre care jumtate erau doctori n tiine medicale i efi ai seciilor de radiologie), am concluzionat dup radiografii cancer al intestinului gros. Profesorul s-a amuzat copios de concluziile noastre: s-a dovedit c nu era cancer, ci un imens fecalom. n urma proceselor de fermentaie i putrefacie n intestinul gros se formeaz substane toxice i gaze. Substanele toxice reuesc s se absoarb n circuitul sanguin, i mpreun cu sngele s se distribuie rapid la organe i sisteme. Acest fenomen, numit fenomen de autointoxicare intestinal era considerat de I. I. Mecinicov principalul impediment n calea longevitii. Unii fiziologi din perioada activitii sale au considerat c intestinul gros, fiind un rudiment al strmoilor vegetarieni (maimuele) ndeprtai, nu-I servete la nimic omului. Ei au propus ca colonul s fie nlturat din organism, iar intestinul subire s fie suturat de rect. Au fost effectuate cteva intervenii chirurgicale de pe urma crora pacienii sufereau i mai mult. Academicianul A. M. Uglov ,,a reabilitat definitiv intestinul gros. mpreun cu colegii si a efectuat o serie de experimente i a constatat c microflora normal a intestinului gros particip nu numai la procesul de digestie i la sinteza vitaminelor, aminoacizilor, hormonilor, enzimelor din fibrele vegetale, dar mai sintetizeaz i aa numiii aminoacizi eseniali, din cauza crora sau iscat mereu dispute dintre vegetarieni i carnivori. nainte se considera c numai n produsele din carne se conin aceti aminoacizi eseniali. Funciile intestinului gros De absorbie. In intestinul gros se absorb vitaminele,glucoza, aminoacizii, hormonii,pan la 95% ap i microelemente preioase. S-a constat c fiecare poriune a intestinului gros intr-un timp determinat alimenteaz anumite organe (Vezi fig.3). De digestie. Elimin in lumenulul intestinal sucuri digestive cu o mic cantitate de fermeni. Energetic. Intestinul gros asemenea unui calorifer inconjoar la periferie intreaga cavitate abdominal. Haustrele sale (dilatrile) unite cu un ligament ingust servesc pentru descompunerea lent a fibrelor vegetale, in urma creia se degaj o cantitate imens de energie i se produce o cretere a temperaturii. Aceasta energie inclzete toate organele din cavitatea abdominal, protejandu-le de frig. De excreie (evacuatoare). In intestinul gros se formeaz materiile fecale, iar de aici sunt expulzate din organism.

19

TRATAREA INTESTINULUI GROS I MENINEREA FUNCIONRII NORMALE A ACESTUIA Dumneavoastr vei efectua purificarea organismului dup una din variantele recomandate in capitolul 2 ,,Variante de purificare. In continuare vei aplica toate procedeele recomandate de purificare profund a organismului. Pe fondul purificrii profunde v vei ocupa i de ,,curenia intestinului gros. Ce inseamn acest lucru? Trebuie sa curai intestinul gros de 2 ori pe lun prin splaturi i clisme, iar cei care au apendicele extirpat o vor face sptmanal. Unii autori nu recomand alimentele vegetale persoanelor cu apendicele inlturat. In nici-un caz s nu renunai la produsele vegetale, doar in ele este salvarea intestinului gros. tii deja c fr apendice se diminueaz peristaltismul colonului, iar prin ingerarea hranei bogate in amidon in el se dezvolt mai frecvent i mai rapid procesele de fermentaie i putrefacie. De aceia persoanele crora li s-a extirpat apendicele, trebuie sa-i curee mai des intestinul gros, adic cel puin o dat pe sptman. Un colon curat v va rsplti cu un ten frumos i un aspect sntos al pielii, cu un miros plcut al gurii i al corpului, cu voiciune, cu o minte clar i echilibru interior. Acele persoane, care ani in ir au avut probleme intestinale, trebuie s fie in mod special atente i rbdtoare cu colonul lor dup efectuarea purificrii. Dragi cititori, propriul vostru organism v va ajuta. Procedai in felul urmtor: seara in ajun (de la ora 20 pan la ora 22) intr-una din zilele sptmanii, alese de dumneavoastr, curai intestinul gros. A doua zi nu mancai nimic. La apariia discomfortului i a strii generale proaste se mai pot face in aceast zi 12 clisme. Dac avei o stare generala bun, in ziua cand stai nemancat, nu mai avei nevoie s facei clisme. In ziua urmtoare incepei s mancai ca de obicei, i incercai pe cat posibil s luai un dejun uor: sucuri, compoturi, apoi mancarea dumneavoastr obinuit. In ziua de curare ,,ziua de foame organismul insui va cura ca o bun gospodin acele organe i sisteme i va face ordine acolo unde el consider aceasta extrem de necesar. In aceasta zi, se poate consuma pan la un litru de ap, dup dorin, fiart sau filtrat (de preferat in cantiti mici i cat mai frecvent).

Remedii populare pentru constipaie i afeciuni ale colonului n ulcere, eroziuni ale stomacului sau intestinului, se mnanc pe stomacul gol, in decurs de o lun 0,5 pahar de cartof crud nedecojit, dat prin rztoare amestecat cu 0,5 pahar cu chefir sau acidofil. Dup administrarea acestui amestec nu se mnanc 3 ore. Pe parcursul zilei respectai regimul alimentar cu care suntei obinuii. n constipaii: 1. Se mnanc 2 mere nedecojite pe parcursul zilei. 2. Dimineaa, cu 2 ore inaintea micului dejun se dizolv in 2 pahare cu ap clocotit 2 lingurie de trae de grau,se las s se inmoaie bine i se mnanc ca o ca(terci). Nu are contraindicaii, se poate intrebuina zilnic. 3. Peste o lingur de semine de chimen se toarn un pahar cu ap clocotit, se las la infuzat 20 de minute. Se administreaz timp de 10 zile, cate o lingur impreun cu semine de 34 ori pe zi, cu 2 ore inainte de mas. 4. Peste o lingur de semine de in se toarn un pahar cu ap clocotit, se lsa la infuzat 20 de minute. Se administreaz cate o lingur de amestec de 3 ori pe zi la o or dup mas timp de 10 zile, incercai pe viitor s normalizai funcionarea intestinului gros printr-o alimentaie adecvat. 5. Se mnanc inainte de culcare 2 portocale sau un grapefruit, sau se consum 100 ml de infuzie cald din fructe de mce.

20

n cazul fecaloamelor, calculilor biliari i renali: se umple 2/3 de sticl cu ceap tiat mrunt, se adaug pan sus vodc sau spirt, se inchide ermetic, se ine la cald sau la soare timp de 10 zile. Se administreaz cate 10 picturi inainte de mese. Purgative: Infuzie de senna sau de scoar de cruin peste o linguria de plant uscat se toarn de cu sear . pahar cu ap clocotit. Se bea dimineaa pe nemancate. Favorizeaz de asemenea eliminarea bilei, nisipului din vezica biliar in duoden. Pentru colonul aton, dilatat, chiar dac considerai c nu suferii de constipaie: peste 1 lingur de plant uscat de suntoare se toarn un pahar cu ap, se fierbe 10 minute. Se bea cate 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu jumtate de or inainte de mese. n constipaie cronic, ateroscleroz se recomand a se manca de 2 ori pe zi cate o linguri de varz de mare uscat combinat cu salate, sup, ca(cereale fierte).

RECTUL Rectul are funcia de a elimina materiile fecale din organism. Are dou sfinctere: superior (a 11-ea clapet) in locul trecerii colonului sigmoid in rect (a 12 clapet) (vezi fig. 2) i inferior. Sfincterul inferior este cel mai puternic, deoarece este format din 2 sfictere: intern si extern. In condiii normale, dup trecerea materiilor fecale sfincterul superior se inchide, iar dup evacuarea rectului se inchide sfincterul inferior, adic rectul trebuie s fie permanent curat i gol. In cazul constipailor frecvente sfincterul superior slbete i materiile fecale stagneaz in dilataia ampular a poriunii superioare a rectului. Particularitile poziionrii rectului. Posterior de rect se afl osul sacru i coccisul; anterior cu segmentul su, neacoperit de peritoneu, rectul se invecineaz la brbai cu veziculele seminale, canalele diferente, de asemenea cu o poriune lipsit de peritoneu a fundului vezicii urinare, interpus intre ele, iar mai jos - cu prostata; la femei anterior se limiteaz cu uterul i peretele posterior al vaginului pe tot traiectul su. Din descrierea de mai sus a raporturilor topografice ale rectului cu alte organe, este evident c i cele mai neinsemnate modificri patologice ale rectului vor afecta organele invecinate. Masele de putrefacie reinute aici conin multe toxine i bacterii , de aceia pentru a proteja organele adiacente in rect s-a dezvoltat o reea venoas foarte bogat, care colecteaz toate aceste substane toxice i le transfer prin vena port in ficat unde sunt neutralizate. Reeaua venoas este format din trei plexuri: intern (sub membrana mucoas), extern (care inconjoar rectul) i inferiorin regiunea sfincterului extern anusului. Plexul venos intern reprezint prin sine nite iruri de noduli venoi, aranjate in forma de inele. Sub aciunea excitanilor,exesului de toxine, presiunii ei se mresc in dimensiuni luand forma unui ciorchine, formand astfel hemoroizi interni.Aceti noduli sunt dureroi i deseori sangereaz, uneori destul de abundent. Dac persist constipaia habitual, atunci incep s se mreasc i canalele venoase externe, luand form de ghemulee. Dup cum vedei, nu are nici un sens s fie operai,inlturai nodulii hemoroidali interni, deoarece atata timp cat exist, ei colecteaz substanele toxice, evitand in acest mod formarea nodulilor in jurul rectului. De regul, dup intervenia chirurgical, care nu a eliminat cauza primar a bolii hemoroidale deeurile acumulate in colonul adiacent lui i constipaia habitual apar noduli hemoroidali externi i paraproctita (adic inflamaia esuturilor din jurul rectului). De asemenea naterile, ridicarea greutilor mari, munca sedentar, constipaiile habituale, eforturile, statul prelungit in picioare provoac creterea volumului plexului venos inferior, formandu-se astfel noduli care uneori sunt dureroi i sangereaz. Ei de asemenea, nu trebuie inlturai, deoarece sunt colectori de toxine i intr-o oarecare msur joac rol de barier in calea spre circuitul sangvin. Venele inferioare ale rectului nu se vars in vena port (spre ficat), ci in vena cav (spre inim), deci sangele nu trece imediat prin ficat pentru neutralizarea
21

toxinelor, ci se vars in atriul drept, iar de acolo prin ventriculul drept ajunge in plmani. Aadar, meninerea in curenie a rectului este o garanie pentru sntatea plmanilor, i prin urmare a rinoi orofaringelui.

Curarea rectului Indicatii: hemoroizi, proctite, paraproctite (inflamaia rectului), inflamaii ale organelor genitale feminine i masculine, tumori ale organelor genitale, polipi, chisturi, adenoame, fibroame, mioame, eroziuni ale mucoasei, ulceraii, fisuri, fistule, secreii patologice rectale i genitale. Schema de utilizare 1-a zi Incercai s evacuai intestinul gros pe cale natural inainte de a efectua microclisma, dac nu reuii atunci facei o clism cu 2 litri de ap pe la orele 1920, cu o or inaintea urmtoarei proceduri: La orele 19:30 20, preparai urmtoare infuzie: peste o linguri de plant uscat de rostopasc se toarn 200ml de ap fierbinte, se mai fierbe 2 minute, se infuzeaz 20 de minute, se las la rcit. La ora 21 aceast infuzie se strecoar i in stare cald (36 C) se introduce in rect cu ajutorul irigatorului, avand grij s ungei in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent. Incercai s stai culcat i s reinei in rect un timp cat mai indelungat infuzia de rostopasc. 2-a zi La ora 20, se face o microclism cu 200 ml de ap fiart adus la temperature camerei, dup ce ai uns in prealabil canula rectal cu ulei sau unguent. Evacuai imediat coninutul rectului. La ora 21, se introduce cu para pediatric 10 ml de ulei sterilizat de ctin, de msline sau de floarea-soarelui. Putei steriliza o cantitate mai mare de ulei, inandu-l intr-un vas astupat la frigider. Inainte de utilizare, cantitatea necesar se inclzete. Sterilizarea: intr-un vas curat (borcan, sticl) oprit cu ap clocotit se toarn uleiul, apoi vasul plin se pune intr-o crati cu ap rece pe fundul creia se pune un prosop sau o hartie. Cratia se pune la foc mediu i dup ce apa d in clocot se ine vasul cu ulei 40 de minute. Apoi se rcete. Uleiul este gata s fie utilizat. Para se spal inainte in interior i in exterior cu ap clocotit, chiar se poate fierbe (intr-o cratia cu ap timp de 35 minute). Strduii-v s inei uleiul in rect un timp cat mai indelungat. 3-a zi La ora 19 se taie mrunt un cel de usturoi, se toarn 200ml de apa clocotit peste el, dup ce apa s-a rcit pan la 36C se strecoar prin tifon sau strecurtoare. La ora 20 facei microclism cu infuzia de usturoi. 4-a zi Repetai procedura din ziua a 2-a. 5-a zi La ora 21 putei face o microclism cu mumio. In 200 ml de ap fiart, cldu se dizolv mumio cat un varf de chibrit. Dup gradul de saturaie, soluia trebuie s fie mai deschis la culoare decat mumio (ca un ceai de trie medie). Dac nu avei mumio, facei 2 zile de pauz dup cea de-a 4-a zi i reluai procedura (de la 1-a la a 4-a zi) pan la dispariia simptomelor
22

bolii. Dac avei totui mumio, dup a 5-a zi facei o pauz de 3 zile. In continuare se fac procedurile in aceeai ordine, cu pauze, pan la dispariia total a simptomelor.

PANCREASUL Pancreasul este localizat in spatele stomacului, in regiunea superioar stang a abdomenului. Este format din cap, corp i coad. Capul glandei este inclavat in cavitatea duodenului i este dispus la nivelul vertebrei I II-a lombare. Capul de form prismatic intretaie posterior stomacul la nivelul coastelor XXII-a ; coada este situat mai sus decat capul i se apropie de partea inferioar a splinei. Lungimea total a glandei este de 12-15 cm (Vezi fig.2). Pancreasul secret suc pancreatic care intr in duoden i ia parte la digestia hranei. In pancreas se gsesc insulie lobuli care sunt formaiuni endocrine, ce secret insulin hormonul care regleaz nivelul zahrului in sange. Unii cercettori confirm c pancreasul particip la hematopoez i la reglarea tensiunii arteriale (A. elagurov, 1962). Intrebuinarea in alimentaie a cantitilor mari de zahr, a produselor de panificaie, a hranei prelucrate termic atrag dup sine creterea nivelului de glucoz din sange, dereglri ale glandei tiroide i deseori apariia diabetului zaharat. Pentru funcionarea normal, pancreasul are nevoie de vitaminele grupei B, care ajut la sinteza insulinei, iar dintre substanele minerale de sulf i nichel. Surse de sulf sunt: varza (de Bruxelles, alb, roie) lptuca, cpunile, agriele, glbenuul de ou, napii, ceapa, nucile i morcovii. Surse de nichel sunt legumele proaspete. Pancreasul este foarte sensibil la substanele toxice i deseori se expune intoxicaiilor, care se manifest clinic prin vom. Grea, diaree, slbiciune subit, transpiraii reci lipicioase, temperatur ridicat, iar uneori prin pierdere de cunotin. Pancreasul este sensibil la urmtoarele toxine din mediu: benzol, benzen, aceton, tricloretilen, tetraclorur de carbon, poteniali cancerigeni (benzopiren, antracen etc.). Aceste substane sunt produsele gazelor de eapament ale mijloacelor de transport automobile, trenuri. De aceia se interzice culegerea ierburilor, ciupercilor, fructelor, legumelor, pomuoarelor ce cresc de-a lungul cilor ferate i a oselelor. Pancreasul este.de asemenea, sensibil la erbicide i ingrminte. Doar noi tim,c unii oameni in goana lor dup profit, nu numai c folosesc chimicale din abunden pentru cultivarea fructelor i legumelor, dar maii introduc cu seringele in pepeni substane pentru accelerarea creterii i a coacerii. V relatez din propria mea experien c pancreasul este un organ foarte receptiv la metodele de tratament prin purificare atat in faza acut cat i in cea cronic. Am avut trei paciente destul de tinere, pan in 36 de ani, care erau internate in secia de reanimare aproape in fiecare lun, cu accese de pancreatit. Pentru a gsi cauza, chirurgii propuneau chiar deschiderea pancreasului. Dar dup efectuarea purificrii organismului dup varianta a 6-a, accesele au incetat. In prezent datorit electroacupuncturii dup metoda Voll, se obin rezultate bune la pacienii cu diabet zaharat, insulinodependent.

23

FICATUL I ROLUL LUI N METABOLISM Ficatul este cel mai voluminos organ glandular din organismul uman, greutatea lui variaz intre 1,5 i 2 kg. Ficatul este situat direct sub diafragm, in partea dreapt al etajului superior al cavitaii abdominale, la adult numai o poriune relativ mic a lui trece in stanga fa de linia mediana. Ficatul este imprit in 2 lobi : cel drept care e mai mare i cel stang mai mic (Vezi fig. 2). Are structura lobular; lobulii sunt inconjurai de venule interlobulare, care sunt ramificaii ale venei porte i de ramurile arteriale interlobulare. Intre celulele hepatice din care sunt compui lobulii, trec canaliculele biliare, care prsind lobulii se scurg in canaliculele interlobulare, apoi se unesc printr-un canal hepatic comun, ce se deschide in duoden. Endoteliul capilar din interiorul lobulilor este format din celule stelate, care posed proprieti fagocitare (capacitatea de a capta celulele strine, nocive i a le dizolva). Spre deosebire de alte organe, in ficat intr concomitent artera hepatic i vena port, adic ficatul primete atat sange venos, cat i arterial. Din ficat se elimin aproape jumtate din limfa intregului corp. Ficatul este in acelai timp un organ digestiv, circulator i al tuturor tipurilor de metabolism, inclusiv hormonal. El indeplinete mai mult de 70 de funcii. Voi reaminti pe cele de baz. Funcia de digestie. Ficatul sintetizeaz bila, care ptrunde in duoden. Bila ia parte la digestia intestinal, contribuie la neutralizarea chimului acid, care vine din stomac; descompune grsimile i favorizeaz absorbia lor, are o aciune stimulativ asupra peristaltismului intestinului gros. In decurs de 24 de ore ficatul elimin 11,5 l de bil. Funcia de barier. Mucoasa vaselor hepatice i celulele speciale Kupffer absorb i descompun substanele toxice. Academicianul I. P. Neumavakin numete ficatul cimitir pentru trupulee. Impreun cu sangele i limfa in ficat, intr i celulele microbiene moarte, bacterii i virui; protozoare (giardia, trihomona, gardnerella, chlamydia, opistorhis); viermi ascaride, echinococi; celule de esuturi i celule sanguine. Ficatul trebuie de asemenea s neutralizeze i microorganismele vii: virui, helmini, protozoare care vin odat cu sangele. Bolile cronice latente furnizeaz ficatului o imens cantitate de trupulee i compui chimici nocivi ale medicamentelor. In acest caz ficatul nu e capabil s inving o aa cantitate de compui nocivi i ei ptrund in sange. Are loc intoxicarea intregului organism. Funcia de aprare in patologii de digerare i de absorbie a proteinelor. Digerarea i absorbia incomplet a produselor proteice in intestinul subire duc la descompunerea accelerat cu ajutorul fermenilor bacterieni (putrefacia) a proteinelor, peptidelor i aminoacizilor in intestinul gros. Ca urmare se formeaz produse toxice de putrefacie. La o cantitate mic a acestor toxine ficatul, care funcioneaz normal, le neutralizeaz complet. La excesul de substane toxice, ficatul nu reuete s le neutralizeze, ele nimeresc in sange, cauzand otrvirea intregului organism, inclusiv i a ficatului, i la evoluia diverselor boli. Participarea la circulaia sangvin. In celulele reticuloendoteliale are loc scindarea oxidativ a hemoglobinei i a altor celule sanguine, in urma creia se formeaz biliverdina (pigment biliar de culoare verde). La reducerea bileverdinei se formeaz bilirubina (pigment de culoare roie galben). Bilirubina impreun cu bila este eliminat de intestin. La atenuarea funciei cilor biliare (dischinezie), circulaia incetinit a bilei, bilirubina din ea, se precipit in canalele hepatice, vezica biliar, ductul choledoc, intestin, unde treptat se formeaz calculi biliari, destul de mari cam de mrimea unei nuciasemenea unor pietre verzi. Uneori are loc alipirea calculilor biliari de cei de colesterin, rezultand conglomerate de culoare galben-verzui. Astfel treptat se deterioreaz funcia de secreie a bilirubinei de ctre ficat. Se mrete coninutul bilirubinei in sange, are loc sedimentarea eritrociteor descompuse in celulele ficatului i in organe, scade cu 2575 de ori activitatea mitotic a hepatocitelor (celule de protecie). Secundar sufer pancreasul i tiroida (scade funcionalitatea lor). Reglarea metabolismului colesterinei. Colesterina (colesterol) ptrunde in organism cu grsimile din hran sau se sintetizeaz in organism, in principal n ficat. Colesterina este utilizat de organism pentru sinteza hormonilor de importan biologic, mai ales a hormonilor cortexului
24

suprarenal i ale glandelor sexuale, i de asemenea a vitaminei D. Colesterina i fosfolipidele sunt importante elemente structurale ale membranei celulare. Mecanismul de reglare a metabolismului colesterinei nu este inc sufficient cercetat. Este de necontestat influena sistemului nervos central asupra nivelului seric de colesterin, deoarece excitarea emoional ridic nivelul acestuia (hipercolesterolemie). In hiperfuncia tiroidei, a suprarenalelor i glandelor sexuale crete nivelul de colesterin, iar in hipofuncie scade nivelul de colesterin. Colesterina neutilizat de organism este supus descompunerii in ficat. Produsele descompuse se transform in acizi biliari i impreun cu bila se elimin in intestin. La dereglarea metabolismului colesterinei, colesterina impreun cu eterii ei se pot depune in hepatocite, celulele splenice, in aort, vase i piele. In consecin aceste esuturi ii schimb funcia, se dezvolt ateroscleroza vaselor i se formeaz calculi de colesterin in canalele biliare apariia litiazei biliare. Nivelul colesterolului variaz in dependen de anotimp, varst, effort fizic i intelectual. Sinteza fosfolipidelor. Importana fiziologic a fosfolipidelor este imens. Ele intr in structura celular a esuturilor, mai ales a esutului nervos. In absena lor celulele ii pierd integritatea. Fosfolipidele se formeaz in peretele intestinal i in ficat. Dar numai celulele hepatice sunt capabile s le elimine in circuitul sanguin. La dereglarea sintezei fosfolipidelor in ficat, in el se acumuleaz lipidele i are loc infiltrarea gras a ficatului. Iar cantitatea lipidelor in ficat poate ajunge pan la 40-50% in loc de 5% cat este norma. In afar de aceasta, legturile fosforice intr in structura ATP (adenozintrifosfatul), care este un acumulator fizic ce capteaz i stocheaz 60-70% din energia organismului. La eforturile fizice i psihice, boli acute, organismul folosete energia termic a acestor compui chimici. Participarea la metabolismul glucidelor. 1. Din glucoz in ficat se sintetizeaz glicogenul-rezerv de carbohidrai. In cazuri de urgen (stres i foame) glicogenul se descompune (glicoliz) din nou pan la glucoz, care este eliminat de ficat in circuitul sangvin. Pentru funcionarea deplin a celulelor nervoase (neuronii), creierul are nevoie de un flux permanent de glucoz, deoarece el insui conine rezerve foarte mici de hidrai de carbon. 2. O parte din glucoza, ce vine in ficat, se poate oxida cu eliminare de energie, indispensabil organismului. O parte (30-40%) se transform in energie termic ce servete la inclzirea corpului i o parte este transferat in mediul extern prin schimbul de cldur. 3. Glucoza din ficat poate servi ca surs pentru sinteza proteinelor i a lipidelor. 4. In ficat se pot sintetiza carbohidrai din produsele rezultate ale metabolismului lipidic i proteic. Un produs intermediar al metabolismului glucidic i al unor aminoacizi, este acidul piruvic. La dereglarea sintezei acestui acid, de exemplu la intoxicaii cu mercur, arseniu apar boli ale ficatului atat de grave ca uremia (micorarea formrii i excreiei de urin), distrofia hepatocerebral (boala Wilson-Konovalov), scleroz multipl, avitaminoza B. 5. Sinteza glicogenului din acid lactic. In timpul efortului fizic, in muchi se acumuleaz acid lactic, la efortul fizic prelungit o parte din acidul lactic ajunge prin circulaia sanguin in ficat. Din acidul lactic, un ficat sntos sintetizeaz glicogen, iar un ficat bolnav, plin de deeuri colecteaz acidul lactic care din nou nimerete in sange i muchi. In urma surplusului de acid lactic apare o slbiciune muscular miastenie. Formarea corpilor cetonici. Ficatul este organul de baz, practice singurul in care se formeaz corpii cetonici (acetonici) din acizii grai. In afeciunile hepatice are loc formarea intens a corpilor cetonici, fenomen care dezechilibreaz metabolismul lipidic i scade energia, i greutatea corpului. Participarea la metabolismul proteic (schimbul de proteine). Produsele rezultate din scindarea proteinelor peptide, aminoacizi vin din intestinul subire in ficat. Dereglarea schimbului de aminoacizi poate duce la dezechilibrri mari ale activitii vitale a organismului. Funcia de ureogenez. Ficatul protejeaz organismul de intoxicaia cu amoniac. Ureea, propriu-zis, este un produs inofensiv i se expulzeaz din organism impreun cu urina. In
25

sangele oamenilor sntoi circul urme neinsemnate de amoniac. In caz de dereglare a ureogenezei in ficat sau la eliminarea prin rinichi a produselor rezultate din metabolismul proteic, crete nivelul de azot rezidual in sange (serul sanguin), ducand la apariia unor boli grave: anemie hemolitic, insuficien renal (glomeruloscleroz, glomerulonefrit, uremie etc.), hipofuncia glandei tiroide i paratiroide, tulburarea metabolismului calciului, osteomalacie (inmuierea oaselor), osteoporoz i altele.

