1

NORME TEHNICE de supraveghere curentă a stării tehnice a construcţiilor Prezentele norme tehnice sunt întocmite conform prevederilor cap.3 din Normele metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor,inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acestora -indicativ P 130-99, a HGR 766-97, Anexa 4 şi a celor din normativul C244-93. Proiectantii vor întocmi pentru fiecare obiect o instructiune de supraveghere curentă a stării tehnice a constructiilor conform modelului anexat (formular F 4.4.5-2, revizia 1, elaborat de SAQ IPROMET). În prezentele norme sunt cuprinse actiuni si obiective de supraveghere curentă pentru constructii obisnuite din industria metalurgica si pentru elemente ale acestora. Pentru fiecare obiect, proiectantul va indica, la pct. 7 din “Instructiunea”pe care o întocmeşte, indicativele articolelor din prezentele norme care se aplică in cazul obiectului respectiv, fară a mai reproduce textul acestor articole. Pentru obiectele la care proiectantul consideră că este necesar să se prevadă instrucţiuni si alte măsuri decât cele cuprinse in prezentele norme, se vor înscrie in mod explicit in instructiunile de supraveghere curentă la pct 8. Instrucţiunile de supraveghere curentă a stării tehnice a constructiilor vor fi cuprinse in proiectul respectiv sau dacă proiectul se predă în mai multe etape, vor fi cuprinse in ultimul proiect (sau tranşe de proiect) pentru obiectul respectiv. A. GENERALITATI A 1. Prezentele norme cuprind măsuri de supraveghere curentă a stării tehnice a construcţiilor, aplicabile majoritaţii construcţiilor, care se întâlnesc în industria metalurgică. A 2. Prezentele norme sunt întocmite considerând că: - exploatarea construcţiilor se face cu respectarea strictă a procesului tehnologic şi în conformitate cu instrucţiunile de exploatare şi întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor conform normelor specifice pe ramură (De exemplu pentru siderurgie CD 117-78 din Buletinul Construcţiilor nr. 4/79). Pentru clădiri de locuit din mediu urban aflate în proprietatea autorităţii publice vezi C247/93. -întreţinerea şi repararea construcţiilor se face în conf. cu instrucţiunile specifice pe ramură (vezi GE 032-97 pentru clădiri şi construcţii speciale). -reparaţiile capitale se fac in conformitate cu “Normativ tehnic de reparaţii capitale la cladiri si constructii speciale”-indicativ P 95-77 (revizuit în Buletinul Construcţiilor nr.8/94).

1. . NATURA DEFECTELOR CARE SE DEPISTEAZĂ PRIN SUPRAVEGHEREA CURENTĂ A STARII TEHNICE A CONSTRUCTIILOR CU MĂSURILE CARE SE IMPUN.HGR 766-94-Anexa 4): -urmărirea comportării construcţiilor se face în vederea DEPISTĂRII DIN TIMP A UNOR DEGRADĂRI CARE CONDUC LA DIMINUAREA CAPACITĂŢII DE EXPLOATARE. dar complementare. Prezentele norme sunt întocmite considerând că inspectarea (urmărirea) curentă şi/sau extinsă se efectuează pentru toate categoriile de construcţii din clasele I. cu utilizarea de instrumente sau scule simple ( vezi cap. La depăşirea acestei limite construcţia se trece în urmărire specială. definite conf. HGR 766/97-art.2 mm la elementele supuse acţiunii intemperiilor. cu specificarea măsurilor de întreţinere şi reparaţii curente. Apariţia unor fisuri în elementele din beton armat.2 A 3. In cazul unor fisuri mai mari. din C 244.0.0. Evoluţia deschiderii fisurilor se urmăreşte prin martori. la elementele care asigura impermeabilitatea sau sunt supuse acţiunii unui mediu agresiv. Se admit fisuri de 0. Inspectarea (urmărirea) specială se face pe bază de proiect sau expertiză la construcţii aflate în exploatare sau care se află într-o evoluţie periculoasă din punct de vedere al siguranţei. asupra tuturor construcţiilor. realizându-se pe o perioadă stabilită prin proiect.1 mm. de către utilizator. . II. Trebuie asigurată o .Martorul constă dintr-o lamelă subţire de sticlă prinsă cu ipsos. -intervenţiile în timp asupra construcţiilor se face pentru menţinerea sau îmbunătăţirea aptitudinii la exploatare.1 mm. Apariţia unor fisuri în elementele de beton precomprimat.HGR 766/97) pentru construcţii noi. III de importanţă. B. B 2.0. deoarece (cf. aşezată transversal fisurii. Urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp reprezintă acţiuni distincte. prin personal de specialitate (vezi obligaţiile acestora conf.93). Inspectarea se finalizează prin consemnarea datelor într-un raport scris. Mărirea unor fisuri în timpul exploatării construcţiei. dar este obligatorie (conf. caracter de examinare vizuală. raport care se păstrează la CARTEA CONSTRUCŢIEI. Aceste acţiuni se realizează prin grija proprietarului. de importanţă deosebită sau excepţională. construcţia se trece sub urmarire specială. Inspectarea (urmărirea ) curentă se efectuează sistematic. A 4. B 1. 5 din C 244-93).4. B 3.3 mm în celelalte cazuri . pe toată durata de existenţă. Se consideră normale fisuri având deschiderea de : . P100-92 (pct. 16) şi are în principal.

