Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia

Catedra de Topografie si Ingineria mediului

Conf. Dr.-Ing. habil. Ildiko Tulbure


Curs de Hidraulica
Semestrul I al anului univ. 2011/2012




1. Introducere, scopul disciplinei, definitii
2. Proprietati fizice ale fluidelor, in special lichidelor
2.1. Densitate, volum specific, greutate specifica, tensiunea superficiala,
capilaritatea
2.2. Fenomene de transport, vâscozitatea
3. Legea hidrostaticii, aplicatii ale legii hidrostaticii
4. Forte hidrostatice, Principiul lui Arhimede
5. Ecuatia continuitatii
6. Ecuatia lui Bernoulli, aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli: sonde de masura
7. Ecuatia lui Bernoulli cu pierderi de presiune
8. Bazele curgerii turbulente
9. Curgerea prin conducte circulare cu pierderi de sarcina hidraulica
9.1. Curgerea laminara
9.2. Curgerea turbulenta
9.3. Diagrama Nikuradse
10. Curgerea stationara prin retele hidraulice, calculul retelelor hidraulice
11. Concluzii finale


Literatura:
Iamandi, C-tin s.a: Hidraulica Instalatiilor, Editura TehnIca, 2002
Tulbure, I.: Mecanica fluidelor, Curs, Institutul pentru Mecanica Tehnica, Univ.
Tehnica Clausthal,2002
Irimie, I., I.: Mecanica fluidelor. Curs. Litografia Univ. Petrosani, 1995
Willi Bohl: Technische Stroemungslehre. Vogel Verlag, 9. Auflage, 1991
R. Nollau, D. Herschel, D. Will, N. Gebhardt: Hydraulik, Editura Springer, Berlin,
2011
Diverse manuale de hidraulica
γ = unghi de deformare
F
F (Forta)
A = suprafata
a tangential tens. · ·
A
F
τ

Cap. 1. Introducere, scopul disciplinei, definitii


Mecanica fluidelor studiaza legile de echilibru si de miscare ale
fluidelor, precum si ale unui fluid in contact cu o suprafata solida.

Fluidul este un corp care se deformeaza nelimitat sub influenta fortelor
deformatoare (chiar si foarte reduse). Aceasta proprietate se numeste
proprietatea de fluiditate.

In timp ce in cazul solidelor sunt necesare forte considerabile pentru a le
deforma, in cazul fluidelor aceste forte tind spre 0, in conditiile in care
timpul disponibil pentru deformare este suficient de mare.






Corp solid Fluid
) ( f τ · γ Materia curge
Caz particular: In general : ) ( f
dt
d
τ ·
γ
· γ&
Legea lui Hooke:
τ
τ
· γ ~
G
Legea curgerii fluidelor
(analog cu: σ
σ
· ε ~
E
) · γ& Viteza de variatie a
G = Modul de elasticitate tr. unghiului de deformare
E = Modul de elasticitate long.
Hidraulica studiaza legile de echilibru si miscare ale lichidelor, in special
curgerea lichidelor in contact cu suprafete solide (curgerea prin conducte etc.).

Unde intalnim in practica asemenea cazuri ?
Exemple:

PRESA HIDRAULICA










CURGEREA PRIN CONDUCTE, CANALE, COTURI, DIAGRAGME etc.







CURGERA PE LANGA CORPURI SOLIDE








?
p
2
p
1
A
2
F
2

h
F
1
A
1
l
i

lam. turb.
u
r
d x


u
8
A

Zona
“moarta”
L

x

Intereseaza: distributia vitezei sau
campul vitezelor, distributia presiunii
de-a lungul profilului, forte arhimedice,
forte de frecare
Intereseaza: distributia vitezei in sectiune,
piederi de presiune longitudinale si locale
Intereseaza: presiunea p
2
, efectul de
amplificare datorita variatiei de sectiune

TURBINA









Exista numeroase situatii in care lichidele se gasesc in amestec cu alte
substante, cu gaze sau cu particule solide. Exemple: apa cu nisip
(transport hidraulic), apa cu alte lichide (ulei, benzina, ape poluate
reziduale etc. ), apa cu aer etc. – curgeri multifazice.

In multe situatii exista si schimb de caldura si de materie. Exemple:
curgerea printr-o conducta incalzita sau racita (schimbatoare de caldura),
curgerea de-a lungul unei placi plane racite sau incalzite (laminarea
otelului, turnarea sub forma de tabla)

Descrierea curgerii se face cu ajutorul vectorului viteza v (u,v,w), a
presiunii p, a densitatii si a temperaturii T.











Coord. independenta: vectorul de pozitie x (x,y,z) si timpul t .
Cautate: u,v,w, p, ,T = f (x,y,z,t) - 6 necunoscute
Ecuatii la dispozitie: 6 : ec. continuitatii, ec. de miscare, ec. energiei, ec.
de stare.

(2)
H
(1)
z
Intereseaza: puterea turbinei
x
z
y
. P
V (u,v,w)
Mecanica fluidelor - Clasificare:

Dupa continutul studiului:
- fluidostatica – studiaza repaosul fluidelor: hidrostatica, aerostatica
- fluidodinamica – studiaza miscarea fluidelor: hidrodinamica,
aerodinamica

Dupa obiectul de studiu:
- mecanica lichidelor (hidromecanica) - HIDRAULICA
- mecanica gazelor (aeromecanica) - PNEUMATICA

Metoda de studiu in hidraulica consta in stabilirea ecuatiilor diferentiale
care guverneaza fenomenele studiate (elaborarea de modele matematice),
solutionarea analitica sau cu metode numerice (metoda Euler, a
elementelor finite, ... ) a acestora, efectuarea de simulari si validarea
experimentala. Acestea din urma au scopul imbunatatirii sau corectarii
modelelor matematice elaborate initial.

Modelele matematice au la baza modele simplificate ale fluidului:
- modelul Euler – fluidul perfect lipsit de vascozitate
- modelul Pascal – fluidul incompresibil (lichidele)
- modelul Newton – fluidul vascos, care respecta legea lui Newton

Fluidul perfect: continuitatea masei, mobilitate perfecta (vascozitate
nula), incompresibilitate, izotropie.

Fluidul real: discontinuitati, vascoase, compresibile, anizotrope.

Fluiditatea lichidelor si gazelor se datoreaza mobilitatii foarte mari a
particolelor de fluid.

Proprietati comune ale lichidelor si gazelor:
• sub influenta greutatii proprii iau forma vasului ce le contin
• se reunesc (apa cu apa, aer cu aer) instantaneu in momentul punerii in
contact

Diferente intre lichide si gaze – din teoria cinetico-moleculara

LICHIDE:
• agitatie termica redusa – forte de respingere electrostatice mari –
compresibilitate redusa
• spatii intermoleculare reduse – forte de coeziune mari – vascozitate
mare
expansibilitate redusa

GAZE:
• agitatie termica intensa – forte de respingere electrostatice reduse –
compresibilitate mare
• spatii intermoleculare mari – forte de coeziune reduse – vascozitate
redusa
expansibilitate mare
Cap. 2. Proprietati fizice ale lichidelor

2.1. Densitate, volum specific, greutate specifica, tensiunea superficiala,
capilaritatea

a) Densitatea = masa unitatii de volum
Pentru corpuri omogene:

V
m
· ρ
Pentru corpuri neomogene:

dV
dm
V
m
V
·


·
→ ∆ 0
lim ρ
;
[ ]
m
SI
3
kg
· ρ

Densitatea este o marime punctuala pentru ca depinde de coordonatele spatiale si de
timp ) , , , ( t z y x f · ρ
In practica se lucreaza des cu densitatea medie:

· dV
m
ρ ρ
Densitatea creste cu cresterea presiunii si scade cu cresterea temperaturii.
Exceptie: apa: C t pentru
m
kg
apa
° · · 4 1000
3
max
ρ
La lichide, in conditii normale de presiune si temperatura, densitatea ramane constanta.
La gaze densitatea rezulta din ecuatia de stare a gazelor perfecte:

T R
p

· ρ

Locul hidraulicii in cadrul disciplinelor legate de lichide si gaze:
Statica fluidelor Dinamica fluidelor
Hidromecanica( ) . konst · ρ
incompresibil
Hidrostatica Hidrodinamica
Aeromecanica ( ) konst ≠ ρ
compresibil
Aerostatica Aerodinamica
Gazodinamica



b) Volumul specific= volumul unitatii de masa
Pentru corpuri omogene:
m
V
v ·

Deci:
ρ
1
· v
Unitatea de masura:
[ ]
kg
v
SI
3
m
·

Volumul specific scade cu cresterea presiunii si creste cu cresterea temperaturii.

c) Greutatea specifica= greutatea unitatii de volum
g
V
mg
V
G
⋅ · · · ρ γ
Unitatea de masura
[ ]
m
SI
3
N
· γ

Greutatea specifica se comporta ca si densitatea. Datorita lui g, greut. specifica depinde de
latitudine si altitudine.
Ex.:
3 3
9810 1000
m
N
m
kg
apa apa
· · γ ρ


d) Presiunea = forta exercitata pe unitatea de suprafata
Def.
A
F
p
A


·
→ ∆
lim
0
; [ ]
m
2
N
ˆ p ·

Unitati de masura utilizate frecvent:

F – forta
A - suprafata

Hidraulica
Pascal:
m
2
N
1 Pa 1 ·

bar:
¹
'
¹
· ·

hPa
mbar N
bar
m
1000
1000
10 1
2
5

Atmosfera tehnica:
bar
N kp
at
m cm
981 , 0 10 1 , 98 1 1
2
3
2
· ⋅ · ·

Atmosfera fizica:
m
N
mmHg Torr atm
2
101325 760 760 1 · · ·




e) Tensiunea superficiala = forta tangentiala exercitata pe elem. de lungime
din suprafata de separare a 2 faze fluide, actionand perpendicular pe elem. de
lungime (perpendiculara situata in planul de separare) si masurata dupa normala la
unitatea de lungime.








Def.: se numeste tensiune superficiala expresia:
dn
dF
n
F
n
·


·
→ ∆ 0
lim σ
UM:
[ ]
m
SI
N
· σ

• Cand σ se manifesta intre doua fluide – tensiune superficiala.
• Cand σ se manifesta intre un fluid si un perete solid – aderenta (adeziune).
Ex.:
m
C aer apa
N
072 , 0
20 ,
·
° −
σ

Orice lichid are tendinta de a-si forma o supr. libera de arie minima. Exemplu.
Tens. superficiala se manifesta numai in suprafete libere curbe, suprafete libere plane fiind
caracterizate de echilibrul fortelor nu prezinta fen. de tensiune superficiala.
Exemple cu suprafete libere a trei fluide diferite si a doua fluide diferite cu o suprafata solida.
m
F F
F
R

p
F
n
- F
f) Capilaritatea = este fenomenul de ridicare sau coborare fata de planul manometric a unui
lichid situat intre doua placi foarte apropriate sau in tuburi cilindrice cu diametre reduse (tuburi
capilare).








α σ cos 2 ) (
12
2
1 2
⋅ Π ⋅ · Π ⋅ − r r p p

h p p ⋅ − · − ) (
1 2 1 2
γ γ

r
h
α
γ γ
σ cos 2
1 2
12


·
Relatia lui Borelli-Jurin
Cu cat r este mai mic cu atat h este mai mare. α cos indica sensul denivelarii.

Caz particular: formarea picaturilor
h
o
r
Ex.: apa-sticla
alcool-metal

2.2. Fenomene de transport, vâscozitatea, relatia lui Newton

g) Fenomene de transport
Sunt caract. sistemelor care nu se afla in echilibru si constau intr-un transfer
ordonat de materie, energie sau impuls, amorsat de neuniformitatea sistemului si
actionand in sensul anularii neunif. si readucerii sistemului in echilibru.










- Difuzia masica – se datoreaza unei neunif. de concentratie sau densitate.
- Conductia termica – se datoreaza unei neunif. de temperatura
- Transfer de impuls - vascozitatea

h) Vascozitatea = propr. lichidelor de a se opune deformarilor fara
modificari de volum, dezvoltand tensiuni tg. de frecare manifestate intre straturile
de lichid in miscare si concretizate prin forte de frecare, ce accelereaza straturile
cu viteza redusa, franandu-le pe cele cu viteza mare.
Datorita fortei de frecare o parte din energia miscarii este transferata in caldura
fiind disipata ireversibil in mediul exterior.
Transferul ordonat de impuls se realizeaza datorita vascozitatii.
V = const.
m ≠ const. (pt. ρ ≠ const.)
n
j
= vectorul normalei la supr. A.
x
Pierd.
Prod.
Legea curgerii (legea frecarii)
dy
du
dt
d
η ·
γ
η · τ
Newton lui Legea

Prin aceasta relatie este definit coeficientul de vascozitate dinamica η:

[ ]
s m
kg
m
s N

·

·

·
2
ˆ
Supr
Timp Forta
η


2
m
s N
1 1Pl Poiseuille 1

· ·

2
m
s N
1 , 0 1P Poise 1

· ·
Coeficientul de vascozitate cinematica:
ρ
η
ν ·
[ ]
s
m
kg
m
s m
kg
ˆ
2 3
· ⋅

· ν

s
m
10
s
cm
1 1St Stokes 1
2
4
2

· · ·
Densitatea si vascozitatea apei si aerului la temperatura de 20°C si presiunea de 1
bar (valori aproximative):
Fluid
1
]
1

¸

3
m
kg
ρ

[ ] s Pa⋅
η

1
]
1

¸

s
m
2
ν

Apa 1000
1000
6
10

⋅ 1
6
10


Aer 1,2
18
6
10

⋅ 15
6
10




h
u(y)
y
x
U U

F
F
dy
u + du
u
dt u ⋅
Timp t Timp t + dt

Un lichid in echilibru este solicitat numai de
forte de presiune (⊥ pe suprafata). Daca
fortele nu ar fi perpendiculare (normale la
suprafata), fluidul ar curge (sunt influenta
fortelor tangentiale).

Cap. 3. Legea hidrostaticii,
aplicatii ale legii hidrostaticii

Statica lichidelor
Observatie:








Fortele care actioneaza asupra unui fluid sunt:
- forte exterioare
- forte interioare


In conditii de echilibru absolut (inexistenta deplasarilor relative ale straturilor de
lichid), lichidul nu este solicitat de forte tangentiale, doar de forte normale la
suprafata.
Fortele normale la suprafata, care actioneaza pe o anumita suprafata bine
delimitata, determina presiunea hidrostatica.


dA
dF
p · ·σ
- presiune hidrostatica

Acest lucru evidentiaza faptul ca presiunea p reprez. un efort unitar normal de
comprimare .

Presiunea hidrostatica p intr-un punct intr-un lichid in echilibru nu
depinde de orientarea suprafetei, ci are aceeasi valoare dupa toate
directiile.



.
F
Legea hidrostaticii

0 u ·
r
(nu exista curgere, viteza este nula, in statica fiind situatia
de echilibru.)
Densitatea
;t) x f( ?
r




Deoarece: 0 u ·
r
= const





Sistemul de coordonate poate fi ales in diferite pozitii : z
0
= 0



Consecinte:
a) In puncte de aceeasi adancime presiunea hidrostatica este aceeasi.
b) Presiunea hidrostatica creste liniar cu adancimea.

z=z
0
=0
z=z
1

z
p(z
0
)=p
0
G
A ∆
p(z
1
)

! 0 ·

F
v
( ) ( ) 0 ) ( z z ?g? A ? A z p
0 1 0
· ∆ ⋅ − − ⋅ + ⋅ A z p
Legea hidrostaticii
( )
+ p z p
0
·
?gz
1 1 0 A
gh p p ρ + ·
Aplicatii ale legii hidrostaticii

Exemplul 1: Paradoxul lui Pascal (hidrostatic)


Forta de presiune care actioneaza de sus in jos este egala in toate cazurile,
deoarece A si h raman constante in toate cazurile ! Rezulta ca si forta de
sustinere F de jos in sus este egala in toate cazurile.

Exemplul 2: Principiul vaselor comunicante

In vase umplute cu acelasi fluid omogen si care
comunica in partea inferioara unele cu altele
suprafetele libere se afla la aceeasi inaltime.


Exemplul 3: Tub U umplut cu 2 fluide diferite, care nu se amesteca si care
au densitati diferite.
(aici: ?
2
< ?
1
)

tubul din stanga:

tubul din dreapta:

1
2
2
1
h
h
ρ
ρ
·




2 2 0 A
gh p p ρ + ·
h
F F F F
A
A A A

h
1

h
2

p
0

E

E

p
A
p
A
?
1
?
2
Exemplul 4: Presa hidraulica


1
1
1
A
F
p ·

2
2
2
A
F
p ·

gh p p
1 2
ρ + · rezulta gh
A
F
A
F
1
1
2
2
ρ + ·
( ) [ ]
2 1
1
2
2
ghA F
A
A
F ρ + ·
Daca h = 0 atunci
1 2
p p ·
(presiunea se transmite cu egala intensitate in
toata masa lichidului)

Exemplul 5: Tubul manometric U


Diferenta de presiune:
h g p p
M G
∆ · − ρ
0








?
p
2
p
1
A
2
F
2

h
F
1
A
1
Rezervor

p
G
p
0
? h

p
G
Alte exemple:
Amplificatoare hidraulice,
cricuri hidraulice etc.
Lichidul
manometric ρ
M

Exemplul 6: Manometrul „Prandtl“
( )
h h
g p p
2 1
1 2
+ ρ + ·
h A h A 2 2 1 1
·

h
A
A
1 g ? p p
1
2
1
1 2

,
_

¸
¸
+ · −



Exemplul 7: Manometrul "Betz"








Exemplul 8: Barometrul
Presiune absoluta, deoarece p
i
=0:
p
a
=?
F
⋅g⋅h

a) Apa h = 10m




b) Mercur h = 0,76m




h
g ?
1
·
0
A
A
für
2
1

M
p
2
p
1
L
A
2
A
1

h
?
l

p
a
p
i
=0
m
m kg
p
s m
10 81 , 9 1000
2 3
⋅ ⋅ ·
1at) ( bar 981 , 0
m
N
10
981 , 0 p
2
5
· · ⋅ ·
1atm) 760Torr ( bar 013 , 1 10 013 , 1
76 , 0 81 , 9 13600
2
5
2 3
· · · ⋅ ·
⋅ ⋅ ·
m
N
p
m
m kg
p
s m
?
p
2
p
1
h
1
h
2
(p
2
=p
1
)
A
1
A
2
Cap. 4. Forte hidrostatice. Principiul lui Arhimede
Fortele hidrostatice sau fortele de presiune sunt forte exercitate de lichide
asupra peretilor solizi. Acestea sunt forte repartizate, actionand pe suprafetele
solide si fiind dirijate dinspre lichid catre corpul solid.
Forta de presiune (F
p
) exercitata de un lichid pe o suprafata plana (care se
mai numeste si forta hidrostatica) este data de produsul dintre presiunea relativa
din centrul de greutate al suprafetei si aria suprafetei respective.

F
p
= p
G
.A [N], unde p
G
– presiunea relativa din centrul de greutate al
suprafetei A

In cazul suprafetelor plane sau a suprafetelor ce admit un centru sau o axa
de simetrie, fortele de presiune se reduc la o rezultanta unica. In cazul
suprafetelor curbe oarecare fortele de presiune se reduc fie la 2 forte actionand in
planuri diferite, fie la o forta si un moment (torsor).

Calculul fortelor hidrostatice

Se evidentiaza din nou Paradoxul lui Pascal (hidrostatic), deoarece este
clar ca forta de presiune nu depinde decat de presiunea relativa din centrul de
greutate si de aria suprafatei pe care actioneaza.





Forta de presiune este independenta de forma, volumul si masa lichidului,
de aceea se numeste paradoxul hidrostatic. Daca ariile A
1
= A
2
= A
3
= A
4
, iar
presiunea relativa este aceeasi pentru ca inaltimea h este egala in
toate cazurile, atunci si forta de presiune
F
p
= p
.
A este aceeasi in toate cazurile.

In general, in cazul suprafetelor curbe deschise scufundate intr-un lichid in
echilibru, fortele de presiune se reduc la doua componente orizontale si una
verticala. Componentele orizontale (F
px
si F
py
) sunt egale cu produsul dintre
presiunea relativa din centrul de greutate al proiectiei suprafetei pe planul normal
la directia fortei si aria acestei proiectii. Componenta verticala (F
pz
) este egala cu
h
F
p
Fp F
p
F
p

A
1
A
2
A
3
A
4

?gh p ·
pz py px
F F F + + ·
p
F
greutatea lichidului din volumul delimitat de suprafata curba si proiectia ei pe
verticala la suprafata libera.
Daca suporturile componentelor prezinta un punct de concurenta, cum este
cazul normal, atunci modulul rezultantei va fi:



Legea (principiul) lui Arhimede (portanta statica)


Un corp scufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta egala
cu greutatea volumului de lichid dizlocuit de corp.

Demonstratie:

Bilantul fortelor in directie verticala:









Aplicatii: plutirea corpurilor, constructia vapoarelor, submarinelor etc.
Observatie: Exista si portanta aerodinamica, fapt care ajuta la zborul avioanelor.

Legea lui Arhimede
(~250 i.e.n.)
gV F
A l
? ·
a
1
a
2
dA

h

p
1
⋅dA
1
p
2
⋅dA
2
1 1 1 2 2 2 A
a cos dA p a cos dA p dF − ·
ghdA ? ) (
l 1 2
· − · dA p p
) a cos a cos . (
2 2 1 1
dA dA dA ca pt · ·
gV F
ghdA dF F
A
V A A
A A
l
l l
?
gdV ? ?
·
· · ·
∫ ∫ ∫
- Portanta
Aplicatii ale legii lui Arhimede
1. Determinarea volumului unui corp prin cantarire

In cazul corpurilor cu forme neregulate pentru care nu exista relatii analitice de
calcul a volumului, determinarea volumului se poate face comparand rezultatul
cantaririi corpului in aer si in apa:

) (
aer aer
Vg G ρ ρ − ·

) (
apa apa
Vg G ρ ρ − ·

) (
aer apa apa aer
Vg G G G ρ ρ − · − · ∆

) (
aer apa
g
G
V
ρ ρ − ⋅

·



2. Plutirea corpurilor

Intre greutatea corpului si portanta pot exista urmatoarele relatii:

G > P - corpul iese din repaus, fiind antrenat intr-o miscare de scufundare
G = P - echilibru indiferent la orice adancime (plutire de adancime) - submarine
G > P - plutire de suprafata - corpul pluteste in stare partial scufundata -
vapoarele
Conditia de plutire este:
0
,
· +

A F G

F
A
' - portanta volumului de lichid dizlocuit de partea corpului scufundata in
lichid.
Observatie: aerostatica

In opozitie cu hidrostatica, in cazul aerostaticii densitatea ? nu mai este constanta.
Legea hidrostaticii ( ?gz p p
0
− · ) nu se mai poate aplica sub aceasta forma.
Bilantul fortelor:








Prin integrarea legii aerostaticii:




se poate obtine legea de variatie a presiunii in functie de inaltime cunoscand
variatia densitatii cu presiunea, deci cunoscand legea de transformare a gazului
(izoterma, politropa, ...).






p(z)
?(z)
T(z) ?(z)





Suprafata Pamantului

p
0
; ?
0
; T
0
z = 0
p+dp
z
p
g
dz
dA
?(z)gdzdA dA ) dp p ( pdA + + ·
g ) z ( ?
dz
dp
− ·
Legea aerostaticii
? f(p) ?
?(z)
dp
g
1
dz z
dz
?(z)
dp
g
1
z
0
z
0
·

− ·

·
· −
Cap. 5. Ecuatia continuitatii

5.1 Notiuni cinematice de baza

Ø Cantitate/volum de lichid inchis
Ø Particule de lichid (imagine fictiva)
Ø Parametrii cinematici de baza: vectorul de pozitie, viteza, acceleratia

Descrierea miscarii particulelor de lichid:
• dupa metoda Lagrange (reprezentare legata de particulele de lichid)
• dupa metoda Euler (reprezentare legata de spatiu)
Notiunea de camp





ectorul viteza are
componentele:
v
r
(u, v, w)

Analiza poate avea loc in:
In 3 dimensiuni u, v, w, p, ?, T = f(x, y, z, t)
In 2 dimensiuni w = 0 f(x, y, t)
In 1 dimensiune v = w = 0 f(x, t)

z) y, f(x,
v T, ?, , p
·
r

z
x y
v (x
2
,y
2
,z
2
)
v (x
3
,y
3
,z
3
)
v (x
1
,y
1
,z
1
)
v (x
4
,y
4
,z
4
)

Curgere:
- Instationara (dependenta de timp si spatiu)
- Stationara (dependenta numai de spatiu)
5.2 Ecuatia continuitatii
Arata faptul ca lichidele sunt medii continui si ca masa de lichid care curge este
aceeasi, se conserva, daca nu exista devieri de traseu, intreruperi ale curgerii sau
pierderi prin scurgeri.

Ecuatia continutiatii este un bilant masic, arata faptul ca masa se conserva, adica
in termeni hidraulici arata ca debitul de lichid ce se scurge este constant, daca
conditiile de curgere nu se modifica.

Debitul de lichid este constant !

Debitul de lichid este masa de lichid care se scurge in unitatea de timp:


t
m
Q
m


·
[kg/s]

V m ⋅ · ρ

Rezulta:
. const A u
t
A l
t
V
t
m
Q
m
· ⋅ ⋅ ·

⋅ ⋅
·

∆ ⋅
·


· ρ
ρ ρ


Viteza de curgere este:
t
l
u

·









Atunci cand este vorba de lichide incompresibile, cum este cazul des
intalnit, densitatea ρ este constanta, . const · ρ si rezulta:


u
1
A
1
A
2
u
2
?⋅u⋅A=const
.
u⋅A=const.
Ecuatia continuitatii
Ecuatia lui Bernoulli
Cap. 6. Ecuatia lui Bernoulli
Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli

Ecuatia lui Bernoulli pentru curgeri stationare
Este o ecuatie de bilant energetic, care se refera la faptul ca energia intr-un sistem
tehnic, hidraulic se conserva, chiar daca se transforma dintr-o forma in alta.

Acesta ecuatie de bilant energetic exprima faptul ca suma diverselor forme de
energie este constanta, adica suma energiei cinetice, a energiei de presiune si a
energiei potentiale intr-un sistem hidraulic este constanta.


Ecuatia lui Bernoulli


Aceasta exprimare a ecuatiei lui Bernoulli corespunde exprimarii in termeni de
energie specifica, adica raportata la masa.

Exista diferite moduri de exprimare a ecuatiei lui Bernoulli:
In termeni de energie: C gz
p
2
u
2
· +
ρ
+
In termeni de presiune: K ?gz p u
2
?
2
· + +
In termeni de inaltime: k z
g
p
g 2
u
2
· +
ρ
+

Recapitulare:
Ecuatiile de baza ale hidraulicii (incompresibil, stationar):




konst gz
p
2
u
2
· +
ρ
+
u s Cautat: u(s), p(s)
z
p
{
{
{
const gz
p u
const A u
potentiala en
presiune de
cin Energie
· + +
· ⋅ ⋅
.
.
2
2 ρ
ρ
Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli
Exemplul 1: Formula de scurgere a lui Torricelli

Conditie: A
1
>>A
2
u
1
<<u
2
, u
1
≈0
linia de curent fictiva
p
1
= p
2
= p
0
(presiunea exterioara, atmosferica)

1
1
2
2
2
2
gz
p
2
u
gz
p
2
u
1 2
+
ρ
+ · +
ρ
+ ); z z ( g
2
u
2 1
2
2
− ·
Densitatea nu intra in formula!



Exemplul 2: Curgerea prin conducte (fara pierderi)

In toate cele trei puncte este
valabila ecuatia:
konst z
g
p
g 2
u
2
· +
ρ
+

Daca: A
1
= A
2
< A
3

u
1
= u
2
> u
3


Aplicatie practica directa: Masurarea unei viteze prin masurarea unei lungimi.
(1)


u
2


h
gh 2 u
2
·
z
z
0

z
3
z
2
z
1
(1)
(2)
(3)
g 2
u
2
1
z
g 2
u
2
2
z
g 2
u
2
3
z
g
p
1
ρ
z
g
p
3
ρ
z
g
p
2
ρ
z
u
1
u
2
u
3
z
z
2

z
1

u
2

(2)
u
1
= 0
= 0
Exemplul 3: Presiunea in punctul de impact
t
p p u p u · + · +
∞ ∞ 2
2
2
2
2 2
ρ ρ


Presiunea in punctul de impact =
presiunea statica + prsiunea dinamica =
presiunea totala

De cele mai multe ori termenul de inaltime se poate neglija, sistemele hidraulice
fiind pozitionate orizontal.
Ecuatia lui Bernoulli are atunci forma:

Exemplul 4: Sonda Pitot – cu aceasta sonda se masoara presiunea totala in

conducta.
Presiunea totala:
din t
p p p + ·


Presiunea totala p
t
este suma presiunii statice
p
8
si
a presiunii dinamice p
din

Daca fluidul curge prin conducta cu viteza u
8
,
atunci presiunea dinamica este:
2
2

· u p
din
ρ


Daca se considera presiunile evidentiate in manometru, atunci diferenta acestor
presiuni, care se masoara cu ajutorul manometrului, este:
p
t
- p
0
=
gh
m
ρ

Presiunea totala pt este suma celor 2 presiuni, statica si dinamica si egaland cele 2
relatii se obtine:
p
t
- p
0
=
gh p u p p p p
m din
ρ
ρ
· − + · − +
∞ ∞ ∞ 0
2
0
2



u
8

p
8

(1)
(2) u
2
=0
konst p p u
?
t
· · +
2
2
= 0
u
8
p
t
p
8






h
ρ
m
p
t

p
o

Exemplul 5 : Sonda Prandtl - cu aceasta sonda se evidentiaza direct la
manometru presiunea dinamica in conducta, p
din
, ca fiind diferenta dintre
presiunea totala, p
t
si presiunea statica, p
8
.
din t
p u p p · · −

2
2
ρ

Presiunea dinamica = p
din


gh u p
m din
ρ
ρ
· ·
2
2






Exemplu: Daca se foloseste apa ca si lichid de masura in manometru, avand
densitatea ρ
m
= 10
3 3
m
kg
(apa), iar viteza se determina pentru aer,
avand densitatea ρ = 1,25
3
m
kg
(Aer) ,
atunci, facand inlocuirile in relatia de mai sus pentru calcularea
vitezei, viteza care se masoara se poate determina cu relatia:


h
s
m
m kg
m kg
u ⋅ ·
2 3
3 3
81 , 9
25 , 1
10
2


Pentru un calcul aproximativ:
] [ 4 ] [ 10 4 ] / [
3
mm h m h s m u · ·







u
8
= u

?
p
8
p
din




p
8
=p p
t

?
m
gh u
m
ρ
ρ
2 ·
s
m
u apa m mm
s
m
u apa m mm
s
m
u apa mm h Pt
400 : 10 10
40 : 1 , 0 100
4 : 1
4
· ·
· ·
· ·
h
Exemplul 6 : Tubul Venturi
Ecuatia lui Bernoulli:
2
2
2 1
2
1
p u
2
p u
2
?
+
ρ
· +
Ecuatia continuitatii:
u
1
A
1
=u
2
A
2
Rezulta:
1
2
1
2
u
A
A
u ⋅ ·

1
1
]
1

¸

,
_

¸
¸ ρ
· ∆ · − 1
A
A
u
2
p p p
2
2
1
2
1 2 1

Daca se determina diferenta de presiune (de exemplu cu un manometru), se poate
calcula viteza u
1
:
1
1
]
1

¸

,
_

¸
¸
ρ

·
1
A
A
p 2
u
2
2
1
1

Debitul volumic este:
1 1
A u V ·
&
, adica inlocuind viteza se obtine expresia:
ρ
α
ρ
p
A
A
A
pA
V

·
1
1
]
1

¸

,
_

¸
¸

· 2
1
2
2
2
2
1
2
1
&

α = coeficient de debit
Ideal : α = ( )
2
1 2
A A 1 1 −
In realitate coeficientul de debit depinde nu doar de raportul suprafetelor, ci si de
numarul lui Reynolds : α = α(m,Re)
ν
D u
A
A
m
1
1
2
Re ·
·

(1)
u
1
(2)
u
2
D


p
2
p
1 ρ
- raportul suprafetelor


- numarul lui Reynolds (ia in considerare influenta frecarii)
Cap. 7. Ecuatia lui Bernoulli cu pierderi de presiune
(sarcina hidraulica)

Difuzorul Carnot












Pierderile locale de presiune sunt:

2
1
2
u p
l
ρ
ξ · ∆



Coeficientul pierderilor de presiune este specific fiecarui element de conducta si
se determina experimental.
2
1
2
u
p
l
ρ
ξ

·


Acest coeficient se calculeaza analitic (pentru difuzorul Carnot) sau de cele mai
multe ori experimental.





l
p u p u p ∆ + + · +
2
2 2
2
1 1
2 2
ρ ρ
(1) (2)
u
2


p
2
u
1

A
1
A
2
p
1

p
1

p
1

Ecuatia lui Bernoulli cu
pierderi locale de presiune
datorita schimbarilor bruste de
sectiune, a schimbarilor de
traseu, coturilor, ventilelor,
robinetilor etc.
Cot de conducta Intrare in conducta




ξ = 0,1 ξ = 0,6 ξ = 0,05
(valorile se gasesc tabelar in manuale de hidraulica sau de calcul de retele
hidraulice sau pneumatice)


Cap. 8. Bazele curgerii turbulente
Observatie experimentala:
In functie de viteza de curgere a lichidului prin conducte, canale etc. exista
2 regimuri de curgere (experienta lui Reynolds):

Curgerile turbulente sunt instationare si
tridimensionale. Ele pot fi considerate insa deseori „in medie“ stationare si
bidimensionale.
Reynolds a avut ideea urmatoarei descompuneri a vitezei:



Def.:
0 u ) , , , (
1
) , , (
'
·

·

∆ +
dt t z y x u
t
z y x u
t t
t

Descompunerea se utilizeaza si pentru alte variabile ca v, p etc.

Tranzitia de la curgerea laminara la cea turbulenta depinde de numarul lui
Reynolds.

ν
·
d u
Re
m
pentru curgerea prin conducte

laminar


r x
R


u
p

Zeit t














Ordonat
turbulent
) , , , ( ) , , ( ) , , , (
tan
t z y x u z y x u t z y x u
oscilanta val. temporala medie a momen val.
′ + ·
x
P
Fir colorat
u(r)
x
P
Curgerea are loc
Dezordonat
Profilul vitezei este mai plin datorita
misc. dezordonate
Zeit t
.
.
u
p
u
p

p
u
u(r)
Re < Re
crit
: laminar Se determina experimental sau din calcule
Re > Re
crit
: turbulent de stabilitate

Explicarea fenomenologica a numarului lui Reynolds:
Re ~ ~ ~
2 2
·


η
ρ
η
ρ
η
ρ d u
R
u
u
r
u
u
frecare de Forta
m
m
m m
inertie de Forta

Tranzitia de la curgerea laminara la cea turbulenta este o problema de stabilitate!

5
10 5 ⋅ ≈

,
_

¸
¸
·

,
_

¸
¸
·

krit
krit
krit
m
krit
u
Re : Placi
2300
u
Re : Conducte
ν
ν
x
d

Ex.: t = 20°C ; p = 1bar Apa: ν =
s
m
10 1
2
6 -

Aer: ν =
s
m
10 15
2
6 −


Conducta Placa
Aer Apa Aer Apa
D = 20 mm u
o
= 1 m/s
1,7 0,12 m/s 7,5 m 0,5 m
D = 100 mm u
o
= 10 m/s

u
m crit
0,35 0,02 m/s

x
crit
0,75 m 0,05 m

Concluzie: Aproape toate aplicatiile practice se confrunta cu problema curgerilor
turbulente, care sunt deosebit de dificil de modelat matematic !
Din experiment:
1. SL turbulent este mai gros decat
SL laminar
2. SL turbulent contine mai multa
energie decat SL laminar, deoarece
profilul vitezei este mai plin
3. Forta de frecare in cazul SL
turbulent esta mai mare decat in cazul
SL laminar.




SL laminar SL turbulent


x
crit

SL – strat limita
Pentru ilustrare:
Curgerea pe langa o sfera cu diferite numere Reynolds:






Curgere foarte lenta
Linia de curent urmareste profilul
sferei







A Curgere cu viteze mai mari
Domeniu subcritic

SL laminar se desprinde mai repede
de conturul sferei







u Curgere cu viteze mari -
Domeniu supracritic
A
SL turbulent se desprinde mai tarziu
de conturul sferei


Cap. 9. Curgerea prin conducte circulare cu pierderi de
presiune

Intrarea in conducta si uniformizarea curgerii
Lungimea de stabiliz. l
e
Re < Re
crit

l
e
/d ~ 60




Re > Re
crit

l
e
/d ~ 10

x > l
e
: curgere uniformizata
u = u(r)
Presiunea din conducta invinge frecarea din conducta a. i. lichidul curge in
directia scaderii presiunii. 0
dx
dp
<
Echilibrul fortelor:

Se solidifica un volum cilindric de lichid. Echilibrul fortelor:
Forta de presiune + Forta de frecare = 0
( ) [ ] 0 rdx 2 ) r ( r dp p p
2
· π τ − π + −
.
) (
2
) ( ) (
konst
r
r
dx
dp
r g x f
· − ·
τ



p u(r)
r dx
x p+dp τ(r)
r



τ
w

l
e

lam.
l
e

lam. turb.
u r
d x u
u
u
l
r
2
p
) r ( ⋅

+ · τ
) r R (
l 4
p
) r ( u
2 2

η

·
l
p
l
p p
l
p p
dx
dp
2 1 1 2

− ·

− ·

·
∆p = caderea de presiune in conducta
0 (r) ; 0
dx
dp
> τ < Profil linear al lui τ
l
R
2
p
: R r
0 : 0 r
w


· τ · τ ·
· τ ·

R
r
w
·
τ
τ


Acest lucru este valabil si pentru curgerea
laminara si pentru cea turbulenta !

9.1 Curgerea laminara
dr
du
r r l
p
dr
du η τ
η τ
2
2 · − ·

− · − ·
dx
dp
: inlocuim

Se obtine o ec. pt. u(r) C
2
r
l 2
p
- u rdr
l 2
p
du
2
+
η

·
η
∆ −
·
Constanta de integrare
2
R
l 2
p
C 0 R) u(r : C
2
η

· · ·



Distributia vitezei pt. curgerea laminara (parabolica)





Debitul volumic V
&
:
2π rdr
τ
w
r=R
r
r=0
τ(r)

0 τ
w



r u/u
max




0 1
2π rdr
l
p
2
p
1
2
max
R
l 4
p
u ) 0 r ( u
η

· · ·
2
max
R
r
1
u
) r ( u

,
_

¸
¸
− ·
( )
∫ ∫ ∫


· · ·
A
R
rdr r R
l
p
dr r ru udA V
0 0
2 2
2
) ( 2
η
π
π
&
l 8
pR
V
4
η
∆ π
·
&
Legea lui Hagen-Poiseuille
Re
64
· λ

4
~ ; ~ R p V ∆
&


Viteza medie de curgere prin conducta:

max
2
m
u
2
1
l 8
pR
A
V
u ·
η

· ·
&

Caderea de presiune ∆p

2
m
4
R u
l 8
pR
V π ·
η
∆ π
·
&

d
l
d u
64
u
2 u
u
R
l 8 u
p
m
2
m
m
m
2
m
ν ρ
·
ρ
ρ η
· ∆

ν
·
ρ
· ∆
d u
Re
Re
64
d
l
u
2
p
m 2
m


Coeficientul de rezistenta fluido-dinamica λ

Def.
2
m
u
2 d
l
p
ρ
λ · ∆ - Pierderi de presiune longitudinale (rel. Weissbach-
Darcy)

(1) Legea frecarii in regim laminar


9.2 Curgerea turbulenta
Pentru acest caz nu exista o legitate matematica intre tensiunea tg. si profilul
vitezei, ca in regimul de curgere laminar. Au fost dezvoltate modele de turbulenta,
asa numite modele „semi-empirice“.

Legitati empirice pentru determinarea coef. de rezistenta hidrodinamica:
(2)
4
1
Re 316 , 0

· λ
Legea lui Blasius, pt. Re < 10
5

(3)
8 , 0 ) log(Re 0 , 2
1
− · λ
λ
Legea lui Prandtl, pt. Re > 10
5


Profilul vitezei este mai plin decat in regim laminar:


max
u
u








Re
lam.
Re < 2300
R
r 1 −
1
1
0
Peretele
conductei
Mijlocul
conductei
9.3 Influenta rugozitatii suprafetelor solide, diagrama
Nikuradse

·
d
k
rugozitate relativa
k = rugozitate absoluta
λ = λ(Re,k/d) se stabileste pe cale experimentala.
Legi empirice, ca de exemplu:

Concluzie:
- in regim laminar:λ = 64/Re (determinare analitica exacta)
- in regim turbulent: λ = 0,316/
4 1
Re (lege empirica dupa Blasius)
- in regim turbulent cu rugozitate: vezi de ex. relatia de mai sus λ(Re, k/d)
Diagrama lui Nikuradse reprezinta grafic dependenta dintre λ, numarul lui
Reynolds si rugozitatea relativa.


Pentru numere Reynolds foarte mari, λ depinde numai de rugozitatea relativa
k/d.

k/d
0,100
10
-2

10
-3



λ 10
-4

10
-5

0,01 Re

10
3
Re
crit
10
4
10
5
10
6
10
7
10
8

~k

,
_

¸
¸
− ·
λ d
k
2 log 0 , 2 74 , 1
1
Regim
laminar
Regim
turbulent
Cap. 10. Curgerea stationara a lichidelor prin retele hidraulice,
calculul retelelor hidraulice

Ecuatiile de baza utilizate pentru descrierea proceselor din conducte lungi, care
formeaza retelele hidraulice, sunt reprezentate de ecuatiile de bilant:
- energetic: ecuatia lui Bernoulli:
r
p gz u p gz u p ∆ + + + · + +
2
2
2 2 1
2
1 1
2 2
ρ
ρ
ρ
ρ

· ∆
r
p pierderile totale de presiune prin conducte
- masic: ecuatia continuitatii:
2 2 1 1
.
u A u A
V
⋅ · ⋅ ·

Pierderile totale de presiune prin conducte: locale + longitudinale
- pierderi de presiune locale:
2
2
u p
l
ρ
ξ ⋅ · ∆
(relatia Borda-Carnot)

- piederi de presiune longitudinale:
2
2
m f
u
d
l
p
ρ
λ · ∆
- (rel. Weissbach-Darcy)
In cazul conductelor lungi, termenul datorat variatiei energiei cinetice se poate
neglija, iar pierderile de presiune locale sunt mult mai mici decat cele
longitudinale, astfel incat ecuatia lui Bernoulli devine:

d
l u
gz p gz p ⋅ + + · +
2
2
1
2 2 1 1
ρ
λ ρ ρ


Conductele lungi leaga de obicei un consumator hidraulic de o pompa.

(dat. rezistentelor hidraulice locale: coturi, ventile, ramificatii, salturi de sectiune)
Exemple:
a) Conducta lunga simpla











d
l
d
V
z z g p p ⋅ ⋅ + − + ·
4 2
.
1 2 2 1
2
16
2
) (
π
ρ
λ ρ
Se obtine pentru
debit:
l
d
z z g p p
V
ρλ
π
ρ
8
)] ( [
5 2
1 2 2 1
.
− − − ·



b) Conducta lunga cu diametru discontinuu variabil






Debitul:
2
.
2
.
4
4
i
i i
i
d
V
u u
d
V
π
π
· ⇒ ⋅ ·

i
i
i
i
i
d
l
d
V
z z g p p ⋅ ⋅ ∑ + − + ·
4 2
2
.
1 4 4 1
16
2
) (
π
ρ
λ ρ
Se obtine pentru debit:

− − − ·
i
i
i i
d
l
z z g p p
V
5
2
1 4 4 1
.
8
)] ( [
λ
ρ
π
ρ

V, l, d
z
1
1

2

z
2
.
Presiunea la pompa este p
1
. Din ec. lui
Bernoulli presiunea la pompa este:
d
l u
z z g p p ⋅ + − + ·
2
1 2 2 1
2
) (
ρ
λ ρ


Debitul:
2
.
2
.
4
4
d
V
u u
d
V
π
π
· ⇒ ⋅ ·

z
4

1
2
3
4
z
1

l
1
;d
1

l
2
;d
2

l
3
;d
3

Presiunea la pompa este p
1
. Pierderea de
presiune:
2
2
3
1
i
i
i
i
i
u
d
l
p
ρ
λ

· ∆
·

Din ec. lui Bernoulli presiunea la pompa este:
i
i i
i
i
d
l u
z z g p p ⋅

+ − + ·
2
) (
2
1 4 4 1
ρ
λ ρ

Conducte lungi legate in paralel







i
i i
i
d
l u
z z g p p ⋅ + − + ·
2
) (
2
1 2 2 1
ρ
λ ρ

Debitul total:
i
i
n
i
u
d
V
⋅ ∑ ·
·
4
2
1
.
π


z
2

1
2
z
1

l
1
;d
1

l
i
;d
i

l
n
;d
n

Q
Q
Conductele avand capetele amonte si aval
comune se respecta conditia pierderilor de
sarcina hidraulica identice pe fiecare dintre ele:
1 +
∆ · ∆
i i
p p


2 2
2
1
1
1
1
2
+
+
+
+
·
i
i
i
i
i
i
i
i
u
d
l u
d
l ρ
λ
ρ
λ


Din ec. lui Bernoulli presiunea in punctul 1 (la
pompa) este:
Cap. 11. Concluzii finale

Hidraulica reprezinta o parte aplicativa a mecanicii fluidelor, ocupandu-se cu
studiul miscarii lichidelor, adica modul concret de aplicare a legilor de curgere ale
lichidelor, in special in contact cu suprafete solide (curgerea prin conducte, prin
canale etc.).

Partea aplicativa a mecanici fluidelor, care se ocupa cu studiul deplasarii gazelor
prin conducte este pneumatica, care, spre deosebire de hidraulica, ia in
considerare legile de miscare ale gazelor, ca si legile de variatie ale acestora
(izocora, izobara, izoterma s.a.)

Curgerea lichidelor poate sa fie laminara sau turbulenta, pentru fiecare tip de
curgere existand legi specifice care descriu curgerea lichidelor, in final interesand
distributia vitezei, debitul de lichid si pierderea de presiune, care poate sa fie
longitudinala sau locala.

In cadrul acestui curs s-au abordat doar cateva notiuni de baza din hidraulica,
ecuatii si legi care guverneaza miscarea lichidelor prin conducte.

Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia
Catedra de Topografie si Ingineria mediului

Conf. Dr.-Ing. habil. Ildiko Tulbure

Subiecte pentru colocviu la
„Hidraulica“
Semestrul I al anului univ. 2011/2012

1. Densitatea, volumul specific, greutatea specifica, presiunea
2. Tensiunea superficiala, capilaritatea
3. Fenomene de transport, vâscozitatea, legea curgerii
4. Presiunea hidrostatica
5. Legea hidrostaticii
6. Aplicatii ale legii hidrostaticii (paradoxul lui Pascal, principiul vaselor
comunicante, presa hidraulica)
7. Aplicatii ale legii hidrostaticii (tubul manometric, tub U umplut cu 2 lichide
diferite)
8. Aplicatii ale legii hidrostaticii (manometrul Prandtl, manometrul Betz,
barometrul)
9. Forte hidrostatice
10. Legea lui Arhimede
11. Aplicatii ale legii lui Arhimede (determinarea volumului unui corp prin
cantarire, plutirea corpurilor)
12. Ecuatia continuitatii
13. Ecuatia lui Bernoulli pentru curgeri stationare, fara pierderi de presiune, in
diferite moduri de exprimare
14. Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli: formula de scurgere a lui Torricelli,
curgerea prin conducte (fara pierderi)
15. Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli: presiunea in punctul de impact, sonde de
masura: sonda Pitot, sonda Prandtl
16. Aplicatii ale ecuatiei lui Bernoulli: tubul Venturi
17. Ecuatia lui Bernoulli cu pierderi de presiune (de sarcina hidraulica),
coeficientul pierderilor de presiune
18. Caracteristicile curgerii turbulente, componentele vitezei, dupa Reynolds, in
curgerea turbulenta
19. Tranzitia de la curgerea laminara la curgerea turbulenta, numarul lui
Reynolds
20. Curgerea laminara prin conducte circulare cu pierderi de sarcina hidraulica -
Intrarea in conducta si uniformizarea curgerii

Subiecte la Hidraulica © Dr. ing. habil. Ildiko Tulbure, 2011
21. Curgerea laminara prin conducte circulare cu pierderi de sarcina hidraulica -
distributia vitezei in curgerea laminara, calculul debitului (legea lui Hagen-
Poiseuille)
22. Pierderi de presiune longitudinale la curgerea prin conducte circulare (rel.
Weissbach-Darcy) si legea frecarii
23. Influenta rugozitatii suprafetelor solide asupra pierderilor de presiune,
diagrama Nikuradse
24. Curgerea stationara a lichidelor prin retele hidraulice: ecuatiile be baza
(bilant energetic si bilant masic), pierderi totale de presiune
25. Calculul retelelor hidraulice: conducta lunga simpla
26. Calculul retelelor hidraulice: conducta lunga cu diametru discontinuu
variabil, conducte lungi legate in paralel


Sign up to vote on this title
UsefulNot useful