SURSELE DE PTRUNDERE ALE TOXINELOR IN ORGANISM Dependent de modul ptrunderii in organism, sursele de formare a substanelor toxice se impart in 3 grupe: 1. Nivelul de dezvoltare a societii i modul de viaa al persoanei. 2. Bolile ereditare, bolile copilriei 3. Aciunea microorganismelor ce ptrund din exterior in organele interne sau formate chiar in interiorul organismului. Factorii responsabili din prima grupa de surse sunt: Aciunea nociv a mediului extern. Modul de via nesntos: fumatul, drogurile, alcoolul, supraalimentarea, excesul de medicamente, etc. Emoiile negative. Efectele psihice a nevalorificrii calitilor personale. In a doua grup de factori responsabili de formarea substanelor toxice se pot include urmtoarele: Toxinele ereditare, ce se transmit de la o generaie la alta. Toxinele primite de copil inc din burta mamei. Toxinele dobandite din perioada de sugar i a copilriei (infecii bacteriene i virale). Predispoziia ereditar la tulburri de metabolism. Produse rezultate din metabolism. Psihotoxine formate ca urmare a tensiunii psihice. La a treia grupa de surse de toxine se atribui urmtoarele: Toate microorganismele ce ptrund in corpul omului din exterior: viruii, microbii, bacteriile, protozoarele, helminii, eczotoxine. Toxine excretate de microorganismele vii exotoxine. Substane toxice eliminate in urma dezintegrrii microorganismelor moarte, endotoxine. (Apa clorurat aduce in organism bacterii moarte. Fierberea apei nu neutralizeaz endotoxinele). Produse de dezintegrare celular a propriului nostru organism, rezultate de aciunea microorganismelor, autotoxine. Substane toxice rezultate in urma tulburrilor sintezei celulare, tisulare, ale componentelor sangelui i limfei, autotoxine.

MECANISMUL DEPUNERII DEEURILOR IN ESUTURI S examinm tipurile de esuturi in care se depun deeurile. esuturile epiteliale sau de grani. Aceste esuturi sunt localizate pe suprafeele care se delimiteaz cu mediul extern, de asemenea cptuesc interiorul organelor cavitare i cavitile corpului. Complexul de celule epiteliale sub forma de tuburi, sculee i alte structuri, formeaz glande, dispuse in pereii organelor cavitare sau separat sub form de organe glandulare (glandele endocrine, salivare, mamare, ficatul etc.). esuturile epiteliale indeplinesc dou funcii de baz: de aprare i de secreie. In dependen de organul pe care il acoper (cptuesc) esuturile epiteliale se impart in ectoderme epiteliu de tip cutanat i endoderm. Aici intr epiteliul tractului digestiv, cilor respiratorii, renal, foielor seroase ale pleurei i pericardului sacul seros ce inconjoar inima,
26

epiteliul mezenterului intestinal, organelor sexuale (genitale), membranelor cerebrale i neuronale, endoteliului vascular,ce cptuesc in interior pereii inimii i vaselor, epiteliul glandular ce tapeteaz glandele ,inclusiv, ficatul, epiteliul muscular. esuturile conjunctive sau esuturile mediului intern. Ele nu comunic direct cu mediul extern, difer mult dup proprieti i sunt unite intr-o singur grup pe baza dezvoltrii comune din aceiai foi embrionar a mezenchimei. Dup funciile pe care le indeplinesc pot fi imprite in trei grupe: prima grup indeplinete funcii de nutriie i aprare (esuturile lichide sangele, limfa i esuturile hematopoetice); a doua grup cele cu rol de susinere (esuturile conjunctive fibroase i esuturile scheletului) i a treia grup funcia de contracie (esutul muscular neted). Pentru esuturile conjunctive este caracteristic prezena unui mediu intercelular foarte dezvoltat. El poate fi lichid (plasma sanguin, lichidul intercelular), gelatinos, semilichid (cristalinul, corpul vitros al globului ocular) i fibros. esuturile conjunctive fibroase sunt dispersate prin tot organismul i conin substan intercelular mezenchimul reticular. esutul conjunctiv, intr-o msur mai mare mezenchimul su reticular, reprezint cel mai mare sistem de filtrare tisular, in care sunt transportate substanele prelucrate de celule i unde prin intermediul circuitului limfatic sunt transferate deeurile. Anume aceste deeuri pregtesc terenul pentru numeroase boli infecioase, microorganismele gsind aici un mediu optim de dezvoltare. Acumularea de deeuri in multe esuturi provoac apariia bolilor cronice.

ETAPELE DE ACUMULARE A DEEURILOR N ORGANISM In 1955 medicul german G. G. Rekeveg a formut teoria homotoxicologic (de acumulare a deeurilor in organismul uman de autointoxicare). Conform principiului de baz al acestei teorii, bolile sunt o reflecie a puterii de aprare a organismului impotriva aciunii toxinelor din interiorul sau exteriorul su, coordonat de sistemul imunitar. In dependen de tipurile esuturilor, G. G. Rekeveg a definit in lucrarea sa, 6 etape a proceselor ce se desfoar in ele. 1. Stadiul de eliminare. Eliminarea fiziologic din esuturi a tuturor tipurilor de deeuri in procesul de metabolism. 2. Stadiul de reacionare sau aciunea de rspuns a organismului la acumularea de deeuri accelerarea anormal a evacurii tuturor tipurilor de deeuri din esuturi. Astfel poate s apar ridicarea temperaturii, rinoree, tuse, transpiraii, diaree, secreii purulente, dureri etc. De asemenea, pot aprea reacii inflamatorii in procesul de eliminare i neutralizare a toxinelor. 3. Stadiul de acumulare i de repartizare a unei mari mase de deeuri acumulri uoare de deeuri sub form de obezitate de gradul 1 sau, dimpotriv, pierderea in greutate, creare de spaii noi de depozitare: lipoame, fibroame, ateroame, polipi, noduli hemoroidali etc. In aceste stadii organismul face fa intr-o oarecare msur deeurilor prin expulzarea lor periodic i prin acutizri. In cazul in care nu se purific organismul, procesul de acumulare a deeurilor trece in stadiul urmtor, care se caracterizeaz prin ptrunderea deeurilor in interiorul celulelor i distrugerea acestora. Iar in urma acumulrii deeurilor, se distrug i asemenea structure intracelulare cum sunt fermenii i genele. In aceste stadii evolueaz mai active bolile ereditare i crete predispoziia la ele. Primele 3 stadii pot fi considerate ca o infiltrare tisular de deeuri, iar urmtoarele enumerate mai jos, ca o infiltrare celular a deeurilor. 4. Stadiul de saturaie. Se manifest prin simptome subiective. Exist puine simptome subiective, de aceia se stabilesc in mod frecvent diagnostic comune: distonie
27

neurovegetativ, migrene, climax precoce, tulburri de metabolism, osteohondroz vertebral, sindromul oboselii cronice, uneori aceti bolnavi sunt categorisii ca simulani. De aceia acest stadiu se mai numete tcut sau mut. 5. Stadiul degenerativ, de distrugere. Manifestrile obiective sunt terse, dar apar rezultate pozitive la investigaiile de laborator. In acest stadiu apar afeciuni secundare: rinit atrofic, pareze, atrofia nervului optic, ciroze i altele. 6. Stadiul de malignizare. In acest stadiu apar bolile oncologice i toate deeurile acioneaz in complex. In stadiile 4 i 6, organismul este expus deja unui inalt grad de aciune toxic a deeurilor. In aceste stadii organismul incearc s prelungeasc viaa cat mai mult timp i printr-un mod cat mai optim, eliminand deeurile impreun cu secreiile purulente prin fistule sau boli de metabolism. In alimentarea permanent a organismului cu deeuri, ele se repartizeaz intr-o anumit ordine, determinat de structura tisular: iniial in straturile superficiale (esuturile epiteliale), apoi in esuturile conjunctive corespunztor strilor lor de agregare: - substane lichide sange, limf, lichid intercelular; - substane semi-lichide (gelatinoase)corpul vitros, lichidul sinovial, cristalinul; - esutul fibroscartilagiile, muchii, oasele etc. ; - esutul ultra-fibros (la nivel celular)mezenchimul esutului reticular. De aici rezult, c efectuarea purificrii organismului trebuie s se fac in aceeai ordine de la organele localizate la suprafa spre cele localizate in interior.

28

Capitol 2

VARIANTELE DE PURIFICARE ALE ORGANISMULUI

Variantele de purificare ale organismului sunt expuse in ordinea complexitii lor i le putei efectua in mod succesiv pe msura ameliorrii strii generale. Contraindicaii generale pentru practicarea purificrii in absena supravegherii medicale: - pe toat perioada sarcinii; - boli aflate sub tratament hormonal mai bine de un an (astmul bronic, diabetul zaharat etc.); - ulcer gastric i duodenal in faza activ (necicatrizat) - slbiciune general accentuat; - boli infecioase acute cu caracter epidemic (hepatita epidemicboala Botchin, difteria, meningita, tuberculoza); - bolile oncologice. Purificarea organismului se poate face in orice anotimp, lun sau perioad a fazelor lunii, dac starea de sntate o cere. In scop profilactic se recomand efectuarea purificrii organismului in perioadele: - calendarului fazelor luniiin faza de lun plin; - lunilor cu energie maxim a anumitor organe: Ianuarie vezica biliar Februarie vezica urinar Martie stomacul Aprilie intestinul gros Mai intestinul subire Iunie coloana vertebral Iulie rinichii August splina Septembrie ficatul Octombrie creierul Noiembrie plmanii Decembrie inima - anotimpului cu energie maxim in conformitate cu data naterii: Luna naterii Luna optim pentru purificare Ianuarie Iulie Februarie August Martie Septembrie Aprilie Octombrie Mai Noiembrie Iunie Decembrie Iulie Ianuarie August Februarie Septembrie Martie Octombrie Aprilie Noiembrie Mai Decembrie Iunie

29

VARIANTA I. PREGTIREA ORGANISMULUI SLBIT PENTRU PURIFICARE PRIN INTERMEDIUL ENTERO-SORBENILOR*

*Enterosorbenii substane, ce posed capacitatea de absorbie a toxinelor din tractul gastrointestinal. Indicaii: - scderea subit a imunitii; - slbiciune accentuat; - boli dependente de tratament hormonal, boli grave indispensabile de tratamentul medicamentos, in faza acut i cronic (astmul bronic, diabetul zaharat, insuficiena renal); - boli cardio-vasculare grave(boala ischemic a cordului in stadiul III-IV); - pacienilor peste 70 de ani. Contraindicaii nu exist. Pentru aplicarea acestei variante este nevoie de cate o cutie din urmtorii enterosorbeni: polifepan, enterosgel, sorbent MCC ( celuloz microcristalin). Bolile menionate mai sus corespund stadiului 56 de acumulare a deeurilor, ce se caracterizeaz prin blocarea funciei de filtrare la nivel tisular (mezenchimei) i celular. In aceste stadii eliminarea rapid a deeurilor poate provoca autointoxicarea organismului, de aceia procesul de purificare trebuie efectuat gradat in 3 etape. 1-a etap Pentru inceput folosim enterosorbentul cu capacitatea de absorbie mai mic polifepan. Deoarece sorbenii pot extrage microelementele i vitaminele necesare organismului se recomand imbogirea hranei cu suplimente nutritive i mrirea consumului de produse vegetale. Adugtor, va trebui ajutat organismul la evacuarea substanelor nocive prin intestine, piele, i cavitatea oral. Schema procedurii 1. In decurs de 9 zile, se respect regimul alimentar recomandat in Anexa 4. E de dorit s se respecte orarul indicat al meselor. 2. Zilnic, in decurs de 9 zile, la orele: 7:008:00; 11:0012:00; 14:0015:00; 17:00 18:00 (adic cu o ora inainte meselor), se administreaz cate 1 linguri din sorbentul polifenan, dizolvat in 50ml de ap la temperatura camerei. Dup care se mai poate bea 50100ml de ap. Pentru comoditatea utilizrii, punei intregul coninut al cutiei intr-un borcan cu capac filetat i turnai in el ap cu 2 degete mai sus de nivelul sorbentului. Evitai uscarea excesiv a preparatului, in caz de necesitate, adugai ap. In continuare vei lua cate o linguri de enterosorbentul umed de polifenan, dup care se bea 50100ml de ap. 3. Suplimentai zilnic hrana cu 1 linguri de grau incolit combinat cu salat, sup de legume (modul de preparare vezi capitolul 5 Microelementele in alimentaie). 4. Adugai in ca(cereale fierte)i supe pan la o lingur de trae de grau pe zi. 5. Adugai usturoi in salate, ca (cereale fierte)i supe,1-2 lingurie de varz de mare. 6. Folosii ap filtrat sau ap rece, sttut, se poate i de izvor. S bei ap mai des, dar in cantiti nu prea mari: la fiecare 30 de minute cate 3 guri, sau la fiecare or cate 6 guri. 7. Zilnic la ora 7:00, facei detoxifierea cavitii bucale cu ulei vegetal (vezi capitolul 1). 8. Zilnic la orele 7:30 i 17:30, frecionai pielea intregului corp cu oet de mere sau alte cu concentraia de 3%, la temperatura camerei; la orele 8:00 i 21:00 facei un du cald. 9. Zilnic la ora 20:00, facei o clisma evacuatoare (tehnica efecturii clismei vezi anexa 1) Observaie: la a 6-a, 7-a zi de luare a polifepanului (sau a altui enterosolvent) se poate
30

inruti nesemnificativ starea general de sntate perioada crizei de acidoz inceputul evacurii deeurilor. Nu trebuie s v ingrijorai, continuai purificarea. In ziua de criz trebuie s facei 2 clisme de curire ( in total 4 l de ap), s v odihnii, s mancai hran vegetal, s frecionai corpul cu oet dizolvat (de concentraie obinuit ca pentru hran) i in caz de frisoane punei termofoare calde la picioare. Citii capitolul IV Reaciile organismului pe perioada purificrii i indeplinii toate recomandaiile expuse acolo la apariia fiecrui simptom. Criza de acidoz dureaz de obicei 12 zile. Peste 9 zile de administrare de polifepan, facei 2 zile pauz fr enterosorbent i trecei la a 2-a etap de purificare. Respectai in continuare toate celelalte recomandri (cu excepia clismei evacuatoare). a 2-a etap La a 2-a etap de purificare se folosete enterosorbentul enterosgel sau MCC polimer macro-molecular, preparat pe baz de siliciu. Metoda de admnistrare: Se ia enterosgel de 2 ori pe zi, cu 2 ore inainte de pranz i cu 2 ore dup masa de sear (cin). Peste o lingur de enterosorbent (fr varf) se toarn 2 linguri de ap (rece de la robinet), se amestec bine (timp de 10 minute) pn se obine o mas omogen. Apoi se inghite acest amestec i se bea jumtate de pahar cu ap rece. Durata de administrare e de 7 zile. Pe durata administrrii eterosgelului exist posibilitatea apariiei in a 56 zi a unei uoare crize de acidoz. Cu procedeele de auto-ajutor vei face cunotin citind capitolul IV Reaciile organismului pe perioada purificrii. Continuai s facei clisme la fiecare a 2-a zi (peste o zi), deoarece purificarea intensiv, inlturarea celulelor moarte i a deeurilor, cere splarea acestora. Numrul clismelor il vei decide in funcie de starea dumneavoastr general, e de dorit sa le facei pan la ap curat. Continuai s respectai recomandaiile, expuse la descrierea 1-ei etape de purificare, de la punctul 3 pan la 9 . Peste 7 zile de administrarea enterosgelului, facei 2 zile pauz i trecei la urmtoarea etap de purificare. a 3-a etap A 3-a etap purificarea ficatului. Realizai-o dup varianta a II-a i a IIIa, conform indicaiilor expuse in variante. In a 7-a zi dup inceperea purificrii,conform variantelor, trecem la etapa a 4-a de purificare a organismului. a 4-a etap Se continu purificarea cu enterosorbentul, prezent sub forma presat in tablet din material de fibre de carbon activ pulverizat (framiat). El ajut la purificarea i tratarea persoanelor care sufer de alcoolism i narcomanie. Modul de admnistrare 1. Se mestec bine 1 tablet pe zi i se bea cu 1 pahar cu ap, la 2 ore dup mas, in decurs de 10 zile. 2. Continuai s respectai recomandaiile 1-ei etape de purificare de la punctul 3 pan la 8. 3. Alimentaia conform anexei 4. 4. In cazul cand nu are loc golirea voluntar a intestinului gros de deeuri (actul de defecaie voluntar) in decurs de 24 de ore, se fac clisme evacuatoare cu 24 litri de apa (in dependen de cum v simii). Peste 10 zile trecei la purificarea organismului cu ajutorul metodelor speciale (vezi capitolul 3).
31

In lips comprimatelor de enterosorbent carbonic putei utilize enterosorbentul MMC (celuloz microstructurat). Metoda de administrare e aceiai, doar c in loc de tablet se ia o linguri de pulbere MMC i se dizolv in 100ml de ap i bea o dat pe zi la 2 ore dup mas in decurs de 10 zile. Restul de recomandaii sunt aceleai. In lipsa enterosorbentului sub form de comprimate (este produs in oraul Harikov) i sorbentului MMC, recomand ca dup a 3-a etap s trecei la purificarea organismului cu ajutorul metodelor speciale.

VARAINTA II. PREGTIREA ORGANISMULUI SLBIT PENTRU PURIFICARE CU AJUTORUL OREZULUI

Aceast variant de purificare se utilizeaz in cazul lipsei enterosorbenilor, indicaiile de administrare rman similare celor din varianta I. Contraindicaii nu exist Procesul de purificare se petrece in 2 etape. 1-a etap In seciunea Metoda de purificare a organismului cu ajutorul orezului , este expus amnunit metodica de purificare. Indeplinii toate recomandaiile artate in aceast seciune. Schema procedurii 1. In decurs de 15 zile intre orele 7:008:00, se mnanc pe stomacul gol orezul pus la macerat. Dup masa de orez nu se mnanc in decurs de 4 ore. 2. Intre orele 20:0021:00 facei clisme de curire cu 2 litri de ap (Anexa 1). In prima sptman clismele se fac peste o zi, cu o lingur de suc de lmaie i 1 lingur de suc de sfecl. In lips de lmaie facei clisma ori cu propria urin, adugand-o de la 1 lingur pan la 200ml, sau cu infuzie de suntoare: peste 1 lingur de plant uscat se toarn 200 ml de ap clocotit, se fierbe 12 minute i se strecoar prin sit in clism. In a doua sptman clismele se face zilnic cu aceleai adugri. 3. Alimentaia vezi Anexa 4. 4. In continuare, ca in varianta I de la punctul 3 pan la 8. a 2-a etap purificarea (curirea) ficatului Curirea ficatului se face dup variantele II i III, conform indicaiilor, expuse in variante. In a 7-a zi de la inceperea curirii ficatului dup variante, trecem la prelungirea curirii cu ajutorul orezului in decurs de 25 de zile. Ar fi bine s respectai acelai regim alimentar conform schemei. Permanent adugai grau incolit, usturoi, trae i sucuri de legume. Indeplinii toate recomandaiile seciunii Microelementele in sistemul alimentar.

32

VARIANTA III (PREVENTIV)

Se recomand tuturor in scop preventiv pentru purificarea ficatului. Se poate efectua o dat la trimestru. Cu scop de tratament, aceasta variant se recomand bolnavilor, care prima dat efectueaz purificarea in urmtoarele boli: - diabetul zaharat (se poate i pentru insulino-dependeni); - bolile cronice ale tractului gastro-intestinal; - astmul bronic; - boala ischemic a inimii gradul I, II; hipertensiune arterial cu valori inalte, istovirea organismului, hipotensiune; - reaciile alergice cu diverse tipuri de manifestri (inclusiv, eczeme, neurodermite, psoriazis) Contraindicaii: pancreatit acut i cronic.

Schema procedurii
In ajun 16.00 Ultima mas. Se bea sare amar de sulfat de magneziu (sau orice fel de sare purgativ) 3 lingurie la un pahar de ap rece potabil. Se bea cu o 1 pahar de ap rece. n lips de sare ncepei purificarea fr ea. Aceast condiie este de dorit, dar nu obligatorie. ncepei purificarea la orele 21:00 cu procedurile de purificare. Facei clism cu 6 litri de ap (vezi anexa 1). Bei cte o de pahar cu suc de mere i n cursul zilei abinei-v de la mncare.

17.00

21.00 1-a zi 8.00 10.00 14.00 20.00

21.00

23.00 a 2-a zi a 3-a zi a 4-a zi etc. 6.00

Zdrobii 2 tablete de Alahol i dizolvai-le n 30 ml de ap i le consumai. Sau dizolvai 2 ml de NO-SPA (drotaverin), (n fiole) n 30 ml de ap i bei-l. Bei 50 ml de ulei de msline(sau orice ulei vegetal), apoi 30 ml de suc de lmie. Fixai un termofor fierbinte (peste un prosop) n regiunea ficatului (ficatul este proiectat n partea dreapt de la linia median a abdomenului pe torace sub glanda mamar dreapt). Culcai-v pe partea dreapt i stai 2 ore cu genunchii lipii de abdomen. Eliberai-v de termofor i culcai-v. La apariia vomei mirosii usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului pe pavilionului urechii stngi (vezi fig. 5). Efectuai clism cu 6 litri de ap. Diet pe baz de legume, fr ulei. Se d voie puin sare (pe vrful unui cuit). Diet pe baz de legume cu ulei vegetal. Trecei la regimul obinuit de alimentaie.

33

Fig. 5. Punctele de proiecie de pe suprafaa anterioar a pavilionului urechii

VARIANTA IV (PREVENTIV)
-

Se recomand in bolile acute i cronice ale: tractului gastro-intestinal ( gastroduodenit, enterocolit, boala hemoroidal, colecistita nebacterian); pancreasului (pancreatite); nasofaringelui, cilor respiratorii (rinite, faringite, laringite, amigdalite,traheite, bronite, pneumonii, pleurezii); sistemului uro-genital (pielonefrite, pielonefroze, cistite); cardiopatia ischemic de gradul I, II, III, hipertensiune arterial, endocardit, miocardit articulaiilor i venelor (artrit, artroz, osteohondroz, boala varicoas a membrelor inferioare ,tromboflebit, limfostaz). Contraindicaii: diabetul zaharat, ulcer gastric i duodenal

34

Schema procedurii
n ajun n 1-a zi 16.00 21.00 6.00 7.00, 9.00 13.00 20.00 Ultima mas Facei clism cu 6 litri de ap. Facei clism cu 6 litri de ap. Se bea o jumtate de pahar de infuzie de amestecuri din plante. (Compoziia i modul de preparare sunt expuse n Anexa 2). Nu se mnnc toat ziua. Se bea 2 ml de No-spa amestecat cu 30ml de infuzie de plante Se bea 50 ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 1 linguri suc de lmie. Legai un termofor fierbinte (nvelit in prosop) pe regiunea ficatului, culcai-v pe partea dreapt pentru 2 ore cu genuchii strni de abdomen. n caz de pancreatit se st 1 or pe partea stng a corpului, iar a 2-a or pe partea dreapt. Scoatei termoforul i culcai-v. Facei clism cu 6 litri de ap. Dieta pe baz de legume, fr ulei Diet pe baz de legume cu ulei vegetal, Se trece la regimul alimentar obinuit.

21.00

23.00 2-a zi 3-a zi 4-a i n continuare 6.00

VARIANTA V (PURIFUCAREA LIMFEI)

Recomandat n bolile: glandelor limfatice, limfostaz, edeme limfatice ale gleznelor i a altor regiuni ale corpului, limfogranulomatoz. Pacienilor slbii i celor peste 60 de ani cu urmtoarele boli: ale cilor respiratorii i sinusurilor paranazale, in faza acut i cronic; auriculare(otite); oculare (iridociclite, uveite); cardiopatie ischemic st. II i III ,aritmii cardiace cu excepia celor paroxistice,hipertensiune arterial; tromboflebite cronice; boli cronice ale sistemului urogenital ; artroze, artrite cu edeme articulare, osteohondroz vertebral. Indicat pacienilor slbii. Contraindicaii: Diabetul zaharat; Alergia la citrice.

35

Schema procedurii:
n ajun la ora 19.00 Se bea o soluie de sulfat de sodiu (o lingur la un pahar cu ap potabil rece) sau sruri de magneziu (3 lingurie la un pahar cu ap). Utilizarea srurilor nu este obligatorie. V putei lipsi de ele. Facei clism cu 46 litri de ap. Se prepar 1 litru de suc din amestecuri de citrice (3-4 fructe de grepfrut, 23 lmii, iar pn la volumul necesar portocale). Se dilueaz cu 1 litru de ap fiart sau rcit, sau ap filtrat de la robinet. Se amestec pn la omogenizare i se bea pe perioada zilei cte jumtate de pahar la fiecare 30 de minute, pn consumai ntreaga cantitate, sau cte un pahar la fiecare or. n 1-a, a 2-a i a 3-a zi nu se mnnc. Facei clism cu 2 litri de ap, la care adugai sucul a 12 lmi sau 12 pahare de urin proprie. Repetai ntregul program al 1-ei zile. n stare de slbiciune puternic sunt suficiente 2 zile. n a 3-a zi trecei la alimentaia cu sucuri proaspete de legume, citrice, salate i supe de legume fr ulei. Se poate aduga puin sare un vrf de cuit. Se consum sucuri de legume, fructe numai n stare crud (vezi Anexa 3). Trecei la modul de alimentaie obinuit,preponderent fructe i legume.

1-a zi

20.00 8.00

20.00 a 2-a i a 3-a zi

a 4-a zi a 5-a zi

VARIANTA VI (PURIFICAREA LIMFEI I A FICATULUI)

-

Recomandat in bolile: glandelor limfatice, limfostaz, edem limfatic; cilor respiratorii i sinusurilor paranazale In faza acut i cronic, auriculare (otite), oculare (iridociclite, uveite ); cardiopatia ischemic gradul II i III; aritmii cardiace (cu excepia fibrilaiei atriale), hipotensiune; tromboflebite cronice; boli acute i cronice ale sistemului urogenital; artroze, artrite cu tumefierea articulaiilor, osteohondroz vertebral. Recomandat pacienilor in putere. Contraindicaii: diabetul zaharat; alergie la citrice.
Schema procedurii

n ajun

19.00

1-a zi

20.00 8.00

Se bea o soluie de sulfat de sodiu (o lingur la 1pahar cu ap ) sau sruri de sulfat de magneziu (3lingurie la un pahar cu ap ) V putei lipsi de utilizarea srurilor. Facei clism cu 46 litri de ap. Preparai doi litri de amestec din suc de citrice cu ap (modul de preparare este expus n varianta precedent). Iniial se bea 1 pahar cu amestec ,apoi pe perioada zilei cte o jumtate de pahar la fiecare 30 de minute, pn consumai ntreaga cantitate. Nu mai mncai toat ziua.
36

22.00 2-a zi 20.00 21.00

Facei clism cu 2 litri de apa si sucul a 2 lmii. Pn la ora 19,00 repetai ntregul program al 1-ei zile. (cu excepia clismei de la ora 22.00). Se zdrobesc dou tablete de Allohol, se dizolv n 30ml de ap i se nghit. Se beau 50ml ulei de msline (sau orice alt ulei vegetal) dup care nc 30 ml suc de lmie. Fixai un termofor fierbinte nvelit n prosop pe regiunea de proiecie a ficatului,culcai-v pe partea dreapt a corpului i stai aa 2 ore, cu genunchii strni de abdomen. Eliberai-v de termofor i culcai-v. Facei clism cu 6 litri de ap. Consumai sucuri din legume , fructe i legume crude fr ulei. Vezi sistemul de alimentaie a 1-ei perioade de timp dup purificare (vezi Anexa 4).

a 3-a zi a 4-a zi

23.00 6.00

VARIANTA VII ( CURATIV)

-

Recomandat in bolile tractului gastro-intestinal: ulcer gastric i duodenal; gastroduodenit eroziv; entero-colit eroziv; sigmoidit; boala hemoroidal in faza acut; pancreatita subacut colicistita subacut; diabetul zaharat insulino-independent (tip II). Contraindicaii: slbiciune foarte accentuat
Schema procedurii

n ajun

16.00 18.00 20.00 6.00 13.00 18.00 20.00

1-a zi

2-a zi

22.00 6.00 7.00 9.00 13.00 14.00

Ultima mas. Se bea 1 pahar de infuzie cald din amestecuri de plante (compoziia amestecului i modul de preparare sunt relatate n Anexa 2). Facei clism cu 6 litri de ap. Se bea jumtate de pahar de fiertur de cartofi, varz (se fierb pn la capt fr sare sau ulei, ca pe o sup, apoi se strecoar). Nu se mai mnnc altceva. Bei 2 ml de No-spa n amestec cu 30 ml infuzie de plante. Bei 50ml ulei de msline (sau al ulei vegetal) dup care mai bei 1 lingur suc de lmie. Legai un termofor cald pe partea dreapt a corpului i stai n poziie culcat pe aceast parte timp de 2 ore, cu genunchii strni spre abdomen. Eliberai-v de termofor i culcai-v. Facei clism cu 6 litri de ap. Bei cte jumtate de pahar de infuzie cald din amestecul de 10.00 plante (modul de preparare i compoziia sunt relatate n Anexa 2), Bei 1/2 pahar suc de cartofi proaspt pregtit. lsai 30ml de infuzie pentru ora 17.00. Bei 1 pahar de fiertur de cartofi i varz.
37

17.00 20.00

21. 00

23.00

3-a zi n continuare n ziua 3-a i a 4-a Din a 5-a zi

6.00

Se bea 2ml de No-spa amestecat cu 30ml infuzie de plante. Bei 50 ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal), dup care mai bei1 lingur suc de lmie. Fixai un termofor cald pe regiunea ficatului,culcai-v pe partea dreapt i stai aa 2 ore cu genunchii strni spre abdomen. Se bea 30 ml de ulei de msline(sau alt ulei vegetal), apoi 1 lingur de suc de lmie. Umplei termoforul cu ap cald i fixai-l pe zona ficatului pentru 2 ore. Scoatei termoforul i culcai-v. La apariia senzaiei de grea mirosii un cel de usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului de pe pavilionul urechii stngi (vezi fig. 5). Facei clisme cu 6 litri de ap La fiecare 2 ore se bea cte pahar (jumtate de pahar) suc din cartofi sau sup de legume(fiertur din cartofi i varz). ntre prii a 4-a zele de suc sau fiertur de legume se bea cte 0,25 (un sfert)pahar infuzie din amestecuri de plante (vezi Anexa 2). n a 4-a zi se pot consuma legume fierte. Se trece la alimentaie obinuit, de dorit s fie preponderent cu legume i fructe.

VARIANTA VIII (CURATIV, CU ACIUNE FOARTE PUTERNIC)

Este recomandat persoanelor cu orice fel de indispoziie, cauzat de acumulrile mari de deeuri in organism (cu excepia bolilor enumerate mai jos). Contraindicaii: ulcer gastric i duodenal (in faza de acutizare); diabetul zaharat; astmul bronic (aflat sub tratament hormonal); hipotensiunea arteriala cu valori mai mici de 100mm a coloanei de mercur (Hg); aritmii cardiace; boala ischemic a cordului de gradul III. Nu se recomand persoanelor ce au trecut de varsta de 60 de ani. Schema procedurii
n ajun 16.00 18.00 Ultima mas. Se dizolv 3 lingurie de sare purgativ de sulfat de magneziu (sau alt sare purgativ) ntr-un pahar cu ap i se bea, dup care se mai bea 0,51 pahar de ap rece. Facei clisme cu 6 litri de ap. Nu se mnnc toat ziua. Bei sare purgativ (3 lingurie la 1 pahar cu ap) apoi nc 0,5--1 pahar de ap rece. Facei clisme cu 6 litri de ap. Bei sare amar (de sulfat de magneziu-3 lingurie la un pahar cu ap), apoi 0,51 pahar cu ap rece. Pe parcursul zilei bei ap la dorina, fr restricii. Facei clisme cu 6 litri de ap. Nu mncai toat ziua. Bei cte pahar de infuzie din amestecuri de plante (compoziia i modul de preparare sunt expuse n Anexa 2). n aceast zi strduii-v sa bei mai puin ap(100 200ml).

20.00 1-a zi 6.00 7.00 11.00 19.00 2-a zi 6.00, 8.00 10.00, 12.00

38

19.00

21.00

23.00

24.00

3-a zi

6.00

Se beau 100ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc de lmie. Poriile de ulei i suc recomandate se pot repartiza pentru 3 prize (18.00, 18.30, 19.00). Fixai un termofor fierbinte nvelit n prosop pe regiune de proiecie a ficatului i stai culcat pe partea dreapt 2 ore cu genunchii strni spre abdomen. Bei 75ml ulei de msline (sau alt ulei vegetal) apoi nc 50ml suc de lmie. Fixai un termofor fierbinte pe regiunea ficatului pentru nc 2 ore,culcndu-v pe partea dreapt ca n exemplele de mai sus. Se beau 50 ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc de lmie, fixai termoforul fierbinte pe zona ficatului si stai culcat 2 ore pe dreapta cu genunchii strni. Eliberai-v de termofor i ncercai s dormii. La apariia senzaiei de grea mirosii un usturoi i masai punctul de proiecie a stomacului pe pavilionul urechii stngi (vezi fig. 5). Facei clisme cu 6 litri de ap. Mai departe respectai etapele ieirii din purificare (vezi Anexa 3).

VARIANTA IX (CURATIV, CU ACIUNE FOARTE PUTERNIC, CU PURIFICAREA INTENSIV A INTESTINULUI SUBIRE)

Se recomand in toate bolile cronice cu excepia celor enumerate mai jos. Avantajul acestei variante este eliberarea rapid a tuturor regiunilor tractului digestiv de fecaloame i dopuri de gaze. In helmintiaze (infestarea cu helmini) se reuete expulzarea unei mari cantiti de helmini. Contraindicaii: toate tipurile de edeme; astmul bronic; diabetul zaharat; ulcer gastric i duodenal in faza de acutizare; boli acute a organelor digestive (colit, gastrit, colecistit, pancreatit, apendicit, boala hemoroidal, tuberculoza i cancerul intestinal). Nu este recomandat aceast variant persoanelor slbite, in stri febrile, cu hipertensiune arterial cu valori inalte (mai sus cu 20-30mml a coloanei de mercur fa de valoarea normala individual), accese cardiace; aritmii; pacienilor, care sunt intuii la pat din oarecare motive, inclusiv i cei cu obezitate de gradul III; persoanelor, care muli ani la rnd sufer de constipaie habitual i celor peste 60 de ani, dac anterior nu au practicat purificarea. In aceast variant de purificare se folosete metoda veche indian Shank Prakshalana, care const din consumarea apei srate, care cu ajutorul unor exerciii speciale este impins prin toate regiunile colonului i eliminat prin rect. Schema procedurii
n ajun 16.00 20.00 sau 22.00 9.00 Ultima mas Facei clisme cu 6 litri de ap

1-a zi

Renunai la micul dejun. Pregtii 6 litri de ap la tde 40 45 C ( tceaiului fierbinte). Dizolvai n ea sare de buctrie n dosajul, 2 lingurie rase la 1 litrul de ap. Bei pe stomacul gol, cte un pahar din aceast soluie. Dup fiecare pahar consumat se fac o serie de exerciii (vezi fig. 6).

39

Fig. 6. Seria de exerciii la variantele de purificare (Shank Prakshalana)

Exerciiul 1. Intinderea. Poziia de baz. Stai drept cu picioarele deprtate la distana umerilor (3035cm), tlpile paralele . 1. Degetele inlnuite, ridicai mainile de asupra capului. Ridicai-v pe varfuri i intindei-v cat putei. 2. Lsai-v pe tlpi, relaxand uor mainile fr a le cobori. Repatai de 4 ori. Exerciiul intinde stomacul pe vertical deplasand ap in partea inferioar a lui.

Exerciiul 2. Inclinrile laterale (micrile) Poziia de baz. Stai drept, cu picioarele deprtate la 30-35cm, tlpile paralele. 1. Inlnuii degetele fr s unii palmele, ridicai mainile deasupra capului cu palmele ridicate in sus. Intindei-v uor. 2. Inclinai-v in dreapta, in poziie strict vertical, bazinul fiind fixat (nu se mic). Fr a v opri inclinai bustul in stanga. Capul se va afla mereu intre maini. 3. Fr a v opri inclinai energic bustul de 8 ori, alternativ in dreapta i in stanga. Aceste micri deschid pilorul i la fiecare inclinare o parte din ap prsete stomacul ctre duoden.

40

1. 2. 3.

4.

Exerciiul 3. Micrile de rotaie. Poziia de pornire. Stai in picioare cu tlpile deprtate la 3035cm. Intindei lateral braul stang pan la nivelul umrului. Ridicai braul drept la orizontal i indoii-l pan degetele ating clavicula stang. Cotul drept la nivelul umerilor. Rotii trunchiul i capul in stanga indreptand braul stang intins ctre spate cat mai mult cu putin. Simultan vom urmri varful degetelor cu privirea. Nu v oprii la sfaritul cursei, ci rotii trunchiul spre dreapta. Trecand de poziia iniial, schimbai braele. Acum braul drept va fi intins lateral, iar degetele braului stang vor atinge clavicula dreapt . Executai rapid fr s v oprii 8 micri de rotaii alternative a trunchiului spre dreapta i spre stanga. Acest exerciiu face ca apa s inainteze din duoden in intestinul subire.

Exerciiul 4. Micri de rotaie din poziia culcat pe brae. Poziia iniial. Intindei-v pe abdomen cu palmele orientate spre sol, plasate in dreptul pieptului. Deprtai tlpile la 3035cm sprijinindu-v pe degetele picioarelor. 1. Ridicai trunchiul curband spatele pan braele devin intinse, fr a ridica coapsele. Bazinul rmane jos,dar nu atinge podeaua. Corpul se sprijin numai pe palme i degetele picioarelor. Ridicai capul privind spre tavan. Aceasta este poziia iniial. Putei continua exerciiile din aceast poziie, fr s v mai aezai pe podea. Dac v este greu s meninei trunchiul ridicat, sprijinii-v cu bazinul i coapsele de podea. 2. Intoarcei capul, umerii i trunchiul spre dreapta pan ajungei s privii clcaiul stang. La fel i umrul drept se rotete spre dreapta. Astfel coloana se rsucete i simii contracia regiunii lombare. 3. Fr s v oprii, revenii la poziia de plecare cu coloana arcuit i imediat v intoarcei spre stanga. 4. Facei alternativ cate 8 rotaii pe fiecare parte. Datorit acestui exerciiu apa continu s inainteze in intestinul subire i va ptrunde in intestinul gros.

Exerciiul 5. Rsucirea abdomenului. Poziia iniial. Stai drept cu picioarele deprtate la o distan ce depete de 1,5 ori limea umerilor, rsucind puin spre interior varful degetelor de la picioare. 1. Indoii uor genunchii i punei mana dreapt pe genunchiul stang. Braul stang intins lateral. 2. Aezai-v pe vine, rsucii trunchiul spre stanga i aplecandu-v aducei mana dreapt peste partea extern a tlpii stangi. Nu ridicai tlpile. In timp ce v aplecai intoarcei spre dreapta coapsa stang presand abdomenul. 3. Schimbai mainile i reluai poziia iniial. Palma stang se las pe genunchiul drept,mana dreapt se ridic. Repetai micarea de aplecare i rotire spre dreapta,presai din nou abdomenul cu coapsa rsucit spre stanga. 4. Executai exerciiul de cate 4 ori pe fiecare parte. Cele patru exerciii se execut in ordinea in care au fost descrise. Datorit micrilor apa inainteaz in intestinul gros (colon) si trece mai departe in rect.

41

Continuarea procesului de purificare. Dup ce ai consumat al patrulea pahar cu ap srat, trebuie s aib loc o prim ieire la toalet cu evacuare de fecale. In cazul cand evacuarea nu s-a produs, se repet seria de exerciii de dou ori (fr a mai consuma apa srat) i se va merge din nou la toalet. Continuai s absorbii cate un pahar cu ap cu executarea exerciiilor i mersul la toalet, pan apa evacuat devine la fel de curat, ca atunci cand am but-o. Dependent de impuritile acumulate in organism se pot consuma de la 8 pan la 26 de pahare.

Indicaii suplimentare la metoda Shank Prakshalana din varianta IX 1. Dac nu are loc evacuarea apei, stomacul se umple i apare senzaia de grea. In acest caz masai cu degetul mainii stangi (sau cu unghia ) punctul de proiecie a stomacului de pe pavilionul urechii stangi pan la senzaia de durere suportabil. Concomitent, masai abdomenul cu mana dreapt prin micri circulare de la stanga la dreapta de parc ai impinge apa din el in direcia intestinului subire. Dup auriculopresopunctur, masai de sus in jos mijlocul palmelor; dinspre zona de proiecie a stomacului spre zona de proiecie a intestinului subire. (vezi fig.7, 8). 2. Dac dup al 6-lea pahar de apa srat consumat i executarea exerciiilor respective, nu se va evacua intestinul gros, masai alternativ, in sensul acelor de ceasornic, centrul ambelor palme cu varful bont al unui pix (proiecia intestinului subire), dup cum se arat in fig. 7, 8. Apoi masai alternativ in direcia sgeilor, dup cum este artat in fig. 7, 8 zona de proiecie in palm a intestinului gros Vei fi rspltii rapid cu dorina de a merge la toalet. Consumai apoi inc un pahar de ap srat, facei exerciiile, masai palmele pan se deschide ,,sifonul intestinului. Fig. 7. Palma dreapt (direcia micrilor de masaj)

42

Fig. 8. Palma stang

3. Pilorul nu se deschide uneori cum ar trebui, apa se reine in stomac, galgaie, apare senzaia de greutate. In acest caz masai stomacul de la stang la dreapt i punctul de proiecie a lui pe pavilionul urechii (vezi fig.5) pan simii uurare. 4. Prima evacuare a apei din rect, de obicei, are loc instantaneu, fiind necesar chiar reinerea ei. Este posibil ca uneori un dop de gaze s impiedice evacuarea normal a intestinului. In acest caz, dac nu apar rezultate dup prima ieire la toalet, executai 12 serii de micri sau facei exerciiul ,,lumanarea (stand pe umeri sau culcat pe spate fig.9), fr s consumai apa srat. 5. Dac dup consumarea primelor 7 pahare de ap srat, nu avei scaun, va trebui s facei o clism cu . 1litru ap dintr-un irigator. Din momentul deschiderii sfincterului anal, apa se va evacua fr dificulti. 6. Splai cu ap cldu i ungei mucoasa anusului cu ulei vegetal sau crem nutritiv dup fiecare scaun. In caz de oboseal continuai procedeul dup 57min. de relaxare.

43

Fig. 9. Variantele exerciiului poziiei lumanarea

7. Cand considerai satisfctor rezultatul curirii intestinelor, bei 23 pahare cu ap nesrat la temperatura camerei i declanai reflexul vomitiv. Astfel stomacul se va spla i se va inchide sfincterul piloric. 8. Culcai-v i v odihnii jumtate de or. Nu mai consumai ap. Dup 30 min de la terminarea procedeului se ia prima mas, care const din 2 linguri de orez fiert bine in ap, astfel incat s se topeasc in gur, fr sare, zahr sau ulei. Consumai cat mai puine lichide i nu mancai nimic toat ziua. Pan la ora 20.00 v odihnii.

Continuarea purificrii organismului nceput n aceast zi

20.00 21.00 Putei lua preparate medicamentoase cu aciune de dilatare a cilor biliare: 12 tablete de Allohol sau 1 fiol de No-spa diluat cu 25ml ap cald. Consumai 7550ml ulei de msline (sau orice alt ulei vegetal nerafinat) i nc 5030ml suc cald de lmie. Apoi pn la ora 23,00 inei un termofor fierbinte (nvelit n prosop) pe zona de proiecie a ficatului. Toat ziua nu se mnnc. n caz c nu avei scaun, facei 3 clisme a cte 2 litri de ap fiecare. Consumai 0,5 pahar de amestec din plante dup recomandrile din Anexa 2. Bei 5075 ml ulei de msline sau alt ulei vegetal, apoi nc 5030ml suc de lmie, schimbai termoforul i fixai-l pe zona ficatului i stai culcat pe partea dreapt cu genunchii spre abdomen.
44

a 2-a zi 6.00 8.00, 10.00,12.00 19.00

21.00

a 3-a zi

6.00

Bei 50 75ml ulei de msline sau alt ulei vegetal i 3050ml suc de lmie, pregtii termoforul cu ap fierbinte i fixai-l pe zona ficatului. Continuai s nclzii ficatului pn la ora 23.00. Apoi scoatei termoforul i v culcai. Facei clism cu 6 litri de ap. Mai departe vezi Anexa 3ieirea din procesul de purificare.

VARIANTA X (RAPID)
Aceast variant este o metod rapid de purificare i este destinat oamenilor de afaceri, care pot sa-i acorde din programul lor incrcat de munc, nu mai mult de 2 zile pentru purificarea propriului organism. Metoda are un efect puternic, de aceia este indicat persoanelor cu constituia fizic solid. Poate fi aplicat atat cu scop profilactic, cat i cu scop de tratament 1 2 ori pe an, i mai bine o dat la fiecare jumtate de an. Indicaiile i contraindicaiile sunt similare celor din varianta IX. Schema procedurii
n ajun 16.00 20.00 21.00 1-a zi 8.00 9.00 Ultima mas. Bei 5 lingurie de sare de magneziu (clorur de magneziu) la 1 pahar cu ap rece. Facei clisme cu 6 litri de ap (vezi Anexa 1). Nu se mnnc toat ziua. Bei 3 lingurie de sare de magneziu la 1 pahar cu ap rece. Pregtii 6 litri de ap (la temperatura ceaiului fierbinte). Dizolvai n ap sare de buctrie n proporie de 2 lingurie rase la 1litru de apa.Ca s nu se rceasc apa, pregtii nti 3 litri, i pe msur ce o consumai pregtii nc 3. ncepei s bei cte 1 pahar din apa pregtit. Dup consumul fiecarui pahar cu ap srat, se face un complex de exerciii i se ndeplinesc pn la punctul 8 recomandrile suplimentare la Shank Prackshalana din Varianta IX-a. Nu consumai orez fiert (ca de orez) cnd aplicai Varianta X. Daca apare necesitatea de a bea,putei doar s v cltii gura cu ap. n caz de sete intens dup efectuarea Shank Prackshalanei se poate consuma porionat nu mai mult de 1 pahar de ap potabil. Administrai medicamentele cu aciune de dilatare a cilor biliare: 12 tablete de Allohol sau 1 fiol de No-spa diluat cu 25ml ap cald. Se bea 150 100 ml de ulei de msline (sau alt ulei vegetal), apoi 50ml suc cald de lmie. Dup ce ai consumat uleiul i sucul de lmie, fixai termoforul fierbinte (peste un prosop) pe zona ficatului. nclzirea se continu pn la ora 21. Stai culcai pe partea dreapta cu genunchii strni spre abdomen. Bei 100 75ml ulei de msline dup care se consum 50ml suc de lmie cald.Apoi ficsai ( peste un prosop) un termofor fierbinte pe zona ficatului. inei termoforul pn la ora 23.00 apoi scoatei termoforul i v culcai. Facei clisme cu 6 litri de ap. Urmeaz apoi ieirea din procesul de purificare conform Anexei 2.

9.00

18.00 19.00

21.00

2-a zi

6.00

45

VARIANTA XI PENTRU COPII (PREVENTIV)

In cadrul staionarului nostru au trecut prin cursul de purificare copiii incepand de la varsta de 3 ani. Purificarea preventiv a organismului copiilor este recomand in urmtoarele cazuri: - la declanarea masiv a bolilor contagioase la locul domiciliului (gripa, difteria, encefalita etc.) ; - manifestarea la copil a simptomelor iniiale ale bolilor enumerate mai sus; - in faza de remisie a bolilor cronice (disbacterioz intestinal, amigdalit cronic, boli cronice ale ochilor, rinofaringelui, bronhiilor, plmanilor, gastrice, hepatice, intestinale; boala reumatic, boli articulare, astmul bronic, diabetul zaharat insulino-independent ); - bolile alergice in afara fazelor acute; - stri febrile de orice cauz pan in 38 C. Contraindicaii fazele acute ale bolilor. Schema procedurii
n ajun 17.00 Ultima mas. Facei clisme de purificare. Cantitatea apei introduse trebuie s corespund vrstei copilului (vezi Anexa 1). Nu se mnnc nimic toat ziua. Se bea cte jumtate de pahar de suc de mere la orele 10,14, 16 sau cte pahar la orele 9, 11, 13, 15, 17. Se bea o infuzie cald de plante (vezi Anexa 2) n proporii de: 50 ml, sau 2 linguri (pentru copii de 36 ani); 75 ml sau 3 linguri (pentru copii de 67 ani); 100 ml sau 4 linguri (pentru copii de 9 14 ani). Se bea ulei de msline sau ulei vegetal n proporii de: 25 ml (pentru vrsta de 36 ani); 30 ml (pentru vrsta de 69 ani); 40 ml (pentru vrsta den9 14 ani). Dup ulei se bea 1 lingur de suc de lmie (fr pulp). Fixai termoforul cald pe zona ficatului (sub glanda mamar dreapt), se st culcat pe partea dreapt cu genunchii strni de abdomen n jur de la o or pn la o or i jumtate (ct poate s reziste copilul, poate s i doarm n timpul acestei proceduri). Peste o or i jumtate scoatei termoforul i lasa-l s doarm. Se fac clisme de purificare (vezi Anexa 1). Pe parcursul zilei se beau sucuri(vezi Anexa 3) conform dorinelor i gusturilor copilului (n cantiti neliminate). Amestecuri de sucuri: morcov 100 ml, sfecl 25 ml, castravei 50 ml; sau de morcov 100 ml, sfecl 25 ml, mere 100 ml. Se fac clisme de curire. n urmtoarele zile regim liber, alimentaia conform Anexei 3. Se frecioneaz corpul cu oet de mere diluat cu ap n proporie 1: 2. Dac apar reacii, vezi capitolul 4 despre reacii, care pot aprea pe parcursul purificrii organismului.

1-a zi 8.00

19.00

2-a zi 7.008.00

19.00

46

VARIANTA XIIPENTRU COPII (CURATIV)

Indicaii: toate bolile cronice in faza de remisie i in faza acut; alergii, boli ale pielii; boli ale articulaiilor, reumatismul; Contraindicaii: - febr peste 38,5 C; - boli cu dependen hormonal (astm bronic, diabet etc.); - ulcer gastric i duodenal; - stenoza mitral, boli congenitale ale inimii; - nu se recomand copiilor cu organismul slbit. In procesul de purificare pot s apar reacii ale organismului (grea, vom, stri de slbiciune), acutizrea bolilor. S nu intrerupei procesul de purificare, v recomand s v insuii dinainte capitolul 4 Reaciile organismului in procesul de purificare.
Schema procedurii
n ajun 17.00 18.00 19.00 1-a zi Ultima mas. Se bea o infuzie cald de plante ( vezi Anexa 2) n cantiti corespunztore vrstei de: 36 ani50 ml; 67 ani75 ml; 9 14 ani100 ml. Se fac clisme de curire cu volumul de ap corespunztor vrstei copilului (vezi Anexa 1). n aceast zi nu se mnnc, se beau doar sucuri de mere sau grepfruit (dac nu se manifest alergii la citrice). Sucurile se pot consuma de la orele 9 pn la 19 fr restricii. n aceste ore se bea o infuzie cald de plate n proporiile indicate mai sus (vezi n ajun doza pentru o priz). Se fac clisme de purificare. Pe parcursul zilei bei sucuri de mere sau grapefruit, le putei consuma alternativ cte pahar. Se bea infuzie cald de plante n cantitatea corespunztoare vrstei.