Dacă fisurile evoluează peste limitele indicate la punctele B1. eventual cu adaos de răşini sintetice. . ca reprezentînd mărirea deschiderii fisurii din beton.coşuri de fum cu H mai mic sau egal cu 100m 0.005 Înclinarea în limitele de mai sus a unor construcţii înalte pe care reazemă galerii de benzi.004 . căci ea poate duce la căderea de pe reazem şi chiar prăbuşirea construcţiei susţinute.Fiecare martor va avea un număr. turnuri ) 0. . poduri de conducte. B 5.ruperi la muchii şi colţuri până la faţa exterioară a armăturilor principale: cel mult 20 cm /m . dar pînă la faţa interioară a armăturilor principale cel mult una de max. . poate să nu fie admisibilă. conducte etc. Apariţia unor crăpături înclinate la cca .009 . Degradările de mai jos se repară prin aplicarea unui mortar de ciment.003 . cel mult una de max. B 4. Înclinările se sesizează vizual şi se măsoară cu ajutorul unui fir cu plumb de minimum 2m lungime. Evoluţia deschiderii crăpăturii se face cu martori ca la elementele de beton armat. B 6. B2 construcţia se trece în urmărire specială. care indică în general tasarea inegală a fundaţiilor.450 în zidării sau elemente de beton simplu. Apariţia unor înclinări ale construcţiilor din orice material. . Lăţimea crăpăturii martorului se măsoară săptămînal şi se înscrie într-un carnet de evidenţă.lungime la 1 m. Pentru degradări de dimensiuni mari sau de altă natură ( de exemplu ruperea sau deformarea unei bare de armătură ) ne va cere soluţie de remedierea proiectantului sau alte unităţi de specialitate. Degradarea unor elemente de beton armat sau precomprimat prin acţiuni mecanice (de exemplu izbirea unui stîlp sau a unei grinzi). 5 cm lungime la 1 m.1/4 din dimensiunea cea mai mică a secţiunii. Când crăpătura evoluează dincolo de 5 mm deschidere.alte construcţii înalte rigide cu înălţime până la 100m 0.idem. Crăparea martorului denotă evoluţia fisurii. . 2 cm. În aceste cazuri înclinarea admisibilă este limitată de deplasarea pe care o pot prelua reazemele construcţiei susţinute.coşuri de fum cu H mai mare decât 100m  1     2H  . construcţia se trece în urmărire specială. Când înclinările depăşesc limitele de mai jos construcţia ce trece în urmărire specială.3 bună aderenţă a martorului de suport prin curăţire şi udarea acestuia.construcţiile care nu fac parte din cele de mai sus 0.construcţii înalte rigide ( silozuri. max.cu adâncimea mai mare decât precedenta dar.

