APLICAII ALE MODELELOR CONSTRUCTIVISTE

Click to edit Master subtitle style J.Piaget -1896/1980-

11/27/12

CUPRINS
Definiii Stadiile inteligenei Implicaii ale teoriei n actul educaional Paralela ntre constructivism i tradiionalism n vederea nvrii Clasa constructivist Aplicaii ale constructivismului Modaliti simple de activiti constructiviste Evaluare

11/27/12

Definiii
Interogaii pedagogice: Ce este constructivismul?

Constructivismul este o teorie - bazata pe observatie si cercetari stiintifice - despre modul in care oamenii invata. Ea presupune ca oamenii isi construiesc propria intelegere si cunoastere a lumii, pe baza experientei si a reflectiei asupra acesteia.
11/27/12

Constructivismul ca teorie s-a manifestat cu for deosebit n ceea ce privete organizarea i desfurarea procesului de nvmnt abia dup 1990. Aceast afirmare reprezinta o reacie la viziunea clasic privind nvarea i din efortul de a descifra cutia neagr a persoanei.

11/27/12

Dezvoltarea inteligentei constituie, in opinia psihologului elvetian, o prelungire a mecanismelor biologice de adaptare. Inteligenta reprezinta o forma superioara de adaptare optima, eficienta, in situatii noi, problematice, prin restructurarea datelor experientei. Conceptia lui Piaget despre invatare, privita ca o modificare a starii cunostintelor,dar si ca o constructie in care ceea ce este primit de la obiect si ceea ce este adus de subiect sunt indisolubil unite, se integreaza coerent in ansamblul cercetarilor piagetiene privind dezvoltarea inteligentei.

11/27/12

Evolutia ontogenetica a inteligentei este examinata ca o constructie progresiva ce depinde atat de:
Factori interni Factori externi

Capacitatile initiale ale individului

Caracteristicile mediului in care evolueaza fiinta umana

11/27/12

Pentru intemeietorul epistemologiei genetice, inteligenta inseamna, in primul rand, adaptare, respectiv un echilibru intre organism si mediu, care este rezultatul interdependentei a doua procese complementare:
Asimilarea Acomodarea

11/27/12

Trecerea de la un stadiu la altul va fi marcata prin stari de dezechilibru care, prin jocul noilor asimilari si acomodari, antreneaza o noua stare de echilibru, adica echilibrari progresive, intreaga activitate mentala tinde spre realizarea unei structuri ce se concretizeaza, in principal, intr-o stare de echilibru.

11/27/12

Stadiile inteligentei
Stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-2 ani); Stadiul preoperational (2-7 ani); Stadiul operatiilor concrete (7-12 ani); Stadiul operatiilor formale (11-16 ani);

11/27/12

Stadiul inteligentei senzorio-motorii

Copilul cunoaste prin intermediul activitatilor fizice pe care le indeplineste, informatiile pe cale senzoriala (vizual, auditiv,tactil) si motoriu. Isi achizitioneazabaza intregului edificiu al cunoasterii umane: schema obiectului permanent. Stadiul se incheie cu achizitia limbajului si a gandirii simbolice.

Stadiul preoperational
Este caracteristic copilului de varsta prescolara, luptand pentru a-si achizitiona gandirea logica. Pentru acest stadiu sunt definitorii 2 substadii care dau seama de progresele inregistrate in evolutia copilului: 11/27/12 -substadiul gandirii simbolice si preconceptuale(2-4 ani);

Stadiul operatiilor concrete

Copilul poate gandi logic problemele concrete, acum si aici. Gandirea devine reversibila, in limitele realitatii, copilul intelege deductia necesara cunoscand proprietatile obiectelor.

Stadiul operatiilor formale

Adolescentii sunt capabili sa opereze mental asupra unor probleme abstracte, ipotetice. Ei au o gandire stiintifica facand deductii sistematice pe baza unor ipoteze.

11/27/12

Implicatii ale teoriei in actul educational

Psihologia si logica piagetiana solicita nu numai o intelegere aprofundata a starilor finale ale dezvoltarii mintale, ci si o cunoastere precisa a mecanismelor formatoare.

Teoria piagetiana a aratat ca nivelul dezvoltarii inteligentei determina gradul si calitatea invatarii. Structura intelectuala traseaza limite pentru posibilele interactiuni dintre subiect si mediu, limite care afecteaza ritmul invatarii si implicit pe cel al dezvoltarii copilului.

11/27/12

Teoria dezvoltarii stadiale a inteligentei si in general a capacitatii cognitive are implicatii asupra organizarii planului de invatamant si a programelor analitice, in sensul ca ea impune armonizarea materiilor de invatamant,respectiv a continuturilor abordate intr-o disciplina de invatamant nu sunt adaptate structurilor de gandire ale elevilor, acestea nu le vor putea intelege si 11/27/12 asimila pentru ca nu poseda inca operatiile mentale

In acelasi timp, atata vreme cat continuturile unei discipline de invatamant sunt prescrise de Ministerul Educatiei, problema pe care trebuie sa si-o puna cadrul didactic este urmatoarea:

11/27/12

In ce mod ar trebui prezentat elevului acest material (dat) astfel incat el sa poata fi inteles si asimilat?

11/27/12

Utilizarea modelelor concrete nu este exclusa nici la nivelul invatamantului liceal si nici universitar, cu toate ca, la acest nivel individul este capabil sa inteleaga abstractiunile fara referire directa la modelele concrete. Utilizarea adecvata a modelelor, diagramelor, examplelor concrete faciliteaza intelegerea continuturilor si sporeste viteza de rezolvare a unor probleme.

11/27/12

D.Ausubel (1981,p.244) da urmatorul exemplu: Intelegerea interrelatiilor elementelor din urmatoarele propoziti verbale este dificila fara recurgerea la o reprezentare grafica a datelor din aceste propozitii:

11/27/12

C este mai mic decat M. D este mai mic decat P. C este mai mare decat T. D este mai mare decat M. Care este cel mai mare?

11/27/12

Un alt aspect important pentru educatie este stabilirea faptului ca actele de rationare opereaza permanent du-te-vino intre gandire si actiune.

Aceasta teorie a invatarii prin actiune, bazata pe ideea fundamentala a lui Piaget ca operatiile gandirii sunt actiuni interiorizate, a fost verificata de Hans Aebli pentru situatia invatarii matematice.

11/27/12

Constructivismul se articuleaza in jurul a doua realitati:

-realitati ontologice - dincolo de orice cunoastere; -realitate traita a experientei noastre -structuri conceptuale, actiuni si operatii; Subiectul cognitiv traieste in domeniul experientei sale care este intotdeauna si in intregime subiectiva.

11/27/12

Paralela intre constructivism si traditionalism in vederea invatarii

Principala diferenta consta in mutarea atentiei dinspre Intr-o clasa constructivista atit profesorii cit si studentii au profesor spre elev. Salaasupra realitatii, dinamicalocintr-o atit o viziune complexa de clasa nu ma este un si in continua modificare, cit si abilitati de observare si explorare care profesorul toarna cunostinte in capul elevului pasiv, cu asteapta, asemenea unui vas gol, sa de mediul caresucces a acestei realitati (spre deosebirefie umplut. in traditional in care cunoasterea sunt implicati activ in modelul constructivist, elevii este privita preponderent ca o insiruire invatare. procesul dede fapte care trebuie memorate). Profesorul devine mai degraba un facilitator care antreneaza, mediaza, atentioneaza si ajuta elevi sa -si dezvolte si evalueze intelegerea. Una dintre cele mai importante sarcini ale profesorului este de a PUNE INTREBARI BUNE.
11/27/12

Clasa traditionala Curriculumul incepe cu partile din intreg. Se pune accent pe abilitatile bazale.

Clasa constructivista

Curriculumul pune accent pe conceptele cea Putem observa diferente cu intregul pe care il extinde pentruprincipale, semnificative in a include incepe ce priveste ideile de baza desprepartile. cunoastere, Respectarea stricta a curriclumului esteelevi si invatare: foarte Urmarirea intereselor si intrebarilor elevilor este apreciata. valorizata. Materialele sunt preponderent extrase din manuale si carti. Invatarea se bazeaza pe repetitie. Profesorul furnizeaza informatia elevilor; acestia sunt recipiente pentru cunoastere. Rolul profesorului este de directionare, desprins din autoritarism. Evaluarea se realizeaza cu ajutorul testarii raspunsurilor corecte. Materialele includ surse primare de informare si materiale care pot fi manipulate. Invatarea este interactiva, se construieste folosindu-se ceea ce cunoaste deja studentul. Profesorii dialogheaza cu elevii, ajutindu-i sa-si construiasca singuri cunostintele. Rolul profesorului este de interactiune, desprins din negociere. Evaluarea include activitatile elevilor, observatiile, punctele de vedere dar si testele de cunostinte. Procesul de invatare este la fel de important ca si produsul invatarii. Cunoasterea este considerata dinamica, schimbindu-se mereu odata cu experientele cu care se confrunta elevii. Studentii lucreaza mai mult in grup.

Cunoasterea este considerata inerta.

11/27/12 Elevii lucreaza preponderent singuri.

Clasa constructivista
Profesorii constructivisti pun intrebari si probleme, apoi ii ghideaza pe elevi pentru a gasi propriile raspunsuri. In acest scop utilizeaza numeroase tehnici in procesul de predare. De exemplu, ei pot: - cere studentilor sa formuleze propriile intrebari (investigatia); - permite interpretari si exprimari multiple ale invatarii (inteligente multiple); 11/27/12 incurajeaza lucrul in echipa si utilizarea

Intr-o clasa constructivista, invatarea este: Construita Elevii nu sunt recipiente goale in care informatia este turnata. Ei abordeaza situatiile de invatare prin intermediul unor cunostinte si idei deja formulate. Aceste cunostinte anterioare reprezinta materialul brut pentru noile cunostinte create. Activa Elevul este persoana care isi creeaza intelegerea proprie. Profesorul antreneaza, 11/27/12

Reflexiva Studentii isi controleaza procesul de invatare, reflectind asupra propriilor experiente. Acest proces ii transforma in experti in invatare. Profesorul ii ajuta prin crearea de situatii in care elevii se simt in siguranta punindu-si intrebari si reflectind asupra procesului. Profesorul creeaza activitati care determina elevul sa reflecteze asupra cunoasterii si invatarii. Este 11/27/12 foarte important sa se discute despre ce

Bazata pe investigatii Cea mai importanta activitate intr-o clasa constructivista este rezolvarea problemelor. Elevii utilizeaza metode de investigatie pentru a pune intrebari, pentru a studia o tema si utilizeaza o mare varietate de resurse pentru a gasi solutii si raspunsuri. Pe masura ce elevii exploreaza tema, trag concluzii si pe masura ce explorarea continua isi revizuiesc propriile concluzii. Explorarea intrebarilor conduce la formularea unor intrebari noi.
11/27/12

Ce se intampla atunci cind studentul primeste o noua informatie?

Modelul constructivist spune ca studentii compara aceasta informatie cu sensurile si cunostintele pe care le detin deja, putand apare trei fenomene:

11/27/12

a) Informatia noua este asemanatoare cu informatiile existente (este consonanta cu informatia existenta), astfel ca elevii o adauga la intelegerea lor. Poate este nevoie de putina munca, dar este o problema doar de identificare a potrivirii exacte, asemenea unei piese de puzzle. b) Informatia nu se potriveste cu informatia preexistenta (este disonanta). Elevul trebuie sa-si modifice intelegerea anterioara pentru a gasi o potrivire a informatiei. c) Informatia nu se potriveste cu informatia precedenta si este ignorata. Informatia respinsa nu va fi absorbita de elev. Sau poate va ramine undeva la periferia memoriei, asteptind ziua in care intelegerea elevului s-a dezvoltat si permite o potrivire.

11/27/12

Aplicatii ale constructivismului

Sunt mai multe moduri in care abordarea constructivista poate fi aplicata in sala de clasa. Exista cateva principii care trebuie respectate:

Principiul 1. Propune probleme care sunt sau vor fi relevante pentru elevi. Principiul 2. Structurati invatarea in jurul conceptelor esentiale Principiul 3. Fiti constient de faptul ca 11/27/12

Modalitati simple de activitati constructiviste

Nu asteptati rezultate spectaculoase din primul moment in care veti incerca sa introduceti teoria constructivista in activitatile didactice. O singura unitate de invatare proiectata pornind de la aceasta teorie va va indica doar potentialul elevilor pentru construirea cunostintelor. Prezentam mai jos cateva strategii:

11/27/12

1. Incurajati si acceptati autonomia si initiativa elevilor. 2. Utilizati date brute si surse de informare primare, impreuna cu materiale fizice si virtuale care pot fi manipulate. 3. Cand incadrati activitatile, utilizati terminologia cognitiva "clasifica", "analizeaza", "prezice" si "creeaza". 4. Permiteti ca raspunsurile elevilor sa conduca lectia, schimbati strategiile instructionale si modificati continuturile. 5. Cercetati modul in care elevii inteleg conceptele predate inainte de a impartasi 11/27/12

7. Declansati investigatiile elevilor prin interogatii bine gandite, cu intrebari deschise, incurajand elevii sa-si puna intrebari unii altora. 8. Incurajati elevii sa elaboreze raspunsurile initiale. 9. Angajati elevii in experiente care pot declansa contradictii la ipotezele lor initiale, apoi incurajati discutiile. 10. Alocati un "timp de asteptare" dupa ce puneti intrebari. 11. Alocati elevilor timp pentru a construi relatii si a creea metafore. 11/27/12

Evaluare
1. Evaluati progresul elevilor examinand demersul gandirii. Acest obiectiv se poate atinge in mai multe moduri. Incercati sa le cereti elevilor sa gaseasca o solutie la o problema dupa care sa-si argumenteze deciziile. 2. Puneti elevii sa-si documenteze invatarea cu ajutorul activitatilor de tip jurnal si activitatile care incurajeza reflectia. 3. Indemnati elevii sa-si creeze noi medii de invatare. 11/27/12

Bibliografie
Psihologia educaiei, Dorina Slavstru, Iai , Polirom 2004

11/27/12

Membrii grupei

Dunga Adelina Stina Raluca Gotcu Georgiana Maxim Elena

11/27/12