2-a zi

8.00,12.00, 16.00 19.00 9.00,12.00, 14.00,16.00 8.00, 10.00, 13.00,15.00 19.00 20.30

Se bea ulei de msline sau alt ulei vegetal n proporii de: 50 ml( 36 ani); 75 ml (67 ani); 100 ml ( 914 ani). 25 ml( 36 ani); 50 ml(6--9 ani); 75 ml ( 914 ani). Dup fiecare administrare de ulei se bea suc de lmie de la 25ml pn la 50ml (dup dorina copilului). Fixai un termofor cald n zona ficatului, culcai copilul pentru 1,5 ore. Dup a doua administrare de ulei, schimbai apa din termofor. Nu dezlegai termoforul n caz c copilul dorete s mearg la toalet. Scoatei termoforul. La apariia senzaiei de grea, vom e de dorit s-i facei splturi gastrice, dai-i s bea 1 pahar cu ap cald. Clisme de purificare. Mai departe pentru a 3-a zi i pentru urmtoarele zile vezi Varianta XI.

22.00 3-a zi 7.00 8.00

47

Indicaii suplimentare la efectuarea tubajului *ficatului Dup ce ai but doza de ulei i sucul de lmaie, ai fixat termoforul in regiunea ficatului pentru 2 ore, pe durata acestor ore, masai alternativ punctele de proiecie ale ficatului i ale vezicii biliare de pe ambele palme (vezi fig. 7, 8) i punctele de proiecie ale lor pe pavilionul urechii drepte (vezi fig. 5). Pe lang aceasta, trebuie s mai discutai in gand cu ficatul. Vorbii cu ficatul ca i cum ai vorbi cu un mgar incptanat, obligandu-l i stimulandu-l s se curee, s se elibereze de fierea stagnat i de toxine. Adugtor pe parcursul acestor 2 ore (stand culcat cu termoforul) masai ficatul prin micri abdominale: inspirai umplei abdomenul cu aer, expirai bruscretractai brusc abdomenul. Acest set de exerciii abdominal indeplinii-l de 5 ori, odihnii-v i repetai-l periodic. * Tubaj - scoaterea coninutului din vezica biliar i din ficat.

48

Capitolul 3

PURIFICAREA ORGANISMULUI PRIN METODE SPECIALE

Metodele speciale de purificare se pot efectua de sine-stttor, dar au un efect mult mai puternic, dac ele constituie o prelungire a unei variante de purificare a tractului gastrointestinal i a ficatului.

METODA PURIFICRII ORGANISMULUI CU OREZ In organism, orezul macerat fiert, consumat pe stomacul gol, joac rolul de eneterosorbent. Eliminarea srurilor din cile urinare, din articulaii are loc la 20 30 de zile dup inceperea administrrii orezului i va continua inc 23 luni dup terminarea curei. Se poate achiziiona pentru acest scop orez brut, nedecorticat sau necurat. 1-a zi. Pregtii 5 borcane a cate jumtate de litru i numerotai-le (1, 2, 3, 4, 5). Putei s lipii pe borcane leucoplast i s le notai cu pixul, sau s lipii hartie, dar avei grij s nu se dezlipeasc la splarea orezului cu ap. Dimineaa in borcanul Nr.1 punei 3 linguri de orez, spalai-l in ap, apoi umplei-l cu ap pan la gur. Apa e de preferat s fie filtrat, de izvor, distilat, plat, ap obinut prin topirea gheii sau ap simpl decantat de la robinet (eliberat de clor). 2-a zi. Apa din borcanul Nr.1 se vars, orezul se spal, din nou se acoper cu ap i se pune dup borcanul gol Nr.5. In borcanul Nr. 2 se pun 3 linguri de orez, se spal, i se acoper cu ap. 3-a zi. Se vars apa i se spal orezul din borcanele Nr.1 i Nr.2, din nou se acoper cu ap. Borcanul Nr. 2 se pune dup borcanul Nr. 1. In borcanul Nr.3 se toarn ap peste 3 linguri de orez. 4-a zi. Borcanul Nr. 3 se pune dup borcanul Nr. 2. Se vars apa i se spal orezul din borcanele Nr.1, Nr.2, Nr.3. In borcanul Nr.4 se toarn ap peste 3 linguri de orez. 5-a zi. Borcanul Nr.4 se pune dup borcanul Nr.3. Se vars apa i se spal orezul din cele 4 borcane. In borcanul Nr.5 se toarn ap peste 3 linguri de orez. 6-a zi. Aa deci, orezul din borcanul Nr.1 s-a macerat in decurs de 5 zile. Mai splai-l odata cu ap i fierbei-l. Orezul se fierbe pan e gata fr sare i zahr. In borcanul eliberat Nr.1 se toarn ap peste 3 linguri de orez i se numeroteaz cu cifra unu. Orezul din restul de borcane se spal cu ap. Caa de orez (orezul fiert) se mnanc dimineaa pe stomacul gol. Dup ce ai consumat orezul, nu bei i nu mancai in decurs de 4 ore. Timp de 40 de zile, mancai zilnic 23 linguri de orez fiert cldu (fr zahr i sare) i acoperii cu ap porii noi. Strduii-v s nu incurcai ordinea borcanelor. Unora dintre cititori, le va fi greu cu fiecare zi ce trece, s atepte cele 4 ore pan la dejun. Rezistai, nu mancai prea mult. Hrana in perioada purificrii cu orez trebuie s fie preponderent vegetal. Abinei-v de la alimente grase i bogate in calorii. Dac nu putei schimba ora obinuit a dejunului la o or mai tarzie, trezii-v cat mai devreme, fierbei i mancai orezul. Orezul se fierbe timp de 46 minute. Se poate fierbe de cu sear i dimineaa doar s-l inclzii. Apoi v putei continua somnul i peste 4 ore s v luai dejunul.
49

Dac v este neconfortabil i nu avei timp s v trgnai cu 5 borcane, putei prepara orezul in modul urmtor:seara se toarn ap peste 3 linguri de orez i se ine 8 10 ore. Dimineaa se schimba apa. Se pune orezul la foc i se lasa s fiarb de la unul pan la cinci minute. Se spal in strecurtoare cu ap rece, se pune la foc i se las pan la fierbere. Se ia de pe foc i se spal. Repetai aceast operaiune de 4 ori. Apoi fierbei-l pan e gata i mancai-l cald fr sare i zahr. Mai departe preparai orezul in acelai mod in decurs de 2 luni. Cititorilor, care i-au curat organismul dup varianta III, IV, V, le recomand s efectueze purificarea cu orez in decurs de 2 luni. Cititorilor, care i-au curat organismul dup varianta VI, VII, VIII, IX in decurs de 1,5 luni. Aceast metod de purificare o putei aplica impreun cu toat familia. Prin metoda aceasta se purific nu numai tractul gastrointestinal, dar i intregul organism. Pe perioada purificrii introducei in raia dumneavoastr obinuit cat mai mult sfecl, morcovi, varz (atat fierte, cat i crude), mere, stafide, caise uscate, infuzie de mciee, grau fiert in ap, salate de legume. V vei simi i mai bine, dac in perioada efecturii purificrii cu orez vei ajuta intestinul vostru s se curee cu ajutorul clismelor: 2 litri ap seara, o dat pe sptman.

METODA PURIFICRII ORGANISMULUI CU SUC DE MERE I CHEFIR Se recomand bolnavilor de diabet insulinodependent grav V sftuiesc s-l anunai dinainte pe medicul endocrinolog despre procedura dumneavoastr, s facei noi analize de sange, urin i curb glicemic. 1-a zi. Pe stomacul gol clism de curire cu 24 litri de ap. In decursul zilei nu se mnanc nimic, doar se bea chefir de grsime medie procurat din alimentar, fr zahr i fructe. Alte produse lactate nu sunt indicate. Se beau pan la 3 litri, dar nu mai puin de un litru i jumtate, cate un pahar la fiecare or. Dac se va instala o stare de hipoglicemie: slbiciune, transpiraie rece, frisoane, putei bea un pahar de ceai fierbinte cu o linguri de miere. Punei termoforul la picioare. Corpul se frecioneaz cu oet diluat, de concentraie alimentar. Dac au existat stri de hipoglicemie, adugai in chefir buci de paine neagr uscat. Nu se mai mnanc i nu se bea nimic. 2-a zi. Pe stomacul gol clism de curire. In decursul zilei se bea doar suc de cas, proaspt pregtit. Orice fel de suc: de mere, de varz, de morcovi, de castravei. Cel mai bine de mere. Se poate consuma i amestecul lor. Se bea cate un pahar la orele 9.00, 11.00, 13.00, 15.00, 17.00. Observaie: Dac avei serviciu i nu avei timp suficient dimineaa, putei s facei clismele seara. Dar dac v permite i starea de sntate i timpul, atunci i dimineaa, i seara facei clisme cu cate 2 litri de ap. 3-a zi. Un dejun uor. Cel mai bine un amestec de sucuri. In decursul zilei salate, supe, tocan de legume fr ulei. 4-a zi. La fel ca in a 3-a zi, dar cu ulei. Nu uitai s masai palmele pentru golirea voluntar a intestinului (vezi fig.7, 8). Putei efectua o astfel de purificare permanent de 1--2 ori pe lun. Dup purificarea intestinului cu suc de mere i chefir, peste o lun putei trece la prima variant de purificare a organismului. Apoi s trecei la purificarea cu orez i mai departe la o purificare cu aciune i mai puternic varianta VII. inei minte: toate procedurile trebuie efectuate sub supravegherea mediculuiendocrinolog!

50

PURIFICAREA LIMFEI Celor, care au purificat organismul dup una din variantele urmtoare: III, IV, VII, VIII, IX, se recomand s continue purificarea dup varianta V, adic s efectueze purificarea sistemului limfatic. Mie nu imi este cunoscut alt metod de purificare a sistemului limfatic. Limfasangele alb joac un rol foarte important in furnizarea substanelor nutritive celulelor i in eliminarea toxinelor. Purificarea sistemului limfatic aduce o mare alinare bolnavilor cu afeciuni pulmonare,celor cu afeciuni cardiovasculare, renale, celor intoxicai cu deeurile organismului i persoanelor cu sindromul oboselii cronice. Metoda 1 (purificarea sistemului limfatic cu sucuri de citrice) e prea costisitoare i practic inaccesibil familiilor cu posibiliti materiale precare. Dac inainte de aceasta ai fcut purificarea dup alte variante, atunci putei s realizai purificarea sistemului limfatic nu in curs 23 zile, ci intr-o singur zi. Adic, deja ai declanat mecanismul de purificare a sistemului limfatic i al splinei, i dac a 2-a zi consumai doar amestecul de suc de mere-sfecl - castravei (in proporii de 6 pri suc de morcov, 1 parte suc de sfecl, 3 pri suc de castravei) in volum de 2 litri, se va obine o foarte eficient profilaxie a stazei vanoase, se va imbunti calitatea sangelui i nutriia tuturor celulelor. Ieirea din procesul de purificare se face conform variantei V. Celor, care nu au timp s prepare sucurile de citrice, pot s utilizeze sucurile gata preparate, dar atenie, nu o s obinei un rezultat de 100 %, doar de 70%. Proporiile: 200 gr. suc de lmaie, 400 gr. de grepfruit i 400 gr. suc de portocale plus 1 litru de ap distilat, filtrat sau de izvor (nu folosii ap mineral). Mai departe procedai cum e descris in varianta V. Dac la sfaritul primei zile sau la sfaritul zilei a 2-ua vei avea dureri de cap sau pur i simplu o stare de discomfort, facei seara 2 clisme de curire a cate 2 litri de ap cu suc de lmaie (1 lingur de suc la 2 litri de ap).

PURIFICAREA SISTEMULUI VASCULAR (ARTERIAL I VENOS) Aceast purificare se bazeaz pe aciunea sucului de usturoi, in care se gsesc asemenea microelemente ca aluminiu, seleniu, germaniu. De aceste microelemente depinde meninerea integritii membranelor mucoase ale organismului. Cand se restabilete integritatea membranelor mucoase, vasile devin elastice, intineresc, prin urmare dispar aa boli ca ateroscleroza, dispare probabilitatea apariiei infarctului, paraliziilor, durerilor de cap, se imbuntete auzul, vederea, se micoreaz dilataia venelor picioarelor. Se imbuntete condiia tractului gastrointestinal se elimin helminii. Se amelioreaz starea rinofaringelui, sinusurilor paranazale, bronhiilor, plmanilor. Soluia trebuie pregtit de cu toamn, cand abia se culege usturoiul i principiile active sunt mai puternice. Se poate pregti pan la sfaritul lunii ianuarie, cu toate c aciunea lui se diminuiaz. Dar cel mai bine e s acionai, decat s lancezii, aa c dac ai ales alt perioad de tratare folosii usturoiul pe care il avei i in septembrie repetai procedura. Pregtirea tincturei de usturoi. Modul de utilizare. 350 g de usturoi ales i curat, se toac mrunt i se piseaz cu un pistil de lemn intr-un vas de lut pan se face o past. Se ia cu o lingur de lemn pasta i se pune intr-un borcan de sticl, se acoper cu capac i cu o bucat de panz neagrlsai s se limpezeasc. Apoi se separ 200g cu cea mai lichid mas, se pune in alt borcan de jumtate de litru i se toarn peste el 200 g de alcool pur de 96 o (dac nu avei, folosii vodc). Se etaneaz. Se pune intrun loc rcoros (nu in frigider) i se acoper cu un fes negru pentru 10 zile. Peste 10 zile se stoarce masa printr-o bucat de panz deas de in, lichidul obinut se pune in borcan i se acoper cu fesul negru pentru inc 2 zile.
51

Peste 2 zile soluia e gata pentru a fi utilizat. Facei-v un orar de 10 zile pregtitoare pentru administrarea picturilor. Soluia rmas se bea cate 25 de picturi de 3 ori pe zi, pan o consumai pe toat. In perioada pregtitoare scriei obligatoriu data pentru a nu v incurca.
Zilele 1-a 2-a 3-a 4-a 5-a 6-a 7-a 8-a 9-a 10-a Dejun 1 picatura 4 picaturi 7 picaturi 10 picaturi 13 picaturi 15 picaturi 12 picaturi 9 picaturi 6 picaturi 3 picaturi Pranz 2 picaturi 5 picaturi 8 picaturi 11 picaturi 14 picaturi 14 picaturi 11 picaturi 8 picaturi 5 picaturi 2 picaturi Cina 3 picaturi 6 picaturi 9 picaturi 12 picaturi 15 picaturi 13 picaturi 10 picaturi 7 picaturi 4 picaturi 1 picatura

Orice cantitate de picturi (conform schemei) se toarn in 50 g de lapte fiert rece (de dorit natural) sau in ap. Tinctura de usturoi se bea cu 1530 minute inainte de mas (cel mai bine cu 30 de minute). Dac mergei la serviciu, doza pentru pranz o luai cu dumneavoastr. Dimineaa intr-o sticlu, ce apoi se etaneaz, se toarn doza de pranz 50g de lapte sau ap i numrul corespunztoare de picturi de usturoi. Repetai purificarea sistemului vascular peste un an de zile.

PURIFICAREA SISTEMULUI ARTICULAR Unul din cazurile clinice: o pacient a efectuat purificarea organismului dup varianta a IX-a, purificarea sistemului limfatic, purificarea cu orez i cu tinctur de usturoi. Se simea extraordinar de bine; nu mai avea hipertensiune, a disprut pielonefrita, osteohondroz coloanei vertebrale, durerile articulare i alte boli i simptome. A venit la edin i zice: Totul este bine, dar nu pot s merg cu pantofi pe tocuri inalte, simt dureri i oboseal in tlpi. Am sftuit-o s fac purificarea sistemului articular, i peste 2 sptmani ajunsese s poat dansa pe tocuri foarte inalte. De fapt, in poliatrita gutoas, adic metabolic, sunt afectate articulaiile mici ale degetelor manilor i picioarelor, unde se depun i se lipesc srurile sub form de noduli consisteni. Iar articulaiile mici sunt foarte slab alimentate cu sange, deoarece vasele sanguine sunt foarte subiri, se sclerozeaz la fel de repede i procesul respectiv devine practic ireversibil. Creterea nodulilor de sruri are loc aproape fr dureri. Din aceast cauza, nu reacionai la aceste schimbri la momentul oportun. Avertisment: inainte de a trece la purificarea sistemului articular verificai-v c nu avei ulcer gastric sau duodenenal. Modul de utilizare 5-6 grame foi de dafin se acoper cu 300 grame de ap clocotit i se fierbe 3-5 minute. Apoi se toarn apa impreun cu frunzele intr-un termos i se ine pan dimineaa. Dimineaa infuzia se strecoar i se bea cu inghiituri mici in decurs de 12 ore. S nu bei mult dintr-o dat. Din foile de dafin se elimin o substan, care dilat brusc vasele mici, astfel imbuntindu-se metabolismul articular, se micoreaz edemul, inflamaia i depunerile de sruri. Aceast
52

procedur se repet 3 zile, de fiecare dat se prepar decoctul de cu sear. Dup 3 zile de administrare a decoctului de foi de dafin, facei o pauz de o sptman. Apoi se repet procedura inc 3 zile. Facei o pauz de o lun, apoi repetai cura: 3 zile se ia decoctul, o sptman pauz, 3 zile se ia decoctul. Hrana pe perioada administrrii decoctului poate s fie hrana dumneavoastr obinuit, pe care ai ales-o pentru a duce un mod de via sntos. Decoctul se bea intre mese cate 23 inghiituri la fiecare 1520 de minute. Nu se amestec cu hran. In zilele de administrarea decoctului, e de dorit sa facei clisme de curire cu 2 litri de ap. Dac dup o asemenea cur articulaiile nu se cur complet, mai repetai-o peste o lun. Mai departe efectuai purificrea profilactic a sistemului articular o dat pe an.

PURIFICAREA RINICHILOR Dac v-ai dat seama dup propriile senzaii sau dup rezultatele analizelor imagistice (cu ultrasunete) c in rinichii dumneavoastr s-au format calculi de dimensiuni mari (in perioada realizrii procedurilor precedente ar fi fost posibil doar micsorarea in dimensiuni a calculilor i creterea friabilitii lor), atunci este nevoie s continuai procedurile de purificare a rinichilor de calculi. Metodele de purificare a rinichilor Prima metod de purificare a rinichilor se poate realiza in orice perioad a anului. Nu este recomandat doar femeilor insrcinate. Trebuie s achiziionai 25 g de ulei de brad alb i cate 50 grame din urmtoarele plante: sovarv, troscot, roini, salvie, suntoare. Se amestec i se toac mrunt.Pentru prepararea infuziei se folosesc 2 linguri de amestec de plante la un pahar cu ap clocotit. Se bea 1/21/3 pahar de cateva ori pe zi sub form de ceai cu miere (1 linguri). Cel mai bine pe stomacul gol sau intre mese. Intregul amestec de plante se imparte pentru 7 zile, adic in fiecare zi se fierbe 1/7 parte din amestec. In a 7-a zi cu 30 de minute inainte de dejun, in 100 ml de infuzie rece se adaug 5 picturi de ulei de brad alb, se amestec i se bea cu paiul (uleiul de brad alb deterioreaz dinii). Inainte de pranz i cin la fel. i tot aa se procedeaz 5 zile. Uleiul de brad alb,,lipete nisipul i petricelele formandu-se astfel cheaguri de culoare brun-rocat sau rou inchis, care se elimin cu urina, de aceia la purificarea reuit, urina pe perioada curirii va avea o culoare foarte inchis. A doua metod de purificare a rinichilorsezonier; pe parcursul unei sptmani trebuie s utilizai in alimentaie doar pepene rou (lubeni) cu paine neagr (nu mai mult de 300 g), cel mai bine paine borodinski. Pepenii roii e de recomandat s fie fr nitrai. Cea mai bun perioad (ora bioritmului) de eliminare a calculilor i a nisipului este - intre orele dou i trei noaptea. Dup ce ai dormit in prealabil ziua, ca s nu adormii in cadeste periculosaezai-v in cada cu ap cald cu t apei de 3840 C i mancai pepenele rou. Eliberarea frecvent a vezicii urinare va elimina impreun cu urina calculii i nisipul. Urmrii eliminarea deeurilor in timpul urinrii intr-un vas separat, pregtit in prealabil. Procedeul de purificare al rinichilor, recomandat mai sus prima etap de lucru asupra rinichilor. La aceast curire, efectuat o dat pe an, se pot limita doar persoanele, care sunt sigure c rinichii lor sunt sntoi. Altfel spus, e o purificare preventiv. Dac rinichii nu sunt sntoi, atunci trebuie de continuat lucrul asupra lor.

53

Aici noi recomandm un procedeu inofensiv, dar foarte eficient i vechi de filtrare i insntoire a rinichilor aflai in orice suferin. 1. In decurs de 10 zile,(maxim) o lun se bea de 3 ori pe zi o infuzie de coacze slbatice (struguri ursului, Uva-Ursi), 1 lingur de plant la un pahar cu ap clocotit, se poate ine 1520 minute la baia de aburi. Se administreaz cate 2 linguri de 3 ori pe zi, cu 1520 minute inainte de mas. 2. In paralel cu acesta se mnanc peltea de ovz: ovz natural cu coaj (in orice cantitate) se spal bine, se pune intr-un vas (de preferat de lut), se toarn peste el ap rece astfel incat s acopere uor masa de ovz i se pune la foc. Cand d in clocot, se micoreaz flacra, ca s fiarb inbuit. Sau se pune la cuptor la foc mic pentru 34 ore. Apoi in stare fierbinte se trece prin sit sau strecurtoare. Se va obine o gelatin de ovz. De cateva ori pe zi (cu cat mai des, cu atat efectul de regenerare a rinichilor e mai puternic) se utilizeaz pelteaua de ovz in calitate de hran--- fr sare i zahr. Alimentaia este, in aceast perioa este strict dietetic, vegetarian.

54

Capitolul 4

REACIILE ORGANISMULUI IN PERIOADA PROCESULUI DE PURIFICARE

POSIBILE REACII IN TIMPUL PROCESULUI DE PURIFICAREA A FICATULUI Prin acutizarea bolilor i reaciile organismului, care apar in perioada procesului de purificare, are loc restabilirea echilibrului mediului intern al organismului (nivelul homeostaziei), adic are loc insntoirea. Acum inelegem de ce ateptm inrutiri in perioada procesului de purificare i dup el, i nu ne speriem de simptomele lor. I. Starea de slbiciune Cauze: scderea temporar a volumului de sange arterial, care ajunge la organe i sisteme. Ca consecin a efecturii procedurilor de purificare, a foamei scade volumul sangelui venos in tractul gastrointestinal, ficat, pancreas i vena port. Prin urmare, scade i volumul sangelui arterial. Astfel organele i esuturile nu sant aprovizionate suficient cu oxigen i substane nutritive, ceea ce duce la istovirea organismului. Starea aceasta este temporar, durata ei depinde de nivelul homeostazei al fiecrui om. Metode de auto-ajutor 1. Masaj sau inepturi in punctul yang (vezi fig.10). In punctul yang se intalnesc canalele energetice ale stomacului, intestinului gros, ale vezicii biliare i urinare, ale mduvei spinrii. Punctul yang se situeaz pe linia medie la grania dintre 2/3 i 1/3a distanei de la marginea buzei superioare pan la baza nasului. Se poate masa acest punct sau se poate ineapa (fr a deteriora pielea), cu un ac de siguran, ac, chibrit, crengu, unghie. Nu e grav in caz c strpungei pielea. Se petrece parc o remediere a scurtcircuitului din acest punct i restabilirea fluxului de vibraii electromagnetice spre organele mai sus enumerate, spre artere, i se echilibreaz raportul arterovenos. Energia yang gestioneaz preponderant reeaua arterial, energia yin cea venoas. Durata aciuniun minut. 2. Masajul indirect al inimii pe suprafaa palmar pe mijlocul movilei degetului mare (vezi fig.11). 3. Masarea pavilioanelor urechilor, aciunea prin aceste puncte este similar punctului yang,dar mai puin pronunat . 4. Masarea capului, in urma crua se intensific afluxul de sange catre cap, encefal. 5. Se frecioneaz corpul cu oet diluat (alimentar, adic de concentraia utilizat in prepararea hrnii, sau suc de lmaie diluat; se poate folosi i oet de mere). 6. Dac starea de slbiciune nu dispare in decurs de 15 minute, putei bea un ceai cald cu o linguri de miere.

55

Fig.10 Punctele yang, yin i zonele corespunztoare organelor.Diagnosticul funcional dup fa.

Fig. 11. Zonele de masare a inimii i a plmnilor

56

II. Starea acut de slbiciune, transpiraie rece, frisoane, tremor in tot corpul Cauze: scderea nivelului zahrului in sange (hipoglicemie) la bolnavii de diabet zaharat, de diabet zaharat latent i celor cu organismul slbit. Metode de autoajutor Se bea un pahar de ceai fierbinte cu o linguri de miere. Se freac tot corpul cu oet diluat cald, sau suc de lmaie, sau oet de mere. Culcai-v in pat, punei un termofor cald la picioare. Masajul indirect al inimii mai intai la baza degetului mare al mainii stangi, apoi al celei drepte (vezi fig.11) 5. Masarea punctului yang de pe fa (vezi fig.10). 6. Masarea pavilioanelor urechilor. 7. S nu intrerupei procedeul de purificre. In decursul zilei se poate bea cu inghiituri mici pan la un pahar de suc de mere . 1. 2. 3. 4.