Se remediază prin înlocuirea acestora.recipienţilor. B 15. Degradarea unor elemente de beton ca urmare a încălzirii lor puternice (de exemplu radiaţii termice produse de materiale fierbinţi care au fost lăsate să se răcească în apropierea lor ).castelelor de apă. Se va verifica totodată starea de .4 B 7. Coroziunea betonului sub acţiunea îndelungată a uleiurilor minerale sau a unor medii agresive.). Fenomenul poate fi determinat de deformaţii ale terenului. Apariţia unor deformaţii ale elementelor lineare de construcţii metalice (flambarea unor bare. B 12. Se procedează conform indicaţiilor date mai jos pentru grinzi de rulare. corodarea praznurilor sau a sudurilor acestora. Când nu aceasta este cauza. trebuie examinat utilajul care le generează. pe faţa exterioară a bazinelor . Smulgerea unor piese înglobate în beton. Este nevoie să se ceară soluţii de remediere proiectantului.etc. Se datorează în general uzurii sau degradării unor elemente amortizoare (arcuri. Se vor reface conform soluţiilor iniţiale. Coroziunea armăturii manifestată prin apariţia unor pete de rugină pe faţa elementului de beton. expulzarea betonului de acoperire a armăturilor. Se înlocuiesc elementele căzute şi se strîng cele slăbite.etc. Căderea sau slăbirea unor nituri sau şuruburi. B 13. Deplasarea sau uzura normală a şinelor de rulare a podurilor. etc. Se va remedia neetanşeitatea apărută. B 10. apariţia unor crăpături în beton în lungul armăturii. Apariţia unor fisuri în elementele de metal ( în suduri sau în material) Construcţia se trece în urmărire specială. B 16. Apariţia unor pete de umiditate sau izvoare pe pereţii subsolurilor. Este nevoie să se ceară soluţii unei unităţi de specialitate. B 14. B 9. Apariţia unor vibraţii sau amplificarea celor existente. Este nevoie să se ceară soluţii unei unităţi de specialitate. Este nevoie să se ceară soluţii unei unităţi de specialitate. B 8. B 17. supraîncărcare. Deteriorarea protecţiilor anticorozive ale elementelor de construcţii.turnuri de răcire. tampoane de cauciuc. îndoirea unor elemente prin izbire). B 11. Se manifestă prin deshidratarea şi calcinarea betonului care devine friabil şi îşi schimbă culoarea. Este nevoie să se ceară soluţii de remediere proiectantului.

deformarea canalizărilor. Construcţia se pune sub urmărire specială. -C 170-87 -Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale. -Instrucţiunile de exploatare şi indicaţiile de urmărire a comportării în timp ale construcţiilor date de proiectant. Construcţia se pune sub urmărire specială. -NEO12-99 -Normativ pentru executarea lucrărilor din beton armat-Anexa II. Avînd în vedere că actele normative indicate mai sus se revizuiesc periodic se va avea în vedere ultima redactare.Cap. B 19. se va solicita un institut specializat ca de exemplu INCERC.pregătirea mecanică a suprafeţelor.5 funcţionare a instalatiilor tehnologice care utilizează substanţe agresive pentru a nu se depăşi valorile de degajări de vapori sau gaze. Pentru verificarea.3. Condiţii tehnice generale. -STAS 10702/1-83 -Protecţia contra coroziunii a construcţiilor de oţel supraterane.Acoperiri protectoare pentru construcţii situate în medii neagresive. slab agresive şi cu agresivitate medie. Protecţia contra agenţilor agresivi. XX. Deasemeni. Orice modificări ale geometriei construcţiilor (de exemplu deformarea şi fisurarea îmbrăcăminţilor drumurilor şi a trotuarelor. B 20. -GPO 36-98 -Ghid privind protecţia anticorozivă a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea şi epurarea apelor industriale. Clasificarea mediilor agresive. etc. -C 56-85-Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.La fel se va proceda dacă se vor constata şi coroziuni sau degradări la elementele de construcţii de rezistenţă. condiţiile de mediu avute în vedere la proiectare s-au schimbat sau se constată deteriorări premature de protecţii anticorozive. se va verifica funcţionarea perfectă a instalaţilor de ventilaţie. Dacă în timpul exploatării instalaţiilor tehnologice.Acoperiri protectoare.deformarea în plan şi pe . -STASE 10702/2-80 -Protecţia contra coroziunii. B 18. -STAS 10128-86 -Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel.).a construcţiilor de oţel supraterane. Deformaţii neuniforme ale terenului (sau defecte în comportarea fundaţiilor) manifestate prin denivelări la rosturi smulgerea sau deformarea portalelor de frînare. -GPO 35-98 -Ghid privind protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice. întreţinerea şi respectarea protecţiei anticorozive ale elementelor de construcţie se vor avea în vedere următoarele acte normative sau documente: -STAS 10166/1-77 -Protecţia contra coroziunii a construcţiilor de oţel supraterane. înţepenirea uşilor. avute în vedere la proiectare. Apariţia unor exfiltrări prin digurile iazurilor sau altor bazine în care se acumulează apă.

