Plan de Dezvoltare Locala - Castra Traiana

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA
LOCALA PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

CASTRA TRAIANA POTENTIAL GAL CASTRA TRAIANA
JUDETUL VALCEA 2010
I. II.
INTRODUCERE....................................................................................................................3-9 DOSARUL DE CANDIDATURA - PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA.......................................10-258
II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu................................................................................................10-16 II.2 Planul de dezvoltare locala...............................................................................................................17-256

II.2.1 Prezentarea geografica si fizica...............................................................................................................................17-256
II.3. Planul de finantare........................................................................................................................257-258
III.
REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI.....................................259-336
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatura...................................................259-263 III.2 Prezentarea parteneriatului decizional..........................................................................................264-280
III.2.1 Descrierea partenerilor........................................................................................................................................264-270 III.2.2 Crearea i funcionarea GAL ului.......................................................................................................................270-280
III.3. Organizarea GAL-ului....................................................................................................................280-299

III.3.1. Resurse umane....................................................................................................................................................280-286 III.3.2 Descrierea resurselor materiale......286-287 III.3.3 Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului.....287-288 III.3.4 Dispozitivul de comunicare i informare..............................................................................................................288-299
III.4. Implementarea proiectelor n cadrul GAL-ului..............................................................................300-323 III.5 Imp licarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR..............................................................324-336
III.5.1. Cooperare............................................................................................................................................................324-334 III.5.2 Crearea i implementarea reelei.........................................................................................................................334-336
I. Introducere Abordarea Leader

LEADER, concept ce vine de la legaturi intre actiuni de dezvoltare rurala, nu reprezinta doar un set de masuri care ar trebui implementate, ci este o metoda de mobilizare si promovare a dezvoltarii rurale in comunitatile rurale locale si un instrument care functioneaza eficient in situatii si in zone diferite, prin adaptarea deciziilor privind mediul rural la nevoile extrem de diverse ale zonelor rurale. Astfel, LEADER a devenit o parte integranta a politicii de dezvolatre rurala care incurajeaza participarea locala pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a comunitatilor rurale locale. Prin incurajarea teritoriilor rurale sa exploateze modalitati noi prin care sa devina sau sa ramana competitive, sa isi valorifice bunurile si resursele la maxim, sa depaseasca dificultatile pe care le intampina, cum ar fi: tendinta de imbatranire a populatiei, nivelul redus al prestarilor de servicii, absenta posibilitatilor de angajare, discrepanta mare fata de gradul de dezvoltare al zonelor urbane. LEADER contribuie la imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, atat pentru familiile de agricultori cat si pentru populatia rurala in sens larg. LEADER vine in completarea altor programe europene sau nationale, iar abordarea sa urmareste sa ofere comunitatilor rurale o metoda de implicare a partenerilor locali in orientarea dezvoltarii viitoare a zonei lor. Astfel, de exemplu, actiunile LEADER pot activa si mobiliza resursele locale, sprijinind proiecte de predezvolare, cum ar fi: studii diagnostic, de fezabilitate, de consolidare a capacitatilor locale, care vor ameliora capacitatea acestor zone de a accesa si de a utiliza nu doar fondurile LEADER, ci si alte surse pentru finantarea dezvoltarii lor. De asemenea, LEADER sustine sectoare si categorii de beneficiari care, de multe ori, nu sunt sprijinite deloc sau primesc doar un sprijin limitat prin alte programe care functionaeaza in zonele rurale, precum si activitatile culturale, punerea in valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii si a cladirilor de patrimoniu, turismul rural, ameliorarea relatiilor dintre producatori si consumatori, etc. Conceptul fundamental din spatele abordarii LEADER este ca, data fiind diversitatea zonelor rurale, strategiile de dezvoltare sunt mai productive si mai eficiente, daca sunt decise si implementate la nivel local, de catre actorii locali care utilizeaza proceduri clare si transparente si beneficiaza de sustinerea administratiilor publice corespunzatoare.
Astfel, abordarea LEADER poate fi rezumata la sapte trasaturi esentiale: 1. Strategii de dezvoltare locala axate pe zona; 2. Abordarea de jos in sus; 3. Parteneriate public private; 4. Facilitarea inovatiei; 5. Actiuni integrate si multisectoriale; 6. Stabilirea de contacte in retea; 7. Cooperare; Axa LEADER constituie o noutate n Romnia i reprezint o provocare pentru toi actorii ce vor fi implicai n implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambiioase. Aceasta urmeaz a fi implementat pas cu pas, orientndu-se la nceput pe activiti de instruire a actorilor locali i de sprijinire a teritoriilor n vederea realizrii strategiilor de dezvoltare. Obiectivele specifice ale Leader urmresc: - participarea membrilor comunitilor rurale la procesul de dezvoltare local i ncurajarea aciunilor inovative (spre exemplu, soluii noi la probleme vechi, introducerea i dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de pia, modernizarea activitilor tradiionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.); - ncurajarea actorilor de la nivel local de a lucra mpreun cu reprezentanii altor comuniti din interiorul sau exteriorul rii; - stimularea formrii de parteneriate, pregtirea i asigurarea implementrii strategiilor de dezvoltare local; Spaiul eligibil pentru implementarea axei LEADER in Romania l constituie spaiul rural definit conform legislaiei din Romnia (comune i orae) la care se adaug un numr de 206 orae mici (care nu depesc 20.000 locuitori). Includerea oraelor n teritoriul eligibil LEADER va asigura coerena teritorial
si masa critic necesar din punct de vedere al resurselor umane, financiare i economice, pentru a susine o strategie de dezvoltare local viabil. Coerena teritorial va elimina riscul ca aciunile prevzute a fi implementate ntr-un teritoriu s ntmpine diverse obstacole prin formarea unui teritoriu compus din mai multe uniti administrative fr continuitate teritorial i lipsite de punctul comun reprezentat de un ora care asigur susinerea economiei rurale prin relaiile create n timp ntre locuitori. Dei conform legislaiei naionale n vigoare spaiul rural reprezentat de comune i sate, i spaiul urban compus din orae i sate aparintoare ale acestora, este delimitat utiliznd anumite criterii, oraele ce vor fi parte component a unui GAL, n marea lor majoritate, au fost create n mod artificial, neavnd la baz criterii corecte, aa nct astzi se afl ntr-o situaie contradictorie, deoarece gradul lor de dezvoltare, n cele mai multe cazuri, este precar, iar economia local se axeaz n principal pe sectorul agricol. Problemele cu care se confrunt locuitorii acestor orae sunt similare cu cele ntlnite n sate i comune, difereniindu-se de fapt doar prin numrul mai ridicat de locuitori din cadrul unitii administrative, fapt ce duce spre dependena locuitorilor din spaiul rural de localiti cu o populaie mai numeroas, pentru a putea pune n valoare mai bine rodul muncii lor. Mai mult, pentru asigurarea caracterului rural al teritoriilor sub-regionale bine identificate acoperite de GAL, i pentru evitarea direcionrii greite a strategiei i proiectelor, din aria de acoperire a unui GAL va putea s fac parte un singur ora, iar n condiii excepionale, ce vor trebui argumentate n conformitate cu principiile abordrii LEADER, vor fi acceptate dou sau mai multe orae, dar care s nu nsumeze mai mult de 20.000 de locuitori. Totodat, populaia din oraele mici nu poate depi 25% din numrul total de locuitori dintr-un GAL. Astfel, suprafaa eligibil pentru Leader cuprinde o populaie de aproximativ 11,7 mil., din care aproximativ 2 milioane provin din orae, iar suprafaa eligibila pentru implementarea axei LEADER este de 227.000 km2 (207.000 km2 spaiul rural definit conform definiiei naionale, la care se adaug aproximativ 20.000 km2 suprafaa deinut de oraele cu pn la 20.000 locuitori). Desi n perioada anterioara de programare 2000-2006 Romnia nu a implementat actiuni LEADER, au fost identificate totusi, la nivelul ntregii tari, o serie de initiative n dezvoltarea comunitara, precum: Grupuri de Initiativa Locala (GIL), micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER. Toate acestea sunt
parteneriate ntre organisme non-guvernamentale (ONG), administratie publica locala, biserica, scoala, cabinete medicale si stomatologice, microregiuni etc. Micro-regiunile, spre deosebire de grupurile de initiativa locala, sunt nregistrate juridic ca asociatii. Unele GIL-uri chiar au atins o oarecare maturitate organizationala nct s-au transformat n asociatii comunitare cu personalitate juridica, iar altele s-au dizolvat dupa atingerea obiectivului. Actiunile implementate de aceste parteneriate cuprind: elaborarea de strategii locale, renovarea scolilor, dispensarelor si unitatilor culturale, mbunatatirea starii drumurilor si podurilor, analiza si promovarea mediului rural, nfiintarea de Tele-Centre pentru informarea cetatenilor, cursuri de instruire pentru membrii lor, scrierea de proiecte etc., toate acestea contribuind la rezolvarea unor probleme locale specifice. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a selectat n anul 2006 un numar de 120 reprezentanti ai unor teritorii (zone) sub-regionale, cu o populatie cuprinsa ntre 10.000 si 100.000 locuitori, teritorii ce au acoperire n 37 de judete din cele 42 n vederea realizarii de structuri si activitati tip LEADER. Reprezentantii teritoriilor au fost desemnati de catre parteneriate informale ale sectoarelor public, privat si a societatii civile, n vederea instruirii cu privire la urmatoarele subiecte: constructia parteneriatului, analiza diagnostic, strategia de dezvoltare locala, planul de actiune al teritoriului, activitati de animare, monitorizare si evaluare a planului de actiune. Toate aceste actiuni au fost necesare pentru pregatirea implementarii axei LEADER n Romnia. n cadrul sesiunilor de formare, reprezentantii acestor teritorii au dobndit cunostinte suficiente n vederea elaborarii strategiilor de dezvoltare locala. O mare parte a acestora au demarat activitatea de elaborare a strategiei, insa nu au putut-o finaliza datorita lipsei resurselor financiare iar, daca au finalizat-o, nu o pot implementa. De asemenea, n aceeasi situatie se afla si alte parteneriate public-private, nu numai cele selectate de minister pentru formare, astfel ca fondurile europene reprezinta o oportunitate n acest sens. Potentialul tarii noastre n materie de parteneriate este mult mai ridicat dect initiativele prezentate mai sus, insa obstacolul principal n calea constituirii acestor parteneriate este reprezentat de catre
mentalitatea formata n anii de guvernare comunista, care a generat nencredere n rndul actorilor locali, n ceea ce priveste formele institutionalizate de asociere si colaborare. Pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si stabilirea nevoilor de dezvoltare, un rol important n cadrul parteneriatelor public-private l ocupa administratia publica locala. Insa, capacitatea adminsitrativa exercitata la nivel local este inadecvata la necesitatile tot mai diverse ale comunitatilor locale, este limitata calitativ de numarul redus de personal calificat care exercita functii n domeniul administrativ. De asemenea, lipsa experientei necesare n elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si n managementul resurselor umane, dar si datorita dotarilor necorespunzatoare, conduce la un ritm ncetinit n solutionarea multor probleme de ordin social si economic, activitatile desfasurate n cadrul administratiei locale fiind exercitate insuficient. Ca rezultat al tuturor acestor factori apare decalajul net ntre Romnia si celelalte state membre ale UE. Pe de alta parte, s-a avut n vedere facilitarea cooperarii ntre unitatile administrativ teritoriale, ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial si de utilitate publica, crendu-se posibilitatea asocierii acestora, n conformitate cu Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, sub denumirea de asociatii de dezvoltare intercomunitare. Acestea au aparut ca o necesitate, datorita fragmentarii administrative (aprox. 3.000 comune), a insuficientei veniturilor proprii ale unitatilor administrativ teritoriale, capacitatii financiare proprii limitate de accesare a fondurilor europene. Beneficiul nfiintarii acestor asociatii de dezvoltare intercomunitare l constituie posibilitatea accesarii fondurilor structurale, progresul social conditionat de recunoastere si admitere a nevoilor fiecarui individ, protejarea eficienta a mediului, utilizarea rationala a rezervelor naturale, pastrarea unui nivel ridicat si sigur de crestere economica si ocupare a fortei de munca, dezvoltare culturala si pastrarea traditiilor, fructificarea potentialului turistic al zonei. Insa, dezvoltarea comunitilor locale nu se poate realiza fr o implicare activ a cetenilor n procesul de consultare i de luare a deciziilor. Astfel, apare necesitatea nfiinrii la nivel local a unor structuri care s reuneasc reprezentani ai sectoarelor public, privat i societii civile dintr-un teritoriu stabilit, s identifice punctele slabe i tari i s stabileasc prioritile teritoriului, s implementeze aciunile corespunztoare i apoi s mprteasc experiena i bunele practici cu alte structuri parteneriale similare.
Spaiul rural romnesc se confrunt cu numeroase carene, acestea reprezentnd i motivul pentru disparitile ntre urban si rural prin prisma tuturor componentelor sale: economie rural, potenialul demografic, sntate, coal, cultur, etc. Pentru reducerea acestor dispariti, una dintre soluii o reprezint elaborarea i implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de ctre comunitile locale, avnd ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local i potenialul endogen. Nevoile de la nivel local sunt multe i variate fiind contientizate mai clar de ctre comunitile locale astfel c elaborarea unor strategii de la nivel central nu poate acoperi ntru-totul nevoile spaiului rural. Abordarea LEADER are o importan deosebit ntruct va contribui prin prisma specificului ei la o dezvoltare echilibrat a teritoriilor rurale i la accelerarea evoluiei structurale. Implicarea actorilor locali n dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvoltri dinamice sprijinit de o strategie de dezvoltare local elaborat i implementat local i administrat de reprezentani ai GAL care vor reprezenta interlocutorii populaiei din teritoriile respective n vederea mbuntirii continue a strategiei i a aciunilor ce vor fi implementate. Astfel, comunitile locale vor determina n urma unor studii locale care sunt nevoile zonei n care triesc, care sunt modalitile de satisfacere a acestora i cum poate fi pus n valoare potenialul endogen, aciuni n urma crora spaiul rural va evolua n folosul comunitilor locale. Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi programat i coordonat de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional i, de asemenea, vor purta responsabilitatea evoluiei n timp. Abordarea LEADER, prin aciunile sale specifice va duce la mbuntirea guvernanei locale i la promovarea potenialului endogen al teritoriilor. De asemenea, abordarea LEADER presupune consolidarea coerenei teritoriale i implementarea de aciuni integrate, ce pot conduce la diversificarea i dezvoltarea economiei rurale, n folosul comunitilor. Un alt deziderat l constituie construcia instituional n vederea elaborrii i implementrii de strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spaiul rural, reprezentani ai diferitelor domenii de activitate, s conlucreze i s interacioneze n folosul comunitilor rurale.
Strategiile elaborate i selectate se vor materializa n proiecte ce vor fi implementate n aria de acoperire a GAL, proiecte ce vor fi sprijinite financiar din fonduri publice la care se va aduga cofinanarea privat. Datorit caracterului orizontal al axei 4, ce presupune accesarea mai multor msuri din cadrul axelor FEADR, impactul aciunilor implementate prin aceast abordare este foarte ridicat i acoper o arie larg de aciuni i beneficiari. LEADER poate juca, de asemenea, un rol important n stimularea unor abordri noi i inovative pentru dezvoltarea zonelor rurale. Inovaia va fi ncurajat prin flexibilitate i libertate n luarea deciziei privind aciunile ce se doresc a fi puse n practic. Inovaia n zonele rurale poate implica transferul i adaptarea inovaiei generat n alt parte, modernizarea formelor tradiionale de know-how sau descoperirea de noi soluii la problemele rurale persistente pe care alte instrumente politice nu au reuit s le rezolve ntr-un mod durabil i satisfctor. Acestea pot furniza rspunsuri noi la problemele zonelor rurale. Cooperarea cu alte teritorii incluse n strategiile de dezvoltare local va facilita transferul i adaptarea inovaiilor dezvoltate n alt parte. Avand in vedere ca exista potential pentru constituirea de Grupuri de Actiune Locala si faptul ca Romania nu a mai implementat masuri de tip LEADER, infiintarea si dezvoltarea Grupurilor de Actiune Locala reprezinta o prioritate. Astfel, actorii publici si privati din teritoriile care doresc sa participe la procedura de selectie a Grupurilor de Actiune Locala trebuie sa elaboreze strategii integrate si studii pentru pregatirea dosarelor de candidatura. Grupul de Actiune Locala are in responsabilitatea sa selectarea proiectelor, activitatile de dobandire de competente si animare a teritoriului. De aceea, functionarea eficienta a Grupurilor de Actiune Locala reprezinta un punct important pentru obtinerea sprijinului financiar european.
DOSARUL II. DOSARUL DE CANDIDATURA II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu

Codul comunelor INSSE Numele localitii Comune Orae Sate
Sursa: Institutul National de Statistica - 2009
Nr. locuitori Din orae Din total teritoriu
Suprafaa total km2
Densitate loc./km2
19141 167794 168675 168880 169351 171021 171539
SUICI BREZOI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA
172153 172509 172894 174254

Total GAL % loc. orae din total loc. (25%)
PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA
uici, Rudeni, Ianculeti, Paltenu, Puleni, Valea Calului. Clineti; Drgneti; Corbu; Proieni;Vratica; Golotreni; Valea lui Stan; Pscoaia. Berislveti, Stoeneti, Scueni, Dngeti, Robaia, Rdcineti. Olteni Bogdanesti, Bujoreni, Gura Vaii, Lunca, Malu Alb, Malu Vrtop. Fedeleoiu, Smbotin, Deti, Bbuieti. Malaia, Ciunget, Saliste. Muereasca, Hotarele, FrncetiCoasta, Pripoara-Grui, Muereasca De Sus, Gvneti, Andreeti, Suta. Periani, Surdoiu, Mlceni, Spinu, Biau, Pripoare, Poiana, Podeni. Balota, Blnoi, Racovia, Copceni, Gruiu-Lupului, BradClocotici, Tutuleti. Salatrucel, Seaca, Serbanesti , Patesti. Voineasa, Voinesita,Valea Macesului, Vidra, Obarsia Lotrului
2,671 6,984 6,984 2,951 4,437 3,023 1,883 2,708
34.28 226.12 66.99 33.12 30.29 393.22 42.88
77.92 30.89 44.05 133.97 99.80 4.79 63.15
2,367 1,862 2,097 1,640

6,984 32,623 -
157.73 58.36 40.56 461.81

1,545.36 -
15.01 31.91 51.70 3.55

21.11
21.41%
10
Teritoriul acoperit de GAL CASTRA TRAIANA include 11 localitati. Din cele 11 localitati ale GAL - CASTRA TRAIANA, 10 localitati fac parte din judetul Valcea, iar o localitate Suici - face parte din judetul Arges. Ca si suprafata, localitatile din judetul Valcea acopera 97,78% din suprafata totala a GAL ului, in timp ce localitatea din judetul Arges reprezinta 2,22% din suprafata totala a GAL CASTRA TRAIANA.
Avand in vedere ca in componenta teritoriala a GAL CASTRA TRAIANA se afla localitati din doua judete diferite, teritoriul GAL indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.4 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Numarul total al locuitorilor care fac parte din aria teritoriala a GAL CASTRA TRAIANA este de 32.623 locuitori, dispusi pe o suprafata totala de 1.545,36 km2 .
Dupa cum se poate observa din informatiile expuse mai sus, GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.1. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca numarul de locuitori ai GAL- CASTRA TRAIANA se situiaza intre 30.000 si 70.000 de locuitori.
Situatia privind ruralitatea teritoriului este urmatoarea:

Ponderea populatiei rurale = Ponderea populatie rurale = Populatia in localitati Populatia totala 25,639 32,623 *100
*100 =
79%
Gradul de ruralitate =
Densitate populatie in localitati (<120 loc /km2) Populatie totala
*100
11
Gradul de ruralitate =
28,186.00 32,623
*100 =
86.40%
Ponderea populatiei urbane= Ponderea populatie urbane =
Populatia in orase Populatia totala 6,984 32,623
*100
*100 =
21.41%
In ceea ce priveste densitatea teritoriului GAL - CASTRA TRAIANA, aceasta este analizata mai jos comparativ cu situatia la nivel national si regional, avand in vedere ca teritoriul GAL CASTRA TRAIANA se situiaza in regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia. Rezultatele la nivel national in ceea ce priveste densitatea populatiei sunt urmatoarele:
Numar populatie stabila la 1 iulie 2009 Suprafata (km) in 2009 Densitate (loc/ km)
21.498.616
238.390,71
90,18
Sursa: Institutul Natioanl de Statistica
Dupa cum se poate observa ponderea populatiei / km2 la nivel national este de 90,18 loc/km2 Densitatea populatiei in cadrul Regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia se prezinta astfel:
Judet Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Regiunea SV Oltenia
Numarul de locuitori 707.629 378.310 294.364 468.931 408.518 2.257.752
Suprafata 7.414,01 5.601,74 4.932,89 5.498,28 5.764,77 29.211,69
Densitate 95,44 67,53 59,67 85,29 70,86 77,29
Sursa: Institutul Natioanl de Statistica - 2009
12
Dupa cum se observa, teritoriul acoperit de GAL CASTRA TRAIANA, are o densitate cu mult inferioara atat fata de densitatea judetului Valcea, densitatea regiunii de dezvoltare Sud Est, cat si a celei de la nivel national, ceea ce impune atragerea populatiei in zonele rurale in primul rand prin imbunatatirea conditiilor de trai in mediul rural, dar si prin crearea de locuri de munca.
Clasificare localitatilor componente ale GAL CASTRA TRAIANA, in functie de densitatea populatiei este urmatoarea:
Densitate
Grupa
Comuna
Densitate (loc/km2) 3.55 4.79 15.01 30.89 31.91 44.05 51.70 63.15 77.92 99.80
< 20 loc / km2
Zona nepopulata cu probleme
Intre 20 si 39,5 loc / km2 Intre 39,5 si 79 loc / km2
Zona cu riscuri mari de depopulare Zona rurala cu densitate in scadere
VOINEASA MALAIA PERISANI BREZOI RACOVITA BERISLAVESTI SALATRUCEL MUEREASCA SUICI DAESTI BUJORENI
Intre 79 si 120 loc / km2
Zona in ascensiune
133.97 Sursa: elaborare proprie in baza datelor de la Institutul Natioanl de Statistica cu date din anul 2009
Analizand datele prezentate mai sus se poate observa ca 65,53% din totalul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA, respectiv comunele Voineasa, Malaia si Perisani, prezinta o densitate foarte scazuta, incadrandu-se intr-o zona cu probleme de populare. Acest lucru se datoreaza si zonei de relief montan in care sunt situate cele 3 comune, suprafata acestora fiind in cea mai mare parte acoperita de paduri. 30,37% din teritoriu, respectiv orasul Brezoi si comunele Racovita, Berislavesti, Salatrucel, Muereasca si Suici, prezinta riscuri de depopulare sau are o densitate in scadere. Zona cu o densitate in ascensiune este reprezentata de comunele Daesti si Bujoreni, care ocupa 4,10% din suprafata teritoriului acoperit de GAL CASTRA TRAIANA.
13
Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 1.2. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca densitatea populatiei GAL CASTRA TRAIANA se situiaza sub 75 locuitori / km2.
In cadrul GAL CASTRA TRAIANA, sunt cuprinse localitati Defavorizata, prezentate in tabelul de mai jos: Codul localitatii 19141 167794 168675 169351 171021 171539 172153 172509 172894 174254 Localitatea SUICI BREZOI BERISLAVESTI DAESTI MALAIA MUEREASCA PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA
incluse in Zona Montana
Sursa: Anexa 4 la Ghidul de finantare: Lista zonelor defavorizate
Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe tritoriul acestuia se afla zone defavorizate.
14
Pe teritoriul GAL CASTRA TRAIANA se gasesc de asemenea, si localitati care se incadreaza in categoria Pajiti cu nalt Valoare Natural sau Practici agricole tradiionale, prezentate in tabelul urmator: Codul localitatii 168880 167794 168675 169351 171021 171539 172153 172509 172894 174254 Localitatea BUJORENI BREZOI BERISLAVESTI DAESTI MALAIA MUEREASCA PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA
Sursa: Anexa 5 la Ghidul de finantare: Zone HNV
Astfel se poate observa ca GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe tritoriul acestuia se afla zone HNV. In ceea ce priveste gradul de saracie al teritoriului GAL CASTRA TRAIANA, situatia se prezinta astfel: Rata saraciei comuna 44,30% 76,20% 38,50% 50,40% 66,90% 65,70% 89,60% 81,70% 64,80% 53,40% Profunzimea saraciei 14,20% 29,40% 12,40% 16,40% 24,40% 23,30% 39,00% 33,20% 23,60% 17,40% Severitatea saraciei 6,50% 14,70% 5,70% 7,40% 11,80% 11,00% 20,90% 17,20% 11,40% 7,80%
Comuna SUICI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA
Sursa Anexa 6 a Ghidului de finantare: Lista localitatilor in funtie de gradul de saracie
15
160.00% 140.00% 120.00% 100.00% 80.00% Severitatea saraciei 60.00% Profunzimea saraciei 40.00% 20.00% 0.00% Rata saraciei comuna
Sursa: elaborare proprie in baza datelor de la Institutul Natioanl de Statistica cu date din anul 2009
Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe tritoriul acestuia se afla zone sarace.
BE S R I UI C SL AV I BU EST JO I RE N DA I ES M TI AL M UE A I RE A A PE SCA RI S RA AN CO I SA V LA ITA TR VO UCE IN L EA SA
16
II.2 Planul de dezvoltare locala PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografica si fizica
II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Judetul Valcea
17
AMPLASAMENT Teritoriul acoperit de GAL CASTRA TRAIANA cuprinde 11 localitati - 10 localitati din partea de nord a judetului Valcea Berislvesti, Brezoi, Bujoreni, Daesti, Malaia, Muereasca, Perisani, Racovita, Salatrucel, Voineasa - si o localitate din vestul Judetului Arges Suici. Limitele geografice ale teritoriului sunt urmatoarele: Nord: localitatile Titesti, Boisoara si Caineni din Judetul Valcea si judetul Sibiu Vest: judetul Hunedoara si judetul Gorj Sud: localitatile Calimanesti, Baile Olanesti, Barbatesti, Ramnicu Valcea Est: judetul Arges
TERITORIUL POTENTIALULUI GRUP DE ACTIUNE LOCALA CASTRA TRAIANA Comuna Berislavesti este situata in partea de sud est a teritoriului Castra Traiana, pe DJ 703 G la 28 km distanta de municipiul Ramnicu-Valcea, 9 km distanta de Calimanesti si 28 km distanta de Brezoi, si se incadreaza intre paralele 4525` latitudine nordica si 2442`longitudine estica. Din punct de vedere administrativ comuna este alcatuita din satele: Berislveti, Stoeneti, Scueni, Dngeti, Robaia, Rdcineti.
Oraul Brezoi este situat aproape n partea central teritoriului, n Carpaii Meridionali, cuprinznd partea estic a grupei Parngului (estul i sud-estul Munilor Lotrului, nordul Munilor Cpnii) i sud-vestul grupei Fgraului (vestul Munilor Cozia). Este amplasat n Depresiunea Lovitei sau Titeti-Brezoi (cuprinznd zona de confluen a Lotrului cu Oltul), la ntretierea paralelei 4521 latitudine nordica cu meridianul de 2415 longitudine estica. Prin aceast poziie geografic, oraul Brezoi este situat la 35 km deprtare de municipiul Rmnicu-Vlcea, pe D.N.7 (E81), la 67km de oraul Sibiu, tot pe D.N.7 (E81), la 35km de staiunea Voineasa pe D.N.7A. Din punct de vedere administrativ, orasul Brezoi este alcatuit bdin 8 sate: Clineti; Drgneti; Corbu; Proieni;Vratica; Golotreni; Valea lui Stan; Pscoaia.
18
Comuna Bujoreni este aezat pe malul drept al Oltului, de-a lungul drumului national DN7, respectiv internaional E81, la nord de Ramnicu Vlcea. n raport cu coordonatele matematice de referin este situat la 4512' latitudine nordic i la 2415' longitudine estic. Administrativ teritorial comuna are in componenta 7 sate: Olteni (sat de resedinta), Bogdanesti, Bujoreni, Gura Vaii, Lunca, Malu Alb, Malu Vrtop. Comuna Deti este situat in partea de sud est a teritoriului, pe Valea Oltului, pe partea stng a acestuia, la 11 km nord de municipiul Ramnicu Vlcea, incadrandu-se intre paralele 4597` latitudine nordica si 2413`longitudine estica. Localitatea Deti este strbtut pe direcia N-S de ctre DJ 703 L, din care se ramific de la Fedeleoiu ctre Runcu DJ 703 F i pe direcia E-V de drumurile comunale DC 17 Deti-Bbueti, DC 18 Smbotin-Gura Vii, DC 19 Deti-Berila. Satele componente ale comunei sunt: Fedeleoiu, Smbotin, Deti, Bbuieti. Comuna Malaia este localizata in partea centrala a teritoriului acoperit de GAL CASTRA TRAIANA, de-a lungul raului Lotru, intre paralele 4535` latitudine nordica si 2403`longitudine estica. Din punct de vedere administrativ comuna Malaia este alcatuita din satele: Malaia, Ciunget si Saliste. Comuna Muereasca este situata in partea de nord est a judetului Valcea, intre paralele 4518` latitudine nordica si 2433`longitudine estica. Din punct de vedere administrativ comuna are in componenta urmatoarele sate: Hotarele, Frnceti-Coasta, Pripoara-Grui, Muereasca De Sus, Gvneti, Andreeti, Suta. Comuna Periani este aezat n nordul Depresiunii Lovitei, depresiune intramontan din cadrul Carpailor Meridionali, n strvechea ar a Lovitei, pe partea din stnga Oltului, incadrandu-se intre paralele 4538` latitudine nordica si 2404`longitudine estica. Comuna Periani este situat la o distan de 11 km de Drumul Naional de importan european E81, pe stnga Oltului, i la o distan de 62 km de reedina judeului, municipiul Ramnicu Vlcea. Este strbtut de Drumul Naional D.N. 7D. Din punct de vedere administartiv comuna este alcatuita din satele: Periani, Surdoiu, Mlceni, Spinu, Biau, Pripoare, Poiana, Podeni.
19
Comuna Racovita este localizata in partea de nord est a teritoriului, la 53 km de municipiul Ramnicu Vlcea, intre paralele 4542` latitudine nordica si 2432`longitudine estica. Comuna are in componenta satele: Balota, Blnoi, Racovia, Copceni, Gruiu-Lupului, Brad-Clocotici, Tutuleti. Comuna Salatrucel este situata la poalele Muntilor Cozia, in partea de est a GAL CASTRA TRAIANA, intre paralele 4525` latitudine nordica si 2438`longitudine estica. Comuna Salatrucel este alcatuita din satele Salatrucel, Seaca, Serbanesti si Patesti. Comuna Voineasa este localizata in partea nordica a teritoriului acoperit de GAL CASTRA TRAIANA, la aproximativ 80 km de municipiul Rmnicu Vlcea, intre paralele 4542` latitudine nordica si 2395`longitudine estica. Comuna este situat pe valea rului Lotru, n sudul muntilor cu acelasi nume, la o altitudine de 600-800 metri. Din punct de vedere administiv comun are in componenta satele: Voinesita,Valea Macesului, Vidra, Obarsia Lotrului. Comuna Suici este situate in partea de est a teritoriului CASTRA TRAIANA si in partea de nord vest a judetului Arges, intre paralele 4525` latitudine nordica si 2453`longitudine estica. Din punct de vedere administrativ comuna este alcatuita din satele: uici, Rudeni, Ianculeti, Paltenu, Puleni, Valea Calului. Relieful Din punct de vedere geologic, in fundamentul teritoriului CASTRA TRAIANA se afla cristalin carpatic alcatuit din sisturi cristaline, granite, sedimentar mezozoic. Dupa scufundarea acestuia pe linii de falii, s-a creat o depresiune (Depresiunea Getica), ce a fost inundata in Senonian. Odata cu aceasta a inceput un ciclu de sedimentare care a luat sfarsit la inceputul cuaternarului, cand s-a format uscatul. Peste cristalin si calcarele mezozoice vechi se gasesc formatiuni sedimentare: conglomerate, gresii, marne, nisipuri, depuse din Cretacicul superior, cu unele intreruperi pana la sfaristul Tertiarului. Spre partea superioara a dealurilor Bogdanesti si Bujoreni apar nisipuri si gresii conglomeratice. Ca unitate geo morfologica, teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala CASTRA TRAIANA face parte din Subcarpatii Valcii, Muntii Capatanii, Muntii Cozia, Muntii Lotrului, Masivul Parang.
20
Suncarpatii Valcii au o individualitate justificat si bine exprimat prin caracterele reliefului actual, rezultat al unei ndelungate evolutii comune, n cadrul bazinului hidrografic al Oltului. Privit n ansamblu teritoriul creeaz imaginea unui relief de dealuri printre care se insinueaz mici depresiuni si culoare largi de vale ale raului Olt, care apartin dealurilor subcarpatice inalte. Relieful prezint o structur monoclinal, dealurile fiind alctuite din gresii, marne, argile de vrst neozoic. Muntii Capatanii fac parte din Carpatii Meridionali si sunt cuprinsi intre Olt si Jiu. Sunt constituiti din sisturi cristaline si gnaise, in partea de N si din calcare jurasice in S, acestea din urma dand un relief specific de doline, lapiezuri, pereti abrupti, hornuri, poduri suspendate (Casa de Piatra). In Muntii Capatanii se gasesc cateva zone carstice, unele putin intinse, altele ceva mai dezvoltate, toate reprezentand obiective de atractie pentru drumeti (Cheile Oltetului, Bistritei, Pietrenilor, abruptul Tarnovului, pesterile Stogsoarele, Sorbul Mare). Muntii Cozia sunt situati in SV Muntilor Fagaras, alcatuiti din gnaise, sisturi cristaline, gresii si calcare, cu forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimtate, turnuri, mici escavatii de pesteri, forme antropomorfe, ca de pilda: "Sfinxul Coziei", "Ciobanasul", "Haiducul", "Ursul", "Faraonul" etc.). Altitudine maxima este de 1660 m (vf. Cozia). Muntii Lotrului reprezinta un masiv muntos situat in partea centrala a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima este de 2242 m (vf. Steflesti). Este puternic fragmentat de Lotru si afluentii sai si pastreaza urme ale glaciatiei cuaternare (vai si circuri glaciare) si prezinta frecvente chei sapate de rauri in granite gnaisice (Cheile Latoritei s.a.). Pe cuprinsul teritoriului acoperit de Gal CASTRA TRAIANA se afla culmea Purcaretului care se intinde pana la Crucea Ucisa, din care pornesc spre paraul Seaca Muchiile: Fagul scris, Piscul cu Casa, muchia Bolovanul, dealul Cocini si dealul Tarna, iar spre Valea Bujorencii, muchia La Cula. Alte dealuri intalnite pe teritoriul GAL CASTRA TRAIANA mai sunt: Piscul Runcu, Culmea Capriorul, Culmea Buciumului, Dealul Sudos, Fata Malului, Malul Corbului, Dealul Scorusului cu varful Mangii de 602 m, dealul Jearostea, dealul Plavaia, Valea cu Seci, dealul Treptelor, dealul Plesa, muchia Oltului. Conditiile geologice, relieful si clima sunt facturi care conditioneaza prezenta apelor subterane la diferite adancimi. Apele freatice se gasesc la adancimi mici fiind cantonate in depozitele de versant, la baza pietrisurilor si nisipurilor din terasele Oltului, in conurile de dejectie ale paraielor. Au o circulatie rapida si
21
se afla sub directa influenta a regimului precipitatiilor, ceea ce le atribuie debite variabile in timp si sunt potabile fiind folosite dominant in alimentarea populatiei. Apa freatica din lunca si terasele Oltului este intretinuta de apa din cuvetele lacustre din amonte de baraje unde acestea nu sunt barate. In anii secetosi locuitorii comunelor ce au casele pe versanti se confrunta cu secarea fantanilor. Astfel sunt obligati sa parcurga cativa kilometri pentru a-si asigura apa potabila. Apele de adancime provin din apele vadoase. Ele se afla la adancimi diferite si au un continut chimic influentat de alcatuirea geologica. Formatiunile mio pliocene, care au ca specific alternanta de strate de gresii, marne argile, tufuri, pietrisuri, nisipuri fac ca ele sa aiba un continut variat de sariri de unde duritatea ridicata si reducerea posibilitatii de folosire pentru consum, mai ales pentru populatie. Ele se afla sub presiune si ajung la suprafata pe linii de falie. Reteaua hidrografica a teritoriului este reprezentata de bazinul Oltului. Pe partea dreapt Oltul primete ca afluent rul Olneti, avnd o lungime de 38 km, confluena dintre cele dou aflndu-se pe raza Municipiului Rmnicu Vlcea, cu afluentul su din dreapta, Cheia. Urmeaz apoi civa aflueni mici subcarpatici, ca Srata si Govora care dreneaz apele unor izvoare srate (Bile Govora, Ocnele Mari), urmnd apoi Bistria, care ptrunde adnc n Munii Cptnii prin izvoarele sale (are o lungime de 42 km). Ultimul amintit are la rndul su o serie de aflueni, ca: Bistricioara din dreapta, Costetiul si Otsul din stnga. Paraul Muereasca este un alt afluent al Oltului, care se formeaza prin unirea a doua izvoare: Meristita Mica si Meristita Mare. Oltul isi aduna apele si din paraul Ciungului unit cu al Horatiului, paraul Mangii, paraul Purcarului, paraul Treptelor, paraul Ghirca, paraul Carcului. Tot in Olt se varsa si paraul Tulburoasa care izvoraste din dealurile Plaiului. Acest parau se formeaza la confluenta mai multor paraie: Lapusul, Sangerisul, Fundulete. Valea Seaca si Valea cu apa se unesc aproape de vatra satului Bujoreni si formeaza paraul Valea Bujorencii. Paraul Valea Seaca izvoraste din dealul Purcaretului si are mai multi afluenti cu denumiri la fel cu ale dealurilor din acre isi au obarsia: Dovlecoasa, Pietris, Lacul, Cocini si Tarna. Valea cu apa pana la confluenta cu Valea Seaca, primeste pe dreapta mai multe paraie, dintre care cele mai importante sunt: Bradului, Toporan, iar pe stanga cel mai important este Cacova.
22
Alti doi afluenti ai Oltului sunt Baiasu si Coisca (Salatrucel). Paraul Baiasu are in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului de 89 km. In cursul sau superior colecteaza ape ale vailor Samniceanu, Rosiei si Sasei, iar dupa ingustare primeste apele Urloiu, Calugareasca, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele. Paraul Coisca (Salatrucel) are o suprafata totala a bazinului de 95 km si o lungime de 15 km, iar ca afluneti: paraul Bradisor, paraul Patesti cu cheile Cetii. In regiunea depresiunii Lovistei, Oltul primeste apele raurilor Calinesti, Urii, Robesti, Saracinesti, Lotru, Valea Satului, Boia, Titesti si Baiasu. Lotrul aduna apele afluentilor Voinesita, Latorita, Vasilatu si Pascoaia. Pe teritoriul GAL CASTRA TRAIANA exista si lacuri de acumulare. Unul din el este lacul de acumulare al hidricentralei Ramnicu Valcea, construita in anul 1970, pusa in functiune in 1973, cu o putere instalata de 48 MW. Un alt lac de acumulare este cel al hidrocentralei Daiesti care are o putere instalata de 37 MW, pusa in functiune in 1976. Cele doua lacuri se afla in diferite stadii de colmatare, cel mai afectat fiind cel de la Daiesti. In apropiere de statiunea Voineasa se gaseste Lacul Vidra, lac de acumulare, antropic fondat in 1972 . Are un volum de 340 mil. m3, o suprafata de 940 ha si o lungime de 9 km. Lacul este inconjurat de paduri de molid. Barajul Vidra este amplasat pe raul Lotru, in cheile Vidra, la 30 km amonte de statiunea Voineasa. Reprezinta principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a raului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 mc/ sec. In lacul principal Vidra sunt captate si alte rauri prin sistemul de aductiuni si captari secundare, ce cuprinde 81 de captari grupate in trei ramuri distincte: Ramura Nord (gravitationala si cu pompaj); Ramura Sud (gravitationala si cu pompaj); Ramura Vest (gravitationala)
23
Lacul Vidra Pe teritoriul GAL CASTRA TRAIANA sunt intalnite si lacuri naturale: Lacul fara fund si alte mici lacuri ce nu au denumiri. Acestea au o adancime de 0.5 m, dar in anii secetosi pot disparea sau se pot transforma in mici turbarii. Clima In Subcarpatii Valcii clima este relativ cald i bogat n precipitaii, cu ierni destul de blnde i perioada de vegetaie lung.Toamna trziu i iarna aerul rece se menine pe vi determinnd valori medii n raport cu altitudinea, fiind de circa 73% - 80%. Regimul precipitaiilor se caracterizeaz printr-o repartiie neuniform att temporar ct i spaial, fiind dependente de frecvena diferitelor mase de aer i de specificul local al circulaiei acestora (descendene bruste nsoite de disiparea norilor sau ascendenei favorabile conveciei). Cantitatea medie anual a precipitaiilor n dealurile subcarpatice are valori cuprinse ntre 600-800 mm, astfel media multianual nregistrat a fost de 611,4 mm. Primele ninsori se produc n luna octombrie - noiembrie. Iarna are caracter blnd cu ninsori fr viscole. Vnturile sunt influenate de configuraia reliefului. n zonele mai nalte vnturile sunt mult mai frecvente. In zona de munte, reprezentata de Muntii Capatanii, Lotrului, Parang, Cozia, temperatura medie anuala variaza intre 4-6 grade Celsius, iar precipitatiile medii anuale intre 1200-1400 mm. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -7 grade Celsius, iar in iulie 12 grade Celsius. Tipurile de sol
24
Se constat prezena predominant a solurilor brune de pdure (cambisoluri), aflate n diferite grade de podzolire. Acestea au textur uniform pe ntregul profil, fapt ce determin o rezisten uniform la eroziune. n dealurile mai nalte, de la contactul cu muntele, apar spodosoluri cu textur grosier pe ntregul profil i coninut ridicat de schelet, care i confer o rezisten redus la eroziune. RESURSELE NATURALE ALE GAL CASTRA TRAIANA Resursele naturale reprezinta totalitatea zacamintelor de minerale si de minereuri, a terenurilor cultivabile, a padurilor si apelor de care dispune un teritoriu. Resursele naturale sunt substante care apar in mod natural dar care sunt considerate valoroase in forma lor relativ nemodificata. Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit in materii prime pentru procesele capitalului infrastructural. Resursele naturale sunt clasificate in: resurse regenerabile si resurse neregenerabile. Resursele pot, de asemenea, sa fie clasificate pe baza originii lor ca fiind: resurse biotice, derivate din animale si plante, si resurse abiotice, derivate din pamant, aer, apa. Resursele regenerabile sunt resursele vii pe care le intalnim si pe teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala CASTRA TRAIANA. Intre acestea se numara suprafete intinse de paduri, vietatile din ape, fondul de vanatoare. Aceste resurse pot fi refacute daca nu sunt supravalorificate. Totodata acestea pot fi folosite pe termen nelimitat daca sunt folosite rational. Odata ce resursele regenerabile sunt consumate la o rata care depaseste rata lor naturala de refacere, ele se vor diminua si in cele din urma se vor epuiza. Rata care poate fi sustinuta de o resursa regenerabila este determinata de rata de refacere si de marimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii, prezente, de asemenea pe teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala CASTRA TRAIANA, includ solul, apa, vantul si radiatia solara. Vegetatia si fauna In functie de relief si clima, vegetatia caracteristica teritoriului acoperit de GAL CASTRA TRAIANA este repartizata dupa zonarea acestora. In regiunile montane, pe cele mai inalte culmi
25
predomina flora alpina si subalpina. Dintre speciile care cresc aici se intalnesc: salcia pitica, violeta, bujorul de munte si floarea de colt - ultimele declarate monumente ale naturii.
Bujorul de munte
Floarea de colt
Zona forestiera este specifica regiunilor deluroase, acoperind circa 45% din suprafata teritoriului. Padurile de molid cresc in etajul subalpin, pe linga arbusti ca: macrisul, afinul s.a. Padurile de foiase acopera zona montana si o parte a dealurilor subcarpatice si piemontane. Dintre speciile de arbori care compun etajul foioaselor predomina fagul, mesteacanul, carpenul, alunul si paltunul de munte. Fauna este reprezentat dintr-un numr mare de specii cuprinznd majoritatea grupelor de animale. Pdurea conditioneaz rspndirea animalelor. n zona pdurilor se ntlneste: ursul; cpriorul, cerbul, capra neagr, pisica slbatic, rsul, lupul, vulpea,uliul, acvila de munte, cocosul de munte. Dintre pasari se intalnesc gainuse de munte, corbi, stancute, codobature, acvile, etc. Reptilele sunt destul de raspandite in zona muntoasa (vipera comuna, vipera cu corn). Apele curgatoare sunt populate cu peste (zglavoc, scobar, clean, crap, somn, stiuca, mreana).
26
II.2.1.2. Harti planul localizarii teritoriului