III. Durerile de cap Cauze: ingustarea vaselor cerebrale i ingustarea cilor de eliminare a bilei din ficat. Se intampl mai des la persoanele care sufer de dureri de cap sau de migrene. Metode de auto-ajutor 1. Masarea punctelor corespunztoare de pe pavilionul urechii (vezi fig. 5). Cel mai bine e s masai cu propriile voastre unghii. 2. Gsii punctele dureroase de pe varfurile oricruia dintre degete i masai-le. Se poate masa cu un pix care nu scrie sau un chibrit ascuit, unghie. Se maseaz punctele de pe pavilioanele urechilor, de pe degetele mainilor i picioarelor in limita suportrii durerii pan cand durerea de cap dispare. 3. Dac durerea nu trece, atunci e nevoie ca in punctul cel mai dureros al degetului de la man, s facei o ineptur in piele cu acul (prelucrat cu alcool sau ap de colonie) i lsai s curg picturile de sange pan cand sangerarea se oprete de sine stttor. S nu v sperie aceast procedur, la noi toi pacieni sunt in stare s o fac. Cel mai bine e s utilizai un ac pentru recoltarea sangelui, dar se poate folosi i un un ac obinuit. Nu v speriai, purificarea trebuie continuat, in pofida durerilor de cap.

IV. Ridicarea de scurt durat a tensiunii arteriale Cauze: in procesul de purificare scade treptat staza venoas in organele cavitii abdominale i ale diafragmei. Are loc aruncarea sangelui venos, creterea volumului afluxului de sange catre inim prin vene i, prin urmare, cretera volumului sangelui arterial. Aceasta demonstreaz c ridicarea tensiunii arteriale nu are loc la persoanele hipertensive, ci la persoanele cu intestinul atonic prost funcionabil i cu constipaii habituale obinuite.Iar la hipertensivi, de regul, la administrarea srii de magneziu i efectuarea clismelor de curire se normalizeaz tensiunea arterial. Metode de auto-ajutor 1. Se continu administrarea srii de magneziu i efectuarea procedurilor de purificare (clismele). 2. Se maseaz punctul spasmolitic de pe pavilionul urechii i punctele ce regleaz tensiunea arterial ( vezi fig.5). 3. Facei emisie de sange, in punctul din care se ia sange pentru analize, la extremitatea falangei degetului mare, mijlociu sau inelar (vezi fig. 12). De regul, aceast procedur
57

este suficient pentru scderea tensiunii arteriale sistolice cu 40-60 mm Hg. Continuai obligatoriu purificarea. Fig.12. Punctele de prim ajutor

V. Grea, senzaii de vom Cauze: manifestarea capacitilor de protecie ale stomacului. In stomac, in urma purificrii, se acumuleaz mucus, celulele moarte i bila refulat din duoden. In toate cazurile este considerat un fenomen pozitiv, i stomacul trebuie ajutat. Sarea de magneziu i plantele pot provoca senzaia de grea i voma. Metode de auto-ajutor 1. Se bea 23 pahare cu ap cald i cu 2 degete (arttorul i cel mijlociu) apsand mai adanc la rdcina limbii, provocai voma. E de dorit s splai stomacul pan apa devine curat sau pan la dispariia complet a greii, deaceia se bea adugtor 23 pahare cu ap i se provoac voma a doua oar. 2. Masai punctele stomacului de pe pavilionul urechii stangi (vezi fig.5). 3. Mirosii usturoi.
58

VI. Dureri de scurt durat in regiunea inimii (se intmpl rar) Cauze: schimbarea raportului artereo-venos al sangelui, spasme de scurt durat ale arteriolelor i deviaia axei electrice a inimii. In urma purificrii intestinului, se micoreaz volumul cavitii abdominale, se las diafragma i inima ia o nou poziie, i este nevoie de timp pentru a schimba direcia axei electrice a inimii. Metode de auto-ajutor 1. Masajul indirect al inimii (vezi fig.11). Mai intai pe palma stang, apoi pe cea dreapt, in ritmul o apsare pe secund. 2. Dac durerea nu trece, se recomand s strangei cu dinii (se muc) prile laterale ale ultimilor 2 falange ale degetelor mici (de la ambele maini sau alternativ).

VII. Palpitaii Cauze: aceleai c i in seciunea a VI-a. Metode de auto-ajutor 1. Masajul indirect al inimii (vezi fig.11). In tahicardie (frecvena cardiac mai mare de 68 de bti pe minut) se apas o dat la 2 secunde, in bradicardie (frecvena cardiac mai mic de 64 de bti pe minut) se apas de 2 ori pe secund. Iniial pe palma stang, apoi pe cea dreapt. 2. Mana stang se pune in regiunea inimi, iar mana dreapt in regiunea plexului solar (palma mai sus de ombilic pe linia median) i vorbii ginga cu inima, rugand-o s se liniteasc.

VIII. Dureri in gat (amigdalit acut) Cauze: agravarea amigdalitei cronice ca urmare a procesului de purificare. Metode de auto-ajutor 1. Se continu purificarea. 2. In caz de febr se frecioneaz tot corpul cu oet diluat. 3. Se face gargar cu infuzie preparat din una din urmtoarele plante: salvie, mueel, tei sau cu bicarbonat de sodiu i cateva picturi de tinctur de iod. De obicei in decurs de 1-2 zile are loc deschiderea spontan a focarului de supuraie din amigdale, i boala repede dispare. Nu trebuie s v speriai de aceast acutizare, in staionarul nostru, dac procesul de purificare se petrecea iarna, pacienii continuau s mearg desculi pe zpad i s se scalde in gurile din ghe.

IX. Dureri abdomenale Cauze: intensificarea peristaltismului intestinal, in urma cruia are loc incordarea aderenelor din mezenter. Iar in acelai timp, are loc o sortare a maselor in putrefacie din diverticuli (asemntori unor pungue) cu manifestri dureroase. Metode de auto-ajutor 1. Masarea palmelor in sensul acelor de ceasornic (vezi fig.7,8). 2. Un termofor cald in regiunea abdomenului. 3. Dac durerile nu au incetat, se poate bea 2 ml de No-Spa, dizolvat in 50 g de ap. Continuai purificarea.
59

Concluzii Reaciile mai sus enumerate se intalnesc rar, dar totui se pot intampla i, de regul, ele sunt imprevizibile. V avertizez: ateptm acutizri i ne bucurm de ele. Ceea ce inseamn c organismul este inc in stare s lupte i s se vindece singur. Inc un avertisment: la inceputul procesului de purificare trebuie s pregtii urmtoarele: 1) miere; 2) oet diluat; 3) termofor cu ap fierbinte; 4) usturoi; 5) ap cald; 6) s invai masajul indirect al inimii (vezi fig.11); 7) s studiai punctele de pe pavilionul urechii(vezi fig.5); 8) s asimilai masajul punctului yang (vezi fig.10); 9) s insuii poziia punctelor de prim ajutor de pe varful degetelor (vezi fig.12); 10) s pregtii un ac pentru inepturi sau pentru emisii de sange; 11) 2 tablete de Allohol, 2 fiole de No-Spa.

REACIILE ORGANISMULUI IN PROCESUL PURIFICRII PROFUNDE ALE ORGANELOR I SISTEMELOR Aadar, dup purificarea de 7 zile a ficatului, organismul uurat incepe singur s-i curee alte filtre ale sale, cu condiia ca s il ajutai prin continuarea metodelor speciale de purificare, expuse in carte, sau cel puin s continuai alimentaia vegetarian sau disociat. Pe msura ce se purific profund organele i sisteme se pot observa noi reacii din partea organismului. I. Dureri in regiunea ficatului Cauze: se tie c de la 500 pan la 1500 ml de fiere(bil) trebuie s circule zilnic, in mod liber, din ficat in vezica biliar, duoden i mai departe in intestinul subire. Se tie, de asemenea, c pan i 60%-70% din copii au dj dischinezii biliare (incetinire a secreiei biliare), in urma crora pan la 500 ml de bil, sau chiar mai mult (in cazul unei alimentaii excesive cu carne) stagneaz in ficat. Se formeaz un fel de lacuri (bli, lacustre) micue din fiere stagnat, care se mresc datorit presiunii exercitate asupra lor i duc la moartea i sedimentarea fragmentelor de mucoas. Fragmentele mortificate pot bloca ieirea din lac formandu-se astfel microchisturi. In felul acesta, ficatul in loc s indeplineasc principala sa funciepurificarea sangeluise transform intr-o principal groap de deeuri a organismului uman. In decurs de 7 zile organismul cur de nisip, de calculi de colesterin i bilirubin vezica biliar, lobul stang al ficatului i, posibil, jumtatea stang a lobului drept. Cu ajutorul leucocitelor se topesc microchisturile, se formeaz puroiul, i organismul il expulzeaz. Dac microchistul trece liber in canalul hepatic, atunci acest expulzare are loc fr dureri, dar dac trecerea este blocat apare durerea. Metode de auto-ajutor

1. 3 clisme a cate 2 litri de ap (Vezi Anexa 1). 2. Se administreaz 2 tablete de No-Spa , sau 24 tablete Allohol, sau 2 ml de No-Spa la 3. 4. 5. 6. 7.
3040 ml de ap. Ataai un termofor cald pe locul dureros al regiunii ficatului. Gsii in palm punctul dureros al proieciei ficatului i masai pan la limita suportrii durerii (vezi fig.7, 8), apoi se ataeaz semine (de hric, mr, par, mei) cu ajutorul leucoplastului in acest punct. Se maseaz punctul ficatului de pe pavilionul urechii drepte.(vezi fig.5) Dac durerile nu a trecut in intregime, adic nu s-a deschis canalul, trecei la purificarea de o zi a ficatului. (VIII-a variant). Dac vor mai aparea dureri in regiunea ficatului, odihnii-v 12 sptmini i apoi repetai tubajul. Dac avei suficiente puteri, putei face 2 zile de tubaj (VII-a variant).
60

II. Dureri in regiunea vezicii biliare Cauze: deplasarea din pereii vezicii biliare a nisipului granulos invechit i a calculilor moi ca de plastilin. Metode de auto-ajutor 1. Toate cele enumerate mai sus in seciunea I. 2. Dac tii c calculii sunt mai mari de 0,8 cm, atunci dup punctul al 5-lea de tratament bolnavul trebuie culcat pe spate i se apas adanc cu pumnul mai sus de ombilic i apoi se duce pumnul adanc in abdomen pe partea dreapt a pacientului. Cu aceast micare vei deplasa piatra din canal, in interiorul vezicii biliare, i durerea va inceta. In practica mea de 15 ani (acesta inseamn mii de pacieni), noi nu am recurs niciodat la ,,salvare i am fcut fa cu metodele descrise mai sus. Dar dac suntei acas i msurile propuse nu v-au ajutat, atunci chemai ,,salvarea.

III. Dureri in unul sau ambii rinichi, dureri lombare(de ale) Cauze: organismul incepe s curee rinichii de nisip i calculi mici. Metode de auto-ajutor 1. 3 clisme a cate 2 litri de ap (Vezi Anexa 1). 2. Se bea 2 ml de No-Spa sau 2 comprimate No-Spa cu 3050 ml de ap. 3. Legai de spate in regiunea rinichiului (rinichilor) un termofor cald. 4. Luai poziia lumanarea (mesteacnul): culcat pe spate pe podea, ridicai picioarele i bazinul in sus, susinandu-v cu mainile de talie (vezi fig.9). Dac nu reuii s facei asta singur, cerei ajutorul rudelor. Dac nu este nimeni s v ajute, culcai-v mai aproape de perete sau de dulap i ridicai picioarele, sprijinindu-le de perete sau de dulap. Dac bosii odihnii-v. Stai in poziia lumanarea(mesteacnul) 1015 minute, se poate cu pause de odihn. 5. Dac durerea nu trece, facei o baie fierbinte in poziie aezat(t apei 42 50C, nivelul apei s ajung pan la regiunea inimii). 6. In decurs de 10 zile dup tubajul ficatului se recomand s se bea infuzie de plante: 1) strugurii ursului, 2) coada calului, 3) muguri de mesteacn; se poate aduga in amestec i talpa gitii. Se pune o lingur din amestecul acestor plante sau cel puin un amestec din oricare dou, in 300 ml de ap fierbinte, i se fierbe timp de 3 minute, se las la infuzat 2030 minute. Se bea cald cate 0,5 pahar de 3 ori pe zi intre administrrile de sucuri i hran. In decurs de 15 ani de practic nu am avut nici-un caz ca in urma tubajului ficatului s se ajung la operaie pentru a scoate pietrele din rinichi. Desigur, dac in bazinet exist un calcul nu prea mare, nu mai mare de 0,5 cm, i el plutete vioi, atunci incepei purificarea cu orez i abia apoi trecei la purificarea ficatului i a rinichilor.

IV. Dureri lombare(in ale), cu iradiere intr-un picior sau in ambele picioare Cauze: ptoza (deplasarea in jos) rinichilor, acumularea nisipului in ureter. Metode de auto-ajutor Vezi mai sus toate punctele din seciunea III dureri lombare( in ale) i in regiunea rinichilor.

61

V. Dureri in partea inferioara a abdomenului(in josul abdomenului), resimite in uretr. Senzaii de urinare. Senzaii de arsur in uretr Cauze: eliminarea de sruri, de puroi din bazinetul renal, din vezica urinar. Uneori ele se elimin intr-o cantitate atat de mare incat rnesc orificiul extern al uretreiatat la femei, cat i la brbai. Senzaia de arsur se intanlete foarte rar: in practica mea au existat doar 4 cazuri. Metode de auto-ajutor 3 clisme a cate 2 litri de ap. Termofor cald pe zona inferioar a abdomenului, in regiunea vezicii urinare. Se introduce cu pipeta in ureter ulei vegetal steril (de msline, de ctin, de floarea soarelui). Uleiul se pune intr-un borcna i se sterilizeaz in prealabil prin fierbere in baia de ap (bain marie)timp de 510 minute (apoi se las s se rceasc!). Se inghit 2 tablete sau 2 ml de No-Spa din fiole cu 30 ml de ap. Se maseaz punctul dureros de pe suprafaa palmar intre al 3-lea i al 4-lea deget de la ambele mani i tlpi proiecia vezicii urinare (vezi fig.7, 8). Se beau ceaiuri din plante diuretice (vezi mai sus) i se suport durerea, ateptand s ias toate srurile.

1. 2. 3.

4. 5. 6.

VI. Dureri in regiunea organelor genital (testicule, prostata la brbai; ovare, uter la femei) Recomand femeilor s efectueze purificarea in perioada de menstruaie, cand are loc o insntoire foarte eficace. In practic au existat cazuri, cand dup purificare femeile incepeau s rman insrcinate, deorece trompele uterine, care in decurs de muli ani erau impermiabile (astupate) deveneau permiabele. In perioada purificrii din vagin se poate elimina puroi, mucus, mari cheaguri gelatinoase. Nu v speriai, are loc purificarea. Atenie femeilor, care folosesc metode naturale de protecie impotriva sarcinii (dup calendar). Dup purificare ciclurile se incurc, pot s se reintoarc la perioada de inceput a ciclului, ca cea de la 1416 ani, doarece are loc intinerirea organismului. Dup purificare crete potena la brbai i femei. Metode de auto-ajutor 1. 3 clisme a cate 2 litri de ap. 2. Termofor cald in regiunea dureroas. 3. Decoct de plante brbailor coada-oricelului, femeilor urzic i coadaoricelului, o linguri la un pahar cu ap fierbinte. Se bea de 3 ori pe zi cate jumtate de pahar.

VII. Agravarea afeciunilor cutanate: neurodermita, eczema, psoriazisul, alergiile i altele Cauze: pielea o important gland de secreie intern i extern, strans legat de toate organele interne, de alte glande endocrine i de esutul conjunctiv. Pielea este o oglind a sntii i a bolii. inand cont de suprafaa mare a pielii de la 1,7 pan la 2,6 m2, de capacitatea ei de excreie ea poate fi echivalat cu un intreg rinichi sntos. Alergia, pruritul cutanat (senzaia de mancrime) se explic prin acumularea in organism a surplusurilor de toxine metabolice ca urmare a unei seriei de dereglri profunde ale cilor excretorii (insuficiena renal, insuficien a ventilaiei pulmonare, insuficiena hepatic, insuficiena pancreatic). Dermatologii au recunoscut deja nocivitatea tratamentului afeciunilor cutanate prin aplicaii locale pe piele, in special a celui cu hormoni. Are loc neutralizarea, drogarea funciei de protecie a pielii, fapt care se rsfrange asupra strii generale a organismului i provoac afeciuni grave.
62

Unul din cazurile clinice. Fostul nostru pacient ne-a sunat i ne-a anunat alarmat c la fiul su au aprut pe piele o mulime de furunculi. Fiul avea 24 de ani. L-am sftuit s-l aduc urgent la noi in staionar pentru purificarea ficatului i a rinichilor. Dar fiul nu a fost adus. Cand am intrebat de ce, tatl a anunat c au venit la el prietenii dermatologi i l-au determinat s nu mai vin la noi, i-au prescris unguente i antibiotice. Tanrul s-a simit mai bine, furunculii s-au micsorat iar unii chiar au disprut complet. Peste 2 sptmani ne suna tatl, i cu vocea foarte alarmat ne anun: fiul are febra de 39 C, nu poate clca pe piciorul stang. Partea interioara a piciorului, de la regiunea inginal pan la partea de mijloc a tlpii era edemaiat (umflat), de culoare roie-purpurie iar la mijlocul gambei un infiltrat violaceu dureros. Ganglionii limfatici din regiunea inghinal erau mrii i dureroi. La examenul medical am atras atenia la regiunea rinichiului din partea dorsal. Acolo se afla un edem (o umfltur) dureros. Adic puroiul nu era doar in rinichi, ci i in jurul lui (paranefrit). Iat unde se afla cauza bolii. Organismul incercand s salveze rinichiul, a aruncat toxinele, substanele otrvitoare, microbii, puroiul prin piele (furunculi pe piele). Avand in vedere varsta tanr a pacientului i faptul c afeciunea s-a manifestat pentru prima oar, precum i condiia satisfctoare a plmanilor i a inimii i-am indicat purificarea dup varianta VII. Peste 7 zile, tanrul deja alerga. Au trecut 5 ani i in acest perioad nu au existat acutizari. Metode de auto-ajutor Purificare i iari purificare, diet, schimbarea modului de via i a alimentaiei.

VIII. Tusea Cauze: procesul de purificare favorizeaz eliminarea flegmei, a puroiului, a substanelor toxice i a altor componente din bronhii i plmani prin intermediul tusei i expectoraii. Metode de auto-ajutor Buturi calde. Infurare fierbinte a cavitii toracice cu camfor i terebentin. 3 clisme a cate 2 litri de ap se imbuntete condiia diafragmei i calitatea sangelui. Se maseaz pe pavilionul urechii punctul de reglare a respiraiei (vezi fig. 5) Se maseaz zona plmanilor de pe movila degetului mare (vezi fig.11). Tratamentul cu suc de usturoi. Contraindicaii ulcer gastric. Se bea pe stomacul de 1-2 ori pe zi o linguri nu plin cu suc de usturoi proaspt pregtit . Tot usturoiul se va dizolv in bronhii. Tusea inceteaz dup prima administrare. Bronita dup 23 zile. Se poate vineca i astmul bronic, dar numai dup cel puin 7 zile de administrare a sucului de usturoi. Se continu toate tipurile de purificare.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

7.

IX. Dureri de inim, tahicardie, aritmie Cauze: o dezechilibrare temporar a raportului de volum intre sangele arterial i venos. In perioada de purificare a organismului are loc o cretere a volumului de sange venos ca consecin a eliberrii lui din depourile stagnate (din ficat, splin, reele venoase ale venei porta, intestin, diafragm). Prin urmare va trebui s se intensifice i s se accelereze capacitatea de contracie a inimii. Inima sntoas ii face fa rapid i abia perceptibil. Iar o inim, supraincrcat de toxine metabolice, metabolii,care are membranele vasculare modificate din cauza insuficienii cronice de oxigen i substane nutritive , nu reuete indat s-i fac fa. i deaceia in perioada ei de restabilire apar durerile (extensia pereilor), bti neregulate (aritmia)
63

de contracie, (din cauza afluxului neateptat de sange venos), accelerarea frecvenii ritmului tahicardia. Metode de auto-ajutor Masajul indirect al inimii (vezi fig. 11). Mana stang in regiunea inimii, cea dreapt in regiunea plexului solar, i vorbii ginga cu inima voastr. Are loc redistribuirea energiei, i astfel extrasistolia, aritmia se reduce. Se muc varful degetului mic pe prile laterale i se ine aa 2 minute, mai intai cel de la mana stang, apoi cel de la mana dreapt. Dac v simii sleii de puteri masai punctul yang (vezi fig. 10). Dac faa este roie, se semnaleaz o excitare masai punctul yin (vezi fig. 10). Se bea 1520 picturi tinctur de talpa gatii la 30 ml de ap.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Fig. 13. Proiecia sistemului osos pe palm i talp

64

X. Agravarea osteohondrozei vertebrale, dureri in coloan i in articulaii Cauze: ca urmare a circulaiei periferice a sangelui i a limfei se realizeaz curirea de toxinele metabolice, acumulate in limf i in lichidele extracelulare. Pentru lichidarea depunerilor de saruri este nevoie de un aflux de sange sntos, de limf i oxigen. Aceasta mrete temporar cavitatea articular, cauzand intinderea membranei articulare, astfel apar edeme i dureri temporare. Metode de auto-ajutor Masarea regiunii dureroase. Comprese cu urin pe articulaii. Terapia manual a coloanei vertebrale. Exerciii fizice (ce de exemplu, gimnastic matinal zilnic). Masarea punctului dureros i punctul de proiecie al articulaiei de pe palme i tlpi (vezi fig.13). 6. Se continu purificarea, in principal cea a sistemului articular. 7. Masai cu propria voastr urin zona rinichiului (de aceiai parte cu articulaiile lezate) in decurs de 3040 de minute zilnic timp de 10 zile . 1. 2. 3. 4. 5.

XI. Dureri in una sau in ambele urechi, este posibil apariia secreiilor purulente Cauze: acutizarea otitelor cronice cu eliminare de puroi, desprinderea i expulzarea srurilor de pe oscioarele urechii interne. Ne bucurm de exacerbri, deoarece in urma acestora se imbuntete auzul. Metode de auto-ajutor O compres cald cu alcool pe zona urechii. Luai o fa de tifon sau panz de tifon, decupai din ea un ptrat de 10x10 cm, in mijlocul lui tiai o linie prin care s poat intra pavilionul urechii. Inmuiai-l puin in soluie cald de vodc sau alcool camforat, punei-l in jurul urechii, scoatei pavilionul urechii prin deschiztura perforat, punei deasupra un ptrat de 11x11cm de hartie impermeabil (cerat) sau celofan apoi o cptueal calduroas din lan i bandajai de jur imprejur. Dup uscare compresa se scoate i se picur in ureche cu pipeta 34 picturi de suc de ceap. Dup aceasta continuai s punei comprese. Repetai procesul pan trece durerea.

XII. Scderea acuitii vizuale (a vederii) Cauze: 1. Dilatarea pupilei are loc din cauza supraexcitrii sistemului nervos simpatic. Trece peste 34 zile. 2. Un edem nu prea mare in partea central a retinei. Se intampl rar, in 15 ani de practic am avut 3 asemenea cazuri. Dispare fr urm dup 710 zile. 3. O hemoragie neinsemnat in corpul vitros. Se intampl rar. In practica mea am intinlit 3 cazuri. Nu necesit tratament, se reabsoarbe in decurs de 57 zile. Trebuie s adaug c in practica mea au existat muli pacieni cu probleme de vedere. Au fost bolnavi cu acuitate vizual de la 0,01 (adic aproape orbi) pan la 0,06. In urma purificrii, in unele cazuri dup cura de terapie prin foame in decurs de 15 zile, vederea se restabilea pan la valorile de la 0,06 la 1,0. Pe aceti pacieni i-am inut sub observaie 57 ani: vederea se pstreaz, inrutiri nu sunt.

65

XIII. Dureri de dini i abcese dentare Cauze: in procesul de purificare profund organismul expulzeaz puroiul din chisturile aflate la rdcina dintelui, canalul cruia nu a fost obturat total in timpul tratamentului. Tratament Urgent trebuie s v adresai stomatologului.

XIV. Ruperea i cderea prului. Unghii fragile. Piele uscat, sedimentarea pielii pe palme i tlpi Cauze: are loc regenerarea celulelor. Pier celulele btrane i bolnave, procesul are loc mult mai rapid decat in mod obinuit. Nu este nevoie de tratament. Are loc autorestabilirea (organismului). Se pot face mti pentru pr, tratamente pentru unghii, maini i tlpi. S se consume cat mai mult grau incolit, sucuri de legume, semine de floarea soarelui.

66

Capitolul 5

REGIMUL ALIMENTAR IN PERIOADA DE PURIFICARE A ORGANISMULUI

PE SCURT DESPRE ESENA BOLILOR

Pacienii deseori pun intrebarea: Voi ce tratai? . Noi rspundem: Organismul singur vindec tot, noi doar il ajutm. Urmtoarea intrebare este: Oare intradevr prin purificare se poate trata totul. Noi rspundem: Purificarea ajut organismul s intre pe platforma corect de la care vei putea inainta pe calea insntoirii complete. Vom analiza inc o dat ce este boala. Tuturor bolilor le este caracteristic marea cantitate de toxine. La dereglarea funciei de purificare a ficatului i a proceselor de digestie din intestin tot mai multe toxine (substane otrvitoare) se acumuleaz in sange, in esuturile organelor i in diverse sisteme ale organismului. Ele afecteaz i sistemul imunitar. Pentru a nu permite evoluia bolii, trebuie inainte de toate s deschidei cile de eliminare: s curai intestinul, ficatul, rinichii, pielea, plmanii; trebuie deschise urgent capilarele inchise. Dac rmanei sub tratamentul medicamentos, in locul unei specii de microbi vor reveni alte specii, i deoarece organismul e deja slbit el are tot mai puine fore de a elimina toxinele prin acutizarea bolilor. Manifestrile acute ale bolii dispar i sunt inlocuite de cele cronice, non-tipice i tot mai dificil de diagnosticat.

FUNCIILE PRINCIPALE ALE GLANDELOR ENDOCRINE

Noi trim in permanente situaii de stres. Ne ajut s ieim din condiiile extreme sistemul nostru endocrin. Vom revizui pe scurt funciile de baz ale glandelor endocrine. 1. Hipotalamusul. Regleaz reacia termic, stabilete raportul corect intre producerea i cedarea de cldur. Iat de ce dup purificarea organismului, dup ce ai adus in ordine filtrele de eliminare, inclusiv i sangele, putei cu indrzneal s facei du rece, s mergei descul, s v scldai in gurile din ghea. 2. Hipofiza( glanda pituitar). Regleaz metabolismul hidro-salin i metabolismul lipidelor. Sa produs o stare de stres hipofiza secret imediat hormonul in sange. Are loc arderea intensiv a grsimilor cu eliberare de energie. Energia pune in micare muchii. Este cunoscut cazul, cand un brbat salvandu-se in pdure de la un elan, s-a urcat aa cum era pe schiuri intr-un pin inalt. 3. Glanda tiroid. Regleaz metabolismul bazal, asimilarea oxigenului. S-a produs stresul glanda tiroid secret urgent hormonul in sange, intensific procesul de saturare a sangelui cu oxigen, se accelereaz respiraia i ritmul inimi (tahicardia). Astfel , in acceleratul ritm al inimii, sangele saturat cu oxigen alimentraz cele mai indeprtate regiuni ale corpului.

67

4. Glandele suprarenale. Produc hormonul adrenalina, care ridic tonusul vascular, tensiunea arterial, in urma cruia urc sangele, bogat in oxygen la cei mai indeprtai muchi, i sporete brusc capacitatea lor energetic. A fost descris un caz cum un om, fugind de caini, a srit peste un gard, mai inalt decat cota de inlime a campionului rii la srituri in inlime 5. Pancreasul. Produce hormonul insulin, care intensific arderea glicogenului in muchi cu eliberare de energie. V amintii cazul celebru, cand doi copii se plimbau prin pdure i peste unul din ei a czut un pin? In situaia de stres cel de-al doilea copil a impins pinul i si-a salvat prietenul. Cand in dimineaa urmtoare 4 brbai au venit la locul intamplrii, ei nu au reuit nici mcar s il ridice puin. 6. Vezica biliar. Deja a fost stabilit de medicin oficial c este o gland endocrin. In momentul stresului ea elimin fiere(bil), datorit creia se intensific peristaltismul intestinului subire i masele in putrefacie sunt impinse rapid in intestinul gros i rect. In acelai timp are loc eliberarea accelerat de deeuri, prevenindu-se astfel ptrunderea lor in sange. 7. Apendixul. Abia doar cu 10 ani in urm a fost recunoscut de medicina oficial ca gland endocrin. In momentul stresului are loc eliberarea hormonului, care intensific peristaltismul intestinului gros. V amintii de boala ursului a studenilor in momentul examenelor? 8. Testiculele i ovarele(gonadele). Secret hormoni sexuali. Voi cunoatei oare ce puteri pot s manifeste prinii cand ii protejeaz copii? Ei lupt pe via i pe moarte! Firete, toate glandele noastre endocrine lucreaz in acelai timp, dar in situaii diferite de stres cu accente diferite ale unei sau altei glande. Din cele expuse mai sus ai ineles ce rol important joac guvernul nostru sistemul endocrin. Pentru restabilirea sistemului endocrin dup stres, organismul are nevoie s-i completeze rapid microelementele pierdute.

ROLUL MICROELEMENTELOR IN ALIMENTAIE I MODALITILE DE SUPLINIRE ALE ACESTORA IN ORGANISM

Organismul are practic nevoie de toate elementele din tabelul periodic al lui Mendeleev. Fr microelemente glanda endocrin nu poate sintetiza hormoni. Dar unde se se gsesc toate microelementele? In pmant. Ceia ce inseamn, c trebuie de mancat in primul rand ceea ce crete din pmant: sfecl, morcov, varz, ridiche, castravei, dovlecei , vinete i verdea(ptrunjel, mrar, elin, usturoi, ceap, coriandru etc.). i nu doar de mancat, ci s se intrebuineze in cantiti mari. In mod special e nevoie de mult calciu (Ca), deoarece el intr in compoziia hormonilor. 1. Calciu. Loc de depozitare stomac, intestin, coloana vertebral, oase. Compune baza mineral a esuturilor osoase i a dinilor, e necesar pentru meninerea normal a excitabilitii sistemului nervos, particip la procesul de coagulare a sangelui. Cum putem satura organismul cu calciu dup purificare? 1) Dimineaa pe stomacul gol se ia o lingur de cret pisat, purificat i se bea cu un pahar de ap la temperatura camerei.
68

2) Se poate lua o linguri de coaj de ou, (curat de membrana intern), uscat i mcinat prin rania de cafea, se toarn peste ea o lingur de acid citric sau oet de mere i se bea cu un pahar de ap. Dup purificare administrai cret i coaja de ou timp de o lun . 3) Mancai toate legumele sub form de salate, sucuri, in stare crud. 2. Potasiu. Loc de depozitare muchii i in special muchii inimii.Contribuie la evacuarea apei din organism. Dup purificare, in decurs de o lun bei decoct de mcee, pducel. Se mnanc caise uscate, prune uscate, stafide. Trebuie s le amestecai in proporii egale i s le trecei prin maina de tocat carne, e i mai bine s le inmuiai in prealabil 34 ore in ap fierbinte. 3. Aluminiu, germaniu, seleniu. Loc de depozitare toat membrane mucoas din organism. Aceste microelemente se gsesc in usturoi. Dup purificare voi o s-l mancai cu pumnii, deoarece se va detepta o mare necesitate pentru el, i vei efectua obligatoriu conform orarului purificarea sistemului vascular cu suc de usturoi. 4. Magneziu. Loc de depozitare muchii striai lungi. Magneziul este necesar pentru meninerea normal a excitabilitii sistemului nervos, funciei de contracie a muchilor. Deficiena lui in organism este insoit de convulsii musculare. Sursa de sruri de magneziu secar, grau, ovz, hric, fasole, mazre, varz alb, trae. Adugai obligatoriu trae in ca (cereale fierte) i supe . Coacei paine cu trae. Se poate pur i simplu s turnai peste trae ap clocotit i s le mancai aa, adugand miere dup gust. Firete, trebuie s mancai i grau incolit. Nu este greu s-l pregtiti, trebuie doar s-l includei in orarul personal obligator: cu 24 de ore inainte de pregtire (in proporie de 50100 g de persoan) alegei graul i splai-l minuios sub ap rece. Se distribuie pe farfurie intr-un singur strat. Se toarn ap rece peste el cat s acopere puin grunele. Farfuria se pune intr-un loc cald, se acoper cu un erveel de panz sau din tifon, dar nu prea strans. La scurgerea a 2224 de ore in boabele de grau apar germeni de 1 mm. Se spal graul de cateva ori, i se inltur boabele neincolite. Fiecare bob de grau trebuie s aib germeni de 12 mm. Se intrebuineaz la dejun, dup 30 minute de la administrarea prafului(finii) de cret au a coajei de ou. 5. Fosfor. Loc de depozitare esutul osos i dinii. Particip la formarea esutului osos. Principalele surse de fosfor bobul, soia, mazrea, conopida, elina, castraveii, nucile, graul incolit. 6. Fier. Loc de depozitare mduva osoas, splina, ficatul. Este necesar pentru formarea globulelor roii (eritrocitelor) i pentru meninerea funciilor fiziologice ale organismului. Surse de fier legumele verzi, frunzele fragede de ridiche i morcov; frunzele de ppdie, viine, piersici, mere, prune. 7. Cobalt(Co). Loc de depozitare glandele suprarenale. Rolul cobaltului preinvine bolile sangelui. Este necesar pentru funcionarea normal a pancreasului i pentru reglarea aciunii adrenalinei. Sursele din hran leguminoasele, nucile. 8. Zinc (Zn). Loc de depozitare pancreasul. Zincul intr in compoziia insulinei. Principalele surse de zinc din alimente graul incolit i traele de grau.

69

9. Cupru(Cu). Loc de depozitare prul (esut capilar), ficatul. Este necesar pentru meninerea compoziii normale a sangelui (formarea hemoglobinei). Sursele alimentare de baz sparanghelul, orzul, lintea, ciupercile, nucile, ptrunjelul, graul incolit, painea de secar. 10.Vanadiu(V). Loc de depozitare timusul, celule imune de sub piele. Incetinete procesul de imbtranire. Sursa de baz varz de mare. 11.Siliciu (Si). Loc de depozitare esutul conjunctiv. Siliciul reprezint un factor important in prelungirea tinereii,a sntii i a capacitilor vitale ale organismului. Fragilitatea oaselor, ruperea prului la orice varst se explic prin deficiena de siliciu. Principalele surse alimentare de siliciu sparanghelul, castraveii, elina, frunzele de ppdie, ridichea de lun, roiile, seminele de floarea-soarelui, cpunile, graul incolit. 12.Mangan (Mn). Loc de depozitare pancreasul. In alimente exist o cantitate foarte mic de mangan, de aceea v recomand s il suplinii din bi. Despre aceasta este expus amnunit in continuare. In cazul insuficienii de mangan se dezvolt disbacterioza intestinal, se creeaz un mediu propice pentru dezvoltarea helminilor. 13.Iod (I). Locul de depozitare glanda tiroid. Iodul joac un rol primordial in funcionarea glandei tiroide, intr in compoziia hormonilor, care stimuleaz procesele metabolice din organism. Sursele de hran de bazvarza marin, lptuca, ceapa, prazul. Manganul i iodul exist in cantitate mic in pmantul nostru, in ap, i prin urmare i in produse. De aceea v recomand ca dup purificare timp de o lun s primii aceste microelemente prin intermediul bilor, care trebuie fcute dup urmtoarea schem: Joi: Inainte de somn umplei cada cu ap la temperatura corpului 36-38C. Dizolvai in ap 3 linguri de sare (de mare sau obinuita sare de buctrie). Dizolvai separat intr-un vas permanganat de potasiu i adugai-l in cada cu ap pan cand apa capt nuana de roz-pal. Culcai-v in cad pentru 46 minute. Dup aceasta tergei-v corpul cu grij i ducei-v la culcare. Dimineaa v vei trezi plini de for i intr-o bun dispoziie. Vineri: Inainte de somn umplei cada cu ap la temperatura de 3638C . Punei 3 linguri de sare i adugai 46 picturi (nu mai mult) de tinctur de iod de 3-5% din farmacie. Stai in cad 4 minute. Sambt: Inainte de somn repetai ceaia ce ai fcut joi. De ce anume, joi, vineri, sambt? Nu este obligatoriu. Putei s v alegei oricare din zile. Dar dac lucrai, dup luni, mari, miercuri pot aprea stri de stres i joi, vineri, sambt prin bile cu microelemente v vei elibera de ele, iar duminic vei petrece cu familia in dragoste, prietenie i inelegere. Iodul este necesar in cantiti mari. De aceea dup purificare facei testarea la iod:inainte de somn inmuiai un chibrit cu vat in tinctura de iod de 3-5% i schiai pe partea din fa a coapsei o plas. Ca s nu murdrii cearafurile v culcai dup ce iodul s-a uscat. Diminea verificai plasa de iod. Dac s-a pstrat intensitatea culorii de iod, atunci este suficient s primii iodul prin apa din cad . Dac urma de iod a disprut complet sau pe jumtate, incepei s desenai plase de iod in urmtoarele locuri: pe coapse, fese, spate, prile laterale ale corpului. Desenai pe abdomen cercuri in form de spiral. In caz de atonie intestinal, constipaii din zona apendicelui in cerc mare, treptat sub form de spiral, incheiai desenul spre ombilic.
70

Dac predomin spasmele intestinale, desenai cercurile de la ombilic spre periferie. In caz de mastopatie ungei in jurul mameloanelor intai cu ulei vegetal, apoi cu tinctura de iod. Dac avei induraie, inflamaie, ungei in form de cerc in jurul induraiei, inflamaiei. Pe viitor in fiecare lun v sftuesc s facei in mod obligator testarea cu plasa de iod i in caz de insuficien de iod s facei tratament. S inei minte, c sfecla este regina microelementelor, in ea rezid 70% din elementele tabelului periodic al lui Mendeleev. Nu m voi opri asupra vitaminelor,deoarece ele sunt nite amplificatory (catalizatori) de asimilare a microelementelor. In legume i fructe, microelementele i vitaminele sunt mereu in relaii de prietenie. Ceea ce inseamn, c dac vei intrebuina in stare crud i proaspt legumele, fructele i sucurile lor , vei primi i vitamine i microelemente, dac le fierbei atunci nu 100%, ci doar 6070% din microelemente vor fi asimilate dar fr vitamine. Vitaminele la temperatura de + 40 C ii pierd proprietile. Mai jos este expus sistemul alimentar la ieirea din procesul de purificare intr-o perioad de 7 zile i intr-o perioad de o lun.

REGIMUL ALIMENTAR LA IEIREA DIN PROCESUL DE PURIFICARE

Pentru refacerea complet a organismului este necesar s restabilim in el echilibrul acidobazic. Se tie, c echilibrul acido-bazic al sangelui i lichidului intercelular al omului in norm este de 7,27,4 uniti conveniionale, ceea ce ne spune despre o reacie slab alcalin . Celula noastr biologic este creat s fie sntoas, viabil in soluia slab alcalin. Reacia alcalin a sangelui i a lichidului interstiial este furnizat in principal de hrana vegetal. Reacia acid este furnizat de produsele de origine animal. Inc din vremuri strvechi medicii impreau hrana in acid i alcalin. Vom introduce in tabel datele lui N. V. Walker i a lui R. D. Pope despre produsele, care posed proprieti de oxidare i de alcalinizare ale organismului. Semnele convenionale: + aciune slab, ++ medie, +++ puternic, ++++ foarte puternic. La efectuarea iridodiagnosticului noi deseori vedem un halou decolorat al irisului ce corespunde proieciei organelor, fapt care ne vorbete despre o acidificare pronunat a sangelui i a celulelor organelor. Acidificarea indelungat duce la dereglarea metabolismului. Iat de ce dup purificarea organismului, noi recomandm o diet bazat pe legume pentru restabilirea compoziiei de microelemente a intregului sistem endocrin, a sistemului nervos, muscular i osos, precum i pentru restabilirea in echilibrului acido-bazic in organizm. Tabelul Produsele cu proprieti de acidificare i alcalinizare in organism.
Produsele 1 Varza Conopida elina Castravei proaspei Lptuc Ceap Pstrnac Alcalinizare 2 +++ +++ ++++ ++++ ++++ ++ +++
71

Acidificare 3

Ridiche de lun Ardei gras Roii proaspete Sfecl proaspt Morcov Cartofi cu coaj Caise proaspete Caise uscate Mere proaspete Mere uscate Struguri Suc natural de struguri Suc ndulcit de struguri Prune uscate Prune marinate Piersici Pere Viine Suc natural de lmie Suc ndulcit de lmie Suc natural de portocale Pepene rou Pepene galben Prune proaspete Stafide Curmale Smochine uscate Coacz Rchiele Fructe de pdure (de orice fel) Fructe (aproape toate) Fructe fierte cu zahr Leguminoasele proaspete Leguminoasele coapte Amidon Crupe de ovz Fulgi de porumb Pine neagr Pine alb Fin alb Lapte integral Zer din lapte Brnz Ca

+++ +++ ++++ ++++ ++++ +++ +++ ++++ ++ ++ ++ +++ +++ +++ +++ ++ +++ +++ +++ +++ +++ ++ ++ ++++ +++ + +++++ +++ +++
72

+++ ++

+++

++++ + +++ ++ ++ +++ ++ + ++ ++ +++ ++ +

Fric Ou ntreg Albu de ou Carne de vit Carne de viel Ficat de vit Carne de pui Vnat Carne de oaie fiart Tocan de miel unc slab proaspt Carne de porc macr Untur de porc Pete (de orice fel) Pete halibut Raci

++ +++ ++++ + +++ +++ +++ ++++ ++ + ++ ++ +++++ +++ ++++

Este de dorit ca in viitor dup refacerea organismului s includei painea, caa (cereale fierte), leguminoasele, carnea in meniu, respectand raportul de: 1:2 adic ,la o parte de hran acid nu mai puin de 2 pri de hran alcalin.

INFORMAII DESPRE PRODUSELE ALIMENTARE

Datele enunate mai jos despre produsele alimentare i aciunea lor asupra organismului au un caracter strict informaional. Citindu-le fiecare persoan are dreptul de a alege ce tip de alimentaie s adopte. Carnea Omul a fost creat fiin erbivor. Anatomitii de asemenea susin c organismul omului este complet analog organismului animalelor erbivore. Prin urmare, ce este carnea? 1. Dup definiia biologilor, ,,carnea un produs greu de digerat; reacia chimic de dezagregare a ei pan la produsele finite dureaz 68 ore. Iar scrierea formulelor chimice de dezagregare ar ocupa dou table studeneti . 2. Produs ce intr rapid in putrefacie. Acidul clorhidric slab din stomac nu este in stare s prelucreze bine bucata de carne inghiit i aceast bucat intr in stare de putrefacie. 3. Produs de fermentaie. Bucata de carne neprelucrat in stomac i intestin incepe s fermenteze, in special in prezena painii dospite cu drojdie. 4. Surs de toxine. Nefiind digerat, transformat in toxine, carnea stagneaz in intestin (aa cum intestinul este foarte lungdepind de 6 ori lungimea corpului), i toxinele ptrund in ficat, rinichi, sange, articulaii i in toate celulele. 5. Surs de gaze toxice de lupt. In urma dezagregrii crnii se obin gaze toxice de lupt ca zarinul (sarin), zomanul, iperita. 6. Surs de constipaii. De obicei cauza constipaiilor o constituie intrebuinarea hranei cu coninut caloric ridicat i cu volum mic fr celuloza din legume (tartinele). 7. Surs de fecaloame(fecale petrificate). Constipaiile conduc la stagnarea cocoloilor (bulgrilor) intrai in putrefacie.
73

In activitatea mea de radiolog am salvat doi pacieni de la operaie i de la diagnosticul cancer intestinal, deoarece tiam din experina mea c fecaloamele pot imita tumoarea. 8. Surs de microbi patogeni in intestin. Masele de fecale in putrefacie creeaz un mediu alcalin care favorizeaz dezvoltarea microflorei patogene. 9. Surs de gaz metan proteine de origine animal in putrefacie. Metanul distruge vitaminele din grupa B, ca urmare scade imunitatea, nu se previne dezvoltarea necontrolat a celulelor i a esuturilor are loc o bre in sistemul de protecie impotriva cancerului. 10. Surs de viermi intestinali i protozoare. 11. Surs de boli provocate de virui. 12. Surs de infecie tuberculoas. 13. Surs de formare a urailor amorfi, pietrelor de urai in rinichi. 14. Surs de afeciuni pentru alte organe. Se tie c un anumit compartiment al intestinului stimuleaz anumite organe. 15. Surs de toxine cadaverice se formeaz dup 2 ore de la sacrificarea animalului. 16. Surs de informaie despre ucigaul animalului omul. Aceast informaie o poart fiecare celul a animalului ucis. 17. Surs de nitrai. 18. Surs de medicamente nocive. Pentru ,,creterea masei vitele sunt hrnite cu doze mari de chimicale. 19. Poate fi o surs de substane radioactive. 20. Surs de ageni cancerigeni. Salamurile, cremvutii in special din import, conin in cantiti mari diveri aditivi i conservani, care pot fi cancerigeni. Prelucrarea termic a produselor din carne, contribuie de asemenea la apariia agenilor cancerigeni. O aciune negativ asupra organismului o au supele de carne i zeama de carne, dat fiind faptul c colagenul esutului conjunctiv la inclzirea in ap se transform in clei-gluten (gelatin). Intrebuinarea alimentelor ce conin o mare cantitate de colagen sub form de gelatin, are urmri negative asupra funciilor rinichilor i ale sistemului articular. Carnea de pasre se distinge prin o cantitate mai mic de esut conjunctiv. Carnea alb este considerat cea mai valoroas datorit cantitii i calitii microelementelor i proteinelor coninute in ea. Grsimi animale. Cea mai preioas este considerat grsimea de porc, deoarece constituie ingredientul de alcalinizare a sangelui. Petele i produsele din pete, untura de pete aparin categoriei de produse cu activitate biologic inalt, constituie sursa unor substane minerale potasiu, fosfor, iod. Dar toat hran animal conine in mare cantitate substane extractive, baze purinice care duc la dezvoltarea aterosclerozei, podagrei.

Laptele i produsele lactate 1. Tuturor le este cunoscut faptul, c la varsta de 3 ani la copil se atrofiaz timusul, care produce fermentul ce disociaz lactoza laptelui. Face excepie laptele de capr,in care se conine acest ferment. Dar laptele de capr inclzit, pasteurizat sau fiert pierde acest ferment i enzimele coninute in laptele crud. Laptele de capr este bine s-l bei proaspt muls. Prin hrnirea artificial cu lapte de vac a nou nscuilor, are loc formarea permanent a produselor toxice i pe fondul slabelor bariere ale intestinului i ale ficatului, aceasta poate duce la dereglri atat fizice, cat i intelectuale. 2. Laptele de vac in organismul uman formeaz multe mucoziti, care provoac rceli i boli reumatice.
74

3. Cazeina un produs natural, obinut din lapte pentru fabricarea cleiului. Cazeina cel mai durabil clei in ziua de astzi. In siturile arheologice din secolele XIIIXIV au fost descoperite absolut intregi i nedeteriorate pieptenebijuterii fabricate din cazein. Iat cu ce clei fixm srurile, induraiile, articulaiile in propriul nostru organism! 4. In produsele lactate exist muli oxalai, care se depun in rinichi formand calculi de oxalai. La intrebuinarea produselor lactate in cantitate mare ficatul i rinichii nu reuesc s filtreze oxalaii, care patrund in sange i sistemul osteoarticular. Ca rezultat se dezvolt ostehondroza coloanei vertebrale inc de la o varst fraged (ele sunt constatate la copii deja de la 8 ani) i incepe depunerea srurilor in articulaii; artrite, artrozo-artrite. 5. Produsele lactate, fiind hran de origine animal, deplaseaz echilibrul acido-bazic al sangelui i al lichidul intercelular inspre partea acid. 6. Produsele lactate produse de fermentaie. In stomac are loc dj fermentaia cu secreie de uic (alcool), care distruge fibrele ficatului. 7. Prin lapte omul se poate imbolnvi de bruceloz i multe ale boli, de care sufer animalele. 8. Unii pacieni cu nivel de aciditate ridicat al sucului gastric consider c ii imbuntesc starea de sntate prin consumul de lapte. Dar aceast situaie este ineltoare, dat fiind faptul c procesul este oricum temporar, iar ulterior se stabileaste o dependen paradoxal: organismul nu va cuta s echilibreze aciditatea sucului gastric, ci dimpotriva sa o creasca permanent. 9. Dac mama nu vrea s fie de acord cu excluderea in totalitate a laptelui (de vac) din raia copilului, atunci exist o soluie de compromis: s aduge la mancarea cu lapte, suc de morcov crud, proaspt pregatit sau alt suc vegetal proaspt,astfel mucozitatea din produsul lactat se va dizolva. Mai mult ca probabil, c la inceput organismul se va folosi de acest amestec pentru purificare, pot aprea diaree i stri de vom cu eliminari de mucozitti. Nu trebuie s v speriai, facei clisme cu cantitatea de ap corespunztoare varstei (vezi Anexa 1). 10. Laptele, produsele lactate , inclusiv branzeturile, nu posed substane de balast (fibre alimentare), de aceia nu excit peristaltismul intestinal i se mic prin el incet. Laptele de vac se recomand s fie diluat pe jumtate cu ap pur.

Oule Coaja de ou conine cateva substane minerale, dar cel de baz este calciul (93% din coaja de ou). Calciul din coaja de ou se asimileaz foarte uor. Punei coaja de ou splat in prealabil intr-un borcan cu puin oet de mere sau soluie de acid citric (de preferat suc de lmaie) pentru 812 ore. Lichidul trebuie s acopere coaja de ou. Oetul de mere sau acidul citric, imbogit cu calciu, trebuie adugat in salate, supe i alte mancruri. Albuul de ou conine proteina avidina, care are proprietate antivitaminic. De aceia pentru a nu permite distrugerea vitaminelor,este necesar ca albuurile de ou s fie supuse tratrii termice . In glbenu nu exist substane antivitaminice, el poate fi mancat in stare crud. Proteina de baz din glbenu este vitelina (protein de cretere) al crui coninut ajunge la 80%. In glbenuul de ou se gsete mult lecitin proteine cu aciune antisclerotic, vitamine liposolubile retinol,vitamina D, tocoferol, vitaminele grupei B. Oul surs de fosfor, sulf, fier, cupru, potasiu, sodiu. Dac procesele dumneavoastr metabolice au fost restabilite, atunci este suficient s mancai 2 ou pe sptman i vei obine cantitatea necesar de substane enumerate mai sus.