spargerea conductelor blocarea compensatorilor de dilataţie. Se examinează: -fisuri. etc. rupturi . C1.1. amenajarea terenului din jurul construcţiei).). În mod obişnuit se datoresc supraîncărcării elementului respectiv (de exemplu acumularea de materiale. etc ). etc. C1. ferme. deformarea sau dispariţia părţilor de construcţie sau a echipamentelor destinate protecţiei muncii (parapete. Asemenea situaţii se remediază în cadrul lucrărilor obişnuite de întreţinere şi reparaţii. Este nevoie să se procedeze la realinierea conductelor. -integritatea elementelor de ancorare în fundaţie a stîlpilor metalici (cînd acestea sunt vizibile). pane) de beton. rotiri. B 22. grinzi. etc. uzinale. perforarea unor conducte. Aceste indicaţii nu sînt limitative. atîrnarea unor sarcini neprevăzute pentru lucrări de montare-demontare în procesul de exploatare.) sau defecte funcţionale (înfundarea canalelor.). În cele ce urmează se dau indicaţii asupra conţinutului examinării construcţiilor şi a părţilor acestora. scări de evacuare. defectele care se întîlnesc mai des. ceea ce duce la supasolicitarea conductelor şi mai ales a armăturilor montate pe acestea. pardoseli. -coroziunea armăturilor.6 verticală a căilor ferate. Elemente structurale ale construcţiilor C1. Dacă fenomenul persistă după înlăturarea cauzei se instituie urmărirea specială. arătîndu-se pentru fiecare.Fundaţii (partea vizibilă ).2. B 21. marcaje. Distorsionarea conductelor ca urmare a tasărilor inegale şi/sau a rotirii elementelor care le susţin. . INDICAŢII ASUPRA CONŢINUTULUI SUPRAVEGHERII CURENTE A STĂRII TEHNICE A CONSTRUCŢIILOR. C. Scheletul construcţiilor (stâlpi. Pentru construcţii şi/sau elemente ale acestora care nu se regăsesc în cele ce urmează. proiectantul va da indicaţiile de supraveghere necesare şi “Instrucţiunea” pe care o întocmeşte pentru obiectul respectiv. Se procedează neîntârziat la reparare şi/sau completare. atacarea betonului prin agenţi corozivi: -integritatea elementelor care împiedică pătrunderea apei la pămîntul de sub fundaţie (trotuare. Avarierea. Apariţia unor săgeţi exagerate sub acţiunea sarcinilor. panouri. B 23.

se va examina nu numai geometria căii de rulare ci şi cea a podului rulant. Sudurile rupte se refac.1. 2. -uzura şinei (îndeosebi la joante şi la rosturile clădirii). Se examinează: -cf C1 3. Schelete mixte (beton-metal). ceea ce impune trecerea grinzii în urmărire specială. c. -alinierea şi ecartamentul (prin plimbarea podului). nituri. suduri). Atât la grinzile de beton cât şi la cele metalice.7 Se examinează: -fisuri. -existenţa şi buna funcţionare a opritorilor şi a limitatoarelor de cursă. -deformaţii (săgeţi) inadmisibile. -modificări ale geometriei ansamblului (tasări. -modificări ale geometriei ansamblului (tasări.de pildă tălpile). Grinzi de rulare metalice. se va cere soluţia proiectantului sau unui institut de specialitate. Se examinează: -deformarea elementelor (îndoiri de bare. -integritatea sudurii dintre talpa grinzii şi talpa pasarelei (care constituie şi grindă de frînare). grinzi. -degradarea betonului în punctele de rezemare a unor sarcini concentrate. C1. -degradări ale betonului sub şină şi elementele de prindere ale acesteia. -apariţia unor fisuri. -integritatea monolitizărilor. ori de câte ori se constată uzuri anormale ale şinelor şi/sau ale buzei bandajului roţilor. Se examinează: -cf. 2. deformarea stâlpilor sau a părţilor lor.înclinări). Grinzi de rulare. -alinierea şi ecartamentul (prin plimbarea podului). pane) de metal. -uzura şinei (îndeosebi la joante şi la resturile clădirii).3 resp. C1.4. Dacă fenomenul de rupere a acestor suduri se repetă. -existenţa şi strângerea elementelor de prindere. -starea îmbinărilor (şuruburi. -existenţa şi strângerea elementelor de prindere. b. ferme. îndeosebi în zona sudurii de gât sau la capătul rigidizărilor transversale.2. C1.3 Scheletul construcţiilor (stâlpi. -săgeţi inadmisibile. înclinări). şi geometria ansamblului. -starea acoperirii cu vopsea (STAS 10166/1-77). Grinzi de rulare din beton.4. îndeosebi sarcini dinamice .1. . C1. Se examinează elementele cf.5. -starea portalelor şi a prinderilor acestora de stâlpi.intregritatea stratului de acoperire a armăturilor (inclusiv a eventualelor tencuieli). a.

2. -fenomenul de îmbătrânire.). -buna stare a străpungerilor. C1. -existenţa şi integritatea marcajelor care indică încărcarea admisibilă a locurilor destinate depozitării unor sarcini în lucrările de montaj-demontaj. şi a elementelor de prindere (cârlige).3 .6. C2. antiscântei etc. prafului şi zăpezii de pe acoperiş (jgheaburi. Acoperiş din beton armat.7.3. dolii. C1. -integritatea elementelor care apără elementele de rezistenţă de agresiunea mediului (pardoseli antiacide. -burduşiri. stîlpi).3. dacă structura a suferit deformaţii din tasări diferenţiate sau rotiri ale fundaţiilor. C1. zone scămoşate. -existenţa şi buna stare a sistemului de evacuare a apei.). -existenţa şi buna stare a sistemului de evacuare a apei.8 C1. -existenţa unor pete. -apariţia unor puncte prin care se vede cerul. etc. C1. care semnalează apariţia unor neetanşeităţi. Acoperiş de metal (tablă cutată . Se examinează: -cf. -existenţa condensului care semnalează avarierea izolaţiei termice.1. înclinări.care semnalează avarierea izolaţiei hidrofuge. Se examinează: -integritatea plăcilor. Se examinează: -cf. C2. prafului şi zăpezii de pe acoperiş. resp. burlane. etc. exfolieri. -urme de scurgeri. Se examinează: -cf. urme de scurgere. C2. -rezemarea elementelor prefabricate. -buna stare a pasarelelor de circulaţie care permit accesul pe acoperiş. C1. dislocări de cărămizi. eflorescenţe. C2. Elemente portante de cărămidă (pereţi. nituri). Elemente de închidere. care semnalează găuriri prin coroziune sau căderea unor elemente de prindere (cârlige. Acoperiş din azbociment ondulat. umflături. etc. burlane). şuruburi. -buna stare a sistemului de evacuare a apei (jgheaburi. -eventuale vibraţii. .ondulată.2.2. Se examinează: -apariţia şi evoluţia fisurilor. sau plană). Planşee din beton. a elementelor de coamă. metal sau mixte.