HARTA LOCALIZARII TERITORIULUI IN CADRUL JUDETULUI SI IN RAPORT CU MARILE ORAS RAPORT
27
HARTA TERITORIULUI CU DELIMITAREA COMUNELOR
28
Distantele fata de cele mai aprpiate orase de teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA este ilustrata in imaginea de mai jos:
GAL Castra Traiana
RM VALCEA 40 KM
Curtea de Arges 58 KM
PITESTI 98 KM
II.2.1.3 Populaie - demografie
Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative din punctul de vedere al densitatii populatiei pe tot teritoriul Romniei. Cele mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul tarii, unde rata natalitatii este ridicata, si n regiunile din sud, puternic industrializate n perioada comunista. Exista mari disparitati, determinate n special de influenta reliefului la nivel regional si judetean. Declinul populatiei din Romnia, mai pronuntat n zonele rurale, constituie o problema care va trebui rezolvata daca se doreste dezvoltarea economica a acestor regiuni.
29
De la vrful atins n 1989, populatia totala a Romniei a nregistrat o scadere rapida. Aceasta tendinta este foarte pronuntata n zonele rurale. Numarul locuitorilor din zonele urbane a depasit numarul locuitorilor din zonele rurale la jumatatea anilor 1980, ca urmare a problemelor economice cu care se confrunta Romnia n acea perioada. Odata cu explozia economica din ultimii ani, populatia urbana a crescut ntr-o oarecare masura, n timp ce numarul locuitorilor din zonele rurale a continuat sa scada. Procesul de mbatrnire si scaderea naturala a populatiei, care decurge din aceasta situatie, constituie principalii factori ai declinului populatiei rurale. ntre 1998 si 2005, se constata ca: ponderea categoriei de vrsta 0-14 ani din totalul populatiei rurale a scazut; ponderea categoriei de vrsta 15-64 ani a ramas relativ stabila; ponderea categoriei de peste 65 ani a nregistrat o tendinta ascendenta, ajungnd, n 2005, la 19% din totalul populatiei rurale (fata de 11% n zona urbana). Scaderea naturala a populatiei rurale s-a accelerat semnificativ n ultimii cinci ani, ajungnd la rate de aproape 4/1.000 de locuitori, iar a populatiei din zonele urbane a fost mult mai scazuta, situndu-se n jurul valorii de 1, nainte de a atinge valoarea 0 si ulterior devenind pozitiva n 2005. Desi pozitiv, procentul de migrare interna - dinspre urban spre rural - nu poate compensa acest declin. La nceputul anilor 90, a avut loc o migrare masiva din zonele rurale catre cele urbane. Tendinta s-a inversat pe parcursul anilor 90, pe masura ce restructurarea economica si restituirea terenurilor au determinat cresterea atractivitatii zonelor rurale, astfel nct catre sfrsitul anilor 90, rata neta a migratiei urban-rural a devenit pozitiva, desi a nregistrat unele fluctuatii n valori absolute. Cu toate acestea, migratia urban-rural ramne insuficienta pentru a compensa declinul populatiei rurale. Populatia cu vrste mai naintate nlocuieste treptat populatia mai tnara din spatiul rural. Populatia activa tnara migreaza n zonele urbane, n cautarea unor locuri de munca mai bune si a unui mod de viata mai atractiv. La nceputul anilor `90, populatia care migra catre zonele urbane provenea din toate categoriile de vrsta. Tendinta s-a modificat n cea de-a doua jumatate a decadei, tinerii ncepnd sa plece din zonele rurale, iar persoanele mai n vrsta migrnd n zona rurala.
30
Spatiul rural a devenit din ce n ce mai atractiv pentru populatia de peste 35 ani si mai cu seama pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de obicei, mai vulnerabili pe piata muncii din spatiul urban si care se ndreapta catre zonele rurale, unde ncep sa desfasoare activitatea de subzistenta. Rata neta de migrare internationala este, de asemenea, semnificativa si este legata n principal de categoria de vrsta mai tnara din spatiul rural. Migrarea externa a devenit un aspect cu o amploare semnificativa, n special n ultimii ctiva ani. Majoritatea lor opteaza numai pentru angajari temporare. Incidenta migrarii n strainatate pare sa fie mai mare n rndul barbatilor dect n rndul femeilor si mai ridicata n rndul populatiei tinere, fata de adulti si vrstnici. Femeile din zona rurala nclina mai mult spre migrarea internationala temporara la vrste mai tinere (18-29), fata de femeile din zona urbana. Migrarea n strainatate are implicatii economice si sociale majore, ndeosebi n zonele rurale. Sumele de bani trimise n tara de catre cei care lucreaza n strainatate, creeaza fluxuri financiare importante n economia rurala. Alaturi de modificarile de atitudine n ce priveste migrarea n strainatate, acesti bani pregatesc calea pentru modernizarea si dezvoltarea spatiului rural. Cea mai mare parte a acestor sume sunt investite n tranzactiile imobiliare (locuinte si terenuri), n ncercarea de a se ridica nivelul calitativ al vietii si de a se asigura un mijloc de protectie n cazul eventualelor probleme financiare. Cu toate acestea, migrarea n strainatate atrage dupa sine costuri sociale. Dinamica intensa a migrarii nu compenseaza capacitatea de reactie a sistemului de asistenta sociala. Au loc separari ale membrilor familiilor, copiii ramnnd n grija rudelor din tara. In cadrul Regiunii Sud Vest Oltenia, ponderea populatiei pe medii este de 47,2% in mediul urban fata de 52,8% in mediul rural. (Romania 54,9 % in mediul urban fata de 45,1% in mediul rural). Judetele cu cel mai mare numar de locuitori in mediul rural sunt Olt (59,6%), Gorj (53%) si Valcea (55%). Potrivit recensamantului din 2002, numarul locuitorilor din judetul Vlcea a scazut fata de recensamntul din anul 1992 cu 24.818 locuitori, respectiv cu 5,66%. Scaderea numarului populatiei se datoreaza att sporului natural negativ (diferenta dintre nascuti-vii si decedati), ct si soldului negativ al
31
migratiei (diferenta dintre persoanele plecate din judetul Vlcea n tara sau n strainatate, cu sau fara documente, si persoanele venite in judet). Prezentam in tabelul de mai jos situatia populatiei in teritoriul GAL CASTRA TRAIANA, cu urmatoarele mentiuni: sporul natural, sporul migrarii, populatia activa si somajul au fost calculate in 2009, populatia activa si somajul fiind calculate procental prin raportare la populatia totala pe 2009.
Soldul natural (natalitatea(natalitateamortalitate)
Populatie numele localitatii
1999
2009
Evoluie/ Regresie
Soldul migrrii migrrii
Sub 20 ani 2009
Peste 60 ani 2009
Populaia activ
omaj
SUICI BREZOI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA Total
2,744 7,513 3,556 3,123 2,581 2,053 2,699 3,887 1,733 2,324 1,854
2,671 6,984 2,951 4,437 3,023 1,883 2,708 2,367 1,862 2,097 1,640
-73 -529 -605 1314 442 -170 9 -1520 129 -227 -214 -1444
-11 -19 -9 94 14 11 -13 -13 -16 -2 -14 22
-11 -7 -20 14 -4 -1 -5 -18 -2 -21 -6 -81
567 1839 679 1139 729 438 661 621 574 484 324 8,055 24.69%
672 1087 741 770 635 357 636 569 394 482 311 6,654 20.40%
157 875 322 419 406 461 209 145 183 147 306 3,630 11.13%
134 325 145 134 155 50 87 132 76 118 85 1,441 4.42%
34,067 32,623 100% 100% % Sursa: Institutul National de Statistica
Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii: in ultimii ani evolutia mediei populatiei a inregistrat o evolutie negativa in totalul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA; mortalitatea a avut o dinamica in crestere sporul natural (diferenta dintre natalitate si mortalitate) inregistreaza valori negative in aproape toate localitatile, cu exceptia localitatii Bujoreni; ponderea populatiei pe grupe de varste se prezinta astfel:
32
o populatie activa o populatie peste 60 de ani o populatie sub 20 de ani
- 11,13 % - 20,40 % - 24,69 %
avand in vedere procentele de mai sus se poate observa ca in cadrul GAL CASTRA TRAIANA ponderea cea mai mare o detine populatia sub 20 ani, urmata de populatia peste 60 ani. soldul migrarii populatiei este pozitiv, ceea ce demonstreaza ca acest fenomen este prezent in cadrul teritoriului GAL - CASTRA TRAIANA; Intrucat rata somajului in cadrul teritoriului este destul de ridicata, situandu-se la un nivel de 28,49% trebuie luate anumite masuri n domeniul politicii de ocupare a forei de munc: cresterea gradului de ocupare a acesteia, precum i msuri de sprijinire a omerilor; reconversia profesional a unor categorii de omeri; organizarea de aciuni de consultan i orientare n carier (n cadrul serviciilor sociale prin legtur cu AJOFM i agenii economici) pentru tineri de vrsta 18-30 ani; creterea mobilitii, flexibilitii i a adaptabilitii forei de munc prin programul de formare continuu i nvare pe tot parcursul vieii; garantarea anselor egale prin transparena ofertelor de locuri de munc organizarea sistemului educaional. II.2.1.4 Patrimoniu de mediu
Valoarea patrimoniului natural al Romniei este recunoscut la nivel naional i internaional prin protejarea celor mai reprezentative zone i includerea acestora n reeaua naional de arii naturale
33
protejate sau n cadrul altor reele internaionale de arii naturale protejate constituite n baza unor convenii sau tratate la care ara noastr a aderat. Protecia, conservarea i ameliorarea calitii mediului, incluznd conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice sunt probleme de interes public major, avnd n vedere c, aa cum este recunoscut n toat lumea, componentele diversitii biologice care formeaz capitalul natural asigur cea mai mare parte a produselor, bunurilor i serviciilor necesare societii, fiind suportul fundamental al unei dezvoltri durabile. Modul de constituire i de administrare a ariilor naturale protejate va lua n considerare interesele comunitilor locale, facilitndu-se participarea localnicilor n consiliile consultative pentru aplicarea msurilor de protecie, conservare i utilizare durabil a resurselor naturale, ncurajndu-se meninerea practicilor i cunotinelor tradiionale locale n valorificarea acestor resurse, n beneficiul comunitilor locale. Pn la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protecie a ariilor naturale protejate deintorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinaia terenurilor, vor aplica i vor respecta msurile de ocrotire, conservare i utilizare stabilite de autoritile pentru protecia mediului. Reteaua de arii naturale protejate se compune din: a) Rezervaii tiinifice b) Parcuri naionale c) Monumente ale naturii d) Rezervaii naturale e) Parcuri naturale f) Rezervaii ale biosferei g) Zone umede de importan internaional j) Arii de protecie special avifaunistic
34
k)Situri de importan comunitar l) Geoparcul Prezentarea zonelor existente sau propuse pentru reeaua Natura 2000 i/sau rezervaii existente pe teritoriul GAL CASTRA TRAIANA:
Numele zonei
Suprafaa n ha
Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Psri, Habitate i Psri) TIPURI DE HABITATE 1.Pduri 1.1 Pduri temperate de foioase cu frunze cztoare. R 4101. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra. R 4102. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum. R 4103. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii. R 4104. Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra. R 4105. Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Festuca drymeia. R 4106. Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum. R 4107. Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus. R 4108. Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii. R 4109. Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum. R 4110. Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. R 4118. Pduri dacice de fag (Fagus sylvatica) i carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera. R 4119. Pduri dacice de fag (Fagus sylvatica) i carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa. R 4122. Pduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) i
35
ROSCI0046 Cozia
16.720
gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum. R 4123. Pduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) i carpen cu Carex pilosa. R 4124. Pduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) i carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii. R 4129. Pduri dacice de gorun (Quercus petraea) i fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. R 4130. Pduri dacice de gorun (Quercus petraea) i fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans. 1.2 Pduri temperate de conifere R 4203. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica. R 4205. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella. R 4206. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum. R 4207. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens R 4208. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica. R 4209. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii. R 4210. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum sp. R 4211. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra. R 4214. Pduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) i fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum. R 4217. Paduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Daphne blagayana. 1.3 Pduri i tufriuri de lunc i mlatin R 4401. Pduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa R 4418. Tufriuri de rachit roie (Salix purpurea). 2. Mlatini i terenuri nmltinate 2.1 Mlatini, turbrii, izvoare i praie R 5416. Comuniti sud-est carpatice de izvoare i praie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum i Philonotis seriata R 5420. Comuniti sud-est carpatice frontinale cu Cardamine opizii
36
R 5421. Comuniti sud-est carpatice de izvoare i praie cu Chrysosplenium alternifolium i Cardamine amara. 3. Tufriuri i pajiti 3.1 Lande i tufriuri temperate R 3107. Tufriuri sud-est carpatice de coacz (Bruckenthalia spiculifolia) i ienupr comun (Juniperus communis). R 3108. Tufriuri sud-est carpatice de ienupr pitic (Juniperus communis). R 3111. Tufriuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus). R 3113. Tufriuri sud-est carpatice de soc rou (Sambucus racemosa). R 3114. Tieturi de pdure cu zmeur (Rubus idaeus). R 3117. Tufriuri de alun (Corylus avellana) cu cununi (Spiraea chamaedryfolia) R 3119. Tufriuri de alun (Corylus avellana). 3.2 Stepe i pajiti xerice calcicole R 3401. Pajiti sud-est carpatice de Asperula capitata i Sesleria rigida. R 3412. Pajiti carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica i Aethionema saxatilis. 3.3 Pajiti alpine i subalpine R 3603. Pajiti sud-est carpatice de prul porcului (Juncus trifidus) i Oreochloa disticha. R 3604. Pajiti sud-est carpatice de paruc (Festuca supina) i Potentilla ternata R 3608. Pajiti sud-est carpatice de Scorzonera rosea i Festuca nigrescens. R 3609. Pajiti sud-est carpatice de epoic (Nardus stricta) i Viola declinata 3.4 Pajiti umede i comuniti de ierburi nalte (buruienisuri) R 3701. Comuniti sud-est carpatice de buruieniuri nalte de Aconitum tauricum. R 3702. Comuniti sud-est carpatice de buruieniuri nalte de Adenostyles alliariae i Doronicum austriacum. R 3703. Comuniti sud-est carpatice de buruieniuri nalte cu Cirsium waldsteinii i Heracleum sphondylium ssp.transilvanicum. R 3704. Comuniti sud-est carpatice de buruieniuri nalte
37
cu Senecio subalpinus i tevia stnelor (Rumex alpinus). R 3707. Comuniti sud-est carpatice de buruieniuri nalte cu Telekia speciosa i Petasites hybridus. R 3708. Comuniti daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis padulosa i Scirpus sylvaticus. 3.5 Pajiti mezofile R 3801. Pajiti sud-est carpatice de Trisetum flavescens i Alchemilla vulgaris R 3802. Pajiti daco-getice de Arrhenatherum elatius. R 3803. Pajiti sud-est carpatice de Agrostis capillaris i Festuca rubra` 4. Grohotiuri, stncrii i nisipuri continentale 4.1 Stnci continentale i roci la zi R 6201. Comuniti sud-est carpatice pe stnci silicioase cu Silene dinarica. R 6210. Comuniti sud-est carpatice pe stnci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. Trichomanes i Poa nemoralis. R 6219. Comuniti dacice din fisuri de stnci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale i Silene nutans ssp. Dubia. R 6220. Comuniti sud-est carpatice pe stnci silicioase cu Jovibarba heuffelii i Veronica bachofenii. 5.Terenuri agricole i peisaje artificiale 5.1. Comuniti ruderale R 8701. Comuniti antropice din lungul cilor de comunicaie cu Cephalaria transsilvanica, Nepeta cataria i Marrubium vulgare. R 8706. Comuniti sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium i Atropa belladona. R 8707. Comuniti sud-est carpatice cu Poa supina. 137.115 total zona protejata din care 111.337 ha bazinul OLT TIPURI DE HABITATE Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Tufriuri alpine i boreale Tufriuri cu specii sub-arctice de salix Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios Fnee montane Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
38
ROSCI0085 Frumoasa
Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (VaccinioPiceetea) SPECII DE MAMIFERE Lutra lutra , Lynx lynx SPECII DE PASARI Aegithalos caudatus, Aegolius funereu, Alcedo atthis, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Athene noctua, Bonasia bonasia Bubo bubo, Caprimulgus europaeus , Circaetus gallicus, Coccothraustes coccothraustes, Dendrocopos leucotos , Dendrocopos medius, Dryocopus martius , Eremophila alpestris, Erithacus rubecula, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Ficedula albicollis , Ficedula parva , Glaucidium passerinum , Lanius collurio, Lullula arborea, Nucifraga caryocatactes, Pandion haliaetus, Pernis apivorus, Picoides tridactylus , Picus canus, Picus viridis, Serinus serinus, Sitta europaea, Tetrao urogallus; SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Anguis fragilis, Bombina variegata , Bufo bufo, Bufo viridis, Corronella austriaca, Elaphe longissima, Hyla arborea, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Natrix tessellata, Podarcis muralis, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus cristatus , Vipera ammodytes, Vipera berus; SPECII DE PESTI Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyson danfordi; SPECII DE NEVERTEBRATE Ophiogomphus cecilia, Lycaena dispar,Euphydryas aurinia, Buprestis splendens, Stephanopachys substriatus, Pseudogaurotina excellens, Cordulegaster heros, Cerambyx cerdo; SPECII DE PLANTE Dicranum viride, Drepanocladus vernicosus, Meesia longiseta, Tozzia carpathica; ALTE SPECII IMPORTANTE DE FLORA SI FAUNA Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Achillea oxyloba ssp. schurii Aconitum lycoctonum ssp. Moldavicum, Aconitum toxicum, Agrostis vinealis, Alauda arvensis, Allium schoenoprasum ssp. Andromeda polifolia, Angelica archangelica, Anthus spinoletta Anthus trivialis, Aquilegia nigricans ssp. Nigricans, Bonasa
39
ROSCI0122 Muntii Fagaras
198.495 ha total zona protejata
bonasia, Botrychium matricariifolium, Botrychium multifidum Bruckenthalia spiculifolia, Buteo buteo, Calluna vulgaris, Caltha palustris, Campanella cochlearifolia, Campanula transsilvanica, Cardamine amara, Cardamine resedifolia Cardaminopsis neglecta, Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Carduelis spinus, Cinclus cinclus Cruciata laevipes, Cuculus canorus, Dactylorhiza cordigera Dactylorhiza fuchsii, Dactylorhiza maculata, Dactylorhiza sambucina, Delichon urbica, Dendrocopos major, Dendrocopos minor, Dianthus glacialis ssp.gelidus, Drycopus martius, Emberiza citrinella, Eudromias morinellus, Fringilla coelebs, Garrulus glandarius, Gentiana kochiana, Gentiana punctata, Gentiana pneumoanthe, Gladiolus imbricatus, Hirundo rustica, Iris sibirica, Laserpitium krapfii, Leontodon croceus, Loxia curvirostra, Molinia coerulea, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Narcissus stellaris, Oenanthe oenanthe, Ophioglossum vulgatum, Orchis incarnata, Orchis laxiflora, Orchis transsilvanica, Parnassius mnemosyne, Parus ater, Parus caeruleus, Parus cristatus, Parus major, Parus montanus Parus palustris, Passer montanus, Regulus regulus, Rhododendrum kotschyi, Rupicapra rupicapra, Saliceto silesiacaeAlnetum viridis, Salix rosmarinifolia, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Spiranthes spiralis, Strix aluco, Strix uralensis, Sturnus vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia curruca TIPURI DE HABITATE PREZENTE Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane Tufarisuri alpine si boreale Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor , pana la cel montan si alpin Fanete montane Grohotisuri silicioase din etajul montanpana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani) Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
40
Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (VaccinioPiceetea) Pajisti aluviale din Cnidion dubii Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) Paduri ripariene mixte cu querqus robur, Ulmus laevis,Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Paduri subatlantice si medioeuropene de stejar cu carpen din Carpinion betuli SPECII DE MAMIFERE Lutra lutra , Muscardinus avellanarius , Felis silvestris, Lynx lynx, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros SPECII DE PASARI Aegithalos caudatus, Anthus campestris, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Asio flammeus, Athene noctua, Bombycilla garrulus, Bonasa bonasia, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis chloris Carduelis spinus, Charadrius morinellus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus , Circus cyaneus, Coccothraustes coccothraustes, Corvus corax, Crex crex, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Eremophila alpestris, Erithacus rubecula, Falco naumanni, Falco peregrinus, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Falco vespertinus, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Gavia arctica, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Merops apiaster, Milvus migrans, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Muscicapa striata, Nucifraga caryocatactes, Oriolus oriolus, Otus scops, Pernis apivorus, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus trochilus, Pica pica, Picoides tridactylus, Picus canus, Picus viridis, Prunella collaris, Prunella modularis, Regulus ignicapillus, Regulus regulus, Serinus serinus, Sitta europaea, Strix uralensis, Sylvia nisoria, Tetrao urogallus, Tichodroma muraria, Tyto alba, Upupa epops; SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Anguis fragilis, Bombina variegata, Bufo bufo, Bufo viridis, Coronella austriaca , Elaphe longissima, Hyla arborea, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Rana arvalis, Rana dalmatina, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus
41
cristatus, Triturus montandoni, Triturus vulgaris, Vipera berus; SPECII DE PESTI Lota lota, Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon mariae, Gobio uranoscopus, Thymallus thymallus; SPECII DE NEVERTEBRATE Carabus hampei, Chilostoma banaticum, Erebia sudetica, Euphydryas aurinia, Lucanus cervus, Lycaena dispar, Lycaena helle, Maculinea teleius, Morimus funereus, Ophiogomphus cecilia, Parnassius mnemosyne, Pholidoptera transsylvanica, Phryganophylus ruficollis, Stephanopachys subsstriatus, Uvarovitettix transsylvanicus; SPECII DE PLANTE Agrostis alpina, Agrostis vinealis, Eleocharis carniolica, Liparis loeselii, Meesia longiseta, Poa granitica, Poa granitica ssp.disparilis, Polygonum alpinum, Tofieldia calyculata, Tozzia carpathica; ALTE SPECII IMPORTANTE DE FLORA SI FAUNA Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Achillea oxyloba ssp. Schurii Achillea ptarmica, Aconitum moldavicum, Aconitum napellus ssp. Firmum, Aconitum toxicum, Aethionema saxatile Alauda arvensis, Allium schoenoprasum ssp, Sibiricum, Allium victorialis, Anas clypeata, Anas platyrhynchos, Androsace arachnoidea, Androsace chamaejasme, Androsace obtusifolia, Anemone narcissiflora, Angelica archangelica, Anthemis carpatica ssp.pyrethriformis, Anthemis macrantha, Anthus spinoletta, Anthus trivialis, Aquilegia nigricans, Aquilegia transsilvanica, Aquillegia Buteo buteo, Buteo lagopus, Campanula rotundifolia ssp. Polymorpha, Campanula transsilvanica, Capreolus capreolus Cardamine resedifolia, Cardaminopsis neglecta, Carex atrata ssp. Aterrima, Carex brachystachys, Carex brunnescens, Carex capillaris, Carex firma, Carex fuliginosa, Carex limosa, Carex parviflora, Carex strigosa, Centaurea kotschyana, Dianthus carthusianorum, Dianthus glacialis ssp. Gelidus, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Dianthus superbus ssp.alpestris, Dianthus tenuifolius, Doronicum carpaticum, Draba fladnizensis, Draba kotschyi, Draba lasiocarpa, Drepanocladus vernicosus, Drosera rotundifolia, Eliomys quercinus, Emberiza citrinella, Epilobium alsinifolium, Epilobium anagallidifolium, Epilobium nutans, Epipactis atrorubens, Festuca carpatica, Festuca nitida ssp. flaccida Fringilla montifringilla, Galanthus nivalis, Galerida cristata Galium pumilum, Garrulus glandarius, Gentiana clusii, Gentiana
42
ROSCI0188 Parang
29907ha total arie protejata din care 9869.3 ha in b.h.Olt
cruciata ssp.phlogifolia, Gentiana frigida, Gentiana lutea, Gentiana punctata, Helictotrichon decorum, Hepatica transsilvanica, Heracleum palmatu, Lloydia serotina, Loiseleuria procumbens, Lomatogonium carinthiacum, Lonicera caerulea, Lycopodium selago, Lysimachia nemorum, Lysimachia thyrsiflora, Minuartia hirsuta ssp., Minuartia laricifolia, Myoxus glis, Narcissus angustifolius, Narcissus poeticus ssp., Radiiflorus, Primula minima, Pseudorchis albida, Pulsatilla montana, Pyrrhula pyrrhula, Quercus robur, Ranunculus alpestris, Ranunculus carpaticus, Ranunculus crenatus, Ranunculus glacialis, Sagina saginoides, Salix alpina Salix aurita, Salix hastata ylvia curruca, Symphyandra wanneri Symphytum cordatum, Tanacetum macrophyllum, Taxus baccata, Thlaspi dacicum, Thymus bihoriensis, Trollius europaeus ssp. Europaeus, Turdus merula, Turdus philomelos, Turdus pilaris, Turdus torquatus, Turdus viscivorus, Vaccinium oxycoccos, Vanellus vanellus, Veronica alpina, Veronica aphylla, Veronica bachofenii, Veronica baumgartenii, Veronica fruticans, Viola palustris; TIPURI DE HABITATE PREZENTE IN SITE Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane Tufarisuri alpine si boreale Tufarisuri sub-actice cu specii de salix Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios Pajisti calcifile alpine si subalpine Comunitati de liziera cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul campiilor pana la cel montan si alpin Fanete montane Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin(Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Paduri dacice de fag(Symphito fagion) Pduri de Larix decidua i/sau Pinus cembra din regiunea montan Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana( VaccinioPiceetea) Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci silicioase SPECII DE MAMIFERE Lynx lynx , Felis silvestris SPECII DE PASARI
43
Tetrao urogallus, Falco tinnunculus, Dryocopus martius, Aquila chrysaetos SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Bombina variegata SPECII DE PESTI Cottus gobio SPECII DE NEVERTEBRATE Tichodroma muraria, Pholidoptera transsylvanica SPECII DE PLANTE Carex sp., Pinus mugo, Pinus cembra, Potentilla haynaldiana Tozzia carpathica , Salix bicolor, Saxifraga pedomonta ssp. Cymosa, Myricaria germanica ALTE SPECII IMPORTANTE DE FLORA SI FAUNA Acciipiter gentilis, Aciipiter nisus, Agrostis stolonifera, Aquilla pomarina, Bonasa bonasia, Buteo buteo, Capreoulus capreoulus, Cardamine glauca, Cinculu scinculus, Deschampsia asespetosa, Empetrum nigrum, Eriophorum vaginatum, Erithacus rubecola, Eunotia bigibba, Eunotia paralella, Eunotia septentrionalis, Festuca supina, Fringilla coelebs, Frustulia rhomboides var.saxonica, Gentiana lutea, Juniperrus communis, Leontopodium alpinum, Loisleuria procumbens, Luzula luzulina, Lycopus europaeus, Lysmachia nummularia, Menyanthes trifoliata, Nardus stricta, Parus major Parus caeruleus, Phoxinus phoxinus, Pinus cembra, Pinus mugo, Ranunculus repens, Rhododendron kotschyi, Rupicapra rupicapra, Salmo trutta fario, Senecia glaberrimus Silene lerchernfeldiana, Sphagnum sp., Symphyandra wanneri Symphytum cordatum, Vaccinium oxycocos, Vaccinium gaulterioides, Vaccinium vitis-ideea, Veratrum album, Vulpes vulpes 1. Cozia este un sit SPA Natura 2000 prezent pe suprafata comunelor Berislavesti (14%),
Brezoi (29%), Calimanesti (46%), Perisani (12%), Racovita (22%), Salatrucel(31%). In cadrul acestui sit se gaseste Parcul National Cozia. Parcul Naional Cozia se afl situat n partea central-sudic a Carpailor Meridionali, mrginit la nord de Depresiunea Lovitei, strvechea Terra Loystha, o vast arie ncrcat de istorie, cu multe localiti, organizate odinioar n inutul lui Seneslau, unde populaia continu tradiiile i obiceiurile
44
strvechi. La vest, este separat de restul Munilor Cpnii prin culmile: Frsineiului, Dosul Pmntului i Valea lui Stan. La sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea JibleaBerislveti. La est, versanii abrupi ai Coziei, impunatori ai Sturului i Pietrei oimului, l delimiteaz de Mucelele Topologului prin aua Groilor i mai la nord, se nvecineaz cu Depresiunea Poiana.
Flora parcului National Cozia Pdurile mbrac n proporie de 93% masivele Cozia, Naru, Doabra-Clineti. Principalele etaje de vegetaie existente sunt reprezentate de pdurile etajate, n functie de altitudine, de la 300 m la 1667 m. Compoziia general a pdurilor din Parcul Naional Cozia este constituit majoritar din fag (57%), gorun (14%), molid (18%) i specii de amestec: carpen, cire, tei, mojdrean, etc. (11%). Suprafaa arboretelor cu vrsta de peste 80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale cvasivirgine nsumeaz peste 6000 ha. Valoarea tiinific a Parcului Naional Cozia o constituie existena pe suprafee ntinse a ecosistemelor forestiere i de pajiti naturale, puin modificate de om, de o mare originalitate i variabilitate. Existena concentrat a acestor ecosisteme variabile se datoreaz formaiunii geologice majoritare gnaisul-relieful de tip horst i pantelor abrupte cu expoziii diverse, factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate. Flora micologic. Pn n prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci. Numrul combinaiilor ciuperci-substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitnd un numr mare de plante. De pe teritoriul parcului au fost descrii patru taxoni noi pentru Romania: Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni, Peronospora eynoglossi, Tamularia thesii. Dintre licheni au fost identificai 71 taxoni. Muntele Cozia prezint un interes deosebit i din punct de vedere lichenologic. Comunitile de licheni de pe scoara arborilor, le considerm drept sinuzii i le vom trata c subordonate formaiunilor forestiere n care vegeteaz. Muchii. Dintre briofite au fost inventariate n total 199 specii. Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae, iar 158 din clasa Musci. Cercetrile s-au efectuat n toate formaiunile vegetale ale muntelui, i s-au recoltat materiale saxicole 35% , tericole 34 % , corticole 20% , poliedafice i supralignicole 11%. Flora cormofitic. Din cercetri a rezultat o list de 932 taxoni. Endemitele locale sunt n numr de 6: Achillea coziana, Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa coziae, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha. Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte n Masivul Cozia: Thlaspi
45
dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma, Draba simonkaiana, Doronicum carpaicum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta turbith ssp. Hungarica,Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria transsilvanica etc. Dintre speciile rare mentionam: Leontopodium alpinum, Daphne blagayana, Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa crassiculmis ssp. Heterotricha, Lilium carniolicum ssp.jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum etc. De asemenea, avem i specii de interes comunitar, cum ar fi glbenelele Ligularia sibirica, specie protejat conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC, fiind inclus i n Convenia de la Berna. O caracteristic specific a condiiilor ecologice de interferena fitoclimatic diferit o constituie ptrunderea n masivul Cozia a unor specii forestiere xerofil-termofile meridionale dinspre Munii Banatului, cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus), nucul (Juglans regia), scoruul grecesc (Sorbus graeca), scumpia (Cotynus coggygria), etc., care vegeteaz la altitudini de circa 700m i mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii, Quercus polycarpa), care urc pn la 1200-1300m, record altitudinal n Carpai. Se remarc interferena speciilor eurasiatice cu cele meridionale i atlantice, la care se adaug endemitele carpatice i endemitele locale.
Fauna parcului National Cozia Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentat de aproape toate grupele mari de animale. Dintre vertebrate o importanta deosebit o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun Ursus arctos, lupul Canis lupus, rsul Lynx lynx, pisica slbatic Felix silvestris, dar i ierbivorele:
46
cpriorul Capreolus capreolus, cerbul Cervus elaphus, capra neagr Rupicapra rupicapra etc. Alte specii ntlnite n parc sunt: jderul de copac Martes martes, jderul de piatr Martes fonya, bursucul Meles meles, veveria - Sciurus vulgaris, prul Glis glis, oarecele de pdure Apodemus silvaticus, ariciul Erinaceus europeus etc. n ceea ce privete ornitofauna, sunt cunoscute n Parcul National Cozia peste 120 specii de psri. Defileul Oltului pe lng importana sa peisagistic, este i un culoar favorabil pentru migraia psrilor dinspre Europa Central spre Marea Egee i invers, iar ca urmare a apariiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat condiii pentru staionarea temporar i chiar iernarea pasarilor de apa Dintre speciile de psri amintim : eretele Circus cyaneus, uliul psrar Accipiter gentilis, ciuful de padure Asio otus, ochiul boului Troglodytes troglodytes, pupza Upupa epops, botgrosul Coccothraustes coccothraustes, turtureaua Streptotelia turtur, strcul cenuiu Ardaea cynerea, cucul Cuculus canorus, corbul Corvux corax, piigoiul mare Parus major, piigoiul de brdet Parus ater, piigoiul de munte Parus montanus, sfrncioc roiatic Lanius collurio, gaia Garrulus glandarius, huhurez mic Strix aluco, mierla Turdus merula, forfecua Loxia curvirostra, cocoul de munte Tetrao urogallus, ierunca Bonasia bonasia etc. La marginea rurilor se ntlnesc frecvent: codobatura galben Motacilla cinerea, codobatura alb Motacilla alba, pescarelul negru Cinclus cinclus, pescaruul razator Larus ridibundus atc. Reptilele sunt prezente prin urmtoarele specii : guterul Lacerta viridis, oparla de munte Lacerta vivipara, oparla de ziduri Lacerta muralis, naprca Anguis fragilis, arpele de ap Natrix tesselata, vipera de munte Vipera berus berus, vipera cu corn Vipera ammodytes etc. Vipera cu corn e protejat prin lege datorita raritaii sale. in clasa amfibienilor se ntalnesc urmatoarele specii: salamandra Salamandra salamandra, tritonul cu creast Triturus cristatus, tritonul de munte Triturus alpestris alpestris, broasca rioas brun Bufo bufo, buhaiul de balt Bombina variegata, oparla de munte Lacerta vivipara, oparla de cmp Lacerta agilis agilis, guterul Lacerta viridis viridis, arpele de ap Natrix tesselata, nparca Anguis fragilis etc. Fauna acvatic este reprezentat printr-un numar mare de nevertebrate i peste 30 specii de peti specifici rurilor de munte ca de exemplu: pstrvul Salmo trutta fario, zglvocul Cotus gobio,
47
boiteanul - Phoxynus phoxynus, scobarul Chondrostoma nasus, mreana Barbus barbus, crapul Cyprinus carpio, nisiparia - Sabanejenia romanica, ultima fiind endemic n Romnia i deci se impune asigurarea nu numai a supravieuirii speciei ca atare, ci i supravietuirea ei in ct mai multe bazine din tar. Fauna de nevertebrate este bogat, ns insuficient cunoscut. n zona Parcului National Cozia se afl numeroase specii de nevertebrate care contribuie la meninerea echilibrului ecologic. Cel mai frecvent se intlnesc specii de coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole i aranee, n timp ce alte grupe ca chilopodele, formicidele i lumbricidele apar sporadic. Dintre coleoptere merit amintit Carabus aluntensis, o specie endemic. Orthopterele, n numr de peste 30 de specii sunt raspandite att n pajistile golului de munte, ct i n etajele inferioare. Reine atenia specia Chortippus
paralellus evideniat n sectoarele nalte aproape de vrful Cozia. Sunt de asemenea remarcabile speciile rare: Odontopodissima carpathica, Isophia harzii i Chortiphus acroleucus, ultimele dou specii fiind endemite ale Masivului Cozia.
Formele de turism practicabile a. Turism montan Cltoriile n natura din zona montan a Parcului National Cozia, pe traseele turistice si potecile marcate, cu vizitarea unor locuri de belvedere, este cel mai specific aspect al turismului n acest parc naional. Programele turistice sunt in general de 1-3 zile.
48
b. Monahal-istoric. Mnstirile sunt obiectivele cu un important aflux de turiti. Acestea ofer n anumite limite cazare, mas si ghid de prezentare pentru pelerinii i turistii interesai de obiectivele pe care le viziteaz. Unele mnstiri gzduiesc ateliere de pictur pe lemn sau sticl, sculptur n lemn i puncte de vnzare a unor obiecte cu specific religios. Mnstirile din zon au o vechime foarte mare, acestea fiind in general ctitoriile unor domnitori romni, deci la vremea respectiva au avut i un important rol politic si administrativ. Arhitectura mnstirilor de aici este una specific, a ortodoxiei vechi romanesti. c. Cultural (etnofolcloric). Zona cultural a localitilor din apropierea Parcului National Cozia pstreaz inc o mulime de elemente specifice comunitilor din mrginimea munilor. O bun parte dintre vizitatorii acestei zone sunt interesai i n realizarea unor filme, fotografii, achizitionarea unor obiecte, realizarea unor monografii, etc. d. Sportiv. Practicarea unor sporturi (crri, sniu, ciclism, srituri cu parauta, lansri cu parapanta, sporturi nautice, etc,), ctig tot mai muli amatori in zona Parcului National Cozia. e. Agroturismul i turismul rural. Zonele agroturistice ale localitailor Periani, Sltrucel, Berislaveti, Racovia au un mare potenial turistic, beneficiind de ambiana montan pitoreasc i nepoluat, cu factori naturali de mediu care le recomand ca pe nite interesante destinaii de cunoatere a spaiului rural montan romnesc, a tradiiilor i obiceiurilor culturale, a datinilor strbune, care dau savoare vieii rurale din aceste locuri. f. Balnear Factorii de cur atrag o mulime de vizitatori care ii completeaz timpul petrecut n
zon i cu vizite n Parcul National Cozia. g. Turismul tiinific. Este reprezentat de o categorie aparte de vizitatori, provenii n general din mediile universitare si academice. Acetia sunt interesai n completarea cunotinelor despre natur pentru realizarea unor lucrari tinifice.
2.
Frumoasa este un sit SPA Natura 2000 prezent pe suprafata comunelor Brezoi (5%),
Malaia (4%), Voineasa (48%) componente ale GAL CASTRA TRAIANA.
49
Jneapan (Pinus mugo)
Narcisa (Narcissus stellaris)
3.
Muntii Fagaras este un sit SPA Natura 2000 prezent pe suprafata comunei Perisani (51%),
componenta a GAL CASTRA TRAIANA.
Muntii Fagaras
50
4.
Parang este un sit SPA Natura 2000 prezent pe suprafata comunelor Malaia (11%), Voineasa
(12%) componente ale GAL CASTRA TRAIANA.
In cadrul GAL - CASTRA TRAIANA se regaseste statiunea balenoclilmaterica Voineasa. Situata in zona montana in depresiunea Tara Lovistei, pe Valea Lotrului (afluent al Oltului), la poalele Muntilor Lotrului (Carpatii Meridionali) statiunea va avea curand si partii de schi. Statiunea Voineasa va construi cinci partii de schi cu infrastructura aferenta, pentru care are in vedere o investitie estimata la 119,5 milioane lei, in conditiile in care exista proiectul si drumul de acces catre statiune. Partiile ar urma sa fie construite in apropierea statiunii Vidra, care este arondata comunei Voineasa. Staiunea Vidra se afl la 25 de kilometri de Voineasa, n Munii Lotrului. Vidra beneficiaz de un potenial nsemnat att pentru sporturile de iarn, ct i pentru cele de var. Zona de schi care urmeaza a lua fiinta va avea peste 5 kilometri, fiind situata la 100 km de aeroportul din Sibiu. Proiectul prevede o telegondola pe o distanta de 3 kilometri, un telescaun si doua teleschiuri. Transportul rutier se asigura prin intermediul soselei E 81 - pana la Gura Lotrului, apoi se urmeaza drumul national DN 7A. Distanta fata de orasul Ramnicu Valcea este de 70 km, fata de orasul Sibiu - 100 km, iar distanta fata de Bucuresti - 250 km. Transportul pe calea ferata se realizeaza pe ruta Piatra Olt Ramnicu-Valcea - Sibiu, pana la gara Lotru, dupa care traseul se continua cu mijloace auto, pe ruta Gura Lotrului - Voineasa. Localitatea Voineasa este situata intr-o depresiune, la o altitudine de 650 m, pe Valea Lotrului valea principala care dreneaza longitudinal zona si care prezinta o retea secundara alcatuita din vaile Manaileasa si Voinesita. Culmile muntilor inconjuratori sunt dispuse paralel, pe directie V-E. Majoritatea acestora se caracterizeaza printr-un "relief domol, cu varfuri larg rotunjite, acoperite cu pasuni". Inaltimea maxima a Muntilor Lotrului este atinsa de varful Steflesti - 2.244 m. Relieful glaciar situat la izvoarele Lotrului s-a format datorita ghetarului Lotrului, "care isi avea obarsiile in circurile Calcescu, Zanoaga, Gauri, Iezeru", astazi lacuri glaciare. "Terasele se individualizeaza mai bine in vatra Voinesei, unde se disting cinci trepte. Pe treptele uneia dintre aceste terase s-a inaltat Statiunea Voineasa."
51
Factorii naturali de cura, precum bioclimatul montan tonic, aerul curat ozonificat, fac din Statiunea Voineasca una dintre cele mai importante baze de tratament din Romania, fiind totodata printre singurele cu gradul de poluare zero, aer puternic, bogat in ioni negativi si esenta volatile de brad. In cadrul bazei de tratament sunt asigurate servicii medicale necesare vindecarii diverselor tipuri de afectiuni: - nevroza astenica, surmenaj fizic, intelectual, alte boli asociate; - afectiuni ale aparatului locomotor; - afectiuni ale cailor respiratorii; - rahitism si tulburari de crestere la copii;
OBIECTIVE TURISTICE DIN STATIUNEA VOINEASA

LACUL VIDRA Lacul Vidra este un lac de acumulare. Lac antropic fondat in 1972 are un volum 340 mil. m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km. Lacul este inconjurat de paduri de molid. Barajul Vidra este amplasat pe raul Lotru, in cheile Vidra, la 30 km amonte de statiunea Voineasa. Reprezinta principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a raului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 mc/ sec. In lacul principal Vidra sunt captate si alte rauri prin sistemul de aductiuni si captari secundare, ce cuprinde 81 de captari grupate in trei ramuri distincte: Ramura Nord (gravitationala si cu pompaj); Ramura Sud (gravitationala si cu pompaj); Ramura Vest (gravitationala)
52
Lacul Vidra Este cel mai mare lac din cadrul amenajarii hidroenergetice Lotru-Ciunget, avand un volum maxim de cca. 350 mil. m3 de apa. Este lacul situat la cea mai mare altitudine, comparativ cu celelalte lacuri din tara
CHEILE LATORITEI Situate in sud-vestul comunei Voineasa , pe o distanta de cca. 25 de km , dezvaluie privirii o frumusete si salbaticie nebanuite , oferind totodata posibilitatea de a traversa muntii prin Pasul Curmatura Oltetului , pentru a ajunge la Pestera si Manastirea Polovragi si de aici la Pestera Muierii. Principalele puncte de atractie ale vaii sunt: - Cascada Apa Spanzurata; - Piatra Fetii; - Lacurile Petrimanu si Galbenu; - Cascada Moara Darcilor; - Lacurile Iezerul Latoritei si Violeta; - Piatra cu Gauri.
LACURILE BRADISOR si MALAIA Ofera posibilitatea de a pratica pescuitul sportiv. Aceste obiective sunt situate la aproximativ 12 km N-E de Voineasa, pe valea superioara a raului Voinesita.
53
Lacul Bradisor e unul din cele mai bogate in pastrav din intreaga tara. Tarmul e de obicei abrupt, astfel ca locuri propice de pastraveala sunt mai rare. Cel mai bun loc, e pe teritoriul pastravariei, pe lac, unde se face o debusare a unui parau de munte.
In 1978 a luat fiinta, pe vechea albie a Lotrului, la iesirea apelor uzinate din hidrocentrala de la Ciunget, lacul Malaia. Situat la altitudinea de 480 m, are o suprafata de 46 de ha si o adancime a apei de 22 m, realizand un volum de 3440000 m3 de apa. Ca specii de pesti se gaseste pastravul, lipanul, cleanul, moioga, scobarul. Lacul este situat pe DN 7 A Brezoi - Voineasa - Petrosani, la 25 km de Brezoi.
CABANA OBARSIA LOTRULUI Distanta dintre Voineasa si Obarsia Lotrului (situata in vestul comunei) este de cca. 41 km, traseul urmand soseaua DN 7A. Cabana se afla la confluenta Lotrului cu paraul Pravat. De aici, exista cel putin trei posibilitati de a continua drumul:
54
- fie se merge (cu autovehicul) in directia Sebes-Alba , cel putin pana la Oasa - unde se poate vizita Manastirea Oasa si unde se afla cabana de vanatoare a lui Mihail Sadoveanu ; - fie se merge (pe jos) inspre lacul glaciar Calcescu; - fie se urmareste directia Petrosani-Targu-Jiu-Horezu-Rm.Valcea-Voineasa (traseu cu durata de cca. 12 ore, cu autovehicul, pe parcursului caruia se pot vizita: Pestera Muierilor, Pestera Polovragi, manastirile Polovragi, Hurez, Bistrita, Manastirea Dintr-un Lemn, Cozia).
CATARACTELE LOTRULUI Sunt situate de-a lungul traseului Voineasa-Balindru.
PESTERA LAPTELUI Este situata la cca. 20 km sud de Voineasa , pe Valea Rudaresei (afluent al Latoritei) relicvele fosile descoperite aici sunt expuse la Muzeul de Istorie al judetului Valcea.
STANA Cei interesati sa cunoasca viata traditionala a oamenilor de la munte pot vizita gospodaria familiei Borboana Matei , situata in punctul la Ciresi, pe traseul Voineasa - Chica Lupului - Ciresi - Paraul Prejbutei sau Valea Macesului. Pe de alta parte, teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA se invecineaza cu statiunea balneoclimaterica Calimanesti-Caciulata. Situata pe valea Oltului, la adapostul muntilor impaduriti ai Coziei si al plaiului Frasinet (alt. 260m), statiunea beneficiaza de un climat continental bland, caracteristic zonelor subalpine. Apele minerale ofera statiunii o valoare deosebita. Captate cu ajutorul unor sonde de mare adancime (peste 1200 m), cele 12 izvoare de ape minerale atermale si 3 termale au concentratii si compozitii chimice variate; ele sunt sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, iodurate, magnezice, hipotonice. In cadrul bazelor de tratament se poate utiliza zilnic, in cura externa, un debit de 400.000 litri de apa minerala provenita din izvoarele locale.
55
Relationare zonelor NATURA 2000 cu diverse sectoare 1. Silvicutura Aproximativ o treime din teritoriul european este acoperit de paduri, desi suprafetele variaza semnificativ intre Statele membre (pana la 72% in Finlanda, dar doar 8% in Irlanda). Majoritatea padurilor sunt considerate doar ca "resursa de lemn" si sunt exploatate intr-o masura mai mare sau mai mica. Ca si in agricultura, curentul din ultimii cincizeci de ani a fost intensificarea exploatarii si folosirea, de multe ori, a arborilor exotici la impaduriri. Uniunea Europeana este in prezent al doilea mare producator de hartie si cherestea din lume. Dar padurile sunt importante si pentru ca previn eroziunea solului, stocheaza apa si carbon si asigura conditii favorabile pentru recreere. In plus, au o variata si bogata biodiversitate, sunt habitate ideale pentru foarte multe plante si animale, pentru carnivorele mari precum ursii, vulturii si lupii. Natura 2000 include atat paduri naturale cat si paduri administrate semi-naturale. Ca si in cazul agriculturii, desemnarea siturilor Natura 2000 nu inseamna ca padurile trebuie scoase din circuitul economic prin sistarea exploatarii comerciale. Practicile existente de management trebuie sa tina cont de valorile naturale existente, in special de speciile si habitatele pentru care situl respectiv a fost desemnat. Modificarile in practicile de management ar trebui sa fie relativ usor de implementat, ca de exemplu lasarea in padure, pe sol sau pe picior, a lemnului uscat sau protejarea unor anumite specii de arbori ce gazduiesc cuiburi de pasari din specii rare, dar pot fi si mai complexe, cum ar fi introducerea taierilor selective printr-o metoda de rotatie de lunga durata sau scoaterea speciilor exotice si inlocuirea lor cu specii native. Este important ca deciziile pentru managementul pe termen lung sa fie gandite pentru fiecare caz in parte, pe baza unor consultari stranse cu proprietarii, administratorii si toti cei direct interesati.
2. Agricultura Importanta agriculturii in conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai inalt nivel politic. Cele mai noi modificari din Politica Comuna de Agricultura au avut in vedere stoparea platilor agricole axate pe productie si directionarea lor catre metode de pastrare intr-o stare favorabila de conservare si cultivare al terenurilor agricole. Noi masuri au fost introduse si cele existente au fost modificate in ideea sprijinirii practicilor de administrare a terenurilor, ce sunt in favoarea protectiei
56
mediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Aceste aspecte au implicatii profunde, la scara larga, pentru biodiversitatea din Europa si pentru reteaua Natura 2000 in special. Agricultorii si fermierii pot fi recompensati finaciar daca isi desfasoara activitatea intr-un sit Natura 2000 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor importante pentru Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.
3. Afaceri Uneori sunt propuse noi planuri i proiecte de dezvoltare, care pot avea un impact asupra ariilor desemnate situri Natura 2000. Acestea ar putea implica, de exemplu, construirea unei noi autostrazi, a unui complex turistic sau inaugurarea unei cariere de piatra. De asemenea, ar putea fi vorba i despre schimbari majore in ce privete exploatarea terenului din cadrul sau din apropierea unui sit Natura 2000 cum ar fi impaduririle majore sau trecerea la agricultura intensiva. Niciuna dintre aceste activitati nu sunt interzise a priori conform directivelor Uniunii Europene. Insa pentru aceastea trebuie sa se faca un studiu de impact asupra siturilor Natura 2000. Daca modul in care afecteaza zona este unul semnificativ, trebuie gasite alternative. Daca totui nu exista alternative i proiectul sau investitia este de maxim interes publica atunci este necesara autorizarea lui, cu respectarea anumitor conditii. Acestea sunt prevazute in Articolul 6 din Directiva Habitate i urmeaza principiile dezvoltarii durabile.
4. Turism Turismul si in special ramurile turismului prietenoase cu mediul (ecoturism, agroturism, etc.) sunt domenii de dezvoltare incurajate la nivel regional si national in siturile Natura 2000, ca o oportunitate durabila pentru oameni si natura. Pe plan international, termenul de ecoturism este din ce in ce mai folosit, el desemnand o ramura a turismului care castiga numerosi adepti, atat in randul operatorilor turistici inovativi cat si al vizitatorilor care cauta sa isi petreaca vacantele intr-un mod cat mai putin daunator si cat mai benefic pentru mediu si pentru locuitorii destinatiilor vizitate. Ecoturismul este modalitatea de a calatori si cunoaste natura si traditiile locale urmarind:

producerea unui impact minim asupra naturii si culturii locale; conservarea activa a naturii si mostenirii culturale;
57
utilizarea serviciilor locale; intelegerea speciala de catre vizitator a elementelor naturii si culturii locale; contactul nemijlocit al vizitatorului cu localnici si agentul de turism, in special datorita
dimensiunilor reduse ale grupurilor de vizitatori;
determinarea unor asteptari realiste ale clientului in special prin realizarea unui marketing
corect; Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe tritoriul acestuia se afla o zona Natura 2000.
TRASEE TURISTICE
Brezoi - Tara Lovistei Muntii Capatanii, Lotrului Mv. Narutu Dl. Brezoi (Turtudanu-644m alt), Dl. Foarfeca (824m alt) - raul Lotru la confluenta cu Raul Olt - Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1789, Gura Lotrului-hidrocentrala, drumetii spre Vf. Narutu (1310m alt) Trasee spre Muntii Capatanii: spre S Vf. Valtureasa (1449m alt) Vf. Carligelele Olanestilor (1221m alt) SE Saua Tarsa Poiana lui Pavel S IF Lotrisor (variante de intoarcere la Brezoi) E pe paraul Lotrisor (aval) cascada Gura Lotrisorului N pe Valea Oltului Brezoi spre S pe paraul Valea Satului - SE Saua Tarsa Poiana lui Pavel S IF Lotrisor (variante de intoarcere la Brezoi) E pe paraul Lotrisor (aval) cascada Gura Lotrisorului N pe Valea Oltului Brezoi Brezoi - Defileul Turnu Rosu-Cozia - Tara Lovistei Muntii Capatanii, Lotrului/raul Olt Lacul Gura Lotrului - Manastirea "Cornetu" 1666 hram "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul" pe malul Oltului, Biserica "Cuvioasa Parascheva" 1775, Rezervatie naturala Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului): spre NV pe raul Calinesti formatiuni stancoase confluenta N pe raraul Lotrisor
58
Cracul Priporului N Vf. Ragla (1425m alt) Brezoi - Tara Lovistei Muntii Capatanii, Lotrului/raul Lotru la confluenta cu raul Pascoaia, drumetii spre Dealul Negru (1966m alt) Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului): spre NV pe raul Pascoaia pana la izvoare Culmea Bagaului Vf. Negru (1965m alt) Culmea Dealului Negru Vf. Sterpu (2142m alt) confluenta spre E pe paraul Pietroasa Trasee pe raurile afluente confluenta cu paraul Pietroasa poteca NE Vf. Pietroasa (1441m alt) N Vf. Robu (1899m alt) NV Vf. Sarbinu (1868m alt) Vf. Mandra (1952m alt) Vf. Stanisoara (1998m alt) spre NV pe raul Pascoaia confluenta NV pe paraul Priboiasa pana la izvoare Vf. Vatafului (1676m alt) N Vf. Negru (1965m alt) Culmea Dealului Negru Vf. Sterpu (2142m alt) spre NV pe raul Pascoaia confluenta NV pe paraul Clabuceasa Vf. Plaiul Gaurei (1338m alt) spre N Vf. Viezuini (919m alt) Plesa Brezoiului (1155m alt) Poiana Purcarului Vf. Plesa Oii (1186m alt) NV Vf. Pietroasa (1441m alt) Vf. Robu (1899m alt) Vf. Sarbinu (1868m alt) Vf. Mandra (1952m alt) Vf. Stanisoara (1998m alt) spre NE Vf. Viezuini (Viezurilor 1017m alt) Plesa Brezoiului (1155m alt) - obarsia Vaii Cocinilor SE Gruiul Plesii peste raul Vasilatu NE Poiana Sulitei (1013m alt) Valea Sulitei (aval) - Valea Calinesti (variante de trasee) peste raul Calinesti NE Vf. Sutei (1121m alt) Vf. Chicere (657m alt) Balota (sat) Brezoi - Defileul Turnu Rosu-Cozia - Tara Lovistei Muntii Capatanii, Lotrului - Mv. Cozia/raul Olt Lacul Gura Lotrului - Biserica "Toti Sfintii" 1794 cu picturi originarena Traseu spre Muntii Steflesti Lotrului: spre NV Culmea Proieni Poiana Sulitei (1013m alt) Plaiul Proieni Vf. Veveritei (1376m alt) Gruiul cu Lespezi (1520m alt) Vf. Robu (1899m alt) NV Vf. Sarbinu (1868m alt) Vf. Mandra (1952m alt) Vf. Stanisoara (1998m alt)
59
spre NV pe raul Pascoaia
Brezoi Tara Lovistei Muntii Capatanii, Lotrului/raul Lotru la confluenta cu raul Vasilatul drumetii spre Pleasa Oii (1184m alt), Vf. Robu (1900m alt) Trasee spre Muntii Capatanii: SV pe paraul Valea lui Stan apoi pe Plaiul lui Stan pana la traseul de culme V La Vinclu SV Vf. Folea (1647m alt) NV Stana Batrana traseu de culme spre V SV pe paraul Valea lui Stan apoi pe Plaiul lui Stan pana la traseul de culme S La Mocirla SE Claia cu Brazi Saua Jilistii SE pe langa Muntele Sturii Olanestilor SE Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului): spre N pe raul Vasilatu pana la izvoare Vf. Proieni (1308m alt) spre N pe raul Vasilatu confluenta E pe paraul Boului Poiana Sulitei (1013m alt) spre N pe raul Vasilatu confluenta V pe Valea Larga Culmea Pietrosita
Brezoi Tara Lovistei Muntii Capatanii, Lotrului Mv. Cozia/raul Olt la confluenta cu raul Lotru Trasee spre Masivul Cozia: spre SE pe paraul Slamna Muchia Urzicii Vf. Rotunda (1593m alt) - Vf. Cozia (1668m alt) Cabana Cozia NE Vf. Babolea (1538m alt) Saua Mocirlele N Pestera Poarta din Piatra spre SE pe paraul Slamna Muchia Urzicii Vf. Rotunda (1593m alt) - Vf. Cozia (1668m alt) Cabana Cozia NE Vf. Babolea (1538m alt) Saua Mocirlele Stana Mocirlele - N Vf. Poarta de Piatra (1483m alt) - Vf. Omul (1565/1558m alt) NE Culmea Sirul de Pietre Vf. Sturu (837m alt) Baiasu (sat) spre SE pe paraul Slamna Muchia Urzicii Vf. Rotunda (1593m alt) - Vf. Cozia (1668m alt) Cabana Cozia inapoi - SV Muchia Turneanu Turnu (sat) Manastirea Turnu pesteri spre SE pe paraul Slamna Muchia Urzicii Vf. Rotunda (1593m alt) - Vf. Cozia (1668m alt) Cabana Cozia inapoi - SV Muchia Turneanu varianta de traseu spre S Muchia Traznita (758m alt) V Turnu spre SE pe paraul Slamna Muchia Urzicii Vf. Rotunda (1593m alt) - Vf. Cozia
60
(1668m alt) Cabana Cozia SE Vf. Ciuha Mica (1629m alt) Peretii Gardului Vf. Durduc (1568m alt) Vf. Bulzu (1560m alt) Muchia Vladesei Coltul lui Damaschin SV pesteri Vf. Salbaticu (803m alt) pesteri S Muchia Traznita (758m alt) Vf. Pausa (647m alt) Pausa (sat) Valea Oltului Caciulata spre SE pe paraul Slamna Muchia Urzicii Vf. Rotunda (1593m alt) - Vf. Cozia (1668m alt) Cabana Cozia SE Vf. Ciuha Mica (1629m alt) Peretii Gardului Vf. Durduc (1568m alt) Vf. Bulzu (1560m alt) Muchia Vladesei Coltul lui Damaschin S Berislavesti Mv. Cozia/raul Salatrucel - Manastirea "Berislavesti" hram dublu "Sf. Trei Ierarhi si Sf. Gheorghe" 1753 Berislavesti - Mv. Cozia/raul Salatrucel - urme castru roman an 138 d.Hr, edificiu termal Berislavesti - Mv. Cozia/raul Salatrucel - Schitul "Scaueni" sec.17 dublu hram "Buna Vestire si Sf. Nicolae" cu picturi murale din 1800 Bujoreni -Valea Oltului - Cula Bujoreni 1810, Muzeul etnografic in aer liber din 1966, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1812 cu picturi initiale Bujoreni - Valea Oltului/raul olt la confluenta cu raul Muereasca - Biserica "Sf. Gheorghe" 1758 cu picturi originare Bujoreni - Valea Oltului - Schitul "Olteni" sec.14 hram "Sf. Nicolae" 1580 Bujoreni - sat Bogdanesti - Biserica "Sfintii Voievozi" 1692 Daesti - Subcarpatii Olteniei Dl. Robaia/raul Olt - Daesti (lac) - Biserica "Sf. Nicolae" 1814 Daesti - Subcarpatii Olteniei/raul Olt - Schitul "Fedelesoiu" hram "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1673 ctitor Gr. Ghe. Ghica cu picturi murale interioare din 1702, ruine Casa domneasca Daesti - Subcarpatii Olteniei/raul Olt - Biserica dublu hram "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului si Sf. Grigore Decapolitul" 1774 cu fresce originare
61
Malaia - Defileul Latoritei - Muntii Capatanii, Latoritei/raul Latorita la confluenta cu raurile Manaileasa, Rudareasa - Malaia-Bradisor (lac) - Biserica din lemn "Sf. Imp. Constantin si Elena" 1865 cu picturi originare, drumetii pe drumul de culme spre Vf. Bora (2055m alt), Vf. Puru (2048m alt), Vf. Coasta lui Rus (2306m alt), Vf. Papusa (2134m alt), Vf. Mohoru (2335m alt) Trasee spre Muntii Latoritei: spre V - Culmea Paraginosu Vf. Repezi (2013m alt) Saua Repezi (1808m alt) - NV Vf. Fratosteanu Mic (1979m alt) NV Vf. Fratosteanu Mare (2053m alt) pesteri N Curmatura Vidrutei (varianta spre V spre Lacul Vidra) NE Vf. Manaileasa (1844m alt) N Vf. Manaileasa Mare (1853m alt) SV pe Raul Latorita Cheile Latoritei Lacul Petrimanu inapoi - SE pe la Curmatura Oltetului Vf. Negovanului (1963m alt) Saua Negovanului NE - Curmatura Gropitei Vf. Piatra Tarnovului (1879m alt) Vf. Tarnovu Mare (1846m alt) Ciungetu SV pe Raul Latorita Cheile Latoritei Lacul Petrimanu V Lacul Galbenu Cascada Moara Dracilor Iezerul Latoritei Lacul Violeta NV drumul de coasta Coasta Benghii SV pe Raul Latorita Cheile Latoritei Lacul Petrimanu NE Vf. Fratosteanu Mic (1979m alt) NV - Vf. Fratosteanu Mare (2053m alt) pesteri N Curmatura Vidrutei V Lacul Vidra NV pe Valea Rudareasa pana la izvoare cu varianta SE pe raul Paraginosu pana la Saua Repezi si intrare in traseu spre Vf. Fratosteanu Mic (1979m alt) SV spre Izvorul Mierlei Stana lui Ceapa Vf. Tarnovu Mare (1846m alt) Vf. Piatra Tarnovului Trasee spre Muntii Capatanii: spre S pe Valea Repedea Stana Popestilor (variante de trasee) SE pe Valea Repedea izvoare S printre Vaile Rosia si Funicel Saua Funicelul drum de culme spre NV Vf. Nedeia (2130m alt) - Vf. Negovanul (2064m alt) spre S pe Valea Repedea Stana Popestilor (variante de trasee) SE pe Valea Repedea izvoare S printre Vaile Rosia si Funicel Saua Funicelul drum de culme spre E Vf. Capatana (2094m alt) Fantana Batrana (izvor) Curmatura Zanoaga N Malaia (sat)
62
spre S pe Valea Repedea Poiana Popestilor (variante de trasee) SE pe Valea Repedea inainte de confluenta cu Izvorul Mare S Vf. Cosana (2041m alt) Vf. Capatana (2094m alt)
spre S pe Valea Repedea Stana Popestilor (variante de trasee) SV Fantana Batrana (izvor ) - drum de culme
spre S pe Valea Repedea Stana Popestilor (variante de trasee) E pe Raul Malaia (aval) Malaia (sat)
Malaia - Muntii Capatanii, Latoritei Mv. Ursu, Preota/raul Lotru - Malaia-Bradisor (lac) - Paraul Repedea - Biserica din lemn dublu hram "Sf. Nicolae si Cuvioasa Parascheva" 1807, conacul familiei Bratianu sec.19 Trasee spre Muntii Capatanii: spre S - Stanele Zmeuretu drum de culme V Curmatura Zanoaga Vf. Valeanu (1847m alt) Vf. Ursu (2124m alt) Vf. Capatana (2094m alt) spre S - Stanele Zmeuretu - Vf. Zmeuratul (1938m alt) drum de culme E Saua Zmeuret Vf. Preota (1954m alt) Stana Batrana Valea lui Stan (sat) spre S - Stanele Zmeuretu drum de culme S Curmatura Zanoaga S Vf. Zanoaga (1662m alt) Treptele Tribunalului Vf. Cuca (1473m alt) Raul Bistrita valceana (aval) Manastirea Arnota Bistrita (sat) spre S - Stanele Zmeuretu - Vf. Zmeuratul (1938m alt) drum de culme E Saua Zmeuret S Vf. Govora (1958m alt) Vf. Netedu (1757m alt) Curmatura Lespezi SE pe Plaiul Lespezi Curmatura Comarnice NE - Canton Cheia Vf. Stogsoare (pesteri, izvoare) spre S - Stanele Zmeuretu - Vf. Zmeuratul (1938m alt) drum de culme E Saua Zmeuret S Vf. Govora (1958m alt) Vf. Netedu (1757m alt) Curmatura Lespezi SE pe Plaiul Lespezi Curmatura Comarnice SV La Troita SE Vf. Tucla (1581m alt) Casa de Piatra pesteri Manastirea Patrunsa Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului): spre N Vf. Pleasa (Malaia - 1128m alt) Vf. Molidvisu Mare (1510m alt) (intersectie
63
de trasee) spre N Plaiul Gaurei (1338m alt) Jangu Bradului (1285m alt) Poiana Mlaci Vf. Vatafului (1676m alt) Vf. Negru (1965m alt) Vf. Sterpu (2142m alt) traseul de culme al Muntilor Steflesti (Lotrului) cu variante de trasee Malaia sat Salistea Muntii Capatanii, Lotrului/raul Lotru - hidrocentrale: Bradisor din 1982, si Malaia din 1978, Padurea Latorita rezervatie forestiera cu exemplare seculare de zambru si larice Trasee turistice spre Muntii Capatanii: - spre S pe paraul Sasa Chica Seciului bifurcatie spre culme: - spre SV Stana Batrana Vf. Gera (1886m alt) Vf. Preota (1954m alt) Saua Zmeuret spre N Malaia (sat) sau spre V (inainte) - spre SE La Vinclu NE Plaiul lui Stan Valea lui Stan (sat) - spre S pe paraul Sasa Chica Seciului bifurcatie spre culme S Vf. Folea (1647m alt) Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului): - spre NV Poiana Armeanului Chica lui Hanes (1219m alt) Vf. Bradisor (1381m alt) Vf. Molidvisu Mic (1495m alt) (varianta NV spre Molidvisu Mare) - SV spre Lacul Bradisor Muereasca - Subcarpatii Olteniei/raul Muereasca - Biserica "Sf. Nicolae" 1782 cu fresce originare Muereasca - Subcarpatii Olteniei/raul Muereasca - Manastirea "Frasinei" (M) - interzisa femeilor - moastele Sf. Calinic si Sf. Trifon - Biserica veche "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" din lemn 1710 si "Adormirea Maicii Domnului" 1860 ctitor Calinic (cazare) Trasee spre Muntii Capatanii: spre N pe paraul Muereasca (amonte) Manastirea Frasinet (Frasinei) Muntele Rostea (varianta spre E spre Caciulata) N IF Lotrisor (variante de trasee spre E spre Gura Lotrisor) NV Saua Tarsa N pe Valea Satului Brezoi spre NV Vf. Cocosului (850m alt) Saua Gropile Vf. Parau Cainelui (1221m alt) Saua Dosu Pamantului NE Saua Tarsa (variante de trasee spre N spre Brezoi) N pe Valea Satului - Brezoi Perisani - Tara Lovistei Muntii Fagaras Mv. Poiana Lunga - Biserica "Sf. Nicolae" 1883 Perisani - Tara Lovistei Muntii Fagaras/raul Racovita - vestigii castru roman - piatra de rau sec.2
64
d.Hr, Biserica "Sf. Voievozi" 1761 cu fresce originare Perisani - Tara Lovistei Muntii Fagaras Mv. Cozia/raul Baiasul - Biserica din lemn "Sf. Dumitru" 1886 Perisani - Tara Lovistei Muntii Fagaras Mv. Cozia/raul Baiasul - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1797 Racovita - Tara Lovistei - Defileul Turnu Rosu-Cozia Muntii Fagaras, Lotrului/raul Olt la confluenta cu raul Racovita - Biserica dublu hram "Sf. Nicolae si Cuvioasa Parascheva" 1812 Racovita - Tara Lovistei Defileul Cozia - Muntii Fagaras Mv. Cozia/raul Olt la confluenta cu raul Baiasul - Biserica din lemn "Sf. Nicolae" 1805 Salatrucel Masiv Cozia - raul Salatruc - Depresiunea Jiblea traseu spre Masivul Cozia NE Vf. Cozia (1668m alt) NE Vf. Omu (1565m alt) Scundu sat Avramesti - Piemontul Oltetului/raul Scundu - Biserica "Sf. Nicolae" 1870 Voineasa statiune Alba Muntii Lotru la 1850m alt Voineasa statiunea Obarsia Lotrului - 1350m alt. - Muntii Lotru, Latoritei, Parang, Sureanu - raul Lotru la confluenta cu raul Pravat, Masiv Pravatu (1715m alt), Mirautu (1606m alt) - marele cot al raului Lotru Trasee spre Muntii Latoritei: spre E pe raul Lotru - Lacul Vidra spre E pe raul Lotru - Lacul Vidra E Vidra Curmatura Vidrutei Voineasa (cu numeroare variante de trasee spre S spre varfuri, pesteri si lacuri) spre S pe raul Lotru SE Muntele Mierutu Vf. Stefanu (2051m alt) S Saua Stefanu Lacul Muntinu E Vf. Muntinu Mic (2062m alt) NE Iezerul Latoritei Cascada Moara Dracilor N Muchia Borcei Coasta Benghii N pe Paraul Sec Lacul Vidra V Obarsia Lotrului spre S pe raul Lotru pana la confluenta cu paraul Stefanu SE Saua Stefanu intrare pe
65
variantele de traseu spre E Coasta Benghii Vf. Zanoguta (1962m alt) Vf. Puru (2049m alt) NE Vf. Pietrile (1881m alt) Vf. Mogosu (1959m alt), pesteri Vf. Fratosteanu Mare (2053m alt), pesteri N Curmatura Vidrutei raul Vidruta V Lacul Vidra SV Obarsia Lotrului (sau spre E spre Voineasa) Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului): spre NE Coasta Tampei (intrare pe traseul de culme al Muntilor Steflesti (Lotrului)) sa Vf. Tampa din Parau (1809m alt) Curmatura Balu Vf. Piatra Alba (2178m alt) Vf. Cristesti (2233m alt) Vf. Steflesti (2244m alt) Vf. Contu Mare (2080m alt) Vf. Balindru Mare (2207m alt) Vf. Negovanu Mare (2135m alt) Vf. Clabucet (2054m alt) Plaiul Clabucet Curmatura Buceciu Poiana Tiganului Vf. Voinesita (1848m alt) SE Cacacea Vf. Sterpu (2142m alt) Vf. Parcalabu (2060m alt) Culmea Stanisoara Coasta Cainenilor (1916m alt) Vf. lui Vlad (1352m alt) Plaiul Vladului Valea Oltului Rau Vadului (sat) spre E pe Valea Lotrului Lacul Vidra E Culmea Magarului (1474m alt) N pe raul Balu pa izvoare spre E pe Valea Lotrului E pe latura nordica a Lacului Vidra confluenta cu raul Goata Mare traseu spre N Goata de Jos (1847m alt) M. Goata Vf. Piatra Alba (2178malt) intrare in traseul de culme spre E pe Valea Lotrului E pe latura nordica a Lacului Vidra aval pe Valea Lotrului confluenta N pe Valea Hanesul la izvoare Vf. Cristesti (2233m alt) (intrare in traseul de culme) N Curmatura Steflesti - Vf. Cindrel (2244m alt) spre E pe Valea Lotrului E pe latura nordica a Lacului Vidra aval pe Valea Lotrului confluenta N pe Valea Hanesul E M. Furnica SE Poiana Stricatului N pe Valea Hoteagul SE - Cioaca Dobrunului (1854m alt) N Vf. Dobrun (1979m alt) Vf. Jidu (2095m alt) Vf. Negovanu Mare (2135m alt) intrare in traseul de culme N Poiana Comenzii Vf. Negovanu Mic (1902m alt) NE Vf. Plesu (1585m alt) - Lacul Sadu Cabana Gatul Berbecului spre E pe Valea Lotrului E pe latura nordica a Lacului Vidra aval pe Valea Lotrului confluenta N pe Valea Balindru intrare in traseul de culme
66
spre E pe Valea Lotrului E pe latura nordica a Lacului Vidra NE pe Valea Lotrului Mv. Manaileasa Mare (1853m alt) SE Voineasa (statiune)
spre E pe Valea Lotrului E pe latura sudica a Lacului Vidra Curmatura Vidrutei (1750m alt) E pe valea Manaileasa - Voineasa (statiune)
Voineasa - Obarsia Lotrului - Muntii Lotru, Latoritei, Parang, Sureanu - raul Lotru la confluenta cu raul Pravat - Masive Pravatu, Mirautu (1606m alt) - marele cot al raului Lotru, 1350m alt Trasee spre lacuri din Muntii Latoritei: Obarsia Lotrului - Lacul Vidra Lotru - pe Valea Lotrului aval - Gura Paraului Balindru Obarsia Lotrului pe Valea Lotrului... ori... Brezoi Voineasa Obarsia Lotrului - drum forestier pe Raul Lotru spre S - Saua Stefanu (1870m alt) bifurcatie - dr. (spre Lacul Muntinu Mic) - stg. drum de coasta pe Muntele Coasta Benghii dr. - Muchia Borcei - Cascada Moara Dracilor - Lacul Galbenu (stg.) - Iezerul Latoritei (dr.) Obarsia Lotrului - drum forestier pe Raul Lotru spre S - Saua Stefanu (1870m alt) bifurcatie - dr. (spre Lacul Muntinu Mic) - stg. drum de coasta pe Muntele Coasta Benghii dr. - Muchia Borcei - Cascada Moara Dracilor - Lacul Galbenu (stg.) - Iezerul Latoritei (dr.) - Lacul Violeta Obarsia Lotrului (la 14km) - drum forestier spre S - Saua Stefanu (1870m alt) - Lacul Muntinu Mic - Lacul Muntinu Mare Obarsia Lotrului - drum forestier spre S - Saua Stefanu (1870m alt) - Lacul Muntinu Mic Lacul Muntinu Mare Obarsia Lotrului - drum forestier spre S - Saua Stefanu (1870m alt) - Lacul Muntinu Mic Tinovul Latoritei Trasee spre lacuri din Muntii Parang: Obarsia Lotrului - Valea Lotrului (amonte) la confluenta cu Valea Groapa Seaca - stg. (S) Valea Lotrului inainte de Saua Stefanu este poteca marcata spre S - Lacul Calcescu Obarsia Lotrului - Valea Lotrului (amonte) la confluenta cu Valea Groapa Seaca - stg. (S) Valea Lotrului inainte de Saua Stefanu este poteca marcata spre S - Lacul Calcescu
67
Obarsia Lotrului - drum forestier spre S - Saua Stefanu (1870m alt) - Lacul Muntinu Mic Lacul Muntinu Mare - S - Lacul Urdele - Vf. Urdele
Obarsia Lotrului - Valea Lotrului (amonte) la confluenta cu Valea Groapa Seaca - stg. (S) - Valea Lotrului inainte de Saua Stefanu este poteca marcata spre S - LaculCalcescu
Poteca Calcescu -
Cabana Parang - Saua Gruiu (2305m
alt)
- Lacul Mandra -
Lacul Calcescu - Lacul Rosiile (Taul fara Fund) Obarsia Lotrului - Valea Lotrului (amonte) la confluenta cu Valea Groapa Seaca - stg. (S) - Valea Lotrului inainte de Saua Stefanu este poteca marcata spre S - Lacul Calcescu Lacul Pencu - Lacul Vidal - Obarsia Lotrului - Valea Lotrului (amonte) la confluenta cu Valea Groapa Seaca - stg. (S) Valea Lotrului inainte de Saua Stefanu este poteca marcata spre S - Lacul Calcescu Lacul Pencu - Lacul Vidal - Lacul Pasari Obarsia Lotrului - drum forestier spre S - Saua Stefanu (1870m alt) - Lacul Muntinu Mic Lacul Muntinu Mare - poteca stg. - Lacul Carbunele Obarsia Lotrului - drum forestier spre S - Muchia Balescu - Saua Stefanu (1870m alt) - Vf. Cioara - Lacul Cioara Obarsia Lotrului (Novaci (km46 DN7C)) - S - pe Raul Lotru (obarsie) - capatul drumului forestier - S (poteca) - Lacul Iezerul Parang (Lacul Iezerul) Voineasa statiune Vidra Muntii Latoritei/raul Lotru - Vidra (lac) - sporturi de iarna Trasee spre Muntii Latoritei: spre S pe interfluviul dintre raurile Mogosu si Pietrele Vidrutei Vf. Pietrile (1881m alt) SV pe Coasta Benghii Saua Stefanu - S Lacul Muntinu SE Vf. Muntinu Mic (2062m alt) SE Vf. Urdele (2228m alt) spre S pe interfluviul dintre raurile Mogosu si Pietrele Vidrutei Vf. Pietrile (1881m alt) NE Vf. Mogosu (1959m alt) pesteri Vf. Fratosteanu Mare (2053m alt) pesteri N Curmatura Vidrutei V pe Valea Vidruta Vidra spre E pe Valea Vidruta (izvoare) aval pe Valea Manaileasa pesteri abrupturi Voineasa
68
NE pe Plaiul Hotilor La Releu (1750m alt) Vf. Manaileasa Mare (1853m alt) NV Lacul Balindru SE pe Raul Lotru abrupturi Voineasa
NE pe Plaiul Hotilor La Releu (1750m alt) Vf. Manaileasa Mare (1853m alt) E Culmea Runculet Vf. Runculet (1464m alt) SE Voineasa
NE pe malul Lacului Vidra traseu pe Raul Lotru - abrupturi Lacul Balindru SE Voineasa
Voineasa - statiunea Muntii Lotrului, Latoritei/raul Lotru - Vidra (lac) - balneo-odihna, astenii, debilitate, surmenaj climat de depresiune intramontana, climat tonic, aer curat han din 1898, drumetii spre Muntii Lotrului si Capatanii, Cheile Latoritei, Vidra-lac, "Latorita" rezervatie forestiera, Lac Galcescu, Vf. Puru (2048m alt), Vf. Bora (2055m alt), Vf. Sterpul (2144m alt), Vf. Clabucet (2056m alt), 'Ciunget' hidrocentrala, pastravarie Voineasa sat Voinesita - Munte: Lotrului, Latoritei - Masiv Fata Frasinului (1144m alt), Dalmele (1293m alt) raul Lotru la confluenta cu Voinesita Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului): spre NE pe paraul Voinesita confluenta NE pe Voinesita pana la izvoare spre NE pe paraul Voinesita confluenta NV pe paraul Ranjeul Cuca Jidului (1643m alt) N Vf. Buceciu (1747m alt) Curmatura Buceciu intersectie cu traseul de culme NV paraul Vacii Vf. Zambrului (1612m alt) NE pe paraul Sacurel Vf. Plesu Mic (1413m alt) Raul Sadului (sat) spre NE pe paraul Voinesita confluenta N pe paraul Ranjeul Cuca Jidului (1643m alt) confluenta NE pe paraul Voinegel Lacul Jidoaia NE pe paraul Voinegel Vf. Voinegel (1738m alt) intersectie cu traseul de culme N Vf. Dudurugu (1784m alt) (intrare pe Culmea Lotrioarei) spre NE - M. Tomnatecul (1539m alt) Vf. Braneasa (1548m alt) Vf. Preajba (1744m alt) Vf. Gesii (1582m alt) Vf. Muma (1621m alt) Vf. Plesita (1514m alt) Deal Plaiului Deal Stefanita (868m alt) Talmacel (sat)
69
II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural i cultural
O strategie a patrimoniului arhitectural si cultural ar trebui s includ o ct mai generoas definire a dimensiunii culturii i patrimoniului, astfel nct toi cei interesai, precum i organismele active din domeniul cultural sau patrimonial, publice sau private, s-si poat regsi domeniul propriu de activitate i modalitatea de a i-l pstra sau mbunti. O astfel de strategie trebuie s contribuie la generarea de performane crescute n cadrul operaional al managementului patrimoniului cultural precum i la creterea calitii sectorului patrimonial prin investiii durabile n conservare, training i management al siturilor. Cultura este un factor fundamental al vieii sociale pentru ca: o dezvolt potenialul intelectual la nivel naional i capitalul uman n special; o creeaz, prin afirmarea diversitii culturale, o societate deschis i contient de valoarea celuilalt; o este mediu al integrrii sociale; o este esen a identitii naionale; o este fundamental pentru cooperarea i comunicarea interuman; o este mediu al transformrii sociale (mentalitate); o reduce disparitile economice ntre diferite categorii sociale; o este o dimensiune a civilizrii i civilizaiei. Ca factor al dezvoltrii economice, cultura determin: o creterea calitii vieii i atragerea de investiii; o dezvoltarea activitilor turistice;
70
o crearea unor noi piee de munc; o crearea unor industrii culturale; o dezvoltarea economic prin relaia sa cu capitalul social; o definirea funciilor economice ale unei regiuni; o favorizarea migraiei capitalului uman spre diferite regiuni; Aderarea Romniei la Uniunea European aduce cu sine i o responsabilizare deosebit a factorilor decizionali la nivel naional n ceea ce privete patrimoniul cultural, parte integrant a patrimoniului cultural european. n acest context se poate vorbi de o dimensiune mai vast a patrimoniului cultural implicnd, dincolo de prezervarea acestuia, politici speciale de promovare i receptare, de creaie i afirmaie cultural. Astfel, n noul context geo-politic, politicile i strategiile naionale sunt n strns legtur cu politicile formulate la nivel european, ele nefiind izolate de politicile economice sau sociale. Dei lipsit de o tradiie n spaiul nostru naional, rolul important jucat de ONG-urile implicate n sfera patrimoniului cultural sau instituiile de profil locale nu trebuie neglijat. n acest context GAL CASTRA TRAIANA dorete a avea un rol important i n atragerea i apoi creterea rolului oferit unor astfel de stakeholderi. Astfel, se va acorda o deosebit importan grijii i conservrii resurselor culturale, incluznd lacasele de cult, conacele, siturile i peisajele i va atrage atenia asupra importanei folosirii resurselor culturale ntr-un mod durabil i echilibrat viznd motenirea patrimonial destinat generaiilor de mine. Participarea activ a tuturor actorilor implicai, de la nivel public sau privat, va cuta s asigure implementarea masurilor destinate conservarii si valorificarii patrimoniului cultural si arhitectural. Evaluarea strii de conservare, protejare, punere n valoare a patrimoniului cultural al zonei GAL CASTRA TRAIANA a identificat mari disfuncii i vulnerabiliti n domeniul patrimoniului. Cauzele care genereaz disfuncii i vulnerabilitii, pe categorii, n domeniul patrimoniului sunt urmatoarele: netiina i nepsarea autoritilor, absena voinei politice, proasta gestionare a patrimoniului de ctre autoriti;
71
lipsa de educaie, nerespectarea legislaiei; imprecizia inventarului i evidenei patrimoniului arhitectural; intervenii neavizate; lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor; lipsa personalului de control din instituiile publice i lipsa specialitilor.
De aceea, abordarea diagnosticului GAL CASTRA TRAIANA porneste de la ideea c patrimoniul este un factor important pentru pstrarea identitii valorilor culturale i patrimoniale, de dezvoltare durabil, coeziune i incluziune social, cu att mai mult cu ct Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene. Pastrarea nealterata a patrimoniului cultural si arhitectural si valorificarea acestuia se poate realiza numai dac ntre investiiile guvernamentale, pe de o parte i contribuiile semnificative ale consiliilor locale, entiti religioase, organizaiilor de voluntariat i ale sectorului privat, pe de alt parte, va dezvolta o simbioz benefic patrimoniului cultural romnesc. De aceea scopul oricarei politici referitoare la patrimoniul cultural si arhitectural trebuie sa fie orientat catre accesul nemijlocit al oamenilor la viaa cultural, respectiv, la valorile patrimoniale regionale. Activitile i aciunile propuse de GAL CASTRA TRAIANA sunt n beneficiul patrimoniului cultural i arhitectural si constituie factor de sensibilizare a publicului i de educaie cultural a tineretului. ansa obinerii acestui deziderat nu este alta dect promovarea unui program conjugat de percepere a valorilor patrimoniului cultural si arhitectural, care s adreseze publicului valori ale patrimoniului cultural naional, att din categoria valorilor culturale ale monumentelor istorice, ct i din cea a patrimoniului cultural mobil sau a patrimoniului cultural imaterial, de care nu pot fi separate. Astfel, se pot genera efecte economice i sociale pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung prin educarea i formarea cultului pentru valorile culturale reale ale patrimoniului cultural si arhitectural. Prezentam mai jos o lista a Monumentelor din cadrul GAL CASTRA TRAIANA:
72
Nr.crt 1
Cod LMI VL-I-s-B-09518
Denumire Aezarea roman de la Bujoreni
Comuna comuna Bujoreni
Adresa "Malul Alb
Datare Epoca romana
VL-I-s-B-09530
Asezare
comuna Daesti comuna Bujoreni comuna Bujoreni comuna Bujoreni comuna Bujoreni comuna Bujoreni comuna Bujoreni comuna Bujoreni comuna Salatrucel comuna Salatrucel comuna Salatrucel
Pe terasa de la stnga Clmuiului, la N i NE de sat "Movila Lung Pe movila "La Popin III
Hallstatt
VL-I-s-B-09547
Situl arheologic de la Lunca Asezare
VL-I-m-B-09547.01
Epoca romana Latne
VL-I-m-B-09547.02
Asezare Situl arheologic de la Olteni Asezare
VL-I-s-B-09558
VL-I-m-B-09558.01
Epoca romana Latne
VL-I-m-B-09558.02
Asezare
VL-I-m-B-09558.03
Asezare Situl arheologic de la Sltrucel Asezare
Hallstatt
10
VL-I-s-B-09573
11
VL-I-m-B-09573.01
Epoca romana Latne
12
VL-I-m-B-09573.02
Asezare
73
13
VL-I-m-B-09573.03
Asezare Situl arheologic de la Smbotin Asezare
comuna Salatrucel comuna Daesti comuna Daesti comuna Daesti comuna Daesti comuna Daesti
Epoca bronzului
14
VL-I-s-B-09574
15
VL-I-m-B-09574.01
Epoca romana Latne Epoca bronzului sec. II - III Epoca roman sec. XVIII XIX
16
VL-I-m-B-09574.02
Asezare
17
VL-I-m-B-09574.03
Asezare
18
VL-I-s-A-09575
Castra Traiana
"La Canton
VL-II-a-B-09633 19 VL-II-a-B-09633 Mnstirea Frsinei Biserica "Adormirea 20 VL-II-m-B-09633.01 Maicii DomnuluiBiserica Noua 21 VL-II-m-B-09633.02 Biserica "Sf. Ioan Boteztorul Biserica 22 VL-II-m-B-09692 "Adormirea Maicii Domnului 23 VL-II-m-B-09678 Biserica "Sf. Voievozi
comuna Muereasca
Ctun uta
comuna Muereasca
Ctun uta
1860 - 1863
comuna Muereasca comuna Muereasca comuna Bujoreni
Ctun uta
1762 - 1763
Ctun uta
1860 - 1863
1692 1698; ref.

74
1784 Biserica 24 VL-II-m-B-09692 "Adormirea Maicii Domnului 25 VL-II-a-B-09693 Muzeul Satului Vlcean Cula Bujoreanu
comuna Bujoreni comuna Bujoreni comuna Bujoreni comuna Bujoreni
1812
sec. XVIII XX 1812
26
VL-II-m-B-09693.01
27
VL-II-m-B-09693.02
Casa Velea Biserica de lemn
sec. XVIII
28
VL-II-m-B-09693.03
"Intrarea n Biseric" Mrenesti
comuna Bujoreni
1771
29
VL-II-m-B-09693.04
Casa Velea Biserica "Sf. Nicolae Ansamblul
comuna Bujoreni comuna Daesti comuna Daesti comuna Daesti comuna Daesti comuna Daesti
Muzeul Satului Vlcean
sec. XVIII
30
VL-II-m-B-09737
1814
31
VL-II-a-A-09761
fostului schit Fedeleoiu
1673 - 1700
32
VL-II-m-A-09761.01
Biserica "Sf. Apostoli Casa streiei
1673; 1770 (pridvor) 1673 mijl. sec. XVII prima jum.

75
33
VL-II-m-A-09761.02
34
VL-II-m-A-09761.03
Ruinele chilii
sec. XVIII 1836 35 VL-II-m-A-09761.04 Turn clopotni Ruine zid de incint Biserica "Sf. Gheorghe Biserica "Sf. Nicolae Biserica "Intrarea 39 VL-II-m-B-09902 n Biseric i "Sf. Grigore Decapolitul 40 VL-II-m-B-09903 Casa Panco comuna Daesti Comuna Berislavesti comuna Berislavesti comuna Malaia comuna Racovita comuna Racovita 224 nc. sec. XX Epoca bronzului sec. XVIII Epoca medievala "Petera Laptelui Paleolitic inferior sec. II - III Epoca romana sec. II - III Epoca
76
comuna Daesti comuna Daesti comuna Bujoreni Comuna Muereasca
1673
36
VL-II-m-A-09761.05
1836
37
VL-II-m-B-09780
1758
38
VL-II-m-B-09832
1782
comuna Daesti
1774 - 1782
41
VL-I-s-B-09515
Aezare
42
VL-I-s-B-09516
Aezare
43
VL-I-s-B-09523
Punct fosilifer
44
VL-I-s-A-09564
Situl arheologic de la Racovia Castrul roman "Praetorium II
45
VL-I-m-A-09564.01
romana comuna Racovita comuna Berislavesti comuna Berislavesti sec. II - III Epoca romana sec. II - III Epoca romana sec. II - III Epoca romana sec. II - III Epoca romana Epoca bronzului Epoca roman Hallstatt Epoca bronzului 27 1886
77
46
VL-I-m-A-09564.02
Aezare Aezarea roman de la Rdcineti Situl arheologic de la Rdcineti
Epoca bronzului
47
VL-I-s-B-09565
48
VL-I-s-B-09566
49
VL-I-m-A-09566.01
Aezare
comuna Berislavesti
50
VL-I-m-A-09566.02
Castru
comuna Berislavesti
51
VL-I-m-A-09566.03
Terme
comuna Berislavesti
Situl arheologic de 52 VL-I-s-B-09589 la "Valea Lui Stan" 53 VL-I-m-B-09589.01 Aezare
Comuna Brezoi Comuna Brezoi Comuna Brezoi Comuna Brezoi comuna Perisani
54
VL-I-m-B-09589.02
Necropol
55
VL-I-m-B-09589.03
Aezare Biserica de lemn "Sf. Dumitru
56
VL-II-m-B-09642
57
VL-II-a-A-09665
Fosta mnstire Berislveti Biserica "Sf.Trei
comuna Berislavesti comuna Berislavesti comuna Berislavesti comuna Berislavesti comuna Berislavesti ora Bezoi
Pe malul rului
1754 - 1762
58
VL-II-m-B-09665.01
Ierarhi, "Sf. Gheorghe
1754 - 1762
59
VL-II-m-B-09665.02
Ruinele streiei
1762
60
VL-II-m-B-09665.03
Turn clopotni
1754
61 62
VL-II-m-B-09665.04 VL-II-m-B-09683
Zid de incint Gara Lotru Locuinele
1762
63
VL-II-m-B-09684
societii "Carpatina Biserica de lemn
ora Bezoi
Str. Eroilor 147, 148, 150, 151,
sf. sec. XIX - nc. sec. XX
64
VL-II-m-B-09685
"Intrarea n Biseric
ora Bezoi
Str. Panduri 6
1789
65
VL-II-m-B-09738
Biserica "Buna Vestire Biserica de lemn
comuna Berislavesti
1820
66
VL-II-m-B-09801
"Sf. Nicolae i Cuvioasa Paraschiva Conacul Brtienilor
comuna Malaia
n cimitir
1807
67
VL-II-m-B-09802
comuna Malaia
Pe vrful muntelui Zmeurt, la 12 km deprtare de centru sec. XIX
78
Biserica de lemn 68 VL-II-m-B-09868 "Cuvioasa Paraschiva 69 VL-II-m-B-09885 Biserica "Toi Sfinii Podul de cale ferat de peste Olt Fostul schit Scueni Biserica "Buna 72 VL-II-m-B-09905.01 Vestire i "Sf. Nicolae 73 VL-II-m-B-09905.02 Streia
Comuna Perisani
1797 - 1799
ora Bezoi
1794 - 1798
70
VL-II-m-B-09886
ora Bezoi comuna Berislavesti comuna Berislavesti comuna Berislavesti comuna Berislavesti Comuna Racovita Comuna Racovita Comuna Racovita Comuna Racovita Comuna Racovita
1897 - 1902
71
VL-II-a-B-09905
1796 - 1802
1796 - 1802
1796 - 1802
74
VL-II-m-B-09905.03
Turn clopotni
1796 - 1802
75
VL-II-a-A-09947
Mnstirea Cornet
1666 1666, pictura 1761 1666, 1666, pictura 1761 1666, pictura
79
76
VL-II-m-A-09947.01
Biserica "Tierea Capului Sf. Ioan
77
VL-II-m-A-09947.02
Foior
78
VL-II-m-A-09947.03
Arhondaric
79
VL-II-m-A-09947.04
Zid de incint
1761 Comuna Racovita Comuna Racovita Comuna Voineasa Str. Duca I.G. 80 Pe oseaua Brezoiora Bezoi Voineasa, lng Primrie Punctul "Sub 84 VL-III-m-B-09997 Fntna Brtienilor comuna Malaia Podgorii" (pe munte), la 2 km de centru munte), 85 VL-IV-m-B-10010 Crucea de piatr de la Crbunari Aezare Biserica "Sf. Gheorghe Ansamblul 88 AG-II-a-A-13806 bisericii "Sf. Nicolae - uici 89 AG-II-m-A-13806.01 Biserica "Sf. Nicolae Zid de incint cu pori comuna Racovita Comuna Suici Comuna Suici Comuna Suici Comuna Suici Comuna Suici La 300 m SV de biseric "Valea Calului sec. XVIII Epoca bronzului 1872 sec. XIX 1924
80
VL-II-m-B-09948
Gara Cornet
1899 - 1902
81 82
VL-II-m-B-09949
Tunelul Cornet Casa-prvlie Maria Turturea Monumentul
1899
VL-II-m-B-09974
1910
83
VL-III-m-B-09992
Eroilor din primul rzboi mondial
86
AG-I-s-A-13386
87
AG-II-m-B-13784
sec. XVIII
sec. XVIII
90
AG-II-m-A-13806.02
sec. XVIII
80
Cimitirul bisericii 91 AG-II-m-A-13806.03 "Sf. Nicolae"uici 92 AG-II-a-B-13807 Ansamblul culei Sultnica Cula Sultnica
Comuna Suici Comuna Suici Comuna Suici Comuna Suici Comuna Suici Cruce de piatr Cruce de piatr Lng bis."Sf. Nicolae"-Moteni Lng bis."Sf. Nicolae"-Moteni
sec. XVIII
sec. XVIII
93
AG-II-m-B-13807.01
sec. XVIII sf. sec. XVIII sf. sec. XVIII
96
AG-II-m-B-13807.02
Anexe
97
AG-II-m-B-13807.03
Parc Mormntul lui
98
AG-IV-m-B-14010
Constantin Miculescu
sec. XIX
99
AG-IV-m-B-14011
Cruce de piatr
1737
Prezentam in continuare, succint, cateva imagini ale celor mai importante elemente ale patrimoniului cultural si arhitectural ale GAL CASTRA TRAIANA
1. Muzeul Satului Valcean Sectorul Gospodarie - locuinta cuprinde un numar de 42 unitati si peste 12.000 piese muzeistice, ilustrnd structura gospodariei, n functie de ocupatiile traditionale: agricultura, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor sau o serie de mestesuguri si tehnici populare, urmarind n acelasi timp, diversitatea si evolutia planimetrica si volumetrica a locuintelor cu una sau mai multe ncaperi. n cadrul muzeului, se remarca n mod deosebit, casele cu foisor din zona etnografica Horezu (din comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile specializate n viticultura, transferate din zona Dragasani (satele Prundeni, Olteanca), n pomicultura (comunele Alunu,
81
Tomsani, Cernisoara) ori n cresterea animalelor din zona montana (satele Boisoara, PascoaiaBrezoi). Alaturi de locuinte, n cadrul gospodariilor au fost transferate si o serie de constructii anexe : patule, magazii, fnare, cotete destinate depozitarii unor produse agroalimentare sau pentru cresterea unor pasari si animale. Sectorul Social - cultural al monumentelor de utilitate publica cuprinde o scoala primara rurala de la nceputul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfrsitul secolului al XIX-lea din satul Saliste comuna Malaia, o biserica din lemn, construita la 1785 si transferata din comuna Nicolae Balcescu, un scrnciob din comuna Stoenesti, iar n perspectiva acest sector va fi completat cu o primarie rurala, precum si cu alte obiective cu valoare arhitectonica. Sectorul Mestesuguri - tehnici populare prezinta procedeele si tehnicile de prelucrare a unor materii prime necesare pentru faurirea unor unelte, vase si diferite obiecte de uz casnic, metodele folosite pentru prelucrarea fibrelor vegetale si animale sau tehnicile traditionale pentru obtinerea unor produse animale si vegetale. n cadrul muzeului au fost transferate si reconstituite o serie de ateliere mestesugaresti atelierul de olarit din centrul Vladesti (secolul XX), atelierul de dulgherie-tmplarie (secolul XX) din satul Serbanesti, comuna Salatrucel, atelierul de prelucrarea parului de capra (nceputul secolului al XX-lea), din satul Curtea, comuna Popesti, precum si un atelier de fierarie din comuna Prundeni. Sunt de semnalat si instalatiile tehnice morile de mna si de apa din zona etnografica Lovistea, cazanele pentru tuica din localitatile Stoenesti si Buda, piva din localitatea Costesti, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus, sau o serie de instalatii pentru obtinerea vinului (teascuri, linuri etc.), organizate n cadrul unor gospodarii de viticultori, transferate din localitatile Mitrofani, Olteanca, Prundeni, din zona podgoriei Dragasani. Sectorul Constructiilor specializate reprezentat prin cteva unitati, ilustrnd pe cele din hotarul satului sau din zona montana : troite de drum, transferate din localitatile Govora-sat si Feteni, fntni de hotar, stupine de albine, o stna transferata din muntele Smeurat, un conac de vie transferat din comuna Frtatesti, foisoare de paza etc. n final, dar nu n ultimul rnd,
82
valoroasa arta populara vlceana este ilustrata n muzeu, prin prezentarea ei n decorarea interioarelor locuintelor, n cadrul atelierelor mestesugaresti, prin piesele textile sau de ceramica, din lemn, metal, de iconografie si mobilier popular. Reprezentnd aceste obiecte, noi consideram ca, marile valori de patrimoniu cultural, pastrate si tezaurizate cu mare grija n acest minunat sat-muzeu, reprezinta radacinile noastre strabune si merita atentia si tot respectul generatiilor actuale.
83
84
85
2. Castra Traiana La cucerirea Daciei de catre romani, acestia au adus precum se stie colonisti in partile acestea. Din loc in loc s-au construit castre puncte de veghe si de aparare incredintate legionarilor romani. Un asemenea castru a fost ridicat in unghiul pe care il face intalnirea raului Trant cu Oltul. Identificat de istoricii: Xenopol si Iorga sub denumirea de CASTRA TRAIANA , pe locul satului Daesti, ruinele acestui castru au fost descoperite in anul 1931. In jurul castrului s-a creat un mic nucleu, fie din nevoia care o aveau localnicii sa se simta aparati, fie chiar din familiile aparatorilor castrului. O dovada puternica a afirmatiei de mai sus, o constituie gasirea mai multor monede romane, la distanta de circa 1 km de castru. Monedele poarta diferite date:
Una din anul 33. Pe una din fete moneda are un cap de imparat care insa nu e numit, iar pe
cealalta parte un iatagan langa un spic de grau;
A doua este din anul 155. Are pe una din fete chipul imparatului Augustus, iar pe cealalta parte
un imparat care inchide un cerc. In cerc este data amintita mai sus; in cele patru colturi ale patratului sunt inscrise initialele:S.P.Q.R.( Senatus Populusque Romanus), iar de jur imprejur scris: signis receptis;
A treia dateaza din anul 223. Pe una din fete moneda are o figura incorporata; iar pe cealalta trei
cai tragand o trasura.
A patra din anul III. Pe una din fete are un cap incoronat cu spice de grau, iar pe cealalta doi boi
injugati, manati cu biciul de un roman;
3. Manastirea Frasinei Situata in comuna Muereasca, la 25 km de Ramnicu Valcea, Manastirea Frasinei are de fapt doua biserici. Biserica Manastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, avand hramul "Adormirea Maicii Domnului", cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria Sfantului Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii 1860-1863, an in care o si sfinteste. Pictura, facuta in ulei de pictorul ardelean Misu Pop, in stilul lui Tattarascu, a fost spalata in anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Aceasta biserica este monument istoric. Biserica schitului vechi, cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul", a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita din zid in anii 1762-1763 de Carstea Iovipali si Damian Iovipali, frati hagii din Ramnic, impreuna cu Nicolita Iovipali, fiul lui Carstea,
86
avand binecuvantarea episcopului de Ramnic, Filaret. In jurul acestui schit au existat chilii care insa nu sau pastrat. Din anul 1787, din timpul razboiului ruso-turc, schitul este pustiit si ramane parasit pana in anul 1848, cand este refacut de calugarul cernican Acache, cu invoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor ctitori. Acresta inchide pridvorul bisericii cu caramida, transformandu-l in pronaos, il zugraveste si reface incaperile chiliilor. Biserica veche pastreaza pictura din anul 1763, executata de Teodor Zugravul, cat si pe cea din tinda din anul 1848. Paraclisul cu hramul "Sfintii Trei Ierarhi", cladirile de locuit dinspre miazazi si rasarit, au fost facute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Ramnicului-Noului Severin, care completeaza si aripa de miazazi si rasarit a cetatii monastice, pe partea de zid, care ramasese necompletata de Sfantul Calinic in anul 1888. Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: in manastire nu au voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile) si nu se gateste cu carne. In acest sens, Sfantul Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de legamant la circa 2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legamant sunt gravate cu litere chirilice atat binecuvantari, pentru cele care vor pastra acest legamant, cat si blesteme, pentru cele ce vor calca hotararea sfantului. Pentru a dovedi cele spuse iata ce spune textul gravat pe piatra de legamant: "Acest sfant lacas s-a cladit din telmelie spre a fi chinovie de parinti monahi si fiindca din partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa vie asupra lor, precum : saracia, garbavia si tot felul de pedepse, si iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeusi a smerenie noastre si sa vina asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Ramnicului Noului Severin, 17 ian.1867." Legamantul Sfantului Calinic se respecta cu strictete. Chiar in timpul pastoririi sale, cei care l-au calcat au fost pedepsiti aspru. Este cunoscut episodul tinerei pastorite din satul Muereasaca, care din greseala a trecut hotarul si s-a imbolnavit de epilepsie, fiind nevoita sa ceara ajutorul Sfantului Calinic, pentru a fi iertata si in acelasi timp tamaduita. Este singura manastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot terenul agricol pana in zilele noastre.
87
Biserica Schitului vechi: 1710 1859
Din punct de vedere arhitectural, Biserica Mnstirii Frsinei este construit n form de cruce, cu o singur turl central sprijinit pe patru arcade ogivale. Pstreaz mparirea clasic cu pridvor, pronaos, naos i altar. Ca plan i construcie se aseamn cu Catedrala episcopal din Rmnicu Vlcea. Arhitect este meterul Costache. Pridvorul este deschis, sprijinit pe patru stlpi din piatr i lipit de biseric n stil brncovenesc. Nu posed bazoreliefuri i nici nu adpostete picturi, ci are o form simpl, pustniceasc. n pridvor se afl pictura reprezentnd Adormirea Maicii Domnului hramul bisericii, dedesubtul creia se afl pisania. Intrarea n biseric se face prin dou ui masive de stejar pe care sunt ncrustate numele ctitorului i anii construciei (1860-1863). Pronaosul este unit cu naosul, delimitarea fiind fcut numai de arcul absidei care ncepe i formeaz n continuare naosul. n pronaos sunt dou ferestre mari fr decoraiuni interioare sau exterioare. Naosul este larg, ncptor, prevzut cu dou ferestre, iar deasupra se afl turla, sprijinit de cei patru pandantivi. Altarul este situat n absida central, avnd un proscomidiar i un diaconicon.
88
4. Cula Bujoreanu Cula Bujoreanu a fost construita in 1812 de boierul Preda Bujoreanu, ca sa se apere de jefuitori, dupa ce a inaltat conacul si biserica de pe valea Oltului.Cand vremurile s-au mai linistit cula a trecut in posesia negustorului valcean Matache Temelie. Zidurile sunt un amestec neregulat de piatra si caramida prinse cu mortar.
Cula de proportii reduse, cu un singur etaj situat la aproape cinci metri inaltime si o unica incapere, are invelitoare de dranita. Pe la miazazi se intra in beciul mononavat, cu metereze taiate in zidurile groase. Initial a existat o scara interioara intre beci si primul nivel, planseul actual fiind dobandit in urma restaurarii, cand a fost adaugata in exterior, o scara de lemn, de pe al carei podest se intra intr-o salita, desfiintata ulterior, apoi in camera boltita cilindric cu penetratii ce deschid calea spre pod. Ferestrele etajului sunt arcuite in maner de cos, iar pe latura de nord a catului se observa o deschidere mai mare care ducea probabil catre o anexa sanitara exterioara. In 1960 a fost amenajat aici Muzeul Satului Valcean. ( dupa "Cule case boieresti fortificate din Romania" de Luiza Zamora, Stefan Bonciocat )
89
5. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bujoreni Biserica Adormirea Maicii Domnului din Bujureni este monument istoric i de arhitectur religioas, in interiorul careia se intalnesc picturi originale. Biserica dateaz din 1812. Si-l are ca ctitor pe Preda Brncoveanu. A fost mrit n 1866 i repictat n 1925. 6. Biserica de lemn Intrarea in Biserica Mrenesti Biserica de lemn din Mrenesti , din comuna Bujoreni, dateaza din anul 1771. In anul 2003, aceasta a fost transferata si salvata in Muzeul Satului Valcean.
7. Ansamblul fostului Schit Fedelesoiu Fost schit de clugri, biserica de la Fedelesoiu a fost nceput de Grigore Ghica Voievod n anul 1673 si terminat de Mitropolitul Varlaam n anul 1700. Piatra si caramida de constructie de la aceast biseric au fost aduse din ruinele castrului roman de la Rdcinesti. Arhitectura aminteste de Schitul Ostrov, iar fresca, icoanele si iconostasul de lemn scupltat si aurit, policandrul sunt realizri remarcabile ale artei brncovenesti. Biserica a fost inconjurat de o incint, care conferea ansamblului aspectul de cetate. Dupa anul 1990, casa domneasc a vechii incinte a fost reconstituit, urmnd s aib aceeasi soart si trapeza de odinioar (astzi doar o ruin).
90
Ansamblul fostului Schit Fedelesoiu cuprinde: Biserica Sf. Apostoli Casa staretiei Ruinele chiliei Ruine zid de incinta Turn clopotnita
91
Ruine
Clopotnita
8. Manastirea Berislavesti Ansamblul monastic situat in comuna Berislvesti cuprinde: o incint fortificat, case egumenesti, un turn clopotnit si o biseric. n incinta fortificat casele egumenesti sunt amplasate pe latura de nord si au remarcabile pivnite boltite. Pe latura vestic a ansamblului se gseste turnul clopotnit. Biserica este amplasat n centrul si serveste n prezent ca biseric parohial. Din 2006 s-a nceput constructia unui alt locas de cult pe malul cellalt al rului, chiar n dreptul vechii biserici.
92
9. Schitul Cornetu Fost schit de calugari, azi Manastirea Cornetu cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" este amplasata pe soseaua Ramnicu Valcea - Sibiu, la cca 50 km nord de Ramnicu Valcea, in satul Calinesti, oras Brezoi, la 2 km de gara Cornetu, pe linia de cale ferata Ramnicu Valcea - Sibiu. A fost ctitorit de vornicul Mares Bajescu si sotia sa Maria, in anul 1666. Altarul a fost pictat in 1741. In 1808 a fost distrus de un incendiu, fiind refacut si zugravit in 1835. In anul 1898 s-a construit calea ferata si tunelul care trece pe sub portile din fata bisericii, fiind necesara demolarea chiliilor. Din vechile cladiri a ramas numai un foisor, zidurile si turnul de aparare de la nord si est de biserica. Cupola si o parte din altar au fost daramate in 1916-1918 si refacute intre anii 1923-1925. Ultima restaurare a acestui monument istoric s-a facut in anul 1960 de catre Directia Monumentelor Istorice. Pictura este lucrata in fresca, altarul fiind pictat in 1761 de pictorii Radu, Mihail si Iordache, iar naosul si pronaosul in 1835 de staretul Irinarh. Biserica este inalta, cu ziduri foarte groase din piatra. Interiorul este compartimentat in altar, naos si pronaos; are doua turle, una pe naos si a doua pe pronaos. Zidurile exterioare au alternanta de tencuiala si caramida aparenta. De jur imprejur se afla un brau inflorat prin vopsele.
93
10. Cula Sultanica de la Suici Cula de la Suici este asezata in regiunea Sub Carpatica a Valahiei in Comuna Suici Jusetul Arges. Prima atestare documentara a Culei de la Suici dateaza din timpul vizitei Mitropolitului Neofit I care in 746, calatorind prin zona Muscalului in Valahia a ajuns la casa Capitanului Balota, o casa impozanta din piatra cu ziduri groase fortificate spre a tine hotii la distanta. Dupa cativa ani, catre sfarsitul sec. XVIII, Familia Bratianu, o familie de vaza care a contribuit cu multe personalitati isoriei Romaniei, a construitSSf. Nicolae, alaturi de Cula si curtea boiereasca. (Zamora 2007 )
Cula de la Suici contine elemente esentiale ale arhitecturiivernaculare combinate cu elemente defensive. Spre deosebire de alte culte din judetul Argeg, care tind sa fie oarecum mai austere decat celelalte cule din Oltenia, Cula de la Suici contine elemente frumos proportionate de arhitectura rezidentiala. Fiind alcatuita din patru camere la paarter si patru la etaj dintre care unele cu tavane boltite, Cula de la Suici a fost odinioara inima unei comunitati socio economice vibrante.
TRADITII SI OBICEIURI GAL CASTRA TRAIANA Trsturile unitare ale culturii populare din cadrul GAL CASTRA TRAIANA sunt prezentate n toate cele trei arii etnofolclorice: montan, colinar, de es. Descoperirile arheologice din perioada dacic i daco-roman, ca i mrturiile etnografice i istorice din epoca feudal atest dezvoltarea continu a unei bogate palete de meteuguri populare dintre
94
care arhitectura, prelucrarea lemnului, a fierului i a pietrei, zugrvitul, olritul, cusutul i esutul au cunoscut i cunosc o evoluie artistic remarcabil, cristaliznd un stil propriu, original, cu valene specifice fiecrui gen. Textilele populare cunosc, n judetul Vlcea si implicit in cadrul GAL CASTRA TRAIANA, o tradiie strveche i o mare varietate tipologic, datorata, pe de o parte bogiei materialelor, funcionalitii diverse a produselor, precum i tehnicilor de lucru utilizate. Prin vitalitatea meteugurilor, varietatea formelor i tradiia decorativ, rafinamentul execuiei plastice a compoziiei i originalitatea cromatic, arta popular valceana se nscrie n rndul celor mai valoroase creaii populare romneti.
ARHITECTURA POPULARA IN CADRUL GAL CASTRA TRAIANA Dei poate prea auster la o prim vedere, casa vlcean i tot ce ine de mediul construit al omului din acest inut poart pecetea unei intense preocupri pentru estetic, pentru detaliul mrunt al ornamentaiei, pentru ncadrarea armonioas n peisaj. n arhitectura populara vlcean, se poate vorbi despre o adevrat civilizaie a lemnului. Tradiia arhitectonic a lemnului s-a transmis i s-a combinat cu tradiia marilor construcii medievale de zid. Cu materiile prime avute la ndemn, folosind tehnicile dezvoltate n condiiile istorice i economice tiute pentru rile Romne, meterii vlceni au construit una dintre cele mai izbutite opere arhitectonice rneti: casa cu foior.
95
n arhitectura popular vlcean, chiar dac este vorba de o cas rneasc modest sau de o construcie masiv din zid, pentru aprare, exist o unitate de concepie, caracteristic de pre a construciilor vlcene.
Reconstituirea unui sat vlcean n Muzeul Satului de la cas din lemn, cu foior i etaj
biseric din lemn aezat pe temelie de piatr
cas cu beci, din lemn i piatra
96
INTERIORUL CASELOR RNETI ALE GAL CASTRA TRAIANA Interiorul casei tradiionale era compartimentat ntr-o tind aezat central i dou camere de o parte i de alta: camera de dormit i camera bun. Tinda era mprit i ea n dou:partea din fa ( partea rece, cu rol de hol ) i partea din spate ( partea cald, unde se afla vatra cu ieire n spatele casei) n casele vechi, mobilierul era foarte simplu: patul aezat n continuarea sobei, dou lavie din lemn n partea opus, pe un alt perete, masa scund i rotund, cu trei picioare, care a dinuit pn n primele decenii din a doua jumtate a sec. al XX- lea. ntr-o etap ulterioar, apar dou paturi aezate paralel, cu o mas ntre ele, lng fereastr. La captul patului, st lada de haine, aezat pe podea. Paturile, mesele i scaunele ndeplineau, rareori, prin forma i prin decorul lor, un rol ornamental. Obiectele frumos mpodobite sunt lzile de zestre i dulapurile. Pe perei erau puse tergare nflorate, lungi i nguste (de influen argeean). Perdelele erau din pnz alb, cusute cu motive florale sau geometrice.
Masa joas, rotund, cu trei picioare, care exista n majoritatea caselor rneti
97
Interiorul casei unei familii mai nstrite
Interior rnesc sobru
PORTUL POPULAR Varietatea costumului popular din cadrul GAL CASTRA TRAIANA se nscrie in cadrul unitii de fond a costumului popular romnesc. Costumul femeiesc se ncadreaz, prin structura sa, n tipologia costumului cu vlnic (numit n zona opreg), ct i costumului cu catrine (numite zvelci). n ambele forme, costumul femeiesc este format din: mbrcmintea capului - crp sau maram, cma pus direct pe corp, brul i betele ncinse la mijloc, iar de la talie n jos, fie zvelcile, fie opregul, purtat singur sau cu o zvelc n fa. n anotimpul friguros, se purtau cojocul sau uba. O caracteristic a portului femeiesc este cmaa de dimensiuni mari: era lung de 1,60 m, cu mneci de 1m lungime i 0,80m lrgime. Costumul brbtesc este mai redus ca numr de piese i are un decor mult mai simplu dect cel femeiesc. Este compus din: cciul sau plrie, cma, cioareci (ndragi sau iari), bru, bete i nclminte. uba i cojocul completeaz costumul n anotimpul rcoros. Materialele folosite pentru confecionarea costumelor populare vlcene erau cele folosite n toat ara: esturi din bumbac, in, cnep, ln i pr de capr, iar pentru maram, borangicul. Ornamentaia era dispus pe suprafee nesupuse uzurii: suprafaa mnecii are cel mai bogat decor. Culorile folosite: rou i negru, dar i verde, albastru, galben.
98
rzboiul de esut pnz
costum popular femeiesc
costum popular brbtesc
SCOARELE I VELINELE VLCENE Scoara vlcean, a crei vechime se pierde n negura vremurilor, era destinat, in epoca feudal, decorrii interioarelor caselor boiereti. Scoarele erau lucrate in gospodrie, la rzboiul de esut orizontal, sau la mnstiri, unde se utiliza rzboiul vertical. Ele se caracterizau prin folosirea motivelor decorative geometrice, florale, zoomorfe si antropomorfe. La scoarele olteneti, chenarele au un rol deosebit, ncadrnd partea central si evideniind valoarea sa decorativ. Un motiv care apare adesea in scoarele vlcene e reprezentat de psrile ce aparin faunei locale: cucul, ginua, raa, gsca si curcanul. Ppuile
99
apar ca motiv fie foarte stilizat,fie intr-o form n care formele sunt perfect conturate. Scoarele sunt esute din lna, dar i din fire vegetale. Dezvoltarea esutului scoarelor este n strns legtur cu centrele specializate din sudul Dunrii, dar stilul este original i se datoreaz unor meteri locali. Velinele au un decor mai simplu dect al scoarelor. Acesta se compune din simplul joc al alternrii culorilor. Stilul decorativ al acestor esturi este preponderent geometric: dungi colorate, dispuse orizontal pe toat suprafaa sau dungi alternnd cu motive romboidale. Dac scoarele au rol preponderent decorativ, velinele au rol practic, fiind folosite frecvent n gospodriile rneti.
rzboiul de esut covoare
velin olteneasc
ARTA LEMNULUI Pdurile, care ocup o zon ntins n teritoriul acoperit de GAL CASTRA TRAIANA, au pus la dispoziia un material bogat, uor de prelucrat, menit s-i satisfac cele mai variate cerine de via i confort. Prelucrarea artistic a lemnului s-a practicat n acest teritoriu timp de secole ca o ndeletnicire casnic i ca meteug specializat, att n cadrul gospodriei rneti, ct i n cadru domenial.
100
Esena lemnoas cea mai des folosit a fost fagul, dar piesele mai vechi sunt din stejar, frasin, plop.Cele mai frumoase linguri se confecionau din lemn de prun sau de cire, esene mai rezistente i cu o culoare deosebit. Obiectele de lemn produse n cadrul GAL CASTRA TRAIANA pot fi grupate n: mobilier, unelte de munc i obiecte de uz gospodresc. Meterii lemnari confecioneaz o mare diversitate de obiecte: lzi de zestre, lcrie, mese cu scaune ornamentate, dulapuri nalte, hambare. Caracteristica principal o constituie unitatea de o mare originalitate combinat cu simplitatea i fineea formelor decorative. Confecionarea fluierelor a dus faima meterilor vlceni pn departe. Secretul confecionrii fluierelor este transmis din generaie n generaie.
Diverse obiecte de uz casnic
Fluiere
RSPNDIREA PRODUSELOR METERILOR POPULARI Produsele din gospodriile i atelierele meterilor vlceni luau drumul (cu carul sau cu aua pe cai i pe mgari, chiar cu spatele) trgurilor, locurilor de unde ei primeau comenzi sau satelor de cmpie, unde erau schimbate pe cereale. Schimbul se fcea pe plin, adic volumul oalei, strchinii, al lzii umplut cu cereale o dat sau de dou ori. Cel mai important loc de ntlnire al meterilor din Oltenia a fost trgul de la Polovragi, judeul Dolj. Erau frecventate i trgurile din Arge, dar i cele din Transilvania. Produsele meterilor populari din Vlcea se ntlnesc pn n satele de pe malul Dunrii, fapt ce nu poate fi pus numai pe seama
101
vnzrilor anuale din cadrul trgurilor. Meterii ncrcau cruele cu produsele confecionate de ei i porneau pe drumurile de ar, ajungnd pn la Roiorii de Vede, Turnu Mgurele i Giurgiu. Alte drumuri urmau cursul Oltului spre nord, produsele ajungnd la Cineni i chiar la Sibiu. Efectuarea unor asemenea trasee, care durau trei-patru sptmni, explic marea cantitate de produse pe care le executau centrele specializate, dar i faptul c meteugarii i asigurau existena exclusiv din practicarea meseriei. n 85% din cazuri, produsele erau vndute pe cereale i numai 15% se vindeau pe bani. Primele mrturii istorice despre diferenierea meteugurilor n zona vlcean apar n secolele XIV-XVI. nc din aceast epoc, n zona Vlcea se dezvolt meteugurile artistice ce vor constitui pentru toat evoluia civilizaiei i culturii tradiionale o constant n arta popular romneasc.
II.2.1.6 Economia local
Economia judetului Valcea este preponderent influentata de existenta marilor agenti economici de pe platforma chimica Rm.Valcea, care realizeaza 46,49% din productia industriala a judetului. In industria constructiilor de masini, in judetul Valcea se gasesc unitati economice care produc echipamente pentru industria petrochimica i industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, att pentru piaa intern ct i pentru cea extern Industria energetica are reprezentare majora in judet, prin Sucursala HIDROCENTRALE Rm. Valcea, care exploateaz potenialul hidroenergetic al rurilor Lotru i Olt i administrez 14 hidrocentrale si 9 microhidrocentrale, cu o putere total instalat: 1100MW si o producie energie electic: 2744GWh/an. In ramura industriei alimentare, s-au infiintat, pe langa marile unitati de prelucrare a legumelor si fructelor existente (in prezent parte a holdingului Oltchim) si unitati noi, de panificatie, prelucrare a carnii. Industria usoara este reprezentata de unitati noi, cu capital privat: - Productori de nclminte din piele si inlocuitori Industria de prelucrare a lemnului s-a dezvoltat in mod deosebit. avand in vedere materia prima existenta pe raza judetului.
102
II.2.1.6.1 Repartizarea populaiei active In ceea ce priveste repartizarea populatiei active la nivelul GAL CASTRA TRAIANA, in ultimii 5 ani, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:
Populaia activ Sector industrial i de artizanat 1993 1447 1381 1497 1430 7748 45.62% Sector de comer 424 609 660 738 444 2875 16.93% Sector privind serviciile 1175 1030 1030 1110 1600 5945 35.01%
Sector agricol
2005 2006 2007 2008 2009

Total 2005 - 2009 %
3700 3156 3098 3399 3630 16983 100%
108 70 27 54 156 415 2.44% Sursa: Institutul National de Statistica - 2009
Populaia activ %
Sector agricol %
Sector industrial i de artizanat %
Sector de comer %
Sector privind serviciile % 31.76% 32.64% 33.25% 32.66% 44.08%
2005 2006 2007 2008 2009

2005 - 2009
100% 100% 100% 100% 100% 100%
2.92% 2.22% 0.87% 1.59% 4.30%
53.86% 45.85% 44.58% 44.04% 39.39%
11.46% 19.30% 21.30% 21.71% 12.23%
2.44% 45.62% 16.93% 35.01% Sursa: Institutul National de Statistica - 2009 Sursa: elaborare proprie in baza datelor de la Institutul Natioanl de Statistica cu date din anul 2009
In urma analizei datelor prezentate in tabelul de mai sus se poate observa ca ponderea cea mai mare in cadrul GAL CASTRA TRAIANA o detine numarul populatiei ocupate in sectorul industrial si de artizanat, 45,62%, urmata de populatia ocupata din sectorul privind serviciile (transport si depozitare, hoteluri si restaurante, intermedieri financiare si asigurari, activitati profesionale stiintifice si tehnice, adminstratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public, invatamant, sanatate si asistenta
103
sociala). Sectorul de comert este reprezentat de 16,93% din populatia, ponderea cea mai mica detinand-o sectorul agricol.
Sursa: elaborare proprie in baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica
Sectorul industrial si de artizanat cuprinde populatia ocupata in industria extractiva, industria alimentara, industria prelucratoare, productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare si constructii. Numarul destul de mic de persoane ocupate in agricultura, este datorat faptului ca agricultura se practica si in mod individual, fiecare familie lucrand pamantul propriu. Practic fiecare este angajatul propriu al familiei sale.
Coeficientul de substitutie Se defineste ca raport intre populatia intre 0 si 20 ani si populatia mai mare de 60 ani. Astfel este determinata substitutia persoanelor peste 60 ani cu persoanele care au pana in 20 ani. O valoare sub 1 a acestui coeficient, indica o regresie a populatiei, si o clara scadere a populatiei, daca nu de iau masuri pentru a impiedica aceasta.
104
Situatia coeficientului de substitutie pe fiecare localitate componenta a GAL CASTRA TRAIANA se prezinta astfel:
Localitatea Sub 20 ani 2009 Peste 60 ani 2009 Coeficient de substitutie
SUICI BREZOI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA Total GAL CASTRA TRAIANA
567 1839 679 1139 729 438 661 621 574 484 324 8,055
672 1087 741 770 635 357 636 569 394 482 311 6,654
0.84 1.69 0.92 1.48 1.15 1.23 1.04 1.09 1.46 1.00 1.04 1.21 Sursa: Institutul National de Statistica - 2009
105
2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0
SU IC BR I BE E RI ZO I SL AV ES TI BU JO RE NI DA ES TI M AL M UE AIA RE AS PE CA RI SA NI RA CO VI SA LA TA TR U VO CEL IN EA SA
Sub 20 ani 2009 Peste 60 ani 2009
Coeficient de substitutie
1.80 1.60 1.40 1.20 1.00 0.80 0.60 0.40 0.20 0.00
SU IC I BE BRE RI ZO SL AV I BU EST JO I RE N DA I ES M TI M AL UE AI RE A A PE SCA RI S RA A N C I SA OV LA ITA TR VO UCE IN L EA SA
Coeficient de substitutie
Dupa cum se poate observa coeficientul de substitutie in cazul localitatilor care fac parte din GAL CASTRA TRAIANA, se situiaza in mod majoritar peste 1, ceea ce indica o incetinire a procesului de imbatranire.
106
Avand in vedere acest lucru, GAL CASTRA TRAIANA se va implica in valorificarea acestui avantaj, prin antrenarea tinerilor in diverse activitati si crearea de noi locuri de munca pentru acestia, in scopul pastrarii tinerilor in localitatile rurale si impiedicarii migratiei acestora.
Rata de dependenta Definim indicele de dependenta ca raport intre populatia activa (20 60 ani) si populatia inactiva (mai putin de 20 ani si peste 60 ani). Astfel, acesta evidentiaza cate persoane active sunt raportate la o persoana inactiva. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat sarcina persoanelor active este mai mare.
Comuna SUICI BREZOI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA Total GAL
Populaia activ 157 875 322 419 406 461 209 145 183 147 306 3,630
Sub 20 ani si peste 60 ani 1239 2926 1420 1909 1364 795 1297 1190 968 966 635 14,709
Rata de dependenta 0.13 0.30 0.23 0.22 0.30 0.58 0.16 0.12 0.19 0.15 0.48 0.25
Sursa: Institutul National de Statistica
107
3000 2500 2000 1500 1000 500 MUEREASCA SALATRUCEL MALAIA BERISLAVESTI VOINEASA RACOVITA BUJORENI DAESTI PERISANI BREZOI SUICI 0 Populaia activ Sub 20 ani si peste 60 ani
Avand in vedere informatiile prezentate in tabelul de mai sus, coeficientul de dependenta de 0,25% este unul mic, ceea ce demonstreaza ca la nivelul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA, sarcina persoanelor active este mare si ca solutia cresterii acestui coeficient ar fi crearea de locuri de munca in zona rurala.
Rata de dependenta
0.70 0.60 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 Rata de dependenta 0.00
MUEREASCA
SALATRUCEL
MALAIA
BERISLAVESTI
VOINEASA
RACOVITA
BUJORENI
DAESTI
PERISANI
BREZOI
SUICI
108
II.2.1.6.2 Agricultur
Agricultura are un rol important pentru asigurarea unui venit, prin propria angajare, n timp ce diversificarea activitatilor din zona rurala ramne o problema care trebuie rezolvata. Astfel, diversificarea activitatilor din zona rurala ramne o problema care trebuie rezolvata. Pe plan naional, agricultura reprezint una dintre cele mai importante ramuri ale economiei romneti. Contribuia agriculturii, silviculturii si pisciculturii n formarea Produsului Intern Brut se situiaza in jurul valorii de 6% din PIB, iar in statele membre ale UE se situeaz la aproximativ 1,7%. Ponderea agriculturii, silviculturii i pisciculturii in PIB-ul national se prezinta conform tabelului de mai jos: Produsul intern brut TOTAL Agricultur, silvicultur i piscicultur % din PIB 2007 416.006,8 23.992,2 5,8% 2008 503.958,7 32.566,4 6,5% 2009 334.231,5 19.220,2 5,8%
Sursa: Institutul National de Statistica - 2009
Din suprafata totala a teritoriul Romniei, suprafaa agricol a rii este de 14,7 mil. ha (61,7 %), din care 9,4 mil. ha reprezint teren arabil. Romnia se gseste pe locul 7 din Europa ca suprafa agricol (dupa Franta Spania, Germania, Polonia Marea Britanie i Italia) i pe locul 5 ca suprafa arabil (dup Frana, Spania, Germania i Polonia). Repartiia fondului funciar dup modul de folosin denot faptul c terenul arabil ocup cca. 64% din suprafaa agricol, o treime din suprafa, 4,8 mil ha, este ocupat cu puni i fnee, iar viile i livezile reprezint cca 3%. In Regiunea Sud Vest Oltenia, judetul Valcea ocupa primul loc in ceea ce priveste cresterea animalelor ca numar de bovine (109.000 capete) si ca suprafete cultivate cu pomi (inclusiv pepiniere), respectiv cu 14.049 ha. Suprafaa agricol a judeului Vlcea este de 2463,1 Km2, reprezentnd 42,7% din suprafaa total a judeului i 1,7 % din suprafaa agricol total a rii. Din aceasta 33,7 % reprezint terenuri arabile,
109
45,3% puni, 12,7% fnee, 1,7% vii i pepiniere viticole iar 6,6 % livezi i pepiniere pomicole. Dup forma de proprietate, la sfritul anului 2000 sectorul privat deinea 99,2 % din suprafaa agricol. Prioritati si oportunitati de dezvoltare si modernizare a exploatatiilor agricole in judetul Valcea sunt identificate in domeniile: cresterea animalelor, pomicultura - viticultura si apicultura. Structura productiei agricole din teritoriul GAL CASTRA TRAIANA este conditionata de asezarea geografica si de conditiile climatice, remarcandu-se ponderea scazuta a serviciilor agricole in totalul productiei agricole si mentinerea unui model traditionalist de agricultura, in interiorul exploatatiilor individuale. Avand in vedere ponderea importanta a padurilor in totalul suprafetei si existenta unor alte suprafete ocupate de vegetatie naturala (tufarisuri) si specificul pedoclimatic, zona are de asemenea un potential ridicat de producere a fructelor de padure si a plantelor medicinale. Acestea sunt exploatate in momentul actual nesistematic si insuficient valorificate, fiind comercializate de obicei pe pietele agroalimentare locale sau utilizate pentru consum propriu, deoarece lipsesc unitatile de prelucrare a acestor produse. Valorificarea tipurilor de productii vegetale relevante pentru zona GAL CASTRA TRAIANA necesita o buna integrare a acestora cu industriile din zona de campie si un acces rapid si eficient la pietele de desfacere. Supraftetele ocupate cu vita de vie sunt relativ reduse datorita caracteristicilor teritoriae si climatice ale zonei de munte. Scaderea suprafetelor ocupate de livezi, poate fi legata de dezvoltarea insuficienta a industriilor din, aval, de absenta pietelor de gros din judet, de dificultatea accesului micilor producatori la pietele urbane, in ciuda localizarii in relativa proximitate a unor mari centre. In prezent in zona predomina livezile de meri, pruni, peri. Acest acces dificil la piete si insuficienta valorificare comerciala a productiei vegetale se datoreaza urmatorilor factori: fragmentarea foarte ridicate a exploatatiilor agricole, in care predomina exploatatiile de subzistenta si semi-subzistenta, nivelului foarte scazut de asociativitate al micilor producatori agricoli.
110
Evolutia efectivelor de animale in special bovine si ovine, trebuie analizata in stransa corelatie cu spatiul ocupat de fanete. Astfel, in zona, acestea detin o pondere importanta din suprafata agricola si au cunoscut variatii reduse ale suprafetelor in ultima perioada de timp Desi suprafata pasunilor si fanetelor este semnificativa, acestea sunt insa afectate de procese de degradare, datorate factorilor antropici care pot conduce in anumite perioade la sub-pasunat si in alte perioade la supra-pasunat. Ponderea exploatatiilor comerciale zootehnice in totalul productiei animale este mult mai scazuta decat in cazul productiei vegetale, indicand un sector orientat aproape exclusiv catre subzistenta si semi-subzistenta. Excedentul de produse din carne sau lapte este valorificat exclusiv local sau in targuri organizate ad-hoc. In ceea ce priveste fondul funciar la nivelul GAL CASTRA TRAIANA situatia este urmatoarea:
Zona de cultura si de crestere a animalelor SUICI BREZOI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA Total % 3173 22315 5949 2721 2618 38345 4060 15490 5477 3720 5285 109153 100%
Terenuri agricole 2400 1564 3060 1276 1479 3230 1525 4951 1539 1791 8379 31194 29%
din care neproductive 60 12 38 42 63 11 29 36 42 19 21 373 1.20%
Paduri 833 20763 2927 1487 1202 35126 2564 10575 3980 1948 36143 117548
Pasuni, fanete 1571 1467 2534 641 644 3153 979 4353 1259 1420 8335 26356
Vita de vie si livezi 249 32 141 176 205 3 236 192 33 108 0 1375
107.69% 24.15% 1% Sursa: Institutul National de Statistica - 2009
111
112
Dupa cum o arata tabelul si graficul de mai sus, in teritoriul grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA, suprafata agricole este reprezentata, in cea mai mare parte de pasuni si fanete, urmate paduri si terenuri agricole. Asadar, teritoriului GAL CASTRA TRAIANA prezinta urmatoarele caracteristici privind agricultura: Sub aspectul proprietii, agricultura este frmiat, iar formele de asociere acoper mai puin de jumtate din terenul agricol existent; Lipsa capitalurilor mpiedic implementarea de tehnologii moderne; Veniturile din agricultur sunt reduse i fluctuante n funcie de condiiile climatice i de preul pieei; Creterea animalelor este restransa la gospodariile individuale; Dependena produciei de condiiile climatice; Nu exist suprafee agricole pe care s se practice agricultura intensiv sau cea ecologic; ncep s apar complexe de cretere a animalelor de mare capacitate. Produsele agricole sunt in general comercializate intr-o forma neorganizata, direct din gospodarie; Nu exista unitati de procesare a produselor agricole la nivel local;
Caracteristica zonei este productia vegetala, orientata spre cultura cerealelor, plantelor uleioase, plantelor de nutret si legumelor. Astfel, in cadrul GAL - CASTRA TRAIANA, economia are ca trstur predominant procentul foarte mare al fermelor de subzisten, care produc n principal pentru autoconsum, comercializnd pe pia doar ntmpltor produsele obinute. n plus, fermele de subzisten au acces dificil la alte surse de venituri i, de aceea, bunstarea unei pri semnificative a populaiei rurale depinde considerabil de nivelul de profitabilitate al fermelor. Numrul mare al exploataiilor de subzisten sau semisubzisten constituie principala problem existenta la nivelul sectorului agricol din cadrul GAL CASTRA TRAIANA. Pentru stimularea transformrii gospodriilor rneti n ferme agricole familiale cu caracter comercial, trebuie luate masuri
113
pentru sustinerea investitiilor in mediul rural, pentru creditarea agriculturii. Teritoriul detine si n domeniul zootehnic un real potential, dar care ca si celelalte sectoare nu este suficient exploatat. In concluzie: potentialul agricol ridicat al GAL CASTRA TRAIANA este favorabil practicarii agriculturii, in special cresterea animalelor; avand in vedere ca agricultura este practicata in cadrul GAL CASTRA TRAIANA in mod individual si fractionar, se impune crearea unor forme asociative atat in cazul cultivarii terenurilor agricole si cresterii animalelor cat si in materie de valorificare si comercializare a produselor obtinute; sprijinirea constituirii grupurilor de producatori si a unor centre de preluare, prelucrare si desfacere a produselor locale;
II.2.1.6.3 Industrie IMM Micro-ntreprinderi
Evaluarea numarului de intreprinderi din zona GAL CASTRA TRAIANA

MicroMicrontreprinderi ntreprinderi 1cu 1-10 salariai MicroMicrontreprinderi 10cu 10-50 salariai ntreprinderi cu 50 - 250 salariai ntreprinderi cu peste 250 salariai
Total ntreprinderi
SUICI BREZOI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA
13 123 27 121 50 33 23 15 17 12 45
12 115 23 105 42 28 22 14 16 11 38
1 8 4 14 6 5 1 1 0 1 7
0 0 0 2 2 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 114
Total %
479 100%
426 89%
48 10%
5 1%
0 0%
Sursa: Institutul National de Statistica
Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, pe aria teritoriala a GAL CASTRA TRAIANA se regaseste un numar total de 479 intreprinderi dintre care 426 de intreprinderi au intre 1 si 10 salariati (aproximatix 89% din total), 48 intreprinderi au intre 10 si 50 de salariati (10% din total) si doar 5 intreprinderi au intre 50 si 250 de salariati (1% din total). Intreprinderi cu peste 250 de salariati nu se regasesc pe teritoriul CASTRA TRAIANA. Asadar, in zona grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA, ponderea cea mai mare o au microintreprinderilor, urmata de intreprinderi mici si mijlocii. In ceea ce priveste intreprinderile mari, acestea nu se regasesc pe aria teritoriala a grupului. Prezentam mai jos ponderea microintreprinderilor in cadrul localitatilor componente a GAL CASTRA TRAIANA:
MicroMicrontreprinderi 1cu 1-10 salariai
MicroMicrontreprinderi cu 1-10 salariai % 2.82% 27.00% 5.40% 24.65% 9.86% 6.57% 5.16% 3.29% 3.76% 2.58% 8.92% 100.00% Sursa: Institutul National de Statistica
SUICI BREZOI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA
Total
12 115 23 105 42 28 22 14 16 11 38
426
115
In urma analizei datelor prinvind microintreprinderile teritoriului CASTRA TRAIANA, se pot trage urmatoarele concluzii: 1. ponderea cea mai mare a microintreprinderilor din teritoriu, asa cum este prezentat si in tabelul de mai sus, o reprezinta cele trei localitati Brezoi (26,99 % din numarul total de microintreprinderi ale GALului), Bujoreni (24,64 % din numarul total de microintreprinderi ale GALului) si Daesti (9,85 % din numarul total de microintreprinderi ale GAL-ului). 2. ponderea cea mai mica a microintreprinderilor din teritoriu este reprezentata de localitatile Salatrucel (2,58 %) si Suici (2,81%) ceea ce demonstreaza o activitate economica mai redusa in cadrul acestor doua localitati.
In ceea ce priveste domeniile in care isi defasoara activitatea intreprinderile din zona, ele sunt reprezentate de: agricultura prin: pomicultura
Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au oferit locuitorilor GAL CASTRA TRAIANA, posibilitati multiple in ceea ce priveste pomicultura; cresterea animalelor
Cresterea animalelor reprezenta o ocupatie de baza a populatiei din localitatile componente ale Grupul de Actiune Locala CASTRA TRAIANA. Locuitorii sunt crescatori de bovine, porcine, ovine, pasari. Avand in vedere ca functiunea social-economica a teritoriului acoperit de GAL o reprezinta pomicultura si cresterea animalelor, activitatea industriala este destul de slab reprezentata. Functia economica agricola se materializeaza in conditiile unei dezvoltari relativ reduse a prelucrarii primare a produselor de origine vegetala sau animala, acestea fiind destinate majoritar pentru satisfacerea autoconsumului populatiei locale si mai putin pentru valorificarea pe piata libera. Lipsa unei agrotehnici avansate din gospodariile taranesti, practicate pe loturi mici de teren, constituie impedimente
116
privind ridicarea productiei agricole si animaliere din cadrul Grupului de Actiune Locala CASTRA TRAIANA. Mica industrie este reprezentata in teritoriu de catre societati comerciale care desfasoara activitati, cum ar fi: activitati agricole si prelucrare produse agricole, magazine mixte, confectii. Mai exista mici meseriasi autorizati care executa lucrari de zidarie, comert, croitorie, tamplarie. In linii mari, cadrul economic al localitilor din componenta Grupului de Actiune Locala CASTRA TRAIANA este caracterizat prin urmtoarele aspecte generale: Valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub cele existente la nivel de ar; Declinul ocupaiilor i meteugurilor tradiionale; Apariia i dezvoltarea iniiativei private locale; Izolare economic n afara relaiilor de afaceri naionale i internaionale.
II.2.1.6.4 Comer i sector de servicii La nivelul GAL - CASTRA TRAIANA tipurile de comert si servicii existente se prezinta astfel:
Tipuri de comer
Numr
% din numrul total
ntreprinderi din sectorul teriar (servicii)
Numr
% din numrul total
Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor
5.00%
Transporturi terestre si transporturi prin conducte
43
30.28%
34
18.89%
Activitati de posta si de curier Hoteluri si alte facilitati de cazare Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie Activitati de editare
2.11%
137
76.11%
20
14.08%
32 2
22.54% 1.41%
117
Activitati de productie cinematografica, video si de programe de televiziune; inregistrari audio si activitati de editare muzicala Telecomunicatii Activitati de servicii in tehnologia informatiei Activitati de servicii informatice Intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si ale fondurilor de pensii Tranzactii imobiliare Activitati juridice si de contabilitate Activitati ale directiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activitati de management si de consultanta in management Activitati de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza tehnica Publicitate si activitati de studiere a pietei Activitati veterinare Activitati de inchiriere si leasing Activitati de servicii privind forta de munca Activitati ale agentiilor turistice si a turoperatorilor; alte servicii de rezervare si asistenta turistica Activitati de peisagistica si servicii pentru cladiri
0.70%
1 1 1
0.70% 0.70% 0.70%
1 6 1
0.70%
4.23% 0.70%
1.41%
3 2 2 2 1
2.11%
1.41% 1.41% 1.41% 0.70%
1.41%
0.70%
118
Activitati de secretariat, servicii suport si alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Actvitati referitoare la sanatatea umana Activitati sportive, recreative si distractive Alte activitati de servicii
Total 180 100.00%
3.52%
5 1 4
3.52% 0.70% 2.82%
142 100.00% Sursa: Institutul National de Statistica
Sectorul comercial Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, pe aria teritoriala a GAL CASTRA TRAIANA, sectorul comercial este structurat in: Comert cu amanuntul, care are cea mai mare pondere in teritoiu (76,11%) Aceasta situatie este demonstrata si de numarul mare de magazine alimentare existent pe ariile comunelor ce fac parte din GAL. Comert cu ridicata, care are o pondere mai mica in cadrul GAL - CASTRA TRAIANA (23,89%).
Sectorul serviciilor Dupa cum este prezentat si in cadrul tabelului anterior, in cadrul zonei GAL CASTRA
TRAIANA, sectorul tertiar este caracterizat printr-un numar mai mic de firme fata de sectorul comercial (142), diversificate, insa, din punct de vedere al tipurilor de servicii oferite. Cele mai importante dintre ele sunt reprezentate de:
119
transporturi terestre si transporturi prin conducte- aceasta categorie de servicii, prezinta, in cadrul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA, cea mai mare pondere (aproximativ 30,28% din total, cu o valoare absoluta de 43 de intreprinderi); restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie- serviciu ce ocupa, de asemenea, o pondere importanta din total (22,54%) Hoteluri si alte facilitati de cazare (14,08% din total); Restul serviciilor oferite in zona au o pondere relativ redusa (1 sau 2% din numarul total de furnizori din zona).
II.2.1.7 Servicii pentru populatie i infrastructuri medico-sociale
Capitalul uman prezinta o importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala. Dezvoltarea rurala si diversificarea economiei rurale depind de nivelul educatiei, al cunostintelor si calificarii. De asemenea, mbunatatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este un element important n dezvoltarea socio-economica a mediului rural, in speta a zonei CASTRA TRAIANA.
II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii
Medical Spital Medic Dentist Primar
Invamnt Secundar Universitatate
Dotari sportive Teren de fotbal DA Sala de Sport DA
Existenta Da/Nu Daca NU, indicati distanta in km de la centrul teritoriului pana la cel mai apropiat obiectiv
DA
DA
DA
DA
DA
NU
35 km
120
mentionat
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, serviciile medicale si sociale se regasesc in cadrul teritoriului GAL - CASTRA TRAIANA insa calitatea lor este foarte slab dezvoltata. O analiza a celor mai importante elemente ce tin de serviciile si infrastructurile medico-sociale, se prezinta astfel: Infrastructura si servicii medicale din zona GAL - CASTRA TRAIANA Zona GAL - CASTRA TRAIANA este afectata de o lipsa semnificativa a infrastructurii si de o deficienta in ceea ce priveste serviciile medicale. Se poate spune, asadar, ca exista o problema in accesarea serviciilor de sanatate de baza provocand locuitorilor din GAL amanarea ingrijirilor medicale si ducand la cresterea costurilor serviciilor medicale prestate departe de casa. In ceea ce priveste asigurarea asistentei medicale in cadrul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA, aceasta este destul de precara, datorita infrastructurilor insuficiente sau a accesului dificil la acestea. In fiecare comuna exista un dispensar in care poate sa isi desfasoare activitatea un medic de familie sau chiar un medic specialist, insa personalul medical este inca insuficient, iar medicii, in cea mai mare parte a teritoriului fac naveta din orasele invecinate si presteaza servicii medicale doar cateva ore pe saptamana. Cabinetele stomatologice sunt prezente in doar cateva din localitatile care fac parte din cadrul GAL - CASTRA TRAIANA, iar cel mai apropiat spital este fie la Ramnicu Valcea, fie la Pitesti. Invatamantul din zona GAL - CASTRA TRAIANA Educatia si formarea sunt esentiale pentru comunitatile rurale, dar n ceea ce priveste infrastructura scolara exista discrepante evidente. Desi se poate spune ca numarul de scoli din mediul rural, depaseste necesitatile populatiei, calitatea educatiei este redusa, pe de o parte din cauza slabei dotari a infrastructurii educationale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de pregatire, experienta al profesorilor. Structurile de nvatamnt profesional si primar sunt esentiale pentru reconversia profesionala a locuitorilor.
121
Nivelul scazut de instruire se reflecta n calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activitatilor economice nu este sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specifica diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural. Institutiile de nvatamnt din spatiul GAL CASTRA TRAIANA sunt reprezentate de: gradinite, unitati primare si gimnaziale. Gradul de confort a acestor unitati de invatamant nu este unul care sa raspunda standardelor Uniunii Europene in acest domeniu, multe dintre ele neavand apa curenta si instalatie de canalizare, iar incalzirea se face inca cu ajutorul sobelor si a lemnului, neavand incalzire centrala. Multe din aceste unitati de invatamant ncesita reparatii si investitii majore. In ceea ce priveste conexiunea la internet si prezenta sistemelor hardware si software in cadrul institutiilor de invatamant din cadrul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA exista conexiune la internet si de asemenea, un spatiu special amenajat in care copii pot sa deprinda abilitati de utilizare a calculatorului si internetului. Stabilitatea veniturilor n gospodarie are un efect puternic asupra participarii la actul educativ. Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scazute sau din familiile de pensionari sunt de doua ori mai expusi riscului de abandon scolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursa stabila de venit. Alte motive ale abandonului scolar, constatate n special n rndul copiilor din comunitatile rurale montane sunt: saracia extrema, lipsa mijloacelor de transport si slaba motivatie cu privire la cstigul economic ca rezultat al educatiei. Calitatea educatiei din zona CASTRA TRAIANA este redusa, pe de o parte din cauza slabei dotari a infrastructurii educationale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de pregatire, experienta al profesorilor. Structurile de nvatamnt profesional si primar sunt esentiale pentru reconversia profesionala a locuitorilor. De asemenea, nivelul scazut de instruire se reflecta n calitatea fortei de munca din zona CASTRA TRAIANA, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din acest teritoriu. Diversificarea activitatilor economice nu este sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specifica diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat, in cadrul ariei teritoriale a grupului, cerintelor specifice din mediul rural. Dotarile sportive din zona GAL CASTRA TRAIANA
122
Posibilitatea de desfasurare a activitatilor sportive este limitata in zona grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA, data fiind prezenta redusa a unor spatii adecvate pentru practicarea acestor activitati. Spatiile in care pot sa fie practicate sporturile sunt cele din incintele salilor de sport scolare sau a terenurilor de sport, neamenajate insa, din incinta unitatilor scolare. De asemenea parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc., sunt aproape inexistente. In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii medico-sociale din aria teritoriala a GAL - CASTRA TRAIANA afecteaza puternic calitatea vietii n spatiul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor economice.
II.2.1.8 Activiti sociale i instituii locale
In ceea ce priveste organizarea administrativa, din componenta GAL CASTRA TRAIANA, fac parte un numar de 11 localitati: Pe teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala CASTRA TRAIANA activitatile comunitatilor sunt coordonate de autoritatile administratiilor publice locale, respectiv primariile si consiliile locale. Autoritatile administratiei publice locale urmaresc derularea de lucrari pentru imbunatatirea starii drumurilor, pentru imbunatatirea apei potabile sau pentru alimentarea cu gaze. Administraia public local este autoritatea care reprezint comunitatea unei localiti i asigur serviciile publice ale acesteia. Administraia public local este format din consiliul local i primrie. Consiliul local este format din consilieri alei prin vot democratic de ctre locuitorii localitilor. Consiliul local este forul care adopt hotrrile locale, pe baza propunerilor fcute de unul sau mai muli din membrii si sau de ctre primar. n GAL CASTRA TRAIANA, consiliile locale au n componen, de regul, 11 sau 13 consilieri. Primarul reprezint autoritatea executiv a localitii. Acesta coordoneaz compartimentele sau departamentele din cadrul primriei pentru ndeplinirea cu succes a msurilor organizatorice sau publice
123
stabilite prin hotrri ale consiliului local. De asemenea, primarul asigur respectarea drepturilor fundamentale ale ceteanului, respectarea prevederilor constituionale sau a celor emise de preedinie sau guvern. Primarul este principalul ordonator de credite al administraiei publice locale. Viceprimarul este persoana care are responsabiliti delegate de ctre primar. Viceprimarul organizeaz i conduce direct compartimentele i lucrrile cu responsabilitatea crora a fost nsrcinat de ctre primar. n localitile din GAL CASTRA TRAIANA, viceprimarul are subordonate, de regul, compartimentele urbanism i administrativ. Secretarul este funcionar public i se bucur de continuitate n funcie. Se supune legilor funcionarilor publici iar o parte din atribuii i sunt stabilite de ctre primar. n general, secretarul asigur aspectele juridice ale compartimentelor primriei, pregtete i documenteaz proiectele de hotrri ale Consiliului Local i avizeaz hotrrile adoptate de ctre acesta. n localitile din GAL CASTRA TRAIANA, secretarul are, de regul, subordonate compartimentele de fond funciar i de stare civil i asisten social. Serviciile funcionale ale autoritilor locale sunt grupate n compartimente specifice pentru administrarea principalelor categorii de servicii sociale. Acestea sunt subordonate primarului sau, prin delegare, viceprimarului sau secretarului. n localitile GAL CASTRA TRAIANA, compartimentele care intr, n general, n structura organizatoric a primriilor sunt compartimentele de urbanism, administraie, fond funciar i registru agricol, stare civil i asisten social, contabilitate, finane i buget, impozite i taxe. n cadrul acestor compartimente activeaz refereni care ndeplinesc funcii specifice serviciilor publice n care sunt ncadrate compartimentele. La nivelul comunelor, ordinea si linitea public sunt asigurate prin activitile desfurate de Posturile locale de Poliie si/sau de Biroul de Poliie Comunitar. Lucratorii postului local de Poliie desfasoara urmtoarele activiti: - soluionarea de petiii/ sesizri ale cetenilor comunei; - aplicarea de contravenii ;
124
- ntocmirea dosarelor de cercetare penal; In anumite comune, protecia civil este asigurat prin Serviciul Public Voluntar pentru Situaii de Urgen unde personal are urmatoarele atributii : desfurarea de aciuni de informare i instruire privind cunoaterea regulilor i msurilor de aprare mpotriva dezastrelor; verificarea modului de aplicare a normelor, dispoziiilor i msurilor care privesc aprarea mpotriva dezastrelor aciuni de intervenie pentru nlturarea efectelor dezastrelor, salvarea, acordarea primului ajutor i protecia persoanelor i a bunurilor afectate de dezastre; acordarea de ajutor, n condiiile legii, persoanelor a cror via este pus n pericol n caz de inundaii, alunecri de teren, accidente, explozii precum i n caz de dezastre. La nivelul primariilor este asigurata, de asemenea, asistenta sociala. Aceasta presupune un ansamblu complex de masuri intreprinse pentru a raspunde nevoilor sociale, individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta in prezentarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale insa cu scopul promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii . Pe plan local serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Primariilor este asigurat de salariatii din structura organizatorica a serviciului de asistenta sociala cu responsabilitati specifice acestei activitati nominalizate in fisele de post individuale. Un lucru demn de a fi notat la nivelul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA este prezenta intrun numar destul de mare a formelor asociative care activeaza in diverse domenii: cultura, turism, patrimoniu cultural si arhitectural.
125
II.2.1.9 Bilanul politicilor ntreprinse n teritoriu
In ceea ce priveste politicile de dezvoltare intreprinse, activitatea autoritatilor administratiilor publice locale din teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala CASTRA TRAIANA detine o serie de proiecte finalizate sau in curs de realizare. Astfel, s-au asigurat fonduri i finanare complementar pentru unitile colare pentru dotri necesare reabilitrii i modernizrii acestora. In acest sens, s-au realizat : a) lucrri de reaparaii i modernizare ale spaiilor de nvmnt (exterioare i interioare), reparaii ale acoperiului colii, finisaje interioare i exterioare, refacerea pardoselilor, nlocuire tmplrie ui i ferestre cu tmplrie PVC i geam termopan, amenajare grupuri sanitare interioare, verificri instalaii electrice, realizarea instalaiilor de ap potabil la grupurile sanitare i laboratoare. b) modernizarea mprejmuirii curii colii. c) sali de informatic n incinta colilor i dotarea cu calculatoare i softuri necesare. De asemenea s-au realizat proiecte de alimentare cu ap potabil a localitatilor, pietruirea drumurilor comunale, iluminat public, crearea de spatii de joaca pentru copii si parcuri comunale. Toate acestea au putut fi posibile prin accesarea de fonduri europene sau guvernamentale dar si prin sprijinul ONG-urilor care activeaza in teritoriul GAL CASTRA TRAIANA.
II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
Comunele componente ale Grupului de Actiune Locala CASTRA TRAIANA dispun de o serie de retele si echipamente tehnico-edilitare caracterizate printr-un grad redus de acoperire. De asemenea, se inregistreaza zone insuficient sau deloc echipate cu unele retele tehnico-edilitare.
126
Canalizare Evacuarea apelor uzate n gospodrii se realizeaz n sistem necentralizat: fose septice construite impropiu , bazine vidanjabil etc. Asadar, sistemul de canalizare este deficitar in cadrul teritoriului CASTRA TRAIANA. Sistemul de canalizare pluvial se realizeaz prin anurile laterale ale drumurilor ce strbat localitatile, iar faptul c uliele din comun nu dispun de canalizare, reprezint o surs de poluare i degradare n zonele respective. Gospodrirea deeurilor Majoritatea localitatilor componente din aria teritoriala a GAL CASTRA TRAIANA nu beneficiaz de existena unui spatiu corespunzator amenajat pentru depozitarea deseurilor. Alte elemenete complementare privind grupul de actiune locala- CASTRA TRAIANA: Teritoriu In unele zone, s-au realizat plantatii de specii diferite fata de ceea ce alcatuiau covorul vegetal natural ceea ce a dus la artificializarea peisajului geografic. In acest sens, este necesara, in teritoriul potential GAL CASTRA TRAIANA, implementarea unor masuri de conservare a mediului. Infrastructura rutiera este slab dezvoltata, situatie cu un impact negativ asupra altor elemente din teritoriu (servicii pentru populatie, dezvoltare turistica etc) Infrastructura de cazare este dezvoltata insuficient, in cadrul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA, desi, asa cum s-a prezentat anterior, potentialul turistic este unul ridicat; Pe teritoriul unor localitati exista deseuri zootehnice; Populatie Exista initiativa la nivel local, in special in randul femeilor; Forta de munca din zona este relativ ieftina fata de teritoriile invecinate;
127
Exista, in cadrul teritoriului CASTRA TRAIANA, mici meseriasi autorizati in lucrari de zidarie, comert, croitorie etc. Cu scopul dezvoltarii lor, se impus masuri de sprijinire a activitatilor non agricole. Nivel redus de educatie si grad ridicat de analfabetizare; Valori reduse ale cuprinderii in invatamant si rate ridicate ale abandonului scolar; Activitati economice Se constata, in ultima perioada,in zona, o crestere a numarului de unitati comerciale mici; Nivelul de asociativitate al micilor producatori agricoli din zona este redus; PIB mic in comparatie cu alte zone; Tehnologizare redusa a agriculturii: parc agricol uzat fizic si moral Nivelul redus de asociativitate al micilor producatori agricoli; Retele rutiere comunale degradate, care ingreuneaza accesul la piete agricole; Existenta unitatilor comerciale mici, cu profit mic- din cauza practicarii unor preturi mai mici fata de zonele invecinate; Orientarea, in majoritatea cazurilor, catre clientii locali; Populatie activa in agricultura cu un nivel scazut al cunostintelor si competentelor; Nivel redus al cunostintelor si competentelor si in celelalte sectoarele; Rata somajului rural mai ridicata fata de alte zone; Venituri relativ mici compartativ cu alte zone; Organizare sociala si institutionala Caracteristic APL din zona rurala CASTRA TRAIANA este si descentralizarea administrativa redusa;
128
Existenta in fiecare comuna a unui dispensar in care isi desfasoare activitatea un medic de familie sau chiar un medic specialist; Insa, desi exista, dispensarele comunale sunt slab dezvoltate si necesita interventii; Infrastructura scolara este de slaba calitate; Institutii de invatamant primar si gimnazial care nu raspund standardelor UE; Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zonei din lipsa fondurilor; Institutii financiar bancare inexistente in zona; Camine culturale dotate insuficient sau necorespunzator; Existenta redusa a caminelor de batrani si a centrelor de copii in zona; Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape inexistente in zona;
In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii din zona CASTRA TRAIANA afecteaza puternic calitatea vietii din spatiul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor economice. Prin urmare, prioritizarea nevoilor si identificarea unor masuri de inverventie sunt necesare in zona.
129
IIPARTEA A II-A ANALIZA SWOT IN CADRUL GRUPULUI DE ACTIUNE LOCALA CASTRA TRAIANA
Metoda SWOT este una dintre cele mai frecvent utilizate metodologii de analiza a nivelului de performanta al unei organizatii- in cazul de fata, Grupul de Actiune Locala CASTRA TRAIANA- si are ca obiective analiza pozitiei organizatiei sau a unui departament n relatie acestuia cu altele si identificarea factorilor majori care afecteaza desfasurarea activitatii, n scopul elaborarii unei strategii viitoare. SWOT este un instrument extrem de simplu de aplicare si poate fi adaptat la cerintele diverselor organizatii.
.
130
Analiza Swot a grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA va permite identificarea puntelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor cu scopul elaborarii unui plan de dezvoltare locala complex care sa reflecte realitatile teritoriului CASTRA TRAIANA si care sa satisfaca, prin implementarea proiectelor propuse, toata nevoile zonei analizate. Aplicarea metodologiei SWOT PUNCTE TARI: Se definesc si se masoara domeniile n care grupul exceleaza * Care sunt punctele forte ale grupului? * Cat de puternic este grupul in teritoriu ? * Grupul dispune de tehnologii de ultima ora? * Exista o strategie de dezvoltare clara? * Cultura grupului este favorabila crearii unui mediu de lucru pozitiv? PUNCTE SLABE: Se definesc si se masoara principalele puncte slabe * Ce ar putea fi mbunatatit n activitatea grupului? * Care sunt probleme pe care grupul le intampina? * Exista probleme n ceea ce priveste cash-flow-ul? * Resurselor financiare pentru proiecte sunt suficiente? OPORTUNITITATI: Se definesc si se masoara oportunitatile * Exista circumstante favorabile in zona? * Ce oportunitati ofera mediul extern grupului? * Integrarea unor noi tehnologii este o prioritate pentru grup?
131
AMENINTARI: Se definesc si se masoara amenintarile la care este expus grupul * Care sunt obstacolele care le poate ntmpina grupul? * Care sunt schimbarile produse n zona si cum pot ele afecta grupul? * Schimbarea politicilor n domeniu si a cadrului legal pot afecta activitatea grupului? Asadar, analiza SWOT este capabila sa sintetizeze punctele cheie ale grupului, prin gruparea problemelor si avantajelor pe baza celor patru categorii SWOT ce permit identificarea mai simpla a unei strategii si a unor modalitati de dezvoltare si va contribui la adaptarea rapida a acestora la cerinte. Prezentam, in continuare, analiza SWOT, pentru grupul de actiune locala CASTRA TRAIANA, pentru fiecare element analizat in prezentarea teritoriului: descriere geografic i fizic, localizarea teritoriului, populaie demografie, patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural i cultural, economia local, repartizarea populaiei active, agricultura, industrie IMM micro-ntreprinderi, comer i sectorul de servicii, servicii pentru populaie i infrastructuri medico-sociale, activiti sociale i instituii locale, politicile de dezvoltare local ntreprinse n teritoriu.
132
TERITORIUL (caracteristici geografice- izolare- deservire- infrastructuri- centre de interes- patrimoniu cultura- mediu inconjurator)
Puncte tari Spatiu geografic compact; Patrimoniu natural impresionant existent in zona (situl Natura 2000 Cozia, situl Natura 2000 Parang, Muntii Capatanii, Muntii Cozia, Muntii Lotrului, Masivul Parang, Subcarpatii Valcii;) Prezenta in zona a unor rauri si lacuri importante (rauri: Olt, Lotru, Olanesti, Cheia, Calinesti, Urii, Robesti, Saracinesti, Valea Satului, Boia, Titesti, Baiasu, lacuri de acumulare: cel al hidrocentralei Rm. Valcea, cel a hidrocentralei Daiesti, lacul de acumulaee Vidra si a barajului de la Vidra) Patrimoniu cultural bogat (asezari din epoca romana si din epoca bronzului, Castra Traiana de la comuna Daiesti, manastiri si biserici din secolele XVIIXX, Muzeul Satului Valcean etc) Solurile intalnire in zona sunt rezistente la eroziuune (soluri brune de padure-cambisoluri) Puncte slabe Infrastructura rutiera slab dezvoltata; Infrastructura de cazare dezvoltata insuficient; Infrastructura medicala deficitara; Infrastructura educationala de proasta calitate; Canalizare slab dezvoltata ceea ce a dus la aparitia foselor construite impropiu; Artificializarea peisajului geografic prin plantarea unor specii diferite fata de cele ce alcatuiau covorul vegetal natural; Existente in zona a deseurilor zootehnice;
Oportunitati Localizare in apropierea oraselor Ramnicu Valcea, Pitesti si Curtea de Arges, ceea ce faciliteaza accesul locuitorilor la mari piete de desfacere; Posibilitati de practicare a vanatului si pescuitului in zona; Posibilitati de dezvoltare a turismului prin valorificarea obiectivelor de patrimoniu natural si cultural; Posibilitati de dezvoltare a teritoriului, prin constituirea Grupurilor de Actiune Locala si astfel, facilitarea accesului la finantare a micilor intreprinzatori; Posibilitati de dezvoltare a zonelor sarace prin accesarea altor fondurilor europene si a fondurilor finantate de bugetul de stat; Posibilitati de folosire a deseurilor zootehnice ca ingrasimte naturale;
Riscuri Dezastre naturale; Riscul poluarii solurilor din cauza numarul ridicat de fose septice construite; Slaba valorificare a patrimoniului arhitectural si cultural (desi potentialul este foarte ridicat); Riscul interventiilor neautorizate, in special asupra obiectivelor de patrimoniu natural si cultural; Imprecizia inventarului i evidenei patrimoniului arhitectural; Nivel redus de implicare a oamenilor pentru dezvoltarea teritoriului lor; Netiina i nepsarea autoritilor, absena voinei politice, proasta gestionare a patrimoniului de ctre autoriti; Lipsa fondurilor, ceea ce genereaza o dificultate in accesarea surselor de finantare nerambursabila (solicitantii nu pot acoperi partea de contributie proprie si de cheltuieli neeligibile);
133
POPULATIA (demografie-populatie activa-imbatranire-nivel de instruire-cunostinte si competente specifice teritoriului)

Puncte tari Populatie activa in special in sectorul industrial si de artizanat (aproximativ 45% pe ultimii 5 ani) si sectorul serviciile (aproximativ 35,62%); Existenta initiativei economice la nivel local; Forta de munca ridicata si relativ ieftina in comparatie cu zonele invecinate; Existenta, la nivel local, a micilor meseriasi autorizati in lucrari de zidarie, comert, croitorie Coeficient de substitutie mai mare decat 1, ceea ce indica o incetinire a procesului de imbatranire a populatiei, asa cum s-a demonstrat si in analiza diagnostic. Puncte slabe Densitate scazuta a populatiei (sub 75 loc/kmp) Grad inalt de saracie in randul locuitorilor GAL (asa cum s-a prezentat in analiza diagnostic) Sold natural in declin; Somaj ridicat; Migrarea fortei de munca active in strainatate; Forta de munca de slaba calitate ce asigura servicii din zona (educationale, medicale, sociale); Nivel redus de educatie si grad ridicat de analfabetizare; Valori reduse ale cuprinderii in invatamant si rate ridicate ale abandonului scolar;
Oportunitati Facilitatea accesului la informatii prin posibilitatile de organizare in zona a unor cursuri de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte; Posibilitatea de crestere a numarului de locuri de munca (si implicit a populatiei active) prin facilitatea accesului la finantare a microintreprinderilor; Promovarea, prin finantari nerambursabile, a integrarii tinerilor in viata rurala; Posibilitati de accesare a unor actiuni si programe ale organizatiilor nationale sau internationale in favoarea minoritatilor rrome; Promovarea, prin finantare nerambursabile, a formarii profesionale a fermierilor; Stimularea revenirii in tara a persoanelor plecate in strainatate, o data cu dezvoltarea zonei;
Riscuri Politici defavorizante la nivelul zonei in ceea ce priveste comunitatile mici; Zona cu influente politice ridicate; Riscul excluderii sociale a locuitorilor din zona din cauza nivelului redus de educatie al acestora si a gradului ridicat de analfabetizare; Riscul apariei bolilor nutritionale pe fondul saraciei si a consumului de alcool; Tendinta de imbatranire a populatiei din cauza migrarii fortei de munca tinere in strainanate; Accentuarea migrarii populatiei la orase, in special, din cauza lipsei serviciilor; Riscuri de calamitati naturale (seceta in special) ce pot afecta comunitati rurale deja sarace;
134
ACTIVITATI ECONOMICE (primar- secundar tertiar- servicii- turism)

Puncte tari Sectorul industrial si de artizanat este cel mai dezvoltat in zona si constitutie principalul furnizor de locuri de munca din teritoriu GAL; Pomicultura si creterea animalelor sunt, de asemenea, dezvoltate in zona; Forta de munca ridicata si relativ ieftina in comparatie cu zonele invecinate; Existenta, la nivel local, a micilor meseriasi autorizati in lucrari de zidarie, comert, croitorie. Cresterea numarului de unitati comerciale mici, in ultimii ani, aproape in toate localitatile; Puncte slabe PIB mic in comparatie cu alte zone; Tehnologizare redusa a agriculturii: parc agricol uzat fizic si moral; Nivelul redus de asociativitate al micilor producatori agricoli; Retele rutiere comunale degradate, care ingreuneaza accesul la piete agricole; Infrastructura turistica slab dezvoltata; Existenta unitatilor comerciale mici, cu profit mic- din cauza practicarii unor preturi mai mici fata de zonele invecinate; Orientarea, in majoritatea cazurilor, catre clientii locali; Populatie activa in agricultura cu un nivel scazut al cunostintelor si competentelor; Nivel redus al cunostintelor si competentelor si in celelalte sectoarele; Rata somajului rural mai ridicata fata de alte zone; Venituri relativ mici compartativ cu alte zone;
Oportunitati Posibilitati de dezvoltare economica datorita localizarii judetului in apropierea unor piete urbane; Posilitati de certificare a marcilor de origine; Posibilitati de dezvoltare turistica datorita potentialului ridicat al patrimoniului natural si cultural al zonei; Posibilitati de dezvoltare economica prin constituirea grupurilor de actiune locala in zona si, astfel, facilitatea accesului la finantare a micilor intreprinzatori; Programe de infiintare a grupurilor de producatori; Posibilitati de dezvoltare economica prin accesarea altor surse de finantare nerambursabila;
Riscuri Competitie la nivel national din partea firmelor puternice; Monopolul firmelor puternic dezvoltate, la nivel local sau regional, pentru anumite produse sau servicii; Competitie mondiala/ europeana, care poate duce la cresterea importurilor; Dificultati in obtinerea certificatelor de marci de origine, datorita reticentei la asociere a producatorilor agricoli si alimentari; Accentuarea migrarii in strainatate a fortei de munca ce isi desfasoara activitatea in sectoarele primar/secundar; Nivelul scazut al cunostintelor in domeniul finantarilor nerambursabile si asadar, existenta unui risc in ceea ce priveste accesarea corecta a surselor de finantare;
135
ORGANIZARE SOCIALA SI INSTITUTIONALA (activitati asociative- ONG- organizare institutionala)
Puncte tari Existenta in cadrul institutiilor de invatamant a conexiunilor la internet si, de asemenea, a unui spatiu special amenajat in care copii pot deprinde abilitati de utilizare a calculatorului si a internetului; Existenta in fiecare comuna a unui dispensar in care isi desfasoare activitatea un medic de familie sau chiar un medic specialist; Numar ridicat al femeilor implicate in activitatile sociale; Bogata paleta de mestesuguri populare: arhitectura, prelucrarea lemnului, a fierului i a pietrei, zugrvitul, olritul, cusutul i esutul; Prelucrarea artistic a lemnului se practica in teritoriu de secole ca o ndeletnicire casnic i ca meteug specializat;
Puncte slabe Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zonei din lipsa fondurilor; Institutii financiar bancare inexistente in zona; Camine culturale dotate insuficient sau necorespunzator; Dispensare comunale slab dezvoltate; Institutii de invatamant primar si gimnazial care nu raspund standardelor UE; Infrastructura scolara de slaba calitate; Existenta redusa a caminelor de batrani si a centrelor de copii in zona; Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape inexistente in zona;
Oportunitati Valorificarea traditii si obiceiurilor din zona prin accesarea de programe cu finantare europeana sau de la bugetul de stat; Accesarea de finantari nerambursabile pentru reabilitarea institutiilor publice locale: scoli, dispensare comunale, camine culturale;
Riscuri Pierderea in timp a traditiilor si obiceiurilor locale; Posibilitati limitate de desfasurare a activitatilor sportive in zona; Dificultati intampinate in accesarea fondurilor neramburabile datorita lipsei cunostintelor in domeniu;
136
Dupa cum se poate observa, analiza SWOT detaliaza fiecare aspect prezentat in teritoriu fiind realizata, asadar, in conformitate cu analiza diagnostic. Prin urmare, toate elementele care se regasesc in partea I (Prezentarea teritoriului- Analiza diagnostic) sunt analizate in cadrul matricei SWOT si permit, astfel, identificarea corecta a punctelor tari si slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor in ceea ce priveste: descriere geografic i fizic, localizarea teritoriului, populaie demografie, patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural i cultural, economia local, repartizarea populaiei active, agricultura, industrie IMM micro-ntreprinderi, comer i sectorul de servicii, servicii pentru populaie i infrastructuri medico-sociale, activiti sociale i instituii locale, politicile de dezvoltare local ntreprinse n teritoriu. Asadar, analizele diagnostic si SWOT realizate pentru teritoriul CASTRA TRAIANA dovedesc conformitatea Planului de Dezvoltare Locala cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste criteriului de selectie CS 3.1.1 Evaluarea situatiei initiale si analiza nevoilor si a potentialului zonei (diagnostic si analiza SWOT). Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.1 este respectat.
137
PARTEA A - III A: PRIORITATI Asa cum s-a prezentat anterior, spatiul rural constituie, pentru zona CASTRA TRAIANA, un teritoriu pe care se desfasoara activitati proprii sectoarelor primare agricultura si cresterea animalelor si care este, totodata, suport pentru alte activitati si servicii. Totodata, zona CASTRA TRAIANA incorporeaza importante aspecte legate de patrimoniul natural, peisagistic si cultural, contribuind, in mare masura, la cresterea uniforma a culturii rurale traditionale. Pentru valorificarea tuturor punctelor forte specifice zonei CASTRA TRAIANA, si implicit pentru o dezvoltare echilibrata a acestui teritoriu, prin analizele diagnostic si SWOT si, de asemenea, in urma unor consultari ale tuturor partenerilor grupului (publici, privati, ONG), au fost stabilite urmatoarele prioritati, ca si puncte cheie ale teritoriului si drept urmare- axul in caruia se vor centra toate actiunile viitoare ale grupului:
Prioritatea 1: Valorificarea potentialului agricol si forestier de care teritoriul CASTRA TRAIANA dispune. Prioritatea 2: Dezvoltarea turismului, protejarea mediului si valorificarea potentialului natural si cultural din zona CASTRA TRAIANA. Prioritatea 3: Consolidarea serviciilor pentru populatie: sociale, culturale, educative, sanitare. Asa cum a fost prezentat in analiza SWOT interventia in acest sector este necesara si oportuna pentru populatia zonei CASTRA TRAIANA. Prioritatea 4: Sprijinirea activitatilor non-agricole in cadrul GAL CASTRA TRAIANA. Promovarea si dezvoltarea ocupatiilor ce au ca rezultat produse specifice zonei. Prioritatea 5: Sprijinirea educatiei vocationale si a programelor de formare si difuzare de cunostinte in zona CASTRA TRAIANA.
Prioritatile zonei CASTRA TRAIANA au fost stabilite de catre parteneri impreuna cu ceilalti actori cheie din teritoriu si reflecta analizele diagnostic si SWOT, dupa cum reiese de mai jos din prezentarea obiectivelor operationale necesare implementarii planului de dezvoltare locala:
138
Obiectivul 1. Cresterea sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie; obiectiv in concordanta cu prioritatea 1; obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 121- PNDR; Obiectivul 2: Cresterea valorii economice a padurilor tinnd cont de rolul multifunctional si managementul durabil al padurilor din zona Castra Traiana. obiectiv in concordanta cu prioritatea 1; obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 122- PNDR; Obiectivul 3. Cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, prin dezvoltarea echilibrata a relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare, precum si adaptarea productiei din punct de vedere calitativ si cantitativ la cerintele consumatorilor obiectiv in concordanta cu prioritatea 1; obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 142- PNDR; Obiectivul 4 Dezvoltarea activitatilor turistice n zona grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural (obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 313- PNDR) obiectiv in concordanta cu prioritatea 2; obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 313- PNDR; Obiectivul 5 Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural n vederea realizarii unei dezvoltari durabile. obiectiv in concordanta cu prioritatea 3; obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 322 - PNDR;
139
Obiectivul 6. Dezvoltarea durabila a economiei rurale prin ncurajarea activitatilor non-agricole, n scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale. (obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 312- PNDR) obiectiv in concordanta cu prioritatea 4; obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 312 - PNDR; Obiectivul 7. mbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de cunostinte inovative adresate persoanelor adulte care activeaza n sectoarele mentionate obiectiv in concordanta cu prioritatea 5; obiectiv in concordanta cu obiectivul - 111 PNDR; Obiectivul 8. Participarea grupului de actiune locala la proiecte de cooperare obiectiv in concordanta cu prioritatile 1 - 5; obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 412 PNDR;
Asadar, obiectivele operationale necesare implementarii Planului de Dezvoltare Locala au fost alese in concordanta cu prioritatile stabilite anterior, au o relatie sinergetica si complementara cu acestea si reflecta, totodata, analizele diagnostic si SWOT ale teritoriului CASTRA TRAIANA. Prin urmare, obiectivele stabilite in cadrul teritoriului CASTRA TRAIANA dovedesc conformitatea cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste criteriul de selectie SCS 3.1.2. Prin urmare, acest criteriu de selectie este respectat.
De asemenea, important de mentionat este si faptul ca prioritatile stabilite si prezentate in cadrul acestui capitol sunt in concordanta cu actiunile pe care se fundamenteaza Planul de
140
Dezvoltare Locala CASTRA TRAIANA, actiuni prezentate in detaliu, in capitolul de masuri. Asadar, in continuare, in capitolul urmator, prin descrierea actiunilor alese, se va demonstra conformitatea planului de dezvoltare locala cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste priveste criteriului de selectie SCS3.1.3 Actiuni pentru atingerea obiectivelor. In ceea ce priveste principalele instrumente utilizate pentru stabilirea prioritatilor s-au realizat analize diagnostic, analizele datelor cantitative si a informatiilor calitative si s-au utilizat matricile SWOT ale mediului rural (teritoriu, populatie, activitati economice si organizare sociala si institutionala- asa cum au fost ele prezentate in capitolele anterioare). Sursele de informatii utilizate pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Locala au fost ample, combinandu-se atat sursele statistice cu caracter cantitativ cat si informatii calitative, studii specifice care au adus o importanta valoare adaugata diagnosticului prin oferirea unei viziuni mai profunde asupra mediului rural. Echipa care a contribuit la realizarea Planului de Dezvoltare Locala a consultat de asemenea strategiile de dezvoltare locale si judetene existente si a facut sugestii conducerii parteneriatului GAL CASTRA TRAIANA de a incorpora in Planul de Dezvoltare Locala cele mai representative informatii ale zonei supuse analizei, pentu a obtine un plan de cea mai buna calitate. In vederea identificarii tuturor aspectelor semnificative care trebuie luate in calcul in elaborarea strategiei s-au format grupuri de lucru care au reunit atat reprezentantii publici cat si reprezentantii privati. In cadrul acestor grupuri de lucru s-au stabilit de comun acord actiunile si prioritatile de dezvoltare ale zonei prin luarea in discutie a problemelor, riscurilor, oportunitatilor si perspectivelor de dezvoltare ale zonei GAL CASTRA TRAIANA si tinand cont de directiile de dezvoltare trasate prin intermediul strategiilor de dezvoltare judetene si regionale. De asemenea, membrii GAL CASTRA TRAIANA au realizat animarea teritoriului prin distribuirea de materiale publicitare cu un continut bogat in informatii care fac referire la programul Leader si la perspectivele de implicare a populatiei in trasarea directiei de dezvoltare a zonei. Pentru antrenarea populatiei si a tuturor actorilor locali interesati in realizarea Planului de Dezvoltare Locala, au fost aplicate chestionare in toate comunele care fac parte din GAL CASTRA TRAIANA. Asadar, toti actorii locali cheie din teritoriu au fost implicati in slabilirea prioritatilor si obiectivelor grupului.
141
Prin urmare, strategia de dezvoltare a GAL CASTRA TRAIANA raspunde obiectivelor si prioritatilor care deriva din identificarea principalelor probleme si oportunitati ale regiunii Leader GALCASTRA TRAIANA. Astfel, concluzionand, GAL CASTRA TRAIANA si-a prioritizat domeniile viitoare de actiune cu scopul de a sprijini si a acoperi toate aspectele care se manifesta in teritoriu, implicand personalul GAL intr-un proces de dezvoltare integrator si cu caracter de durata.
Anexa nr. 1.
Prioriti Valorificarea potentialului agricol si forestier Cresterea sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane Cresterea valorii economice a padurilor Cresterea competitivitatii sectoarelor primare- agricol si silvic Dezvoltarea activitatilor turistice Masura 411 prin masura 121Modernizarea exploatatiilor agricole Masura 411 prin masura 122 Imbunatatirea valorii economice a padurii Masura 411 prin masura 142 Crearea de grupuri de producatori Masura 413 prin masura 312 Spriin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi Masura 413 prin masura 313 Incurajarea activitatilor turistice Masura 413 prin masura 322 Renovarea si dezvoltarea satelor Masura 421 Implementarea proiectelor de cooperare Masura 431.2 Functionarea Grupului de Actiune Locala OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI Masura 411 prin masura 111Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
Dezvoltarea turismului
Consolidarea serviciilor pentru populatie
Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie Dezvoltarea durabila prin activitati non agricole Imbunatatirea competitivitatii prin actiuni de formare- informare Sprijinirea educatiei vocationale si a programelor de formare Participarea grupului de actiune locala la proiecte de cooperare
Sprijinirea activitatilor non agricole
Schema de mai sus (anexa nr.1) trateaza, pentru zona CASTRA TRAIANA, relatia existenta intre prioritati, obiective si masuri. Astfel, dupa cum se poate observa, fiecare prioritate propusa este corelata cu unul sau mai multe obiective, respectiv cu una sau mai multe masuri ceea ce demonstreaza faptul ca planul de dezvoltare locala ce se va implementa in teritoriul CASTRA TRAIANA combina obiectivele mai multor masuri din PNDR. Prin urmare, obiectivele si masurile stabilite in cadrul planului de dezvoltare locala CASTRA TRAIANA dovedesc conformitatea cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste criteriul de selectie CS3.2.3.
142
PARTEA A IV A: MASURA Asa cum am prezentat si anterior, caracterului axei 4 este unul orizontal si presupune accesarea mai multor msuri din cadrul axelor FEADR. Asadar, impactul aciunilor implementate prin aceast abordare este foarte ridicat i acoper o arie larg de aciuni i beneficiari. De asemenea, sprijinul acordat prin axa LEADER ofer posibilitatea, n contextul elaborrii strategiilor de dezvoltare local pe baza nevoilor locale i a punctelor forte, de a combina cele trei obiective ale celor trei axe din FEADR respectiv: competitivitate, mbuntirea mediului i calitatea vieii/diversificare. Abordarea de jos n sus reprezint o modalitate ce permite partenerilor locali, s i aleag un grup coerent de msuri adaptate prioritilor identificate pe teritoriul lor i a le transpune n strategii de dezvoltare, pentru a pune n valoare potenialul endogen al teritoriului. La nivelul grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA, implementarea actiunilor propuse in cadrul prezentului plan de dezvoltare locala, se va realiza prin intermediul masurilor prezentate mai jos, pentru axele 1 si 3 ale PNDR-ului.
Dupa cum este prezentat si in continuare, toate actiunile propuse sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei si combina, in cadrul planului de dezvoltare locala CASTRA TRAIANA, obiectivele mai multor axe din PNDR (axele 1 si 3), prin intermediul urmatoarelor masuri: 411 prin masurile din PNDR aferente axei 1: 111, 121, 122, 142; 413 prin masurile din PNDR aferente axei 3: 312, 313, 322; 421 pentru implementarea proiectelor de cooperare in care va fi implicat grupul de actiune locala CASTRA TRAIANA; 431.2 pentru functionarea grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA, dobandirea de competente si animarea teritoriului. Asadar, prin corelarea actiunilor propuse cu obiectivele si prioritatile strategiei, se respecta, inca o data, criteriul de selectie CS3.1.3. Totodata, imbinarea obiectivelor mai multor axe din PNDR demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.3. De asemenea, dupa cum se poate observa din prezentarea masurilor de mai sus, printre acestea se numara si masura de implementare a proiectelor de cooperare (masura 421) ceea ce certifica respectarea criteriului de selectie CS3.2.2 cooperarea.
143
privind
Masura 411 prin Masura 111 - Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte 1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru teritoriul CASTRA TRAIANA Obiectiv general: mbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de cunostinte inovative adresate persoanelor adulte care activeaza n sectoarele mentionate. Obiective specifice: Dobndirea de informatii si cunostinte relevante care sa permita gospodarirea durabila a terenurilor agricole si forestiere, cresterea calitatii managementului la nivel de ferma, restructurarea si modernizarea n sectoarele de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere, contribuind astfel la mbunatatirea conditiilor de viata si reducerea somajului n zonele rurale. mbunatatirea si dezvoltarea competentelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi implicate n activitati forestiere pentru practicarea unui management durabil al padurilor n vederea cresterii suprafetelor forestiere, prelucrarii lemnului si valorificarii eficiente a produselor padurii. Obiectivele operationale urmaresc realizarea unor actiuni care vor contribui la: a) mbunatatirea cunostintelor tehnice si economice generale, specifice pentru agricultura, silvicultura si industria alimentara; b) pregatire generala pentru managementul si administrarea fermelor; c) respectarea conditiilor de eco-conditionalitate si a Standardelor Pietei Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea productiei fermelor (introducerea de noi produse si sisteme de procesare) ; d) constientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu n sectoarele agricol, forestier si al industriei alimentare n scopul mbunatatirii protectiei mediului; e) educarea si constientizarea proprietarilor de paduri (dobndirea constiintei forestiere) n vederea asigurarii gospodaririi durabile a padurilor coroborat cu valorificarea superioara a resurselor forestiere si
144
cresterea procentului de paduri la nivel national, ce reprezinta obiective principale ale politicii nationale forestiere; f) informari privind introducerea de noi tehnologii informationale si de comunicare (IT). Furnizarea actiunilor de formare profesionala precum si a actiunilor de informare si difuzare a cunostintelor se va realiza pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fara discriminare pe criterii de vrsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
Obiectivele prezentate mai sus reflecta analiza SWOT, ele fiind in conformitate cu prioritatea 5 si cu obiectivul numarul 7, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, si in cadrul acestei masuri, obiectivele stabilite pentru implementarea planului de dezvoltare locala din zona CASTRA TRAIANA reflecta analiza SWOT a grupului iar intre obiective si prioritati exista o relatie sinergetica si complementara. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.2 este respectat inca o data.
Raportul cu strategia de dezvoltare n zona grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA sectoarele agricol si forestier constituie pentru spatiul rural un factor determinant pentru obtinerea productiilor agricole si silvice, precum si pentru mentinerea calitatii peisajului si protectiei mediului nconjurator. O mare parte din totalul populatiei active din mediul rural, este ocupata n aceste sectoare. Astfel, evolutia si specializarea n agricultura si silvicultura necesita un nivel corespunzator de instruire tehnica, economica si juridica, inclusiv expertiza n tehnologii noi ale informatiei, pentru a corespunde cerintelor comunitare n domeniul fitosanitar, bunastarii animalelor, standardelor de calitate, sprijinind astfel mobilizarea populatiei rurale si mbunatatirea diversitatii locale n vederea cresterii atractivitatii zonelor rurale, a diversificarii economiei rurale si a calitatii vietii.
145
Necesitatea activitatilor de formare profesionala apare, in zona CASTRA TRAIANA, n contextul legat de cresterea competitivitatii si diversificarii produselor si activitatilor din agricultura si silvicultura, de restructurarea si modernizarea sectoarelor agricol si forestier, a sectoarelor de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere, de ncurajarea afacerilor orientate spre piata, a cerintelor pentru o gama larga de aptitudini economice si de management ct si de ndeplinirea obiectivului gestionarii durabile a terenurilor si protectiei mediului, aplicarea de tehnologii si practici prietenoase mediului si de utilizare a energiei regenerabile. Prin urmare, este necesar ca activitatile de formare profesionala, informare si difuzare a cunostintelor sa fie extinse si la persoanele adulte din teritoriul GAL- CASTRA TRAIANA, persoane implicate n domenii care au legatura cu agricultura, industria alimentara si silvicultura. 2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de acoperire a teritoriului CASTRA TRAIANA Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite Masura sprijina: 1. Programe de formare profesionala de scurta durata (initiere, perfectionare si specializare), cu perioade diferentiate de pregatire, n functie de tematica cursului, grupul tinta si nivelul existent de pregatire al solicitantilor de formare profesionala n vederea mbunatatirii si perfectionarii cunostintelor privind competentele manageriale si tehnice n domeniul agricol, forestier si agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovatii, protectia mediului si agricultura ecologica, cunoasterea si respectarea conditiilor de eco-conditionalitate etc. 2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala. Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura au un caracter colectiv si nu individual.
146
Activitatile stabilite sunt in conformitate cu prioritatea numarul 5 si cu obiectivul numarul 7, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, se respecta criteriul de selectie SCS3.1.3.
Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri: Actiunile sunt destinate intregului teritoriu. 3. Sinergia cu alte masuri Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri. Prezentam mai jos, sinergia cu alte masuri. Sinergia cu alte masuri (FSE) Aceasta masura include activitati care privesc dezvoltarea resurselor umane si, prin urmare, ea se afla n relatie de complementaritate cu POS DRU. Delimitarea dintre POS DRU si FEADR are la baza tipul de interventii si nu demarcarea teritoriala. n ceea ce priveste educatia si formarea profesionala initiala, POS DRU, prin axa prioritara (AP) 1 Educatie si formare profesionala n sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere va oferi, prin intermediul scolilor si liceelor specializate, programe de formare initiala n agricultura, finalizate cu o atestare n acest domeniu. Formarea profesionala continua pentru persoanele din agricultura, agricultura de subzistenta si semisubzistenta, va fi realizata n cadrul POS DRU prin AP 2 Corelarea nvatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii sau prin AP 5 Promovarea masurilor active de ocupare. Pentru persoanele ocupate n agricultura si n agricultura de subzistenta, POS DRU, va finanta n cadrul AP 2 doar formarea profesionala n vederea calificarii (inclusiv recalificarea), ca si pentru celelalte sectoare.
147
Prin AP 5 a POS DRU se va promova orientarea, consultanta si formarea n domeniul antreprenorial si n domenii nonagricole. Prin FEADR se vor finanta numai programe de formare de scurta durata (cursuri de baza si specializari) pentru perfectionarea cunostintelor lucratorilor din agricultura si silvicultura. Pentru absolventii acestor cursuri de formare se vor acorda atestate de participare. Referitor la ncurajarea mbatrnirii active, POS DRU va sustine masurile care urmaresc cresterea ratei ocuparii. PNDR are n vedere pensionarea timpurie cu scopul de a se transfera exploatarile agricole de la fermierii batrni la cei tineri n schimbul unor plati compensatorii. Astfel, cresterea competitivitatii agriculturii va fi urmarita prin stimularea transformarii gospodariilor rurale n ferme agricole familiale cu caracter comercial, precum si prin cresterea clasei de mijloc n zonele rurale prin promovarea tinerilor fermieri si a concentrarii exploatatiilor agricole. n ceea ce priveste promovarea incluziunii sociale, PNDR va sustine masuri de reabilitare si construire a infrastructurii de baza de mici dimensiuni (drumuri, aductiuni de apa, sisteme de aprovizionare cu apa curenta) si noi investitii n infrastructura legata de serviciile sociale din zonele rurale. Aceste masuri completeaza operatiunile de promovare a incluziunii sociale finantate n cadrul POS DRU, facnd astfel mai accesibila implementarea proiectelor de incluziune sociala n zonele rurale izolate.
Dupa cum se poate observa, prin intermediul acestei masuri, strategia de dezvoltare locala propusa, demonstreaza complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. Prin urmare, se respecta criteriul de selectie CS3.1.4.
4. Beneficiarii Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activeaza n domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de padure) si industriei agro-alimentare. Beneficiarii directi, furnizori ai actiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a cunostintelor, sunt entitati publice sau private care activeaza n domeniul formarii profesionale a adultilor si/sau informarii si difuzarii de cunostinte care ndeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie.
148
Identificarea institutiilor care realizeaza activitati de formare profesionala si actiuni de informare si difuzare de cunostinte Furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pot fi entitati publice sau private care activeaza n domeniu, sunt nfiintate conform legislatiei n vigoare n Romnia si care ndeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie. Astfel, furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pot fi: o Entitati private - persoane juridice care au competenta n domeniul agricol, silvic sau alimentar conforma cu obiectivele masurii. o Entitati publice Se va acorda prioritate furnizorilor de formare cu experienta specifica in dezvoltare rurala si mai ales in cadrul programului LEADER. In ceea ce priveste evaluarea numarului de beneficiari, acesta s-a realizat in cadrul anexei 2. 5. Tipuri de actiuni eligibile 1. Oferirea de programele de formare profesionala care cuprind actiuni din domeniile agricol, silvic si alimentar, ca de exemplu: a) Diversificarea activitatilor n exploatatiile agricole, mbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor n agricultura n concordanta cu standardele Uniunii Europene; b) mbunatatirea si ncurajarea afacerilor; c) mbunatatirea cunostintelor privind protectia mediului;
149
d) Pregatire tehnica (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelor cercetarii si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.); e) Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere; f) Dezvoltarea unor capacitati inovative n lantul agro-alimentar; g) nsusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu ntretinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului. 2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite ntruniri tematice, trguri, expozitii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile tehnologii aplicate n diferite sectoare, sau pentru actiuni de schimb de experienta etc. Alte tipuri de actiuni eligibile 1. Initierea de programe de educatie vocationala pentru tineri dornici sa-si dezvolte abilitatile in diverse domenii interdisciplinare 2. Programe de instruire practica orientate catre membrii grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA si catre echipa sa tehnica. Pentru implementarea acestei actiuni, se pot avea in vedere, de asemenea, si forme de instruire practica in situ al caror scop este reprezentat de asimilarea de noi cunostinte prin puterea exemplului, cu privire la proiecte realizate in alte zone, fie la nivel national, fie la nivel international. 3. Actiuni de orientare pentru sprijinirea potentialilor agenti economici cu scopul consolidarea initiativei antreprenoriale in cadrul unor noi activitati care sa diminueze dependenta de agricultura: agroturism, energie din surse alternative, marca de calitate a produselor traditionale, etc. 4. Actiuni de orientare pentru infiintarea de microintrepreinderi care au ca scop dezvoltarea activitatilor de transformare /comercializare a produselor traditionale cu o valoare adaugata. 5. Actiuni pentru introducerea noilor tehnologii in activitati non agricole: pepiniera de idei din partea tinerilor.
150
6. Cursuri de formare pentru administrarea de pagini web ce au ca scop comercializarea produselor traditionale si, asadar, extinderea canalelor de distributie. 7. Actiuni de formare a tinerilor pentru pastrarea identitatii teritoriului prin cunoasterea activitatilor traditioale si a modalitatilor de promovare. 8. Proiecte de formare pentru realizarea si marcarea unor rute turistice de interes pentru teritoriu: de exemplu zone piscicole, zone agorturistice 9. Actiuni de instruire pentru realizarea standardelor de calitate incluse in cadrul imaginii de marca teritoriale (meniuni si degustari, seminarii practice, etc) 10. Actiuni de formare pentru e-commerce in vederea accesului la un nou canal de distributie si la penetrarea unor piete noi; reevaluarea nisei de piata. 11. Actiuni de formare pentru realizarea de campanii de comunicare si difuziune a programului in teritoriu. 12. Programe pentru sustinerea serviciilor de calitate in agroturism in concordanta cu politica de protejare a mediului inconjurator. Aceasta activitate integreaza probleme de mediu, ceea ce demonstreaza conformitatea cu criteriul de selectie CS3.2.6.
Dupa cum se poate observa, categoria alte tipuri de actiuni eligibile cuprinde activitati inovative ce au ca scop dezvoltarea zonei grupului de actiue locala CASTRA TRAIANA prin producerea unor noi beneficii teritoriului si generarea unei valori adaugate in zona. Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative.
In ceea ce priveste defalcarea actiunilor, in materiale si imaterile, aceasta este prezentata in anexa 2.
151
6. Criterii de selectie locala 6.1. Criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte: - Sunt persoane juridice constituite n conformitate cu legislatia n vigoare n Romnia; - Au prevazut n obiectul lor de activitate formarea profesionala sau informare si difuzare de cunostinte; Se solicita, de asemenea, experienta in ceea ce priveste dezvoltarea rurala. Aceata trebuie demonstrata prin proiecte concrete de formare profesionala pe domeniul dezvoltarii rurale. - Au dezvoltat activitati de promovare a dezvoltarii rurale in cadrul programului LEADER in Romania ori in strainatate; - Dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu de actiune furnizorul de formare va prezenta: lista expertilor specializati pe acel domeniu, acordul scris al fiecarui expert pentru participarea la serviciul de formare, informare si difuzare de cunostinte, CV-ul fiecarui expert); - Au acces la facilitati administrative corespunzatoare activitatii specifice de formare sau de informare si difuzare de cunostinte; - Dispun de capacitate tehnica si financiara necesare derularii activitatilor specifice de formare sau de informare si difuzare de cunostinte; - Nu sunt n stare de faliment ori lichidare; - Si-au ndeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetul de stat. 6.2. Criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili: Atribuirea contractului de servicii se va face pe baza celui mai avantajos punctaj obtinut n urma aplicarii unor criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili, care se refera la: - Caracteristici privind nivelul calitativ si tehnic (ntelegerea nevoilor, numarul de experti, experienta acestora, logistica folosita pentru implementarea proiectului etc.);
152
- Planificarea activitatilor; - Oferta financiara. 6.3. Criterii de prioritizare pentru participantii la activitatile de formare profesionala n domeniul agricol 1.sa fie tineri (sa aiba vrsta de cel mult 40 de ani); 2. sa fie fermieri de semi-subzistenta;
Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie 1, 2 prezentate mai sus demonstreaza faptul ca strategia propusa se adreseaza atat tinerilor cat si fermierilor de semisubzistenta. Prin urmare, se respecta criteriile de selectie CS3.2.4 si CS3.2.5 .
3. sa fie membru al unui grup de producatori sau altor forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale n vigoare;
Asadar, in acest caz, criteriul de selectie locala 3 demonstreaza promovarea grupurilor de producatori si a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru zona CASTRA TRAIANA are ca scop promovarea structurilor asociative si, in acelasi timp, respectarea criteriului de selectie CS3.2.7, privind grupurile de producatori, asociatiile si parteneriatele.
4. sa aiba un proiect de investitii; 5. sa aiba ferma amplasata ntr-o zona defavorizata; 6. sa fie beneficiari ai masurilor din Axele I si II;
153
7. sa aiba un nivel scazut de educatie.
Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea numarul 5 si cu obiectivul numarul 7, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare, se respecta criteriul de selectie CS3.1.5.
7. Intensitatea ajutorului Ajutorul public acordat n cadrul acestei masuri este de 100% din totalul cheltuielilor ligibile, conform anexei la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activitatile prijinite prin masura 8. Indicatori de monitorizare: Tip indicator Realizare Realizare Realizare Realizare Realizare Realizare Realizare Rezultat Indicator Numar total de beneficiari directi Numar total de cursuri Numar total de cursuri care integreaza probleme de mediu Numar total de cursanti (beneficiari finali) Numar total de tineri cursanti Numar total de cursanti care sunt fermieri de semisubzistenta (beneficiari finali) Numar total de cursanti care reprezinta sau fac parte dintr-o forma asociativa Numar absolventi Tinta 2010-2013 5 20 6 130 43 43 70 200
9. Buget Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL - CASTRA TRAIANA este de 110.000 euro.
154
Masura 411 prin Masura 121- Modernizarea exploatatiilor agricole
1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru teritoriul CASTRA TRAIANA Obiective generale Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie. Obiective specifice Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile; Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare; Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite; Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative n vederea ncurajarii fenomenului de asociere. Obiective operationale Promovarea investitiilor n exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, nfiintarea de plantatii etc. Obiectivele prezentate mai sus reflecta analiza SWOT, ele fiind in conformitate cu prioritatea 1 si cu obiectivul numarul 1, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, si in cadrul acestei masuri, obiectivele stabilite pentru implementarea planului de dezvoltare locala din zona CASTRA TRAIANA reflecta analiza SWOT a grupului iar intre obiective si prioritati exista o relatie sinergetica si complementara. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.2 este respectat inca o data.
155
Raportul cu strategia de dezvoltare n Romnia, procesul de retrocedare al terenului agricol n proprietate privata a nceput n anul 1991 si a continuat n etape succesive, astfel nct, pna n anul 2005, s-a retrocedat peste 96% din suprafata totala a terenului agricol detinut de fermele de stat. Aceasta situatie se aplica si teritoriului grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA. Astfel, fragmentarea excesiva a proprietatii n agricultura nsotita de gradul redus de asociere au condus, in Romania, dar si in zona grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA la aparitia unei dualitati, reprezentata pe de o parte de numarul mare al exploatatiilor de subzistenta si semi-subzistenta, iar pe de alta parte de numarul redus al exploatatiilor comerciale, integral intrate pe piata. De asemenea, efectivele de animale au scazut drastic din cauza desfiintarii sau privatizarii cooperativelor agricole de productie si a fermelor de stat, care a avut drept rezultat aparitia unor modificari structurale semnificative. Neputnd utiliza spatiile si dotarile tehnice din fostele unitati de productie intensiva, micii agricultori s-au bazat pe cresterea animalelor n principal pentru autoconsum. Cu toate acestea, n ultimii ani, efectivele de animale au fost relativ stabile, putndu-se observa si semne de revigorare n acest sector. Nivelul tehnic de dotare existent n agricultura zonei CASTRA TRAIANA este insuficient, nu este adaptat conditiilor de productie care sunt foarte variate (tip de sol, panta, clima etc.) si nu este n masura sa asigure efectuarea lucrarilor mecanice n perioadele optime prevazute de tehnologiile de cultura. Mai mult, capitalul fizic nca se caracterizeaza printr-un grad ridicat de uzura, att fizica ct si morala. Desi exista un potential agricol deosebit in zona, se remarca nca o insuficienta diversificare a culturilor, n special a celor horticole, energetice, n sectorul cresterii animalelor, a practicarii agriculturii ecologice pentru a veni n ntmpinarea cerintelor pietei prin diversificarea gamei sortimentale a productiei si prin mbunatatirea activitatii de marketing. ndeplinirea standardelor de calitate a produselor agricole, a celor de protectie a mediului, de igiena si bunastare a animalelor reprezinta un obiectiv principal mai ales pentru exploatatiile de crestere a animalelor.
156
Investitiilor realizate pana in prezent in zona CASTRA TRAIANA nu au reusit dect ntr-o mica masura sa se adapteze nevoilor actuale ale pietei. Se impune astfel, mbunatatirea competitivitatii exploatatiilor, n special a celor de semi-subzistenta care prin investitii n capital fix si prin introducerea tehnologiilor noi si performante vor conduce la transformarea unui numar mare de astfel de ferme n exploatatii agricole viabile. Consolidarea exploatatiilor agricole se va baza n principal pe sprijinirea membrilor unei forme asociative recunoscute, a tinerilor fermieri, a exploatatiilor agricole din zone defavorizate si va avea ca efect mbunatatirea veniturilor exploatatiilor agricole. Se impune n continuare accelerarea restructurarii si modernizarii exploatatiilor agricole, avnd n vedere importanta economica, ecologica si sociala a acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei agriculturi competitive si durabile, n conformitate cu cerintele de ecoconditionalitate. 2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de acoperire a teritoriului CASTRA TRAIANA Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite n cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu utilaje si echipamente performante n raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind adaptarea constructiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare si cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole. Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde: a) mbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole; b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile; c) Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole; d) Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile n cadrul fermei; e) nfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pna la 5 ani) si regenerare pe cale vegetativa (lastari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcmi etc., n scopul producerii de energie regenerabila;
157
f) Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii inclusiv a produselor traditionale la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora. Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri: Actiunile sunt destinate intregului teritoriu.
Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea 1 si cu obiectivul numarul 1, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, criteriul de selectie SCS3.1.3 se respecta inca o data.
3. Sinergia cu alte masuri Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri. Prezentam mai jos, sinergia cu alte masuri. Sprijinul acordat n cadrul acestei masuri poate fi completat n mod direct cu sprijinul acordat prin masurile 111 "Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte si 143 "Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori. De asemenea, sprijinul acordat prin masura este complementar actiunilor prevazute n cadrul altor masuri din Axa I (123 "Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere, 142 "nfiintarea grupurilor de producatori", 125 "mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii, 112 "Instalarea tinerilor fermieri, 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta), Axa II si Axa III. Sprijinul acordat acestei masuri este complementar actiunilor finantate prin alte fonduri europene: - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR); - Fondul de Coeziune (FC);
158
- Fondul Social European (FSE). Corelarea masurii cu alte masuri din FEADR si alte fonduri va avea un efect pozitiv att asupra modernizarii sectorului productiv, ct si asupra filierelor de comercializare a produselor agricole si a protectiei mediului nconjurator.
Dupa cum se poate observa, prin intermediul acestei masuri, strategia de dezvoltare locala propusa, demonstreaza complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.4 se respecta inca o data.
4. Beneficiarii Descrierea tipului de beneficiari Beneficiarii masurii sunt fermieri, conform definitiei de la Capitolul 5.2. din PNDR. Sunt exceptate de la sprijinul prin acesta masura organizatiile de producatori din sectorul legume si fructe pentru investitii sprijinite prin Pilonul I. Persoanele fizice neautorizate nca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pna la data ncheierii contractului de finanatare. Grupurile de producatori si cooperativele pot fi beneficiari ai masurii cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri. Beneficiarii masurii, a caror cerere de finantare a fost selectata, sunt eligibili n cadrul schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finantare din PNDR. Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului: a) Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al masurii si cu cel putin unul din obiectivele specifice;
159
b) Proiectul sa fie n acord cu potentialul agricol al zonei1 si sa demonstreze mbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii n exploatare a investitiei; c) Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie sa dovedeasca o pregatire profesionala, n raport cu proiectul; d) Beneficiarul trebuie sa prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate; e) Beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinantarea investitiei; f) Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile conform legislatiei n vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar si de mediu necesare realizarii investitiei n cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investitii, potentialii beneficiari trebuie sa obtina acordul de mediu n conformitate cu legislatia nationala. n anumite situatii mentionate n legislatie, acordul de mediu este nsotit obligatoriu de studiul de impact de mediu, asa cum se prezinta la punctul 5.2. din PNDR. Evaluarea numarului de beneficiari s-a realizat in cadrul anexei 2. 5. Tipuri de actiuni eligibile Tipuri de investitii (corporale/necorporale) si cheltuieli eligibile n cadrul acestei masuri, sprijinul va fi acordat investitiilor corporale si necorporale, dupa cum urmeaza: i. Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluznd investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului; ii. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
Conform Studiului pentru determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul masurii 3.1 Investitii n exploatatii agricole din Programul SAPARD, ASASICPA si ICDEA, 2004
160
iii. Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice n scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma, etc.; iv. Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor n vederea respectarii conditiilor de mediu; v. Achizitionarea sau achizitionarea n leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; vii. Investitii n apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol; viii. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei2, cuprinznd echipamente pentru vnzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.; ix. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica; x. Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare. xi. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate n legislatia nationala, achizitionarea de patente si licente (maxim 8% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii, si maxim 3% n cazul n care proiectul nu prevede realizarea constructiilor); Alte tipuri de cheltuieli eligibile 1. Achizitionarea instalatiilor de energie regenerabila in activitatile de constructie destinate sectorului agricol.
Numai daca 50% din materia prima este produsa n ferma proprie, rezultatul procesarii este tot un produs din Anexa I la Tratatul de Instituire a UE, iar agricultura reprezinta si ramne activitatea de baza.
161
Dupa cum se poate observa, categoria alte tipuri de cheltuieli eligibile cuprinde actiuni inovative ce au ca scop dezvoltarea zonei grupului de actiue locala CASTRA TRAIANA prin producerea unor noi beneficii teritoriului si generarea unei valori adaugate in zona. Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative.
Investitiile si costurile neeligibile sunt: i. Constructia sau modernizarea locuintei; ii. Achizitionarea de bunuri second-hand; iii. Achizitia de drepturi de productie agricola, de animale, plante anuale si plantarea lor, conform art. 55, pct.2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1974/2006; iv. Achizitionarea de teren; v. TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, n cazul n care este n mod real si definitiv suportat de catre beneficiari, altii dect persoanele neimpozabile, conform art. 71 (3), lit. A din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005; vi. Costuri operationale, inclusiv costuri de ntretinere si chirie; vii. Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare; viii. Contributia n natura; ix. Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; x. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare etc.; xi. Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri si a studiilor de fezabilitate;
162
xii. Costuri aferente Planului de afaceri sprijinit prin masura 143 Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori; xiii. Costuri privind nchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente; xiv. Investitii privind operatiunile de simpla nlocuire n conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006; xv. Investitii n sectorul de piscicultura si acvacultura; xvi. Investitii n exploatatii de crestere a animalelor de blana; xvii. Investitii pentru producerea pomilor de Craciun; xvii. Investitiile realizate n cadrul schemelor de sprijin n conformitate cu art. 2(2) din Regulamentul (CE) nr. 1974/ 2006. In ceea ce priveste defalcarea actiunilor, in materiale si imaterile, aceasta este prezentata in anexa 2. 6. Criterii de selectie locala 1. Proiecte ale caror beneficiari sunt tineri (persoane pana in 40 de ani). 2. Proiecte ale caror beneficiari sunt fermieri de semi-subzistenta.
3. Proiecte ale caror beneficiari sunt constituiti sub o forma asociativa sau sunt membrii unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare;
163
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 3 demonstreaza promovarea grupurilor de producatori si a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru zona CASTRA TRAIANA are ca scop promovarea structurilor asociative si, in acelasi timp, respectarea criteriului de selectie CS3.2.7, privind grupurile de producatori, asociatiile si parteneriatele.
4. Proiecte care includ actiuni de protectie a mediului.
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 4 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca strategia grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA integreaza probleme de mediu. Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate cu criteriul de selectie CS3.2.6 recomandat de minister.
5. Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse; 6. Exploatatii din sectoarele prioritare, n ordinea de prioritati prezentata mai sus. 7. Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleasi tip de activitate ; 8. Exploatatii vegetale si de cresterea animalelor n sistem ecologic; 9. Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole; 10. Exploatatii agricole aflate n zonele defavorizate.
Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea 1 si cu obiectivul numarul 1, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Asadar, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
164
7. Intensitatea ajutorului Intensitatea sprijinului nerambursabil este de 40% din valoarea eligibila. Sprijinul nerambursabil se va putea majora cu: 10% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori, cu vrsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finantare; 10% pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele prevazute la art. 36 litera (a), punctele (i), (ii), (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005; 10% pentru investitiile avnd drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele tipuri de operatiuni: mbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ngrasamntelor cu azotat, instalatii pentru tratamentul apelor reziduale n exploatatii agricole si n cadrul proceselor de prelucrare si comercializare. Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinata investitiilor n aceste doua tipuri de operatiuni; 8. Indicatori de monitorizare Tip indicator Realizare Realizare Realizare Realizare Indicator Numar de total de proiecte spriinite Numar de proiecte spriinite ale caror beneficiari sunt tineri Numar de proiecte spriinite ale caror beneficiari sunt fermieri de semisubzistenta Proiecte ale caror beneficiari reprezinta sau fac parte dintr-o forma asociativa (grup de producatori, asociatii, parteneriate etc) Numar de proiecte care integreaza probleme de mediu Numar de exploatatii care introduc noi produse si tehnologii Cresterea productivitatii muncii Tinta 2010-2013 6 2 2 3
Realizare Rezultat Impact 9. Buget
2 2 8 % pe an
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL - CASTRA TRAIANA este de 300.000 euro.
165
Masura 411 prin Masura 122- mbunatatirea valorii economice a padurii 1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru teritoriul CASTRA TRAIANA Obiectiv general Cresterea valorii economice a padurilor tinnd cont de rolul multifunctional si managementul durabil al padurilor. Obiective specifice - mbunatatirea structurii sau refacerea padurilor slab productive degradate, sprijinirea aplicarii programelor de refacere a padurilor slab productive sau neconforme cu tipul natural fundamental de padure, cum ar fi padurile de rasinoase din afara arealului natural cu specii adapate mai bine conditiilor locale si cu rezistenta mai buna mpotriva factorilor daunatori naturali (doborturi de vnt, atacuri de insecte etc); - Achizitionarea de echipamente si masini de taiere necesare pentru realizarea masurilor tehnice si a operatiilor necesare pna la vrsta exploatabilitatii (ex. rarituri, elagaj artificial, combaterea bolilor si daunatorilor) si suportul tehnic pentru executarea acestor lucrari (mna de lucru/servicii); - Achizitionarea de echipamente si masini necesare lucrarilor silvice de exploatare cu impact redus asupra mediului, exceptie facnd echipamentele ce realizeaza n acelasi timp exploatarea si procesarea primara a materialului lemnos cum sunt harvesterurile; - Producerea de puieti forestieri de calitate pentru nevoile proprii prin nfiintarea de pepiniere cnd sunt necesare lucrari de mpadurire n proprietatea forestiera . Obiectivespecifice - Cresterea numarului de proprietari de padure care mbunatatesc valoarea economica a padurii la nivel de exploatatie forestiera.
166
Raportul cu strategia de dezvoltare Masura are ca efect cresterea valorii economice si ecologice a padurii din zona CASTRA TRAIANA prin ameliorarea compozitiei arboretelor cu specii valoroase, indigene, prin utilizarea de echipamente eficiente de recoltare si plantare, precum si prin desfasurarea altor activitati specifice n scopul gestionarii durabile a padurilor. Planurile de management sunt esentiale pentru identificarea categoriilor de lucrari necesare n vederea cresterii valorii economice a padurilor si de aceea, in zona grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA aceasta interventie se poate realiaza doar prin investitii consistente de-a lungul vrstei padurii. De asemenea, in zona CASTRA TRAIANA, o problema de mare importanta pentru asigurarea unui management durabil al padurilor este asigurarea de puieti forestieri de calitate superioara. n prezent, majoritatea puietilor forestieri sunt produsi n pepinierele Regiei Nationale a Padurilor ROMSILVA, care nu este ntotdeauna interesata, sau nu are posibilitatea sa ofere la un pret rezonabil, puieti forestieri pentru padurile proprietate privata. Principiul close to nature este principiul de baza n cazul Romniei, care implica folosirea regenerarii naturale a padurilor de cte ori este posibil. Acest principiu nu este suficient n cazul mbunatatirii structurii padurilor artificiale si de productivitate redusa, astfel nct puietii forestieri sunt absolut necesari. Pentru a solutiona aceasta problematica, prezenta masura de crestere a valorii economice a padurilor va sprijini beneficiarii sa-si nfiinteze pepiniere pentru producerea puietilor forestieri folositi pentru nevoile proprii.
167
2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de acoperire a teritoriului CASTRA TRAIANA
Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite Prin aceasta masura se sprijina investitiile n padurile care se supun regimului silvic si pentru care s-au elaborat planuri de amenajare silvica, potrivit legislatiei nationale si care sunt obligatorii. Sprijinul se va acorda proprietatilor forestiere pentru realizarea actiunilor si masurilor prevazute de planurile de amenajare silvica, sau strns legate de acestea si care contribuie la cresterea valorii economice a padurilor si pentru investitii n echipament de recoltare a produselor lemnoase. Producerea de puieti forestieri n pepinierele silvice este de asemenea sprijinita prin aceasta masura numai n conditiile n care pepiniera face parte din exploatatia forestiera si este situata n padure. Suprafata minima de padure eligibila pentru suport prin aceasta masura este de 0,5 ha. Pentru cresterea eficientii si eficacitatii sprijinului, anumite categorii de cheltuieli sunt eligibile doar pentru proprietati forestiere de mari dimensiuni.
Tipuri de investitii Investitiile vor fi n conformitate cu prevederile planului de amenajare silvica n vigoare si privesc cresterea economica a padurilor respectnd principiile de gestionare durabila a padurilor. nlocuirea arboretelor derivate si a celor din afara arealului natural, situate n siturile Natura 2000, sunt eligibile pentru finantare doar daca sunt nsotite de studii de impact. Aceste proiecte trebuie sa corespunda obiectivelor generale ale planului de management a sitului.
Activitatile stabilite sunt in conformitate cu prioritatea numarul 1 si cu obiectivul numarul 2, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei.
168
Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri: Actiunile sunt destinate intregului teritoriu. 3. Sinergia cu alte masuri Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri. Sprijinul acordat este complementar actiunilor prevazute n cadrul masurilor din Axa 2 a PNDR.
Dupa cum se poate observa, prin intermediul acestei masuri, strategia de dezvoltare locala propusa, demonstreaza complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. Prin urmare, se respecta criteriul de selectie CS3.1.4.
4. Beneficiarii a. Proprietari privati de padure, persoane fizice sau asociatii ale acestora; b. Comunitati locale detinatoare de padure n comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asociatiile acestora; c. Comune, si municipalitati detinatoare de padure sau asociatiile acestora; d. Alte categorii de detinatori de padure diferite de proprietatea de stat, detinatori de padure independenti (biserici, spitale, scoli) si asociatiile acestora; e. Asociatii mixte din oricare din categoriile de mai sus. Termenul asociatii se refera la acele entitati formate prin liberul consimtamnt al membrilor, care au statut legal conferit de instanta n conformitate cu legislatia nationala. Proprietarii de paduri sunt, n principiu, solicitantii pentru finantare si responsabilii pentru implementarea programului. Oricum, datorita faptului ca ei sunt obligati de lege sa contracteze servicii de administrare prin ocoale silvice private sau de stat, documentele pentru solicitare si alte documente sunt asumate mpreuna de proprietar si administrator.
169
Mai mult, pentru facilitarea procedurilor, proprietarii privati sau formele asociative pot delega catre administrator, anumite atributii si competente cu privire la solicitarea finantarii si executia proiectelor, avnd la baza contractul de administrare sau un document aditional la acest contract. 5. Tipuri de actiuni eligibile A. Indiferent de suprafata de padure: - Costuri pentru achizitionarea materialului de plantat, costurile de instalare a culturilor, pentru mbunatatirea structurii arboretelor n concordanta cu tipul natural fundamental de padure; - Costuri pentru refacerea arboretelor slab productive si substituirii celor derivate; - Costuri pentru realizarea lucrarilor de ngrijire si conducere a arboretelor prevazute n planurile de amenajare, incluznd raritura pre-comerciala; - Costuri generale ale proiectului reprezentnd: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, proiecte tehnice, achizitionarea de patente si licente, n procent de maxim 10% din valoarea proiectului. B. Pentru suprafete de padure mai mari de 10 ha: - Costuri pentru achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru suprafetele incluse n Catalogul National al materialelor forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere, Parinti de familii) si n suprafetele desemnate pentru conservarea resurselor genetice forestiere. - Costuri pentru achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru realizare lucrarilor de ngrijire si conducere a arboretelor prevazute n planurile de amenajare (ex. plantari, descoplesiri, curatiri, combatere boli si daunatori). - Costuri pentru nfiintarea de pepiniere forestiere, inclusiv achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru producerea de material forestier de reproducere de calitate, numai n cazuri exceptionale cum sunt acelea ca pepiniera sa faca parte din exploatatia forestiera si pe terenuri din fond forestier. C. Pentru suprafete de padure mai mari de 100 ha sau pentru asociatii care detin suprafete mai mari de 100 ha:
170
- Costuri pentru achizitionarea de echipamente si masini necesare pentru activitatea de exploatare care au impact redus asupra mediului, altele dect masinile complexe cum ar fi harvesterurile, n vederea cresterii economice a padurilor. D. Pentru suprafete de padure mai mari de 1.000 ha: - Costuri pentru achizitionarea de echipamente hardware si software necesare pentru elaborarea documentatiei tehnice cerute de reglementarile forestiere n vigoare.
Alte tipuri de actiuni eligibile: 1. Achizitie de utilaje pentru domeniul silvic, cu scopul producerii energiei din surse regenerabile- biomasa.
Investitii neeligibile i. Nu se finanteaza activitatile legate de asigurarea regenerarii padurii dupa eliminarea arboretului n urma ultimei taieri (art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2005); ii. TVA-ul, cu exceptia TVA-ului nerambursabil conform art. 71 (3) lit. a) din Reglementarea Consiliului nr. 1698/2005; iii. Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare;
171
iv. Cheltuieli pentru proiectare realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia anexelor tehnice ale cererii de finatare (memoriu justificativ, studiu de fezabilitate, proiect tehnic); v. Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; vi. Cheltuieli efectuate de administratia publica, incluznd APDRP si n special cheltuieli de regie, chirii si salarii ale personalului angajat n activitati de management, implementare, monitorizare si control; vii. Achizitia de bunuri second hand; viii. Achizitia de mijloace de transport cu exceptia celor specializate, identificate n studiul de fezabilitate; ix. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare, etc. Leasingul este eligibil doar daca are ca rezultat transferul de proprietate al bunului n posesia beneficiarului n perioada de implementare a proiectului, pna la ultima cerere de plata; x. Impozite, taxe vamale, taxe de import; xi. Nu sunt eligibile investitiile n paduri si alte terenuri acoperite de vegetatie forestiera care apartin statului, unei regiuni sau unei ntreprinderi publice, si padurile care apartin persoanelor juridice al caror capital este detinut, n proportie de cel putin 50% de stat, de o regiune sau o ntreprindere publica. 6. Criterii de selectie locala Criterii de eligibilitate pentru proiecte: - Ca urmare a specificatiilor de mai sus, orice suprafata avuta n vedere pentru acesta masura are o suprafata minima de 0,5 ha si are plan de amenajare sau un extras dintr-un plan de amenajare elaborat la o scara mai mare elaborat n concordanta cu legislatia nationala aflata n vigoare. - Proiectul trebuie sa respecte specificatiile din planul de amenajare si sa demonstreze utilitatea tehnicoeconomica si functionala prin memoriu justificativ si/sau proiect tehnic; - Proiectul trebuie sa aiba acceptul scris al tuturor proprietarilor terenului (persoane fizice si/sau juridice) si va fi depus odata cu cererea de finantare;
172
- Durata de realizare a unui proiect nu poate depasi 5 ani de la data aprobarii. Planul de amenajare are n general urmatorul continut: - Aspectele privind proprietatea si situatia administrativa, - Gospodarirea din trecut a padurilor (istorie a managementului padurii respective), - Stadiul statiunii si al vegetatiei forestiere (elemente privind clima, hidrologia, tipul de sol, starea sanitara a padurii), - Stabilirea functiilor ecologice, economice si sociale ale padurii (stabilirea compozitiei padurii, tratamentul si vrsta la care se poate exploata), - Reglementarea procesului de productie lemnoasa (lucrarile necesare a fi efectuate n functie de vrsta padurii), - Valorificarea altor produse ale padurii (produse nelemnose cum sunt ciupercile, plantele medicinale, fructe etc), - Protectia fondului forestier (protectia mpotriva incendiilor, a vntului, a bolilor si altor daunatori etc), - Instalatii de transport, tehnologii de exploatare si constructii forestiere, - Evolutia padurii sub raport, calitativ, cantitativ si valoric. Criterii de selectie locala: 1. Proiecte ale caror solicitant sunt reprezentati de tineri (persoane pana in 40 de ani). Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 1 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca in zona CASTRA TRAIANA strategia propusa se adreseaza in special tinerilor. Prin urmare, se respecta criteriile de selectie CS3.2.5 .
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 2 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca strategia grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA integreaza probleme de mediu. Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate 173 criteriul de selectie cu SCS3.2.6 recomandat de minister.
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 3 prezentat mai sus reprezinta o forma de promovare, in cadrul zonei CASTRA TRAIANA, a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru teritoriul GAL CASTRA TRAIANA demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.7 recomandat de minister.
4. Dupa tipurile de paduri n care sunt prevazute investitii: - se va acorda prioritate proiectelor de mbunatatire a structurii arboretelor, proiectelor de refacere a arboretelor slab productive si a substituirii celor derivate; 5. Dupa tipul lucrarilor de ngrijire si conducere din padure: - prioritate va fi acordata achizitionarii de echipamente si masini si a executarii lucrarilor de ngrijire si conducere n arboretele tinere n detrimentul achizitionarii de echipamente de taiere si a rariturilor pre-comerciale;
Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea numarul 1 si cu obiectivul numarul 2, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
174
7. Intensitatea ajutorului Sprijinul public (comunitar si national) acordat n cadrul acestei masuri nu va depasi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. n zonele defavorizate (LFA) si n siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile. 8. Indicatori de monitorizare
Tip indicator Realizare Realizare
Indicator Numar de total de proiecte spriinite Numar de proiecte spriinite ale caror beneficiari sunt tineri
Tinta 2010-2013 6 2
Realizare
Proiecte ale caror beneficiari reprezinta sau fac parte dintr-o forma asociativa (grup de producatori, asociatii, parteneriate etc)
Realizare
Numar de proiecte care integreaza probleme de mediu
9. Buget Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL- CASTRA TRAIANA este de 300.000 euro
175
Masura 411 prin Masura 142 nfiintarea grupurilor de producatori 1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru teritoriul CASTRA TRAIANA Obiective generale Cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, prin dezvoltarea echilibrata a relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare, precum si adaptarea productiei din punct de vedere calitativ si cantitativ la cerintele consumatorilor. Obiective specifice ncurajarea nfiintarii grupurilor de producatori din sectorul agricol si silvic n vederea obtinerii de produse de calitate care ndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de productie unitare si sprijinirea accesului la piata a propriilor membri. Obiective operationale Cresterea numarului de grupuri de producatori sprijinite pentru nfiintare si functionare administrativa si cresterea veniturilor prin mbunatatirea capacitatii tehnice si de management a membrilor acestora.
176
Raportul cu strategia de dezvoltare n urma analizei relatiei dintre exploatatiile de subzistenta si semi-subzistenta cu piata, se impune, in zona CASTRA TRAIANA, o mai buna valorificare a productiei agricole. n contextul n care asocierea n grupuri de producatori a constituit o prghie n procesul de transformare a fermelor de semisubzistenta n ferme familiale comerciale, aceasta masura este extrem de importanta. Asadar, cresterea competitivitatii este conditionata de valorificarea pe piata a unor produse agricole corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ. Adaptarea productiei la cerintele pietei poate fi accelerata semnificativ de asocierea producatorilor agricoli, care are drept consecinta constientizarea acestora asupra importantei aplicarii unor tehnologii de productie unitare, corespunzatoare solicitarilor procesatorilor sau comertului cu ridicata. 2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de acoperire a teritoriului CASTRA TRAIANA Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite Domeniul de actiune al masurii l constituie ncurajarea nfiintarii si functionarii administrative a grupurilor de producatori, recunoscute n conformitate cu prevederile legislatiei nationale n vigoare, ceea ce va conduce la: a) Adaptarea productiei la cerintele si exigentele pietei; b) Asigurarea comercializarii n comun a produselor, inclusiv pregatirea pentru vnzare, centralizarea vnzarilor si distributia produselor cu ridicata; c) Cresterea valorii adaugate a productiei obtinute n comun si o mai buna gestionare economica a resurselor si rezultatelor obtinute; d) Stabilirea unor reguli comune n ceea ce priveste informatiile asupra productiei, n special cu privire la cantitate, calitate si tipul ofertei, acordndu-se o atentie deosebita produselor obtinute n cantitati corespunzatoare pentru industria prelucratoare si pentru reteaua de comercializare. Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri:
177
Actiunile sunt destinate intregului teritoriu.
Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea 1 si cu obiectivul numarul 3, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, , sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.3 se respecta inca o data.
3. Sinergia cu alte masuri Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri. Prezentam mai jos, sinergia cu alte masuri. Sprijinul acordat n cadrul acestei masuri este complementar sprijinului acordat prin alte masuri din cadrul Axei I, PNDR (Masura 111 Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte, 121 Modernizarea exploatatiilor agricole, 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere, 125 mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii, 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta, 143 Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori), Axei II si Axei III .
Asadar, dupa cum se poate observa, prin intermediul acestei masuri, strategia de dezvoltare locala propusa, demonstreaza complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.4 se respecta inca o data.
4. Beneficiarii Grupuri de producatori recunoscute oficial ncepnd cu 1 ianuarie 2007 pna la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislatiei n vigoare. Se exclud de la finantare grupurile de producatori, recunoscute preliminar, cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul national,
178
precum si organizatiile de producatori din sectorul legume-fructe care beneficiaza de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum si organizatiile de producatori de hamei. Descrierea procedurii oficiale pentru recunoasterea grupurilor inclusiv criteriile de recunoastere Conform legislatiei n vigoare, grupurile de producatori sunt recunoscute de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, responsabil pentru: a) analiza si decizia privind recunoasterea grupului de producatori; b) verificarea periodica a conditiilor de recunoastere; c) emiterea si nregistrarea avizului de recunoastere al grupului de producatori ntr-un registru special, deschis n acest scop; d) retragerea Avizului de recunoastere acordat grupului de producatori, n situatia n care acesta a fost obtinut prin prezentarea de date neconforme realitatii, precum si atunci cnd obligatiile fata de membrii grupurilor de producatori, cuprinse n actul constitutiv, nu mai sunt respectate. Evaluarea numarului de beneficiari s-a realizat in cadrul anexei 2. 5. Tipuri de actiuni eligibile Sectoare vizate Sprijinul se acorda pentru grupurile de producatori recunoscute conform legislatiei nationale n vigoare, pentru urmatoarelor categorii: 1.Sectorul agricol: culturi de cmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi radacinoase cmp); horticultura ( flori, plante ornamentale); viticultura (vita de vie pentru vin ); cresterea animalelor pentru lapte; cresterea animalelor (excluznd laptele);
179
granivore (porci si pasari); mixt (cresterea animalelor pentru lapte si carne/culturi vegetale si cresterea animalelor). 2.Sectorul forestier: produse lemnoase; produse nelemnoase*. Alte tipuri de actiuni eligibile: - investitii pentru functionarea grupului de actiune locala ce costau in: achizitionarea de echipamente pentru prelucrarea si depozitarea productiei obtinute ; cheltuieli administrative.
Dupa cum se poate observa, categoria alte tipuri de actiuni eligibile cuprinde activitati inovative ce au ca scop dezvoltarea zonei GAL- CASTRA TRAIANA prin producerea unor noi beneficii teritoriului si generarea unei valori adaugate in zona. Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative. In ceea ce priveste defalcarea actiunilor in materiale si imateriale, aceasta s-a realizat in cadrul anexei 2.
6. Criterii de selectie locala Legislatia n vigoare (Ordonanta nr. 37 din 14 iulie 2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 338/2005) prevede n principal, urmatoarele criterii de recunoastere ale grupului de producatori: 1. Sa fie persoana juridica nfiintata la initiativa producatorilor agricoli si forestieri, cu scopul de a comercializa n comun produsele agricole si silvice ale membrilor, urmarind realizarea urmatoarelor obiective:
180
a. planificarea si modificarea productiei conform cererii pietei, n special conform conditiilor de calitate si cantitate; b. promovarea concentrarii ofertei si plasarea pe piata a produselor obtinute de membrii sai; c. reducerea costurilor de productie si stabilirea preturilor la producator; d. promovarea utilizarii practicilor de cultivare, a tehnicilor de productie si gestiune a deseurilor care sa nu dauneze mediului nconjurator, n special pentru protectia calitatii apelor, a solului si a peisajului natural, precum si mentienerea si/sau promovarea biodiversitatii. 2. alte conditii de recunoastere se refera la: grupul de producatori este format din cel putin 5 membri; sa comercializeze cel putin 75% din productia proprie prin intermediul grupului de producatori; dovedeste prin evidenta contabila o valoare minima a productiei comercializate, pentru grupa de produs pentru care solicta recunoasterea, de cel putin 10.000 Euro, echivalent n lei; detine un sistem centralizat de contabilitate, facturare, nregistrare si urmarire cantitativa, calitativa si valorica a productiei membrilor; membrii grupului de producatori au obligatia de a plati contributiile financiare prevazute n actul constitutiv pentru nfiintarea si functionarea grupului de producatori. 3. sa aiba prevazute n actul constitutiv sau n statut obligatiile membrilor si ale grupului de producatori; 4. sa dispuna de organe de conducere si mijloace tehnice care sa-i permita sa asigure managementul comercial si financiar pentru functionarea grupului de producatori. Se acorda prioritate: 1. Grupurilor care au peste 30% din membri din randul tinerilor; 2. Grupurilor care au membrii ce intra in categoria fermierilor de semisubzistenta;
181
3. Grupurilor care au proiecte ce includ activitati de protectie a mediului
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 3 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca strategia grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA integreaza probleme de mediu. Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate cu criteriul de selectie CS3.2.6 srecomandat de minister.
4. Grupurilor care produc ecologic; Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea 1 si cu obiectivul numarul 3, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Prin urmare, dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Asadar, criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
7. Intensitatea ajutorului n cadrul acestei masuri se acorda sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Suma acordata prin aceasta masura se calculeaza anual n functie de valoarea productiei anuale comercializate de catre grupul de producatori recunoscut. Rata de sprijin pentru grupurile de producatori este urmatoarea: Rate anuale acordate n primii 5 ani de la data recunoasterii grupului de producatori; Sprijinul va fi calculat pe baza productiei comercializate anual de catre grupul de producatori, astfel:
182
a) 5%, 5%, 4%, 3% si 2% din valoarea productiei comercializate de pna la 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an; b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% si 1,5% pentru valoarea productiei comercializate care depaseste 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an. Sprijinul nu va putea depasi urmatoarele plafoane:
50.000 Euro 50.000 Euro 40.000 Euro 30.000 Euro 30.000 Euro
- Anul I - Anul II - Anul III - Anul IV - Anul V
Plata primei rate va fi facuta la un an, dupa data la care grupul de producatori este recunoscut. Plata se va face n urma verificarii respectarii conditiilor initiale de recunoastere a grupului de producatori, pe baza facturilor pentru productia vnduta nregistrata si calculata dupa un an de la recunoasterea grupului. 8. Indicatori de monitorizare Tip de indicator Realizare Realizare Realizare Indicator Numar total de grupuri de producatori sprijinite Numar de grupuri de producatori- cu cel putini 30%membrii din randul tinerilor Numar de grupuri de producatori ce au printre membrii fermieri de semisubzistenta Numar de grupuri de producatori ce au proiecte care includ activitati de protectie a mediului Tinta 2010-2013 3 1 1
Realizare
183
Realizare Impact
Numar de grupuri de producatori sprijinite pentru produse ecologice Cresterea productivitatii muncii
1 8% pe an
9. Buget Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL- CASTRA TRAIANA este de 150.000 euro. Masura 413 prin Masura 312- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-ntreprinderi 1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru teritoriul CASTRA TRAIANA Obiectivul general al masurii vizeaza dezvoltarea durabila a economiei rurale prin ncurajarea activitatilor non-agricole, n scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale. Obiective specifice a) Crearea si mentinerea locurilor de munca n spatiul rural; b) Cresterea valorii adaugate n activitati non-agricole3; c) Crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate de catre micro-ntreprinderi. Obiective operationale: - Crearea de micro-ntreprinderi precum si dezvoltarea celor existente n sectorul non agricol, n spatiul rural; - ncurajarea initiativelor de afaceri promovate, n special de catre tineri si femei; - ncurajarea activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale;
Cu exceptia activitatilor ce presupun obtinerea de produse non-Anexa 1 la Tratat, sustinute prin Masurile 121 si 123 ale Axei 1.
184
- Reducerea gradului de dependenta fata de agricultura.
Raportul cu strategia de dezvoltare Promovarea unei dezvoltari echilibrate, n vederea realizarii coeziunii economice si sociale impune acordarea unei atentii deosebite dezvoltarii zonelor rurale CASTRA TRAIANA. n prezent n cadrul teritoriului CASTRA TRAIANA, functiile economice depind aproape n ntregime, de existenta activitatilor agricole. Necesitatea restructurarii activitatilor la nivelul fermelor agricole mpreuna cu mbunatatirea capitalului fermelor comerciale si orientarea inevitabila catre o ocupare partiala n agricultura va determina eliberarea unei parti considerabile a fortei de munca din sectorul agricol. Aceasta situatie explica necesitatea crearii de locuri de munca alternative, precum si a surselor de venituri aditionale din activitati non-agricole, alaturi de reorientarea fortei de munca spre activitati non-agricole productive si catre dezvoltarea serviciilor pentru populatia rurala. Dezvoltarea micro-ntreprinderilor este recunoscuta ca fiind sursa cea mai semnificativa de creare de locuri de munca/obtinere de venituri n spatiul rural, att pentru economiile deja dezvoltate ct si pentru cele n curs de dezvoltare. Avnd n vedere nivelul scazut al veniturilor obtinute din activitati non-agricole in zona CASTRA TRAIANA, se impune necesitatea crearii de noi microntreprinderi care vor revitaliza economia rurala prin crearea de locuri de munca pentru populatia rurala n sectorul non-agricol si cresterea veniturilor acesteia.
185
Sprijinul vizat prin aceasta masura se adreseaza micro-ntreprinderilor, precum si locuitorilor din spatiul rural care doresc sa desfasoare o activitate economica devenind antreprenori. O atentie deosebita se va acorda femeilor din spatiul rural, dat fiind faptul ca datele statistice arata ca acestea dezvolta afaceri ntr-un numar mult mai redus dect barbatii. 2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de acoperire a teritoriului CASTRA TRAIANA Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite Se vor sprijini operatiuni legate de: - Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor n scop productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achizitionarea n leasing a acestora); - Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea n leasing a acestora. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi sustinute costurile generale legate de ntocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanta, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate n legislatia nationala, achizitia de patente si licente, n limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevad constructii, n limita a 5%. Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri: Actiunile sunt destinate intregului teritoriu.
Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea numarul 4 si cu obiectivul numarul 6, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Asadar, dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, , sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.3 se respecta inca o data. 3.
186
Sinergia cu alte masuri Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri. Prezentam mai jos, sinergia cu alte masuri. Demarcarea interventiei FEADR si FEDR pentru producerea energiei electrice/termice din surse regenerabile: - FEADR (PNDR - Axa 4, Masura 413 prin Masura 312) va sprijini achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile dect biocombustibilii, numai ca parte componenta a proiectelor si folosirea acesteia n activitatile specifice derulate de catre micro-ntreprinderile din spatiul rural; - FEDR (POS-CCE) va sprijini ntreprinderile (IMM-uri, intermediare si mari) care produc energie din alte surse regenerabile ca activitate principala (exceptnd att ntreprinderile care proceseaza produse agricole listate n Anexa 1 la Tratat ct si micro-ntreprinderile din spatiul rural). Demarcarea interventiei FEADR si FEDR pentru investitii productive derulate de catre microntreprinderi: - FEADR (PNDR - Axa 4, Masura 413 prin Masura 312) va sprijini micro-ntreprinderile din spatiul rural care desfasoara activitati nonagricole, exceptnd, micro-ntreprinderile pentru start-up de high tech4 si spin-off-urile5 inovative. - FEDR (POS CCE) va sprijini micro-ntreprinderile pentru start-up-urile de high tech si spin-offurile inovative de pe ntreg teritoriul tarii, - FEDR (POR) va sprijini micro-ntreprinderile din spatiul urban. Coerenta interventiei FEADR (PNDR-Axa 4) cu interventia FSE (POS DRU):
4
Start-up-urile de high tech sunt ntreprinderi inovative cu o vechime de max. 3 ani, care implementeaza (produc si comercializeaza pe piata) rezultatele obtinute din activitati de cercetare.
Spin-off este o noua companie creata, de un grup de cercetare dintr-o institutie publica de cercetare, pentru a produce si comercializa propriile rezultate CD.
187
Investitiile sustinute prin PNDR - Axa 4, Masura 413 prin Masura 312, sunt completate de interventia POS DRU privind orientarea, consilierea si traning-ul n domeniul antreprenorial si nonagricol acordat locuitorilor din mediul rural, n special celor provenind din agricultura de subzistenta. Demarcarea cu Masura 123 (PNDR-Axa 1) n privinta micro-ntreprinderilor din spatiul rural se face astfel: Energie regenerabila: Prin Masura 123 sunt sustinute producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile ca parte componenta a proiectului de investitii n procesul productiv specific activitatilor acestei masuri, n timp ce prin Masura 413 -prin Masura 312- este sustinuta achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile dect biocombustibilii, ca parte componenta a proiectelor si folosirea acesteia n activitatile specifice acestei masurii. Pentru activitati productive: Componenta Masurii 413 prin Masura 312 care necesita stabilirea unui criteriu de demarcare cu Masura 123 este reprezentata de obtinerea unui produs non-Anexa 1 prin procesarea unui produs Anexa 1. Astfel, criteriul de demarcare este urmatorul: - Prin Masura 123 sunt sustinute activitati de procesare a produselor Anexa 1 avnd drept rezultat obtinerea unui produs non-Anexa 1 care poate fi numai produs alimentar sau biocombustibil; - Prin Masura 413- prin Masura 312- sunt sustinute activitati de procesare a produselor Anexa 1 avnd drept rezultat obtinerea unui produs non-Anexa 1 care poate fi numai produs non-alimentar, cu exceptia biocombustibilului. n concluzie, demarcarea se face n functie de tipul activitatii sprijinite.
188
4. Beneficiarii - Micro-ntreprinderile asa cum sunt definite n Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 si n legislatia nationala n vigoare6 (avnd mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale avnd o valoare de pna la 2,0 milioane Euro). - Persoane fizice (nenregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pna la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata7 si sa functioneze ca micro-ntreprindere. Evaluarea numarului de beneficiari s-a realizat in cadrul anexei 2. 5. Tipuri de actiuni eligibile Actiunile prevad: i. Investitii n activitati non-agricole productive cum ar fi: - Industria usoara (obiecte de artizanat, ncaltaminte, lna, blana, tricotaje, produse de uz gospodaresc, produse odorizante etc.); - n activitati de procesare industriala a produselor lemnoase - ncepnd de la stadiul de cherestea (ex. mobila); - Mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. ii. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lnii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale etc.), precum si marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati).
Legea nr. 346/2004 privind stimularea nfiintarii si dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice n mod independent, cu modificarile si completarile ulterioare.
7
189
iii. Servicii pentru populatia rurala cum ar fi: - Servicii de croitorie, frizerie, cizmarie; - Servicii de conectare si difuzare internet; - Servicii de mecanizare, protectie fitosanitara, nsamntare artificiala a animalelor; - Servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice. iv.Investitii n producerea de energie regenerabila Achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile dect biocombustibilii. Alte actiuni eligibile: 1. Diversificarea i susinerea ocupaiilor din zon. Formarea de bresle de producatori si dezvoltarea economica a comunitatilor prin promovarea produselor proprii, naturale, specifice zonei.
Activitati neeligibile Activitati sprijinite prin masurile Axei 1 si Axei 2 si 3 ale PNDR; Fabricarea bauturilor alcoolice si a berii; Fabricarea produselor din tutun;
190
Fabricarea armamentului si munitiei; Baterea monedelor; Activitati de turism si recreationale legate de activitatea turistica; Actiuni exclusiv de comert si intermedieri comerciale, cu exceptia vnzarii de produse obtinute din propriul proces productiv; Intermedieri financiare; Tranzactii imobiliare; Cercetare-dezvoltare; Administratie publica si aparare; Asigurari sociale din sistemul public; Jocurile de noroc si pariurile precum si activitatile recreative legate de acestea; Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale; Activitati de pescuit si/sau acvacultura; Investitii legate de prelucrarea primara a lemnului pna la stadiul de cherestea; Activitati n industria extractiva de produse energetice; Producerea de energie din surse regenerabile ca activitate principala, n scopul vnzarii; Activitati de fabricare a produselor de cocserie, a produselor obtinute din acestea si a combustibililor nucleari; Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din grupa B si natural din spatiul rural. Cheltuieli neeligibile Impozite si taxe fiscale;
191
Costuri operationale, inclusiv costuri de ntretinere si chirie; Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare; Cheltuieli pentru cumpararea de echipament second hand; Achizitionarea de teren/cladiri; Contributia n natura; TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, n cazul n care este n mod real si definitiv suportat de catre beneficiari, altii dect persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005; Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare etc. Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri si a studiilor de fezabilitate; Costuri privind nchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente; In ceea ce priveste defalcarea actiunilor in materiale si imateriale, aceasta s-a realizat in cadrul anexei 2. 6. Criterii de selectie locala
Criterii de eligibilitate: Micro-ntreprinderile att cele existente ct si star-up8 trebuie sa fie nregistrate si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect, n spatiul rural; Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei; Micro-ntreprinderea trebuie sa nu fie n dificultate9;
8
Nou nfiintate
192
Beneficiarul sau responsabilul de proiect sa faca dovada detinerii de aptitudini manageriale/marketing sau n acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta/cursuri de formare profesionala absolvite - cel putin nivel de initiere, cursuri de calificare etc.) sau sa le dobndeasca pna la efectuarea ultimei plati; Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei respective; Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/autorizatiile de mediu10, necesare investitiei; Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa realizeze investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani; Beneficiarul sa declare pe proprie raspundere ca va asigura cofinantarea proiectului;
Crieterii de selectie locala: 1.Proiecte ale caror solicitant sunt reprezentati de tineri (persoane pana in 40 de ani). Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 1 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca in zona CASTRA TRAIANA strategia propusa se adreseaza in special tinerilor. Prin urmare, se respecta criteriile de selectie CS3.2.5 .
2.Proiecte care includ actiuni de protectie a mediului.
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 2 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca strategia grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA integreaza probleme de mediu. Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate cu criteriul de selectie SCS3.2.6 recomandat de minister.
Firme n dificultate definite conform prevederilor Liniilor Directoare Comunitare cu Privire la Ajutoarele de Stat pentru Salvarea si Restructurarea Firmelor n Dificultate (Community Guidelines On State Aid For Rescuing And Restructuring Firms in Difficulty) publicate n OJ C244, 1.10.2004, p.2;
10
Conform protocolului ncheiat cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, orice investitie realizata prin PNDR va fi ncadrata de catre MMDD care va solicita, dupa caz, un studiu de impact asupra mediului.
193
3.Proiecte ale caror beneficiari sunt constituiti sub o forma asociativa sau sunt membrii unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare; Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 3 prezentat mai sus reprezinta o forma de promovare, in cadrul zonei CASTRA TRAIANA, a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru teritoriul GAL CASTRA TRAIANA demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.7 recomandat de minister.
4.Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activitati similare n ultimii 3 ani; 5.Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/25.000 Euro investiti; 6.Proiectele care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat; 7.Start-up-uri (micro-ntreprinderi nou nfiintate).
Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea numarul 4 si cu obiectivul numarul 6, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
7. Intensitatea ajutorului Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi:
194
50.000 Euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate; 100.000 Euro/proiect pentru micro-ntreprinderile care si desfasoara activitatea n sectorul transportului rutier; 200.000 Euro/proiect pentru alte micro-ntreprinderi. Beneficiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de vrsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc 8. Indicatori de monitorizare Tip indicator Realizare Realizare Realizare Indicator Numar de total de proiecte spriinite Numar de proiecte spriinite ale caror beneficiari sunt tineri Proiecte ale caror beneficiari reprezinta sau fac parte dintr-o forma asociativa (grup de producatori, asociatii, parteneriate etc) Numar de proiecte care integreaza probleme de mediu Crearea de locuri de munca Cresterea numarului de turisti Tinta 2010-2013 10 3 5
Realizare Rezultat Rezultat
3 15 10 % in primul an
9. Buget Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL - CASTRA TRAIANA, este de 500.000 euro.
195
Masura 413 prin Masura 313 ncurajarea activitatilor turistice 1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru teritoriul CASTRA TRAIANA Obiectivul general Dezvoltarea activitatilor turistice n zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural. Obiective specifice - Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, n special pentru tineri si femei; - Cresterea valorii adaugate n activitati de turism; - Crearea, mbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice; - Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor. Obiective operationale Cresterea si mbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica; Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica; Crearea facilitatilor recreationale n vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes turistic. Obiectivele prezentate mai sus reflecta analiza SWOT, ele fiind in conformitate cu prioritatea 2 si cu obiectivul numarul 4, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, si in cadrul acestei masuri, obiectivele stabilite pentru
implementarea planului de dezvoltare locala din zona CASTRA TRAIANA reflecta analiza SWOT a grupului iar intre obiective si prioritati exista o relatie sinergetica si complementara. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.2 este respectat inca o data.
196
Raportul cu strategia de dezvoltare Turismul rural, ca si componenta a turismului n ansamblu, este un sub-sector cu potential deosebit de dezvoltare, reprezentnd astfel o alternativa ocupationala pentru forta de munca rurala, o modalitate de diversificare a activitatilor economice din mediul rural si un factor de stabilizare a populatiei rurale. Dezvoltarea acestuia poate contribui la atenuarea dezechilibrelor aparute ntre diverse zone, constituind si o sursa de crestere a veniturilor populatiei rurale. Peisajul natural al zonei CASTRA TRAIANA , asa cum a fost descris el in prezentarea teritoriului, ofera posibilitati excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea n decorul mediului rural, experimentarea unor activitati inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atractie care nu sunt disponibile n zonele urbane. Construirea de noi structuri de primire este necesara si oportuna pentru teritoriul CASTRA TRAIANA si trebuie realizata acordnd o atentie deosebita investitiilor al caror obiectiv principal l reprezinta calitatea. Acest aspect poate fi indus de catre disponibilitatea resurselor financiare aduse n zona de emigranti sau de catre alte resurse disponibile, care n general au fost orientate prea putin, pna acum catre investitii/piata si mai mult catre mbunatatirea standardului de viata si a locuintei. Turismul rural din zona CASTRA TRAIANA nu este dezvoltat conform cererii pietei turistice interne si internationale; infrastructura turistica existenta nu raspunde pe deplin cerintelor turistilor din punct de vedere cantitativ si calitativ al spatiilor de cazare si a locurilor de recreere, confruntndu-se n prezent cu dificultati sub aspect tehnic, financiar si educational. Tocmai din acest motiv, sprijinul actiunilor din aceasta masura, vizeaza prioritar respectarea si promovarea principiilor de dezvoltare durabila. n acest context, extinderea ariei ofertei specifice, stimularea zonelor cu potential turistic ridicat va fi atent monitorizata, n timp ce, vor fi respectate n mod obligatoriu, masurile de protejare a mediului. 2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de acoperire a teritoriului CASTRA TRAIANA Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite
197
Sprijinul prin acesta masura vizeaza investitii n spatiul rural11: a) Investitii n infrastructura de primire turistica; b) Investitii n activitati recreationale; c) Investitii n infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.; d) Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural. Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri: Actiunile sunt destinate intregului teritoriu.
Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea numarul 2 si cu obiectivul numarul 4, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, , sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.3 se respecta inca o data.
3. Sinergia cu alte masuri Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri. Prezentam mai jos, sinergia cu alte masuri. Demarcare FEADR FEDR (PNDR POR) Interventia FEADR vizeaza: - Investitiile realizate de micro-ntreprinderi n infrastructura de primire turistica, infrastructura recreationala din spatiul rural, cu exceptia investitiilor din statiunile balneoclimaterice;
11
Spatiul rural cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale, mpreuna cu satele componente n conformitate cu definitia mentionata n Capitolul 3.1.1., PNDR.
198
- Centre locale de informare si promovare turistica din spatiul rural; - Investitii publice n infrastructura turistica la scara mica cu respectarea plafonului stabilit prin masura. Interventia FEDR vizeaza: - Investitii n infrastructura turistica n spatiul urban; - Investitii n infrastructura turistica n statiunile balneo-climaterice indiferent de teritoriu rural sau urban; - Centrele nationale de promovare turistica; - Investitii n infrastructura la scara mare n spatiul rural, cu respectarea costului total al proiectului, de minim 1.500.000 Euro. Demarcare cu alte masuri PNDR - Prin Masura 413 (prin 312) sunt sustinute investitii productive n sectorul non-agricol, exceptnd activitatile de turism sustinute prin Masura 313; - Prin Masura 322 sunt sustinute investitiile n infrastructura publica de apa/apa uzata, precum si infrastructura recreationala de utilitate publica pentru populatia rurala, iar prin Masura 313 sunt sustinute investitiile de racordare a structurilor de primire turistice si a infrastructurii recreationale la utilitatile publice, ca parti componente ale proiectului; - Prin Masura 125 sunt sustinute doar investitiile de racordare a fermelor situate n extravilan, la retelele publice de alimentare cu apa si canalizare, n scopul dezvoltarii si adaptarii agriculturii iar n privinta silviculturii investitiile constau n corectarea torentilor n bazinele hidrografice. Coerenta interventiei PNDR (FEADR) cu interventia POS DRU (FSE): Investitiile sustinute prin PNDR, sunt completate de interventia POS DRU privind orientarea, consilierea si traning-ul n domeniul antreprenorial si non-agricol acordat locuitorilor din mediul rural, n special a acelora care provin din agricultura de subzistenta.
199
4. Beneficiarii - Micro-ntreprinderile12 ; - Persoane fizice (nenregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pna la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata13 si sa functioneze ca micro-ntreprindere; - Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale n vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara14 realizate doar ntre comune si nfiintate conform legislatiei nationale n vigoare; - ONG-uri. Evaluarea numarului de beneficiari s-a realizat in cadrul anexei 2. 5. Tipuri de actiuni eligibile Descrierea tipului de operatiuni acoperite Prin aceasta masura pot fi acoperite urmatoarele tipuri de actiuni eligibile:
12
Asa cum sunt definite n Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 si n legislatia nationala n vigoare Legea 346/2004 (avnd mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale avnd o valoare de pna la 2 milioane Euro). Statutul de microntreprindere poate viza un beneficiar care detine cel putin statutul de persoana fizica autorizata. Conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice n mod independent, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform Legii 215/2001, asociatii de dezvoltare intercomunitara sunt structuri de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate publica, nfiintate de unitatile administrativ-teritoriale (n cazul de fata doar ntre comune) pentru realizarea n comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea n comun a unor servicii publice.
13
14
200
Pentru componenta a): i. Constructia, modernizarea15, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agroturistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-ntreprindere) avnd pna la 15 camere: Pentru investitii n structuri de primire turistice altele dect cele de agro-turism, nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate16 de minimum 3 margarete/stele; Pentru investitiile n agro-turism structura de primire turistica, nivelul de confort si calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate de minimum 1 margareta. n cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisa doar modernizarea si extinderea structurilor de primire turistice. De asemenea, vor fi sustinute investitiile de racordare la utilitatile publice, achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile dect bio-combustibii, ca parte componenta a proiectelor. Pentru componenta b) i. Investitii private n infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, trasee pentru echitatie inclusiv prima achizitie de cai n scop turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurarea adaposturilor acestora (ca parte componenta a proiectului), rafting etc. Pentru componenta c)
15
n cazul modernizarii unei structuri de primire turistica aceasta va presupune n mod obligatoriu cresterea nivelului de confort, cu cel putin o margareta/stea.
16
In conformitate cu Ordinul 510/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, cu modificarile si completarile ulterioare.
201
i. Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare n scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice. Se va imbina, in acest sens componenta turistica cu cea comerciala (de exemplu, prin promovarea, prin intermediul expozitiilor a diferitelor produse traditionale- actiune inovativa.) ii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale; iii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice17 de utilitate publica etc.; iv. Investitii legate de refacerea n scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ngust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan nclinat etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor; v. Investitii legate de nfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: drumul vinului, al olaritului, cioplitorilor n lemn etc.). Pentru componenta d): i. Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor n scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare etc. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de actiuni, vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achizitionarea n leasing a acestora, costurile de instalare si montaj si costurile generale legate de ntocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate n legislatia nationala, achizitia de patente si licente, n limita unui procent de 10% din valoarea totala a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevad constructii n limita a 5%.
Definite conform Ordinului 510/2002, cu modificarile si completarile ulterioare: refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate n locuri izolate si greu accesibile, de regula, la altitudini mari, avnd o capacitate redusa, un grad minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica.
17
202
Alte tipuri de actiuni eligibile: 1. Initierea de activitati cultural - turistice care sa sustina si sa promoveze resursele existente in regiune si care sa atraga publicul interesat de produsele locale (atat mestesugaresti cat si gastronomice) 2. Protejarea i valorificarea patrimoniului natural i crearea de modele pe baza crora sa se aplice principiile dezvoltrii durabile. 3. Proiecte de protejare a mediului, a rezervatiilor naturale existente in regiune. 4. Dezvoltarea turismului de natura, aventura si traditii. 5. Realizarea de studii de piata preliminare pentru determinarea potentialului sectorului agroturistic in teritoriu, ca alternativa la activitatile rurale si in mod complementar pentru valorificarea produselor traditionale.
Dupa cum se poate observa, categoria alte tipuri de actiuni eligibile cuprinde activitati inovative ce au ca scop dezvoltarea zonei grupului de actiue locala CASTRA TRAIANA prin producerea unor noi beneficii teritoriului si generarea unei valori
adaugate in zona. Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza respectarea criteriului de selectie SCS3.2.1, privind actiunile inovative.
Cheltuieli neeligibile Impozite si taxe fiscale; Costuri operationale, inclusiv costuri de ntretinere si chirie; Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare; Achizitionare de echipament second hand; Investitii realizate de fermierii care au activitate de baza pescuitul si/sau acvacultura;
203
Achizitionarea cailor pentru curse si competitii; Cheltuieli generate de activitatile de crestere a cailor; Achizitionarea de teren/cladiri; TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, n cazul n care este n mod real si definitiv suportat de catre beneficiari, altii dect persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr.1698/2005; Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; Contributia n natura; Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare etc.; Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri si a studiilor de fezabilitate; Costuri privind nchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente. In ceea ce priveste defalcarea actiunilor in materiale si imateriale, aceasta s-a realizat in cadrul anexei 2. 6. Criterii de selectie locala Criterii de eligibilitate Micro-ntreprinderile, att cele existente ct si start-up18 trebuie sa fie nregistrate si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect, n spatiul rural; n cazul investitiilor n agro-turism, beneficiarul/membrul gospodariei agricole trebuie sa desfasoare o activitate agricola n momentul aplicarii; Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei;
18
Nou nfiintate
204
Micro-ntreprinderea sa nu fie n dificultate19 ; Structurile de primire turistice rurale vor fi n conformitate cu normele de clasificare prevazute n legislatia nationala n vigoare; Pentru investitii noi, modernizare si extindere n cazul structurilor de primire turistice rurale, altele dect cele agro-turistice, nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa atinga standardul de calitate de minim 3 margarete/stele; Pentru investitii n structuri de primire agro-turistice se va respecta definitia agro-turismului data n cadrul acestei fise, iar nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa atinga standardul de calitate de minim 1 margareta; n cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisa doar modernizarea si extinderea structurilor de primire turistice; Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte prevederile PUG; Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte/pastreze arhitectura specifica locala; Pentru investitiile noi n structurile de primire turistice, suprafata de teren aferenta structurii de primire turistice (inclusiv n structuri de primire agro-turistice) trebuie sa fie de cel putin 1000 mp20; n vederea evitarii supraaglomerarii si a fragmentarii excesive a peisajului natural; Angajament din partea beneficiarului ca va introduce obiectivul investitional n circuitul turistic; Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect sa faca dovada detinerii de aptitudini manageriale/marketing sau n acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta/cursuri de formare profesionala absolvite - cel putin nivel de initiere, cursuri de calificare etc.) sau sa le dobndeasca pna la efectuarea ultimei plati;
19
Firme n dificultate, definite conform prevederilor Liniilor Directoare Comunitare cu Privire la Ajutoarele de Stat pentru Salvarea si Restructurarea Firmelor n Dificultate (Community Guidelines On State Aid For Rescuing and Restructuring Firms in Difficulty) publicate n OJ C244, 1.10.2004, p.2; Suprafata construita + suprafata terenului din jurul constructiei.
20
205
Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei respective, Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/autorizatiile de mediu21 necesare investitiei, sa respecte dupa caz cerintele de mediu specifice investitiilor n perimetrul ariilor protejate; Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa realizeze investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani; Beneficiarul trebuie sa declare pe propria raspundere ca va asigura cofinantarea proiectului; Beneficiarul care si propune o activitate generatoare de profit, trebuie sa declare pe propria raspundere faptul ca suma totala a ajutorului public nerambursabil accesat de catre acesta nu depaseste 200.000 Euro pe o perioada de pna la 3 ani fiscali. Pentru componenta a), b) : i. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare n ultimii 3 ani; ii. Proiecte din zone cu potential turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere; iii. Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/25.000 Euro investitii; iv. Proiecte integrate, care combina actiuni din componentele: a), b), c) sau d); v. Proiecte care au n componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate n scopul desfasurarii activitatii turistice; vi. Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovarea culturii traditionale prin achizitionarea de obiecte certificate ca fiind produse traditionale de marca, n vederea amenajarii structurilor de primire turistice; vii. Proiecte de investitii n agro-turism ai caror aplicanti nu au beneficiat de sprijin pentru investitii prin masurile Axei 1.
21
Conform protocolului ncheiat cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, orice investitie realizata prin PNDR va fi ncadrata de catre MMDD care va solicita, dupa caz, un studiu de impact asupra mediului.
206
Pentru componentele c) si d): i.. Proiectele care acopera o zona omogena alcatuita din cel putin 3 comune si n care exista minim 15 actiuni/investitii de turism; ii. Proiecte care contribuie la promovarea traditiilor culturale. Criterii de selectie locala pentru toate cele 4 componente: 1. Proiecte ale caror solicitant sunt reprezentati de tineri (persoane pana in 40 de ani). Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 1 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca in zona CASTRA TRAIANA strategia propusa se adreseaza in special tinerilor. Prin urmare, se respecta criteriile de selectie SCS3.2.5 .
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 2 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca strategia grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA integreaza probleme de mediu. Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate cu criteriul de selectie SCS3.2.6 srecomandat de minister.
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 3 prezentat mai sus reprezinta o forma de promovare, in cadrul zonei CASTRA TRAIANA, a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru teritoriul GAL CASTRA TRAIANA demonstreaza respectarea criteriului de selectie SCS3.2.7 recomandat de minister.
207
Criteriile de selectie locala prezentate anterior sunt in conformitate cu prioritatea numarul 2 si cu obiectivul numarul 4, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Prin urmare, dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Asadar, criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
7. Intensitatea ajutorului i. Pentru investitiile n interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi valoarea de 200.000 Euro/proiect; ii. Pentru investitiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pna la: - 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 70.000 Euro/proiect n cazul proiectelor de investitii n agro-turism; - 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investitii n turismul rural. Beneficiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de vrsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
208
8. Indicatori de monitorizare Tip indicator Realizare Realizare Realizare Indicator Numar de total de proiecte spriinite Numar de proiecte spriinite ale caror beneficiari sunt tineri Proiecte ale caror beneficiari reprezinta sau fac parte dintr-o forma asociativa (grup de producatori, asociatii, parteneriate etc) Numar de proiecte care integreaza probleme de mediu Crearea de locuri de munca Cresterea numarului de turisti Tinta 2010-2013 12 4 6
Realizare Rezultat Rezultat
3 15 10 % in primul an
9. Buget Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL- CASTRA TRAIANA este de 600.000 euro.
209
413 prin Masura 322- Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale 1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru teritoriul CASTRA TRAIANA Obiectivul general al masurii vizeaza mbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la servicii de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural n vederea realizarii unei dezvoltari durabile.
Obiectivul prezentat mai sus reflecta analiza SWOT, el fiind in conformitate cu prioritatea 3 si cu obiectivul numarul 5, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, si in cadrul acestei masuri, obiectivul stabilit pentru implementarea planului de dezvoltare locala din zona CASTRA TRAIANA reflecta analiza SWOT a grupului, intre obiectiv si prioritati existand o relatie sinergetica si complementara. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.2 este respectat inca o data.
Raportul cu strategia de dezvoltare Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural CASTRA TRAIANA este indispensabil legata de mbunatatirea serviciilor de baza ale zonei. De asemenea, pe teritoriul CASTRA TRAIANA exista un numar impresionat de obiective de patrimoniu, care necesita reabilitare. Asadar, accesarea acestei masuri se face necesara in cadrul teritoriului GAL-CASTRA TRAIANA. Asadar, in cadrul acestei masuri, se va pune accent pe: -pastrarea mostenirii rurale si a identitatii culturale. In zona CASTRA TRAIANA obiectivele de patrimoniu, sunt n cea mai mare masura supuse fenomenului dedegradare, avnd drept cauza lipsurile financiare. Satele romnesti reprezinta importante centre ale mostenirii culturale (pastrarea traditiilor, a obiceiurilor, arta mestesugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice etc.) si
210
adapostesc o bogata cultura traditionala, o arhitectura diversa si un mod de viata bazat pe valori traditionale, care n general difera de la o regiune la alta. Asadar, prin intermediul acestei masuri se doreste valorificarea culturii traditionale rurale ale zonei CASTRA TRAIANA. - dezvoltarea serviciilor pentru comunitatea rurala (facilitati culturale, recreationale, de ngrijire a copiilor si batrnilor etc). n majoritatea comunelor si satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau n unele cazuri, aproape inexistente. 2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de acoperire a teritoriului CASTRA TRAIANA Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii n spatiul rural pentru: componenta a) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia rurala; componenta b) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural.
Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri: Actiunile sunt destinate intregului teritoriu.
Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea numarul 3 si cu obiectivul numarul 5, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.3 se respecta inca o data.
211
3. Sinergia cu alte masuri Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri. Prezentam mai jos, sinergia cu alte masuri. Demarcarea n privinta interventiei FEADR si FEDR pentru patrimoniul cultural se face astfel: - FEADR va sprijini patrimoniul cultural local din mediul rural grupa B - FEDR (POR) va sprijini: patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national - grupa A patrimoniul cultural local din mediul urban - grupa B.
Demarcarea n privinta interventiei FEADR, FEDR si FSE privind investitiile n infrastructura aferenta serviciilor sociale: - FEADR va sustine prima nfiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centre de ngrijire copii, batrni si persoane cu nevoi speciale si investitii noi n gradinite pentru copii din spatiul rural; - FEDR (POR) va sustine reabilitarea infrastructurii existente. Demarcarea cu alte masuri PNDR Infrastructura recreationala Prin Masura 313 (PNDR Axa 3) sunt sustinute investitiile n infrastructura recreationala ca investitii private dependente sau independente de structura de primire turistica, n timp ce prin Masura 413 (prin 322) sunt sustinute investitiile n infrastructura publica recreationala ce deserveste locuitorii comunei unde o astfel de investitie are loc.
212
Demarcarea cu Programul National de Reabilitare a Asezamintelor Culturale - Prin Programul National de Reabilitare a Asezamintelor Culturale vor fi finantate investitiile noi (constructie si dotare) pentru asezaminte culturale din spatiul rural - Prin PNDR se va sprijini reabilitarea, modernizarea si dotarea asezamintelor culturale existente n spatiul rural.
4. Beneficiarii Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale n vigoare; Autoritatile locale (comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali pentru investitiile n infrastructura de apa/apa uzata; Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate ntre doua sau mai multe comune nfiintate conform legislatiei nationale n vigoare; ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale n vigoare; Persoane fizice si juridice care detin n proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta c. Evaluarea numarului de beneficiari s-a realizat in cadrul anexei 2. 5. Tipuri de actiuni eligibile Pentru componenta a):
213
nfiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete); Renovarea cladirilor publice (ex.primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de trguri etc); Investitii n sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (n situatia n care este vorba de cladiri publice); Prima nfiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de ngrijire copii, batrni si persoane cu nevoi speciale; Investitii n constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora; Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale22, inclusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale n vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului. De asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj. Pentru componenta b): Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B23 si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.); Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii; Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.
Alte tipuri de cheltuieli eligibile: 1. Protejarea, restaurarea i valorificarea patrimoniului cultural i istoric prin proiecte care s fidelizeze comunitatea fa de importana deosebit a acestuia, att din punct de vedere economic ct i din punct de vedere social - educativ.
Dupa cum se poate observa, categoria alte tipuri de actiuni eligibile cuprinde
22 23
activitatisunt definite n Legea ca 143/2007 Asa cum inovative ce au nr. scop dezvoltarea zonei grupului de actiue locala CASTRA
n conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, aprobata prin Ordinul generarea unei si Cultelor nr. 2.314/8 TRAIANA prin producerea unor noi beneficii teritoriului si Ministrului Culturiivalori adaugate
iulie 2004, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
in zona.
Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative.
214
Cheltuieli neeligibile: Proiectele de utilitate publica care nu respecta normele privind calitatea n constructii si nu sunt conforme cu normativele de proiectare; Cumpararea de teren si/sau de imobile; Impozite si taxe fiscale; Costuri operationale inclusiv costuri de ntretinere si chirie; Comisioane bancare, costurile garantiilor, cheltuieli de nfiintare si cheltuieli similare; Achizitionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu exceptia celor care au ca obiectiv obtinerea caracterului traditional autentic; Renovarea si constructia de scoli, dispensare si spitale; Investitiile n obiective de patrimoniu cultural UNESCO si national; Constructia de asezaminte culturale noi; Orice cheltuieli realizate cu scopul asigurarii mentenantei sau orice alte cheltuieli generate de simpla nlocuire n conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006; TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, n cazul n care este n mod real si definitiv suportat de catre beneficiari, altii dect persoanele scutite de plata impozitului, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr.1698/2005; Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP; Contributia n natura; Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare etc. Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri si a studiilor de fezabilitate; In ceea ce priveste defalcarea actiunilor in materiale si imateriale, aceasta s-a realizat in cadrul anexei 2. 6. Criterii de selectie locala 1. Proiecte ale caror beneficiari sunt reprezentati de tineri (persoane pana in 40 de ani).
215
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 1 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca strategia propusa promoveaza, in special, investitiile realizate de tineri. Prin urmare, se respecta criteriul de selectie recomandat de minister CS3.2.5 . 1. 2. Proiecte care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investitie similara; 3. Proiecte din regiunile cu grad de saracie ridicat; 4. Proiectele care promoveaza investitii n scopul conservarii specificului local si a mostenirii culturale. 5. Proiecte care includ actiuni de protectie a mediului.
Dupa cum se poate observa, acest criteriu de selectie demonstreaza faptul ca strategia grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA integreaza probleme de mediu. Prin urmare, este respectat criteriul de selectie SCS3.2.6 srecomandat de minister.
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 6 prezentat mai sus reprezinta o forma de promovare, in cadrul zonei CASTRA TRAIANA, a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru teritoriul GAL CASTRA TRAIANA demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.7 recomandat de minister.
216
Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea numarul 3 si cu obiectivul numarul 5, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data. 7. Intensitatea ajutorului Sprijinul public (comunitar si national) acordat n cadrul acestei masuri va fi: a) de pna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare de profit, dar valoarea totala eligibila a proiectului. b) de pna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. 8. Indicatori de monitorizare Tip de indicator Realizare Realizare Realizare Indicator Numar de proiecte sprijinte Numar de proiecte spriinite ai caror beneficiari sunt reprezentati de tineri. Proiecte ale caror beneficiari reprezinta sau fac parte dintr-o forma asociativa (grup de producatori, asociatii, parteneriate etc) Numar de proiete sustinute care integreaza probleme de mediu. Cresterea productivitatii muncii Tinta 2010-2013 17 6 9
Realizare Impact
5 8 % pe an
9. Buget Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru Gal- CASTRA TRAIANA, este de 680.000 euro.
217
Masura 421 Implementare proiectelor de cooperare 1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru teritoriul CASTRA TRAIANA Obiectiv operational - Participarea Grupurilor de Actiune Locala la proiecte de cooperare
Obiectivul prezentate mai sus reflecta analiza SWOT, el fiind in conformitate cu prioritatile 1- 5 si cu obiectivul numarul 8, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, si in cadrul acestei masuri, obiectivul stabilit pentru implementarea planului de dezvoltare locala din zona CASTRA TRAIANA reflecta analiza SWOT a grupului, intre obiectiv si prioritati existand o relatie sinergetica si complementara. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.2 este respectat inca o data.
Raportul cu strategia de dezvoltare Prezenta strategie are ca scop dezvoltarea zonei potentialului grup de actiune locala CASTRA TRAIANA. O forma de dezvoltare acestei zone o reprezinta si cunoasterea modului de actiune a unui alt grup de actiune locala. Asadar, prin actiuni de cooperare ce se pot materializa prin intermediul masurii 421, se pot realiza schimburi de informatii relevante cu privire la proiecte de succes, actiunile model si alte tipuri de activitati de cooperare ce pot aduce o valoare adaugata zonei potentialului grup de actiune locala CASTRA TRAIANA.
2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de acoperire a teritoriului CASTRA TRAIANA Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite
218
Domeniul de acoperire al masurii este reprezentat de proiecte de cooperare. Proiectele de cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte: a. Parteneriatul: implicarea partenerilor locali n operaiunile prevzute. b. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritorial, valoarea adugat a proiectului, coordonarea cu alte aciuni derulate, valorificarea experienei cooperrii din afara teritoriului. c. Tipul de proiect: Aciuni comune concrete (mai mult dect o intenie i/sau un schimb de experien ). d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnic, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie i organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului. e. Aspecte financiare: buget realist i coerent, plan de finanare, deviz, fezabilitate financiar, implicarea diverilor actori. Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri: Actiunile sunt destinate intregului teritoriu.
Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatile 1-5 si cu obiectivul numarul 8, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, sunt in
concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.3 se respecta inca o data.
3. Sinergia cu alte masuri Aceasta masura este complementara cu toate celelalte masuri, prezentate anterior in cadrul planului de dezvoltare locala. Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri.
219
4. Beneficiarii Aceasta masura are ca beneficiar TERITORIUL GAL CASTRA TRAIANA. numarului de beneficiari s-a realizat in cadrul anexei 2. 5. Tipuri de actiuni eligibile Tip de actiuni eligibile: actiuni de cooperare ce constau in: - pregtirea proiectelor de cooperare organizare misiuni tehnice, ntlniri, seminarii, activiti de traducere i interpretare, multiplicare documente, - investiii pentru implementarea proiectelor comune - proiecte comune de instruire In ceea ce priveste defalcarea actiunilor in materiale si imateriale, aceasta s-a realizat in cadrul anexei 2. 6. Criterii de selectie locala Prioritate vor avea proiectele de cooperare care: 1. Proiecte de cooperare implementate de beneficiari tineri (persoane pana in 40 de ani). 2. Proiecte de cooperare implementate de beneficiari - fermieri de semisubzistenta Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie 1, 2 prezentate mai sus demonstreaza faptul ca strategia propusa se adreseaza atat tinerilor cat si fermierilor de semisubzistenta. Prin urmare, se respecta criteriile de selectie SCS3.2.4 si SCS3.2.5 . Evaluarea
220
3. Proiecte de cooperare implementate de beneficiari constituiti sub o forma asociativa sau membrii unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare;
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 3 prezentat mai sus reprezinta o forma de promovare, in cadrul zonei CASTRA TRAIANA, a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru teritoriul GAL CASTRA TRAIANA demonstreaza respectarea criteriului de selectie sCS3.2.7 recomandat de minister.
4. Proiecte care includ actiuni de protectie a mediului
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 4 prezentat mai sus demonstreaza faptul ca strategia grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA integreaza probleme de mediu. Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate cu criteriul de selectie CS3.2.6 recomandat de minister.
5. Proiecte de cooperare care implica mai mult de doua GAL-uri din Romnia 6. Proiecte de cooperae care implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader + 7. Proiecte de cooperare care includ includ activitati inovative. 8. Proiecte de cooperare care combina obiectivele din diferite axe ale PNDR;
Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatile 1- 5 si cu obiectivul numarul 8, prezentate in cadrul capitolului de prioritati. Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare, criteriul de selectie SCS3.1.5 se respecta inca o data.
221
7. Intensitatea ajutorului 100% . 8. Indicatori de monitorizare: Tip indicator Realizare Realizare Realizare Realizare Realizare Realizare Realizare Indicator Numar de proiecte de cooperare Numar de proiecte de cooperare care implica mai mult de doua galuri din Romania Numar de proiecte de cooperare care implica un GAL din UE cu experienta n LEADER+ Numar de proiecte de cooperare implementate de tineri Numar de proiecte de cooperare implementate de fermieri de semisubzistenta Numar de proiecte de cooperare care incadreaza probleme de mediu Proiecte ale caror beneficiari reprezinta sau fac parte dintro forma asociativa (grup de producatori, asociatii, parteneriate etc) Tinta 2010-2013 4 2 2 2 2 1 2
9. Buget Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL - CASTRA TRAIANA, este de 240.000 euro.
222
Masura 431.2 - Funcionarea Grupului de Aciune Local, dobndirea de competene i animarea teritoriului 1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare pentru teritoriul CASTRA TRAIANA Masura 431 urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin: a) Constructie institutionala la nivel local; b) Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de Actiune Locala; c) Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala n vederea elaborarii si implementarii strategiilor de dezvoltare locala; d) Animarea teritoriului.
Functionarea grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA se va realiza cu respectarea prioritatile 1-5 si obiectivelor 1-8 prezentate anterior in capitolul de prioritati. Asadar, si in cadrul acestei masuri, obiectivul stabilit pentru implementarea planului de dezvoltare locala din zona CASTRA TRAIANA reflecta analiza SWOT a grupului, intre obiectiv si prioritati existand o relatie sinergetica si complementara. Prin urmare, criteriul de selectie SCS3.1.2 este respectat inca o data.
Raportul cu strategia de dezvoltare Accesarea masurii 431.2 este necesara si oportuna pentru implementarea strategiei de dezvoltare a grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA. Asadar, aceasta masura ofera grupului posibilitatea de a functiona corect, asigurandu-i resurselor financiare necesare: inchirierii unor locatii, plata expertilor implicati in implementarea stategiei de dezvoltare locala, inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice si alte actiuni specifice functionarii gal.
223
2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de acoperire a teritoriului CASTRA TRAIANA Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite Componenta a - Functionarea GAL (16%) Componenta b - Instruire si animarea teritoriului dupa selectia GAL (4%) Actiunile satisfac necesitatile in ceea ce priveste organizarea si functionarea grupului de actiune locala Castra Traiana.
Actiunile prezentate mai sus, vor fi implementate in cadrul grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA cu respectarea prioritatile 1-5 si obiectivelor 1-8 prezentate anterior in capitolul de prioritati. Prin urmare, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, sunt in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Asadar, criteriul de selectie CS3.1.3 se respecta inca o data. Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri: Actiunile sunt destinate intregului teritoriu. 3. Sinergia cu alte masuri Masura este complementara cu toate masurile prezentate mai sus. Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri.
224
4. Beneficiarii GAL - CASTRA TRAIANA Evaluarea numarului de beneficiari s-a realizat in cadrul anexei 2. 5. Tipuri de actiuni eligibile Componenta a): Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea strategiei de dezvoltare locala - Cheltuieli pentru nchirierea unor locatii - Cheltuieli pentru organizarea ntlnirilor - Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii postale), transport si plata utilitatilor (caldura, lumina, etc.) - Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala, seminarii etc. - Cheltuieli pentru nchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice, precum si a altor echipamente necesare pentru desfasurarea activitatilor GAL Componenta b): - Studii ale zonei - Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala - Instruirea personalului implicat n implementarea strategiei de dezvoltare locala - Evenimente de promovare - Instruirea liderilor locali
225
In ceea ce priveste defalcarea actiunilor in materiale si imateriale, aceasta s-a realizat in cadrul anexei 2. 6. Criterii de selectie locala Se vor respecta criteriile de selectie din fisa masurii 431.2, PNDR. 7. Intensitatea ajutorului 100% 8. Indicatori de monitorizare Tip de indicator Realizare Realizare Indicator Numar de actiuni sprijinite privind functionarea grupurilor de actiune locala Numar de participanti care au realizat cu succes actiunea de instruire Tinta 2010-2013 3 1 (GAL CASTRA TRAIANA)
9. Buget Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL CASTRA TRAIANA este de 570.000 euro.
226
Anexa nr. 2 Masura 411 prin Masura 111- Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei
Obiectiv: mbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de cunostinte inovative adresate persoanelor adulte care activeaza n sectoarele mentionate. Raportul cu strategia de dezvoltare Necesitatea activitatilor de formare profesionala apare in zona grupului de actiune locala Castra Traiana n contextul legat de cresterea competitivitatii si diversificarii produselor si activitatilor din agricultura si silvicultura, de restructurarea si modernizarea sectoarelor agricol si forestier, a sectoarelor de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere, de ncurajarea afacerilor orientate spre piata, a cerintelor pentru o gama larga de aptitudini economice si de management ct si de ndeplinirea obiectivului gestionarii durabile a terenurilor si protectiei mediului, aplicarea de tehnologii si practici prietenoase mediului si de utilizare a energiei regenerabile.
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii
Masura sprijina: 1. Programe de formare profesionala de scurta durata (initiere, perfectionare si specializare), cu perioade diferentiate de pregatire, n functie de tematica cursului, grupul tinta si nivelul existent de pregatire al solicitantilor de formare profesionala n vederea mbunatatirii si perfectionarii cunostintelor privind competentele manageriale si tehnice n domeniul agricol, forestier si agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovatii, protectia mediului si agricultura ecologica, cunoasterea si respectarea conditiilor de eco-conditionalitate etc. 2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala. Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura au un caracter colectiv si nu individual.
227
Beneficiari Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activeaza n domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de padure) si industriei agro-alimentare. Beneficiarii directi, furnizori ai actiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a cunostintelor, sunt entitati publice sau private care activeaza n domeniul formarii profesionale a adultilor si/sau informarii si difuzarii de cunostinte. Evaluarea numarului: 5 beneficiari directi 130 de beneficiari final
Precizari privind actiunile eligibile *Actiuni imateriale: Tip de actiuni eligibile: 1. Oferirea de programele de formare profesionala care cuprind actiuni din domeniile agricol, silvic si alimentar, ca de exemplu: a) Diversificarea activitatilor n exploatatiile agricole, mbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor n agricultura n concordanta cu standardele Uniunii Europene; b) mbunatatirea si ncurajarea afacerilor; c) mbunatatirea cunostintelor privind protectia mediului; d) Pregatire tehnica (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelor cercetarii si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.); e) Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere; f) Dezvoltarea unor capacitati inovative n lantul agro-alimentar; g) nsusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu ntretinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului. 2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite ntruniri tematice, trguri, expozitii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile tehnologii aplicate n diferite sectoare, sau pentru actiuni de schimb de experienta etc.
228
Alte tipuri de actiuni eligibile (actiuni inovative): 1. Programe de instruire practica orientate catre membrii grupului de actiune locala Castra Traiana si catre echipa sa tehnica. Pentru implementarea acestei actiuni, se pot avea in vedere, de asemenea, si forme de instruire practica in situ al caror scop este reprezentat de asimilarea de noi cunostinte prin puterea exemplului, in ceea ce priveste proiecte realizate in alte zone, fie la nivel national, fie la nivel international. 2. Actiuni de orientare pentru sprijinirea potentialilor agenti economici cu scopul consolidarea initiativei antreprenoriale in cadrul unor noi activitati care sa diminueze dependenta de agricultura: agroturism, energie din surse alternative, marca de calitate a produselor traditionale, etc. 3. Actiuni de orientare pentru infiintarea de microintrepreinderi care au ca scop dezvoltarea activitatilor de transformare /comercializare a produselor traditionale cu o valoare adaugata. 4. Actiuni pentru introducerea noilor tehnologii in activitati non agricole: pepiniera de idei din partea tinerilor. 5. Cursuri de formare pentru administrarea de pagini web ce au ca scop comercializarea produselor traditionale si, asadar, extinderea canalelor de distributie. 6. Actiuni de formare a tinerilor pentru pastrarea identitatii teritoriului prin cunoasterea activitatilor traditioale si a modalitatilor de promovare. 7. Proiecte de formare pentru realizarea si marcarea unor rute turistice de interes pentru teritoriu: de exemplu zone piscicole, zone agorturistice 8. Actiuni de instruire pentru realizarea standardelor de calitate incluse in cadrul imaginii de marca teritoriale (meniuni si degustari, seminarii practice, etc) 9. Actiuni de formare pentru e-commerce in vederea accesului la un nou canal de distributie si la penetrarea unor piete noi; reevaluarea nisei de piata. 10. Actiuni de formare pentru realizarea de campanii de comunicare si difuziune a programului in teritoriu. *Actiuni materiale: Tip de actiuni eligibile: - nu este cazul Finantare Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 100% Preturile afisate sunt in euro. Numar de proiecte prevazute 20 Estimarea costului total pe masura 110.000 euro Contributia FEADRmasura 88.000 euro Contributia publica nationala 22.000 euro
Cost total mediu 5.500 euro
Contributia privata 0 euro
229
Anexa nr. 2 Masura 411 prin Masura 121- Modernizarea exploatatiilor agricole
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei Obiectiv Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie. Raportul cu strategia de dezvoltare Investitiile realizate pana in prezent in zona Castra Traiana nu au reusit dect ntr-o mica masura sa se adapteze nevoilor actuale ale pietei. Se impune astfel, mbunatatirea competitivitatii exploatatiilor, n special a celor de semisubzistenta care prin investitii n capital fix si prin introducerea tehnologiilor noi si performante vor conduce la transformarea unui numar mare de astfel de ferme n exploatatii agricole viabile.
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii n cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu utilaje si echipamente performante n raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind adaptarea constructiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare si cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole. Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde: a) mbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole; b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile; c) Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole; d) Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile n cadrul fermei; e) nfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pna la 5 ani) si regenerare pe cale vegetativa (lastari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcmi etc., n scopul producerii de energie regenerabila; f) Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii inclusiv a produselor traditionale la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora.
230
Beneficiari Tipuri de beneficiari - fermieri (Sunt exceptate de la sprijinul prin acesta masura organizatiile de producatori din sectorul legume si fructe pentru investitii sprijinite prin Pilonul I.) - Persoanele fizice neautorizate nca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pna la data ncheierii contractului de finanatare. - Grupurile de producatori si cooperativele pot fi beneficiari ai masurii cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri. Evaluarea numarului: 6 beneficiari
Precizari privind actiunile eligibile *Actiuni imateriale: Tip de actiuni eligibile: i. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate,taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate n legislatia nationala, achizitionarea de patente si licente (maxim 8% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii, si maxim 3% n cazul n care proiectul nu prevede realizarea constructiilor); *Actiuni materiale: Tip de actiuni eligibile: i.Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluznd investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului; ii. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; iii. Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari
231
tehnice n scopul asigurarii controlului calitatiila nivel de ferma, etc.; iv. Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor n vederea respectarii conditiilor de mediu; v. Achizitionarea sau achizitionarea n leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; vi. Achizitionarea sau achizitionarea n leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; vii. Investitii n apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol; viii. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinznd echipamente pentru vnzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.; ix. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica; x. Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.
Finantare Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 40% Sprijinul nerambursabil se va putea majora cu: 10% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori, cu vrsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finantare; 10% pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele prevazute la art. 36 litera (a), punctele (i), (ii), (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005; 10% pentru investitiile avnd drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele tipuri de operatiuni: mbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ngrasamntelor cu azotat, instalatii pentru tratamentul apelor reziduale n exploatatii agricole si n cadrul proceselor de prelucrare si comercializare. Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinata investitiilor n aceste doua tipuri de operatiuni;
Numar de proiecte prevazute 6
Cost total mediu
Estimarea costului total pe masura 300.000 euro
Contributia FEADRmasura 144.000 euro
Contributia publica nationala 36.000 euro
Contributia privata
50.000 euro
120.000 euro
232
Anexa nr. 2 Masura 411 prin Masura 122- Imbunatatirea valoarii economice a padurii Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei Obiectiv Cresterea valorii economice a padurilor tinnd cont de rolul multifunctional si managementul durabil al padurilor. Raportul cu strategia de dezvoltare Masura are ca efect cresterea valorii economice si ecologice a padurii din zona CASTRA TRAIANA prin ameliorarea compozitiei arboretelor cu specii valoroase, indigene, prin utilizarea de echipamente eficiente de recoltare si plantare, precum si prin desfasurarea altor activitati specifice n scopul gestionarii durabile a padurilor. Planurile de management sunt esentiale pentru identificarea categoriilor de lucrari necesare n vederea cresterii valorii economice a padurilor si de aceea, in zona grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA aceasta interventie se poate realiaza doar prin investitii consistente de-a lungul vrstei padurii. Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii Prin aceasta masura se sprijina investitiile n padurile care se supun regimului silvic si pentru care s-au elaborat planuri de amenajare silvica, potrivit legislatiei nationale si care sunt obligatorii. Sprijinul se va acorda proprietatilor forestiere pentru realizarea actiunilor si masurilor prevazute de planurile de amenajare silvica, sau strns legate de acestea si care contribuie la cresterea valorii economice a padurilor si pentru investitii n echipament de recoltare a produselor lemnoase. Producerea de puieti forestieri n pepinierele silvice este de asemenea sprijinita prin aceasta masura numai n conditiile n care pepiniera face parte din exploatatia forestiera si este situata n padure. Beneficiari Tipuri de beneficiari Proprietari privati de padure, persoane fizice sau asociatii ale acestora; b. Comunitati locale detinatoare de padure n comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asociatiile acestora; c. Comune, si municipalitati detinatoare de padure sau asociatiile acestora; d. Alte categorii de detinatori de padure diferite de proprietatea de stat, detinatori de padure independenti (biserici, spitale, scoli) si asociatiile acestora; e. Asociatii mixte din oricare din categoriile de mai sus. Evaluarea numarului: 6 beneficiari Precizari privind actiunile eligibile *Actiuni imateriale: Tip de actiuni eligibile: Pentru suprafete de padure mai mari de 1.000 ha: - Achizitionarea de echipamente software necesare pentru elaborarea documentatiei tehnice cerute de
233
reglementarile forestiere n vigoare. Indiferent de suprafata de padure: - Proiecte tehnice, taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, achizitionarea de patente si licente, n procent de maxim 10% din valoarea proiectului. *Actiuni materiale: Tip de actiuni eligibile: Pentru suprafete de padure mai mari de 10 ha: - Achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru suprafetele incluse n Catalogul National al materialelor forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere, Parinti de familii) si n suprafetele desemnate pentru conservarea resurselor genetice forestiere. - Achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru realizarea lucrarilor de ngrijire si conducere a arboretelor prevazute n planurile de amenajare (ex. plantari, descoplesiri, curatiri, combatere boli si daunatori). - Infiintarea de pepiniere forestiere, inclusiv achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru producerea de material forestier de reproducere de calitate, numai n cazuri exceptionale cum sunt acelea ca pepiniera sa faca parte din exploatatia forestiera si pe terenuri din fond forestier. Pentru suprafete de padure mai mari de 100 ha sau pentru asociatii care detin suprafete mai mari de 100 ha: - Achizitionarea de echipamente si masini necesare pentru activitatea de exploatare care au impact redus asupra mediului, altele dect masinile complexe cum ar fi harvesterurile, n vederea cresterii economice a padurilor. Indiferent de suprafata de padure: - Achizitionarea materialului de plantat, costurile de instalare a culturilor, pentru mbunatatirea structurii arboretelor n concordanta cu tipul natural fundamental de padure; - Refacerea arboretelor slab productive si substituirii celor derivate; - Realizarea lucrarilor de ngrijire si conducere a arboretelor prevazute n planurile de amenajare, incluznd raritura pre-comerciala;
Finantare Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 60% Sprijinul public (comunitar si national) acordat n cadrul acestei masuri nu va depasi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. n zonele defavorizate (LFA) si n siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile. Numar de proiecte prevazute 6 Cost total mediu 50.000 euro Estimarea costului total pe masura 300.000 euro Contributia FEADRmasura 144.000 euro Contributia publica nationala 36.000 euro Contributia privata
120.000 euro
234
Anexa nr. 2 Masura 411 prin Masura 142- Infiintarea grupurilor de producatori
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei Obiectiv ncurajarea nfiintarii grupurilor de producatori din sectorul agricol si silvic n vederea obtinerii de produse de calitate care ndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de productie unitare si sprijinirea accesului la piata a propriilor membri. Raportul cu strategia de dezvoltare n urma analizei relatiei dintre exploatatiile de subzistenta si semi-subzistenta cu piata, se impune, in zona CASTRA TRAIANA, identificarea oportunitatilor pentru o mai buna valorificare a productiei agricole. n contextul n care asocierea n grupuri de producatori a constituit o prghie n procesul de transformare a fermelor de semi-subzistenta n ferme familiale comerciale, aceasta masura este extrem de importanta.
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii Domeniul de actiune al masurii l constituie ncurajarea nfiintarii si functionarii administrative a grupurilor de producatori, recunoscute n conformitate cu prevederile legislatiei nationale n vigoare, ceea ce va conduce la: a) Adaptarea productiei la cerintele si exigentele pietei; b) Asigurarea comercializarii n comun a produselor, inclusiv pregatirea pentru vnzare, centralizarea vnzarilor si distributia produselor cu ridicata; c) Cresterea valorii adaugate a productiei obtinute n comun si o mai buna gestionare economica a resurselor si rezultatelor obtinute;
235
d) Stabilirea unor reguli comune n ceea ce priveste informatiile asupra productiei, n special cu privire la cantitate, calitate si tipul ofertei, acordndu-se o atentie deosebita produselor obtinute n cantitati corespunzatoare pentru industria prelucratoare si pentru reteaua de comercializare.
Beneficiari
Grupuri de producatori recunoscute oficial ncepnd cu 1 ianuarie 2007 pna la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislatiei n vigoare. Se exclud de la finantare grupurile de producatori, recunoscute preliminar, cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul national, precum si organizatiile de producatori din sectorul legume-fructe care beneficiaza de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum si organizatiile de producatori de hamei. Evaluarea numarului: 3 beneficiari
Precizari privind actiunile eligibile *Actiuni imateriale: Tip de actiuni eligibile: Sprijinul se acorda pentru grupurile de producatori recunoscute conform legislatiei nationale n vigoare, pentru urmatoarelor categorii: 1.Sectorul agricol: culturi de cmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi radacinoase cmp); horticultura ( flori, plante ornamentale); viticultura (vita de vie pentru vin ); cresterea animalelor pentru lapte; cresterea animalelor (excluznd laptele); granivore (porci si pasari); mixt (cresterea animalelor pentru lapte si carne/culturi vegetale si cresterea animalelor). 2.Sectorul forestier: produse lemnoase; produse nelemnoase
236
*Actiuni materiale (actiune inovativa) Tip de actiuni eligibile: - investitii pentru functionarea grupului de actiune locala ce costau in: achizitionarea de echipamente pentru prelucrarea si depozitarea productiei obtinute ; cheltuieli administrative.
Finantare Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 100% Sprijinul va fi calculat pe baza productiei comercializate anual de catre grupul de producatori, astfel: a) 5%, 5%, 4%, 3% si 2% din valoarea productiei comercializate de pna la 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an; b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% si 1,5% pentru valoarea productiei comercializate care depaseste 1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an. Sprijinul nu va putea depasi urmatoarele plafoane: 50.000 Euro (anul I) 50.000 Euro (anul II) 40.000 Euro (anul III) 30.000 Euro (anul IV) 30.000 Euro (anul V)
Cost total mediu
Contributia privata
50.000 euro
0 euro
237
Anexa nr. 2 Masura 411 prin Masura 312-Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-ntreprinderi
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei Obiectivul masurii vizeaza dezvoltarea durabila a economiei rurale prin ncurajarea activitatilor non-agricole, n scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale. Raportul cu strategia de dezvoltare n prezent n zona CASTRA TRAIANA , functiile economice depind aproape n ntregime, de existenta activitatilor agricole. Necesitatea restructurarii activitatilor la nivelul fermelor agricole mpreuna cu mbunatatirea capitalului fermelor comerciale si orientarea inevitabila catre o ocupare partiala n agricultura va determina eliberarea unei parti considerabile a fortei de munca din sectorul agricol. Aceasta situatie explica necesitatea crearii de locuri de munca alternative, precum si a surselor de venituri aditionale din activitati nonagricole, alaturi de reorientarea fortei de munca spre activitati non-agricole productive si catre dezvoltarea serviciilor pentru populatia rurala
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii
Sprijinul activitatilor non-agricole n spatiul rural prin intermediul dezvoltarii microntreprinderilor att nou create ct si existente. Actiunile prevad: i. Investitii n activitati non-agricole productive cum ar fi: - Industria usoara (obiecte de artizanat, ncaltaminte, lna, blana, tricotaje, produse de uz gospodaresc, produse odorizante etc.);
238
- n activitati de procesare industriala a produselor lemnoase - ncepnd de la stadiul de cherestea (ex. mobila); - Mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc. ii. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale nonagricole cu specific local (prelucrarea fierului, lnii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale etc.), precum si marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati). iii. Servicii pentru populatia rurala cum ar fi: - Servicii de croitorie, frizerie, cizmarie; - Servicii de conectare si difuzare internet; - Servicii de mecanizare, transport (altele dect achizitia mijloacelor de transport) protectie fitosanitara, nsamntare artificiala a animalelor; - Servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice. iv.Investitii n producerea de energie regenerabila - Achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile dect biocombustibilii.
Beneficiari Micro-ntreprinderile asa cum sunt definite n Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 si n legislatia nationala n vigoare35 (avnd mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale avnd o valoare de pna la 2,0 milioane Euro). Persoane fizice (nenregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pna la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca microntreprindere. Evaluarea numarului: 10 beneficiari
Precizari privind actiunile eligibile
*Actiuni imateriale: Tip de actiuni eligibile: Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea n leasing a acestora.
239
*Actiuni materiale: Tip de actiuni eligibile: Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor n scop productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achizitionarea n leasing a acestora);
Finantare Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 70%
Contributia publica nationala 70. 000 euro
Contributia privata 150.000 euro
240
Anexa nr. 2 Masura 413 prin Masura 313-ncurajarea activitatilor turistice
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei Obiectiv Dezvoltarea activitatilor turistice n zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural. Raportul cu strategia de dezvoltare Turismul rural din zona CASTRA TRAIANA nu este dezvoltat conform cererii pietei turistice interne si internationale; infrastructura turistica existenta nu raspunde pe deplin cerintelor turistilor din punct de vedere cantitativ si calitativ al spatiilor de cazare si a locurilor de recreere, confruntndu-se n prezent cu dificultati sub aspect tehnic, financiar si educational. Tocmai din acest motiv, sprijinul actiunilor din aceasta masura, vizeaza prioritar respectarea si promovarea principiilor de dezvoltare durabila. n acest context, extinderea ariei ofertei specifice, stimularea zonelor cu potential turistic ridicat va fi atent monitorizata, n timp ce, vor fi respectate n mod obligatoriu, masurile de protejare a mediului.
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii Sprijinul prin acesta masura vizeaza investitii n spatiul rural: componenta a) Investitii n infrastructura de primire turistica; componenta b) Investitii n activitati recreationale; componenta c) Investitii n infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc.; componenta d) Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Beneficiari Tipuri de beneficiari Micro-ntreprinderile ; - Persoane fizice (nenregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pna la data semnarii contractului de
241
finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca microntreprindere; - Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale n vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara58 realizate doar ntre comune si nfiintate conform legislatiei nationale n vigoare; - ONG-uri. Evaluarea numarului: 12 beneficiari
Precizari privind actiunile eligibile *Actiuni imateriale: Tip de actiuni eligibile: Pentru componenta c) i. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale; Pentru componenta d): i. Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor n scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare etc. Alte tipuri de actiuni eligibile (actiuni inovative): i. Realizarea de studii de piata preliminare pentru determinarea potentialului sectorului agroturistic in teritoriu, ca alternativa la activitatile rurale si in mod complementar pentru valorificarea produselor traditionale. *Actiuni materiale: Tip de actiuni eligibile: Pentru componenta a): i. Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-ntreprindere) avnd pna la 15 camere. Pentru componenta b)
242
i. Investitii private n infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, trasee pentru echitatie inclusiv prima achizitie de cai n scop turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurarea adaposturilor acestora (ca parte componenta a proiectului), rafting etc. Pentru componenta c) i. Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare n scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice; Se va imbina, in acest sens componenta turistica cu cea comerciala (de exemplu, prin promovarea, prin intermediul expozitiilor a diferitelor produse traditionale- actiune inovativa.) ii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica etc.;
Finantare Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): maxim 100% i. Pentru investitiile n interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi valoarea de 200.000 Euro/proiect; ii. Pentru investitiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pna la: - 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 70.000 Euro/proiect n cazul proiectelor de investitii n agro-turism; - 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investitii n turismul rural.
Contributia publica nationala 84. 000 euro
Contributia privata
180.000 euro
243
Anexa nr. 2 Masura 413 prin Masura 322- Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei Obiectivul general al masurii vizeaza mbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural n vederea realizarii unei dezvoltari durabile. Raportul cu strategia de dezvoltare Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural CASTRA TRAIANA este indispensabil legata de mbunatatirea serviciilor de baza ale zonei. De asemenea, pe teritoriul CASTRA TRAIANA exista un numar impresionat de obiective de patrimoniu, care necesita reabilitare. Asadar, accesarea acestei masuri se face necesara in cadrul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA.
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii n spatiul rural pentru: componenta a) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia rurala; componenta b) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural.
Beneficiari Tipuri de beneficiari: Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale n vigoare; Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate ntre doua sau mai multe comune nfiintate conform legislatiei nationale n vigoare; ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale n vigoare; Persoane fizice si juridice care detin n proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta c.
244
Evaluarea numarului: 17 beneficiari
Precizari privind actiunile eligibile *Actiuni imateriale: Tip de actiuni eligibile: Pentru componenta b): Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii; *Actiuni materiale: Tip de actiuni eligibile: Pentru componenta a): nfiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete); Renovarea cladirilor publice (ex.primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de trguri etc); Investitii n sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (n situatia n care este vorba de cladiri publice); Prima nfiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de ngrijire copii, batrni si persoane cu nevoi speciale; Investitii n constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora; Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale, inclusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale
245
traditionale n vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului. De asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare si montaj Pentru componenta b): Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B72 si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.); Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.
Finantare Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): maxim 100 % Sprijinul public (comunitar si national) acordat n cadrul acestei masuri va fi: a) de pna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare de profit, dar valoarea totala eligibila a proiectului. b) de pna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.
Cost total mediu
Contributia privata
40.000 euro
0 euro
246
Anexa nr. 2 Masura 421 Implementare proiectelor de cooperare
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei Obiectiv operaional - Participarea Grupurilor de Aciune Local la proiecte de cooperare Raportul cu strategia de dezvoltare Prezenta strategie are ca scop dezvoltarea zonei CASTRA TRAIANA. O forma de dezvoltare acestei zone o reprezinta si cunoasterea modului de actiune a unui alt grup de actiune locala. Asadar, prin actiuni de cooperare ce se pot materializa prin intermediul masurii 421, se pot realiza schimburi de informatii relevante cu privire la proiecte de succes, actiuni model si alte tipuri de activitati de cooperare ce pot aduce o valoare adaugata zonei CASTRA TRAIANA.
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii Domeniul de acoperire al masurii este reprezentat de proiecte de cooperare. Proiectele de cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte: a. Parteneriatul: implicarea partenerilor locali n operaiunile prevzute. b. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritorial, valoarea adugat a proiectului, coordonarea cu alte aciuni derulate, valorificarea experienei cooperrii din afara teritoriului. c. Tipul de proiect: Aciuni comune concrete (mai mult dect o intenie i/sau un schimb de experien ). d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnic, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie i organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului. e. Aspecte financiare: buget realist i coerent, plan de finanare, deviz, fezabilitate financiar, implicarea diverilor actori.
Beneficiari Teritoriul GAL CASTRA TRAIANA Evaluarea numarului: 4 proiecte de cooperare
247
Precizari privind actiunile eligibile *Actiuni imateriale: Tip de actiuni eligibile: actiuni de cooperare Cheltuieli eligibile - cheltuieli pentru pregtirea proiectelor de cooperare organizare misiuni tehnice, ntlniri, seminarii, activiti de traducere i interpretare, multiplicare documente, - cheltuieli de investiii pentru implementarea proiectelor comune - cheltuieli pentru proiecte comune de instruire *Actiuni materiale: Tip de actiuni eligibile: - nu este cazul
248
Anexa nr. 2 Masura 431.2 Funcionarea Grupului de Aciune Local, dobndirea de competene i animarea teritoriului
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei Masura 431 urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin: Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de Actiune Locala; Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala n vederea elaborarii si implementarii strategiilor de dezvoltare locala; Animarea teritoriului. Raportul cu strategia de dezvoltare Accesarea masurii 431.2 este necesara si oportuna pentru implementarea strategiei de dezvoltare a grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA. Asadar, aceasta masura ofera grupului posibilitatea de a functiona corect, asigurandu-i resurselor financiare necesare: inchirierii unor locatii, plata expertilor implicati in implementarea stategiei de dezvoltare locala, inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice si alte actiuni specifice functionarii gal.
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii Componenta a - Functionarea GAL (16%) Componenta b - Instruire si animarea teritoriului dupa selectia GAL (4%)
Beneficiari Tipuri de beneficiari Beneficiari Grupuri de Actiune Locala Evaluarea numarului: 1 beneficiar, prin trei actiuni (1 actiune = un buget anual)
249
Precizari privind actiunile eligibile *Actiuni imateriale: Tip de actiuni eligibile: Componenta a): Plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea strategiei de dezvoltare locala - Cheltuieli pentru nchirierea unor locatii - Cheltuieli pentru organizarea ntlnirilor - Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii postale), transport si plata utilitatilor (caldura, lumina, etc.) - Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala, seminarii etc. Componenta b): - Studii ale zonei - Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala - Instruirea personalului implicat n implementarea strategiei de dezvoltare locala - Evenimente de promovare - Instruirea liderilor locali *Actiuni materiale: Tip de actiuni eligibile: Componenta a) - Inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice, precum si a altor echipamente necesare pentru desfasurarea activitatilor GAL
250
CENTRALIZATORUL CRITERIILOR DE SELECTIE CS3.2.5, CS3.2.6 SI CS3.2.7
EVALUAREA CRITERIULUI DE SELECTIE CS3.2.5 Numar total de beneficiari/ masura Masura 411(prin 111) Masura 411(prin 121) Masura 411(prin 123) Masura 411(prin 142) Masura 413(prin312) Masura 413(prin313) Masura 413(prin322) Masura 421 Masura 431.2 TOTAL absolut TOTAL relativ (%) Din care: Numar de beneficiari tineri/ masura Din care: Numar de beneficiari tineri/ masura (%) 33,08% 33,33% 33,33% 33,33% 30,00% 33,33% 35,29% 33,33% nu se aplica 33,16%
130 6 6 3 10 12 17 3 nu se aplica 187 100%
43 2 2 1 3 4 6 1 nu se aplica 62 33,16%
*Pentru masuri 411 (prin 111) s-a luat in calcul numarul total de beneficiari finali.
251
Dupa cum se poate observa din tabelul si graficul de mai sus, mai mult de 30% dintre proiectele ce se vor implementa in cadrul grupului de actiune locala CASTRA TRAIANA sunt adresate tinerilor. In concluzie, se respecta criteriul de selectie CS3.2.5 recomandat de Minister.
252
EVALUAREA CRITERIULUI DE SELECTIE CS3.2.6 Numar total de proiecte/ masura Dintre care: proiecte care integreaza probleme de mediu 6 2 2 1 3 3 5 1 nu se aplica 23 29,87% Dintre care: proiecte care integreaza probleme de mediu (%) 30,00% 33,33% 33,33% 33,33% 30,00% 25,00% 29,41% 33,33% nu se aplica 29,87%
Masura 411(prin 111) Masura 411(prin 121) Masura 411(prin 123) Masura 411(prin 142) Masura 413(prin312) Masura 413(prin313) Masura 413(prin322) Masura 421 Masura 431.2 TOTAL absolut TOTAL relativ (%)
20 6 6 3 10 12 17 3 nu se aplica 77 100%
253
Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, mai mult de 25% dintre masurile ce se vor implementa in cadrul GAL CASTRA TRAIANA cuprind actiuni pentru protectia mediului. In concluzie, se respecta criteriul de selectie CS3.2.6 recomandat de Minister.
254
EVALUAREA CRITERIULUI DE SELECTIE CS3.2.6 Numar total de Dintre care: proiecte care Dintre care: proiecte care proiecte/ masura integreaza probleme de integreaza probleme de mediu mediu (%) Masura 411(prin 111) Masura 411(prin 121) Masura 411(prin 123) Masura 411(prin 142) Masura 413(prin312) Masura 413(prin313) Masura 413(prin322) Masura 421 Masura 431.2 TOTAL absolut TOTAL relativ (%) 20 6 6 3 10 12 17 3 nu se aplica 77 100% 6 2 2 1 3 3 5 1 nu se aplica 23 29,87% 30,00% 33,33% 33,33% 33,33% 30,00% 25,00% 29,41% 33,33% nu se aplica 29,87%
255
Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, mai mult de 50% dintre actiuni promoveaza, in cadrul GAL CASTRA TRAIANA, formele asociative. In concluzie, se respecta criteriul de selectie CS3.2.7 recomandat de Minister.
256
II.3. Planul de finantare

Anexa nr. 3 - Planul de finanare
Numele teritoriului :
Data ntocmirii planului :
Grupul de Actiune Locala CASTRA TRAIANA

11.11.2010 Sume n Ponderea msurii n planul de finanare Contribuii publice Cost total FEADER % din costul total % de contribuie FEADR 80% 48% 48% 80% 56% 56% 80% 80% 80% 67% 300.000 9% 300.000 9% 150.000 4% 500.000 15% 600.000 18% 680.000 20% 210.000 6% 570.000 17% 3.420.000 100% 100% 456.000 2.280.000 80% 67% 114.000 570.000 20% 17% 0 570.000 0% 17% 100% 168.000 80% 42.000 20% 0 0% 100% 544.000 80% 136.000 20% 0 0% 100% 336.000 56% 84.000 14% 180.000 30% 100% 280.000 56% 70.000 14% 150.000 30% 100% 120.000 80% 30.000 20% 0 0% 100% 144.000 48% 36.000 12% 120.000 40% 100% 144.000 48% 36.000 12% 120.000 40% Contribuii naionale Contribuii private
Denumirea msurii Suma 110.000 3% 411 (prin masura 121) 411 (prin masura 122) 411 (prin masura 142) 413 (prin masura 312) 413 (prin masura 313) 413 (prin masura 322) 421 431.2 100% %
Suma
Suma
Suma
411 (prin masura 111)
88.000
80%
22.000
20%
0%
TOTAL
100%
257
Anexa nr. 3 - Planul de finanare
Numele teritoriului :
Data ntocmirii planului :
Grupul de Actiune Locala CATRA TRAIANA

11.11.2010 Sume n lei Ponderea msurii n planul de finanare Cost total Contribuii publice FEADER Suma % Suma % Suma % Suma % Contribuii naionale Contribuii private
Denumirea msurii
% din costul total 3%
% de contribuie FEADR 80% 48% 48% 80% 56% 56% 80% 80% 80% 67%
411 (prin masura 111) 472.450 lei 1.288.500 lei 1.288.500 lei 644.250 lei 2.147.500 lei 2.577.000 lei 2.920.600 lei 901.950 lei 2.448.150 lei 14.688.900 lei 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 377.960 lei 618.480 lei 618.480 lei 515.400 lei 1.202.600 lei 1.443.120 lei 2.336.480 lei 721.560 lei 1.958.520 lei 9.792.600 lei 80% 48% 48% 80% 56% 56% 80% 80% 80% 67% 94.490 lei 154.620 lei 154.620 lei 128.850 lei 300.650 lei 360.780 lei 584.120 lei 180.390 lei 489.630 lei 2.448.150 lei 20% 12% 12% 20% 14% 14% 20% 20% 20% 17% 0 lei 515.400 lei 515.400 lei 0 lei 644.250 lei 773.100 lei 0 lei 0 lei 0 lei 2.448.150 lei 0% 40% 40% 0% 30% 30% 0% 0% 0% 17% 411 (prin masura 121) 9% 411 (prin masura 122) 9% 411 (prin masura 142) 4% 413 (prin masura 312) 15% 413 (prin masura 313) 18% 413 (prin masura 322) 421 431.2 TOTAL Zone de calculautomat 20% 6% 17% 100%
Curs valutar BCE din data de 12.11.2010: 1 euro=4,2950 lei
258
III. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI PARTENERIATULUI FUNCTIONAREA GAL-
PARTEA A V - A: PARTENERIATUL
III.1 III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidatura Parteneriatul public - privat CASTRA TRAIANA s-a constituit in forma prezenta in luna septembrie a anului 2010 la initiativa reprezentantului GAL CASTRA TRAIANA. Din cadrul parteneriatului fac parte 32 de membri: 6 reprezentanti ai partenerilor publici, 15 parteneri privati si 11 reprezentanti ai societatii civile. In total sunt cuprinse 11 localitati, comunele Perisani, Malaia, Berislavesti fiind reprezentate prin parteneri privati, iar Voineasa si Racovita prin organizatii ale societatii civile.
19% 34% Reprezentanti ai partenerilor publici Reprezentanti ai partenerilor privati Reprezentanti ai societatii civile 47%
Dupa cum se poate observa in imaginea de mai sus, parteneriatul public-privat CASTRA TRAIANA a respectat inca de la constituire criteriul referitor la ponderea partenerilor privati si ai
259
societatii civile, in sensul ca acestia s-au situat mereu peste pragul de 50% recomandat de Planul National de Dezvoltare Rurala si chiar peste pragul de 65% recomandat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru selectia potentialelor GAL-uri organizata in septembrie octombrie 2010.
In procesul de elaborare a stretegiei de dezvoltare locala au fost implicate in permanenta entitatile interesate atat publice, cat si private si ONG - din aria teritoriala a GAL CASTRA TRAIANA. Constituirea grupurilor de lucru care au reunit entitatile interersate in elaborarea strategiei de dezvoltare locala si prezentarea in permanenta a stadiului proiectului si a elaborarii Planului de Dezvoltare Locala a GAL CASTRA TRAIANA contribuie la indeplinirea criteriului de selectie nr. SCS 3.1.8 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Asadar, la constituirea GAL CASTRA TRAIANA, consultarea actorilor locali a tinut cont de: Implicarea tuturor entitatilor in pregatirea planului de dezvoltare locala; Diseminarea progresului inregistrat si a constrangerilor intampinate; De asemenea, pentru infiintare GAL CASTRA TRAIANA, au fost utilizate urmatoarele metode de consultare: Chestionare adresate actorilor locali; Intalniri/forumuri; Grupuri de lucru/focus grupuri; Expozitii la nivel local; Consultari cu sprijinul liderilor locali de opinie; Certificarea utilizarii acestor metode de consultare este proiectul implementat de catre GAL CASTRA TRAIANA pe submasura 431.1., faza 3. Pentru a face dovada proiectului implementat pe
260
aceasta submasura, se anexeaza raportul final de activitate avizat de catre OJPDRP Valcea, care cuprinde toate actiunile intreprinse in cadrul proiectului. Asadar, metodele de consultare utilizate au avut ca scop clarificarea urmatoarelor aspecte: Stabilirea etapelor de elaborare a Planului de Dezvoltare Local CASTRA TRAIANA; Coninutul acestora; Rezultatele ateptate; Principiile, modalitile si calendarul de lucru; Factorii relevani si parteneriatele necesare; Nevoile parteneriatului privind cooptarea de experi; Nivele de cooperare si parteneriat local, judeean, regional, naional i european; Modaliti de diseminare (consultarea populaiei, mijloace de comunicare in masa media, web site, brouri, ntlniri etc.); Contientizarea actorilor locali i a locuitorilor; Formarea echipei locale (identificarea si stabilirea structurii de lucru pe nivele, factori de decizie, echipa tehnica, factori consultativi, grupuri reprezentative, mijloacele de comunicare in masa etc.); Colectarea si structurarea datelor privind teritoriul CASTRA TRAIANA; Analiza datelor teritoriului CASTRA TRAIANA; Elaborarea analizelor (SWOT, analiza diagnostic) in cadrul teritoriului CASTRA TRAIANA; Formularea viziunii de dezvoltare si stabilirea obiectivelor strategice majore, Elaborarea de versiuni pentru viziunea de dezvoltare; Diseminarea rezultatelor analizelor i a consultrii cetenilor privind viziunea de dezvoltare prin chestionare, ntlniri,etc. (rezultatele consultrii se vor valida in selectarea variantei finale a formulrii viziunii si a obiectivelor strategice majore aferente); Detalierea obiectivelor strategiei propuse in sub-obiective - pe baza scheletului iniial (viziune si obiective strategice majore) se vor detalia sub-obiectivele; Analiza factorilor cheie (factori instituionali, organizaionali, a comunitii, privind interesul si capacitatea in implementarea strategiei) din teritoriul CASTRA TRAIANA; Analiza reglementrilor locale, naionale i europene (cu privire la facilitarea implementrii
261
strategiei de dezvoltare, propuneri de abordare a instrumentelor, a masurilor necesare pentru implementarea strategiei); Analiza resurselor necesare si disponibile in vederea implementrii strategiei (umane, instituionale, de organizare, de reglementare, de teren, financiare - propuneri de abordare a articularii resurselor in vederea implementrii strategiei); Elaborarea sistemului de monitorizare, evaluare si control a procesului de implementare a strategiei (pachetul de indicatori aferent obiectivelor, sub-obiectivelor, programelor si proiectelor, sisteme de baze de date disponibile la nivel local, sisteme de luare a deciziilor in parteneriat privind implementarea strategiei);
Avand in vedere complexitatea si noutatea Leader, GAL CASTRA TRAIANA a urmarit realizarea diseminarii informatiilor prin metode diferite, astfel incat gradul de insusire a acestora sa fie cat mai mare. Acest lucru a contribuit de asemenea la la indeplinirea criteriului de selectie nr. SCS 3.1.8 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Membrii GAL CASTRA TRAIANA s-au implicat si in alte tipuri de activtati de animare a teritoriului si de implicare a populatiei in elaborarea strategiei de dezvoltare a grupului si anume: - comitete de consultare periodice realizate de catre fiecare membru al parteneriatului cu locuitorii din comuna de resedinta; - animarea teritoriului de catre fiecare membru semnatar al acordului de parteneriat; De asemenea, s-au implicat in mod activ in propagarea in randul populatiei rurale a informatiilor referitoare la Leader si GAL, la posibilitatile si oportunitatile pe care implementarea Axei Leader le deschide Romaniei in general si zonei GAL CASTRA TRAIANA in special.
Toate aceste actiuni descrise mai sus au contribuit la indeplinirea criteriului de selectie nr. SCS 3.1.8 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
262
In ceea ce priveste actiunile propuse in cadrul Planului de Dezvoltare Locala, GAL CASTRA TRAIANA, si impreuna cu acesta, entitatile publice, private si ale societatii civile, garanteaza capacitatea de gestionare necesara pentru a-si asuma co-responsabilitatea implementarii acestora. Experienta in gestionarea proiectelor europene prezentata la punctul II.2.1.9, alocarea corecta a resurselor umane si materiale ale GAL CASTRA TRAIANA, precum si impartirea responsabilitatilor realizarii actiunilor necesare implementarii Planului intre membrii parteneriatului, dau o asigurare in plus pentru derularea strategiei si indeplinirea obiectivelor acesteia. Faptul ca fiecare entitate care face parte din cadrul parteneriatului va avea gradul sau de implicare in realizarea obiectivelor se explica prin faptul ca fiecare entitate are un reprezentant in cadrul parteneriatului. Astfel, entitatile publice locale care fac parte din cadrul GAL CASTRA TRAIANA, datorita omogenitatii teritoriului din punct de vedere fizico-geografic, economic si social vor derula si in mod individual proiecte si actiuni similare ca si activitati si obiective. In ceea ce priveste reprezentativitatea privata in cadrul GAL CASTRA TRAIANA, participantii in cadrul grupului sunt entitati juridice care reprezinta diferite sectoare de activitate: servicii, comert, mediu, agricultura, etc., sau deruleaza activitati complementare importante pentru dezvoltarea teritoriului din care fac parte, respectiv teritoriul GAL CASTRA TRAIANA, ceea ce aduce o asigurare in plus pentru caracterul integrator al strategiei de dezvoltare locala propusa de GAL CASTRA TRAIANA. Astfel intre membrii parteneriatului se afla urmatoarele entitati: - 6 autoritati publice locale; - 13 societati cu raspundere limitata; - 1 persoana fizica autorizata; - 1 intreprindere familiala; - 11 organizatii non-guvernamentale.
263
III.2 Prezentarea parteneriatului decizional
III.2.1 Descrierea partenerilor

Parteneriatul public privat CASTRA TRAIANA este format din 32 de membri impartiti intre sectorul public, privat si societate civila conform situatiei de mai jos: PARTENERI PUBLICI Instituia Funcia Primaria Daesti Primar Primaria Brezoi Primar Primaria Bujoreni Primar Primaria Muereasca Primar Primaria Salatrucel Primar Primaria Suici (Arges) Primar
Nr. 1 2 3 4 5 6
Nume i prenume Dobre Ion Robert Schell Alexandru Rou Ion Ungureanu Dumitru Drghici Constantin Iatagan
Tip* /Observaii Administratie Administratie Administratie Administratie Administratie Administratie
PARTENERI PRIVATI Nume i prenume Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Mihai Florin Buican Laureniu Cornea Phulpin Damien Popa Gheorghe Florinel Ileana Dumitrescu Elena Daniela Ionescu Ctlin Georgescu Nicolae V. Mihlcioiu Ecaterina Dumitrescu (fosta Petria) Laureniu Puiu Constantin Iordnescu Daniela Moga Anamaria Buag Constantin Buican Vasile Vancea Instituia SC Dendros SRL (Perisani) SC Depal SRL (Deti) SC Corom Export SRL (Deti) SC Luxorcomp SRL (Deti) SC Mobipart SRL (Deti) SC.Danioniforest.SRL (Daesti) SC Georgescu Family SRL (Muereasca) SC Florionix SRL (Muereasca) SC Aurica SRL (Deti SC Alimixt SRL (Bujoreni) SC Ircom SRL (Bujoreni) Farmacia Moga SRL (Mlaia) Anaind Forest SRL (Berislveti) PFA Buican Constantin (Perisani) ntreprindere Familial Vancea Vasile (Sltrucel) Funcia Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Administrator Tip* /Observaii Privat Privat Privat Privat Privat Privat Privat Privat Privat Privat Privat Privat Privat Privat Privat
264
ONG Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Nume i prenume Mihaela Efrim Mircea Onica Ion Popescu Dumitru Drghici Gheorghe Grozavu Alina Valentina Dobre Gabriel Marcu Gheorghe Spori Minodora Irimia Cerin Georgiana Branea Gheorghe oflc Instituia Fundatia Comunitatea pentru Dezvoltare Locala (Brezoi) Asociatia Pro Turism Nedeea Valceana (Brezoi) Asociaia cresctorilor de bovine (Deti) Asociatia locala a crescatorilor de animale ovine bovine si albine Salatrucel (Sltrucel) Asociaia Rudarilor Valea lui Stan (Brezoi) organizaie a grupului de minoriti etnice Asociaia Pro Dezvoltare (Deti) Asociaia EcoDialog 21 (Brezoi) Asociaia Clubul de Turism Ecologic Montan Lotru Voineasa Asociaia Odaia Creativ (Brezoi) Asociaia Und Verde (Brezoi) Obtea monenilor Srcineti Balota (Racovia) Funcia Asociat Tip* /Observaii SOCIAL
Asociat Asociat Asociat Asociat Asociat Asociat Asociat Asociat Asociat
SOCIAL SOCIAL SOCIAL SOCIAL SOCIAL SOCIAL SOCIAL SOCIAL SOCIAL
Dupa cum se poate observa, GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriul de selectie SCS 2.1. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul prezentei in cadrul parteneriatului a unei organizatii a minoritatilor etnice, in speta o asociatie a rromilor.
Avand in vedere importanta prezentei tinerilor in cadrul GAL CASTRA TRAIANA, o parte din entitatile semnatare ale acordului de parteneriat vor fi reprezentate in cadrul Adunarii Generale de catre tineri sau femei. In ceea ce priveste procentul prezentei acestora in cadrul GAL CASTRA TRAIANA situatia este urmatoarea:
265
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
TINERI Elena Daniela Ionescu Ecaterina Dumitrescu (fosta Petria) Anamaria Buag Minodora Irimia Cerin Georgiana Branea Alina Valentina Dobre Constantin Buican Laurentiu Puiu Catalin Georgescu Constantin Iatagan Laureniu Cornea Phulpin Damien Vasile Vancea
FEMEI Elena Daniela Ionescu Ecaterina Dumitrescu (fosta Petria) Anamaria Buag Minodora Irimia Cerin Georgiana Branea Alina Valentina Dobre Mihaela Efrim Ileana Dumitrescu Daniela Moga
Asadar, dupa cum se poate observa, dintr-un numar total de 32 de organizatii, 13 sunt reprezentate de tineri si 9 de femei. Prin urmare, 41% din reprezentantii legali ai organizatiilor ce formeaza GAL CASTRA TRAIANA sunt tineri, iar 28% sunt femei, dupa cum o demonstreaza si graficul de mai jos.
28%
41%
59%
72%
Reprezentanti tineri
Alti reprezentanti
Reprezentanti femei
Alti reprezentanti
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriile de selectie SCS 2.2. si SCS 2.3. fixate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul reprezentarii echilibrate a tinerilor 41% si a femeilor 28%.
266
De asemenea, in randul membrilor parteneriatului public privat GAL CASTRA TRAIANA sunt prezente si: organizatii agricole, ale sectorului forestier, reprezentanti ai sectorului economic si ai organizatiilor de mediu, minoritati, astfel incat toate sectoarele responsabile de dezvoltarea viitoare a mediului rural au reprezentare. Nr. crt. 1 Categoria reprezentanilor Denumirea societii comerciale / ONG Reprezentani ai organizaiilor agricole Asociatia locala a crescatorilor de animale ovine bovine si albine Salatrucel (Sltrucel) Obtea monenilor Srcineti Balota (Racovia) Anaind Forest SRL (Berislveti) 3 4 Reprezentani ai sectorului economic Reprezentani ai minoritilor etnice SC Georgescu Family SRL (Muereasca) Asociaia Rudarilor Valea lui Stan (Brezoi) - organizaie a grupului de minoriti etnice Asociaia EcoDialog 21 (Brezoi) Asociatia Pro Turism Nedeea Valceana (Brezoi) Asociaia Clubul de Turism Ecologic Montan Lotru Voineasa
A se consulta, prentru verificarea datelor, anexele planului de dezvoltare locala (actele constitutive ale partenerilor).
Reprezentani ai sectorului forestier
Reprezentanti ai sectorului mediu
GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriul de selectie SCS 2.4. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul prezentei in cadrul parteneriatului a reprezentantilor organizatiilor agricole, sectorului forestier, sectorului economic si a unei organizatii de mediu.
267
In procesul de monitorizare si implementare a Planului de Dezvoltare Locala al GAL CASTRA TRAIANA, fiecare partener va fi prezent direct sau prin intermediul reprezentantului desemnat. De asemenea, fiecare dintre parteneri isi va desemna cate un supleant care sa il inlocuiasca. GAL CASTRA TRAIANA este responsabil de implementarea actiunilor din cadrul Planului de Dezvoltare Locala al teritoriului pe baza caruia a fost selectat si de indeplinirea obiectivelor asumate prin intermediul acestuia. Va asigura, pe de o parte, monitorizarea activitilor care se desfasoara in cadrul grupului, iar pe de alta, coordonarea activitilor legate de colectarea indicatorilor de rezultat i a celor de impact, relevani pentru monitorizarea i evaluarea eficient a Planului de Dezvoltare Locala. GAL CASTRA TRAIANA va asigura de asemenea respectarea obligaiilor privind publicitatea si evaluarea Planului de Dezvoltare Locala si ntocmirea rapoartelor privind progresul realizat. GAL CASTRA TRAIANA va controla calitatea implementrii Planului de Dezvoltare Locala pentru asigurarea bunei funcionri a ntregului sistem de management, a corectitudinii i conformitii punerii n aplicare a Planului de Dezvoltare Locala. Participarea partenerilor GAL CASTRA TRAIANA si in general a populatiei ce face parte din aria sa teritoriala la luarea deciziilor se face prin intermediul organelor de conducere. Astfel, in urma constituirii ca si asociatie in conformitate cu Ordonanta de Guvern nr. 26 / 2000 cu privire la asociatii si fundatii, componenta organelor de conducere ale acesteia vor facilita o participare directa a asociatilor la luarea deciziilor. Adunarea Generala a GAL CASTRA TRAIANA formata din 32 de membri, reprezentanti ai sectoarelor public, privat si societate civila, este organismul suveran si suprem al grupului care concepe si planifica strategia grupului. Numarul reprezentantilor entitatilor publice in cadrul Adunarii Generale a GAL CASTRA TRAIANA este de 6, iar numarul reprezentantilor entitatilor private si ale societatii civile este de 26 asigurandu-se astfel un procent de reprezentativitate de 81% pentru reprezentantii partenerilor privati si a societatii civile.
268
Ponderea partenerilor publici si privati

19%
Reprezentanti privati Reprezentanti publici
81%
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 2.5. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul ca partenerii privati si ai societatii civile reprezinta mai mult de 65% din totalul partenerilor. Avand in vedere numarul mare de membri ai parteneriatului, cat si suprafata teritoriala destul de mare, vor fi delegate Consiliului Director sarcinile executive legate de gestionarea grupului si a activitatilor acestuia. Astfel, Consiliul Director este organismul responsabil de gestionarea, administrarea si reprezentarea parteneriatului GAL CASTRA TRAIANA. Componenta Consiliului Director al GAL CASTRA TRAIANA va fi de 5-9 membri, iar numarul reprezentantilor entitatilor publice in cadrul Consiliului Director al Gal CASTRA TRAIANA nu depaseste procentul de 49% din numarul total al membrilor acestuia. Numarul aparent redus de membri ce fac parte din Consiliul Director nu trebuie inteles ca o reducere a reprezentativitatii teritoriilor in cadrul grupului, pentru ca dintr-un numar de 32 de membrii ai parteneriatului, 5 - 9 fac parte din Consiliul Director. In acest mod este configurat un organism mai flexibil si operativ care va raspunde cu mai multa usurinta necesitatilor si problemelor legate de
269
implementarea Planului de Dezvoltare Locala.
III.2.2 Crearea i funcionarea GAL - ului

Functionarea generala a GAL CASTRA TRAIANA este reglementata in concordanta cu Ordonanta de Guvern nr. 26 / 2000 cu privire la asociatii si fundatii. GAL CASTRA TRAIANA isi asuma elaborarea si implementarea Planului de Dezvoltarea Locala in teritoriul sau, plan care are drept scop dezvoltarea socio-economica a zonei descrisa la capitolul I al prezentei strategii. Dupa selectarea in cadrul apelului de selectie organizat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, GAL CASTRA TRAIANA devine beneficiarul de drept al ajutorului inclus n abordarea Leader, si va fi cel care va gestiona regiunea in baza Planului de Dezvoltare Locala prin intermediul beneficiarilor finali ai ajutorului, cei care vor aciona ca promotori ai proiectelor susinute. De asemenea, GAL CASTRA TRAIANA actioneaza ca organism intermediar intre DADR Valcea, CRPDRP si beneficiarii finali ai proiectelor, doar n cazul n care nu sunt ei nii beneficiarii finali, n acest scop exercitand urmtoarele funcii n teritoriu: o face publicitate Planului de Dezvoltare Locala, prin intermediul partenerilor si, site-ul, mass-media, etc, si da persoanelor interesate informaii i sfaturi de care au nevoie cu privire la schema de Leader; aceste informaii vor fi furnizate att n mod direct la sediul central al GAL CASTRA TRAIANA, cat i prin intermediul internet, media si mass-media; o incurajeaza i promoveaza punerea n aplicare a investiiilor n cadrul abordrii Leader, un rol important n aceast directie avandu-l informrile cu diverse grupuri din teritoriu, promovarea direct de ctre grup, sau prin partenerii si; o orienteaza punerea n aplicare a abordrii Leader spre cele mai bune investiii care s contribuie la dezvoltarea teritoriului, conform Planului de Dezvoltarea Locala; o pune n aplicare proiecte n mod direct, dac acest lucru poate ajuta la dezvoltarea zonei; o particip cu alte Grupuri de Aciune Local la proiecte de cooperare;
270
Obligatiile GAL CASTRA TRAIANA o sa tina contabilitatea in conformitate cu legislatia nationala in vigoare; o sa faciliteze verificarea tuturor aciunilor sale de ctre Comisia Europeana i alte organisme sau autoriti la nivel comunitar, naional sau judetean i, n special, controalele efectuate de care Ministerul Agriculturii si Agentiei de Plati; o sa participe la toate reuniunile convocate de ctre Autoritatea de gestionare a fondurilor Leader sau alt autoritate a PNDR; o aa asigure o publicitate adecvat a Planul de Dezvoltare Locala la nivel judetean, regional si national att n ceea ce privete diferitele msuri susinute cat si a diferitelor etape ale procedurilor de acordare i plat a ajutorului. ndeplinirea acestei obligaii se realizeaza dupa cum urmeaza: Ministerul Agriculturii, Grupurile de Aciune Local i beneficiarii finali ai ajutorului vor aplica diverse materiale informative i scheme de publicitate pentru proiecte in conformitate cu manualul de identitate vizuala; in caz de nendeplinire de ctre beneficiarii finali a obligaiilor lor n materie de publicitate, li se va retrage ajutorul financiar; instutiile locale, intreprinderile i asociaiile ca parti ale GAL CASTRA TRAIANA vor facilita distribuirea de informatii si publicatii n consiliile locale, consiliile de administraie si adunarile generale; o sa faca parte din Reeaua Naional de Dezvoltare Rurala; o sa participe la cel puin un proiect de cooperare; o sa actioneze intotdeauna respectand principiile de cooperare, obiectivitate, imparialitate, eficacitate, eficien, transparen, publicitate i libera concurena; o in cazul n care este destinatarul final al ajutorului, sa isi indeplineasca obligaiile care revin oricarui beneficiar final; Incompatibilitati Poziia de Responsabil administrativ sau coordonator al GAL CASTRA TRAIANA este incompatibil cu orice alta activitate publica sau privata, care se efectueaza cu norm ntreag. Cu toate acestea, Grupul de Actiune Locala poate autoriza exercitarea unor activitii, cu condiia ca acestea sa nu
271
aduca atingere autonomiei i independenei managerului sau coordonatorului GAL. Restul personalului de executie al GAL CASTRA TRAIANA este obligat s informeze Consiliul Director al GAL CASTRA TRAIANA cu privire la orice alte activiti aductoare de venituri pe care le desfasoara atat pe cont propriu cat si in calitate de angajai, n scopul de a verifica sa nu exist nicio incompatibilitate ntre interesele individuale i cele ale GAL CASTRA TRAIANA. Responsabilul financiar i cel administrativ nu pot deine alte functii publice sau private care pot interfera cu autonomia i independena cu care trebuie sa ii exercite atributiile in cadrul GAL CASTRA TRAIANA, cu excepia celor care le corespund ca functionari publici ai primariilor. Incompatibilitatea trebuie declarata organismului care l-a desemnat intr-o astfel de functie. Abtineri Membrii responsabili cu luarea deciziilor, cat i coordonatorul i personalul tehnic al GAL CASTRA TRAIANA nu va interveni n gestionarea ajutorului financiar in oricare dintre urmtoarele situatii: o are interese personale in materie; o este primar sau oficial al primariei care solicita ajutorul financiar; o este manager sau membru al intreprinderii, asociaiei sau a entitii care solicita ajutorul financiar; o are interese litigioase nesolutionate cu solicitantul ajutorului financiar; o are legaturi de consangvinitate sau afinitate pana la gradul al patrulea inclusiv cu oricare dintre prile interesate in solicitarea de ajutor financiar sau este asociat cu acestiap; o exista prietenie intim sau dumnie fata de persoanele interesate in solicitarea ajutorului financiar; o a participat n calitate de martor sau expert n cadrul procedurii n cauz; o are relaii profesionale cu persoana fizic sau juridic direct interesate n materie, sau au avut n ultimii doi ani relatii profesionale de orice fel cu respecivele persoane; Atunci cnd unul dintre membrii responsabili cu luarea deciziilor se afla in una sau mai multe dintre situatiile prezentate mai sus este obligat sa se abtina, motivul si abtinerea fiind prevazute n mod expres n procesul-verbal al sesiunii n cauz.
272
n cazul n care motivele de abinere se refera la coordonatorul GAL CASTRA TRAIANA sau la personalul tehnic al grupului, motivele se prezinta, n scris, Consiliului director, care va decide cu privire la abtinere, i va desemna o persoana care o va nlocui n procesul de luare a deciziilor in cazul respectiv. Solicitanii ajutorului financiar pot recuza una sau mai multe persoane insarcinate cu luarea deciziilor sau alte categorii de personal din cadrul GAL CASTRA TRAIANA in orice moment n cursul procedurii, n cazul n care consider c acestea se afla in una din situatiile de abtinere enumerate mai sus. n cazul n care exist solicitare de recuzare a coordonatorului GAL CASTRA TRAIANA sau a personalului tehnic, motivele se prezinta n scris Consiliului director, care va decide cu privire la recuzare in termen de cel mult 3 zile. Organele de conducere care functioneaza la nivelul GAL CASTRA TRAIANA, sunt urmatoarele: 1) Adunarea generala; 2) Consiliul director; 3) Cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori; 4) Comitetul de selectare a proiectelor; 5) Compartiment administrativ Responsabilitatile fiecarui organ de conducere a GAL CASTRA TRAIANA pentru procesul de gestionare si implementare a Planului de Dezvoltare Locala sunt prezentate detaliat mai jos.
1) Adunarea generala Este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatiilor. Sedintele Adunarii Generale sunt ordinare sau extraordinare. Adunarea Generala Ordinara se convoaca cel putin o data pe an, in primul trimestru. Competenta Adunarii generale cuprinde:
273
a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL CASTRA TRAIANA; b) Aprobarea si modificarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil; c) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selectie; d) Alegerea si revocarea cenzorului; e) Revocarea ajutoarelor financiare; f) Aprobarea Regulamentului intern Regulile privind organizarea si functionarea Adunarii generale se stabilesc prin statut. Adunarea Generala extraordinara se convoaca ori de cate ori este nevoie la initiativa Consiliului Director al GAL CASTRA TRAIANA sau daca exista solicitare scrisa din partea a cel putin o treime dintre membrii. In cazul in care se convoaca la solicitarea membrilor, Adunarea Generala se va tine in termen de cel mult doua luni de la primirea solicitarii scrise. Adunarea Generala Extraordinara se poate convoca pentru: Modificarea statutului sau a regulamentului intern; Numirea sau revocarea membrilor Consiliului Director; Aprobarea strategiei de dezvoltare; aprobarea si modificarea bugetului de venituri si cheltuieli de functionare si a bilantului contabil; alegerea sau revocarea membrilor Comitetului de Selectie si aprobarea functionarii acestuia; alegerea si revocarea cenzorului; revocarea ajutoarelor financiare; Data, ora si ordinea de zi ale Adunarii Generale se vor comunica in scris tuturor membrilor sai cu cel putin 15 zile inainte de termenul fixat. Pentru Adunarea Generala Extraordinara motivul si ordinea de zi se comunica cu cel putin 10 zile inainte de convocare. In cadrul sedintelor Adunarii Generale se vor discuta numai problemele puse pe ordinea de zi de
274
catre Consiliul Director. In conditiile in care cel putin 50% plus unu din numarul membrilor prezenti ar dori sa puna in discutie Adunarii Generale alte probleme decat cele stabilite prin ordinea de zi, acestia le vor comunica, spre aprobare, Consiliului Director cu cel putin 4 zile inaintea zilei fixate pentru convocarea Adunarii Generale. Refuzul Consiliului Director de a nu admite vreuna din aceste propuneri se va consemna in procesul verbal si se va aduce la cunostinta Adunarii Generale. Adunarea Generala convocata cu respectarea prevederilor de mai sus este legal constituita daca sunt prezenti o treime din numarul membrilor activi sau al reprezentantilor lor. Hotararile Adunarii Generale se iau cu majoritatea simpla de 50% plus unu din numarul membrilor prezenti. Fiecare membru activ are dreptul la un vot in Adunarea Generala Hotaririle luate de Adunarea Generala in limitele legii, ale actului constitutiv si statutului sunt obligatorii chiar si pentru membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat impotiva. 2) Consiliul director Consiliul Director al GAL CASTRA TRAIANA este organul de conducere si de administrare al acesteia care asigura realizarea scopului si obiectivelor GAL CASTRA TRAIANA. De asemenea, Consiliul Director asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale. Regulile generale privind organizarea si functionarea Consiliului Director se stabilesc prin statut. Consiliul Director isi va elabora un regulament intern de functionare. Consiliul Director este alcatuit din membrii numiti de catre Adunarea Generala El poate fi alcatuit si din persoane din afara GAL CASTRA TRAIANA, in limita a cel mult o patrime din componenta lui. Consiliul Director este format din 5-9 membri si functioneaza pe o durata de 4 ani, perioada in care asigura nemijlocit conducerea GAL CASTRA TRAIANA. Membrii Consiliului Director pot fi
275
realesi. Sedintele Consiliului Director sunt legal intrunite in prezenta a cel putin 50% plus unu din numarul membrilor sai. In exercitarea competentei sale, Consiliul Director are urmatoarele responsabilitati: a) programeaza si gestioneaza activitatile GAL CASTRA TRAIANA; b) apararea si gestionarea intereselor grupului; c) programeaza gestionarea administrativa, economica si financiara a GAL CASTRA TRAIANA, in conformitate cu obiectivele pe care trebuie sa le indeplineasca direct sau indirect; d) lansarea apelurilor de selectie pentru proiecte; e) propunerea de soluionare provizorie a acordarii unui ajutor financiar; f) propunerea de soluionare definitiva de acordare a ajutorului financiar; g) aprobarea proiectelor care vor fi puse n aplicare de ctre GAL CASTRA TRAIANA; h) studierea i aprobarea de modificare a investiiilor, dac este necesar; i) acordarea perioadelor de prelungire a implementarii proiectelor; j) propunerea de modificare a cheltuielilor de funcionare a GAL CASTRA TRAIANA in cadrul bugetului; k) prezentarea catre Adunarea Generala a raportului de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectele GAL CASTRA TRAIANA; l) incheierea de acte juridice in numele si pe seama GAL CASTRA TRAIANA; m) aprobarea organigramei si politicii de personal ale GAL CASTRA TRAIANA, daca prin statut nu se prevede altfel; n) propune Adunarii Generale excluderea acelor membri care nu isi indeplinesc obligatiile sau desfasoara o activitate care prejudiciaza GAL CASTRA TRAIANA; o) indeplinirea oricaror alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunarea Generala. Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.
276
3) Cenzorul Daca numarul asociatiilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoana din afara GAL. Cenzorul asigura controlul financiar intern al GAL CASTRA TRAIANA. In realizarea competentei sale, Cenzorul indeplineste urmatoarele atributii: a) verifica modul in care este administrat patrimonial GAL CASTRA TRAIANA; b) intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale; c) poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot; d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala. 4) Comitetul de selectie al proiectelor La nivelul GAL CASTRA TRAIANA functioneaza un Comitet de Selectie, format din membri GAL, care este responsabil cu selectarea proiectlor depuse in cadrul GAL. Comitetul de selectie al proiectelor va fi alctuit din 5-15 persoane, reprezentani ai autoritilor i organizaiilor care fac parte din parteneriat, in functie de numarul partenerilor care fac parte din cadrul GAL. La capitolul Masura din cadrul Planului de Dezvoltare Locala au fost prezentate conditiile generale si specifice, ca si criteriile de selectie a proiectelor pentru fiecare masura in parte. n ceea ce privete selecia proiectelor n cadrul GAL, se va aplica regula dublului cvorum, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca n momentul seleciei s fie prezeni cel puin 50% din parteneri, din care peste 50% s fie din mediul privat i societate civil. Pentru transparena procesului de selecie a proiectelor n cadrul GAL i totodat pentru efectuarea activitilor de control i monitorizare, la aceste selecii va lua parte i un reprezentant al Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale de la nivel judeean (DADR). Dac unul din proiectele depuse pentru selectie, aparine unuia din membrii comitetului, n aceast
277
situaia persoana (organizaia) n cauza nu are drept de vot i nu va particip la ntlnirea comitetului respectiv. Acesta trebuie s se reuneasca cu 30 de zile inainte de data limit pentru primirea cererilor de ajutor financiar. Comitetul va evalua toate dosarele masura cu masura, urmarind ordinea de intrare a solicitarilor. Dupa evaluarea dosarelor, se va elabora un raport scris care cuprinde o list pentru fiecare dintre msuri, cu punctajul pentru fiecare dosar, sortate de la punctajul cel mai mare la punctajul cel mai mic. Raportul este semnat de ctre toi membrii Comitetului. 5) Compartimentul administrativ Compartimentul administrativ poate fi format din urmatorii membrii: Responsabil administrativ (Coordonatorul) care coordoneaz activitatea GAL att
sub aspect organizatoric ct i al respectrii procedurilor de lucru; Responsabil financiar contabil care se ocup de supravegherea i controlul
gestiunii financiar contabile a GAL-ului; Animatori ce desfoar activiti de animare pentru promovarea aciunilor GAL; Sector tehnic care are ca sarcin verificarea i selecia proiectelor ce se vor
implementa; sunt persoane specializate pe diverse domenii de activitate care au sarcina de a verifica si selecta proiectele ce se vor implementa; Consultani externi in funcie de necesitile GAL pentru buna desfurare a
activitilor GAL; Angajat pentru activiti de secretariat;
Responsabilul administrativ (Coordonatorul) este conducatorul echipei tehnice a GAL CASTRA TRAIANA. In calitatea sa poate cere beneficiarilor de ajutoare financiare documente si informatii despre stadiul implementarii proiectelor n orice stadiu al implementarii acestora. mpreun cu echipa tehnic verifica daca s-au deschis sau nu investiiile. Responsabilul administrativ are urmatoarele functii:
278
n etapa de verificare a acordarii ajutorului financiar: - Existena apelului aprobat de ctre organismul competent; - Pentru fiecare caz n parte, respectarea criteriilor de eligibilitate cerute pentru destinatarul final al ajutorului financiar, n special, urmtoarele aspecte: - Existena unei cereri scrise de ctre destinatarul final adresata n timp util; - Existena unei dovezi ca nu a initiat inca cheltuieli sau de investiii; - Existena unui memoriu tehnico-economic i stabilirea relevana sale pentru criteriile de evaluare stabilite n Planul de Dezvoltare Locala i cerinele specifice prevzute n plnul de ajutor financiar; - Prezentarea tuturor documentelor care trebuie furnizate mpreun cu cererea; - Existena creditului disponibil i verificarea valoarii ajutorului financiar pentru a nu depi limitele; - Respectarea de ctre beneficiar a cerinelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru obtinerea ajutorului financiar; - Desfurarea eficient a procedurii de acordare a ajutorului financiar; - Verificarea respectrii principiilor de transparen, obiectivitate, concuren, transparen, egalitate i nediscriminare, eficacitate i eficiena; - Atentionarea beneficiarilor cu privire la plata impozitelor si a altor taxe catre stat; - Acordarea ajutorului financiar destinatarului final; n faza de plat a ajutoarelor financiare, are funcii de intervenie i verificare a documentelor de plata a ajutoarelor catre destinatarul final, dup primirea aprobrii si dupa ce a constatat c suma care trebuie pltit este adecvat. Certifica copiile documentelor; Autorizeaza plata ajutoarelor; Exercita orice alte funcii atribuite de GAL CASTRA TRAIANA sau prin ordin al
279
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale; GAL CASTRA TRAIANA il poate trage la rspundere pe responsabilul administrativ si financiar pentru daunele pe care le-ar putea provoca n gestionarea grupului.
III. ORGANIZAREA GAL-ULUI PARTEA A VI - A: ORGANIZAREA GAL ULUI
III.3.1 Resurse umane
La nivelul GAL-ului se vor desfura urmtoarele activiti : a) informare comunicare; Modalitatea de realizare a acestor activitati este prezentata in capitlul III punctul 3.4. b) apel pentru proiecte; GAL CASTRA TRAIANA va efectua pentru fiecare dintre msuri, dou apeluri pentru asisten: primul in perioada aprilie -mai, al doilea in perioada septembrie - octombrie.
Pentru masurile unde exista beneficiari finali care pot fi att persoane fizice i juridice de drept privat, cat si primrii, se vor organiza apeluri de selectie distincte pentru fiecare actegorie de beneficiaar, public sau privat. Apelul va fi aprobat de ctre Consiliul Director al GAL CASTRA TRAIANA. Dupa aprobarea apelului de selectie de catre Consiliul director al GAL, n termen de cincisprezece zile din ziua urmtoare datei adoptrii sale, va fi transmisa o copie a aprobarii la Ministerul Agriculturi, si de asemenea, se va asigura publicitatea apelului in teritoriu prin intermediul mass-media, fluturasi si afise la fiecare primarie
280
care face parte din GAL CASTRA TRAIANA. Textul apelului de selectie va face referire la urmatoarele aspecte: legislaia care reglementeaz ajutorul; obiectul, condiiile i scopul ajutorului; Suma maxim total care urmeaz s fie folosita ca ajutor financiar pentru anul respectiv; Criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca beneficiarii pentru a solicita ajutor financiar i modul n care se acorda ajutorul financar; Indicarea persoanelor responsabile cu procedura si soluionarea acesteia; Locul, modul i termenul de depunere a cererilor i a documentaiilor aferente de catre beneficiari; Componenta comitetului de selectie a proiectelor i criteriile de evaluare a proiectelor; Termenul limit pentru comunicarea rezultatelor; Posibilitatea de contestare a rezultatelor;
De asemenea, n apelul de selectie se va mentiona ca daca au rmas bani nealocati pe proiecte in respectiva sesiune, se poate redeschide o alta sesiune de aplicare, imediat sau dup o anumit perioad de timp. c) sprijinirea depuntorilor de proiecte; Pot fi depunatori de proiecte, beneficiarii astfel cum sunt acestia stabiliti in capitolul Masura din acest program, persoanele fizice i juridice de drept privat, precum si primarii si consilii locle, care ndeplinesc cerinele specifice pentru fiecare din msurile prezentate. De asemenea poate fi beneficiar final GAL CASTRA TRAIANA, atunci cnd aciunile sunt de interes general, cu referire la obiectivele strategice ale programului i atunci exista masuri pentru care nu sa solicitat sau primit ajutor financiar in apelul de selectie, i exist credit disponibil. Proiectele depuse de beneficiarii finali vor respecta conditiile de forma si continut recomandate de GAL CASTRA TRAIANA si vor fi insotite de documentele solicitate prin apelul de selectie. Termenul maxim de depunere al proiectelor va fi de 2 luni de la deschiderea oficiala a apelului de selectie al proiectelor.
281
d) organizarea procesului de verificare i decizie asupra proiectelor depuse; Comitetul de Selectie al proiectelor va verifica indeplinirea criterilor de conformitate stipulate in apelul de selectie si prezenta tuturor documentelor solicitate. De asemenea, personalul tehnic al GAL CASTRA TRAIANA va realiza inspectarea locului in care urmeza sa se deruleze proiectul pentru care se solicita ajutor si va elibera solicitantului un act din care sa reiasa ca lucrarile respective nu au fost demarate inainte de semnarea contractului de finantare. Dupa obtinerea acestui document, Responsabilul administrativ (Coordonatorul) va elabora un raport tehnico-economic pentru fiecare solicitare in parte in care se va da aviz favorabil sau nefavorabil acordarii finantarii solicitate. Solicitarile care obtin aviz favorabil vor fi apoi evaluate de catre Comitetul de Selectie al GAL CASTRA TRAIANA. Acesta va elabora cate un document pentru fiecare masura in parte in care vor fi evidentiate punctajele obtinute de catre proiectele prezentate in ordine descrescatoare. Punctajul fiecarui proiect va fi stabilit in conformitate cu criteriile de selectie stabilite in Planul de Dezvoltare Locala. Rezultatul evaluarii se va consemna intr-un raport motivat. In baza raportului motivat elaborat de catre Comitetul de Selectie, Consiliul Director va emite, pentru fiecare masura in parte, o propunere motivata care poate fi: propunerea de aprobare a solicitarii, cu indicarea valorii si a procentului de finantare; propunerea motivata de respingere a finantarii datorita punctajului mic obtinut si neincadrarea in valoarea sesiunii respective de depunere deschisa de GAL CASTRA TRAIANA; Dupa finalizarea selectiei proiectelor in cadrul GAL CASTRA TRAIANA, lista cu proiectele aprobate, va fi transmisa Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, impreuna cu un raport complet al sesiunii respective, in vederea semnarii contractelor cu beneficiarii finali ai finantarii. e) monitorizarea proiectelor. Monitorizarea proiectelor este prezentata in capitolul VII. Avand in vedere ca fara prezenta efectiva a oamenilor care stiu ce, cand si cum trebuie facut, este pur si simplu imposibil ca o organizatie sa isi atinga obiectivele, este foarte importanta descrierea resursele umane necesare derularii tuturor activitatilor legate de implementarea Planului de Dezvoltare
282
Locala. Resursele umane nu reprezint altceva dect active ale GAL CASTRA TRAIANA ce slujesc la punerea n practic a obiectivelor acestuia, mijloace care pot condiiona succesul organizaiei, prin utilizarea eficient a resurselor financiare, materiale, instituionale, prin modul n care i pun capacitile intelectuale i creative n slujba ndeplinirii sarcinilor. O serie de capaciti fizice i intelectuale ale resurselor umane sunt importante din prisma modului n care acestea sunt folosite n cadrul organizaiei. Astfel, se are in vedere ca GAL CASTRA TRAIANA sa dispuna de personalul necesar, pe tipuri de calificari adecvate proiectelor care urmeaza a se implementa pentru indeplinirea obiectivelor propuse in cadrul strategie de dezvoltare locala. Modalitatile de contractare a personalului in cadrul GAL CASTRA TRAIANA sunt: Responsabilul administrativ (Coordonatorul) si echipa tehnica contract de munca; Responsabilul financiar contract de prestari de servicii; Cosultanti in diverse domenii contract de prestari de servicii;
De asemenea, pe tot parcursul derularii activitatilor necesare implementarii Planului de Dezvoltare Locala, GAL CASTRA TRAIANA va fi sprijinit de catre agentii agricoli si personalul cu responsabilitati in ceea ce priveste dezvoltarea rurala, din cadrul fiecarei primarii care face parte din parteneriat. Acestia desfasurand activitate de voluntariat. In cadrul GAL CASTRA TRAIANA isi vor desfasura activitatea in mod permenent urmatoarele persoane, care vor fi angajate pe baza de contract de munca.
1.
Responsabil administrativ (Coordonatorul) al GAL CASTRA TRAIANA, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii din punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute: sa fie absolvent de studii superioare finalizate cu diploma de licenta, detinerea unor studii
postuniversitare sau master in domeniul managementului putand constitui un avantaj; sa detina abilitati organizatorice, de lidership si de comunicare; prioritate au acele persoane care pot dovedi finalizarea unui curs de formare sau experinta
283
in programul LEADER. 2. Managerul de proiecte al GAL CASTRA TRAIANA trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii din punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute: sa fie absolvent de studii superioare finalizate cu diploma de licenta in domeniu tehnic sau
economic; detinerea unui certificat de perfectionare / calificare ca Manager de proiect constituie un avantaj; sa aiba experienta in management de proiecte; prioritate au acele persoane care pot dovedi finalizarea unui curs de formare sau experinta
in programul LEADER. 3. Contabilul GAL CASTRA TRAIANA, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii din
punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute: / licenta; sa cunoasca toate procedurile contabile necesare supravegherii i controlului gestiunii sa fie absolvent de studii economice medii / superioare finalizate cu diploma de bacalaureat
financiar contabile a GAL - CASTRA TRAIANA; europeana. 4. Specialistul tehnic / IT al GAL CASTRA TRAIANA trebuie sa indeplineasca prioritate au acele persoane cu experienta in implementarea proiectelor cu finantare
urmatoarele criterii din punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute: sa fie absolvent de studii tehnice sau informatice medii / superioare finalizate cu diploma
de bacalaureat / licenta; prioritate au acele persoane care pot dovedi finalizarea unui curs de formare sau experinta
in programul LEADER. 5. Animatorii Gal CASTRA TRAIANA trebuie sa se fi implicat in mod activ in activitatea de dezvoltare rurala inca de la inceputul
constituirii Gal CASTRA TRAIANA;
284
sa fie absolventi de studii medii / superioare finalizate cu diploma de bacalaureat / licenta; sa detina bune calitati de comunicare si persuasiune; prioritate au acele persoane care pot dovedi finalizarea unui curs de formare sau experinta
in programul LEADER. 6. Secretarul GAL CASTRA TRAIANA trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii din
punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute: sa fi detinut anterior o pozitie similara cu cea pe care o va detine in cadrul GAL
CASTRA TRAIANA; sa fie absolvent de studii medii / superioare finalizate cu diploma de bacalaureat / licenta;
Datorita complexitatii actiunilor necesare implementarii cu succes si in totalitate a Planului de Dezvoltare Locala, pentru fiecare angajat al GAL - CASTRA TRAIANA se va intocmi o fisa a postului care va cuprinde descrierea clara a obiectivelor, sarcinilor, autoritatilor si responsabilitatilor acestora. Acestea sunt prezentate in Anexa la Planul de Dezvoltare Locala. In ceea ce priveste personalul necesar pentru derularea unor activitati care necesita o calificare speciala, acesta va fi angajat pe baza de contract de prestare de servicii in functie de necesitatile reale ale GAL CASTRA TRAIANA, in distincte faze de implementare a Planului de Dezvoltare Locala. In ceea ce priveste criteriile pe baza carora se va realiza contractarea personalului in baza unui contract de prestari de servicii, acestea sunt urmatoarele: experienta relevanta in domeniul in care este necesar personalul respectiv in cadrul GAL
CASTRA TRAIANA; astfel persoana juridica / expertul care urmeaza a fi contractat trebuie sa beneficieze de experienta in domeniul respectiv; calificarea profesionala a persoanelor care vor derula activitati in cadrul contractului ce se
va incheia intre GAL - CASTRA TRAIANA si persoana juridica / expert; Modalitatea de contractare a personalului, atat a celui permanent, angajat cu contract de munca, cat si a celui ocazional, angajat pe baza de contract de prestari servicii, va fi stabilita de catre GAL CASTRA TRAIANA prin intermediul unei proceduri interne, garantandu-se in ambele cazuri egalitatea de tratament, publicitatea si concurenta, procedura care permit va stabili inclusiv modalitatea de revizuire
285
si controlul extern, chiar si pe cale jurisdictionala, a pocedurii de selectie a personalului GAL CASTRA TRAIANA. Criteriile de selectie utilizate sunt unele transparente care pun accent pe capacitatea, experienta si pregatirea profesionala a candidatilor. Structura intregii echipe tehnice si administrative a GAL CASTRA TRAIANA care se bazeaza pe capacitatea si experienta demonstrata a personalului, garanteaza eficienta si eficacitate in implementarea Planului de Dezvoltare Locala si o relatie optima intre personalul angajat si costurile totale ale grupului, obtinandu-se astfel optimizarea maxima a resurselor disponibile in conditiile disponibilitatii de personal suficient si calificat care va fi implicat in teme si aspecte metodologice distincte pe parcursul implementarii Planului de Dezvoltare Locala. In concluzie, resursele umane ale structurilor partenere vor face dovada pregatirii lor si experientei anterioare cu proceduri similare dobandite prin cursuri de perfectionare, instruire adecvata si implicare in diverse actiuni in vederea participarii ulterioare la implementarea programului. In acest fel, este demonstrata capacitatea GAL CASTRA TRAIANA, din punct de vedere al resurselor umane si administrative, de implementare a activitatilor prevazute in strategie. In acelasi timp, prin capacitatea de mobilizare a co-finantarii necesare implementarii proiectelor se dovedeste, la nivelul GAL CASTRA TRAIANA, accesibilitatea resurselor financiare.
III.3.2 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)

Asigurarea resurselor administrative este necesara si oportuna pentru implementarea corespunzatoare a planului de dezvoltare locala CASTRA TRAIANA si, asadar, pentru o gestionare corecta a fondurilor europene finantate prin intermediul programului LEADER. Prin urmare, se impune, o data cu selectia grupului de catre Ministerul Agriculturii, stabilirea unui sediu si utilarea sa in mod adecvat astfel incat sa fie permisa indeplinirea corecta a sarcinilor propuse in cadrul GAL si atingerea obiectivelor. Asadar, in urma selectiei realizate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, GAL CASTRA TRAIANA isi va stabili sediul prin decizia comuna a membrilor Adunarii Generale si il va dota corespunzator, prin raportarea sa permanenta la nevoile administrative ale grupului. Spatiul destinat
286
sediului GAL - CASTRA TRAIANA va fi compus din: o sala mare pentru derularea reuniunilor Adunarii Generale, ale Consiliului Director si ale
Comitetului de Selectie a proiectelor, care va fi dotata cu masa de sedinta si suficiente scaune, flipchart; unul sau mai multe birouri in cadrul carora isi vor desfasura activitatea personalul angajat
GAL CASTRA TRAIANA; anexe si dependinte necesare;
In vederea desfasurarii in bune conditii a activitatilor GAL - CASTRA TRAIANA, sediul pus la dispozitie va fi echipat si dotat corespunzator, dupa cum este prezentat in continuare: mobilier corespunzator; aparatura IT performanta: calculatoare, laptopuri, imprimante, scanner, videoproiector, flipchart; birotica si papetarie: topuri de hartie, obiecte de scris, dosare si bibliorafturi si orice alte instrumente necesare desfasurarii activitatilor cotidiene ala GAL - CASTRA TRAIANA intrun mod cat mai eficient. Prin urmare, GAL CASTRA TRAIANA, va avea toate resursele materiale si administrative necesare implementarii planului de dezvoltare locala.
III.3.3 Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului GAL-
Venituri - incasari UE pentru cheltuielile de administrare ale grupului reprezentand 20% din bugetul alocat grupului -contributia partenerilor, donatii si sponsorizari TOTAL Cheltuieli - cheltuieli administrative si publicitare TOTAL
Suma 185.000 euro 5.000 euro 190.000 euro 190.000 euro 190.000 euro
Dupa cum se poate observa in cadrul tabelul prezentat mai sus, GAL - CASTRA TRAIANA inregistreaza atat venituri cat si cheltuieli care sa ii permita sa isi desfasoare in mod corect actiunile
287
propuse si sa-si atinga obiectivele. Nivelul veniturilor anuale estmate a se realiza este egal cu cel al cheltuielilor, intrucat, asa cum s-a mentionat anterior, GAL - CASTRA TRAIANA va functiona, dupa selectia organizata de Minister, conform legii 26/2006 privind Asociatiile si Fundatiile. Prin urmare, GAL - CASTRA TRAIANA nu are scopuri patrimoniale, veniturile inregistrate acoperind cheltuielile. Dupa cum o arata si bugetul indicativ anual de functionare a grupului, in afara de veniturile obtinute prin intermediu masurii 431.2, GAL - CASTRA TRAIANA are posibilitatea obtinerii unei categorii suplimentare de venituri (contributia membrilor si/ sau donatii) care ii va permite grupului sa desfasoare si sa implementeze intr-un mod cat mai complet actiunilor propuse in cadrul planului de dezvoltare locala. Contributia membrilor precum si capacitatea de mobilizare a cofinantarii va fi asigurata in special de catre partenerii privati din cadru GAL - CASTRA TRAIANA care au posibilitatile materiale necesare sustinerii proiectele propuse a se realiza in zona. Asadar, GAL - CASTRA TRAIANA are capacitatea de a implementa strategia, in ceea ce priveste resursele financiare si, totodata, capacitatea de a mobiliza cofinantarea necesara derularii activitatilor propuse in cadrul planului de dezvoltare locala.
III.3.4 Dispozitivul de comunicare i informare
Conform articolului 76 din Regulamentul Comisiei (CE) nr.1698/2005, este obligatoriu sa se faca cunoscuta actiunea comuna a Uniunii Europene si a autoritatilor publice nationale, privind sprijinul acordat n domeniul dezvoltarii rurale. Pentru a asigura o absorbtie ct mai eficienta a fondurilor europene este foarte important ca un numar ct mai mare de potentiali beneficiari sa fie informati despre sprijinul financiar pe care l pot obtine prin PNDR. Obiectivul principal al actiunilor de informare si promovare n mediul rural l reprezinta constientizarea opiniei publice si n mod special: a potentialilor beneficiari, n vederea accesarii fondurilor europene destinate dezvoltarii rurale; a beneficiarilor, privind continutul masurilor; a administratiei publice nationale si locale, a organizatiilor profesionale, partenerilor
288
economici si sociali, a organizatiilor neguvernamentale att pentru accesarea fondurilor disponibile ct si pentru diseminarea informatiilor specifice. Comunicarea trebuie sa fie clara, concisa, concreta, adaptata publicului tinta si coerenta, pe durata ntregii perioade de implementare a Planului de Dezvoltare Locala. Aceasta se articuleaza n jurul a trei principii: flexibilitatea (capacitatea de a raspunde rapid la semnalele venite din mediul intern si extern); transparenta (capacitatea de a furniza informatii obiective si corecte referitoare la activitatile GAL CASTRA TRAIANA si la contributia Uniunii Europene); eficienta (prin utilizarea optima a resurselor n vederea atingerii impactului maxim).
In desfasurarea activitatilor sale GAL CASTRA TRAIANA asigura respectarea urmatoarelor principii: PUBLICITATE - Atat GAL CASTRA TRAIANA cat si beneficiarii de proiecte vor fi supuse regimului de informare i publicitate prevzute n legislatia referitoare la accesarea fondurilor europene prin FEADR; OBIECTIVITATE se manifesta prin auto limitarea puterii discreionare n selectarea de ctre GAL CASTRA TRAIANA a destinatarilor finali ai proiectelor de ajutor financiar, prin stabilirea criteriilor de selectie pentru diferite msuri, n temeiul crora se va realiza selecia; CONCURENTA - selectarea beneficiarilor se face printr-o comparaie a tuturor cererilor depuse, n ordinea de prioritate n conformitate stabilita prin punctajul pentru fiecare masura in parte. Proiectele se adreseaza tuturor categoriilor de beneficiari. TRANSPARENTA - concretizata n absena unor acorduri secrete, dosare complete si notificarea ctre prile interesate de deciziilor luate. EGALITATE SI NEDISCRIMINARE prin: EFICACITATE - n atingerea obiectivelor stabilite n cadrul programului, prin selectarea proiectele care sa duca la atingerea obiectivelor stabilite; EFICIENTA - n procesul de alocare i utilizare a resurselor, astfel nct, cu cel mai mic cost sa se realizeze beneficiile sociale, n special n rndul femeilor i
289
tinerilor, i / sau o mai bun protecie a mediului. COLABRARE GAL CASTRA TRAIANA este considerat n colaborare cu alte grupuri din regiune, precum i cu alte grupuri din alte comuniti i state, cu publicul i cu guvernul; Pentru ca informarea i comunicarea reprezint elemente eseniale att n etapele iniiale, de constituire a parteneriatelor public private ct i ulterior, dup selectarea parteneriatului ca si GAL, in cadrul GAL CASTRA TRAIANA se vor realiza in continuare actiuni si activitati menite sa asigure publicitatea axei Leader si a posibilitatilor de finantare, buna funcionare a GAL i implementarea tuturor aciunilor din cadrul strategiei de dezvoltare local. Actiunile de promovare prevazute pentru GAL CASTRA TRAIANA se vor repeta n functie de nevoile de informare identificate dupa fiecare etapa de implementare, tinnd cont de faptul ca aceste actiuni constituie tehnici specifice de comunicare esentiale n derularea campaniilor de informare att pentru publicul larg, ct si a celor orientate catre potentialii beneficiari. Totodata, n vederea eficientizarii actiunilor de promovare, GAL - CASTRA TRAIANA va externaliza o serie de activititati cum ar fi: realizarea studiilor sociologice, tiparirea materialelor informative (design, format s.a.), realizarea spoturilor publicitare TV si audio, precum si alte activitati specifice ce decurg din procesul de promovare. Vor fi elaborate: materiale informative (pliante, brosuri, ghiduri, afise etc.), spoturi radio TV si web-site destinat n mod special Planului de Dezvoltare Locala a GAL CASTRA TRAIANA, conferinte organizate la nivel regional, participare la emisiuni specializate si altele. De asemenea, GAL - CASTRA TRAIANA va pune la dispozitia potentialilor beneficiari informatii privind fluxul accesarii fondurilor de dezvoltare rurala, ce va include: tipurile de investitii eligibile, categoriile de beneficiari, plafoanele maxime alocate, conditiile de eligibilitate, procedurile administrative legate de accesul la finantare, procedura de examinare a cererilor de finantare, criteriile de selectie a proiectelor precum si numele persoanelor de contact responsabile cu activitatea de informare si comunicare a Planului. Actiunile specifice de promovare si instruire a potentialilor beneficiari privind implementarea Planului de Dezvoltare Locala sunt realizate n conformitate cu nevoile identificate,
290
urmarindu-se acoperirea tuturor domeniilor de interes corespunzatoare masurilor din plan. Vor fi distribuite in cadrul teritoriului GAL CASTRA TRAIANA chestionare pe baza carora vor fi identificate persoanele fizice si/sau juridice, publice sau private, care si-au manifestat interesul n a accesa fonduri prin intermediul axei Leader. Aceasta baza de date este una deschisa, aflata ntr-un proces de actualizare permanenta. n acest sens contactul direct cu potentialii beneficiari si alte asociatii si organizatii care la rndul lor pot disemina informatiile primite, reprezinta principala metoda prin care se va realiza actualizarea si completarea bazei de date. Promovarea directa prin intermediul pliantelor, brosurilor, direct mailing se va realiza utiliznd informatiile cuprinse n baza de date, informatii ce sunt selectate n urma campaniilor de informare si a sondajelor de opinie derulate n mediul rural. Lipsa informatiilor si accesul dificil al persoanelor care locuiesc n mediul rural, la informatie specializata reprezinta o bariera n calea implementarii programelor de dezvoltare n spatiul rural si au un efect advers asupra dorintei potentialilor beneficiari de a initia noi afaceri n zona rurala. Actiunile propuse pentru informarea potentialilor beneficiari se vor desfasura ncepnd atat in perioada de pregatire a Planului de Dezvoltare Locala cat si pe toata perioada implementarii acestuia. Evaluarile efectuate pe parcursul implementarii Planului de Dezvoltare Locala vor fi de natura sa aprecieze impactul comunicarii, precum si buna ntelegere a actiunilor, iar criteriile utilizate pentru realizarea evaluarilor vor face referire cel putin la urmatoarele aspecte: Evolutia numarului dosarelor depuse; Evolutia numarului de potentiali beneficiari care au accesat informatia continuta n materialele informative (afise, pliante, ghiduri, brosuri etc.); Evolutia profilului celor care depun proiecte n functie de categoria profesionala, sex, egalitatea sanselor; Numarul de accesari website pentru obtinerea de informatii din domeniul dezvoltarii rurale,
Politica de comunicare poate fi adaptata n functie de rezultatele evaluarii, iar propunerea de modificare va fi prezentata n Adunarea Generala a GAL CASTRA TRAIANA. n ceea ce priveste informarea beneficiarilor Planului de Dezvoltare Locala, acestia trebuie sa
291
cunoasca natura fondurilor europene n vederea implementarii corespunzatoare a proiectelor. Astfel, n momentul semnarii contractului, se va preciza n mod explicit categoria sprijinului financiar acordat respectiv in baza axei Leader, suma alocata, contributia fiecaruia, logo-ul LEADER. Asadar, GAL CASTRA TRAIANA va informa beneficiarii cu privire la apelurile de selectie si la masurile care pot fi accesate si totodata, va publica lista beneficiarilor care primesc sprijin, destinatia financiara si sumele contributiei publice. Actiunile propuse pentru informarea beneficiarilor vor avea loc ndeosebi n momentul semnarii contractului de finantare si vor continua si pe ntreaga perioada a implementarii proiectului. Publicul larg va fi informat despre finantarea Leader prin: Placute explicative aplicate pe toate investitiile care au o valoare mai mare de 50.000 Euro ; Placute explicative instalate n biroul GAL CASTRA TRAIANA (LEADER) ; Publicarea constanta a unor rapoarte trimestriale si anuale;
Pentru a sublinia si populariza oportunitatile si exemplele de succes legate de implementarea Planului de Dezvoltare Locala, precum si implicarea comunitara n spatiul rural romnesc GAL CASTRA TRAIANA va publica pe site un Raportul Anual de progrese care cuprinde informatii concrete privind implementarea planului, precum si lista completa a beneficiarilor care au accesat ajutoare financiare. De asemenea, n mod constant, pe parcursul perioadei de implementare, va informa prin anunturi si comunicate de presa evenimentele si actiunile semnificative. Actiunile propuse pentru informarea publicului larg se vor desfasura ncepnd cu perioada de pregatire a Planului de Dezvoltare Locala si va continua pe toata perioada implementarii, pna la evaluarea rezultatelor acestuia. Pentru informarea publicului larg vor avea loc campanii specifice n mod deosebit la nceputul implementarii Programului, pentru a acoperi o gama ct mai larga de potentiali beneficiari. La sfrsitul perioadei de implementare, campaniile vor fi organzate n scopul informarii publicului asupra rezultatelor, a experientei dobndite si a beneficiarilor care au accesat prin FEADR ajutoare financiare. Criteriile de evaluare a actiunilor de informare a publicului larg sunt:
292
Numarul de panouri si placute explicative aferente investitiilor derulate sau finalizate; Numarul de accesari si documente descarcate de pe pagina de internet a GAL CASTRA TRAIANA;
Vizibilitatea GAL CASTRA TRAIANA n mass-media; Recunoasterea logo-ului comunitar n urma campaniilor de informare derulate n
mediul rural;
293
PISTA DE AUDIT - COMUNICARE SI INFORMARE

