UNIVERSITATEA NATIONALA DE ARTA TEATRALA $I CINEMATOGRAFICA wl.L. CARAGIALE* Sorin Iliesiu NARATIVITATEA IMAGINIT DE FILM PREMISE TEORETICE UNATC Pressindrazneaja lor punere in context istoric fi conferd caraeterul unui pretios indrumar de specialitate, prof.univ.dr.docent Manuela Cernay * Degi se declara cu modestie doar un practician care nu dispune de instrumentele specialistilor in tearic gi estetica si evita si polemizeze cu acegtia, Sorin Miegiu, expundndusgi propria viziune asupra filmului, construicste un sistem coerent, bine articulat, care transpare in intreaga carte, Accst edificiu, ca de arhitectura, care sti la bava oricdrei erealii artistice, este rareori constientizat in totalitate. iar acest efort de scoatere la lumina cat mai mult din viata sufleteased profunda, este un merit al tratatelor didactice scrise de artisti. profiuniv.dr, Adina Nanu Sorin [licgiu s-a strunit in cuprinsul carfii s4 nu trateze altcevya decat despre ,imaginea care povesteste’”. Prin urmare, pleaca de la bogitia semantic& a narativititil, a istorisirii, dar leaga acest nivel al comunicarii despre propria vial sau despre viaja altora, de statutul de martor, adici de depunator al unei mérturii avdnd sens substantial, destinal. in fapt, Sorin Hiesiu prin accasta ipostaza identifica ccea ce este realmente esontial, adica definitoriu: filmul gi narativitatea sunt intr-o relatie de frajictate tensionatti: ambele au @ dinamicd gi ambele trimit la ideea de adevar al vietii” si de adevar al esentei”, in chiar sensul in care, de pilda, utilizeazi aceste concepte un estetician de talia lui Nicolai Hartman. profumiv.dr. Vasile Morar NARATIVITATEA IMAGINIT DE FILM PERSPECTIVA CINEASTULUT Cinematograful reprezinta de fapt ceea ce nit poate fi povestit. René Clair Orice imagine spune a poveste, dar orice inugine canta gi o melodie. Charles Mariott Cinematograpul inseamné ad te priveyti in aglinzile celorlati, Jean-Luc Godard Nefiind un teoretician ci un practician al artei filmului, eraren de fafa isi propune - in primul rand - sa fie o incereare i injelege, de a defini si de a a rostui funcjia naraliva a winii de film din punetul de vedere specific unui practician. Cineasti fiind, ne asumam in mod firese limitele inerente wate faptului ca in demersul nostru - insuficient sistematizat retizat - nu dispunem de instrumentele specialistului in a1 yi estetica filmului, astfel ineat sa abordam domeniul din pectiva acestuia,Cu siguranta insa, punctul alternativ de vedere al unui cineast intr-un demers estetic poate oferi un interes complementar fata de abordarea oxclusiv tcorctica, in mod compensatoriu, imi propun s& pun in valoare cAteva dinire ideile nascute din propria experienté in domeniul crealici imaginii de film. Ma voi referi astfel la cateva dintre aspectele functiei narative a imaginii in unele dintre filmele realizate de © in calitate de co-autor sau de autor. Vot comenta modul in care imaginea acestor filme se juxtapune gi sc interfereaz& cu celclalte componente ale discursului narativ cinematoprafic. Voi aborda functia narativa a imaginii de film avait in contextul evolutici limbajului cinematografic. cat si in domeniul vast al imagisticii naratologici, cu aprecieri sau comentarii inerent subicetive. Pe de alta parte, dintr-o modestic fireascé nascuta din insurmontabilul complex de inferioritate al practicianului fara de teoretician in abordarea prin excelent teorelicd, nu imi propune, delibe: s& polemizez cu teoreticienii consacrati in domeniu Ma voi margini la a comenta aceste modalitati de abordare gi voi sublinia perspectiva din care uncle dintre idcile citate ar putea fi injelese cu folos de catre cineasti. Prima semnifieatic, primul inteles al cuvantului #magine - aga cum este formulat in diferite dictionare explicative - constituie 0 premiza care ar putea fi clichctaté simplista, dar care este de fapt fireascé in demararea unui studiu despre functia naraliva a imaginii de film. Citez agadar primele injelesuri ale cuvantului imagine preluate din doua dictionare: »Reflectare in congtiint& a realitatii inconjuratoare pe bava impresiilor dobandite prin simturi. Repreventare vivuald sau ' Florin MARCU, Marele dictionc de neologisme, Fd. Sacculum, Bucuresti, 2002, pag.447 10 Reflectare de tip senzorial a unui obiect in mintea omeneasca sub forma unor senzafii, perceptii sau reprezentari. Reprezentare vizuala sau auditiva” '. Daca primul inteles este explicat relativ similar, al doilea - reprezentare vizuald sau duditiva - este formulat identic. Am putea reformula astfel titlul lucrarii noastre: Functia narativa a reprezentarii vizuale $i auditive in film, Agadar imaginea de film este o dubla si simultanad reprezentare! vizuala si auditiva. Teoretic - intotdeauna, practic - de cele mai multe ori. Chiar dacd acerca ,,vorbeste" gi in filmul mut, atunci cand Iu&’m in considerare componenta de reprezentare auditiva a ima: de film ne referim in primul rand la cinematograful sonor. Absenta totala a imaginii vizuale - de fapt abscnta luminii, intunericul total sau ¢vasi-obscuritatea “intunericului cinematografic”, pot fi injelese ca prezente vizuale tocmai prin absen{a; o absenti care poate determina un mister total sau partial, in funetie de forma de reprezentare auditiva corespunzatoare in momentul dat (dar nu numai in functic de aceasta), Similar, absenta totala a sunetului - linistea absoluta, cea relativa sau “linigtea cinematograficd”, pot fi injelese ca ipostaze extreme ale imaginii audilive. ca o prezenté sonora prin absent&. O absenté care, aidoma absentei de tip vizual, poate Sugera un mister total sau partial. * Academia Roména, Institutul de lingvisticd .lorgu lerdan”, Diefionarul explicativ al limbii romdne, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998, pag.a75 11