75

Pinea 1. 1.Gramineele, inclusiv i boabele de gru, acidific sngele i lichidul interstiial (grunele aflate n fenofaza de coacere n lapte-cear, perioada de umplere a boabelor au proprietatea de alcalinizare). Nivelul normal al balanei acido-bazice a lichidelor dn organism este slab alcalin. 2. Pinea conine o cantitatea nu prea mare de sruri organice. 3. n aluatul pentru pine se adaug sare i alte suplimente .Pentru echilibrarea presiunii osmotice sarea are nevoie de lichid suplimentar, pe care l aspir din membrana mucoas a intestinului, ceea ce duce la uscarea ei, la mbolnviri i constipaii. 4. n aluatul pentru pine se adaug drojdie. n organismul nostru exist un minunat aparat de fabricat rachiu stomacul, care ne este dat pentru sinteza alcoolului etilic, n care sar dizolva substane, solubile numai n alcool (aceasta o tim nc din coal, de la leciile de chimie). Dar asemenea substane sunt puine, de aceia este suficient s mnnci sfecl sau morcovi, care conin amidon i zahr i n stomac se va sintetiza o cantitate suficient de alcool. Amidonul, prezent in paine, in gur se scindeaz pan la hidrai de carbon. Iar combinarea hidrailor de carbon cu drojdia din paine accelereaz de nenumrate ori reacia de sintez a rachiului in stomac i intestin. 5. Rachiul in varianta cea mai dezavantajoas, adic asemntor alcoolului denaturat, se formeaz in combinaie cu carnea, cu produsele animaliere i drojdia din painie. Este curios faptul, c pan la mijlocul secolului al XVIII-lea painea era preparat fr drojdie. 6. Coninutul mare de amidon din paine i din produsele de panificaie creeaz un mediu de cultur minunat pentru dezvoltarea microorganismelor. S ne amintim de agar-agar (geloz), pe care se insmaneaz microorganismele din produsele patologice recoltate din gat ,conjunctiva ochilor,mucoasa nazal si sange. Agar-agar este amidon cu glucoz, adic ceea ce se conine in paine. Aadar, in propriul nostru organism noi crem condiii pentru inmulirea a miilor de microorganisme i de aceia niciodat nu vom scpa de rceli cronice, reumatism, pielonefrit cu evoluie lent i alte afeciuni cronice, atata timp cat vom folosi in cantitate mare amidonul. 7. In organism cantitatea excesiv de amidon (hidraii de carbon) se transform in grsimi. Aceasta inseamnand multe kilograme de greutate inutil pentru inima i articulaiile noastre. Astfel, ne putem lipsi total de paine. Crupele ne asigur suficiente substane preioase, coninute in graminee (cereale).

Cartoful 1. Cartoful nu este o plant din locurile noastre. Intrebai selecionarii de cartofi, i ei vor da ingroziti din maini: cartoful are boli virale i canceroase (nu v speriai, nu s-a stabilit c ele se transmit la om), de aceia e nevoie de schimbat in intregime aceast cultur a cartofului, s introducem din nou in Rusia rsadul. 2. Cartoful conine o mare cantitate de amidon, in consecin, el contribuie la apariia rcelilor i bolilor cronice. 3. Cartoful surs de ,,rachiu in organism. 4. Surplusul de amidon din cartofi se transform in grsimi. 5. Doar sub coaj se gsesc in cartofi microelemente si vitamine.Dac curm cartoful de ea, din substane utile nu rmane practic nimic. 6. Cartoful nu conine fibre vegetale, celuloz, ceea ce duce la constipaii.

Untul de vac, maioneza, smantana, uleiul vegetal

76

Untul de vac, maioneza, smantana, posed aproape aceleai proprieti negative ca i produsele lactate. S-au efectuat cercetri microbiologice, care au artat urmtoarele: in salata cu maionez, dup 15 minute s-au inmulit sute de mii demicroorganisme; in salata cu smantan zeci de mii de microorganisme; in salata cu ulei vegetal microorganismele practic nu s-au inmulit. Nucile Nucile un produs proteic foarte preios. Coninutul de proteine din ele este de la 9 pan la 18%. Nucile conin vitamina E i multe microelemente: fier, cobalt, cupru, iod, nichel,precum i o cantitate suficient de acid ascorbinic (vitamina C). Coaja nucilor verzi conine foarte mult iod, iat de ce la curarea nucilor verzi degetele devin de culoare brun inchis. Nucile conin cantiti mari de hidrai de carbon. Conin i ulei. Dup compoziia lor nucile sunt carnepaine, adic conin multe protein i muli hidrai de carbon. De aceia in alimentaie ele pot fi servite ca un meniu separat- inlocuind carnea i painea. Dac nucile sunt verzi in coaj, splai-le i punei-le la inmuiat pentru 812 ore. Apa infuzat este bun de but deoarece este bogat in iod i alte microelemente. V recomand s nu aruncai membranele despritoare uscate dintre miezul de nuc. Pregtii o sticl de vodc (alcool de 40o) i aruncai acolo membranele despritoare interne in cantiti nelimitate.Tinctura va deveni de culoare brun inchis. Utilizai de la10 pan la 20 de picturi din aceast tinctur la 12 linguri de ap. Tinctura imbogete organismul cu iod i cu alte microelemente, are efect tonifiant, acioneaz benefic asupra potenei sexuale.

Leguminoasele In categoria leguminoaselor intr mazrea, fasolea, bobul, lintea, soia, nutul. Boabele conin 25% de proteine i aproape 50% hidrai de carbon, adic dup compoziie sunt de asemenea carne paine. De aceia in alimentaie ele trebuie intrebuinate separat, doar cu verdea i legume. Leguminoasele sunt bogate in sruri de calciu, de fosfor , mangan, vitamine din grupa B i substane cu aciune antisclerotic.

Varza de mare Varza de mare este bogat in iod, dar ea mai conine pe lang acesta i substane biologic active care inlesnesc asimilarea lui. Populaiile din rile de pe rmurile mrilor consum alge marine in cantiti mari, datorit acestui fapt in ele se inregistreaz o cot minim ale dereglrilor proceselor metabolice; iodul mai este i un biostimulator, imunostimulator i are proprieti anticoagulante, adic impiedic creterea nivelului de coagulare al sangelui i formrea trombilor , are efect antisclerotic. Se poate procura in farmacii varz de mare uscat, se mrunete prin rania de cafea i se intrebuineaz in loc de sare sau impreun cu sarea.

Cafeaua De obicei cafeaua este folosit pentru inlturarea oboselei, somnolenei, pentru ridicarea capacitii de munc. Cafeaua este consumat in special de persoanele cu tensiune arterial sczut. Cofeina coninut in cafea stimuleaz excitabilitatea centrilor vasomotori din creier, mrete frecvena i puterea contraciilor muchilor inimii, contribuie la creterea tensiunii arteriale. Dar trebuie de reinut, c persoanelor care sufer de distonie vegetativ-vascular, le este caracteristic starea de instabilitate a mecanismelor reglatorii ale sistemului nervos central.
77

De aceia aciunea prea puternic asupra unuia dintre componentele acestor mecanisme afecteaz echilibrul organismului, ceea ce duce la intensificarea iritabilitii i excitabilitii. De asemenea nu este lipsit de pericol, chiar i aciunea dozelor modeste de cofein asupra muchiului inimii. Persoanele cu predispoziie la ridicarea tensiunii arteriale sau care deja sufer de hipertensiune,inclusiv ischemie cardiac, ateroscleroz e mai bine s nu consume cafea. In afar de aceasta, trebuie de reinut cafeaua este un doping artificial, care creeaz dependen.

Ceaiul Ceaiul conine nu doar cafein, dar i substanele curative teobromin i teofilin, de aceia el dilateaz vasele sanguine i in mod moderat stimuleaz sistemul nervos. Ceaiul verde conserv maximul din proprietile naturale i conine multe fluoruri. Din acest motiv intrebuinarea ceaiului verde fr zahr intrete smalul dinilor. Eu personal am rezerve fa de ceaiul negru i verde din motivele, expuse mai sus in seciunea Cafeaua. Recomand s v preparai singuri ceaiul din acele plante, care cresc in imprejurimile voastre. Rchiica (iarba-sfantului-Ioan, rscoage)se recolteaz la inceputul infloririi, se culeg frunzele i florile. Putei aduga mcieul, menta, frunzele de coacz, viine,flori de tei, frunzele i florile fragilor de pdure, coacz uscat, ctin, frunze de ctin, cimbru, levnic, petale de trandafir. Pentru tonifiere bei ceai de tarhon. Plantele trebuie uscate in locuri umbroase , intorcandu-le des de pe o parte pe alta. De preferat, inc de la inceput s le tiai mrunt: crenguele uscate se taie mai dificil. Ceaiul medicinal de plante se recomand s fie but cu o or inainte sau dup, mas.

DATE GENERALE DESPRE STILURILE DE ALIMENTAIE

Pentru majoritatea oamenilor hrana constituie principala surs de energie. Dar sunt oameni care se pot lipsi i de hran. Adic atata timp cat exist soarele, aerul i apa organismul poate sintetiza singur proteinele, hidraii de carbon, grsimile, vitaminele etc. De hran se pot lipsi yoghinii; se tie i despre sfinii cretini, care s-au lipsit de hran. Pentru o stare normal omul trebuie s primeasc zilnic energie inclusiv i de la emoiile pozitive. Dac omul nu o primete in cantitate suficient, atunci incepe in mod intensiv s o compenseze prin plcerea de a manca. In funcie de comportamentul lor alimentar oamenii se impart in cateva categorii: 1. Gurmanzii manccioii. Ei primesc de la mancare cea mai mare plcere . 2. Asceii n alimentaie tipul opus. 3. Oamenii, care urmeaz stilul alimentar obinuit. La ei inc din copilrie este stocat programul alimentar: ,,De la carne putere, de la lapte i terci creti; ,, Ceai nu bei de unde puteri s iei? ; Trebuie s mnanci tot la rand!etc. La ei nu apare niciodat mcar gndul de a-i schimba stilul alimentar, stilul de via. 4. ,,Vegetarienii de cruditi. ,,Vegetarian neologism (termenul a fost introdus pentru prima dat in Marea Britanie in 1842), dar adepii acestei tendine sunt cunoscui inc din antichitate. Printre vegetarieni au fost muli cugettori, filosofi, scriitori, pictori, sportivi: Pitagora, Socrate, Leonardo da Vinci, Voltaire, Isaac Newton, Benjamin Franklin, JeanJacques Rousseau, Shelley, Lev Tolstoi, Albert Schweitzer, Albert Einstein, fenomenalul halterofil Georg Gakkeshmidt ( poreclit leul rus), Yurii Vlasov, V. Dicul i muli alii. Vegetarienii de cruditi folosesc nucile, fructele i legumele crude , gramineele incolite.

78

5. Lacto-vegetarienii in afar de hrana vegetal ei admit in raia lor laptele, produsele lactate, oule orice inseamn hran fr uciderea animalului. Ei folosesc hrana vegetal atat in stare crud, cat i tratat termic. 6. Oamenii care urmeaz stilul alimentar ,,disociat. Ce inseamn alimentaie disociat ? Aceasta inseamn s foloseti alimente combinate corect. Dac noi mancm in acelai timp diverse produse, trebuie s reinem faptul urmtor: pentru a fi asimilat, hrana diferit cere o reacie diferit din partea organelor digestive.

Proteine Carne, pete, ficat, ou, nuci, pstioasele, vinete, banane, lapte, produse lactate, brnz

Grsimi

Legume Varza de mare, varz, morcovi, ridiche de lun, ridiche, mazre verde, mrar, ptrunjel, castravei, salat, mcri, ardei gras, i toate celelalte legume, care nu conin amidon

Fructe

Amidon, hidrai de carbon Cartofi, sfecl, graminee, pine, i toate produsele de panificaie, macaroane, paste, terci, i alte crupe, produse de patiserie, cu miere i alte dulciuri

Unt de vac, ulei vegetal, fric

Fructe, poame de pdure, fructe uscate, inclusiv mere, grapefruit,caise, caise uscate, prune uscate, prune, ananas

nu se combina se combina se combina se combina nu se combina nu se combina

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

9.

Herbert M. Shelton propune s urmm urmtoarele reguli: S memorm tipurile de produse alimentare i capacitatea lor de a se combina unul cu altul. Nu se combin cu fructele i roiile amidonul i hidraii de carbon. Nu se combin proteinele i hidraii de carbon. Nu se combin dou tipuri de proteine din cele trei: produsele de carne, produsele lactate, i cele vegetale. Trebuie s intrebuinm doar un singur tip de protein la o mas. Proteinele i grsimile o combinaie nepotrivit. Grsimile incetinesc secreia sucurilor digestive necesare digerrii crnii, produselor lactate, leguminoaselor, nucilor etc. Amidonul, hidraii de carbon nu se combin cu fructele. Amidonul cu amidonul o combinaie neraional. Pepenele rou, pepenele galben, bananele,vinetele, roiile nu le combinai cu alte alimente. Aceste produse se asimileaz foarte repede, in timp ce alte produse nu primesc cantitatea suficient de suc digestiv pentru dezagregare. Laptele e mai bine s fie consumat separat sau deloc.

79

ANEXE

1. TEHNICA DE EFECTUARE A CLISMELOR EVACUATOARE.

Pentru clisme avei nevoie de un irigator , sau un termofor combinat, sau o par mare de cauciuc. Se folosesc diverse poziii: intins pe partea stang sau dreapt cu genunchii strani spre abdomen; stand pe vine; aplecat cu palmele sprijinite de genunchi; aezat pe coate i genunchi; intins pe spate. Irigatorul se poate aga, ridicandu-l sau coborandu-l dup necesitate. Pentru clisme e de preferat s folosii ap crud decantat sau ap fiart (la temperatura camerei 18oC). In ap e de dorit s adugai suc proaspt de sfecl (12 linguri la un litru de ap), s o acidulai puin cu acid citric sau oet (1 lingur) sau urin proprie in orice cantitate. Perioad optim din zi pentru purificare prin clisme este intre orele 57 dimineaa, orele 2021 seara. Inainte de executarea procedurii e de dorit s ungei canula rectal cu crem nutritiv, s evacuai aerul din tub, ridicand sau coborand canula in raport cu irigatorul, ateptand s curg ap i apoi inchidei robinetul. Trebuie s pregtii un loc comod pentru efectuarea clismei, dar s supravegheai ca furtunul s nu fie incordat, cand ve-i incerca s introducei canula rectal. Pregtii pentru aceast procedur o muama sau o folie de plastic. Poziia in perioada procedurii pe coate i genunchi mai degrab pe un singur cot, a doua voastr man va fi ocupat cu introducerea canulei in rect i susinerea ei. Introducei canula rectal atent i incet, ca s evitai vtmrile (mai ales in caz de hemoroizi). Relaxai abdomenul. Nu v incordai. Putei introduce direct furtunul, scoand canula, i atunci apa va curge mai repede in intestin. Acomodai-v cu executarea proceduri in aa fel inca ca s nu v stropii. Introducand canula rectal (sau captul furtunului), incepei energic s inspirai aer pe gur fcand pauze intermitente prelungite i apoi s-l eliminai tot pe gur prin expiraii scurte (dac v este incomod, respirai pe nas). Facei 7 inspiraii i apoi v odihnii puin. Cu cat mai energic inspirai aerul, cu atat mai repede va ptrunde toat apa in intestin. Dac nu a ptruns toat apa, i dumneavoastr simii o durere puternic in intestine de la rscolirea coninutului lor, inchidei robinetul furtunului sau strangei cu mana furtunul (ca s stopeze apa), ridicai-v in picioare, lsand canula in anus, i masai abdomenul cu micri verticale ale mainii spre ombilic, apoi continuai procedura. Trebuie introdus toat apa! Cand apa din irigator se termin, inlturai canula rectal, punei pe anus un erveelul sau un tampon pregtit in prealabil, incordai muchii anusului i strduii-v s reinei apa cel puin 7 minute. Durerea din abdomen potolii-o cu micri blande de netezire. Dac reuii micai-v cu apa introdus in intestine. Totui s nu v plimbai prea departe de scaunul veceului. Aceasta se poate termina cu o curenie neprevzut. Se poate intampla ca la primele clisme s v fie greu s reinei apa. Nu-i grav fugii la toalet i eliberai-v de ea. Dar nu trebuie s procedai aa cu toate clismele. ezand pe scaunul veceului, masai abdomenul. Pipii cu mainile intestinul dac galgaie, inseamn c nu a ieit toat apa. Nu facei clisme in lips de timp; trebuie s evacuai fr grab pe cat posibil tot coninutul intestinului gros. Este inadmisibil s lsai ceva in intestin: reabsorbindu-se in intestine cantitatea de ap rmas v va duna i va provoca o stare neplcut. Clisma se consider a fi reuit, dac la finalul procedurii ai simit un gol in abdomen i uurare in corp. Dac simii c a mai rmas mult coninut care nu se elimin, trebuie s mai adugai adic s mai turnai ap in irigator i iari s mai facei clism, pentru a impinge tot ce a rmas in abdomen.
80

Ar fi foarte bine ca inainte de clism s aib loc defecaia in mod natural (golirea intestinului). Desigur, in cazul constipaiilor cronice golirea intestinului inainte de clism poate s nu aib loc. Practica ne-a sugerat urmtoarea variant pentru cei care au constipaii: pentru inceput introducei 0,5 litri de ap i evacuai-o imediat. Aceasta va elibera rectul. Umplei cu ap irigatorul (irrigator de cauciuc) i efectuai clisma in modul descris mai sus. In cazul rsucirilor intestinului, prezenei aderenelor la colonului sigmoid, probabil, va fi nevoie s introducei de doua ori sau de trei ori cate 0,5 litri de ap, ca abia apoi s putei introduce dintr-o dat 2 litri de ap. Reinei, c volumul necesar splrii intestinului trebuie s fie de 6 litri de ap, probabil chiar i 8 litri, ar fi bine pan la eliminarea apei curate. Aa c, supravegheai ca volumul apei introduse s fie nu mai mic de 6 litri. In cazul atoniei intestinale pronunate, prezenei aderenelor in mezenter, a depozitelor mari de deeuri, probabil ve-i aveai nevoie de pauze pentru continuarea curirii intestinului. Unor pacieni pentru efectuare primei proceduri le-au fost necesare 4 ore. Dar apoi ce uurare au simit, li s-au normalizat tensiunea arterial i somnul. ATENIE! In unele ediii publicate se recomand splarea intestinului cu ap fierbinte, adic efectuarea clismelor fierbini.Dup cum a demonstrat practica, clismele fierbini sunt potrivite doar persoanelor practic sntose. Celor care au fisuri anale, hemoroizi care sangereaz, formaiuni tumorale maligne sau benigne, clisma fierbinte este contraindicat, in plus s facei clism fierbinte cu asemenea suferine inseamn s provocai senzaii dureroase puternice. Trebuie de asemenea de tiut, c o clism fierbinte poate cauza ridicarea tensiunii arteriale. Persoanelor practic sntoase in loc de clisme rece li se poate recomanda cea fierbinte. Totui trebuie reinut c purificarea pe etape a organismului, descris amnunit in aceast lucrare, trebuie efectuat folosind clismele reci. Clisma fierbinte se poate aplica doar cu scop preventiv: ca de exemplu, o dat pe sptman sau la o purificare profilactic de scurt durat, dar fr purificarea total a organismului. Se face o sptman zilnic, o sptman peste o zi, apoi peste dou zile, i aa mai departe pan la o dat pe sptman. Temperatura apei pentru clism trebuie s fie tolerabil la atingerea cu mana, in sensul c testand-o cu dosul palmei s nu simii dorina de a retrage mana. In ap s nu adugai nimic. Clisma fierbinte e de preferat s o facei fr s utilizai canula rectal; captul furtunului se unge din abunden cu untdelemn. Reinei in voi apa pan cand apare o dorin puternic de golire a intestinului. Masand in mod energic abdomenul, trebuie s ,,dai afar toat apa, deoarece ap fierbinte se absoarbe mai uor in esuturile pereilor intestinali, i odat cu ea i deeurile dizolvate. Procedura poate fi considerat terminat, dac la masajul energic al intestinului acesta nu galgaie i nu orcie, adic intestinul este complet golit.

Particularitile efectuarii clismelor evacuatoare la copii. La efectuarea clismelor la copii este nevoie s utilizai canula rectal special pentru copii, ungand-o in prealabil la fiecare introducere. Poziia corpului copilului la efectuarea procedurii poate s fie orce poziie confortabil pentru el i pentru cel care va efectua procedura. E necesar s introducei apa pan apar la copil primele senzaii neplcute, dup aceia presai furtunul, apoi atent continuai introducerea apei pan cat poate indura copilul. Apoi copilul trebuie s goleasc intestinul, i procedura trebuie continuat. Cantitatea de ap introdus trebuie s corespund varstei (vezi mai jos). Dac copilul suport cu rbdre clisma, se poate introduce i mai mult ap pan de spltur devine curat. Tehnica de administrare a procedurilor de purificare este expus detailat mai sus in Anexa 1.

81

Vrsta 3-6 ani 6-9 ani 9-14 ani

Volumul de ap, introdus prin clism n cteva prize, dar n suma nu mai mic de litrii indicai 1,5 litri 2 litri 3-4 litri

Dac vor aprea unele dificulti la efectuarea clismelor evacuatoare sau vor aprea senzaii neplcute, urmai recomandrile din Anexa 2 (vezi mai jos).

2. POSIBILE REACII LA EFECTUAREA CLISMELOR

1. Apa nu intr in intestin din cauza rsucirii colonului sigmoid, prezenei aderenelor, spasmelor, materiilor fecale, dopurilor de gaze i altele. In cazul acesta pot s v sftuiesc doar s fii rbdtori, s continuai procedura i s schimbai apa rece cu cea fierbinte. Putei schimba poziia corpului sau s facei clisme in timp ce v aflai in cada cu ap cald. 2. Apa intr intr-o cantitate mic, ajunge pan la o anumit poriune i se intoarce inapoi (cauzele sunt aceleai). V sftuim s taiai captul tubului de cauciuc sub un unghi de 45o i s il folosii fr canula rectal. El este indeajuns de moale i nepericulos pentru mucoas i foarte atent putei s-l introducei mai adanc, trecand de sfincterul intern al rectului. 3. Apa intr, dar nu iese sau iese cu dificultate. Recomandm s masai pe rand centrul ambelor palme in sensul acelor de ceasornic (proiecia intestinului subire), apoi proiecia intestinului gros in direcia sgeilor din figur (vezi fig. 7, 8). 4. Dureri in abdomen la efectuarea clismelor, determinate de prezena aderenelor, diverticulilor, dopurilor de gaze i de fecaloame. Se recomand s netezii abdomenul vostru in spirale in sensul acelor de ceasornic . Spirala se dezrsucete de la ombilic spre periferie. De asemenea masai ambele palme cum este artat in fig. 7, 8. Dac nu v ajut facei o baie cald in poziie ezand (apa trebuie s ajung pan la nivelul inimii) i continuai masajul abdomenului i al palmelor. 5. Acutizarea boli hemoroidale. V sftuim s nu v ingrijorai, continuai procedura, ungand din abunden canula rectal sau captul tubului de cauciuc cu crem nutritiv sau vaselin, ori cu unt de vac sau ulei vegetal. Nu v speriai, in caz c apar sangerri hemoroidale, este chiar bine: se elimin sangele stagnat impreun cu toxinele. La apariia durerilor hemoroidale sau sangerrilor se recomand s masai pe ambele palme proiecia rectului, dar in sens invers direciei sgeilor, adic de jos in sus (vezi fig.7, 8). Proiecia rectului: de la locul convergenei degetului mijlociu i a celui inelar pe palm i mai departe mai sus de-a lungul palmei cu 1,52 cm. Masai cu putere, punctele dureroase din aceast zon, se poate masa cu un obiect ascuit ca de exemplu un pix-stilou neutilizabil, pan la limita de suportabilitate a durerii i pan la dispariia durerilor hemoroidale sau a sangerrii. Dup terminarea clismelor se poate introduce in anus un supozitor din ghea ori s pregtii voi singuri supozitorul folosind o mnu de cauciuc; degetul mic al mnuii de cauciuc se umple cu zpad, ghea din frigider,dup care se leag la baz. Se unge cu crem nutritiv i se introduce in anus pentru 1520 minute. Se pot introduce supozitoare cu glbenele sau cu mtrgun (beladona) (supozitoarele gata preparate se vand in farmacii). Supozitoarele de ghea pot fi preparate i dup alt metod: facei din hartie nite pungi mici, punei-le intr-un pahar mic sau o ceac. Umplei punguele cu ap sau infuzie din oricare plant enumerat mai jos: mueel, glbenele,coada oricelului, talpa-gatei (leonurus
82

cardiaca), ment, tei, ptlagin (1 linguri de plant la un 1 pahar cu ap fierbinte). Punei acest pahar cu pungulie in congelator. Astfel la indemana dumneavoastr mereu vei avea supozitoare in cazul acutizrii hemoroizilor.

3. COMPOZIIA PLANTELOR FOLOSITE IN PURIFICARE

Compoziia Nr. 1 I. Plante cu aciune coleretic (coleretic-colagoge) 1. Imortel galben 2. Mtase de porumb 3. Rdcin de ppdie 4 pri 4. Vetricea 5. Troscot 6. Dracil (lemnul galben) II. Plante purgative 1. Rdcin de revent 2. b. Scoar de cruin 3. c. Frunze de sena (Sennae folium) 3 pri 4. d. Salb moale 5. e. Semine de in III. Plante diuretice 1. Strugurii ursului 2. Coada-calului 3. Muguri de mesteacn 2 pri 4. Ortosifon (ceai de java) IV. Plante calmante 1. Talpa-gatei 2. Ment 1 parte 3. Mueel In fiecare compoziie se aleg in proporii egale. Noi v-am prezentat o compoziie de plante dorit. Dar niciodat nu amanai numic pentru mai tarziu. Chiar dac ai gsit doar cate o plant din fiecare grup, incepei deja s intocmii amestecul de plante pentru purificare, totui obligatoriu s meninei proporiile de 4 : 3 : 2 :1. Modul de preparare: peste 1 linguri de amestec se toarn 0,5 pahar cu ap in clocot, se fierbe 12 minute, se infuzeaz 20 minute i se bea cald corespunztor orarului, expus in variantele de purificare a organismului. Compoziia Nr. 2 (prescurtat) I. Plante cu aciune coleretic 1. Imortel galben 2. Mtase de porumb 4 pri II. Plante purgative 1. Frunze de sena(Sennae folium) 3 pri III. Plante diuretice 1. Strugurii ursului sau 2. Coada-calului 2 pri IV. Plante calmante 1. Talpa-gatei sau 2. Mueel 1 parte Modul de preparare e aceiai ca i in prima compoziie.
83

Compoziia Nr. 3 (pentru ulcer gastric i duodenal a 2-a zi, varianta VII) 1. Seminele de in (1 lingur la 250 ml de ap fierbinte (in clocot) se infuzeaz in termos timp de 2 ore. Se bea pe stomacul gol (pe durata curie de foame) sau dup mas. 2. Rdcina de obligean, suntoare, semine de in, ptlagin, talpa-gatei (proporii egale). Seara punei 2 linguri de amestec in termos. Turnai peste el 0,5 litru de ap fierbinte. In ziua urmtoare se bea cald cu 2030 minute inainte de mas. Compoziia Nr. 4 (in acumulri de gaze i balonarea abdomenului, Indicat in zilele de ieire din procesul de purificare) Amestec de plante: fenicul, ment, rdcin de valerian (in proporii egale). 1 lingur de amestec se infuzeaz in 300 ml de ap fierbinte (in clocot) in decurs de 2 ore (de preferat in termos). Se administreaz in stare cald, cate . pahar de 3 ori pe zi cu 2030 minute inainte de mas. Compoziia Nr. 5 (in constipaii episodice) Amestec de plante: scoar de cruin, talpa-gatei (in proporii egale). Peste 1 linguri de amestec se toarn 200 ml de ap fierbinte(in clocot), se fierbe 23 minute, se las la infuzat pentru 3040 minute. Se administreaz intre mese cate 0,5 pahar de infuzie.