Cine desfoar activitatea Activitate Extern Intern Responsabil Document primit Document Document generat Cine semneaza documentul Pozitia ierarhica Unde se arhiveaza Arhiva fizica original
Nr crt
copie
Convocare reuniune membri GAL CASTRA TRAIANA in vederea stabiliriipoliticii de comunicare si informare in cadrul GAL - CASTRA TRAIANA Desfasurare reuniune parteneri GAL - CASTRA TRAIANA
GAL
Secretar
Convocator
Responsabil legal GAL CASTRA TRAIANA
Secretariat GAL
GAL
Ierarhizarea si prioritizarea activitatilor de informare si comunicare
Stabilire criterii de evaluare a rezultatelor actiunilor de informare si comunicare
GAL
Adunarea Generala a GAL CASTRA TRAIANA Adunarea Generala a GAL CASTRA TRAIANA Adunarea Generala a GAL CASTRA TRAIANA
Proces verbal
Membri prezenti
Secretariat GAL
Proces verbal
Membri prezenti
Secretariat GAL
Proces verbal
Membri prezenti
Secretariat GAL
294
Realizarea activitatilor de comunicare si informare de catre GAL prin intermediul chestionarelor aplicate in teritoriu in perioada de pregatire a Planului de Dezvoltare Locala Realizarea activitatilor de comunicare si informare de catre GAL prin intermediul chestionarelor aplicate in teritoriu in perioada de implementare a Planului de Dezvoltare Locala
GAL
Animatorii
Extras Proces verbal reuniune
Responsabil administrativ Coordonatorul
Compartime ntul administrati v
GAL
Animatorii
Extras Proces verbal reuniune Raport de evaluare a situatiei Chestionar teritoriale pe e baza chestionarelo r aplicate Web- site actualizat /Raport actualizare site Solicitare de oferte de pret pentru realizarea serviciilor de tipografie
Realizarea unei baza de date a informatiilor adunate prin intermediul chestionarelor
GAL
Animatorii
Actualizare baza de date website CASTRA TRAIANA cu rezultatele obtinute in urma aplicarii chestionarelor
GAL
Animatorii
Animatori
Compartime ntul administrati v Compartime ntul administrati v
Solicitare oferte de pret pentru realizarea de afise, pliante si brosuri informative,
Tipografie
GAL
Animatorii
295
10
Incheiere contract servicii de tipografie Realizare produse tipografice atat in perioada de pregatire a Planului de dezvoltare Locala cat si in perioada de implementare a acestuia Distribuire de afise, pliante si brosuri informative in teritoriu atat in perioada de pregatirea a Planului de Dezvoltare Locala cat si in perioada de implementare a acestuia
Tipografie
GAL
Animatorii
Oferta de pret
Contract
11
Tipografie
Tipografie
Produse finale
Proces verbal de receptie Liste cu semnaturi de primire de catre locuitorii teritoriului GAL CASTRA TRAIANA Solicitare de oferte de pret pentru realizarea de studii sociologice
Comisie de receptie
12
GAL
Animatorii
Locuitorii teritoriului / Animatorii
13
Solicitare oferta pentru realizarea de studii sociologice
GAL
Animatorii
14
Societate Incheiere contract pentru specializat realizarea analizelor sociologice a
GAL
Societate specializata / Animatori
Oferta de pret
Contract
296
15
Realizare studii sociologice in teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA
Societate specializat a
Societate specializata
16
Solicitare oferte realizare spot publicitar TV si audio in perioada de implementare a Planului de Dezvoltare Locala Incheiere contract pentru realizare spot publicitar TV si audio Organizare de conferinte la nivel local periodic pe toata perioada de implementare a Planului de Dezvoltare Locala Organizare de conferinte la nivel regional periodic pe toata perioada de implementare a Planului de Dezvoltare Locala Informare potentiali beneficiari existenti in baza de date realizata de catre animatori in baza chestionarelor aplicate in teritoriu
GAL
Animatorii
Raport privind evaluarea situatiei teritoriului GAL CASTRA TRAIANA Solicitare de oferte de pret pentru realizare spot publicitar TV si audio Oferta de pret Contract
Societate specializata
Secretariat GAL
Comp artime ntul admin istrati v
Compartime ntul administrati v Compartime ntul administrati v Compartime ntul administrati v Compartime ntul administrati v Compartime ntul administrati v
17
Societati de GAL televiziune si radio
Societati specializate / Animatori Responsabil administrativ Coordonatoru l / Animatorii Responsabil administrativ Coordonatoru l / Animatorii
Responsabil administrativ Coordonatorul Responsabil administrativ Coordonatorul
18
GAL
Raport conferinta / Lista participanti Raport conferinta / Lista participanti Scrisoare de informare / Raport de informare
19
GAL
20
GAL
Animatorii
297
21
Informare potentiali beneficiari in urma primirii unor solicitari de informare din partea acestora
GAL
Animatorii
Solicitare de informatii
Scrisoare de informare / Raport de informare
Compartime ntul administrati v Comp artime ntul admin istrati v Comp artime ntul admin istrati v Comp artime ntul admin istrati v
22
Publicare anunturi ale sesiunilor de depunere a proiectelor in cadrul GAL CASTRA TRAIANA Publicarea rapoartelor de monitorizare si progres a implementarii Planului de Dezvoltare Locala a GAL CASTRA TRAIANA, precum si a situatiei beneficiarilor de finantare
GAL
23
GAL
24
Evaluarea rezultatelor activitatilor de comunicare si informare
GAL
25
Adaptarea politicii de comunicare si informare in functie de rezultatul evaluarii acestor activitati
GAL
Consiliul Director / Responsabil administrativ Coordonatoru l Consiliul Director / Responsabil administrativ Coordonatoru l Consiliul Director / Responsabil administrativ Coordonatoru l Adunarea Generala a Raport de GAL evaluare CASTRA TRAIANA
Anunt de selectie
Secretariat GAL
Rapoarte de monitorizare / Rapoarte de progres / Situatii beneficiari
Secretariat GAL
Raport de evaluare
Secretariat GAL
Proces verbal
Membri prezenti
Secretariat GAL
298
26
Publicarea rezultatelor obtinute in urma implementarii Planului de Dezvoltare Locala a GAL CASTRA TRAIANA la finalul perioadei de implementare
GAL
Consiliul Director / Responsabil administrativ Coordonatoru l
Raport final
Secretariat GAL
Comp artime ntul admin istrati v
GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriul de selectie SCS nr. 3.1.9. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul prezentarii dispozitiilor privind informarea potentialilor beneficiari cu privire la activitatile intreprinse in cadrul GAL-ului.
299
GALIII.4. Implementarea proiectelor n cadrul GAL-ului Implementarea proiectelor in cadrul GAL CASTRA TRAIANA va parcurge urmatorii pasi: - lansarea apelului de selectie de catre GAL prin intermediul mijloacele de informare mass-media, pliante, pagina web, etc; - depunerea proiectelor de cate posibilii beneficiari care se incadreaza in criteriile de eligibilitate stabilite pentru fiecare masura; - efectuarea verificarii conformitatii proiectului si respectarea criteriilor de eligibilitate de care Comitetul de Selectie din cadrul Gal CASTRA TRAIANA; - Selectia proiectelor de catre GAL pe baza Planului de Dezvoltare Locala si a criteriilor elaborate pentru fiecare masura in parte; - Depunerea proiectelor selectate de catre GAL la Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit; Daca proiectul selectat este un proiect de investitii se vor realiza urmatoarele activtati de catre CRPDRP: - verificarea eligibilitatii proiectelor si efectuare verificarii pe teren a potentialului beneficiar de catre structurile teritoriale ale APDRP; - transmiterea de catre CRPDRP a notificarii catre beneficiar si catre GAL, cu privire la aprobarea sau neaprobarea proiectului; - incheierea contractului ntre beneficiar si Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (CRPDRP) daca proiectul a fost aprobat; Daca este vorba de un proiect de servicii atunci vor fi parcurse urmatoarele etape: CRPDRP verifica eligibilitatea proiectelor si transmite o notificare catre beneficiar si catre
GAL, de nstiintare cu privire la aprobarea sau neaprobarea proiectului ncheierea contractului ntre beneficiar si CRPDRP;
Beneficiarii finantarii sunt obligati sa inceapa implementarea proiectului in termenul fixat in
300
contractul de finantare. Inceperea executarii proiectului va fi comunicata GAL CASTRA TRAIANA prin intermediul unui document standard pus la dispozitie de care GAL. Dupa notificarea inceperii implementarii proiectului personalul tehnic al GAL CASTRA TRAIANA poate efectua vizite in teritoriu pentru a verifica respectarea conditiilor asumate prin contractul de finantare. Neinceperea implementarii proiectului in termenul fixat prin contractul de finantare duce la pierderea ajutorului acordat beneficiarului final. Finalizarea lucrarilor / activitatilor necesare implementarii proiectului va trebui realizata in termenul fixat in contractul de finantare. Termenul de finalizare a implementarii proiectului poate fi prelungit, la solicitarea beneficiarului finantarii, pentru o perioada de timp care nu poate depasi jumatate din termenul fixat initial. Solicitarea de prelungire a termenului de implementare a proiectului, in care se va prezenta motivul, va fi analizata de catre Responsabilul administrativ (Coordonatorul) GAL CASTRA TRAIANA, care in functie de natura investitiei ce se realizeaza, termenul fixat in contract, gradul de realizare a acestuia, cauza de prelungire si orice alte aspecte externe, va emite un raport care va fi prezentat Consiliului Director, care poate aproba sau respinge respectiva solicitare. Daca in urma analizei, Consiliul Director al GAL CASTRA TRAIANA decide acordarea termenului de prelungire al implementarii proiectului, aceasta decizie va fi comunicata Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit in vederea analizarii posibilitatii incheierii unui act aditional la contractul de finantare initial. In timpul executiei unui proiect, beneficiarul ajutorului financiar poate prezenta in scris propuneri de modificare a proiectului. Solicitarea va fi examinata de catre Responsabilul administrativ (Coordonatorul) GAL care va emite un raport favorabil sau nefavorabil al modificarilor propuse. Raportul poate fi favorabil doar in cazul in care modificarea nu duce la o crestere a valorii initiale a proiectului asumata prin contractul de finantare, la o modificare a obiectivelor sau la distorsionarea concurentei pe piata. Raportul va fi prezentat Consiliului Director care va solutiona problema admiterii sau neadmiterii modificarilor. Daca modificarile solicitate necesita si modificarea contractului de finantare, atunci raportul va fi supus aprobarii Adunarii Generale a GAL. Rezultatul va fi comunicat Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.
301
PISTA DE AUDIT- IMPLEMENTAREA PROIECTELOR IN CADRUL GAL Cine desfoar activitatea Nr crt Activitate Extern Intern Pozitia ierarhica Responsabil Document primit Document generat Cine semneaza documentul Unde se arhiveaza Arhiva fizica original
copie
Convocare Consiliu Director pentru aprobarea apelului de selectie
GAL
Secretar
Convocator
Secretariat GAL
Reuniune Consiliu Director si aprobare apel de selectie
GAL
Consiliu Director
Anunt de selectie si documente de stabilire a criteriilor de eligibilitate a beneficiarilor Anunt de selectie si documente de stabilire a criteriilor de eligibilitate a beneficiarilor
Aprobare
Secretariat GAL
Publicare anunt de selectie
GAL
Secretar
Anuntul publicat
Secretariat GAL
302
Raspuns la eventuale clarificari venite din partea potentialilor beneficiari
GAL
Compartimentul administrativ
Solicitare de informatii
Raspuns solicitare de informatii
Compart imentul administ rativ Compart imentul administ rativ Compart imentul administ rativ Compart imentul administ rativ Compart imentul administ rativ
Depunerea proiectelor in cadrul GAL
GAL
Comitetul de Selectie
Proiectul
Numar de inregistrare
Secretariat GAL
Verificare respectare conformitate administrativa si criterii de selectie Realizarea selectiei proiectelor de catre Comitetul de Selectie
GAL
Scrisoare de conformitate
Secretariat GAL
GAL
Lista proiecte selectate
Secretariat GAL
Depunerea proiectelor selectate la CRPDRP
GAL
Raport de evaluare / Proiecte depuse Raport de evaluare
Secretariat GAL
Efectuarea verificarii in terene de catre structurile APDRP
Structuri APDRP
Structuri APDRP
10
Notificare beneficiar si GAL
CRPDRP
CRPDRP
Notificare
CRPDRP
Secretariat GAL
Compart imentul administ rativ
303
11
Semnarea contractului intre beneficiar si CRPDRP Monitorizarea implementarii proiectului Analizarea solicitarilor de prelungire a termenului de implementare sau de modificare a proiectului Prezentarea punctului de vedere cu privire la prelungirea termenului de implementare sau de modificare a proiectului catre CRPDRP impreuna cu un memoriu justificativ Sprijinirea beneficiarilor de finantare in implementarea proiectului
CRPDRP / beneficiar
CRPDRP / beneficiar
Compart imentul administ rativ Compart imentul administ rativ Compart imentul administ rativ
12
APDRP
GAL
APDRP / Compartiment administrativ
Raport de progres
13
GAL
Consiliul Director
Raport de evaluare
Punct de vedere
Secretariat GAL
14
GAL
Scrisoare de solicitare
Secretariat GAL
15
GAL
Solicitare din partea beneficiarilor
Raspuns solicitare / Proces - verbal
304
IMPLEMENTARE PARTEA A VII A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE
GAL CASTRA TRAIANA este responsabil pentru administrarea si implementarea Planului de Dezvoltare Locala n mod eficient, eficace si corect, n raport cu obiectivele acestuia si n conformitate cu articolul 75 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005. Dispozitivul de monitorizare, evaluare i control implementat de GAL presupune: Luarea operativ a deciziilor asupra implementrii (sau depistarea problemelor);
Efectuarea zilnic a gestionrii GAL; Executarea operativ i corect a procedurilor de gestionare a resurselor; Facilitarea coordonrii ntre activitile compartimentelor GAL; Monitorizarea i raportarea la timp despre realizrile i rezultatele implementarii Planului de Dezvoltare Locala a GAL; Comunicarea stadiului implementarii strategiei de dezvoltare care factorii de decizie ai GAL CASTRA TRAIANA, respectiv Adunarea Generala si Consiliul Director; Monitorizarea prevede astfel, un dispozitiv riguros i transparent de vizualizare a modului n care are loc gestionarea financiar a implementrii strategiei de dezvoltare, care permite colectarea sistematic i structurarea anual a datelor cu privire la activitile desfurate. Pentru evidentierea gradului de implementare a Planului, GAL - CASTRA TRAIANA va intocmi un Raportul anual de progres care va contine toate informatiile cu privire la evolutia implementarii planului. Referitor la monitorizarea planului, raportul anual de progrese cuprinde urmatoarele elemente: - Tabele privind implementarea financiara a planului pentru fiecare masura in parte; - Tabele de monitorizare care includ informatii cantitative pe baza indicatorilor de realizare si rezultat stabiliti pentru fiecare masyura in parte in cadrul Planului de Dezvoltare Locala; - Analiza rezultatului monitorizarii planului. De asemenea, va fi intocmit un Raport trimestrial privind implementarea startegica a Planului de Dezvoltare Locala. Monitorizarea strategica trebuie sa furnizeze date privind stadiul de realizare al
305
obiectivelor planului si a implementarii strategiei in raport cu indicatorii de rezultat stabiliti. Monitorizarea implementarii Planului de Dezvoltare Locala are in vedere: Evaluarea periodica a progreselor nregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale Planului Examinarea rezultatelor implementarii fiecarei masuri si monitorizarea calitatii implementarii proiectelor fintate; Examinarea rezultatelor obtinute; Elaborarea recomandarilor si propunerilor n vederea mbunatatirii impactului planului; Cele doua rapoarte vor fi supuse aprobarii Consiliului Director si Adunarii Generale dupa care vor fi transmise Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In cadrul reuniunilor care au ca scop analiza rapoartelor anuale sau trimestriale de progres, Consiliul Director si Adunarea Generala trebuie: sa realizeze evaluarea periodic a progreselor nregistrate pentru atingerea obiectivelor specifice ale Planului de Dezvoltare Locala; sa examineze atat rezultatele implementrii fiecrei msuri, cat si calitatea implementrii Planului de Dezvoltare Locala; sa analizeze si aprobe Raportul anual de progrese si / sau Rapoartele de evaluare trimestriale, nainte de a fi transmise Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale; sa elaboreze recomandri si propuneri n vederea mbunttirii impactului strategiei;
Un al treile tip de monitorizare a Planului de Dezvoltare Locala a GAL CASTRA TRAIANA se va concretiza prin stocarea informatiilor statistice referitoare la gradul de implementare intr-un program informatic de monitorizare care sa permita evaluarea si monitorizarea rapida a gradului de implementare si de indeplinire a obiectivelor in orice moment. Astfel, se vor putea analiza comparativ indicatorii propusi si rezultatele atinse prin implementarea proiectelor in cadrul GAL. Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a nregistrrii i raportrii ctre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a unor sugestii i remarci privind rezultatele implementrii
306
proiectelor n cadrul strategiei de dezvoltare local. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurat pe o baz bine stabilit i presupune elaborarea unui set de indicatori (considerai relevani n reflectarea eficienei obinute n urma implementrii Planului de Dezvoltare Locala) i a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare intermediare i finale) a rezultatelor implementrii. Evaluarea Planului de Dezvoltare Locala a GAL CASTRA TRAIANA se realizeaza cu scopul de a mbuntti calitatea implementrii sale prin analiza eficientei, adic a celei mai bune relatii dintre resursele angajate si rezultatele atinse si a eficacittii programului, nsemnnd msura n care obiectivele au fost atinse. Procesul de evaluare a Planului de dezvoltare Locala a GAL CASTRA TRAIANA se va derula astfel: Evaluarea ex-ante care a fost realizata inainte de elaborarea Planului de Dezvoltare Locala si a avut drept scop culegerea de informatii in vederea introducerii in viitoarea strategie de dezvoltare; Evaluarea intermediar, care va fi realizat pe tot parcursul perioadei de implementare si are ca obiective rectificarea oricror probleme care pot aprea precum si mbunttirea implementrii; Evaluarea ex-post, realizat dupa perioada de implementare a Planului de Dezvoltare Locala, va genera indicatori si informatii care se vor introduce in Planul de Dezvoltare Locala viitor; Realizarea unor analize care s examineze n detaliu anumite msuri sau aspecte specifice ale teritoriului si ale Planului de Dezvoltare Locala se vor realiza ori de cate ori este necesar, in vederea monitorizarii gradului de implementare a obiectivelor Planului De Dezvoltare Locala. Acestea vor fi realizate de firme independente tocami pentru a reflecta cu obiectivitate stadiul in care se afla implementarea Planului de Dezvoltare Locala al GAL CASTRA TRAIANA; Pentru semnarea contractului cu firma independenta va fi organizata procedura de achizitii cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. Evaluarea intermediara si ex post au rolul de a examina gradul de utilizare al resurselor, eficacitatea si eficienta Planului de Dezvoltare Locala, impactul socio - economic al acestuia, precum si impactul asupra priorittilor teritoriului GAL CASTRA TRAIANA.
307
Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectrii planificrii legate de implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren a gradului de implementare a proiectelor finantate in cadrul Planului de Dezvoltare Locala. Programarea vizitelor (controalelor) va trebui s aib n vedere anumite principii, cum ar fi: eficiena unor astfel de demersuri, pstrarea bunelor relaii contractuale, verificarea doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc. In ceea ce priveste monitorizarea implementarii proiectelor finantate, coordonatorul GAL CASTRA TRAIANA impreuna cu compartimentul tehnic sunt responsabili de realizarea acestor actiuni. Astfel se vor realiza vizite in teren si consilierea beneficiarilor in implementarea proiectelor, astfel incat acestea sa fie finalizate in termen si in conditiile asum te prin contractul de finantare.
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriiile de selectie nr. SCS 3.1.6 si SCS 3.1.7 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul stabilirii clare a dispozitiilor de evaluare monitorizare a implementarii Planului de Dezvoltare Locala.
308
PISTA DE AUDIT - EVALUARE, CONTROL SI MONITORIZARE Cine desfoar activitatea Nr crt Activitate Extern Intern Pozitia ierarhica Arhiva fizica original copie Document primit Document generat Cine semneaza documentul
Responsabil
Unde se arhiveaza
Convocare reuniune membri GAL CASTRA TRAIANA in vederea stabilirii modalitatilor de eveluare, control si monitorizare a Planului de Dezvoltare Locala Desfasurare reuniune parteneri GAL - CASTRA TRAIANA Stabilirea si aprobarea modalitatilor de evaluare, control si monitorizare a Planului de Dezvoltare Locala a GAL - CASTRA TRAIANA
GAL
Secretar
Convocator
Responsabil legal GAL CASTRA TRAIANA
Secretariat GAL
GAL
Adunarea Generala a GAL CASTRA TRAIANA
Proces - verbal
Membri prezenti
Secretariat GAL
GAL
Adunarea Generala a GAL CASTRA TRAIANA
Proces - verbal
Membri prezenti
Secretariat GAL
309
Solicitare oferta de pret pentru realizarea evaluarii ex - ante a Planului de Dezvoltare Locala Analiza oferete de pret
GAL
Secretar
Proces - verbal
Responsabil legal GAL
Secretariat GAL
GAL
Secretar
Ofera de pret
Proces - verbal
Responsabil legal GAL Responsabil legal GAL / Firma de consultanta Responsabil legal GAL / Firma de consultanta
Secretariat GAL
Semnare contract
Firma de consultanta
GAL
Responsabil legal GAL - CASTRA TRAIANA
Contract
Contract
Secretariat GAL
Realizare evaluare ex - ante
Raport privind evaluarea exante
Secretariat GAL
Includerea rezultatelor analizei ex-ante in Planul de Dezvoltare Locala a GAL - CASTRA TRAIANA Realizare evaluare intermediara a Planului de Dezvoltare Locala pe toata perioada de implementare Prezentarea rapoartelor de evaluare Consiliului Director al GAL CASTRA TRAIANA
GAL
Firma de consultanta / GAL
Planul de Dezvoltare Locala
Secretariat GAL
GAL
Raport de evaluare
Secretariat GAL
Compart iment administ rativ Compart iment administ rativ
10
GAL
Proces - verbal
Membrii Consiliului Director
Secretariat GAL
310
11
Emiterea unor propuneri de imbunatatire a Planului de Dezvoltare Locala de catre Consiliul Director Prezentarea rapoartelor cu propuneri de imbunatatire Adunarii Generale a GAL CASTRA TRAIANA pentru a fi studiate Implementarea masurilor de imbunatatire ca urmare a aprobarii acestora de catre Adunarea Generala a GAL - CASTRA TRAIANA Realizarea raporturilor trimestriale de progres a Planului de Dezvoltare Locala a GAL - CASTRA TRAIANA Prezentarea rapoartelor de progres Consiliului Director al GAL CASTRA TRAIANA
GAL
Consiliul Director
Raport cu propuneri de imbunatatire
Membrii Consiliului Director Membrii Adunarii Generale a GAL CASTRA TRAIANA
Secretariat GAL
Compart iment administ rativ
12
GAL
Secretar
Aprobare / Respingere
Secretariat GAL
13
GAL
Raport asupra implementarii masurilor de imbunatatire
Secretariat GAL
14
GAL
Raport de progres
Secretariat GAL
15
GAL
Raport de progres trimestrial
Proces - verbal
Secretariat GAL
311
16
Prezentarea rapoartelor de progres Adunarii Generale a GAL - CASTRA TRAIANA
GAL
Raport de progres trimestrial
Proces - verbal
Membrii Adunarii Generale a GAL CASTRA TRAIANA Responsabil administrativ Coordonatorul
Secretariat GAL
17
Transmiterea Rapoartelor de progres trimestriale catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Asigurarea publicitatii rezultatelor monitorizarii trimestriale in teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA prin intermediul pliantelor, brosurilor si a paginii web Implementarea masurilor de imbunatatire ca urmare a analizei rapoartelor de progres de catre Adunarea Generala a GAL CASTRA TRAIANA si a aprobarii masurilor de imbunatatire
GAL
Scrisoare de inaintare
Secretariat GAL
18
GAL
Compartiment administrativ
Raport de monitorizare
Materiale informative
Secretariat GAL
19
GAL
Raport de implementare a masurilor de imbunatatire
Secretariat GAL
312
20
Monitorizarea Planului de Dezvoltare Locala prin intermediul sistemului informatic al GAL CASTRA TRAIANA Prezentarea rezultatelor monitorizarii catre Consiliul Director al GAL CASTRA TRAIANA Asigurarea publicitatii rezultatelor monitorizarii informatice in teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA prin intermediul pliantelor, brosurilor si a paginii web Controlul implementarii proiectelor depuse in cadrul GAL - CASTRA TRAIANA pe tot parcursul implementarii acestora Monitorizarea respectarii graficelor de implementare a proiectelor depuse in cadrul GAL - CASTRA TRAIANA
GAL
21
GAL
Secretar
Proces - verbal
Secretariat GAL
22
GAL
Raport de control
Secretariat GAL
22
GAL
Raport de control
23
GAL
Raport de control
313
24
Asigurarea publicitatii rezultatelor controlului in teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA prin intermediul pliantelor, brosurilor si a paginii web Solicitare oferta de pret in vederea realizarii unor activitati de monitorizare punctuale pentru teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA
GAL
Raport de control
Secretariat GAL
24
Firma specializata
GAL
Secretar
Solicitare oferta de pret
Secretariat GAL
25
Analiza oferte de pret
GAL
Oferta de pret
Proces verbal de evaluare
Responsabil administrativ Coordonatorul Responsabil administrativ Coordonatorul / Firma specializata
Secretariat GAL
26
Semnare contrat
Firma specializata
GAL
Contract
Secretariat GAL
27
Realizarea activitatilor de monitorizare de catre firma specializata
Firma specializata
Firma specializata
Firma specializata
Secretariat GAL
314
28
Transmiterea rezultatelor monitorizarii realizate de catre firma specializata catre Consiliul Director al GAL - CASTRA TRAIANA Asigurarea publicitatii rezultatelor raportului de monitorizare elaborat de firma specializata in teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA prin intermediul pliantelor, brosurilor si a paginii web Realizare monitorizare anuala a Planului de Dezvoltare Locala Prezentarea raportului anual de monitorizare Consiliului Director al GAL - CASTRA TRAIANA Emiterea unor propuneri de imbunatatire a Planului de Dezvoltare Locala de catre Consiliul Director
GAL
Firma specializata
Secretariat GAL
29
GAL
Secretariat GAL
30
GAL
Raport anual de monitorizare
Secretariat GAL
Compart iment administ rativ Compart iment administ rativ Compart iment administ rativ
31
GAL
Proces - verbal
Secretariat GAL
32
GAL
Consiliul Director
Secretariat GAL
315
33
Prezentarea rapoartelor cu propuneri de imbunatatire Adunarii Generale a GAL CASTRA TRAIANA pentru a fi studiate Transmiterea Raportului anual de progres catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Asigurarea publicitatii rezultatelor rapoartului de monitorizare anuala in teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA prin intermediul pliantelor, brosurilor si a paginii web Implementarea masurilor de imbunatatire ca urmare a aprobarii acestora de catre Adunarea Generala a GAL - CASTRA TRAIANA Realizarea evaluarii ex-post a Planului de Dezvoltare Locala a GAL - CASTRA TRAIANA
GAL
Secretar
Membrii Adunarii Generale a GAL CASTRA TRAIANA Responsabil administrativ Coordonatorul
Secretariat GAL
34
GAL
Secretariat GAL
35
GAL
Secretariat GAL
35
GAL
Secretariat GAL
36
GAL
Raport monitorizare ex-post
Secretariat GAL
316
37
Prezentarea raportului de monitorizare ex-post Consiliului Director al GAL - CASTRA TRAIANA Emiterea unor propuneri de imbunatatire a Planului de Dezvoltare Locala de catre Consiliul Director Prezentarea rapoartelor cu propuneri de imbunatatire Adunarii Generale a GAL CASTRA TRAIANA pentru a fi studiate Transmiterea Raportului de monitorizare ex-post catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Asigurarea publicitatii rezultatelor rapoartului de monitorizare ex-post in teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA prin intermediul pliantelor, brosurilor si a paginii web
GAL
Proces - verbal
Secretariat GAL
38
GAL
Consiliul Director
Membrii Consiliului Director Membrii Adunarii Generale a GAL CASTRA TRAIANA Responsabil administrativ Coordonatorul
Secretariat GAL
39
GAL
Secretar
Secretariat GAL
40
GAL
Secretariat GAL
41
GAL
Secretariat GAL
317
41
Implementarea masurilor de imbunatatire ca urmare a aprobarii acestora de catre Adunarea Generala a GAL - CASTRA TRAIANA
GAL
Secretariat GAL
318
PISTA DE AUDIT - ACHIZITII PUBLICE SI PLATA Document primit Cine semneaza documentul Pozitia ierarhica Hotarare privind aprobarea documentatiei de atribuire si numirea comisiei de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii
Cine desfoar activitatea Nr crt Activitate Extern Emitere Hotarare privind aprobarea documentatiei de atribuire si numirea comisiei de evaluare a ofertelor in vederea atribuirii Emitere Nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire Elaborare Referat de necesitate si oportunitate, estimarea valorii contractului de achizitie publica Intern
Responsabil
Document generat
Unde se arhiveaza
Arhiva fizica original
copie
GAL
Secretariat GAL
GAL
Nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire
Secretariat GAL
GAL
Referat de necesitate si oportunitate, estimarea valorii contractului de achizitie publica
Secretariat GAL
319
Elaborarea Calendarului achizitiilor publice
GAL
Calendarul Achizitiilor publice
Secretariat GAL
Emitere Nota justificativa privind stabilirea criteriilor de selectie
GAL
Nota justificativa priivind stabilirea cerintelor minime de calificare referitoare la situatia economica, financiara, tehnica si/sau profesionala ce trebuiesc indeprlinite Documentatia de atribuire pentru aplicarea procedurii de atribuire
Secretariat GAL
Elaborare documentatiei de atribuire Publicarea anuntului de participare pe SEAP
GAL
Secretariat GAL
GAL
Anuntul de participare
Secretariat GAL
Scrisoare inaintare
Firma participanta
Scrisoare inaintare Oferta tehnica si financiara, documente insotitoare
Firma participanta
Secretariat GAL
320
Declaratia de confidentialitate si impartialitate Desfasurarea sedintei de deschidere a ofertelor si intocmirea procesului verbal Solicitarea clarificarilor si completarilor documentelor Raportului Procedurii Comunicarea rezultatului procedurii Semnarea contractului de servicii Anunt de atribuire SEAP Firma castigatoare
GAL
Declaratia de confidentialitate si impartialitate
Membrii comisiei de evaluare a ofertelor
Secretariat GAL
10
Comisia de evaluare
Presedintele comisiei
Proces verbal al sedintei de deschidere a ofertelor
Membrii comisiei de evaluare a ofertelor
Secretariat GAL
11
Adresa de solicitare clarificari
Secretariat GAL
12
Comisia de evaluare
Comisia de evaluare
Raportul procedurii incluzand si centralizator punctaj Adresa de comunicare rezultat
Comisia de evaluare
Secretariat GAL
13
Comisia de evaluare
Comisia de evaluare
Comisia de evaluare Responsabil administrativ Coordonatorul Responsabil administrativ Coordonatorul
Secretariat GAL
14
Contract
15
Anunt de atribuire contract
Secretariat GAL
321
16
Act aditional 1
Act aditional
Responsabil administrativ Coordonatorul Responsabil administrativ Coordonatorul
Secretariat GAL
17
Proces verbal de receptie
Firma castigatoare
GAL
Proces verbal de receptie
Secretariat GAL
18
Factura fiscala
Firma castigatoare
Factura fiscala
Departamentul financiar
Compa rtiment admini strativ Secreta riat GAL Secreta riat GAL Secreta riat GAL Secreta riat GAL Secreta riat GAL
19
Emitere Nota justificativa Emitere Propunere de angajare Emitere Angajament bugetar a cheltuielii Emitere Ordonantarea de plata Emitere Ordin de plata
Manager Proiect
Nota justificativa privind exercitarea CFP Propunere de angajare a cheltuilii
Manager Proiect Responsabil administrativ Coordonatorul Responsabil administrativ Coordonatorul Responsabil administrativ Coordonatorul Responsabil administrativ Coordonatorul
20
Manager Proiect
21
Responsabil financiar
Angajament bugetar a cheltuielii
22
Ordonantarea de plata
23
Ordin de plata
322
24
Emitere Adresa catre Trezorerie
Adresa catre Trezorerie solicitare efectuare plata Extras de cont
Secreta riat GAL Secreta riat GAL
25
Extras de cont
Trezorerie
Trezorerie
323
GALaciunile III.5 Implicarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR Realizarea activitatilor de cooperare este descrisa in capitolul VIII. CREAREA IMPLEMENTAREA PARTEA A VIII - A: COOPERARE I CREAREA I IMPLEMENTAREA REELEI
III.5.1. Cooperare
Masura de cooperare este una dintre cele trei masuri ale axei Leader. Cooperarea nseamna mai mult dect interconectare. Aceasta ncurajeaza si sprijina grupurile de actiune locala sa ntreprinda o actiune comuna cu un alt grup Leader sau cu un grup care are o abordare similara, n alta regiune, sau chiar ntr-o tara terta. Cooperarea este nteleasa ca parte a strategiei de dezvoltare locala si nu ca un element adaugat strategiei deoarece reprezinta o modalitate de a extinde experientele locale pentru mbunatatirea strategiilor locale. Colaborarea realizata dincolo de granite a reprezentat un mod de a avea acces la informatii si idei noi, de a nvata de la alte regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini inovatia si pentru dobndirea de competente si noi mijloace de furnizare. Desi cooperarea inter-regionala si transnationala nu este ntotdeauna simpla, poate reprezenta adesea cea mai importanta modalitate de obtinere a rezultatelor privind inovatia si constructia institutionala. Integrarea unei dimensiuni transnationale si interteritoriale initiativelor locale sprijina de asemenea, crearea identitatii UE pe lnga cea locala, regionala, nationala. Sprijinul si managementul activitatilor de cooperare necesita mai mult timp si solicita mai multe resurse pentru planificare si management. Statele membre trebuie pregatite sa aloce resuresele de asistenta tehnica adecvata pentru acest scop. Proiectele de cooperare concrete trebuie sa aiba ca rezultat o valoare adaugata reala pentru teritoriu.
324
Modalitatile de sprijinire a proiectelor de cooperare difera de la un stat membru la altul, dar este foarte important ca acestea sa fie implementate cu conditia luarii n considerare a naturii graduale a cooperarii. Din punct de vedere procedural, cooperarea ntre GAL-uri are loc n doua faze succesive: 1. Actiuni de pre-dezvoltare. Aceste actiuni preced proiectul de cooperare n vederea facilitarii identificarii partenerilor potentiali si sprijinirea realizarii unei actiuni comune. 2. Realizarea si implementarea unei actiuni comune. Un parteneriat pentru cooperare trebuie ncurajat pentru a lucra mpreuna la dezvoltarea unor produse comune; proiectele de cooperare nu sunt simple schimburi de experienta. Partile trebuie sa se implice ntr-un proiect comun concret administrat de un GAL coordonator responsabil de activitatea de coordonare. Cooperarea practica poate avea doua obiective, adesea complementare: obtinerea masei critice necesare unui proiect comun si identificarea complementaritatilor. Prin Leader sunt disponibile doua tipuri de cooperare: Cooperarea inter-teritoriala cooperarea ntre diferite zone rurale din cadrul unui stat membru. Poate avea loc ntre grupuri Leader si este de asemenea deschisa si altor grupuri locale prin folosirea unei abordari participative. Cooperarea transnationala: reprezinta cooperarea ntre grupurile Leader din cel putin 2 state membre, sau grupuri din tari terte ce urmaresc aceeasi abordare. Prin intermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala (ntre Romnia si alte state membre sau nu) si inter-teritoriala (n cadrul Romniei) ntre GAL-uri si alte grupuri/parteneriate, care functioneaza dupa principiul LEADER, parteneriate public-private selectate n cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricaror alte grupuri rurale organizate dupa metoda LEADER (grupuri locale care sa aiba un rol activ n dezvoltarea rurala, sa fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de initiativa locala, micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finantate prin Axa 4 din FEP) si recunoscute de statul membru. Actiunile de cooperare sunt eligibile atunci cnd cel putin un partener reprezinta un GAL finantat prin axa LEADER. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator.
325
Doar proiectele si actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor din Axa 1, 2 si 3 ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin. Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructia institutionala: schimb de experienta si bune practici privind dezvoltarea locala prin publicatii comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program si de personal) sau prin lucrari de dezvoltare comune sau coordonate n comun. Functionarea unei structuri comune este cea mai integrata forma de cooperare. Aceasta masura, va fi facilitata de sprijin metodologic care se va baza, n principal, pe reteaua rurala din Romnia si reteaua europeana. Responsabilitatile fiecarui partener vor fi detaliate n cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele doua GAL-uri implicate n proiect, care trebuie sa contina referinte la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitatile pe care doresc sa le implementeze n comun n vederea realizarii acestora, rolul fiecarui partener si participarea financiara finala a fiecarui partener n cadrul proiectului. n ceea ce priveste cooperarea transnationala, pot fi initiate proiecte comune cu tari non-UE, caz n care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE. n cazul cooperarii ntre un GAL si alte grupuri sau parteneriate din state membre UE acordul de cooperare va trebui sa prevada ca fiecare partener sa suporte cheltuielile n mod proportional cu participarea sa la actiunea comuna. Principalele categorii de cheltuieli eligibile sunt: - cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare organizare misiuni tehnice, ntlniri, seminarii, activitati de traducere si interpretare, multiplicare documente, - cheltuieli de investitii pentru implementarea proiectelor comune - cheltuieli pentru proiecte comune de instruire Cheltuieli neeligibile - simplul schimb de experienta neconcretizat ntr-o actiune comuna (ntruct se poate finanta prin intermediul retelei nationale de dezvoltare rurala). De asemenea, nu sunt eligibile cheltuielile legate de teritoriile din afara UE. Cooperarea va fi lansata dupa desfasurarea primei proceduri de selectie a Grupurilor de Actiune Locala. Proiectele de cooperare vor fi selectate de catre:
326
A. Grupurile de Actiune Locala, daca au integrate n strategia lor de dezvoltare actiuni de cooperare. n acest caz, criteriile de eligibilitate si de selectie vor fi elaborate si aplicate de catre GAL si incluse n strategia de dezvoltare locala. B. Autoritatea de Management, pentru celelalte GAL-uri care nu au prevazut aceste actiuni n strategia de dezvoltare locala. n acest caz, criteriile de selectie vor fi elaborate de Autoritatea de Management. n ambele cazuri, proiectele de cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte: a. Parteneriatul: tipul actorilor implicati, legaturile dintre responsabilii de proiect si GAL implicarea partenerilor locali n operatiunile prevazute. b. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritoriala, valoarea adaugata a proiectului, coordonarea cu alte actiuni derulate, valorificarea experientei cooperarii din afara teritoriului. c. Tipul de proiect: Actiuni comune concrete (mai mult dect o intentie si/sau un schimb de experienta ). d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnica, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie si organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului. e. Aspecte financiare: buget realist si coerent, plan de finantare, deviz, fezabilitate financiara, implicarea diversilor actori. Criterii de eligibilitate - parteneriatele reprezinta GAL-uri sau sunt organizate n conformitate cu abordarea LEADER - proiectele vor fi elaborate si implementate n comun - coordonatorul este un GAL finantat prin axa LEADER - activitatile sau proiectele corespund unei masuri sau mai multor masuri din FEADR - valoarea proiectului (suma solicitata) sa se ncadreze n limita financiara maxima stabilita (200.000 euro co-finantare publica, iar valoarea totala a investitiei nu va depasi 400.000 euro). n ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care:
327
- implica mai mult de doua GAL-uri din Romnia - implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader + - includ activitati inovative - combina obiectivele din diferite axe ale PNDR - se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta - se adreseaza tinerilor din zona rurala - respecta normele de mediu - care urmaresc facilitarea implementarii acelor masuri din PNDR care vor avea ca beneficiari grupuri de producatori, asociatii, parteneriate, etc. Selectia si aprobarea proiectelor de cooperare trebuie realizata n aceeasi maniera ca celelalte proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de Selectie organizat dupa caz, fie n cadrul GAL, fie n cadrul Autoritatii de Management. n cazul n care selectia proiectelor de cooperare este realizata de catre GAL, responsabilitatea pentru stabilirea calendarului de selectie va reveni acestuia, iar n cadrul AM selectarea proiectelor de cooperare va fi efectuata de 2 ori pe an n principiu n primul si ultimul semestru al anului, astfel nct ultimul proiect sa fie selectat nainte de 31 decembrie 2013. GAL - CASTRA TRAIANA a derulat o activitate de cooperare transnationala in anul 2010, in Spania in regiunea Comarca de Guadix (Granada), cu Grupul de dezvoltare rurala Comarca de Guadix. Astfel, 6 reprezentani ai potenialului GAL CASTRA TRAIANA (+ un traducator) au participat la un schimb de experien pentru a analiza la faa locului rezultatele programului Leader. In cadrul cooperarii, s-a organizat un program pe durata a 4 zile in care au fost vizitate o serie de obiective finanate prin programele LEADER, astfel: - Ziua I Grupul roman s-a deplasat la Bucuresti cu microbuzul, de unde cu un avion care a decolat la ora 21,40 s-a deplasat catre Malaga. Aici a fost preluat de un reprezentant al Gupului de Dezvoltare Rurala Guadix si transportat la pensiunea Cuevas del Tio Tobias din Guadix unde s- a facut cazarea, in jurul orei 4 dimineata.
328
- Ziua II Programul a in ceput la ora 12 cu o intilnire cu d-nul Manuel Aranda Delgado, primarul comunei Valle del Zalabi care face parte din Grupul de Dezvoltare Rurala Comarca de Guadix. Acesta a facut o scurta prezentare a modului de organizare a administratiei locale spaniole si a proiectelor implementate in comuna sa prin programul Leader. In partea a doua a zilei, incepind cu ora 16 grupul a vizitat impreuna cu d-nul primar si d-nul Juan Jose Marinque Lopez, directorul Grupului de Dezvoltare Local, o serie de proiecte implementate prin programul Leader, respectiv: -o exploatatie agricola al carui proprietar a implementat un proiect de reabilitare a Cuevas del Zenete si introducerea lor in circuitul agroturistic; -o zona sportiva construita prin implementare unui proiect obtinut de primaria comunei Valle del Zalabi, care cuprinde: un teren de fotbal inchis, cu gazon sintetic, doua terenuri de tenis de camp si un centru de fitness care era in constructie; in apropierea zonei se va amenaja si un loc de joaca pentru copii in ideea de a cuprinde diferite moduri de recreere pentru toata familia; -in apropierea zonei sportive a fost construit tot prin proiect un amfiteatru destinat in principal coridelor dar care se foloseste si ca loc de organizare a nuntilor; -in cadrul unui proiect mai amplu dezvoltat pe tot teritoriul Grupului de Dezvoltare Locala Guadix sau construi 23 de zone de admirare a peisajului numite mirador si, in apropierea zonei sportive, s-a construit un astfel de observator care este frecvent folosita de tineri ca loc de intilnire si de cei care vor sa oficieze casatoria intr-un loc mai pitoresc; -de asemenea, este in desfasurare in aceeasi zona, constructia unor cuevas in care isi vor desfasura activitatea diferiti mestesugari locali, de la brutari pina la viticultori si artizani locali. In opinia d-nului primar aceasta se dorea sa devina o zona sportiv-turistica necesara pentru recreerea angajatilor din zona si a celor locali. - Ziua III Ziua de lucru a inceput la ora 10 cind grupul s-a deplasat, insotit de doi reprezentanti ai primariei din satul Benelua, in zona industriala a satului, la un centru de colectare a legumelor si fructelor din zona. Aici s-a implementat un proiect de finantare privind achizitionarea unor instalatii
329
frigorifice pentru conservarea fructelor si legumelor colectate la centru pina in momentul distribuirii lor catre marketurile si pietele locale. De asemenea, a fost vizitat un centru de uscare si conservare a fructelor si legumelor, centru care s-a dezvoltat si si-a diversificat productia pe baza solicitarilor clientilor. La ora actuala centru avea contracte de export in Germania, Italia, etc. Tot pe platforma industriala a fost vizitat un mic intreprinzator care printr-un proiect implementat prin Grupului de Dezvoltare Locala Guadix si-a achizitionat o presa hidraulica necesara fabricatiei placilor ceramice manuale. In final, a fost vizitata o fabrica care producea laditele necesare ambalarii fructelor si legumelor din centrul de recoltare al zonei. Apoi, grupul de reprezentanti s-a deplasat la sediul primariei din Benelua, unde s-au intilnit cu diversi functionari dar discutii mai indelungate au avut loc cu functionarul de la asistenta sociala care se ocupa numai de proiecte privind integrarea tiganilor in comunitate. In partea a doua a zilei, a fost vizitat muzeul La Inmaculada din satul Purullena, un fel de muzeu al satului din Romania, unde s-a implementat un proiect privind cumpararea unei cuevas o constructie rurala specifica zonei unde s-a desfasurat vizita si transformarea ei in muzeu. Scopul acestui proiect depus de un tinar a fost mentinerea si promovarea traditiilor locale. La ora 16 grupul s-a deplasat in satul Cortes de Graena unde a vizitat un centru de bai balneare, centru care a obtinut o finantare pentru achizitionarea de aparatura medicala moderna si prin care s-a realizat crearea de locuri de munca in sat si promovarea satului ca centru balnear ceea ce duce implicit la cresterea potentialului de cazare in zona. Centrul a fost prezentat de domnul Antonio Sanchez de Navarro, managerul centrului balnear. In final a fost vizitata o exploatatie viticola al carui proprietar a obtinut finantarea unui proiect prin care a diversificat soiurile de vita de vie si a creat o crama unde prelucreza strugurii, obtinind 4 soiuri de vin pe care il imbuteliaza si il distribuie la ora actuala in USA, Canada, Italia, etc. - Ziua IV Ziua de lucru a inceput cu vizita la sediul Grupului de Dezvoltare Rurala Guadix, sediu care a fost obtinut de la primaria locala si care a fost reabilitat de catre grupul de dezvoltare locala.
330
Prezentarea Grupul de Dezvoltare Rurala Guadix a fost efectuata de d-nul Juan Jose Marinque Lopez, directorul grupului de dezvoltare si sediul acestui grup de dezvoltare a fost vizitat in totalitate. GDR Guadix are la ora actuala 11 angajati, fiecare fiind specialist pe un anumit domeniu (turism, arheologie, sociologie, economic, etc.) In sala de sedinte a avut loc o prezentare a Grupul de Dezvoltare Rurala Guadix si anume modul de organizare, functionare, finantare, prezentarea unor proiecte din totalul celor peste 400 de proiecte finantate si implementate prin axa Leader. Mai ni s-a nceput cu o abordare teoretic, ce a inclus: - Dezvoltarea abilitatilor si competentelor in vederea implementarii Axei Leader; - Realizarea unei analize diagnostic; - Realizarea unei analizei SWOT; - Formularea prioritilor de dezvoltare in cadrul strategiilor de dezvoltare locala; - Elaborarea bugetului necesar implementrii aciunilor propuse in strategie; - Identificarea celor mai bune modaliti de implementare, evaluare i monitorizare a activitatilor propuse in strategie. n continuare au fost analizate obiectivele GAL-ului pe care l reprezint, subliniind c cele mai importante sunt: crearea condiiilor necesare pentru dezvoltarea economiei i creterea nivelului de trai n mediul rural printr-o dezvoltare sustenabil a mediului de afaceri local ; crearea de locuri de munc i realizarea de programe de formare profesional pentru tineri, femei, agricultori i ntreprinztori ; valorificarea i diversificarea produselor proprii ; protejarea i punerea n valoare a patrimoniului natural, conservarea i recuperarea patrimoniului istoric i cultural; crearea de produse turistice locale ; cooperare nationala si internationala. In finalul discutiilor s-au stabilit principalele directii de colaborare a celor doua grupuri, s-a redactat si semnat protocolul de colaborare intre cele doua grupuri, astfel incat, in viitor, cele doua organizatii sa poata initia si desfasura colaborari si proiecte impreuna.
331
Apoi grupul s-a deplasat insotit de d-nul Juan Jose Marinque Lopez, directorul grupului de dezvoltare, in satul Gorafe unde s-a construit un centru de interpretare a megalitismului, in valoare de circa 1.100.000 de euro, investitie ce se desfasoara de circa 10 ani si implementata tot prin proiecte pe axa Leader. Aici se gaseste si un parc megalitic pe baza caruia s-a dezvoltat de fapt ideea unui centru de interpretare a megalitismului. In jurul centrului se vor construi spatii pentru ateliere in care isi vor desfasura activitatea artizani locali. In acelasi sat a fost vizitat un alt proiect si anume, un hotel rural care a fost reabilitat, modernizat si extins tot cu ajutorul unui proiect implementat prin Grupul de Dezvoltare Rurala Guadix. De remarcat este faptul ca intr-un sat de circa 400 de oameni s-au facut investitii de milioane de euro, avind drept scop motivarea oamenilor si tinerilor, in principal de a ramine in localitate. In partea a doua a zilei a fost vizitata o ferma familiala de capre, in satul Hernan Valle, unde practic lucreaza doar doi oameni dar care datorita aparaturii reusesc sa faca fata activitatii. Proiectul implementat a fost extinderea fermei prin constructia unei hale. In final a fost vizitat in satul Gor, un centru de rezidenta pentru batrini, unde grupul s-a intilnit cu primarul localitatii si cu managerul centrului. - Ziua V In aceasta zi a fost vizitata zona Granada. Seara la ora 23 grupul a fost condus de reprezentantul Grupului de Dezvoltare Rurala Guadix la aeroportul din Malaga, pentru reintoarcerea in tara. - Ziua VI Grupul roman, de la Malaga, cu un avion care a decolat la ora 04,10 s-a deplasat catre Bucuresti, iar in jurul orelor 09,00 a aterizat pe aeroportul Bucuresti-Baneasa. De aici, grupul a fost preluat de un microbuz si transportat la Ramnicu Valcea. Colaborarea realizata dincolo de granite a reprezentat un mod de a avea acces la informatii si idei noi, de a nvata de la alte regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini inovatia si pentru a facilita dobndirea de competente si noi mijloace de furnizare. GAL CASTRA TRAIANA intentioneaza sa derulaze activitati de cooperare internationala cu GAL-uri din Spania si in perioada de implementare a Planului de Dezvoltare Locala. In cadrul Planului de Dezvolatre Locala al GAL CASTRA TRAIANA sunt propuse actiuni de cooperare internationala care au ca obiectiv transferul de know-how si bune practici in teritoriul GAL - CASTRA TRAIANA.
332
Astfel se intentioneaza realizarea unor actiuni de cooperare transnationala dar si interteritoriala, dupa cum sunt prezentate mai jos:
Nr. Crt.
Partenerul / Partenerii
Tematica cooperarii
Obiective
Valoarea proiectului / proiectelor de cooperare (euro)
Rezultate
1 Experiente de cooperare intreprinse
GAL - Comarca de Guadix
Stabilirea de legaturi cu un GAL din spatiul Uniunii Europene in cadrul caruia sa implementat programul Leader
- Dobandirea de competente in elaborarea Planului de Dezvoltare Locala; - Stabilirea de legaturi in vederea derularii unor actiuni de cooperare transnationala viitoare
12.000 euro
- S-au dobandit competente in elaborarea strategiei de dezvoltare locala; - S-au trasat liniile generale ale viitoarelor cooperari transnationale
2. Intentii de cooperare - Practici de dezvoltare a teritoriilor rurale; - Formare si instruire in sectorul agricol si forestier; - Schimb de bune practici in sectorul agricol; - Prelucrarea si comercializarea produselor agricole; - Dezvoltarea turismului; - Cultura, traditii, folclor; - Asimilarea de noi cunostinte si bune practici in ceea ce priveste activitatile de turism, agricultura, serviciile pentru populatie, patrimoniul si mediul inconjurator; - Dezvoltarea zonelor rurale implicate in cooperare prin adoptarea de masuri de interventie adaptate cerintelor internationale; - Promovarea turismului rural i identificarea de produse i tradiii locale, promovarea agroturismului i a turismului cultural; - Recuperarea patrimoniului sociocultural al comunitilor locale (datinile i obiceiurile care caracterizau n trecut viaa rural din aceast zon) - Dezvoltarea serviciilor pentru populatie;
GAL - Comarca de Guadix (Spania)
- Agricultura; - Turism; - Cultura; - Patrimoniu
70.000 euro
Dezvoltarea economica prin schimb de bune practici
GAL Integral Murcia
- Turism; - Agricultura; -Servicii pentru populatie; - Patrimoniu; -Mediu inconjurator
70.000 euro
Dezvoltare economica prin implementarea de bune practici
GAL Tara Vrancei GAL Valea Buzaului
- Turism; - Patrimoniu; - Servicii sociale si mestesuguri locale;
70.000 euro
Cresterea numarului de persoane ocupate in mediul rural si dezvoltarea nivelul de trai
333
- Integrarea minoritatilor si stimularea implicarea femeilor in viata economica; - Promovarea si valorificarea resurselor artizanale si a traditiilor in comunitatile locale;
Nota: Actiunile de cooperare interteritoriala existente vor putea fi completate cu altele noi cu acordul membrilor Proiectele de cooperare ce se vor implementa in cadrul GAL vor tine cont de specificatiile tehnice ale masurii 421, din cadrul axei Leader; asadar, ele vor contine urmatoarele aspecte: a. Parteneriatul; b. Integrarea in strategia teritoriului; c. Tipul de proiect; d. Aspecte tehnice; e. Aspecte financiare;
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL CASTRA TRAIANA indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 3.2.2. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin prevederea actiunilor de cooperare inter-teritoriala si transnationala in cadrul Planului de Dezvoltare Locala.
III.5.2 Crearea i implementarea reelei

Conform art. 68 din Regulamentul CE nr.1698/2005, Romnia va nfiinta Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala care va grupa, la nivel national, organizatiile si autoritatile implicate n procesul de dezvoltare rurala. Functionarea Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala va fi finantata prin componenta Asistenta Tehnica a Programului National de Dezvoltare Rurala, conform art. 66 (3) al Regulamentului Consiliului (EC) nr.1698 /2005. Planul de actiune al RNDR a fost stabilit avnd n vedere actiunile obligatorii prevazute n Regulamentul (CE) nr.1698/2005, articolul 68, paragraful 2 (b), alte actiuni aditionale obligatorii care
334
trebuie sa asigure realizarea obiectivelor prevazute n Planul National Strategic si respectiv, Programul National de Dezvoltare Rurala, precum si actiuni ce vor fi realizate n functie de nevoile identificate pe parcursul implementarii. n acest context, RNDR urmareste asigurarea mbunatatirii guvernantei locale, mbunatatirea capacitatilor de management si planificare a persoanelor implicate n implementarea PNDR si a capacitatii de parteneriat ntre teritorii si actorii implicati n dezvoltarea rurala, diseminarea bunelor practici si a cunostintelor. In ceea ce priveste participarea in RNDR, GAL - CASTRA TRAIANA se va implica in mod activ in canalizarea energiei tuturor actorilor locali n procesul de dezvoltare rurala si promovarea unui flux eficient de informatii, schimburi de idei si bune practici. Finalitatea acestor actiuni este inscrisa si in obiectivele GAL CASTRA TRAIANA, si aceasta este: - Crearea unei economii agricole bazata pe exploatatii moderne si prietenoase cu mediul; - Dezvoltarea unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea mediului; - mbunatatirea calitatii vietii n spatiul rural; - mbunatatirea guvernantei locale n vederea crearii si implementarii Planului de Dezvoltare Locala. GAL CASTRA TRAIANA se va inscrie la forumul national permanent on line de discutii pentru parteneriate, prin intermediul caruia toti actorii implicati n dezvoltarea rurala din Romnia si vor putea exprima opiniile si sugestiile privind dezvoltarea zonelor rurale n legatura cu stadiul de implementare al PNDR. De asemenea va participa la programele de instruire pentru Grupurile de Actiune Locala si va solicita informatii si asistenta tehnica pentru realizarea actiunilor de cooperare inter-teritoriala si trans-nationala. Atragerea populatiei si a actorilor local in procesul de implementare al RNDR la nivelul GAL - CASTRA TRAIANA se va realiza pentru intregul teritoriu. Astfel prezentam mai jos aria teritoriala in care se vor derula activitati de constituire si dezvoltare a RNDR. De aceasta activitate sdunt responsabile toate organismele de decizie de la nivelul GAL - CASTRA TRAIANA, si in mod special animatorii. TERITORIUL GAL - CASTRA TRAIANA, RESPONSABIL DE DEZVOLTAREA RNDR este prezentat in tabelul de mai jos.
335
Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA Numele localitii Comune SUICI BREZOI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA Orae Sate uici, Rudeni, Ianculeti, Paltenu, Puleni, Valea Calului. Clineti; Drgneti; Corbu; Proieni;Vratica; Golotreni; Valea lui Stan; Pscoaia. Berislveti, Stoeneti, Scueni, Dngeti, Robaia, Rdcineti. Olteni Bogdanesti, Bujoreni, Gura Vaii, Lunca, Malu Alb, Malu Vrtop. Fedeleoiu, Smbotin, Deti, Bbuieti. Malaia, Ciunget, Saliste. Muereasca, Hotarele, FrncetiCoasta, Pripoara-Grui, Muereasca De Sus, Gvneti, Andreeti, Suta. Periani, Surdoiu, Mlceni, Spinu, Biau, Pripoare, Poiana, Podeni. Balota, Blnoi, Racovia, Copceni, Gruiu-Lupului, BradClocotici, Tutuleti. Salatrucel, Seaca, Serbanesti , Patesti. Voineasa, Voinesita,Valea Macesului, Vidra, Obarsia Lotrului Nr. locuitori Din orae Din total teritoriu 2,671 6,984 6,984 2,951 4,437 3,023 1,883 2,708 Suprafaa total km2 34.28 226.12 66.99 33.12 30.29 393.22 42.88 Densitate loc./km2 77.92 30.89 44.05 133.97 99.80 4.79 63.15
Codul comunelor INSSE 19141 167794 168675 168880 169351 171021 171539
172153 172509 172894 174254 Total GAL % loc. orae din total loc. (25%)
PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA
2,367 1,862 2,097 1,640 6,984 32,623 -
157.73 58.36 40.56 461.81 1,545.36 -
15.01 31.91 51.70 3.55 21.11
21.41%
336
337

Plan de Dezvoltare Locala - Castra Traiana

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Plan de Dezvoltare Locala - Castra Traiana

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

LOCALA PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

JUDETUL VALCEA 2010

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

INTRODUCERE....................................................................................................................3-9 DOSARUL DE CANDIDATURA - PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA.......................................10-258

II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu................................................................................................10-16 II.2 Planul de dezvoltare locala...............................................................................................................17-256

II.3. Planul de finantare........................................................................................................................257-258

REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI.....................................259-336

III.3. Organizarea GAL-ului....................................................................................................................280-299

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

I. Introducere Abordarea Leader

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

DOSARUL II. DOSARUL DE CANDIDATURA II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu

Sursa: Institutul National de Statistica - 2009

Nr. locuitori Din orae Din total teritoriu

Suprafaa total km2

19141 167794 168675 168880 169351 171021 171539

SUICI BREZOI BERISLAVESTI BUJORENI DAESTI MALAIA MUEREASCA

172153 172509 172894 174254

PERISANI RACOVITA SALATRUCEL VOINEASA

2,671 6,984 6,984 2,951 4,437 3,023 1,883 2,708

34.28 226.12 66.99 33.12 30.29 393.22 42.88

77.92 30.89 44.05 133.97 99.80 4.79 63.15

2,367 1,862 2,097 1,640

157.73 58.36 40.56 461.81

15.01 31.91 51.70 3.55

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Situatia privind ruralitatea teritoriului este urmatoarea:

Densitate populatie in localitati (<120 loc /km2) Populatie totala

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Ponderea populatiei urbane= Ponderea populatie urbane =

Populatia in orase Populatia totala 6,984 32,623

Judet Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Regiunea SV Oltenia

Numarul de locuitori 707.629 378.310 294.364 468.931 408.518 2.257.752

Suprafata 7.414,01 5.601,74 4.932,89 5.498,28 5.764,77 29.211,69

Densitate 95,44 67,53 59,67 85,29 70,86 77,29

Sursa: Institutul Natioanl de Statistica - 2009

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

< 20 loc / km2

Zona nepopulata cu probleme

Intre 20 si 39,5 loc / km2 Intre 39,5 si 79 loc / km2

Zona cu riscuri mari de depopulare Zona rurala cu densitate in scadere

Intre 79 si 120 loc / km2

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

incluse in Zona Montana

Sursa: Anexa 4 la Ghidul de finantare: Lista zonelor defavorizate

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Sursa: Anexa 5 la Ghidul de finantare: Zone HNV

Sursa Anexa 6 a Ghidului de finantare: Lista localitatilor in funtie de gradul de saracie

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

BE S R I UI C SL AV I BU EST JO I RE N DA I ES M TI AL M UE A I RE A A PE SCA RI S RA AN CO I SA V LA ITA TR VO UCE IN L EA SA

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

II.2 Planul de dezvoltare locala PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL CASTRA TRAIANA