Professional Documents
Culture Documents
Cladiri inalte
5 iunie 2012 Curs cladiri inalte master IS 1
Cursul 1
Introducere. Exemplu: Burj Dubai
5 iunie 2012
Criterii si definitii
b) Proportiile
Exista numeroase cladiri care nu sunt prea inalte, dar sunt foarte zvelte, ceea ce le da aparenta unei cladiri inalte, mai ales intr-o zona cu cladiri joase. Pe de alta parte, multe cladiri cu arie mare in plan in raport cu inaltimea nu par inalte.
Wood conchide ca 50 m. ar putea fi pragul de inaltime de la care cladirea este inalta. CTBUH considera inalte cladirile de peste 200 m. si superinalte cladirile de peste 300 m.
5 iunie 2012
Criterii si definitii
5 iunie 2012
Inaltimea medie a primelor 100 de cladiri a crescut intre anul 2000 si anul 2010 de la 297 m la 349 m, adica cu 22%
5 iunie 2012
5 iunie 2012
5 iunie 2012
5 iunie 2012
5 iunie 2012
beton
otel
otel
beton
7 din cele mai inalte 10 cladiri terminate in 2009 au structura de beton. Taipei 101 este doar pentru referinta. Clasamentul nu cuprinde Burj Dubai care a fost terminat in ultimile zile ale lui 2009 si are structura de beton.
5 iunie 2012 Curs cladiri inalte master IS 10
5 iunie 2012
11
Tendinta 7: sustenabilitate
Burj Khalifa
5 iunie 2012
13
5 iunie 2012
14
5 iunie 2012
5 iunie 2012
16
5 iunie 2012
17
5 iunie 2012
18
5 iunie 2012
19
Calculul structural
Calculul structural a fost facut cu programul ETABS. Modelul complet 3D contine 73.500 elemente shell si are 75.000 de noduri.
Modul 1 de vibratie (a) este de translatie si are perioada proprie de 11,3 s. Modul 2 este tot de translatie, perpendicular pe primul si are T = 10,2s. Primul mod de torsiune este 5, cu T = 4,3 s.
5 iunie 2012 Curs cladiri inalte master IS 20
Ingineria vantului
Au fost efectuate studii pe model aeroelastic si pe balanta, la scara 1: 500, si pe model rigid la scara 1:500, in tunelul de vant de la Guelph, Ontario, Canada, de catre Dr Peter Irwin. Principalele obiective urmarite: -Determinarea rezultantei eforturilor din vant; -Determinarea presiunilor pe fatada; -Reducerea oscilatiilor transversale datorita vartejurilor
5 iunie 2012
21
Ingineria vantului
Determinarea rezultantei eforturilor din vant
5 iunie 2012
22
Ingineria vantului
Reducerea oscilatiilor transversale
Initial predictions obtained in May 2003, at over 37 milli-g for the 5 year return period were well above the ISO standard recommended values. However, through a combination of reorienting the tower, adjusting its shape, modifying the structural properties, and more in-depth studies of the wind statistics for the region the predictions came down By the end of 2004 November 2003 they had come down to about 19 milli-g for the same return period and at a slightly higher level. About half of this improvement came about as a result of improved knowledge of the wind statistics and the rest through re-orientation, structural improvements and shape adjustments. Subsequently, when the aeroelastic model results became available the predictions were further improved. 5 iunie 2012 Curs cladiri inalte master IS 23
Ingineria vantului
Determinarea presiunilor pe fatade
5 iunie 2012
24
5 iunie 2012
25
Datorita compatibilitatii deformatiilor intre armatura si beton, intr-un stalp de beton armat, ca urmare a curgerii lente si contractiei betonului, eforturile in armatura cresc in timp, iar cele din beton scad.
5 iunie 2012
26
Datorita inaltimii limitate si a fortelor taietoare mari, o parte din riglele de cuplare au fost realizate in solutie mixta (cu inima metalica).
5 iunie 2012 Curs cladiri inalte master IS 27
Executia structurii
5 iunie 2012
28
Etapele constructiei
Etapa 0: 0-18
Etapa 1: 19-25
5 iunie 2012
29
Etapele constructiei
Etapa 2: 26-33
Etapa 1: 34-42
5 iunie 2012
30
Etapele constructiei
Etapa 9: 94-111
5 iunie 2012
Etapele constructiei
Etapele constructiei
Etapele constructiei
Varful metalic
Curs cladiri inalte master IS 34
Pomparea betonului
Asigurarea pompabiliti pentru aceste nimi record a fost cea mai dificil problem de proiectare, innd cont mai ales de temperaturile ridicate din timpul verii. Au fost dezvoltate 4 amestecuri diferite pentru a reduce presiunea de pompare pe msur ce crete nlimea cldirii. Amestecul curent conine 13% cenui zburtoare i 10% SUF cu dimensiunea maxim a agregatului de 20 mm. Amestecul este autocompactant, cu o rspndire medie de circa 600 mm, i a fost folosit pn cnd presiunea de pompare a depit 200 bari. Dup aceasta a fost folosit un amestec cu dimensiunea maxim a agregatului de 14 mm i 20% cenui zburtoare i autocompactant, meninnd rezistena pe cub de 80 MPa. Peste nivelul 127, cerinele structurale sunt de numai 60 MPa rezisten la compresiune pe cub, i s-a folosit un amestec cu dimensiunea maxim a agregatului de 10 mm.
5 iunie 2012
35
Apa subteran n zona infrastructurii este deosebit de agresiv, cu cloruri n concentraie de pn la 4,5% i sulfai pn la 0,6%, fiind mai mari chiar dect n apa de mare. n consecin, asigurarea durabilitii a fost un factor determinant la proiectare radierului i piloilor. 5 iunie 2012 Curs cladiri inalte master IS 36
Cofrarea
5 iunie 2012
37
Fatadele
Macheta
5 iunie 2012
38
Fatadele
5 iunie 2012
39
Fatadele
5 iunie 2012
40
Proiectarea teraselor
Macheta 1:250
5 iunie 2012
41
Proiectarea teraselor
Proiectarea intrarii
5 iunie 2012
43
Concluzii
Constructia de cladiri inalte a crescut spectaculos in ultimele 2 decenii Centrul de greutate s-a mutat in Asia si Golf Proiectarea si constructia unei cladiri inalte pun probleme tehnice deosebit de dificile si complexe
5 iunie 2012
44