\e

MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh!

eREAtdGA

!.

'*r

lir i

I "

1_

.l

"ji*"

," ''

"4

,rur.Es RENAnD

MORCOVEATA

?:

GAINILE

- Pii ce, nu-l ;tim noi? E viteaz ca un 1lp. sarc cu gura sori-sa Ernestina. - Nrr .r tr:mr.ie nim,:nr )r Lle nrmrc. adaugi irutcle siu Felix. Morcovcali :c umlli-n pene la auzul aceslor laude 9i, ru5inindu-se in sinca sa cii nu-i vrednic de cle, inccarcd si-iji biruie
leama.

mlte o pirlmi-

Ca .h-r mai dea cura1. maicr-sa

ii

pro-

Pun spune doamna Lelic, ci- Honorina iar a ui! t si-nchidir giinlle. E-adeviral. Te uili pe lercastrl Si vezi indati. In fundul ogrizii. colclul glinilor

priuoare,

i$i casci, in noapt, pitratul ncgru al por-

lilei deschise. - Felix, daci tc-ai duce tu si le-nchizi? zice doanrna Lepic cclrri mai mare dintre coplt s:l t, -i trcaba vard de gdini, - N Felix, unmea sigilbejit, trindav mormiie biiat
$i fricos.

din umeii. Felix suride dispreluitor. Doar Ernestina se aralJ nril,'r.ii - ia o lunrinarc yi i7i in.ufriliorul pini la capitul coridorului. lette

meazi el. Doamna Lepic ridicd

- Birrrnr .r.mr fareli lumini. ingii.

- Te-a$lept aici, zice ea. NrLmai cl o zbugheste intr-o clipiti indiri1, inspiimintati de o ribufnire de \inl cdrc /buciumr llacira luminiirii )i o
stinge.

amindoi lbarte adincifi,

masi, liunte-n frunte.

- Atrrnci tu, Ernestina?dc frici! mimico, a$ muri - O, liatele mai mare,;i sori-sa ErnesFelix, lina abia ridici ochii cind rispund. Citesc cu
coatelo
pe

sinrl spune doamna Lepic. Unde mi era capul? Morco!,eati. du-te $i-nchide gSinile! Cu porccla asta il alinti pe nezinul ca'<i. ,lin pricini ci are plrul rulu pi fcla

* Doamne, ci proasti mai

.i-lcl

pistruiatil. Morcoveald. carc-$i licea de lucru pe sub masi, se ridici 9i ingini sfios: Zirll cj pi mre mr-e lrici. mamico. - Curml i-o intoarce doamna Lepic. I'n rornrc ca linel Mil laci .u rid. Her, nrrl-

celciicle parci lipite de pimint, Morcoveafi incepe si dirdiie in intuneric; afarl e o hc/nlr .le i sc pare ti a orbil. Cite un \irrej dc vint il infi$uri ca un cear$af inghelal, gata si-l smulgi din loc. Vulpi, ba poate ci $i lupi, nu-i slllli oare peste miini. in obraji? Cel mai bine ar fi sA dea buzna, la nimereali. spre cotel, cu capul inarnte. .pintecin.l inlunecimca din ilrr. Gise$te pc bijbiite ivirul portjfei. Zdupditul pa$ilor sIi face giinile sa se foiasci pe slinghii qi si ciriie speriate. - Da' potolili-le odati! le striSi Mgrcovea;i. Eu sint ! InclrLl( purtilr. apur /bo.rra inipoi (d crrm rr rrca aripi. Iar cind int15 in ca.i. >i gifiind 5i mindrLr de isprali. $i d.l de cal-

incordirrdu-9i pulpele

ti

simlindu-5i

JULES RENARD

'

MORCOVEATA

duri 9i de lumini, i

se par ce a lepadat nitte zdrenle pline de noroi 9i pdtrunse de ploaie. Si a lmbrAcat ve$minl uqor 5i nou. Zlmbe$te plin de sine ti sti [anto$, a$teptind laude, ba, fiindci se $tie scepat de prF mejdie. cauti pe chipurile alor sii urmele ingrijordrii care trebuie si-i fi friminrat

mai adineauri.

Felix 9i Emestina citesc inse linittili mai departe, iar doamna Lepic ii spune cu

nepisare, ca 9i cum nimic nu s-ar fi lntimplat: Morcoveald, de azi inainte ai sd inchizi giinile in fiecare seare.

Morcovea16 ia potlrnichile. Ceilalli se simt datori si-i dea toate sfaturile obignuite ln asemenea ocazii. tu, la beregate, - Strlnge colea, itii 9i incep penele. se termine puful unde Tinindule la spate, cite una in fiecare mina. Morcoveati incepe se stringi.
Domnul Lepic: Ia te uiti la el, doud deodat5! Morcoveqld: A5a merge mai repede. Doamna Lepic: la n-o mai face pe simtitorul! Stiu eu bine ci nu mai poli de bucurie. Potirnichile se apiri zbitindu-se ii dau din aripi. imprestiind fulgi jur lmprejur.

Doamna Lepic: Tablila-i prea sus pentru tine. Morcoveald: Atunci lasd-mi sA le jumulesc. Doqmna Lepic: Asta nu-i treabe de biiat.

POTIRNICHILE

Domnul Leoic isi desarta ca de obicei tolba pe masl. inauntru. doui potirnichi. Felix, fratele cel mare, le inscrie pe tiblila atirnatl in perete. Asta-i datoria lui. Fiecare dintre iopii are cite ceva de ficut. Ernestina jupoaie sau jumulegte vinatul. Cit despre Morcoveata, lui ii revine sarcina deosebiE sd dea gata pAsarile rdnite. I s-a ficut acest hatlr, $tiuti fiind cruzimea. ini:' mii sale nesimlitoare, Cele doui potirnichi se zbat, i9i smucesc capetele in toate pa4ile. Doamna LeDic: Ce mai astipii ca si le vii de hact Morcovesld: Mimico, a9 prefera sd le inscriu eu

t6blile.

JULES RENARD

MORCOVEATA

Nu vor si moari $i

pace. Morcoveall $i-ar sugruma mai lesne un prieten. $i numai cu o singuri mini. Le viri intre genunchi, ca sA slea nemilcale. )i. aici inrogindu-se, aici pAlind la fati, nidu$it tot, cu capul dat pe spate ca si nu mai vadi nimic, stringe din toate puterile. Totuti polirnichile se incipatineaTi si
nu mor.

Hotirit sl sfir$eascd mai repede, Morcoveali le apucd de picioare si le izbe$te

cu capul de virful ghetelor.

lix

Ah ! C6hul ! Ciliul ! izbucnesc Fc-

face asa de-al dracului I ii place. Bietele pdsiri ! N-ag vrea s5 fiu in locul lor, in labele Astuia. Domnul Lepic, de$i vinitor incercat, iese pe u$i scirbit. Poftim ! zice Morcoveali, aruncind pe-masi potlrnichile moarte. Doamna Lepic le suce$te pe toate pirlile. Din cap)oarele lor terciuite 1i insingerate se prelinge o

$i Ernestina.

Adeviru-i

ci

cioarele la foc, iar Morcoveala, pe jos, l$i deapini amintirile. Pe neasteptate, Pyram, care picotegte virit sub rogojini, scoate un miriit surd. !face domnul Lepic. - Ssstmiriie 5i mai tare. Pyram Lepic. se minie - Neghiobule !porneite sidoamna atita latre cu Dar Pyram se indhjire, incit tresar cu totii. Doamna Lepic duce mina la inimi. Domnul Lepic se uiti chiorit la ciine, stringind din din1i. Felix dricuiette. Se stirneste un tAlaboi de nu mai pricepi nimic. Taci, javri afurisitd ! Taci naibii

odati

zice ea. Destul cu porcAria asta ! ros- E drept cd azi a cam scrintit-o, te;te Felix, n-a lucrat frumos ca de obicei.
CiINELE

Eru si timpul

diri de creier. si i le luiim din

mina.

Pyram latra 9i mai qi. Doamna Lepic ii arde citeva scatoalce. Domnul l-epic il pocne$te cu ziarul, apoi cu piciorul. Pyram, lungit pe burti, cu botul intre labe,. schelileie de frica bitiii, impinge rogojina cu botul, ca apucat, $i urlA de{i vine si-ti iei cimpii. Toli ai casei turbA de furie 5i se ndpustesc cu naduf asupra ciinelui, care o tine a$a intruna. Geamurile zingdnesc, burlanul sobei se cutrcmuri; pina ti Ernestina a inceput
sa urle.

Firi si-i spuni

se duce
casA,

ci-i \reun intirziat

si vadi ce s-a intimplat.

cineva ceva, Morcoveald

Pesemne

dacl n-o fi sdrit cumva gardul in gridini. la furat, Orbecdind cu miinile intinse, Morcoveafd pa$e$te in lungul coridorului intunecos. Gisegte zivorul gi-l trage cu zgomot, dar nu deschide usa. Altidati avea curaj;i iegea afari, se apuca sa fluiere, sd cinte si st tropaie din picioare, cautind s5-9i bage dulmanul in
sperieli.

care trece lini5Lit spre

Domnul Lepic ai Ernestina citesc sprijinili in coate sub lamp5, el ziarul, ea cartea primitd ca premiu. Doamna Lepic impleteste cu andrclele, Felix iti perpeleite pi-

Acum doar se preface.

Jt LES RL\1RD

nllra la binuiN l;i Mii il,:-r pLpinJL .mri(\'\c J rr ,,ll /.vorul. calc scri$ne$le in scoabele ruginite. ;i-l inrprng cu zgonrol la loc. Dupi atita bocincali. s;i .judecc ai ci daci nu vine de dcpartc ;i dacir nu 5i-a flcut darorra r MinLlru d. rinc. ,,j Brirb()r( .i.i lini,rerrj pc lolr. .. pa1,. ca qi ultima oari, Pyrant r-a poro lil in lif,l lrrr : ri ,ai .rJrr lrnr)lili nc locU ril< l,,r rlint,'tdearrnr :t. (u lott(.i ||||||.nr nttl i-rtre,rhr nimrr. M.r.rrr.e.rl.r le rlunr oln onlSnLI nl:l A lisat ceva Pvrlm !

Se tenrc doar :i nu slranute. ori si tuleasci. Ili !utc risullarea.;i daci ridici r'rhii .p|r tLr(.l lia J( rle.r.upra rr.ri. zrIc)l( \r(,' Irci.parrrr .tele D! rer. a ciror lirnprzimc sclipitoare il inghia g. fhr c tinpul si !c illloarci. NLr lrcbuie sil impingi .jocLrl prca depar.re. Ceilalli ar

calc$I.- a$a.

chiulul $i rilmine pironir dupi u|i. lnlr-o zl ro1 au si-l prindi cLt mila-n sac. dar utte ci e alila vreme cle ct^ncl ii pi-

Ai lLri i5i inchipuic cij \coroce$te neinfri, ca1 prin loate unghcrele ;i se in\.irle r^n jurul cascr ca un paznrc credinciol, iar el le tragc

ghiile in poponeala.
arma el.

pini la singe- A\ta-i

trezegtc brLtsc
:

'

\IORCO\

ElTi

pe domnul l-epic, cale intreabN

llrletul lui Morcovcali il

Ce-i 'l

rtme. 1t .iprndrrlr miinilc dc pnpnq cJ .rl se apere de pl$citura ce-l ameninfi la intiiul .li rii'. Mrtco!crli JJodrnrc iirriirl. in patul ccl mare, aliluri de ma;ca-sa.
SA NE FIE CTJ IERTACIUNE

- Ninric, a \,isat urit I rispunde doamna Lepic. $i incepe si ingine, aidoma doiciior. me^lodie tiriginati ca un cintec indian. Inphe'.rittdrr-se in pcr.te c,' lrrrnler )l cu genunchii. ca $i cum ar vrea sil dA<r

C)are -se poatc. se curine sa spuncm ? La virsta cind ceilaltri copir ntarrluriscsc cu ncvrnovilic celor din.iuf ne!oile lor, Morcorcali a r:tma! un bicisnic. Intr o nOapte s-a codit prea mult li n-a indriznir \i se

UN VIS URiT

Morcoveaii nu poate si-i sufere pe prielcnii (a,ri. ll .ttnghcrc.ic. bl ir nrr.r patul. silindul si se culce cu maici-sa. 5i daci Morcoveali e plin de cusururr zlua. apoi noaplca i9i dir-n petic cum nu se poate mai riu: sforiie. Sforiie intr-adins. nici vorbi-r. OJaia mare. frrgtrroa.a , hiar >r in arrgust, are doud paturi. [-inul e al domnului Lepic. iar in celilalt se cLLIci Morco!eatd, alituri de maici-sa, la perete. Pini si adoarmi, tu$cftc sub pituri ca :;-)i , Lrrctc gitlcjUl. Si Jrcj u .i .[urric pe nas ? Sufl5 incetigor pc nas, inc!edinlindu-se ci nu-i iniundat. Se striduie$te si respirc cit mai nrauzit. jL]ri vmnul. Si r.,ru)i. J( Lllm il lin( t. sforiit. Parci-i un fictrt. Cit ai clipi, doamna Lcpic ii infige un-

Mare i-a fost mirarea. Doamna l,epic se fereqte s5,5i iasi din firr. Currli rnrul linilrirj. ingaduilnirrc. ca o adevirati mami. Ba, a doua zi, Morco!eale se pomene$te cu mama de dimjneafi la pat. ca un copil risfilar. se.aduce supa . Da, i malca-sa a ameslecatsitpii gtrstoasi, - o cu un beli5or ln care Lrn pic din ce-a licut noaptca trecLltd in alternut - o, doar un pic I Felix 5i Ernestlna slau la ciplriiul patului $i-l pindesc cu mutie viclene, gata si izbucneasci in hohore de ds la primul semn. Doanna Lcpic ii di si minince lingu-il; ilr lrrguri(J. l|l ri.timpl| . tt,rgr cLr ..'ada uthiului .pre fclrr pr hrnr.ltno, LJc pilrca lc-ar lpune : ..Acum l Fili gata !" ..Da, lnimico. '

\lnb0/rl tn J)lCrnul. .J Un plJn( rc\inu\nt. f)ormea buttean, dar s-a trezit indatit. Piatra de hotar, ia o de unde nu-i !

sI iasl din incurcirura cll a.jutorul unor savant0 zvircoliri. Ce nes:lbuinl:r ! Intr-alti noapte, visindu-se a;ezat boierc>ts lrnti o pi.rrru dr lrorar. h rJjpo.t .-a
Niclijduia

cearir a fa ri.

il indoapd, apoi spune zeflemitoare $i scirbitA : - Aha, spurclciune micd, ai mincat d-ila, ai mincal d-ila, gi incd de-al tau, din il de azi-noapte.
deasi bine,

Amindoi se veselesc dinainte de stfimbiturile ce-o sd le faca Morcoveati. Ar fi rrebuil si pofreasci pi rreo citiva vecini. Intr-un tirziu, doamna Lepic le aruncd o ultimd privire, ca fi cum i-ar intreba : .,Sinteti gata ?" gi ridicind tacticos cea din urma lingu ii spre gura ciscatd a lui Morcoveali. i-o infige in gitlej. i-o in-

intr-o corvoadd. Degeaba se arata el previzitor de cum se insereazi,

preschimbd

in

schimb, iarna, plimbarea asta

se

cind inchide giinile. Nici vorbi, numai cu atita n-are s, o duci pini dimineaga. Ai lui stau la masi, zdbovesc la taifas, ceasul bate noue, afare e noapte $i noaptea asta mai line inci o veqnicie. Morcoveala simle nevoia sa fie pentru a doua oarA
prevAzAtor.

aceea;i intrebare:,,Oare o sd-mi

Asti-seari, ca de obicei,

il

coveatd, fArA si faci mutra a$teptati. S-a deprins $i cu asta, gi cind te deprinzi

Mi-am inchipuit, zice simplu Mor-

cu cera. ajungi si nici nu te mai miri.

OALA DE NOAPI'E

Fiindci adesea s-a intimp]at sil pocneasci nenorocirea in pat, Morcovsale, previdlor, i5i ia de cu seara roare mAsurile. Vara. e ugor. La ora noud, atunci cind doamna Lepic il trimite la culcare, biialul dd intii o raire pe afard.5i doarme linistit roatd noaDtea.

golag, aflati in capdtul corid6rului, pe

gemind. ,,S-a brodit bine, i9i zice MorcovealA, dupi o indelunge chibzuiali, vid ci nu-mi vine." Di tuturor buni seara, aprinde o luminare $i se duce in odaia lui singuratici 5i

nu a Fie cd nu se mai poate 1ine, fie ci luna strilucitoare ii di ghes, de cele mai multe ori el igi rdspunde : ,,Da". Citeodate imboldul vine de la domnul Lepic ;i de la Felix. Dealtfel, arareori e nevoit si se depArteze de casi, pind la gantul drumului, aproape in plin cimp ; mai de fiece dati se o_pre$te Jos, in capul scirii. Dupi lmprejurafl. AslA-seard insi toarna cu gileata, vintul a stins stelele, $i nucii din livada se zbat

vini,

friminti
sau

dreapta. Se dezbracA, se culci !i a$teapti si vind doamna Lepic. Cu o mi5carc repe-

10

JULES RE\\RD

La inceput, Morcoveati se bucurd de singurdtate. Ii place sa stea;i si se gindeasci pe intuneric. Revede intimplarile de peste zi, se fericegte ci a scipat ile citeva oii de bucluc ca prin urechile acului $i sperd sd aibe acelagi noroc Ai miine. Gindul ci doui zile de-a rindul doamna Lepic nici n-are sa-l bage in seami il umple de mindrie, )i biiatul incearci si adoarmA cu
Dar abia apucd si inchidd ochii, Si o nelini;te binecunoscutl incepe si-i dea ghes. ,,Sigur, nici ci se putea !" iqi zice el. Altul in locul lui s-ar scula, dar MorcoveaJi ttie ci oala de noaptc nu-i sub pat. Doamna Lepic. de5i ar pirtea si jure ii a adus oala, uitl mai totdeauna de ea. Dealtfel, la ce bun sd se ingrijeascd de asta, de weme ce Morcoveatri este previzAtor '!
cugeIe.

apoi sufl5 in luminare. Luminarea t-o lasd, in schimb ia chibriturile. Pentru cel ftie fricos, rdsuce$te Si cheia in broasci.

ziti,

ea indeasi marginile peturii sub el,

'

}IORCO\

EtfJ

ceargaful are timD sa se usuce sub mine. $tiu eu bine cd mama nici n-o sd bage de seaml, doar nu-i prima datd". $i Morcoveatre se u5ureazi, inchide ochii linigtit ii se a$terne pe somn.

II
Deodati se trezeSte yi a:,cultA cum ii ghioriie malele.
,,Oho ! Se-ngroa5i gluma !" , Adineauri se crezuse scipat. Prea ar fi tost mare norocul pe capul lui. Aseari I-a impins pacalul si fie lenel $i si uite ce pedeapsdl a$teapte. Se a5azd pe marginea parrrlui gi incearci sd chibzuiasci. U$a incuiatd. Ferea\tra. libreliri. Cu nepurinli sd iasi. Totu$i se ducc;;i pipiie u5a. apoi gratiile ferestrei. Se tirilie-pe podea -5i b-ijbiie cu miinile pe sub pat, ciutind oala, deii $tie bine ci n-are s-o giseasci. Se culci, apoi se scoali iar. Ar face orice, numai si nu stea locului. Se invirte incolo si-ncoace. gopiie. 'e zvircoleprc.

acest vis.

Biiatul. in loc si

se scoale. se

apuci

sd

,,Mai devreme sau mai tirziu, tot trebuie si-i dau drumul, i;i spune el. Ori, cu cit ma tin, cu atit se-aduni mai mult. Daci-mi dau drumul acuma. fac mai pulin 9i

frimintindu-5i cu pumnii burra care ise

umlla mereu.

- Mimico ! MAmico ! ingind el cu o !oce stinsi. lemindu-se si nu fie auzit, cici daci doamna Lepic s-ar ivi cumva pe

mina pe inimi, ce a chemat-o intr-adevdr. Si cum ar fi in stare si stfige ? Std incordat, se strdduiette din risputeri sA intirzie nenorocllea. Nu trece mult pi o durere indrlcitd il face si ddnluie ca un apucat. Se izbegte de perete Si sare indirat. Se izbe$te de pat. Se izbegte de scaun. Se izbette de almin, smulge tiblia gi )e pune acolo. inrre gritare, incovrigat, istovit, beat de fericire. In odaie, lntunericul crette.

u$i, i-ar trece totul ca prin farmec qi-ar avea aerul ci-$i bate joc de ea. Nu vrea altceva decit si poati spune de dimineata, cu

- Buni MorcoveatA.

dimineala, mAmico,

spune

adulmeci prin unghere

Doamna Lepic smulge pdtura de pe el.

III
Morcoreali n-a adormir decil spre lua ti nu se indud sA iasi din culcu5, cind doamna l,epic impinge u;a 9i incepe sd strimbe din nas, adulmecind in toate pa4ib. Hm, ciudat miros I face ea.

mult se afle care-i buba. Mi-a fost riu. si oala nicdieri ! ii di cu-gura Morcoveald, socotind cA n-ar putea gdsi o mai buna dezvinovifire. - Mincinosule ! Mincinosule ! striei doamna Lepic. Iese ca o furtund pe ugd gi se intoarce ascunzind oala de noapte, pe care o furiteazi la iuleali sub pat. Pe urmd trage bliatul jos din agternut ii se pune pe nitte tipete de adund toati casa. - Cerule ! Cu ce 1i-am gretit ca sa am parte de un asemenea copil ? Aduce in grabi cirpe. o gdleari cu apA. De care o ristoarni in cimin de Darce ar fi irebuit sl stingA focul, intoarce agternutul pe dos 9i cere aer, aer, robotind de zor Si vAicArindu-se lntruna. Dupi un timp se opre$te in faF baiatului 9i se rdste$te la el, dind din miini : - Pripiditule ! Nesimlit ce esti ! Selbaticule I Ai ajuns sd trAie$ti ca vitele ? D5-i unui bou o oald de noaDte si tot are si Stie ce si facd cu ea. Iar lie ii-a idsnir se te spurci in cimin. Dumnezeu mi-e mar-

fi nu-i trebuie

tor, din pricina ta o se-mi ies din minli gi-o sA mor nebund ! Auzi ? Nebuni ! MorcovealS. in camasi de noapte 5i descull, se uiti la oale. Azi-noapte nici pomeneali de ea, 9i acum uite-o colo, la picioarele patului. Oala detarta $i alb6 ii ia ochii. Daci gi acum s-ar incapelina sA n-o vadi, asta ar fi curadr neobrdzare din partea lui. Si cum toti ai casei, opdrili, il siclie 5i-l herluiesc cu intrebirile. dimpreuni cu vecinii batjocoritori care se perindd intruna $i cu factorul care tocmai atunci $i-a gisit qi el si pice acolo, el roste$te in cele din urmi, cu ochii pironili la oali : pricep ceva ! Credeli - ZAu dacd mai $i voi ce-oli vrea. IEPURII

.,Bine am mai brodit-o", cugetd Morcoveafi in sinea sa. Aga are el parte mereu se afle ce-i place 5i ce nu. De obicei trebuie sa-i place numai ce-i place maicd-si. Bun5oari, cind se aduce brinzl la masd, doamna Lepic spune: .iguri ca Morcoveati nu me- Sint ninca b nzi. Si Morcoveald cugetd : ,,De vreme ce-i sigurS, n-arc rost nici gust",

si

pepene, - lie nu li-a mai remas spune doamna Lepic. Dealtfel, in pivinta asta $emenl cu mlne : nu-il place pepenele.

Pe de alti parte, $tie 9i cd nu lar fi moale daci ar face una ca asta. $i ce, parci n-are cind sl-$i implineasci cele mai sucite toane, in locuri numai de el cunoscute ? La desert, doamna Lepic ii spune: astea de pepene. - Du iepurilor cojilede la masl asculMorcoveali se ridicd titor, peieste misural ti line fafuria cu bdgare de seami, si nu rAstoarne nlmrc. Cind intri in cote1, iepurii, cu urechile ciulite, cu bolul in vint 9i labele dinainte fepene, de parc5 s-ar pregiti sd bati toba, Mor- Oho ! Stati nifel !ii domole$te coveaF. Stali nilel, mA rog: sr-mpa4im. Se ataze pe o gramade de gunoi, unde-s
se

inghesuie in

jurul lui.

la ra.lacinl. apoi lc' dir repurilor simburii de pepene. iar zeama o bea el :$i-i dulce ca
m usl Lrl.

\trin\c dc-!i \rln)r iotoate dc !atzi. lrrrlL (r, L,lb.r '. \r.r..i.rri .'r'liil( pini
PUSCA

Pe urmi roaclc cu dinlii lot cc-au lisat ai lui. orice urmi de miez galben ;i dulce 9i lot ce se mar poate minca ; coaja lerde o irru|l.j i(pufrl,!r. (rrc:tru r,'at:l in jur. agezali in capitl oaselor. Portila cotelului e inchisi. Solrclc Je dLtpr-amra/i .c .trccoar:r printrc olane, nruindu-;i capituL razelor in umbra ricoroasi.

CAZMAUA

t-:i e@

Domnul Lcpic le spunc biielilor: Vi ajunge o pu5ci la amindoi. Fracare se iubcsc pun lotul laolalti. lii - Pii :igur. tiliculc, riispundc Fclix, o \-o purlim f'e rtntl. Sfun drrpt. cU mii mullumesc daca Morcoveatri mi-o di numai din cind in cind. Morcovcalar nu,zioc nici da. nici ba. Nu prear vrnc si creadi. Domnul Lepic scoate po$ca din invelitoarea oi verde $i

,:l.tt.

Felix 5i cu Morcoveali muncesc cot la cot. Fiecarc are cazmaua lLri. A lui Felix e dc fier;i r lbst fatcuti pc mlsuri, la potco\ar. Pr-i .J. Mnrc,,\(.itlil >i-u fatrrt-o singrrr. dintt'o h|lcirti,l( lemn. Cldr-lrniresc, robotesc de zor ni pe-ntrccute. Deodati, (ind \( ir\rcprr nrei puqin (rocmri alunci se abat totdeauna ncnorocirile), Morcovea[i se pomeneste izbit cu cazmaua drept in liunle.
dLrs

mare, aSa s-ar cuvcn'. ii

Cinc

o poarti

iiltrcabi:

printirl

'l Ccl nrai

poarte el intii. Domnul Lepic : Te porli tare frumos Felix. Anr si lin minle.

las lui Morcorealit cin5tca asra. S-o

in dimineala

asta.

croarelor $i Sutolesc ingri.jorali : ? - Unde-s sirurile rece, si-i umezim timUn pic de api plcle. Morcoveali sc Llrci pe scaun, se uili pe.te umcrii 1i prrnrre caperelr celorlalli. I lrgtt ld lnl, c cu L, cirpc pc (are pala de singe sc liilc$te mercu.

Citeva clipe mai tirziu. Felix trebuie cu griji 9i intins pc pat. I s-a ficur riu vizind singele friliolului siu. To;r ar caser sint acolo, in pir : umbli in virful pi-

Domnul Lepic a;azi pulca pe uminil lui Morcoveali. Domnul Lepic: H.ri. c.rpii. l:r Jrum I l-r1r \uro)r )i .5 nu
va certafl. MorcoveaTd: Luim ciinele 'l Domnul Lepic :

N-are rost. Faceii pe ciinele cu rindul. Dealtlel. nrptr \inilLln cit \ol nici nu t5nesc : ucid pe loc.

domnul Lepic. Si Frncstrrra. carc r-J panial rana ca-n brinzi. - A intrat in els-a viicirit, fiindci l-au De viicirit nu prevenrl ci asra ir-ajuti Ia nimic. Dar iati, Felix deschide un ochi, apoi $i p. cclalalt. S-a ul<. doar cu spaima.;i cum lala lui prinde culoare incetul cu incetul. grija 5i teama se grerg din inimi. - Numai de pocinoguri efti bun ! se rilslc$te doamna Lepic la Morcoveali. Nu puteai si bagi de seami, nitiriule ?!

Da' frumos mai ariti ! ii

spune

Morcoveali :;i Felix o pornesc. Sint imbrlcali cu hainele lor obi$nuite. Le pare riu cd n-au cizme. dar domnul Lepic le-a spus adesea ci un adevi!-at vinlitor nu di un ban pe cizme. Nidragii unui vinitor adevirat atirni peste cilciie. Niciodatd nu $r-i sumete. Umbli apa prin noroaie 5i peste larini 9i cizn'rele se formcazi de la slne, urci pini la gcnunchi, zdravene, naturale. lar.erritoarea are porUnca \; nu se atingi de ele. - Cred ci n-o s,t tc intorci cu tolba goali, spune Felix. ;i eu, ritspunde - Sper mincrrim( in,Job Morcoveali. Simrc o ura unlirului, dar se stlpine$tc;i nu proptegte acolo
patul armer.

- Vezi, spune Felix, te las s-o po4i cit - Doar egri fratele meu. raspunde Morcoveali.
polte$tl.

Morcoveald. degi ii zvicne5te ininra. pare mai rabdator. Se teme de cliDa cind va'trebui si-gi dovedeasci iscusi;ta. Dac6 dA grg$ ? Si la fiecare aminare risufld ugurat. Numai cI de astA datA vribiile pai siJ
a9repte,

dormi. Stolul inse n-are astimper ti zboard ciripind in alte pafie. Micii vind_ tori se indreapli de laie. Felix driicuie.

Cind vreun stol de vribii iti ia zbdrul, el in loc Ai-i face semn lui Felix sd nu mai migte. Stolul trece de la un gard la altul. Aplecati de mijloc, cei doi vTndtori se apropie tiptil, ca si cum vrdbiile ar
se opreste

Felix:
Nu trage, esti prea departe. Morcoreald :
Crezi ? Felix :

praznrc.

, Pai ce naiba 1 Cind srai aplecar nuli oar seama. lt se pare ci ai vinatul in bA_ taia pu$l.ii,5i cind colo e$[i la dracu-n

mIel. Morcoveold: Nilel cam mult, Felix : Ce, te-ai pi bosumflat ? Morcoveala : Pii cum ! Ai vrea si cint

Morcoveale se pomenigte cu miinile in locul si sub ochii lui, Felix duce arma la umAr, tinte$te, apasa pe trdgaci 5i vrabia cade la p6mint. _ _Asta-i ca o scamatorie. Adineauri, MorcoveaF stringea pu$ca in miini, cu Inima zvicnind. Dintr-o dati. uite ca n-o mal are, tl-acum se vede iarigi cu ea, cici Felix i-a 9i dat-o indidt. Dupi care face pe ciinelc $i alearga si aduci viabia. Hai odari. ii zice el, gribe5te-te .goale $i gura cescate:

ce9te capul incoace fi incolo, adtindu{i pleprul. Morcoyeald: Pe asta zdu c-o dobor ! Sint sisur. Felix : De-te,la o parte se vid. Da, ai dreptate, stra$nicd ocazie ! Pu'ca, repede !

Ca sd-i arate cI are dreptate. Felix iese din ascunzi5. Speriate. vribiile strrr !- zboari in alti pafie. Una singurd a mai rimas ti se leagana in ^ virful unei crengi. Migcd din coadi liipi sud^eodatd

',1/rfr

L!\iI- ca Ie nrrr \tlciretti. dc rreme

.,- r,,. J( I\ L/,1(J ,.- \CJpd. la n(
.Vatcoteeld: Binc. da' eu...
Trr. , rr
l r,l.

ce

gln_

lur

riir A/i rm ri,\ (u! miine

Morcoreulri; Aha, miiDe !

Ziu, mi

Morcoteald: Dr. ala-mr :prri trt rlc ficcJre

drli.
o vra-

Na, ma.jur, e$li multumit ? ,\alorco|eald: Bine... Da' $tii. daci mai cdutinr bre. a$ trage !l eu cll putca.

covea(i. Tol n-a cripat ! O ia dc jos, ocirind de mama focului, ;i schimbi tactica. Rogu la faJi, cu ochii inlicrimaqi, scuipi cirtila 5i o izbegtc iar de piarri, cie aproapc $i cu toati puterea. Dar pintecul ei tercitrit mitci intrunaSi cu cit o izbe$te mai invergunat, cu atit pare mal vle.
LUCERNA

intr-adcrir. ,:irrila rre.rrc pc prilrtJ plini dc .ingc: pint((ul ct. nLrntil ',\in/.r. lrcrnura ca o prllic. )i Jin prrcrna artl ar putea si Juri ci triiefte. Ei, dricia dracului ! se infurie Mor-

tul.

Ei. dricia draclrlur

mormaie bilir-

Nu, e tirzju. Hai acasi, si ne-o frigd nrama pe a\ta_ Ti-o dau lie_ Tine, natAflcrli, bag o in buzunar, $i iasi-i pliscul la
rcdere,

Dn cintl in cinc inrillirc in cali citr un liran carc Ic di binele gi le spune Mii biieli. si nu care cumva si fi Ii:

Cc; .lor rinutori

porne\c \pre

CA\a.

Morcoveati

5at puii orfani

dnmnur Lcpic 'c miri de cum ii zarc)tc - Cum, Morcoveati. tot tLl cu pu$ca ? Numai tu ai purtat-o: Aproape, momeie Morcoveali drept :

Ajung acasi impicali, triumfiton,

Morcoveati. minclnt,

igi uiti

necazul_ rar

vecernie $i gribesc pasul spre casi. E vre mea grrstirii de la ora patru. Pc felix rl a)lcrpla o leli( Lle piinc un.i cu unt sau cu marmeladi, pe Morcoveali ribdnri prajrte pe piine. A.la penrnr (i r-J

9i Felix se intorc oe

la

gribit si-$i dea ifose de om marc )r

raspuns.

CiRTITA

manre. mu$ci virtos din ea, dn indirjit din cap $i o cfinldne inrre dinti, de sai fdrimi[e. Ai casei, stringi in jur, il privesc mr-

luj Morcoveall. Atunci o inhali cu du9-

lSudat fala rie mlrrorr ca nu-i mincacio,. Ii plac lucrurile.imple yi de obrcer minincl piinea goali : face pe grozavul. Ast6-seari o ia inaintea lui Felix, vrind si primeasci cel dintii gustarea. Uneori, piinea goald i se pare cam lare

s-a

Morcoveali gise:ite pe drum o cirtili. E neagri ca un co5ar. Dupi ce s-a jucat de .rlttn'. sc hntir:)tc \'o omuare. O arunca
de citeva ori in sus. cu indeminare, aya ca cadi pe un bolovan. 'i La inceput, trcaba merge struni.

Cirtila gi-a sfirimat labele. $i-a sparr frinr.pinrr.c ;i nu plre rj mai rrbi mllit de triir. Pe urmi, Morcoveafi vcdc cu uimire ci nu nlai vrea si moari. Dcgeaba o azvirle-n
caprrl. pi-a

\us. cit casa. pin' la cer : nu vrea 9i pace

care, nu face mofturi. Apasi pe clanta porritei. E incuiati. Cred ci babacii nu-s acasi. Ia arde-i tu citeva picioareFelix se repedc. draculnd. In poarta greir. lerecati ru tot lelul de piroane, luciDLl-u . bubrrie indclung. Apoi. .u pLrrerr unire. sc arunci ,amindoi, asupra ei, invinelindu-5i umenr oe pomana.

Slomacul lur dc :lrul rr inghili orrcr: pratri, moncde coclite. Intr-un cuvint, cind e vorba de min-

nunlndu-se-

Felix:

Morcoveald: Ce mai incolo $i-ncoace, nu-s acasd.

Adici de ce ru da Felix:

$i eu ba ?

Unde si fie oare ? Morcoveald: Po;i si qtii ? Hai sA stam colea jos. Treptele reci ale scdrii le ingheati fundul gi-o foame ndprasnicd ii chinuie. Bdietii cascd- $i se bat cu pumnii in piept de lihnllr ce $nt.

Ei, lasi gluma, te prinzi ori nu ? Morcoyeqld : Ce-ar fi dacA am cere mai intii ni$te piine $i ni$te lapte acru de la vecini ?

Felix: Mie imi place lucerna.

Morcoveald: Haidem !

Felix: S-o creadd ei cd stau aici si-i aqtept !

Morcoveald: Pdi n-avem incotro.

Felix:

SA-i aftepte altul, nu eu. Ce, sI crlp de Ibame ? Eu vreau si mininc, ce-o fi, chiar qi iarbi. Morcoyeald: Iarbi ? Stragnici idee ! Cu asta si $tii ci le-am tras clapa.

Curind, cimpul de lucerni iti a$terne sub ochii lor verdeaia sa ispititoare. Ndrile.c in el bucuropi ci-pi pol lirSii in voie ghetele, zdrobind tulpinile fragede ;i li.ind in urma cirari ingllsle ce ror ingriJora multi vreme pe oameni, fircindu-i sI se intrebe : 'Ce soi de.jivind o fi trecut peaici ?" O dcoreala placuri le pilrundc prin !esatura pantalonilor scurli, amorlinduJe
treptat picioarele. Se opresc in mijlocul lanului iji se tdntesc pe burti. grozav I spune Felix. - E de lucerni le gidill fap gi rid Firele amindoi ca pr: wemea cind dormeau in acelati pat $i domnul Lcpic le striga din
camera invecinali
:

Te cr^ed !Ce. la masi nu se mininci salatd ? Intre noi fie vorba, lucerna, de pildi, e tot atit de fragedi ca 9i salata. Un fel de salati firi untdelemn ti fire otet. Morcoyeald: Ba bine ci nu.

Felix:

Felix:

Pui prinsoare

nu?
Morcoveald :

cI

eu mdninc lucerni gi tu

,,Da', nu mai dormili odati, plozi afurisifi ?" Au uitat de foame Si s-au apucat se inoate. cind voinice$te, cind ciinette, cind

si
_

broa\ca Dorr capcLcle li ,e mai rad. larc cu brirlclL,;i but cu picioareI ralurile rcrzl care \e 5larma pc loc 5i ntor aga. firii
L_a

la prinz doanrnci Lepic. care ca de oblcci :

:

ii

toar.na rrn.

se

putea sii ghiccasci unde sint

rcnclor sub pielea birriniloi. Aici abia se ghicesc, aici 5c rc!arsi in vrcun lumirri;, unde lorlrlul ccl hain inlinluic ca o pacoste blajina lucerni, risfirinclu-9i baiba de lrnloare ro$cate. Mu$uroaicle par un citun dc colibc indienc. - Gata. spunc Felix. hai sil mincim ! Eu nu-mi ntai pierd vremea. Bagi cle seamd si nu te-i ingi dc panea mea. Si i$i role$rc braful in jur. - Nici o griji. inri rininc 5i nie destul. roslc$1e Morcoveali. $i capctelc li se fac nevizute. Cine ar

ale cirtilelor. carc se intind ca ni$te umtlituri intortochcale pe cimpului. aidoma

_ Apol se oprcsc, ca si-$i gusle in tihni buc u rra. Sprijinili in coare. privesc galcriilc alinate

- \. - In rr uiti l.t minc c, mulr inainleT..( laiida Morco\,eali.

l_e lr

nrai ridice. Mic mi-alunge pio

la birbic,

spune

Mullumesc. - cinii zice iar milmico. nu fiu-e \ete. La - Mttllunr. 'u. mrntr(,). nll nti-L .(tc. - Faci economic. spunc doanrna Lcpic. Crr rtiL mni hinr. pcntrtr ri rl,rlli.
. $i cum nu e nici cald nici frig, iar lui pur $l srntplu nu-l este sete. rinrine toati ziua

fap

subfiri dc luccrni. dind la iveali spatele lor albicios. 5i tot lanul c cuprins de-fiori. fLlir .mrrl3r bralr inrregi Llu luc(rnr, ipi inlurrrli capul in (r. .e prcface cii sr intlolrpi. clcruinrl ,l un riJil prostLrl 5r laconr. )l ln ltntl cr .c prclacc doar ci ma_ ninci pc rLtprc, rontiind $i riidicinile, ca unltl care $tie cc-i ria1a, Morcovea[ii o ia dc buni, dar'. mai ginga5 dccil frale-siu, alcgc dorr flunzclc frunroa,sc. Lc indoaic cu virful narului, lc aduce pini lil gu[r 5i npcrr lc m,,lfiic conpriinctos,

Vintul sLrlli !l$or. inloarce

frunzele

- O s-ajLrngi un biiar $i jun.rijlarc. spunc Joanrna Lepic. l:rrj-r. liu incr 0 cirhtalc. - Si incl una rari, adaugl dontnul Lcpk'. Ar( 'i1i prindi hinr'. nlii jrl(. ntiri rirz'u. dacl tc riLicc$ti cunt!a intr-un pustiu, singur, litri cimilL Fclix ;r Erne.tinlr ptrrr plrrt.orrc ir te ci.
Emetlina:

Morcoveali sri locului. nici gind sI ia crnilrr. Oarr'-i vorha da-o (oanil. ( llilur. :aLr :( lcmt .i .( :.(.r\LJ.c:t 'ingur : Ai lui inccp sal sc minuneze :

A doua zi. cind punc masa. doanlna Lc, pic il intreabi : Azi - ZIu ti-e scte, Morcovcafi'l daci $riu, riispundc cl, - Trcaba la, Llrmeazi cloantna Lcpic. daci vrci ciillila. o ici din dLrlap.

liri si bca ninric.

A{a nu bca nintic o siptlmini.

Haida-dc ! Daci o linc a5a rrei zilc, pini dunrinici, c ntarc lucru. - De ,. 1 'r nIr! M(rrc(r\r'rli. cu url zimbel firet. N-o sir nrai bcau niiiodari. daci n-o si-nri fis sclc. Cindifi-vl la ic puri 9i la cobai : cc. vi sr parc cI au trcun meril
?

grelofilli. inghite intruna, se ospiteazi.

ciNrTA

De cc:--ar gribi ? Mara-i intinsl nu-i nici un zor. Crr JinlilrrIp..zi1i..u linrhl anlxrii. in-

Morcovcali sc antbilioncazi : lasi lc arati cl cc-i in starc. Doantna Lepic uiti 5i in zilele Ltrn]litoarc dc cini[a lui, iar cl nUii ingidui( :.r o ccari. Primelrc cLr ac,.eupi n(pilrrre laudr'le b:rtjucorrtoarc. irr pi minuriile pljne dc admiralie ale celor din
Jur.

- Cobrrirrl toalcc Felix.

robar

fj

ru c)ti rit, i-o in-

Morcovea(i nu mai bea nimic la masi. Se dozvald de asta in vreo citeva zile, cu o u$urinii care-i uime$le pe-ai sei !i pe roti prictenii ca:ci. Mai intii ii spune intr-o zi

.i .,r,'uti ir)rrun'r
u:.c:lt. blazat.
I'a(

n1os. Morcovcalil, care

Ori c - ceilalti bolnav, ori c ncbun, spun unij. Si pe - A; ! Beacccaascuns. ce-i nou e gi fruDar rorba : tot
:

Nimcni

lu-i

la inccpul lrebuiI linrhr ;i ra arittc cii i :.-;r tr(ah;t u'tll rlin cc in tc nrai rlr. nt;ri pLrnc intreblri.
S-aLr

Doar cite un striin mai ridici bralele a mimre spre cer, cind afli despre ce-r
vorba : se poate - Nu trebuiniele! Nimeni nu e-n stare sI scape de firii. Doctorul, chemat $i el, spune ci toali povestea asta i se pare ciudatd, dar ci, la ltrma rrrmei, nimic nu-i cu nepulinlii. $i Morcoveafd, care se temea de cine )ti( ce sufcrinte. recunoatte uimit ca, daca ili pui cc\a in cap ;i re incilpilinezi. poti face tot ce vrei. Crezuse ci hotirirea asta o ra fie p(nrru el un canon, ca o .a-i ceard o sforlare grozavi 5i, cind colo, uite ci tot la largul lui se simte. Ba -i chiar mai zdradn ca inainte. Der putea S+i biruie Si foa mea Ia fel ca setea ! Ar posti, ar trei cu aer.'

MIEZUL DE PIINE

Cind e bine dispus, domnul Lepic igi petrece wemea bucuros cu copiii. Le spune snoave! plimblndu-se cu ei prin gridini, qi nu o dati Felix $i Morcoveali ajung sd se tlvileascl pe jos de atita ris. in dimineata asta parci e 9i mai gi. Tocmai atunci se ivegte Ernestina, si-i cheme la masi, ti iati-i potolili ca prin farmec, De fiece dati cind se intrune$te familia, felele
se

posomorisc.

Nici nu-ti mai aminte;re de cinilr. Multi vreme a stat in dulap degeaba. Apoi. slujnicei Honorina i-t dat prin

minte sd puni in ea praful ro$cat de cura-

lat sie$nicele.

De obicei, doamna Lepic se servefte singud, iar de vorbit nu vorbe$te decit cu ciinele. Jine sl-l puni $i pe el la curent cu pretul legumelor ii-l limure$te ce greu este in /iua de a7i \i hrinesti cu bani pulini

mininci de obicei. zorili parca sd lase altora locul, ca gi cind n-ar sta ra masi in casa lor ; 9i, deodat!, doamna Lepic spune : * Vrei si-mi dai, te rog, pulin miez de piine, sd-mi sfirgesc compotul ? Oare cu cine vorbe$te ?
a5a cum

Toli mininci la repezeali $i pe ticute,

- Nu. zice ea catre Pyram. care miriie prietenos. bilind cu coada-n rogojind. habar n-ai cit pitimesc eu ca sA lrn casa

$ase persoane gi

un animal.

r:Lil

lii. cili pasai ci

poate $i ru. ca toli birbaunlpli cotnila pe nimica. CeJi untltl sc scumpctte $i ci de oui nici nu le poli alinge micar !

I fi-nchipui

intii, ilindci

Or. dc asti dati c lucru mare

cu

mit. cl .tu lulin in ,umpini. lpoi r;r crr virlirl dcgctrlor,, hrrcrtl ,l,. mi.z r'lrc i-a rimas in farfurie ti. cu o nlulr:'r cltrinitl.
i-o azvirlc doanrnci Lcpic. Farsi, ori dranri ? Cinc Stic
?

nea s0 alle chiar

il

pri\cfte linri : )-apoi pr'ilingi domnul Lcpic. Ui-

doamna Lcpic. Se adrcscazl de-a drcptul donrnului Lepic, cunl n-a flcut dc cind lr mea. Nici vorbi cl-i ccre lui miezul de piinc cu carc si-9i tcrmine compotul. Mai

Erncstina. Lrnrilitl pcntru nlricar-sa. i$i simtc inima cit un puricc. .,TItictr' c in toanc bunc azi !" cugetl
Il..htrIr.:1.. p. .crurr. lar Morcovcali, murdar dc ntincarc pc la tsuri. cu ttrcthilc riliirrrJ )i ljrlil aprin\i.

'f-,,:r..il.

i ,i,r,- ,'1;\

ill:

f.lir. , en .rlri

Noroc cI doanrna Lepic sc lidici numarcli.'cit dc la masir. jignitir si sc vadi tralali ca o otrcapi. $i asla mai ales in lala copiilor! TRiMBITA

lacc inr'rtrntat- qala-gal!

\J

izbLrr:rrcu.cir.

p';.-*.'

lkq
Donrnul Lepic soscatc chiar in dimineata asta de la Paris. Deschide geanrantanul. Ics la iveillal claruri pcntru Felix 9i pcntrtr frnc.tina nilt. riarLrri nrinunalc. tocmai acelca- la care, ca si vc'zr crudllcnic, au visat amindoi roati noaptea. Pe urmir. clonrnul Lcpic sc uili.l :iirct la Morcovcali 5i-i spLrnc linind nriinile la spatc: - Tu cc-ai vrea nrai nult : o lrimbifi. sau un pislol ? La drcpl vorbind, Morcovcali e mal

degrabl previrzilor decit indrlznel. Ar prl.l'era u rrimhilir : ,)flr m. r'in)hila nu-i

i.-.-

i* lr

{jt

"_' ,, t ''lr.
.,?
c:: il i
J
',

ca pl\lLrlLlL. .J ii .. !je.rilfcr in ntiini cind nici nLr t.-esr.p1t : rlur e uuzir tle etiten ori ..r .ltr,t l-,rt .:r 'l i. .r, hrrr, .r ., ,,,.r,. c pu)ti. cu.abii li ntapini cle riz'rumai Lroi I I lt rc'nir pi lui rrcmea si adLtlntece fUl\.r(.r .r .., fni.r pr':rl t.'l .,.-r lici in mini. Tlici \aru \e priccpe la copii : e clar ci ia adus tocnlat ce trcbuir. - Mr-ar pllrce un pistol. rc\tegte el raspical. increciinlxl ci a ghicil. Ba sare chiar pcsle cal ii adaugi : I)cgcabal as-

!na na\coc.5le tot \oiul de rrfripu

licut-o dinadins. crede-nta: jur ci. de duminicil \iitoarc incolo. nu tc nrar rrrre. $i t,'Ltlc.,ttna r/h|lr()lc .j ' prrnj.'t< rin deget pomadi pc pir.
^dc

Dc dera a\ta

Llitat. :punt ca. N anr

- Intr-o zi ai s-o pilegti cu mine. mormiie Fel,x. in dimineala asta. Ernesrina umbla iar cLr pircLlir uri. ,lar F,.lir. inl,'l.lir in prn
\op.$r cu capul aplccal inaintc, nu \lnttc
ntmlc.

vid ! - ilnormiic incurcar domnul Lepic. Ei. acLrm !rcr pitrol ! V,ld ci 1i-xi schinrbat
cunzi
gLl\t
u

rl lc.

Poftin. zice ca. le-an ascultat. N-o sir-mai ai dc cc bomblni: uitc borcanul a\lreabi'l Dcallfcl, n-rm nici un mcrir. P.n lru Morcorcali ar trebui ciment, nu pomadi. dar cu line e altccva. Pirul tiu rr'

Morcor,cali'r o dregc la iulcalii : - l)a' de unde. riiricule, liceam afa. in gluma. Fii pr pacc. nu- i plac pi\roatele nici dc 1rici. Dr-mi iutc trirrbila. ci abia aftept si sLrllu in c! | Doantnq Lepit : {t,rn,r,l, rc nrirrli 'i (.r .ir-t n(cur\tr l. taicil-taru. da l Cind igi plac rlimbigclc. nu spui cili plac pisroaleI fi nici nu bali iirrrpii. p.rrrrrrtl Lr \c/t pr\todl(. NLt lLrpr IU ni, i li'lnl. ici trinrhrli : i,.la cit .i t( in!cli minle ! l.liti,rc bine la trinrbitir I arc rrci canali rogri ;ii un stegulel cu ciucuri de drrr. C:rlir. li-irjllnF(: A(Unt )trrCc1,: in-

lupat pc clnrin. Sinl slu nu fa!a

dl]

infoaic qi facc bucle dc la sinc. Ai un cap ii, ,' .,'nupidu. >i cur';rrr:r r.lJ (ir)( .t!l l pini dcscari. spunc Fclix. - I1i mullumesc, binuilrci ninric. Nu-pr Sr: ridici. tinl si mai lrccc mina prin pir. a)r cltnr lace dc
obicei. ca sI se incredinlezc.

cum cea a judecitii de apoi.

chrde uia pe (linaiirS 5i bare din buzc'. In dulap. tocmai sus. pe un tcanc cle ru f:rrrc alhi. n(\r/Lllr )i r.r ..pr inlr tlc :rl||l:.. jIlli)uirlr rn .l(AUlullll , rr citrcrlIr cle aur fi cu cei rrei canafi fo$ii. lrimbila lrri Murro'rrlJ \lr tl:t\lrilft; m l.r. f\-(-

din dulap.

Ei, gala'l intreabi Feli\. - Slrlluce$ti ca un prinll il admirl Erncstina. Doar $apca-li nrai lipse$rc. Iiil)

Ernr'.tin" il imh,:rrr. il Jichi.(.r\' ).-l nc Ininu)i elbc t[ nrirr.,: in nrirrri

fclir irr'a Brr)r)t(. dt ntUl: rr(L( f fala dulapului. di 1!ga la butit, deschiclc ,l)il. rlPllcil .r clni plinu crr:rpr rr 'i o r':i.

PARUL

itrtc biiiullrl rr\prcat. N -mr llirc( .i-:l bati nimeni 1,)c dc nrin, F)ri pr(J ntici rl nu poli si tragi pc sfoarii un vulpoi cll

loarnil lini$ti( pc cap. Eu tc-am pfevcnit, r,urioari. glii\u-

minc. Bagi dc seantil: daci sr nrai intinrpli o dali. ji-azr,irl ponrada pe girlii! Cu purul lin'. cu hainel. J( (lunrinr.:-, Siroind, murat din cap pini n picio:trc. irtrelc

Drrrninita. Joarnnr Lcpic lrne murlr) sa-$i lrimitir biielij la biserici. Sinr Sitili ,l '.r>i tlirr , u(i( . ); Er 'r('linr in,il)i :,,r ingrilc$lc de asta. cu riscul si nu fic ea gata la timp. Le alege cravatelc. le raie unghiile. lc impane cirfilr dc ruglicrune. alegind-o pc cca mai groasii pcntru Morcovcalil. Drr mai ales i5i cll fralii cu ponrad;i pr cap. Astl-i pasiunea ei. Dirci't Morcovcali ii tacc pc roie. blind cil .l nli.lLl)(1. Frlir. i ..lrrnrb.,. prcrrnr ca pina la urmi arc sa se supcrc, Si Erner-

\(illir in 'irr.r .r. irt.(nl(nit.l( icinririrlr(. Nu rc tcme dc nimcni. (ic s-ar mai ridc pc socoleala nlra daci a5 Iace ca ell Mli bir)c si-$i inchipuie ci-mi placc pomada.'

lcapti si llc schintbat sau:i-l Lrsucc soapulin ii pasi. ,.Felix ista e cine!al crrgcti Morco-

Ntrnui ci, in rrrnte tc.( rc.r:nlrrm/ir astlel. pirul lui plinuicatc si-l rlzbunc. Pirrul. intins un timp cu de-a sila sub pomNdl. tace pe morlul; pe urmil sc dezmorlcttc $i. imboldit parci dc un spiliclul nrrizut. inereleltc . itfilpJi(J ll)L,itri )r lucitoar< a nonraJl.i. ,r .pint((i. o craf.r

zice ci-i o miriSte ce se dezghealA. curind, descdtusatd, prima $uviti i se Si ridici feapind in cap.

Ai

Luali-o voi inainte; citinel, beieli, ci doar nu zorili si prindeli moartea din

Pe Morcoveali il minlnci tilpile qi abia i9i mai stApinegte pasul. Duce pe umir costumul lui de baie, simplu, firi
de$ene, $i costumul

urm5.

LA SCALDAT

cerette, ^cinti, sare si apuce cite o creangi. Inoatd cu miinile prin aer gi-l intreabi pe Felix: O fi buni apa. ce zici? Tii. ce-o sa ne

bastru. Fala

ii

lui Felix, rogu cu alstriluceire de bucurie, fle-

mai zbenguim!

E aproape patru $i Morcoveal5, nerlbditor, ii trezette pe domnul Lepic qi pe

Felix, care dorm sub alunii din grddini.

ce spune.

- Ia nu mai face pe grozavul! i-o reteazd Felix dispreluitor, convins ci gtie el

numaidecit.

Si, intr-adever, Morcoveali se

moaie

Titicule, ti tie o sd-li placd pe malul apei mai mult decit aici. Te intinzi acolo pe iarbi.
Domnul Lepic:

- Mergem? intreabd el. Felix: Mergem! Ia costumele de baie. Domnul Lepic: E lncd prea cald. Felix: Mie-mi place clnd arde soarele. Morcoveald:

Sare sprinten cel dintli peste un zid scund de piatre, $i riul se ivegte pe nea$teptate, curge chiar pe sub ochii lui, Hm, a trecut vremea de glume! Sclipiri ca de gheatd scinteiazi pe apa wajit5. Riul plesciie de parcA ar cldntini din dinli. rnspindind un miros searbid in jur. Va trebui si intrc in ape, sA stea acolo $i sA se bildceasce, in timp ce domnul I-epic, pe mal, va socoti cu ceasul minutele ingiduite pentru scdldat. Morcoveali se cu-

tremuri. Curajul pe care $i-l face singur, cu atita sirg. il piriseite inci o dati, tocmai cind e la ananghie, iar riul, care de depalte il ispitea, il inspaiminti acum.
Incepe sf, se dezbrace ceva mai departe. Barem sa nu se facd de rugine, sI nuJ vadi nimeni cum dirdiie 9i cum ii tremuri picioarele de frici. Scoate lucrurile de pe el, unul cit^e unul, ti le imptturette grijuliu pe iarbl. Igi dezleagi $ireturile de la pantofi $i parci nu mqi ajunge si desfaci nodurile. Igi pune costumul de baie, leapidl cdmala gi, nidugit ca o bomboani ndcllitd in invelitoarea ei de hirtie, mai agteaptd un pic. Felix a 9i luat fiul in stipinirc: se zbenguiegte voinicepte 9i nici ci-i pasi; bate apa cu bralele, cu picioarele, o face sd spumege 9i, cumplit in mijlocul valurilor, gonegte spre maluri turma lor minioasd. pi - Ei, MorcoveaF, te-ai dezumflat? intreabd domnul Lepic. - Stiteam sd md mai zvint nitel, rdspu_nde Morcoveali. In cele din urmd igi ia inima-n din1i, se a$azi jos pe mal ti incearcl apa cu degetul cel mare de la pic^ior, turtit de incelldmintea prea stfimti. In acelagi timp se freaci cu mina pe burti: poate ci n-a mistuir

inca tot ce-a mincat la masi. Se lasi apoi sI alunece cle-a lungul rldicinilor $i ridicinile ii zgirie pulpele, coapsele, dosul. Cum ii trecc apa de mijloc. nu mai are decit un gind: si iasl ci1 mai repede afara. I se pare c! o sfoari udi i se infigoari lncet-lncet in jurul trupului, ca pe o sfirIeazrl. Colag peste pupiza. se surpi qi maIul de care se sprijinea. }i Morcoveali zbate, bildlblc! -pe se duce la fund, sescuipi. se picioare yi tu5elte. pune iar se inibuqd, e orbit, buimac.

domnul Lepic.
pul.

Da, plonjezi bine, beiefat,

spune

puns, numai ci nu-mi prea'place.'lmi intri apd-n urechi 9i dupi aia md doare caCauti un loc prielnic unde si invefe si inoate, adicd si dea doar din miini gi sd se tiriie cu genunchii pe nisip, Prea te il discilegte - Lepic. Baligribe$ti,pumnii de parcidomnul apa cu 1i-ai smulge pirul din cap. Di din picioare, nu le lAsa sA stea degeaba, - FI ri picioare e mai greu, spune MorcoveatA. Felix nu-i di pace 9i se ia mereu de el. - Morcoveali, hai incoa'! Aici adlncime! Nu mai dau de fund. Ia te uiti! Md

Mda, face Morcovea;i drept

ras-

':

-*.:{*.__

Tffi

pflnsoare ci alung la tine din zecc azvirlilLrri de bral. eu - Bine, din numir, spune Morcoveafi clinlinind dinli. cu umerii al'ari din apI. nemi5cat ca o adevlratl piatri de hotar. Apoi sc asazi iar pc vine ca sI inoate, ,hr Frlir ii \aru p( umcri. se azrirle in api ctr capul inainte pi-i spune: Hai. urci-te - Di-mi pacel ii tu in spatele meu. - Gata. afari! mormiie Morcoveali. slrigi domnul Lepic. Vcnili incoa'si beli cite o guri de rom. Morcoveali. - Ce. gata? sc miriapi. Abia i-a Acum n-ar mai ieSi din frrin. gll.tul. A uitat de oricc reamil )i .-ar tot scilda. AdineaLrri era grcoi ca o bucatu dr plumb. i.rr ircum sc zbL'nBuic usor .u rrn [ulg..uprin:. Jc o rrteyic furtrrnoa'i. in[runtintl prrnrcjtliir. grirl \i]i Jeil ri!la numai si salvczc pe cineva: sc 5i lasi de huniroic la tLrnd. \rind .l gu.tc,fraima celor pe cale sii se inece. slrigi - Ei. grarbc$le-k, romul. domnul Lcpic, altfel bea Fclix tot Lui Morcovcalir nu-i place romul, dar sarc numaidccil crr grrra: Si nu s-atingi de panea meal

!czil Cata. nu mI ntai vezi! Acum, du-le llngl salcia de colo. Si nu re misri! Pun

HONORINA

Doamna Lepic:

Cili ani ai tu, Honorino?

$aizeci 9i ;apte, implinili Ia Sfinlii Mucenici, cucoanI Doamna Lepic: Ei, li-ai cam triit traiul, birtrinico! Hokorina:

Asta nu-nseamni nimic, daci mai egti bun de munci. Niciodali n-am fosl bolnari. Nrci caii nu-\ mai zdra\cnr ca mine, ziu a$a.
Doamna Lepic:

si mori cind nici n

lc-a$rcpli. Intr-o seari, intorcindu-tc de la girli, ai si simli co$ul mai greu, roaba mai anevoie de impins decil al{idati: ai si cazi in genunchi, intre bralcle roabej, cu na-\ul peste rufele muiate, 9i gata. TeapInI o sI tc ridice
de-acolo.

Vrei slJi spun eu ccva, Honorino? Ai

Mi

laci \a rid. cucoanil Frr pe pace: mu

trin lup de mare.

Domnul Lepic:

- lrage o du$ci zdravini, ca un bASi-i

Nlr

t('ri

glezne.

.pulat bine. Ti-a rrnra\ Jeg pe

Morcoteald: Asta-i piminl. tilicule. Dontnul Lepic: Ba-i jeg.

MorcoveaTd:

mai 1in cle, ba lamalele. Doamna Lepic. Tc-ai cam cocirjat tu, c drept, dar vczi, cind e$ti a!a. adus din spalc. parcil nu te mai dor atita $alele la spillal. Pical numat ci-Ji slibe$le vederea! Nu spune nu, Honorino! Am bigat eu de seami de-o vreme-ncoace,

Hono
nunIr r.

At. clc untlcl Vud lrmpcric ca-n liua

di-mi

na.

Sir mai intru nilel in api, titicule, da?

Domnul Lepic:
Morcoveayd:

Lasi, te spell miine: miine \enim

iar.

o farfurie. care o fi. DacI gtergi vasele

cum trcbuie, ce-i cu abureala asta? Honorina: E umezeali in dulap. Doamna Lepic: Or fi cumva in dulapul irta fi degete care umbli pe farfurii, mai gtii? Ia uiti-te la dira asta ! Honorina: linde. mi rog, cucoani? Nu vld nimic. Doamna Lepic: PIi. ceJi spuneam eu, Honorino'l Asculti-mi pc mine: nu /ic ci re lali pc tinirrlli. ar fi piicat - cJ tinc. treJni.i. nu gise$ti niciieri; atita doar ci imbltrineqti.

Doamna Lepic: Bine! Atunci deschicle dulapul 5i

Straqnic! Numai dc-ar fi vrcme frumoasi! Se $terge cu un coll uscat al prosopului cu care s-a gters inrii Felix 9i, amefit, rdgu5it. ride si se pr,pideascil. asa-s de caraghioase glumele pe care liate-siu $i domnul Lepic le fac pc rcama degetelor lui de la picioare. stilcitc dc incilli'lmintea \ttimta.

$-.
.i$F
$1f,,

P.:

f. ."

r.

)i eul imbalrinim cu tolii, !ii i'r. ^ \ rrl|l( . in(l nll-i L]e\rrrl rJ fri inimo\. Pun prinroare ci uneori simli un fel de picla pc ochi. Dcgcaba 1i-i frcci, Lor nu
\

{Inbilrinc.c

lrece,

cii lr jtlLrngj, Hnnurrnol Uitc cj rc-ri Inro)ir loarc. Vorbim tr nor. llrict(octl(. )r lir-li .ar( lanJara )r jndr Ugi ra pto\Ul mar mafl ca hr\cnca.
Da' eu? N-ai nici o rini ci te lasi vederca..insi nici cu n-am vini. Trag nidejcte ci doclorul o si re lecuiasci. Se mai intihnli >i J-ir.rea. Numar cl. pini arun(i. uare drnlrc n()r do|li ( iIl mii mtrc incL|ca_ turi? Tu una nici nuli dai seama ci te la.i o.hii. Crcdc-mi. rrcrha in ca.i nu mai merge. li-o spun din mili, si nu care cumva sa se-ntimple vreo nenorocire; $l-apol, daca nu mii-n$cl, am tol dreplul
Ei. Doamnc! Cc 5riu eu? Doanna Lepic:

Doamtv Lepic: Cine-1i 'pune

nimic. dar nrr-i lucrti sh-i scape. Ceilalfi i$i tn, hrpLri, . i prrqrn ri pl.ii: mare gre)eala! L( \L(tr )t l(. lrnc mrntlj pr toete. S-a mul iunlrt si impingi paharul la o parte cu un degel tl-a avut tiJia si prinzeasci ferd si hcl nrmrc. Mi tlrrrer inima;i penrru tine, $i penlru dinsul. domrrrr' d,. min(..lujnica lui! Si \r-r:Lhrntb rn pJha ru I numaidecit.
Donmna Lepit':

Ba da. ba tla, Honorino. Doti sA mi crczil Uire, chiar ieri i-ai dar'lui domnu' u'r l.rhi|| nrlrLldr. N-am zi. nimic, ca :,J n-a\em vorbe $r sa nu te necije$li. Njci donnLrl n-a zrs nimic. El nu zice niciodati

All M:r zgiiesc cit pot, dar vid tulbure. a$a cun'r vezi cind viri capill inlr-o gileatd cu apa. Daomno Lepic:

siJi

Ei. dricie. ci doar nu s{ fi

ti

sfiind spu.

Citc pottelri. frir cum Ir-( !oia, cucoanI. Adineauri mir 5i vecleam pe drumuri, da' uire cd ma|ale m-ai lini$tir. Cit d.9sq1c_mine. o si am roali g;i.ja de farfunl, Iagaoutesc.
Doamno Lepic: . Pii eu ce vrcau? Nu-\ chiar a5a cic afurisrta precum se spunc. Honorino. Si n-o si tn,i lipsc.q LJu lrn( dccit rluti n-,,i .rrcl incotro. Honorina:

fac. cu blindeje, cite o muslrarc. Honorinu;

vorba. Pc scuit: {ic iti slibegte vederea cu trccare zt. Acum. cu treburile mai de rind, nu-i nici o pagubi, dar la ceva mai de miSali sc schimbi povesloa. Cu toati cheltF iala,,a5 lua bucuroasi pe cineva si-li dea o
ollna (le alutor...

,.Mde, Honorino, numai ci gi altele mai ornlr ca ltne n-ajung si scoati un cuvint ,lc l:r dnmnrr' r'inrl nu rrca el. Pinc )r cu rn-rm lu:dr pigrrha>r. Da' nlt de\pre alta-i

N-o

nrere pc capj cucoana. Doamnd Lepic: 1-au, tu cc

si mi impac niciodati
ml
sfituie5ti?

cu alre fe-

Daci-i .r1r. (ueulni. nri mat \pun nlmic. Eu zic ci mai por face trea6i gi a;i .lflga ci-i ncJreptatc dc m-dli poni. Dar in ,,iur cin(j .r su beg tl \.amr (;rm JJrrn\ o potara )i cil nll m:ri ,int in.lar( \i pun un ceaun d( rpi la lhL. plcc c .jDguricA. lr rulcal;1. liri si-mi mti :\pui( cinc\a.
Doamnq Lepic: ar

l'ocmai asta voiam

Pr'n-oi

si

spun. $i-atunci?
bine

muri. merge ea treaba

$r-a$a.

Nu, cucoani, nu-mi trebuie ciorbd; doar un codru de piine. Baba Maitte nll pune-n guri decit piine, fi Llite ci nu ise
mal lspravesc zllele,
Doomna Lepic: $i irre pe pulin

nonoftha:

$i si nu ui1i, Honorino. cl-n caJa asra -si gisegti oricind o linguri de ciorbi.

Dodm a Lepic;

asra? Tu etti in ingropi pe toli, cum ili ti doresc, Sl-fr rnchlput oare ci eu contez pe

slrre

Pini nrori! Cc vorbl-i

si

nc-

ntoarlea la1

o \uli J( ani. lrril Afia dc la min(. Honorino: ccr)clorir \inl mal [cricilr decir nni. r.crrlti \orba mer
Dacir zici matale.
cucoana.

de gind si mi alungalj llindci a fo-.r o zi cind n-am Srers vascie ca ltmca! Mai intii ci nu plec din casa r.lJ J.( l JJ(i mi rlati pc uJa afara. $i-epor. tllri ma rzgonilr. sa crip?

Ci doar n-o1i avea

apii tol

a$a zrc $r eu,

CEAUNUL

Rareori are Morcoveale prilejul sd fie de folos in casA. Ghemuit intr-un ungher, baiatul l-alteapti si se iveasci. Std asa si asculti, Iiri si se gindeascd dinainte la ceva. ca la momentul Dotrivit sa iasa din umbrd $i, asemeni unui om cu mintea limpede, singurul care nu $i-a pierdut capul in mijlocul unor fiinle tulburate de parimi, si ia el hiluile in mina. Or, de astd datd ghiceqte ci doamna Lepic are nevoie de un ajutor istel $i de nidejde. !ire9te, n-ar mirturisi-o, e prea mindri. Inlelegerea se va face tacit $i Morcoveali ra trebui si se a5learnd pe treabd, fhri sA mai aqtepte incurajiri 9i Iad speranti de risplatA.
Totugi, e hotArit s-o ajute.

atirni de cirligul vetrei. larna, cind e nevoie de multi api caldl, se umple si se gole$te intruna, 9i apa clocote'te pe un foc zdravln. Vara, apa folosegte doar dupi-masi, la spdlatul vaselor; in restul timpului, fierbe de pomanli. cu un luier inibusit $i neintrerupt, ln timp ce sub pintecul crestat al ceaunului fumegl doi butuci aproape
slln$1.

De diminea[i pini seara, un

ceaun

Uneori, Honorina nu mai aude puierul apei, Atunci se apleaci din mijloc ai trage
cu urechea.

- A secat de tot, spune De$artl la iuleali o gileata ln ceaun, apropie bu5tenii. scormone in spuzi qi. curind, cintecul domol isi reinnoadi firul. iar Honorina, linittitn, iti vede mai deea,

palte de treburi. Daci i s-ar spune: ,,Honorino, la ce-i fi incilzind tu apa a5a, liri rosl? Da ceaunul deoparte ;;i stinge focul. Arzi lemnele de parci le-am avea de pomani. ,Atllia sAruci ingheaF

zurind dea\upra vctrei. DinlotdcauDa c tieprinsi si audi cum dli apa in clocot. tri daci ceaunul se gole$te. ea il unrplc numaidecit, fie ci afari e ploaic. fic !inl \au ar$ili. .Actrm nici nll nrri arr nc\or( .i fltni mr-na pe ccaun $i nici si-l vadi: il $tie $i cu ochii inchi5i. I-a.junge si-i audi cintecul, $i daci nu-l mai aLrdc. deSarti in ceaun o gilcali cl| dfj. ca )j (Um ar in)ira u murgici pe ati: inlr-atil e de incredinlati cI nrciodati nLl poalc si dca gre$. A.tizr inri a Llal ere) pcnlru prima oaIa. A valrsat apa pestc loc 5i un nor de cenu$i \aro ursupri-i ca o jivini stirnitli din

cind \rnc gerull Tc ttiam femeie chibzurti . ea ar clatina .lin cap. Din totdeu trn.r )rrr craunrtl acolo..pin-

Aga-s de miniati. c-af spune vlne la guri. Doomna Lepic;

tot

ce-nti

'a. tredntcu Honnrinal Sarr irnpbrrir. cui, Nu c!-\ curioa.i. dar \ rrtu ;i e .i )tiu. Ce sir-fi spun, mi-ai luat piLlitul. Pe moliv ci nu mai vezi ceaunul Ia locul lui. inqiaci gilcata clt api ti,o torni in foc. ba, indirilnici. in loc ,ri1i rrcrrno>ti rina. te legr de ccilalli, chiar 9i cle minc. Tc cam intrcii cu gluma, ziu a$a !

lmpotn\a nua\tri .au impotrira

Morcoveali, maicii. nu $1ii tlr pc fi ceaunul?

Doamna Lepi..;

rLnclc-c)

birlog.
arde.

o infi5oari sl ns. o inibu$i. o

strinutd fi

Honorina scoate !tn fipart, scuipd. lrigindu-se indll'jl.

bijbiie cu miinile innegrire prin

Llrn val
r:-r

- Ptiu! Ilcigl-rc roaca! Parc-a 1i9nir salana de sub p,rmint. C,r ,rhii lrprlr 1i rprrnpr .lc rr.rtrrim<.
noaprea

nifiic- Adineaufi cra. Da, nici vorbl, doar;uiera ca din trigci. De buni scanli ci cincva a luat cca unul in vrcme ce Honorina era intoarsi cu spatclc $i scutrLra pe iereastri $orlul plin de
coji de legume. Dar cinc oare'l . Doamna Lepic. cu un aer aspru gi liniqlll, se rvefle pe rogoJrna din pragul odiii
de culcare.

Priccp. mormiie - Aha! mai e aici. Nu. ziu,ea uluiri. Ceaunul nu nu prrccp

adili aminte de vorba ta ieri: ..ln tirra Linrl u .i hag dr suam5 ci nll-. in \ttrc .:t plln nl( r :lf\al l.r loL. pl( c cll .rngurtca. liri 'il-nli .p n; nrmcnt . Firc$te. $tiam er.r ci 1i-a slibit vcclcrca, dar. pas sl-mi inchipui ci esri in a$a hal. Eu nu mar zic nimic. Honorino: pune-tc numal nilel in locul meu. Stii si tu cum stau tLrcrurilc: chibzuie$te yi vezi ce,i de lircLrt. Plingi. nu te sfii. ai ;i clc cc.
ceaun! Mai bine
Lle

De unde vrei si gtie el. un coptl firi minte'l Lasi-l .in plara Domnului de

iNnornlt

- Of, ce glligie. Honorinol - Auzi. gilitgie! se riloieile Honorjna. Ce nlare ncnorocire ci fac giligie!
incri nigel 9i ajungeam fripturi. Uirt-le
numai la saboli. Ia fustal, la miinile mele. Cimaga mi-e neagri de tiDi, buzunarcle pline dc ticiuni.
r.rit la aparaia asla care curge din vatrlt. Honorino. O si se faci o murdirie!
spuni l NLr cumva l-ai luat matale? Doarnra Lepic. Ceaunul e al lururor. Honorino. E neroic ca cu. sau domnu'. sau copiii salJi cercm voic ca sir luim ceaunul?
Doamna Lepic;

strice lotLrl. Din fericire, sub privirea dc gheaF a doamnei Lepic, anlule$te intr-o
nel: .,Eu sint

Mimico! Honorino! Cc-o mai fi vrind 5i Morcoveali'l O

\a'r

clipiti. N-are nici un rost sir-i \puni Honori!inoratul! ' Nimic n-o mai poate salr.a pe biata birtrini. Nu mai reJr ;i pace. CLr aril mli riu pentru ea. Mai derrene sau mai tirziu tot trebuia sI se dca bItr.rti. Minurisirea biiatului n-ar [ate decit .r, neciled.ci ]i mai mult. Departc dc a-l binui pc Morcoreali. mai bine su->i inchiprrir cll r;a r \ rol !()trla neinduplecalir. $i cc rosr are si-i spuni cloamnci Lcpic:

Mi

De cc mr-it lu.rt c(ilunul fcri \i-mi

..Mimico. eu sint \ ino!atul! ' La ce bun 5e te impiunezi cu o isprava \rednicl de laudA, sI certeiti un su s de preluire? Afari de asta ar putea s-o p5leasci: $tie doar ci doamna Lepic e in stare sil faci de ocari in gura mare. Prin urmare, sirii vadl de-ale lui ori, 9i mai bine, si se prefaci, si caute ceaunul dimpreund cu maici-sa 9i cu Honorina! $i cind se pornesc tustrei sA-l caute, tot
el se

intii Felix, apoi Ernesrina, ca mal marc. sl la urmi Morcoveali, care st, in capitul
mesei.

piguba$i cea dintii. Honorina se resemneaza 9i pleaci bombdnind, iar Morcoveali, pe care o mustrare de cuget era cit pe ce sa-l piarda. se inchide in sine, a;a cum intri sabia drepdlii in teaci, atunci cind nu mai e nevole
de ea.

arati cel mai zelos. Doamna Lepic, nepisitoarc, se lasl

mai dea mincare, ca gi cum aga ceva ar fi cu stri$nicie oprit. Trebuie si se mullumeasci cu o singuri porgie. Daci i se mai pune in farfurie, nu zice ba $i, fiti si bea nimic, se indoapi cu orez; nu-i place otezul; il mlninci numai ca s-o mdguleasce pe doamna Lepic. singura dintre toli ai casei cireia ii place la nebunie.

Morcovea!i nu cere niciodati

si ise

Ernestina, mai pulin sfio;i atunci cind vor incd o porlie, imping farfuria inainte, dupi pilda domnului Lepic. ,,Oare ce-or fi avlnd?" se intreabi

Felix

$i

AGATA

Agata. N-au nimic, A$a-s ei, asta-i tot. Agata nu \e poate stipini si nu ca$re $i se intinde, cind in fala unuia, cind a altuia. Domnul Lepic mininci incet, dc parci ar mesteca sticli pisata,
,.lecit

Doamna Lepic, altminteri mai guralivi o co1ofanf,, la ma\6 le rinduiegte pe

Honorinei
Agata.

ii ia locul o nepoatA

de-a ei,

Morcoveata o cerceteaza curlos cu prlvirea pe noua venitl, care va abate citeva zile de la el atentia intregii familii. doamna Lcpic, cioci- Asata. sDuneintra in o,laie. Numai. neste iriainte rle-a vezi, asta nu-nseamnd sd ditimi utile cu
copltele.
nea

.,Abia lncepe, cugeti Morcoveali in sisa;:ri te fii la pfnz ce-o sd fie."

mare. Agata, cu un $eruet pe bral, sti gata sd dea fuga de la cuptor la dulap, de la dulap la masi, cici ea nu prea gtie si umble ca lumea: ii place sA gifiie, ctl tot slngele-n obmji. $i vorbeqte prea repede, Iide Pfea tare, orea ar vrea sd le faci bine pe toate. ' Domnul Lepic se a$azl cel dintii la masi, desface' $ervetul, imping farfuria spre. felul pe care-l are^in^fatd, ,lri.Pl.tt1d, Inoarat. rsl ra $r sos, apor trage Iarlurla ^ia toarni si bea $i, niJel adus din spate, cu

Familia prinzctle

in bucitiria cea

.)

ochii-n jos, mesteci nepisitor 9i plin de cumpitare, a$a ca in fiecare zi. Cind ise schimbd farfuria, se pleaci pe scaun 9i billie dintr-un picior. Pe copii li servegte chiar doamna Lepic:

semne din cap.

Loate doar ariilind

Erncstina

cu mina $j

ficind

\L;7r

tu )t ;t (t\" Inc('ltrr ir| p("nrt-o cu \lldomnigorule.

cu zibava unui guri-casci. Si pentrLr a\ta \e pierde rnrr-o mllllimr rl( i,,cotclt Deodatd, domnul Lepic se ridici de la masl sil umple cana cu aDi.
de$le doar. Molipsiri si ea de metea-hna familiei, i9i simte limba grea 5i nu indrdzne)te si icotti o \orhi: (terinJ cit a gre)lt cu ce\a. \ri rtr ochii-n parru..i nrr-i mai scapc nlntlc, I)omlul Ltpic apruape cc nu mar are piinc. De asli Llali. Agal. n-o \i ingrdure .i i:'r il inarnrc. Tor vcghin,l Lupr:r lui.

cilnifi, n-are alli griji dccil si-5i curelc ra limp larfllra. nici ctr znrul lacomrei. ni.
i

stl cu ochii in la\itn_ Felix friminti o bucall dc miez intrc degete, iar Morcoveaj;i, care a rimas hri

mi duc-eu. iipune Agara. - Puteam sinrrr rrrr drrrhiJe gLrri_l:-ginMui bine-zi.

Nrr rc .rrpltrr. tllr l:r prrrrrlj numilt eu unrblu. Ditl ziua cincl anr cobor.it cu binc scara aia picitoasi. pc carc l'emcile aiurlci.r (lr pi,l .i1i liingi )i ! ltl. Jm aJuns omul dc inclcderc al clsr'i. Nunrai etr mI dcscurc la piVnilat. Eu vind butoaiele \echi. si-nli :unc 5i mic Lrn pitac in buzunar; rind 5i picilc dr'icprrre. dar banii i5tilr ll {.ra u nlantcr Si ne-nlelegem. rogu-te. ca si nu nc incurcim unul pe altul la treabi. Dimineala, eu dau drumul la ciine 9i-l chem si minince. Seara il fluier si vini la culcare. Daci umbli haihui ii inrirzie, il

- La pivniti, MorcoIeold:

Lt Fntil t. ltnL fi. lUalJ ln seilma. Ela 1i tinrpul. (lum clomnul Lepic inghire ultinrul drimical de piine. Agara se repcdc la dulap $i aducc un colac ncinccput, dc vr-co doui ocalc, pe care i-l intinde din toati:nrma, fun.li (i;r ghrcir rl,,rrn1l .lininulLrl Domnul Lepic impartufcttc inri lcrvctul, sc lidici de la masl. ili punc pilirria 5i ttl(ir, ii in SrtiJin;. . lLrnterc L) ti,tirrii. Otlati cr. -rr i\pri\it .I minc r. nu n mai iN el dc la capil. Niruci'i. Agata fi'tmj^nr pironiti Iocului, cu rotocolul piinii dc doui ocale. incit parr' ,-cclunta dc ccarJt a unci lilbrici de colaci dc talVare.

l||l .l{ ceiltlti. iar doamnl Lcpir o afli tiios la ordine: prini rjdicini.' cllm\a - AEara. nuau((,.t il ri[i\pltr](l( {gala. P., lnctll. Sr'imp.,r'r, in (rrr.rllir .i in.ringu hri i-l .lib(a\(i ,lin ,'qh1 f'. .1,'mnul I epi.. Vrcit .i-l ( r rr
che

Alari de asla. mama mi-a inpiduit si inchid eu giinile in ficcare seari. Tot eu .mrrlg burrrienilc. alea care Stiu eu ci-s de smuls, 5i nu afa, Ia nimereali; le hat ridd. ind Jc ghcarc. cJ lirina si a.lupc giurile. $i pc urmi le dau la vire. , Cii si am mugchi, l-ajut pc lara la tiiat
lemne

aitept.

ci\liF.

Fu vin d. hirc \iltrtului aJrr. Je riu. pr care, dupi aia, tu qi cu Ernestina trebuie sI-l .iumulili. Tot eu spintec burta pe$tilor, le scot malele afarl 5i le pocnesc bigicile sub cilctL

Numai ci tu ii cureli de solzi. Tot tu scoti !i apir din nntini. Eu ajut la dcpinalul sculurilor. Eu riqnesc cafea ua. Cind tala se descalli, eu iau ghctele 9i le .(ol p( coridor..llr trne.tinr. \oral-mea, n-ar lisa pe nimeni sd-i aducd papucii, pe care i-a brodal ea. cu mina ei. Trebrrrrle mai in.emnat(, un Jrum mai

PROGRAM[-JL

lmts*\
- Tc-ai dezuntflar. ail zice Mo: corrlrlii c!'rlrc Agtlir. (ic ind:t1it cc rilmin srngirli in bLrt'irtirlit. La.ir. nu-i nimic. ai si

ciodati rufele - pomi. Tata n-o siJi in

lung. pini la larmacist ori la doctor, cad tot in seama mca. Cil (lc.prr ullc. |ll o 'a urnbli prin .ar dupi rirguieli mi runtc. Doui-trei ceasuri pe zi va trebui si speli la girli, orice vreme o l-i. Asla-i lrcaba cea mai grea clin toate, mititico. dar n-am cc-1r frce. Cu tolrc astea, cilld intin/i rufele pe garcl $i se-ntimpli si am o clipi de ragaz. vin $i eu siJi dau o mini de ajutor. A, cra si uit o povati: nu intinde ni-

spunl nimic. dar 1i lc trinteqte cu un deget la pimint 9i, penlru cea mai mici pati. mama te trimite iar si le speli.

Pun! rnirlti Lrn',,.::.' f. hocancii c[' rinirtoare jl loril: c!rlrnt crL-ma pe ghelc.
Crema ic ardc prcier Ntr 1e onrori cLr plltrlonii cind ii rezi plini de noroi. Tltu zice ci noroiul pislred/r lrainrlr. o i.r ruzn.-r frin trilllri. iiru -u )r-r \rrnrLrti. tLr rrrr lJc r)d, ru iml sumet pantalonii, cind mal ia cu cl si-i duc tolba. .,Morcoveali, zice, tu n-o si ajungi niciodati un adevirat linitor." Iar nrama sare numaidccit: ,.Sn $tii ciji rup urechile daci mi te intorci murdar de noroi! Fiecare cu gustul lui. Pc scurt. dracrrl nu-i chiar a$a de negru. Cincl venim acasi in lacanli, noi doi o si ne impi4im treaba, iar cind plccim la inl(rnal. iori-nr(a. l-rutc-rncu 1i crr mine, o si ai mai pulin de furci. Aga ci vezi 9i tu. La drept vorbincl, nici unul dintre noi n-o si ii se pari prea afurisit. Intreabi-i

\p.'r l-.,!i . - :r: r., ir.. j.lirnrnl-.

{zi e ziua lur de ccrut. Lesa-l ri

dpu.i orbul Jc bral ;i-l .rrtl(()lr
tru. din pricina liigului.

utlre.
rrr.rrrr-

L.rrLrzil. doamna Lepic de.chide uya.

la tL)1r. - Buna zrrrainainte.sprrnc .rrbrrl. pi$eiite Toiagul i-aleargi Si

nrinrnl(l pe lcspczi. ca >i cum ar !,'ni

tate.

niSte goareci, 5i dir de un scaun. Orbul se a$azi ti intinde spre sobi niinile-i inghe-

intinde:

Domnul Lepic scoate un gologan 9i iJ

Na,linel $i igi viri din nou nasul in ziar, fird si-l mai ia in seaml Morcoveali chicote;;te in laini. Ghcmuit in cotlonul lui, sc uiti la sabolii orbului: zipada de pe ei se tope$te, $i pe Jos s-au qi infiripat citeva piriia$e. Doamna Lepic prinde numaidecit dc
ea,

pc prrclcnrr c.ts(i: luli o .i jrtre cd \ori-meJ trne:rina c blindi ia un inger. ci liale-meLl Felir ure o lnrmi de aur, cA

duce sub vatri, dar e prea tirziu. in urmi a rimas o biltoaci, gi orbul, nelini;-

ii

Mo$ule,

ia di-ncoace sabolii,

spune

lata e un om cu capul pe umeri $i drept din fire, iar mama o gospodini fid pereche. Poate ci eu o sili par cel mai sucit din tofi. Adevirul e ci sint ti eu la fel ca oricare. Numai si Stii cum si mi iei. gi-apoi. eu imi dau seama cind gregcsc $i caut si mA indrept: firi falsd modestic. iti spun cA pe zi cc trece sint tot nrai cumsecade. Si daca pui qi lu nilrci bunu!uin(j,,'.i ne in;elegem de minune. Nu, nu-mi mai spune domnigorule, \punc-mi MorLo|cat5.3)a cum rmi .ptrrtr toati lumca. E mai scurt decit domnigorul Lepic. Tr rng doJr Ltn lrrirrr. .rr mi scrrteitti de dezmierdirile bunici-1i Honorina; nu puleam s-o sufir din pricina asta; inlotdeauna mi jignc-a. ORBUL

tit, simte umezeali Ia picioare: qi le ridicd

pe rind, imprl$tiind jur imprejur
norotoasd.
zApada

Morcoveali zgirie pardoseala cu unghia, de parci ar facc apei murdare semn se se scurgi spre el, arrtindu-i crapilurjle adinci dc pc jos. - Acum, ci $i-a cipitat gologarnul. cc mai vrea? bombine doamna Lepic, liri

si

se sinchi-reasci de bitrin. Orbul insi disculi politici, la inceput mai sfios, pc urmi tot mai increzitor. Cind nu gise;tc !reun cuvint, agiti toiagul, i9i frige mina de burlanul sobei, o trage iute indirlt li, binuitor, roteqte gogoloaqele ochilor in orbitele-i vegnic licri-

Uneori, in vreme ce intoarcc o loaie a ziarului, domnul Lepic spunel - M.la, nici vorba, mo) fir.ler. nrcl vorbi, dar e$ti sigur de treaba asta'l

moase,

bine ci nu ! Ascultir la mine , dom' Lcpic, si-1i spui cum a fost de-am rimas firi vedere.

Daci sint sigur'l strigi orbul. Ba

CiocineSte ugor la u$i cu capitul toiagului. poamna Lepic: Asla ce-o nrai fi vrind'l
Dontnul

Hm, ista nu mai are de - loc'l miriie doamna Lepic. gind s-o ia din

acasi. Igi povestegte ncnorocirea, se tot

Chiar^asa: orbul sc simte acum ca la el

Lepk: Parci n-ai $til ^ vrea omu' gologanul. Iti

intinde ;i ajunge si se dczghcle de-a blnelca. Adineauri parci avea in vcne lurluri de ghealS, dar uite ci se topesc, prind

Curind. bararui o.a aibb cu ce .a-ti de joaci. Intre timp. doamna Lcpic purcede lf, un r\cu.ll \ iclelug. Il izbejle pe orb ca din gre;eali. il inrpinge cu colul $i-l calca pe orcroare. lacindu-l 5a \e tragi indirir, prni il ad.rce inrre bufer 5i dulap. acolo unde nu mar a1unge cildura. Zipjcit, orbul bijbiie. caure cu miinile in irri pi dcgelele r \e calire pesle lor ca nisle jivine. Difac^a

crcd. ca drn retminrele fi madularele lui picura ul.i. Pe los. bikoaca se li_ leste. o ,porne)t. spre Morco!eali, e gara \a ajunga ta el. Parci asta-i este finta.

!iali {i

\muceasca de clanla. si ciocineasci. la inceput cr.riiniiu.. "poi in d,rpmin.e. .zbind cu picioarele. pcnlrLr ca, pini la urmi, luindu-Si nideldea. si se depdrteTe de-a -ndi ra telea, cu ochii pironili spre lerea,\tra de la care pindc$te doamna Lcpic. Si z!.r'lotLrl peyilt-rr li .e inibrrri in /i
pada.

\orul la porli!a. Copiri

aLr 5i inccput rri

Mor.o\erlir sare.lin pat pi se duic u.r spele la jgheabul din gridini, firi si mai ia sdpunul. Apa-i inghelati. Trebuie si spargi gheata, $i treaba asta ii impriitie din capul locului prin tot corpul o fierbin-

plinglreati. - Da, dragii mei, gata, s-au dus ochii, s-au dus toate, bezni ca-n cuptor. Deodala:,capa loiagul din minA. Atira a$tepta doamna Lepic. Se repede, il la de jos gi se preface ci iJ di inapoi, dar
cAleSte.

bure pnn noaptea sa. Jurlurii se infiripi la loc ii iala-l ca ingheata iar. $i orbul i;i sfir5i;re pore.reo cu o rtce

Orbul crede cI are toiagul, ti cind colo nu{ a$.I. AmiginduJ cu dibicie, ea il face si inainteze, ii dd sabotii Si-l indrumi cirre
prag. il tirrpepte u1or. ca.a \c ralbune, apoi il impinge in ulifi, sub plapuma cenu$ie a cerului care cerne belgug de omit, in bitaia vintului miriind ca un ciine uitat pe afarI Si inainte si inchidi u$a, ii strigd din urmi, parc-ar fi surd: - La buni redcrel Vszi .i nu pl(r7l gologanul; pe duminica viitoare de-o fi vreme tiumoasd 9i de nu dai cumva oflul popii..ZIu, ci bine zici matale, mo,S. Tissier, niciodati nu 5tii cine are zile $l ctne o si se pripideasci. Fiecare cu necazurile lui,9i Dumnezeu cu noi toli!
u$.1.

in- bucilirie. Domnrrl yr doamna LeJric .c atli 9i ei acolo, ca din inrimplare. Ernestina ii imbri!i!ea2i ji rosteSte: - Brrni uiLra. rilicule. b nil /i'ta, mi

chiar $i atLrnci cind se spali cu nide.jde. inviorat 5i voios, gata de sirbltoare, se au/i i'l .par(le lur Felir,. care sro in .palele Erneslinei. ca mai mare. lnlra tuslrer

leali mai sinitoasi decit dogoarea sobei. Abia i5i udi fala, de mintuiali, fiindcd oricum se spune despre el ci-i murdar,

In

,,Scumpilor mei paringi'. Arita tor. O pasire ciudati 9i pestrilli zboari, :,igeati, intr-un coll. Morcoveali intinde plicul doamnei Lepic Si ea il deschide numaidecir. Flori de toati frumuselea impodobesc din oerSug foaia de hirtie, imprijmuind-o ca o danteli, astfel ci deseori penila 1ui Morcoveali.,-impi(di, inLlu-.c,. :l improj(Jr ((l cerneata c|le un cutlnt ln\ectnat
Domnul Lepic: $i pentru nrine, nimic?
MorcoveaTd:

intbri9iSeazd 9i el. In sLhin b. Motco\crli scortc soare drn gapci. Pe plic scrie:

mico, \'i urez un an nou cu bine, multd sinatate gL raiul pe lumea cealalti. Felix turrrie pe nerisuflale acela6i Iucru. grabir ,d .firrea:.ca mat repede. rpoi ii

scri

ANUL NOU

Ninge. De Anul nesresit si ningi, altlcl nu arc ,i:i,ll"Rl;: Doamna Lepic, previzAloare, pune zi-

. E pentru amindoi. Memica o si ti-o dea $l lle. Domnul Lepic: Va sd zicl tu lii mai mult la mamlca ta decit la mine. Atunci linge-te pe bot de gologanul ista nou-noul. Morcoreald: A$teapti pulin: uire, mamica e gara. Doamna Lepic: Bine adusd din condei, nimic de zis, numai ci scrisul e tare incilcit, aproape ca nlcl nu se poate citi.

si vadi ce-o si spuni tatd-siu, domnul

Lepic citc$te scrisoarea o datI, de doui ori, o cerceteazi indelung cu privirea, aqa cum are obiceiul, apoi mormiie: hm! hm!
gi o pune pe masi.

ve4ld, acuma-i rindul tlu. In timp ce biiatul stl smirnd 5i agteaptl

Poftim, titicule, rosteste Morco-

S-a dus nrirarea primelor clipe, scrisoarea nu mai spune nimic. Acum e a tuturot. Oricine poate sa o ia in mini. si o citeascS. Ernestina qi Felix, la rindul lor, se apuca sA vineze gre;elile de ortografie.

Motcoveald: Da, gtiu. Doamna Lepic: Aha, qtii? PIi, dacd-i aga, n-are nici un rost si-fi mai arit. Morcoveald: Si mi bati Dumnezeu daci gtiu! Si ridici o mini in sus, cu o mutri serioasi, convingdtoare. Doamna Lepic deschide bufetul. Morcoveali gifiie de ne-

,,Cu siguranll cI aici Morcoveaje a schimbat peniJa: se citette mai lesne." Dupi asta i-o lnapoiazi. Morcoveald risuce5te scrisoarea pe
toate felele 9i suride prosteqte. ca 5i cum ar int-reba: ,,Care dintre voi o vrea?" In cele din urmi viri :-crisoarca iar in

tapcl.

Li sc impart darurile.

me$te

mai mare, iar Felix o cutie cu soldati de plumb, gata de betnlie. - Pentnr tine am o surprizi, ii spune doamna Lepic lui Morcoveatri.

o pipu$i cit ea de mare, ba chiar

Ernestina pri-

rlbdare. Ea viri mina iniuntru pini la umir gi, firi grabi, misterioasi, scoate la iveali o bucatl galbenl de caflon, p care e prinsi o pipl de acadea. Morcoveall strlluce$te de bucurie. $tie ce arc de ficut. Vrea sI fumeze in fala pArinlilor, numaidecit, sub privirile invidioase (de, nu se poate sI le ai chiar pe toate!) ale lui Felix 9i ale Ernestinei. Jinind pipa cea ro;ie intre doui degete, scoate pieptul inainte 5i lasl putin capul sprc :\tinga. Apoi iSi rotunje$te gula. i5i suge obrajii 9i trage din ea cu putere, zgomotos,

$i, dupi ce a pufirit o dati virtos, trimi;ind fumul pini la cer, exclami incintat:

E stra$nic, trage bine!

DL5:l

I\TORS

poliirn.

-rttr.litL.r. (.r
.ig_,

l-',lr..i

i r-a :r nizi fir \i lu.i p.' groa\ ull il .ir.rli n( lrrnrL. Ll,'rrr,'.in .ir \lirrr..i-(ir
Iru

!rl,\/lr.

TOCUL

Domnigorii Lepic 5i domnipoara Lcpic .osesc in racanli. De cunr sare din tiiligenlS iii ifi zirefle pirinlii. Morcoveali se
intreabi:
.,Oare sii alcrg inaintca lor?' $i sor.iie; .,Prea devremc: o si mi se taic risullarea; gi-apoi, niciodali nu-i binc si intrcci

misura. Pe urmi, alte amini ri:

..CitrJ .u-mr scol )dpcal inrbriligcz mai intii'l '

$i pc rrnc si Frlir 1r tlnc.tin.r i-ru lual-o in\i inrirtt< ti rli inrprrt nrrngiirrilc purinrc)ri. Cind vinc ai rindul lui MorcovcalI, pentrtr .l n-ir mxi rrmit. llnrotpc ninti( - Cum? sc aprinde doanrna Lepic. Biial mare ;i mai spui .,laticulc'l Spunc
inrrc birbafi.
ca

.,Dc-aici o iau la firgi... ba nu, de-acolo...' Si altc intrcbiri:

Cei de la intcrnatul Saint-Marc, unde domnul Lcpic i-a adus la invilitural pe Felix qi pc Morcovcali, urmeazar cursurile la liceu. De patru ori pc zi. clevii fac acecaqi plimbare. Vara e foartc pllculj dacar plor.rir. drumul c atit dc scurt, incil apa mai rlcgrabu ii in! iur(.r,/r clccit ii murcazl, iar, pc dca\[pra. de la un capalt la cclIIall al an lui plinlbarca asta e crt se lL,rlc d( f,'lositorrc .inrrilli liecrruia. Azi-Jiminurl:r. pe ctnd .. intor,.cau in cird dc, la liciru, tir'!iinclu-$i picioarele, Morcoleala. carc umbla cu capul in pinrinl. audc:

..lrti \i :lringc rninu rlomrrului

si
nu str'rncascl glclozii.

Lcpic t.r

Dor.nului Lcpii ri plric :'i->i ia coprii .rirprin(l.:rc. S,,.ctt. , in,l ni( i nu l(' ,litcpli $i nrrmai cc-l zirc5ti prolipit pe trulUil|lrl rlir lalj. ||r r'rllLrl trlzii..rr mii-

liu!

Morcovcalii. uite-l colo pc laici-

lrin

Apoi il siruli o singuri dati. pe lrunte,

Morcoleati e:rtit dc incinlal vilndu-se plinsul. A$a -\e intimpli adescori: tot anapocla le face cl pc

in vacanli. cil nipidc$lc

loalc.

Morco'"calir 1i Fclix ics clin rind 9i aleilrgi la cl. - Ziu! spunc Morcoveafi. La oncc nr-:rp l'i ginclit. numai la tinc nu. La miire te gindepti doar cind mi

nilc la spale $i ligara in guri.

luni 2 octombrie , climineala. ;i purcc'de cu sfeStania), de cum auclc in dcpirlarc zurgiliii diligenlei. doamna I-epic se repcde la copii 5i-i stringc in bra1c. Dar Morco\.ll1i rimine p< Jinufrri Cu nrrna intinsi spre curelele imperialci', agteapti riibLliloli-r rrnl;i lui rindLll.5r-a preglrtil cutintelc de bun-r'imas $j c atil dc lrist. incil. {irir :.i-ji (lra .eamr- rnglnJ un cin-

Cind incepe ;coala (ziua hotariri

este

drigistos. dar nu-i rine ni ic in ntintc. E absorbit dc altcera. S-a ridicat in !irlul

vczi, rispundc domIrul Lepic. Morcovcali ar vroa si spunl un cu!int

piciu:rrel.rr

ci-su. Prima oarl abia-i atinge

)i .( (u,/tl()tL .i.l.irlllc

- La rcvedcrc, mami, roslc$tc el cu demnltate. - la te uiti, i-o intoarce doamna Lepic, da' ccJi inchipui tu, caraghiosule? [i-e Ftcu .i-mi \J'ui ..mimi(o. t)t !um iml

tec,

acecaSi clipi, ca 5i cunr s-ar \c aplcaci din nou 5i din nou se fcri. Apoi trage indirit, a$a ci Morcoveali. carc-l caulil obrilzul. 'lu rcu$ellc nici dc asti dati. Abia-i atinge !irful nasuluj. Siruti in gol. Se lasar piguba$ 5i. cuprins de nelini$tc, incearci si-$i limurcascii aceasli

nul clr buzclc. dar domnul Lepic fi-a sil-

pc taibarbiSo-

lal capul in

.pun ililiorul pr .lrritura rl) S-a mri pomrnrt a)J cc!ill I n mLtcos rlt r'r) la guri li
P.rr.a sup(rinrri! a onu, rchir!L cra.rt.

prrrtarc cirrtlatr. ..Oarc tirticul nu mi mai iubegte? se intreabi el. Vid c.i pe Felix l-a sirutat. $i nu s-a feril clcloc: ba dimpotrivl Dc mine de cc se fercate? Vrea sl mi iaci gelos? A$a se intimpli intotdeauna, am bigat eu de scaIni. Daci stau lrei luni departe de-ai

oi;t@r.:','

@q?.

,} .:.

c.

niei. nii lopc\. c: i-'r.-rl lor. Imi pL,rn in ..,1 .r . .Jr J- -: ..' .r'.,1(lJndnr >i 'r-i imbrilir<z p '..f. lrf. .Jnr ii /.ire.r.
gata. ma-n-qh.a!a'

ceput si mai mi$re la greaci. Morcowald. Aga 5i a;a. Traducerca merge mai bine

\eali abia rispunde la intrebirile dom rului I epi.. .ur, t dornic .i :tie daci a in-

Cullndat in gindurile-i triste, Morco-

..Acum. cugeta el. o si rad dacii !atii ii plsce.a-l \d rut ori ba. ' Se apropre holaril. pri\rndu-l linli )l intinzind gura. Domnul Lepic insi il line la distanli cu mina 5i de asti date. sl-mi scoli ochii cu - PinI la urmA o tocul dla de dupi ureche - zice el. N-ai putea si-L scoti atunci cind mI siruli? Te rog sd rezi ca pi eu scot ligara din gura

ca relro!ersiuned. le mri de.curci

-qhicite.

)i

pe

Domnul Lepic: $i cu germana cum stai? MorcoveaTd: E grea a naibii pronunlia, tAticulc. Domnul Lepic: Pe dracu! $i cind incepe rizboiul, cum ai si-i bali pe nemli, dacd epti clei la germani? Morcoveald: Pin-atunci nu stau nici eu degeaba. Mereu te-aud spunind de razboi. Las' ce nu incepe el: a)leapta intii sd-mi termin Scoala, de asta sint sigur. Domnul Lepic: Ce noti ai luat la ultima compunere? Sper ca nu efti in coadi. Morcoveald: Trebuie si fie $i pe-acolo cineva. Domnul Lepic: Ei, dracel $i eu care voiam sA te iau la

Vai, iarta-me, titicule drag! Ai dreptate. Intr-o buna zi cine )lie ce nenorocirc se-ntimplI, 5i asta numai din vina mea. Nu-i prima oari cind mi se spune de toc, dar uite cA se simte atit de bine dupi ureche... 5i eu il las acolo meteu, incit uit de el. Barem penila sa i-o fi scos! oh, tdticule drag. tare bine imi parc \a aflu asta: \a.A zicd de toc te fereai tu! Domnul Lepic: Ei, drAcie! Era cit pe ce sA mi chiora$ti. ti tu rizi.
Nu, titicule, de altceva rid: de un gind pro\le\c pe care mi-l viri'em .ingur in
cap.

Morcoveald:

Morcoveqld:

OBRAJII ROSII

masd in ora5. Barem de-ar fi duminici! A$a, peste sAptAmind, nu prea-mi place sd ve strngheresc de la rosturile voastrs.
Morcoveald:

La fel. Azi, domnu' nu ne-a dar ntmrc pentru acasi, a uitat. Domnul Lepic: Ata o sd inveli mai bine leclia. Felix: Pii o qtiu ca pe api, titicule. E tot aia de ieri. Domnul Lepic: Oricum, eu zic ci e mai bine sA vi duceli la inrernal. Am \a caul si ramin aici pina duminica ei alunci ne scoalem noi pirleala. Nici mutra bosumfl.rrd a lui Felir, nrcr t:rcerea mihniti a lui Morcoveali nu intirzrr desparlrrca )i iari ci rrebuie iii-5i ia rintas oun, Morcoveap astepta cu ingrijorare clipa
a

Felix, cum stai? Felix:

Eu unul n-am prea mult de ficui; tu,

Dupi ce ti-a fecut inspeclia obignuiti, domnul direcior al lnternatului Saint-

sta.

Marc iese din dormitor. Elevii s-au strecurat in a$ternut, inflgurindu-se in pdturA ca intr-o teaca. ghemuindu-se ca si nu rAmind dezvelili. lncredinlindu-se dintr-o privire ci toatd lumea s-a culcat, pedagogul Violone se inalld pe virful picioarelor Si micsoreazi lumina becului de gaz. Numaidecit incepe $i flecareala intrc vcclnii de pat. $oaptele se intretaie de la un cap la altul al inciperii, buzele se mi$ci stirnind un fosnet nedeslu$it in tot dormitorul, prin care rAzbate in dstimpuri $uierul scurt al unel consoane. F o larmi surda. neintrerupli. supiriloJr( in cele din urmi. )i1i \ine sa crezi cJ gungureala asta tainicd li neastimpirati ronFie linistea ca ni$te soareciViolone i9i pune papucii 9i se plimbi

LiL\a timp.printre paturi. aci gidilind un biiat in talpi. dincolo triigind pe altul de ciucurele de la scufic. Pe urmi se oprc$te lingi patul lLri Marseau. c|l care di seari de scari o pildi dc sporoviirli prelungrti pini noaptea lifziu. Dc celc mai mullc ori, tu,.otcala biictilol r.c inirbu$i trcptat, cl li crrm yi-ar trage citc pulin pilura pesle gori. $i adornl cu lolii. in limp ce pedagogul mai sli aplccat pcstc patul lui Matseau. cu cclatclc sprijinitc cle ficrr.rl lare. 1I ral si-i pcse (lc amorlcala bralelor 9i de firrniciturilc ce-l lrcc pini in viriul Se amuzi ascultindu-i istorioarcle codestiinuirj intime;i polclti dc clragoste. Pc Marscau Fa inclrigrt di|i prima clipar, pentru lrigc/im(r t(l(r lur .. a hLrl.rr rrl. .uulrnirrir par.i
unghiilor.

ll

pilire;ti 9i-l tine lreaz cu

Vocca lui Violonc lrcrnuri inibu;it. iar Morcovcali sc prcfacc ci doarmc. Totu5i rirli,:r nrlcl ! Jrr,.: \ rcil s.l mar "uda. Marseau ascultir linindLt-ti risuflarea: cu!intele pc'dagogului i se par cit se poate de fire$li. dar tremuri ca gi cum s-ar teme dr tlezr;rltrjtu lln(i laine. Violonc continui in $oapti de-abia auzilit. Vorbe$te clczlinat. parci de departe. abia deslufesti ce .punc. Mort.rvei!i nu inJri;/nefe :.J .( inloarci; sc apropie pe nesimfite, mutindu-;i incet tot corpul. dar nu mai aude njnri,. f inturrhr f(:\1(. mar.uri. i sr purr ei Lrrcchilc i sc scobesc pe diniuntru 5i se lir8c5c cf, J pilniL: rolu.i nu prindc nici mi

pe Jin.rrrntrrr. {.lr rLr nr'ri c uhlrz.. miez cle fruct. in carc. Ia cea mai nrici schimbare cle lrcmc. sc vid vini5oarele intrelarindu-\c ca liniile unei hirli din atlas sub

un fel fernrc'cl'rtor clc a ro5i pe nea$teptalc 9i flri motir. din carc pricirlii sinrfi ci li-e dra-e ca o tatr. Dcseori, cite r.rn coleg i-apasi degclul in obraz 5i apoi $i-l retrage irr1e. lisinrl in urmi o pa(i xlbi. nilpridital numaidecil dc o lo;cali ginga$i, care se rispinde;tc ca vjnul in api 5i se coloreazi cu nuanfc ielurite. dc la virlul trandilllri!r al nasului $j pina la urcchilc Iiliachii. Oricine poatc si incerce asta. cici Mrlseau e

loillr .trircui<. Mar.c.rrr lr.,lcelLmint,ri

car un runct. igi amintcgtc cir a mai incercat cindva un sinllimint aseminaitor ascultind pe la u5i, lipindLr-5i ochiul de gaura cheii. dorind si o mircasci $i sir tragi spre el. cum ai cu un cr^rlig, tot ce voia sd vad5. ^lrage Intr-un tirziu. pedagogul se apleaci ugor ca o umbrl spre Marseau, il siruti pe lruntc, mingiindu-l cu barbi$onul ca ii cu un pcncl. rpoi se ridicil. )i Morcoveald rl u|mirr:.tc cI pl|\|l(a (ulll lunrci prin1rc rindLrrilc de palrrri. Daci Violone atingc in trcacalt \,reo pernat cu mina, cel
suspinincl prelrrng.

stingheril se intoarce pe partea cealalti,

ingiduitor 5i plin dc buniirointl. Biielii l-au porcclit Lirnrpila. Felinarul. Obrali Ro$ii. Putinla lui dc a sc imbujora dupi

Morcovcali ri'rmine'"reme indelungati Se leme de reintoarcerea neagteptati a lLri Violone. Marseau s-a,si ghemurl in a$1ernut, lrigindu-Si pitura peste cap ;i. lrcaz. crrgeti la cele petrecute. fi ri

la pincli.

plac a stirnit mLrltc invidii. Morcovealir. !ecinul siu dc pat. il pizmuie5e cel mai mu11. Gilbejit $i slih:inog.

.i

.a o nairli .I fal.r nlrnt ,i< [rini. r.i .itrpeqte zadarnic 5i pini la durere obraiii tj

pentru ce? Doar penlru o pati de rogeafi indojclnici, $i a\ta numai citeodata. nu totdeauna. $i-ar intige bucuros ghearele ;i ar jupui plin cle urri obfa1ii trandafirii ai lui Marscau. a;a cum cojepti o portocali. Asti-\earl, cum c de multa rremc pus pc ginduri. de indati ce-l rcde pe Violone apropiindu-se, ciulcftc urechilc binuitol - ri p,'11r. p. hr,nr Jr.ptrrc - d,'rnit 'lr afle aderirrrl asupra purllrilor tainicc illc pcJegogtr,Lri. Ptrnc irr loi lual; i\ rr.irrlii lui cle nric spion: sforl-ric u5or. ca in glunrit. 5i se inloarce slingaci pc o parlc $) pc allr. arirrrr griju Llc l-i(cr (lirri, .i 'r ri.ir((:r.(i pini vine din nou in pozilia de la inccput.

magnctrzatr. pleoapelc ise apropie. Se striduie$te si plivcasci linla becul de gtz rproape slilrs; dar dupa ce numiri lrei brl.rn;r1c ec inmugure-c irr lunrrrrl ;i .u grirbcsc si'r iasi din bcc. adoarme.
III

)tic r rrm .r tilmicer.ci lrrcrrrrils. Morcoveafi a obosit a$teptind.

Ca

cloua zi dimineag. la spilitor, in Umli cr bric(ir i>t l|eai.t u'Lrr<l ohrriii itlIiigurati cu capilul prosoapelor abia mur,rl( in dlJ. Mor(.lruali.( uilu Ju)mirnu. la MarseaLr 1i. ciznindLr-se si aibi un aor cil mai crunr. izbucncate in ociri, silabi\ incl iLrierltor printlc dinli: - Bibiculc! BibicLrlcl M:rr...rtr .c inrprrrp,rrr.rz.r le lrli. d,rr rl'rspunde fi ri'r minic. pririndLt-1 aproapc rugitor:

spunl Pedagogul

Nu-i aderirar ce crezi tu, dacalli

sucindu-le iute $i virindu-le numaidecit in buzunare, la cilduri, sau sub pltura cea mai apropiati, De obicei, Violonc nicl nu se uiti. De asti dati insi, tocmai cind n-ar fi trebuit, vede ci Morcoveali are miinile murdare. Morcoveafi, rugat si 5i le vire din nou sub robinet, se revoltl. La drept vorbind, parcl se zire$tc o patl vinelie pe miinilr: lui. Jar briiarul su\line ci-i un inceput de degerdturi, Pedagogul ii poartd picl, nici vorbi. Violone e nevoit si-l dLrci la domnul director. Acesta. sculat tlis-de-tlimincali. pregiteqte in biroul siu verde, vechi de cind lumea li pimintul, cursul de istorie pe care-l predi clor mari in clipele de rigaz. Teqindu-;i degetele butucinoase de masi, el stabilc$te punctele principale: aici ciderea Impr.riului Roman: la mijloc. cucerirea Constantinopolului de citrc turci: iar mai departc. Istoria ModernS. care incepe de nu se ttie unde gi nu mai are capit. E imbrdcat intr-un halat larg, cu brandenburguri. care ii inconjoari pieprul voinic ca ni$te curmeie risucite in jurrrl unei coloane. S( \eJe cit de colo ci-i un mincicios; trdsiturile-i sint grosolane $i fata intotdeauna cam lucioasi. Vorbe$te rdstit chiar qi cu doamnele, iar crelurile gitului, revirsate peste guler, i se unduiesc incet gi ritmic. Nici mustl(ile-i stufoase ;i ochii-i rotunzi nu se uiti u$or. Morcoveald sti smirnd inaintea lui, cu

lrce in.peclia miinilor. A5L.zali pe douA rinduri, biielii arate automat miinile, intii dosul, apoi palmele, ri-

5apca intre genunchi, ca si nu fie stinjenit cilugi de pulin in miqciri. Cu o voce care te bagi-n speriegi, direc-

torul intreabi:

- Ce este? M-a vi - ci amtrimis dom' pcdagog siadespun miinile murdare, da'nu-i $i, congtiincios, Morcoveald 9i-arati iari;i miinile, risucindu-le: intii pe dos,
virat
!

apoi pe fati. Ba, ca dovadl, le mai amtd iii invers: intii pe fali apoi pe dos. Aha, nu-i adevirat? tuni - Patru zile de arest, biiep$! directorul. - Domnule, si vedeli, spune Morcovcali, dom'pedagog imi poartl pici! Aha! Ili poarti pici? Opt zile, bilelair!

jos scatoalca.

Morcoveall ttie cu cine are de-a face. Nu se miri defel de atita blindete. E hotirit si infrunte orice. Se inlepene$te in loc, igi incordeazi picioarele $i a$teaptl cura-

CIci domnul director are nevinovatul obicei de-a mai cirpi din cind in cind cu dosul miinii pe cite un elev mai indiritnic: plcoscl Dibicia celui in cauzi e si prevadi loritura gi sa se aplece Ia timp; aga, directorul igi pierde echilibrul, ficindu-i pe toti sI ridl pe-nfundate. A doua oar5 insi! nu mai di - demnitatea sa il impiedici sd se foloseasci 9i el de viclenie.
Ori

rajos de-a binelea. dom' pedagog 5i cu Marseau se lin de prostii! Privirea directorului se lulburd numaidecit, de parci i-ar ll intrat doud musculile in ochi, Isi propte$te pumnii incle$taji

pocnegte in plin, ori se lasa pdgubai. Stifi, spune Morcoveali semel qi cu-

de margrnea mesei 9i se ridjcd pe jumitate din scaun. cu capul repezit inainte, ca $i cum ar trea si-l izbeasci pe Morcoveala drept in piepl. - Ce proslii'l inlreabi el rigufit. pe neMorcoveala are aerul ci-i luat pregitile. Se aStepta (poate nLr-j prea rirziu) si se pomeneasci cu una din clrloaiele Henri Martin in cap Si, cind colo. uite
cd-i cere am5nunte.

numiti labirint. de care pu$rii nu mai sfirfeau se se mlnuneze. -foli sini fbarte mihnitj de plecarea tur.

Directorul a)teapra. Crelurile i .-au slrins toate ca un colac. ori o pernili, pe care troneazi, piezi$. capul. Morco\eali )n\arc. rcrle c.l nu-i \in cltincurcat, i$i face spinarea gheb, ia un aer care vrea si pari stingaci $i plouat, duce mina spre genunchi. dupi qapcd, o scoate la iveali turtiti, se zgribulette Si se ghebo.eal dir ce in re m;r mulr. ridi(5 )apca bini5or pini la bSrbie ;i incet, cu viclenie

Cindva, intr-o zi, prind ei momentul. Pini una alta se amirisc unii pe al1ii. Violone, care se simte regretat, are cochetiria si plece in timpul unei recrealii. Cind apare in curte urmat de un servitor cc iduce cufirul, biiefii dau buzna cu totii. El le stringe mina, ii batc prietenelre cu

mlll pnlel. adrcd ii-)i arale nemullumireJ umflindu-;r obralrr;i biziind.a bi r/d unii

Se inleleg

\i-l

bi,/ire pe direcror cu prr-

vintele nimerite

$i apoi, dintr-o date

a\cun.i ii fir inJ-o pe ru:inarul. i)i virj sciilrlia de maimuloi in calota vituiti.

palma pe obraz $i, imprsurat, nipddit din toate pir{ile, se cizne$te si-$i smulgi pulpanele redingotei, firA si Si le sfi$ie, zimbind migcat. Unii, agttali de barele de glmnastlci, se opresc la mijlocul unet tumbe $i sar jos, cu fruntea nidu$itd fi cu minccile .ume.e. raminind cu gura c.l\(ati )i degetele rapchrrarr din pricina .aci-

firi
tv

si scoati o vorbi.

ln aceeagi zi, in urma unei scurle anchete, lui Violone i se dau papucii. E o plecare mi)ciloarc. dproape o ceremonie. - O sA mi reintorc, spune Violone, plec doar pentru citva timp.
Dar nu se gise5te nimeni si-l creadi. Internatul schimbi mereu personalul, de parci s-ar teme si nu prindi mucegai. E un adevirat du-te-vino de pedagogi. Pleaci $i lsta la fel ca ceilalli, qi pentru

;i .rlit .a recunoasce faptul cd-i pare riu dupi pedagog ca dupi o veri5oari, std insd ceva mai la o
sufletea.ci: tulburat
geamurr sparte.

zului. Altii, mai calmi, care umblau creanga prin curte, dau din miini in chip de rimas bun. Servitorul, girbovit de povara cufirului, s-a oprit respectuos la ciliva pa$i in urma pedagogului, prilej bun pentru o gigilice de biiat si-i lipeascd de gorlul alb mina cu toate cinci degetele muiate in nisip umed. Obrajii lui Marseau sint rosii ca bujorul, incit ai zice ci-s sulemenili. Este la prima lui mare durere

ci-i cumsecade pleaci mai degrabe. Aproape toli il indrigesc. Are un ralent firi de pereche la scrisLll etichetelorl

parte, neliniqrit, parcd ru5inat. Violone se indreapti spre dinsul fdri pic de stinjeneali, cind tocmai se aude un zuruit de

Caiet de teme la limba greacd, aparlinind eler'ului... Literele mari sint ca tLrrnate, seamini cu literele de pe firme. Bincile se golesc. Elevir fac cerc in jurul lui, la catedri. Mina i frumoasi, pe care sclipe$te piatra verde a unui inel, Iuneci cu elegJnla pc hirtie. A)lernc o i.caliruri in jo.ul paginii. Si ea irde cir o pitlra in api. intr-o unduire insoliti de un virte.j de linii rcgulatc 9i capricioase totodati, care formeazi parafa - o adevirati capodoperi. Coada parafei se rilace$te, se pierde in-

Toli ochii re ridicr .pre fere.truia uibreliti a arestului, unde se ivette mutra pociti 9i sdlbatici a lui Morcoveali. Galben la fali, el se strimbi in toate chipurile, ca un pui de jivini inchis in cusci, intiritat, cu pdrul in ochi 5i dezvelindu-$i intr-un rinjet dintii albi. Viri mina dreapti printre cioburile rimase in cercevea, ti ele il mugci de parci ar fi insuflelite, apoi il amcninla pe Violone cu pumnul in.ingerat,

tr-insa. Trebuie se te uili de lbarte aproape, si cauli indelung, ca si o gisegti. Se inlelege de la sine ca] totul e fdcut dintr-o singuri trdselure de condei. O dati,
Violone

Neghiobule! - multumit {ii tu! spune pedagogul. Acum e$ii - Pdi cel strigi Morco!ealr fulros- i/.

a nimerit o impletiturd de linii

bind cu pumnul intr-alt ochi de geam. Pe el si-l serufi 9i pe minc nu? $i, minlindu-se pe fa!a cu singele ce-i 5iroielte din mina zdrelita. adeugr: Si eu am ,"lbrajii ro5ii.
dace vreau!