4. ALIMENTAIA LA IEIREA DIN PROCESUL DE PURIFICARE

1-a zi 9.0017.00 Pe parcursul zilei la fiecare 2 ore bei: cte 200 ml de ap fierbinte mpreun cu sucul de la o lmie, peste 30 minute dup apa cu lmie - un pahar de suc (morcov -3 pri, sfecl -1 parte) sau un pahar cu decoct de legume (vezi Anexa Nr.5) 3 clisme a cte 2 litri de ap n prima jumtate a zilei sucuri, n a doua jumtate a zilei sucuri, salate fr ulei i sare (pn la saturare). Sucuri, salate, sfecl fiart, sup de legume + puin sare i ulei vegetal. La fel + zeam de lmie (se adug sucul de la o lmie la 1 litru de lapte, se nclzete la un foc mic pn se brnzete); ceai din plante cu miere(o jumtate de linguri la 1 pahar cu ceai). La fel ca i n a 4-zi, + brnz preparat cu adaos de lmie, legume nbuite, fructe, fructe uscate. La fel ca i n a 5-a zi, + nuci La fel ca i n a 6-a zi, + cacaval

19.00 2-a zi 3-a zi 4-a zi

5-a zi 6-a zi 7-a zi

In perioada ieirii din procesul de purificare luai zilnic cate 50 g de decoct de scoar de cruin in timpul mesei (1 linguri la 1 pahar cu ap clocotit, se ine la baia de aburi 15 minute, se rcete, se strecoar). Dac nu avei scoar de cruin, se poate administra . de linguri de frunze de sena la 1 pahar cu ap clocotit. Se bea pe parcursul zilei. In cazul intensificrii senzaiei de foame, in a 5-a sau a 6-a zi facei o zi de pauz in alimentaie (ziua de foame). Seara inaintea zilei de repaus alimentar este recomandat s purificai intestinul cu 1-2 clisme. Mai departe continuai alimentaia de la a 4-zi. Peste o sptman putei repeta ziua de repaus in alimentaie (ziua de foame).
84

5. REGIMUL ALIMENTAR ZILNIC RECOMANDAT DUP PURIFICAREA ORGANISMULUI*

* Se recomand urmarea acestui regim in decurs de o lun dup purificare

8.00, 9.00 12.00, 13.00 15.00, 16.00 18.00, 19.00

fructe, compot din fructe uscate; salate din cruditi, ulei vegetal; ceai din plante cu miere; fiertur de legume, ciuperci, brnz fcut cu mijloace proprii, nuci, cacaval, pete.

Particularitile pregtirii mancrii 1-a mas (orele 8--9). Fructele se spal minuios, se mestec bine, pot fi date prin rztoare. Fructele uscate tari se spal in prealabil, se toarn peste ele ap fierbinte, se las la infuzat peste noapte. Nu se fierb i nu se adaug zahr. 2-a mas (orele 1213). Cruditi: morcov, castravete, varz, dovleac, dovlecei, nap, sfecl i altele se rzuiesc, se taie verdeaa, se adaug mirodenii, se amestec. Se poate aduga ulei vegetal. Cartofii se mnanc doar copi sau fieri la aburi. 3-a mas (orele 15-16). Ceai din plante (sovarv, ment): peste plante se toarn ap rece, se incalzete pan d in clocot, se ia de pe foc i se infuzeaz. Se bea cu miere. 4-a mas (orele 18--19). Decoct de legume: se dau pe raztoare orice fel de legume (crude): ridiche, nap, ardei gras, elin, ptrunjel etc., dar mai mult sfecl i morcov, se adaug mirodenii,chimen, se toarn peste ele ap rece, lsai pe foc pan d in clocot, dar nu lsai s fiarb, stingei focul i lsai la infuzat peste noapte. Dimineaa legumele se strecoar,se storc i se arunc. In decoct rzuii legume crude, adugai verdea i mirodenii, se poate aduga smantan sau branz, ambele preparate cu propriile mijloace. Decoct de ciuperci: ciupercile uscate se macin prin rania de cafea, se toarn peste ele ap fierbinte i se las la infuzat peste noapte. Dimineaa se fierb bine. In decoct se pot rzui legume crude, se taie mrunt mirodeniile i verdeaa. Brnz de vaci fcut n cas: laptele (dac folosii lapte praf, in prealabil dizolvai-l in ap) se inclzete, dar nu-l aducei pan la fierbere i turnai in el unul din urmtoarele trei componente: 1) 12 linguri de clorur de calciu cumprat in farmacie (la 1 litru de lapte), 2) 10 tablete de pepsin (in prealabil dizolvate cu puin ap), 3) sucul de la o lmaie, grapefruit, sau mr. Dup ce laptele se incheag, se strecoar printr-un tifon, apoi branz cu tot cu tifon se aga , ca s se mai scurg puin zerul din ea. Nu se bea zerul de pepsin i clorur de calciu, doar cel de la fructe se poate bea i folosi pentru prepararea de ocroc (un fel de bor), pentru aceasta rzuii in ea legume crude, adugai verdea i mirodenii. Putei aduga i nuci. Brnz srat telemea, branz-suluguni i alte se dau prin rztoare, se invelete in tifon i se cltete bine in ap rece sau se taie in felii subiri i se pune in apa. Pete congelat (batog, navaga, pstrug, ceg) se pune la cuptor i se fierbe inbuit pan e gata. Pestele nu trebuie prjit, se poate pregti la aburi. Ca buturi pregtii sucuri din tot felul de legume i fructe crude. Este foarte bun pentru sntate sucul combinat din morcovmr-sfecl in proporii de 5 : 4 : 1 sau din morcov-sfecl-castravete in proporii de 6 : 1: 3. Se recomand s fie limitate: 1. Carnea. Dac v este greu s renunai la ea de la inceput, atunci s consumai in special carne de vit: punei la fiert o cantitate mare de ap impreun cu mirodenii (foi de dafin, ptrunjel, elin, chimen i altele) i cind apa d in clocot introducei poria de carne,
85

tiat ca pentru stroganoff (faii inguste de carne cu diametru de aproximativ 0,7cm i lungimea de 34cm), exact pentru 2 minute, s urmrii cu strictee ceasul. Carnea se servete cu cruditi i mirodenii. Dar s nu mancai nici un fel de supe de carne i de pete sau zeam de carne gin nici de vit. Incercai treptat s reducei proteinele animaliere. S excludei conservele de carne. 2. Toate produsele de fermentaie: a) painea i produsele de panificaie, zahrul i toate produsele in care el este inclus: ingheata, prjiturile, biscuiii, napolitanele i alte produsele de cofetrie; b) toate produsele lactate fermentate: smantana, branza dulce, chefirul, iaurtul, acidofilin, untul, branzeturile topite, cele pentru copii, branzeturile glazurate, branz Roquefort (branz albastr); c) toate conservele din carne, pete, legume i fructe i produsele conservate, sucuri i compoturi gata preparate (din comer), varza murat, castravei murai, marinatele. 3. Incercai s evitai sarea.

Sfaturi utile pentru meninerea organismului in stare curat 1. S obinuii intestinul s lucreze cu stomacul gol i ar fi bine inainte de somn s urmrii mereu defecaia. 2. Luai ca regul s bei nu mai puin de 0,5 litru suc de morcov i 50 100 g suc de sfecl (in amestec) pe zi. 3. Ar fi bine ca din cand in cand s efectuai procedura de sugere a uleiului vegetal, descris in capitolul 1. 4. Alegei o zi din sptman pentru repaus alimentar (ziua de foame). 5. La sfaritul fiecrei luni s inei 2 zile de foame sau s urmai metoda Shank Prakshalana (se recomand pacienilor refcui). 6. De 2 ori pe an s efectuai purificarea vezicii biliare, ficatului, canalelor , diverticulilor. 7. Dac avei probleme cu somnul, atunci inspirai rdcina de valerian: se pune rdcin pin la jumtatea unui borcan cu volumul de 200 ml i se umple cu alcool de 96% sau vodc. Se inchide strans borcanul, se las la macerat 2 sptmani.Nu se strecoar. Se inspir alternativ cind pe o nar, cind pe alta, acoperind-o pe cea vecin, dar nu mai mult de 3 ori pe edin. 8. Dac v este greu fr paine, atunci mai bine o coacei fr drojdie (paine fcut in cas): se ia 0,5 litru de ap mineral (de preferat Arzni sau Borjomi), se frmant aluatul, s nu fie nici gros nici subire, se ia cu lingura, se tvlete prin fin i se pune pe tav. In prealabil s inclzii bine cuptorul. In apa mineral se poate rzui branz, se adaug puin suc de lmaie i trae. Intrebuinarea traelor e util deoarece conin magneziu. 9. Nevoia psihologic de a intrebuina terciul poate fi satisfcut cu crupe uscate. Prepararea: se spal hrica, se usuc, se rumenete puin in tigaie, se macin prin rania de cafea. Se adaug in salate. Se recomand de amestecat cu trae. 10.Avei grij cu fructele: s nu mancai prea multe. Pe zi se mnanc nu mai mult de 23 mere. 11.In caz de tuse bei infuzie de smochine: se spal 5 smochine, se pun in 0,5 litru de lapte, se inclzete pan la fierbere, se bea cu inghiituri mici in stare cald (nu se mnanc smochinele) sau se toarn peste smochine nu lapte, ci zer de la branza fcut in cas. 12.Intervalele dintre variantele de purificare pot fi la inceput de la 2 sptmani pan la 3 luni, dar pe msur ce se reface sntatea, e suficient in scop curativ s efectuai purificarea la fiecare jumtate de an. 13.Nu uitai s facei gimnastic pentru coloana vertebral i in fiecare zi s curii pielea (du sau baie) se pot folosi 3 linguri de sare (de preferat marin) la o cad cu ap i 12 picturi de tinctur de iod de 3 %.
86

INCHEIERE
Omul din ziua de azi, este in stare singur sau cu ajutorul medicului, s inving toate procesele patologice din organismul su. Iar primul pas spre izbvirea omului de diverse boli este purificarea. Spre a veni in ajutorul dumneavoastr, dragi cititori, a fost scris aceast carte, in care sunt prezentate metode de purificare i de restabilire a organismului, aprobate dup muli ani de practic in efectuarea curelor de tratament-insntoire prin purificare. inei minte, organismul se vindec singur, iar noi impreun cu dumneavoastr doar il ajutm. De aceea de la dumneavoastr se cere doar rbdare i dorin de a realiza scopul propus. A vrea inc o dat s reamintesc cititorilor mei: dac in perioada sau dup purificare ai simit o stare de indispoziie, nu trebuie s v alarmai. Uneori organismul prin acutizare elimin deeurile acumulate in el pe parcursul multor ani. Fii ferm convini c aceast manifestare este temporar, insui natura folosete energia organismului pentru purificarea lui. In curand multe boli vor disprea i dumneavoastr v vei recpta energia i sntatea. Cu rbdare i munc vei obine rezultatele dorite. V doresc mult succes pe acest drum deloc uor! In incheiere a dori s ii mulumesc doamnei E. P. Dostoevskaia, care acum 16 ani m-a adus pe calea purificrii i refacerii naturale a organismului, profesorului meu de iridodiagnostic (diagnosticare dup irisul ochilor) A. M. Kotliarskii, care m-a invat s ineleg organismul in raportul de uniune cu natura inconjurtoare i cu energia Pmantului i a Universului. A dori smi exprim recunotina fa de directorii Fondului Internaional Ajut-te singur D. Y. Zadvornii, I. L. Zadvorniaia, A. E. Alexeev, care in decurs de 4 ani mi-au oferit posibilitatea de a inva multe metode netradiionale de tratament, s le aplic in practic i mi-au oferit suportul in toate inceputurile mele de creaie. Ii mulumesc in mod deosebit mamei mele i soului meu pentru susinerea moral in munca mea de insntoire a oamenilor din multe orae, sate, republici U.R.S.S. i din Rusia. Le mulumesc tuturor ucenicilor mei, discipolilor i miilor de pacieni, care, invand s-i refac propria lor sntate, ii ajut pe alii s fac la fel. La fiecare din ei le-am druit o prticic din sufletul meu. Mulumesc pacienilor care mi-au trimis scrisori, in care imi imprtesc bucuria in legtur cu imbuntirea sntii lor i chiar a insntoirii complete. Cateva din scrisorile primite (cu acordul autorilor lor) le-am introdus in carte. A fi fericit dac cartea mea ar ajunge s ajute cititorii in viaa noastr grea la refacerea proprii snti i la alegerea unui nou mod de via sntos.

Cu dragoste Eliseeva O. I. Medic, doctor in t. med.

87

EXTRASE DIN SCRISORILE PACIENILOR DOCTORULUI O. I. ELISEEVA

Inc din copilrie eram firav, bolnvicioas, de mine se aga absolut orice, iar zilele petrecute in spitale s-au acumulat in ani. Cand m-am adresat Dumneavoastr sufeream de urolitiaz (cu 23 de ani in urm am suportat o intervenie chirurgical grea pentru inlturarea calculilor din ureterul drept). Ca urmare a efectului indelungat (5 ore) al anesteziei locale am rmas cu o puternic alergie la mirosuri, adic nu puteam pur i simplu s m aflu acolo, unde mirosea a ceva, tot corpul mi se acoperea cu erupii de culoare rou-inchis, i simeam o mancrime ingrozitoare. Pe lang aceasta, mai sufeream i de dischinezie biliar, dureri de cap persistente, deseori sufeream de boli respiratorii acute, eram extrem de irascibil. Dup sfatului medicilor aproape in fiecare an mergeam la sanatoriu cu profil urologic, dar efectul tratamentului era de foarte scurt durat, iar in ultimii ani practic nu se mai simea: investigaia cu ultrasunete din nou constata mult nisip i mici calculi in rinichi, dureri chinuitoare in zona alelor. i iat c m pregteam pentru o nou operaie.Acea zi, cand soul meu a deschis televizorul, intampltor (sau mai degrab nu) i a gsit emisiunea Ajut-te singur, in care Dumneavoastr relatai despre metodica dumneavoastr, mi s-a intiprit in minte pentru totdeauna. Mi-a insuflat speran! In 2 zile deja eram la Dumneavoastr la diagnostic i am inceput procesul de purificare, rezultatele de pe urma lui au fost uluitoare: dup cateva zile rinichii s-au curat de pietrele mici i nisip, iar cel mai uimitor lucru a fost c procesul respectiv a fost nedureros (pe mine m vor ineleage cei, care mcar o dat au suferit un acces de colic renal, cand de durere in sensul strict al cuvantului ii pierzi cunotina). De mirosuri nu imi mai este fric a disprut alergia. Durerile de cap, din cauza crora era practic imposibil s ridic capul de pe pern, au disprut complet (!). A disprut irascibilitatea, ceea ce a contribuit la imbuntirea relaiilor de familie. Am devenit iari plin de via, vioaie, m simt mai sntoas i mai tanr decat acum 10 ani. V mulumesc din suflet pentru acest lucru, i pentru faptul c Dumneavoastr mi-ai druit increderea c in cazul in care boala ii face brusc apariia, nu am nevoie s mai fug la doctori, s pierd timp stand la randuri interminabile i s primesc doar o uurare temporar, iar toate acestea datorit faptului c Dumneavoastr i metodica Dumneavoastr m-au invat cum s m ajut singur pe mine. I. M. M. (38 de ani)

Am 62 de ani, dintre care 30 de ani am fost bolnav, i numai ce boli nu am avut. Cand eram mai tanr, spuneau ca sunt bolnav imaginar, cand am imbtranit, ziceau c toate bolile mele sunt cronice. Mergeam la tot felul de bioterapeui i clarvztori, am cheltuit o grmad de bani, dar crua cu probleme tot acolo a rmas. Dup ce m-am adresat la Dumneavoastr cu plangeri de slbiciune, dureri de cap, tensiune arterial ridicat, dureri persistente in abdomen, spate, articulaii, insomnie, am trecut diagnosticul, apoi am trecut prin purificarea intestinului, ficatului i a rinichilor. Dumneavoastr m-ai invat despre inelepciunea vieii, iar eu am ineles c toate bolile noi leam pricopsim datorit modului de via incorect Pan la intalnirea cu Dumneavoastr cantream 85 de kg, iar acum 69. Aceasta fr nici un fel de tablete i alte chimicale. Acum am un somn bun; mult energie, m simt mult mai tanr. V sunt foarte, foarte recunosctoare pentru tot N. B. C. (62 de ani)

88

 Cu un diagnostic teribil: fibrom uterin (de 78 sptmani), cu hemoragie i cu anemie m-au trimis la operaie urgent extirparea uterului. Am trecut la Dumneavoastr prin cura de purificare pe baz de diet cu administrare de sucuri. Dup efectuarea tratamentului hemoragia s-a oprit, uterul s-a micorat pan in trei sptmani. Am putut s triesc o alt via. Am nscut un fiu, el are acum deja 2 ani i 6 luni. N. G. O. (34 de ani)

Pan s incep in mod sistematic s cur organismul, aveam dureri de cap, sinuzit cronic (mi se fceau puncii aproape in fiecare lun), constipaii. Iar Dumneavoastr tii, dup purificare dispoziia mi s-a imbuntit brusc. S-au redus durerile de cap, a disprut sinuzita, mi s-a normalizat defecaia. Apoi am inclus-o i pe mama in procesul de purificare. Pe ea in decurs de 10 ani o suprau durerile de cap, rcelile frecvente i insomnia. Deja dup prima zi de purificare, ei i-au trecut durerile de cap, care inainte ii cedau doar cu analgezice. Apoi s-a imbuntit somnul, s-a ridicat dispoziia. Purificarea organismului ofer o incrctur corect de energie, reintoarce credina in vindecare. Dumneavoastr ne-ai fcut s privim viaa noastr cu ali ochi, i pentru aceasta v suntem extrem de recunosctori. A. C. B. (26 de ani)

In stare de preinfarct Dumneavoastr m-ai luat la cursul dumneavoastr de purificare, i deja dup dou sptmani la mine s-a produs o imbuntire considerabil a cardiogramei i a strii mele generale. Acum continuu s muncesc in mod energic i i-mi amintesc cu recunotin de intalnirea noastr din anul 1990, cand Dumneavoastr m-ai indreptat pe calea sntii i a bucuriei... G.A.O. (62 de ani)

Dac v amintii, am fost la staionarul Dumneavoastr pentru purificarea organismului in mai anul 1993. Am sosit intr-o stare de depresie acut cu o permanent greutate in regiunea ficatului, cu insomnie, senzaie de oboseal cronic, abia imi micam picioarele. In timpul nopii apreau dureri puternice violente in articulaiile coatelor i genunchilor. M deranjau frecvent durerile in ale, iar in ceea ce privete inima sufeream de aritmie. In staionar am efectuat purificarea organismului, ficatului, am fcut gimnastic i chiar m-am scldat in apa rece a raului Moscova. Tratamentul mi-a intrecut toate ateptrile. Din mine a ieit un borcan de 750 de grame plin de calculi (pietre) de colesterin i bilirubin, nisip, puroi, fulgi. Pietrele erau de la mrimea bobului de mazre pan la mrimea unei nuci. In urma tratamentului toate durerile au disprut, somnul s-a restabilit, nu imi m-ai simeam inima. Acas eu respect in continuare tot ce mi-ai recomandat Dumneavoastr in privina purificrii organismului, alimentaiei i a modului de via. Intineresc pe zi ce trece. Cunotinele mele nu m mai recunosc intr-atat mi s-a schimbat infiarea V. V. N. (48 de ani)

Vreau s imi imprtesc bucuria. Am 65 de ani, am venit la Dumneavoastr cu diagnosticul: adenom de prostat de gradul 34. Am fost trimis la operaie in legtur cu adenomul de prostat. M simeam ingrozitor: stare de slbiciune, zgomot in urechi, ameeli, dureri in regiunea coloanei vertebrale. Dup purificarea organismului i purificarea profund cu orez, o cur de microclisme peste o lun prostata s-a micorat la o treime, iar peste jumtate de an la jumtate. In momentul de fa nu m pot plange, adenomul de prostat e de gradul 1, nevoia de operaie nu mai este de actualitate
89

A. I. P. (65 de ani)

Aveam eroziune a mucoasei duodenale, o inflamaie puternic a vezicii urinare, a rinichilor, fibroz mamar, inflamarea mucoasei gastrice, colecistit cronic. Pe parcursul a 3 zile de foame total s-a efectuat purificarea intestinului, vezicii biliare, a ficatului. Apoi purificarea sistemului limfatic i articular. Datorit acestor msuri complexe durerile suprtoare au trecut, eroziunea s-a cicatrizat, s-a normalizat funcia vezicii urinare, a rinichilor, s-a reabsorbit fibroza mamar. A aprut senzaia de uurare, o ascensiune emoional. Dup cursul de purificare in decurs de 6 luni am meinut o diet vegetarian, apoi treptat am inceput s mnanc carne. Continuu s in foame o zi pe sptman. Deoarece rezultatele insntoiri mele erau atat de bune, soul meu de asemenea a trecut prin cursul de 10 zile de purificare. Dup trecerea la dieta vegetarian greutatea lui a sczut de la 86 la 68 de kg. Se simte foarte bine.. V dorim mult succes in munca dumneavoastr atat de grea, dar atat de necesar oamenilor! L. N. E. (62 de ani)

90

BIBLIOGRAFIA
1. Amosov N. M ,,Reflecii asupra sntii, ediia a 3-a Moscova: Cultura fizic i sport, 1987. 2. Bergman G. Patologia funcional, Londra, 1928. 3. Bircher-Benner M. Fundamentele terapiei prin alimentaie bazat pe energie / Trad. din germ. SPb., 1914. 4. Bloom F., Lazerson A., Hofstedter L . Creier, raiune i comportament/ Trad. din eng. Moscova: Mir, 1988. 5. Bragg P. ,,Puterea sistemului nervos. Tratament fr medicamente/ Trad. din eng. Moscova: MHPP, ,,Trast , ,,Plaribus, 1990. 6. Bragg P. ,,Miracolul foamei/ Trad. din eng. Moscova,Garda Tanr, 1989. 7. Gorizontov P. D. Problematica fiziologiei patologice in lucrrile lui I.P. Pavlov, Medghiz, 1962. 8. Diliman V. M. Marele ceas biologic, Moscova, 1982. 9. Drjevecaia I. A. Principiile fiziologii metabolismului i a sistemului endocrin, Moscova: coala superioar, 1994. 10.Zalmanov A.C. ,,Misterioasa inelepciunea a organismului uman MoscovaLeningrad, 1966. 11.Kazacov B. I. ,,Laboratorul din interiorul nostru, Moscova: Znanie, 1984. 12.Kassili G. N. Mediul intern al organismului, Moscova, 1983. 13.Leonard H. Bazele electroacupuncturii dup Voll, Imedis, 1993. 14.Litvina I. I. Trei utiliti, Moscova, 1989. 15.Malahov G. P. Puterea tmduirii, V. 4 t. SPb: AO Komplekt, 1994. 16.Neumvakin I. P. Sntatea in mainile voastre, Sfinx, 1992. 17.Nicolaev Y. S. , Nilov E. I. Adevruri simple i utile, Moscova, 1985. 18.Nicolaev Y. S., Nilov E. I., Cercasov V.T. Foame de dragul sntaii, Moscova, 1988. 19.Pac Uj Vu Manual de terapie SU-JOC; Asoc. Intern. de terapie SU-JOC, 1991. 20.Prives M. G., Lsencov N. K., Bucovici V. I. Anatomia omului Leningrad, Medicin, 1969. 21.Rozen V. G. Bazele endocrinologiei, Moscova, 1984. 22.Semenova N. A. Calea mea spre sntate, Rostov n./D., 1990. 23.Uglov A. M. O nou teorie despre alimentaie; tiina i viaa, 1986, Nr. 8, 9. 24.Uglov A. M. Tehnologiile fireti ale sistemelor biologice, Leningrad, tiina, 1987. 25.Walker N. Sucuri din cruditi, Kiev: Lileia, 1992. 26.Voll G. Nozodele--- un remediu terapeutic important, Moscova: Tehart, 1992. 27.aliapina V.G. i al. Fiziologia recepiei hormonale Leningrad, 1986. 28.atalova G. S. Alimentaia vindectoare, Moscova: Cultur i tradiii, 1996. 29.Shelton G. Ortotrofia, Moscova: Gard Tanr, 1992. 30.Shelton G. Combinarea corect a produselor alimentare, Sant-Antonio, 1971.

91