. -vitrajele: intregritatea sticlei şi a materialului de etanşare. Se vor examina: -deformaţii. C2.C2.4. Pereţi din material plastic. -buna fixare în/pe cadrele de beton sau metal care le susţin. Pereţi din plăci de beton prefabricate. care denotă cedarea pământului pe care este amplasată pardoseala. Se examinează: -integritatea.3. C2. .2.5.3. 2. C2. -deplasări. Se vor examina. -tabla ondulată sau cutată: cf.8. Se examinează conf.3. -fisuri-crăpături. -distrugerea suprafeţei pardoselii sub acţiunea traficului. C2. -fenomene de îmbătrânire manifestate prin opacizare şi fisurare a elementelor.12. respectiv al peretelui. Se examinează: -cf.2. Pardoseli.6. înclinări. Se examinează cf. a unor sarcini concentrate depozitate pe pardoseală..4. Acoperiş din materiale plastice. C2. planeitatea.Pereţi din tablă. înclinări.2. Pereţi vitraţi.11.4. C2. blocuri etc.3. Pereţi din cărămidă BCA. Pereţi din azbociment ondulat.. Se examinează: -scheletul metalic cf. C1. ventilatoare. -ramele de metal-cf. denivelări. Se examinează: -integritate şi sistemul de evacuare a apei cf. C2. C.C2. -elementele din material plastic: cf.9. C1. Se examinează cf.3.curburi. -buna stare a prinderilor(în general metalice) de scheletul halei. C2. C1.C2.9 C2.2. -integritatea sticlei şi a elementelor de etanşare. C2.7. Luminatoare. gropi.10.

etc. etc. tampoane de cauciuc. C3. planşeu la o galerie supraterană de benzi. C1. C3. Fundaţii în cadre pentru utilaje care dau solicitări dinamice.) la pardoseli neprotejate. asfalt. aceste elemente nu mai sunt menţionate. Se examinează: -etanşeitatea.). Se examinează: -tendinţa de deplasare a benzii de pe role. -existenţa unor fisuri în scheletul de beton. etc. a căror deteriorare poate genera vibraţii inadmisibile şi fisurarea fundaţiei. care denotă o distorsionare a structurii de susţinere (rotiri. acoperiş. Se examinează: -starea elementelor amortizoare.2. Se examinează: -buna stare a prinderii utilajului (când este accesibilă). Se examinează: -instalaţiile anticorozive (dacă este cazul).şi C2. Bazine şi rezervoare din beton armat. -apariţia unor deformaţii (burduşiri ale peretelui.5 Rezervoare metalice. care pot fi generate de nefuncţionarea aerisirilor). fundaţie pentru convertizor. stîlpi de susţinere pentru reţele de conducte. etc. examinarea lor făcându-se conform cap. Tunele şi galerii pentru benzi transportoare.). Construcţii speciale.13. C3. Notă generală: Toate construcţiile speciale cuprind elemente structurale (de ex.10 -atacul pardoselii prin agenţi agresivi (acizi. a cablului de coborâre (când există) şi a legăturii la priza de pământ. schelet de susţinere a furnalului. -etanşeitatea. C3. -existenţa unor amplitudini normale a vibraţiilor. Fundaţii de utilaje aşezate pe elemente amortizoare (arcuri. C2. Se va examina: integritatea paratrăznetului propriu zis.4. cap C1 şi C2. C3. . tasări inegale).3.uleiuri. Paratrăznet. pereţi. cea ce impune trecerea în urmărire specială. Toate aceste elemente se examinează conf. În cele ce urmează. grinzi.1. C3. -integritatea sistemului de protecţie a pardoselii (placaj antiacid.). a legăturii sale de la coborâre.

