CURRENT CONTENTS i985

//garfield.library.upenn.edu/classics1985/A1985AEP1600002.pd http://garfield.library.upenn.edu/classics1985/A1985AEP1600002. http://garfield.library.upenn.edu/classics1985/A1985AEP1600002 . I

hhttp://garfield.library.upenn.edu/classics1985/A1985AEP1600002.pdf
http://garfield.library.upenn.edu/classics1985/A1985AEP1600002.pdfSI L pAu

fost raportate rezultatele unui studiu a imunogenicitatilor specific tumorale a 12 sarcoame diferite, induse la oareci, cu metilcolantren. Fiecare tumor a fost inoculat cu trocarul la o serie singenic de oareci i i s-a permis s creasc pn la o dimensiune mic, apoi a fost excizat, i, dup cteva zile, a fost re inoculat n animalele, acum potenial imunizate. Creterea implantelor tumorale provocate a fost comparat cu creterea implanturilor similare ntr-o serie de animale de control, neimunizate. Zece din tumori au fost inhibate n mod clar de imunizare. A fost, de asemenea, demonstrat c imunitatea a fost specific tumoral i nu din cauza heterozigoiei dintre oareci, ori a grefelor de piele a animalelor purttoare de tumor care ar fi putut imuniza mpotriva tumorii i vice-versa. Se pare ca acest material a fost citat de mai mult de 870 de ori pan n 85. Este un material de referina: http://oregon.providence.org/patients/facilities/providence-portland-medicalcenter/Pages/formsandinformationlanding.aspx?&TemplateName=Bringing+out+the+big+guns+to+ki ll+cancer&TemplateType=FormsandInstructions In 1957, a physician researcher out of the National Cancer Institute, Richmond Prehn, M.D., published a landmark study co-authored with his laboratory assistant, Joan M. Main. Its findings turned conventional wisdom about cancer and the immune system on its head. What they discovered was that surgically removing tumors from sarcoma-ridden mice not only cured the mice of cancer the treated mice also were immune to all subsequent efforts to reinoculate them with the same sarcoma. Prehn and Malin were revolutionary, Dr. Curti says. Before their 1957 study, even the suggestion that the immune system had a role to play in cancer treatment would have been regarded in many

scientific circles with skepticism. Now the hope was that new cancer therapies and vaccines could be developed that would rival both chemotherapy and radiation in their effectiveness. But despite thousands of attempts to capitalize on Prehn and Mains success, that hope has gone largely unrealized. What we have learned is that a successful immune system response in humans depends on not just one event, but a series of events from the presentation of a foreign marker on the surface of the cancer cell to the homing behavior of killer T-cells to the tumor site, Dr. Curti says. These are like links in a chain, and any weak link can spell disaster for an effective immune system response. n 1957, un cercettor de la National Cancer Institute, Richmond Prehn, M.D., a publicat un studiu de referin mpreun cu asistenta sa, Joan M. Main. Rezultatele sale au rsturnat ceea ce, n mod convenional, se cunotea despre cancer i sistemul imun. Ceea ce au descoperit este ca tumorile, provenind de la animale purttoare, care au fost inoculate altor animale singene i apoi scoase prin ablaie, nu numai c au vindecat aceti oareci de cancer dar ei au devenit imuni la orice ncercare ulterioar de ai re inocula cu acelai sarcom. Prehn i Main au fost revoluionari spune Dr. Curti. nainte de studiul lor din 1957 chiar i sugerarea c sistemul imun are un rol de jucat n tratamentul cancerului ar fi fost privit, n multe cercuri tiinifice, cu scepticism. Acum exist sperana c noi terapii i vaccinuri pentru cancer pot fi dezvoltate, i care pot concura eficiena chimioterapiei i a tratamentului cu radiaii. Dar n ciuda a mii de ncercri de a valorifica succesul lui Prehn i Main, aceast speran nu s-a materializat. Ceea ce am nvat este c un rspuns eficient al sistemului imun la oameni nu depinde de un singur proces ci de o serie de procese: de la prezena unui marker specific la suprafaa cancerului la comportamentul local al limfocitelor T - killer n zona tumorii, spune Dr. Curti. Aceste procese sunt ca verigile unui lan, i fiecare verig slab poate genera dezastrul n privina unui rspuns eficient al sistemului imun. La aceasta adresa s-au mai fcut referiri la acest material. Exista o similitudine intre abordarea lui Prehn si Main si metoda chirurgical de denervare a tumorilor solide (ablaia si re inocularea quasi imediat a acestora), fundamentat teoretic ca tratament al cancerului in TGV. Pe baza acestei similitudini procedurale si a situaiei valorificrii rezultatelor lui Prehn si Main (Dar n ciuda a mii de ncercri de a valorifica succesul lui Prehn i Main, aceast speran nu s-a materializat.) am folosit acest material ca posibil prob experimental a valabilitii principiului denervrii in vindecarea tumorilor solide (alturi de metoda chimic urmrind fr ca denervarea s fie cuprins printre revendicri - acelai principiu, cuprins

n brevetul american

http://www.patentlens.net/patentlens/patents.html?patnums=US_2005_0031648_A1&language=&).

Pag. 16 din brevet (alineatul [0189]) arat c autorul ia in considerare denervarea dar c ea este doar constatat nu urmrit ca obiectiv (ea trebuie s fie permanent pn la moartea tumorii).

La pag. 17 (alineatul [0195]) efect terapeutic surprinztor de lung prin denervare. S.a.m.d. De ce revin acum asupra acestui subiect?

se constat un

In primul rnd pentru a sublinia ca acest context a fost prevzut si publicat (25.11.2001, Libertatea,

vezi postrile de la aceasta adres):

Dar mai ales pentru c logica plasrii sistemului imun la baza proceselor evidentiate de Prehn si Main (pe care n-am putut s-o demontez in totalitate pan acum) este gresit. Este ceea ce constata si Dr. Curti in materialul de mai sus: lucrurile sunt mult mai complicate. Exist relatii intre diferite procese care par a se inchide intr-un lant. In aceste conditii pozitiile de cauz si efect devin cu totul relative: se schimb continuu. Dovada este si comportarea proceselor data de testul Winn.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3018371/ Ea arata c la o evoluie liniar a raportului cantitate de reactani imuni/cantitate de esut inta procesul de cretere este neliniar. Adic cele dou valori (raportul si creterea)

schimb continuu rolul de cauza (ca n cazul lui x si y ntr-o ecuaie de gradul doi: amndou pot lua noi valori, simultan si independent, astfel nct poate apare situaia n care unei valori a lui y i pot corespunde dou valori distincte ale lui x). Rezult c acest context nu este cauzal. El este controlat din exterior. Si exterioare unor procese biochimice nu pot fi dect semnalele electrice. Sa spunem ca este vorba doar de coincidente. Dar cel mai semnificativ element a trecut pana acum neobservat (cel puin pentru mine):

ACESTE ACUM POTENIAL IMUNIZATE ANIMALE.?! Ce este asta? Puteau s fie si imunizate dar, ca cercetator, nu ai idei preconcepute: De fapt principiul observrii directe este cu desvrire ignorat ntr-un experiment. Experimentele nu sunt dect protocoale care conduc de la cauz la efect. Dar cauza i efectul sunt arbitrar alese pe baza unor semnale: obiectele i fenomenele nu conin aceste principii n mod intrinsec, pentru ca un observator exterior doar s le constate prin observare. Este arhicunoscut situaia n care obiecte i/sau fenomene i-au schimbat, n mod arbitrar, statutul: din cauz n efect i invers, n funcie de teoria care le modela. Semnalele, receptate de mai muli indivizi (ceea ce genereaz convenii) au un rol determinant n acest proces. (Simultaneitatea) i imunizarea presupune un agent patogen nu un proces. Adic termenul se poate referi, eventual, la METILCOLANTREN nu la o tumor (boala in sine). Nu scoti plmanul afectat de TBC si-l reintroduci la loc ci imunizezi organismul impotriva Mycobacterium tuberculosis (Din cauza eficienei controversate a vaccinului BCG i a efectelor secundare ale acestuia s-a ncercat producerea unui nou vaccin mpotriva tuberculozei, folosind ADN recombinat (fragmente foarte apropiate de ADN-ul nativ sau chiar micobacterii atenuate) ns, la testarea pe modelele animale, rezultatele obinute s-au dovedit inferioare celor obinute cu vaccinul BCG http://ro.wikipedia.org/wiki/Vaccin) Cu alte cuvinte acolo a fost, exclusiv, vorba despre tumorile denervate, acum vizibile pentru sistemul imun. n aceast situaie experimentele lui Prehn i Main se constituie ntr-o dovad incontestabil a eficienei metodei de tratament prin denervare a tumorii solide pentru cancer. Rog pe aceast cale Ministerul Sntii s-mi rspund la demersurile anterioare: