ÎNVĂȚAREA PRIN DESCOPERIRE

1. CONCEPŢIA ASUPRA DEZVOLTĂRII
Tip de reprezentare
ENACTIVĂ

Descriere
Învăţarea se face prin acţiune. Răspunsurile la stimuli sunt exclusiv motorii. Cunoştinţele sunt procedurale şi inaccesibile pentru reflecţie. Imaginile mentale sunt reprezentări ale obiectelor absente, despre care copilul începe să înveţe. Imaginile se pot transforma mintal, dar copilul învaţă despre ele fără să acţioneze direct asupra obiectelor. Imaginile mentale nu permit construcţia de raţionamente.

ICONICĂ

SIMBOLICĂ

Reprezentările simbolice:cele matematice şi ale limbajului natural. Cunoştinţele sunt codate simbolic, se pot schimba. Reprez. simbolică este cea mai flexibilă, dar nu este stăpânită decât în adolescenţă.

.1. chiar la vârstele cele mai mici este capabil să învețe orice dacă instruirea este organizată. CONCEPŢIA ASUPRA DEZVOLTĂRII PIAGET Educatorul trebuie să aştepte ca un copil să ajungă la stadiul de dezvoltare care să-i permită să atingă anumite obiective. VÎGOTSKI Educatorul este cel care oferă suportul pentru a permite copilului să lucreze în zona proximei dezvoltări. BRUNER Orice copil.

îi încurajează pe elevi să descopere ei înşişi principiile. Dimensiuni ale învăţării prin descoperire • Educatorul selectează situaţiile de învăţare. îi angajează în dialogul euristic. .2. • Înainte de a începe un proces de învăţare educatorul trebuie să se asigure că elevii deţin cunoştinţele anterioare necesare descoperirii noilor idei.

să combinăm cuvintele prezente în alte propoziţii. Un băiat fuge după o pisică. Dimensiuni ale învăţării prin descoperire Exemplu pentru descoperirea unor elemente de bază de gramatică 1. obţinând propoziţii noi.2. Un bărbat mănâncă. Un bărbat fură o bicicletă. . Le-a cerut apoi să rezolve o problemă care poate deveni amuzantă: cum este posibil ca mergând de la stânga la dreapta. Un băiat fură o bicicletă. Un câine fuge după pisica mea. Vântul îmi zboară pălăria. Mai întâi le-a cerut copiilor 4 propoziţii: 2. Vântul mănâncă. în toate enunţurile. Unui câine îi zboară pălăria.

. probabil. 4.2. Acum ne apropiem de un punct critic: putem să-i întrebăm pe copii dacă pot să adauge alte coloane. Se propune copiilor să reflecteze asupra alcătuirii propoziţiilor. Copiii ar putea să spună că s-ar putea face coloana “zero” în care se pot trece anumite cuvinte : oare. Educatorul anunţă a treia etapă a învăţării – se poate vorbi de sintaxa propoziţiei. de familii de cuvinte. 5. invitând la dialogul între copii. nu-i aşa. Dimensiuni ale învăţării prin descoperire Exemplu 3.

2. 3. . Se propune copiilor să facă ceva. propoziţii. Copiii se lansează într-un proces de încercareeroare în vederea obţinerii răspunsului adecvat. 2. Se fac generalizări Copii sunt capabili să aplice principiile generale în cazuri noi. 4. să realizeze o experienţă. să elaboreze alte fraze. Dimensiuni ale învăţării prin descoperire Etape 1. 5. de ex. Prin raportare la experienţa lor copii devin capabili să inducă principii adecvate pentru construcţia de fraze.

• Elimină predarea autoritaristă. ele sunt reinventate chiar de cel care învaţă. . Avantaje ale învăţării prin descoperire Cunoştinţele nu sunt prezentate direct de către adult. fiind predominant intrinsecă.3. prin executarea unei acţiuni. urmate de generalizare. • Motivaţia pentru învăţare este mai puternică. • Îi incită pe elevi să interacţioneze şi favorizează încrederea în sine. înţelegerea celorlalţi.

4. • Nu conduce la organizarea cunoştinţelor decât dacă profesorul organizează situaţia de învăţare. • Necesită repetarea acţiunii de atâtea ori până când elevul înţelege. ordonate după gradul de dificultate. Dezavantaje ale învăţării prin descoperire • Cere mult timp. dacă oferă exemple variate. • Un profesor oricât de bun ar fi nu poate suplini un potenţial redus al elevului. .

schela. Exemplu: Mama care îşi ajută copilul să îşi lege şireturile. Eşafodajul – introdus de Bruner • Schela este o structură exterioară care oferă suport muncitorilor din construcţie: .5. să completeze un puzzle. să rezolve o problemă pe care nu ar putea să o rezolve de unul singur. .interacţiunile prin care adultul asistă/ajută copilul să înveţe.

de colegi de clasă sau de colegi mai mari. . • În acest mod au apărut activităţile de tutoriat şi mentorat. • Eşafodajul ca instruire este folosit atât în învăţarea faţă în faţă (tutoriat) cât şi în instruirea asistată de computer sau softurile educaţionale.5. Eşafodajul – introdus de Bruner • Rolul persoanei care ajută copilul poate fi îndeplinit de un profesor.

• Procesul de învăţare constă în reorganizarea cognitivă a cunoştinţelor. • Învăţarea este echivalentă cu aculturaţia într-o comunitate dată. • Inteligenţa este situată în mintea celui care învaţă. . folosind instrumente sociale şi culturale ale contextului în care este plasat cel care învaţă.Vîgotski & Bruner • Inteligenţa se află în interacţiunile subiectului cu grupul.

• Curriculumul trebuie organizat în spirală pentru a permite progresul elevilor. • Instruirea trebuie să fie astfel concepută pentru a facilita extrapolarea şi pentru a completa lacunele (depăşirea informaţiei furnizate).IMPLICAŢII ASUPRA ÎNVĂŢĂRII ÎN ŞCOALĂ • Instruirea trebuie să se focalizeze pe experienţele şi contextul care îl fac pe elev disponibil şi capabil să înveţe (motivaţia). . • Instruirea trebuie să fie organizată astfel încât să fie uşor de sesizat de câtre elev (organizarea în spirală).

MOZAIC 7.METODE DE ÎNVĂȚARE ACTIVE 1. 4. 2. 5. ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM ÎNVĂȚAT 8. ORGANIZATORUL GRAFIC . 3. JOCUL DE ROL STUDIUL DE CAZ CUBUL PROBLEMATIZAREA REȚEAUA DE DISCUȚIE URMATĂ DE DEZBATERE 6.

.. • Jocul cu rol improvizat – creat de cel care interpretează...prin scenariu. participanții interpretează ca atare. . JOCUL DE ROL • Jocul cu rol prescris....1... ETAPE: ....

1. problema/tema. 9. Stabiliți modalitatea în care se va desfășura jocul de rol. JOCUL DE ROL 1. 8. 4. Încălziți grupul în vederea acceptării jocului de rol. Interpretarea rolurilor. • ETAPE: Stabiliți obiectivele pe care le urmăriți. 7. 6. 2. Pregătim fișe cu descrierile de rol. cine este observator. În timpul interpretării este utile să îi întrerupeți pentru a cere elevilor Elevii să reflecteze la activitatea desfășurată ca experiență de învățare. 3. Acordați câteva minute elevilor pentru a-și pregăti rolurile. . Decideți cu elevii cine joacă. 5. personajele.

2. . .Să conțină toate datele pentru a putea să fie rezolvată.Să fie o situație – problemă care să suscită interesul. . STUDIUL DE CAZ Nu orice situație este un caz – criterii: . .Să fie legată de preocupările grupului.Să fie autentică.

STUDIUL DE CAZ ETAPE: 1.. Cercetarea materialului-pentru a-i ajuta formulați întrebări de genul: ce s-a întâmplat în situația cercetată. lipsește ceva semnificativ din prezentarea faptelor? Se stabilesc datele problemei. condițiile și contextul în care s-a petrecut cazul. ...dacă cunosc situații similare.. Conceptualizarea . Alegerea cazului.Elevii dau soluția. conceptualizate. ierarhizate și sistematizate-se pot folosi argumente pro-contra. 4. 3. 2..2.

2. Realizați un cub pe ale cărui fațete notați: descrie. Împărțiți grupul în 6 subgrupuri. 1. analizează. Anunțați tema/subiectul pus în discuție. compară. argumentează. fiecare urmând să examineze tema aleasă din perspectiva cerineți de pe una din ”fațele ” cubului.3. asociază. CUBUL ETAPE 1. . aplică.

Stabilirea temei puse în discuție – formatorul adresează o întrebare prin care se solicită un răspuns . Condiție principală: tema de discuție să permită abordări contradictorii. Alegerea răspunsului pozitiv sau a celui negativ. . 3.liste completate în perechi) care să susțină răspunsuri pro/contra. pozitiv/negativ susținut de argumente. 4. REȚEAUA DE DISCUȚII URMATĂ DE DEZBATERE • 1.5. Identificarea argumentelor de către cursanți(liste individuale cu argumente. 2.

. .Membrii grupelor își notează din caând ân când argumentele care li s-au părut convingătoare.cursanții trebuie încurajați să lase pe fiecare membru al grupului să vorbească.adversarii să fie ascultați cu atenție. .Inventarierea argumentelor pro-contra și sintetizarea problemelor. REȚEAUA DE DISCUȚII URMATĂ DE DEZBATERE 5.5. Dezbaterea problemei luate în discuțiereguli: . 6.

. Toți cei care au numărul 1 se vor strânge într-un grup.6. Sarcina elevilor est să învețe și să înțeleagă foarte bine partea lor din articol. 3. 3 și 4. Fiecare elev se întoarce la grupul inițial și predă celorlalți conținutul pregătit. 3 și 4. Este important să înțeleagă că sunt responsabili de predarea acelei porțiuni a textului celorlați membrii din grupul inițial. Se împarte clasa în grupe de câte 4 : un elev este numarul 1 (primește prima parte dintr-un articol). altul numărul 2. grupul cu numărul 2. MOZAIC 1. 2.

7. Elevii compară ceea ce cunoșteau înainte și ceea ce au învațat. 5. Se răspund la întrebările din a doua coloană Se completează coloana a treia.7. În timp ce elevii realizează lista. ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM ÎNVĂȚAT 1. Elevii citesc textul. 2. . 8. Cereți perechilor să spună ce au scris pentru a nota în prima coloană. 3. Pentru coloana a doua elevii vor lucra la fel – pregatind întrebări care vor evidenția nevoile lor de învățare. 6. profesorul construiește pe tablă un tabel cu următoarele coloane: Știu/Vreau să știu/Amînvățat. Cereți cursanților să formeze perechi și să facă o listă cu tema abordată. 4.