-înclinări. pe piatră spartă. Coşuri metalice. -şina şi elementele de prindere. Se examinează: -integritatea zidăriei.crăpare). . -tampoane. cele căzute se înlocuiesc. -tampoane. C. paratrăznet). -integritatea instalaţiilor anexe. -cercurile metalice. Se examinează: -betonul cf. C3. C3. -înclinări. balizaj.3. C3.1 -traversele (putrezire.11 C3. Se examinează: -starea infrastructurii (deformaţii. sau scurgeri care semnalează deteriorarea stratului interior de etanşeizare. probabil. platforme. Coşuri de zidărie. În ambele cazuri se trece la urmărirea specială. crăpături.crăpare). scurgerea apei). Castele de apă.6. -şine şi elemente de prindere. Se examinează: -apariţia unor fisuri verticale (pe faţa exterioară) care semnalizează. pe grinzi longitudinale.9. exfolieri ale betonului de acoperire. -integritatea ancorajelor (la coşurile ancorate) inclusiv protecţia lor anticorozivă. căderea unor părţi din căptuşala de protecţia termică de la interior sau lucrul cu gaze mai fierbinţi decât s-a prevăzut în proiect . -înclinări. -pete. Căi de rulare la sol pentru macarale portal.7. Coşuri de fum din beton armat. Se examinează: -deformaţii ale mantalei metalice a coşului (voalări). Cele slăbite se strâng.marcând coroziunea armăturilor. Se examinează: -apariţia pe faţa exterioară a unor pete inflorescente.8.3. Căi de rulare la sol pentru macarale portal. 2.10. -traversele (putrezire. -integritatea instalaţiilor anexe (scări.Dacă ele există coşul se trece în urmărire specială. C.11.

16.. Coşul se trece în urmărire specială. staţii de aparataj. -apariţia de pete. denotând avarierea instalaţiei hidrofuge.). baze. C3.2.1. Pâlnii. C3.14. -existenţa unor fisuri sau deformaţii în manta impun trecerea turnului în urmărire specială. Se examinează: -integritatea şi curăţenia dispozitivelor de rezemare.12 -existenţa unor fisuri verticale care denotă lucrul cu gaze mai fierbinţi decât cele prevăzute.17. Poduri. Se depistează cauza şi se înlătură. podeţe. -integritatea instalaţiilor anexe. eflorescenţe sau ţurţuri pe faţa inferioară a bolţilor sau platelajelor. silozuri. Construcţii subterane de orice fel. etc. În cazul existenţei lor se trece la urmărire specială. -denivelări la trecerea de pe terasament pe pod. C3. Se examinează: -înclinări şi/sau burduşiri. C3. inclusiv susţinerea lui (într-o perioadă de oprire a funcţionării) sub aspectul integrităţii şi a funcţionalităţii (înclinării). respectiv gradul de uzură al elementelor de rezistenţă dacă nu există o protecţie antiabrazivă separată. gropi de descărcare.). tunele de conducte şi electrice.15.staţii de pompare. contraşine.2. rigole. -integritatea elementelor de protecţie (parapeţi. cu excepţia canalizărilor (subsoluri. Se examinează: -continuitatea şi etanşeitatea tuburilor între cămine. -existenţa contrapantelor. staţii electrice. Se examinează: -integritatea protecţiei antiabrazive a fundului şi (eventual ) a pereţilor. -etanşeitatea bazinului.). pasarele. C3. . -înclinări. Se examinează: -pete de umezeală pe faţa mantalei denotând avarierea protecţiei hidrofuge interioare.13 Ziduri de sprijin. etc. etc.2.etanşeitatea şi sistemul de evacuare al apelor accidentale (pante.12. -sistemul de răcire interior. Canalizări. Turnuri de răcire. Se examinează structura de rezistenţă (pct. cu destinaţii diverse. C3.). -existenţa unor crăpături înclinate. buncăre.

Tunel de conducte.22. care denotă modificări accidentale sau intenţionate în reţea. care poate genera avarieri ale cablurilor. Sub conductele care s-au ridicat de pe reazeme se introduc calaje. Se examinează: -etanşeitatea. fundul şi tavanul tunelului: conform B1.20. Reţele subterane de conducte. coroziune. -instalaţii de iluminat şi ventilaţie: integritate. Tunel de benzi. C3.21. C3. Reţele supraterane de conducte. -absenţa exfiltrărilor din conducte şi armăturile lor. fundul şi tavanul tunelului: conf. Se examinează: -pereţii. pentru care sunt prevăzute canalizări speciale. B 17. -apariţia în canalizările obişnuite a unor ape fenolice. -etanşeitate (îndeosebi în zonele de pământuri sensibile la umezire). curgerea prin aceste canalizări a unor debite de apă. coroziune. . B15. Se examinează: -pereţii. C3. stâlpi. -suporţii conductelor: integritatea şi coroziune: conf.19. Ele se remediază în cadrul acţiunilor de reparaţii curente şi întreţinere.. etc. acide.B17. B14. -instalaţia de iluminat şi de ventilaţie a tunelului: integritate. Se examinează: -distorsionări ale conductelor.13 -etanşeitatea căminelor şi a legăturii lor cu tuburile. -paturile de cabluri: coroziunea conf. -apariţia în canalizările pluviale a unor ape calde. C3. poduri). B 1. -apariţia infiltraţiilor de apă în tunel şi sistemul de evacuare al acestor ape.18. -cablurile: apariţia tensionării cablurilor care denotă o tasare neuniformă a tunelului. pe timp fără precipitaţii. -scări de acces: integritate . care poate semnala tasări şi/sau rotiri ale tunelului. C3. B1. fundul şi tavanul tunelului: conf. Tunele de cabluri. -eventuala ridicare a unor conducte de pe reazemele lor. -apariţia infiltraţiilor de apă în tunel şi sistemul de evacuare a acestor ape. -scări de acces: integritate. Se examinează: -pereţii. datorate tasării diferenţiate sau rotiri ale elementelor de susţinere (chituci. -tendinţa de ridicare sau de fugire a benzii de pe role. denotă tasări inegale ale terenului care poate genera avarierea conductelor.

La obiectele care pe parcurs apar degajări de substanţe agresive rezultate din procesul tehnologic se vor trece sub urmărire specială. Galerii drenante (circulabile). C3. C3.26. coroziune. coroziune. Se examinează: -integritatea -să nu fie înfundate.28. Se examinează: -ca o canalizare obişnuită. Instalaţii pentru evacuarea prafului de pe acoperiş (ghene.24. Drenuri orizontale (necirculabile). C3. -izolaţii.25. B1. B14. C3.14 -apariţia infiltraţiilor de apă în tunel şi sistemul de evacuare al acestor ape. Pardoseli refractare. sifoane. . Ecrane şi placaje de protecţie împotriva radiaţilor. Existenţa lui denotă antrenarea materialului fin din pământul înconjurător ceeace poate genera tasări ale construcţiilor învecinate. registre. -radiatoare. Gazometre (cu clopot) Se examineaz: -elementele metalice: conf. C3. Se examinează: -pereţii. -tuburi de scurgere. -obiecte sanitare.27. -etanşeitatea bazinului şi a clopotului. C3. Instalaţii sanitare şi de încălzire. C4. -debitul solid în apa drenată. -debitul solid în apa drenată.29. fundul şi tavanul galeriei: conf. -armături. -scări de acces: integritate. -scări de acces: integritate. -instalaţia de iluminat şi de ventilaţie a tunelului: integritate. -funcţionarea clopotului. C3 23. Elementele care se controlează sunt: -conducte de alimentare cu apă caldă sau rece. Existenţa lui denotă antrenarea materialului fin din pământul înconjurător ceeace poate genera tasări ale construcţiilor învecinate. tobogane). Se examinează: integritatea. Se examinează: integritatea.

etc. pereţi. -funcţionalitate. manevrabilitate.15 Controlul se efectuează din punct de vedere: -integritate (fisuri. spărturi). . -etanşeitate. -verificarea liberei treceri (jocul termic) la străpungeri prin planşee. -existenţa infiltraţiilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful