Profetul mincinos Maria Stancan,lucrare prezentata la seminarul de Doctrine Politice,in 1998,Facultatea de Jurnalistica,Universitatea Hyperion,anul II,grupa II (profesorului nu i-a convenit

titlul lucrarii si a sugerat un altul: "Drepturile omului, drepturile natiunilor" si a notat lucrarea cu nota 9) Indoferent ce problema e adusa la un anumit moment in discutie,o dimensiunea mai profunda si mai clara a acesteia necesita o explorare temeinica.Pentru o explicitare cat mai obiectiva a fenomenului stangist e necesara o scurta analiza retrospectiva.Deci,inapoi la izvoare,la conceptia filosofica si socio-politica ce a alimentat si inca mai alimenteaza stangismul.Cunoscuta sub numele de marxism (de la numele parintelui sau spiritual,Karl Marx) s-a concretizat sub o forma extrem de influenta (in sensul cel mai negativ cu putinta) in epoca contemporana,caci pe baza sa au fost organizate societati intregi.Aparut pe fundalul crizei societatii moderne din secolul al XIX-lea,marxismul s-a axat pe problemele sociopolitice ale lumpen-proletariatului,oferind o falsa solutionare a acestora.Astfel se explica orientarea sa contra acelei societati moderne, careia ii opune planul crearii unei societati comuniste. Nemultumit fiind de filosofia clasica germana,care demult nu se mai ocupase de problemele concrete ale existentei sociale, criticand socialismul utopic francez deoarece nu s-a implicat cum ar fi fost de dorit in problemele muncitorilor, Karl Marx si-a dat frau liber frustrarilor in scrisorile sale adresate lui Engels.Insa o examinare mai atenta a acestei corespondente lasa sa se intrevada ipocrizia acestui individ,interesat de proletariat doar in ipostaza lui de unealta a propriilor interese personale. Conceptia lui Marx e una tip "sandvis": in jurul "hot-dog-ului" filosoficosocial se afla diverse proiecte si teorii economice,politice si filosofice.Conform acestei conceptii,capitalul e suportul si rezultatul instrainarii in procesul muncii.aceasta instrainare e fundamentul celorlalte forme de instrainare aparute in societate.Spre a o anihila e necesara suprimarea capitalului,a proprietatii private si trecerea la comunism. Atat teoretic cat si practic marxismul a intrat in conflict cu cele presupuse a fi drepturi si libertati fundamentale ale omului,ceea ce i-a adus reputatia de sistem nociv si distrugator de constiinte.Lupta lui Karl Marx (si a social-democratiei) impotriva economiei unei natiuni e ilustrata cu consecventa in "Capitalul","Biblia" stamgistilor.Aceasta lupta urma sa defriseze terenul necesar dominatiei capitalului international asupra finantelor si bursei. Marxismul i-a tinut companie democratiei pana a izbutit,urmarindu-si foarte subtil scopurile-i distructive,sa-si castige favoarea spiritului national pe care l-a condamnat la distrugere.Insa in loc de a invoca

"constiinta democratica",stangistii au lansat o invitatie calduroasa maselor proletare de a starni razmerita in fabrici,uzine,ateliere,dar si pe strazi,pe scurt,peste tot unde era posibil.Astfel,coana Democratia fata cu reactiunea a fost imediat sugusata sub ochii,dar mai ales sub nasul maselor surescitate,aratandu-i-se astfel lumii capitaliste cat de lipsit de logica e sa crezi in oprirea "conquistei" mondialiste cu mijloacele de atunci ale democratiei occidentale. Trebuie sa fii nespus desarac cu duhul sate increzi in astfel de indivizi precum marxistii,erijati in purtatorii de stindarde ale unro reguli care,pentru ei, nu sunt decat pacaleli si care le slujesc doar lor,fiind abandonate deindata ce nu le mai asigura vreun avantaj. Altfel spus, trebuie sa fii un naiv incurabil sa-ti poti imagina ca deliberarile partizanilor si profitorilor acestei ciume universale pot fi in vreun fel inlaturate prin intermediul parlamentarismului democratic occidental. S-a sinchisit vreodata cineva sa ia o decizie in temeiul presupusei conceptii occidentale despre democratie ? In toate partidele asa-zis democratice occidentale lupta politica se face simtita doar la nivel de disputa asupra unor fotolii comfortabile in Parlament ori in Guvern.Intr-o astfel de lupta principiile sunt incalcate atunci cand e necesar,de aceea programele lor sau resimtit si se resimt ca si propria lor putere.Le lipseste "magnetismul luciferic",exercitabil asupra maselor doar prin influenta unor mari idei,acea elocventa care ofera increderea oarba in principiile sale si hotarrea de ale purta pe aripile triumfului. Dar Marxismul nu e decat transformarea de catre Marx a unei conceptii deja existente intr-o doctrina filosofica exacta.In alte conditii succesul politic nemaipomenit al acesteia n-ar fi existat.Marx a fost unicul in centrul unei lumi corupte,care a recunoscut (profetic ar zice unii,treaba lor) pericolul vatamator al unor chestiuni.El le-a atins si,precum un alchimist medieval,le-a combinat intr-o doza masiva spre a lichida independenta natiunilor libere,asa cum le-a lasat Dumnezeu pe aceasta lume.Si din toate acestea,de altfel,se stie cine a tras folos,nu incape discutie. Marxismul a negat si neaga diferenta intre rase,in privinta aptitudinii lor de a crea civilizatii,impunand egalitarismul odios si barabr si cine subscrie acestui unghi de abordare,se perverteste si atunci cand judeca indivizii.Acceptarea egalitatii inter-rasiale atrage dupa sine judecarea in aceeasi maniera revoltatoare a popoarelor si fiintelor umane.E ca si cum ai cauta sa aduci toate destele unei maini la aceleasi proportii (lungime,grosime etc.).Pe scurt,doctrina patronata de Karl marx reprezinta insasi esenta sistemului filosofic,slavit in mod semiconstient si de catre lumea occidentala,profund intoxicata,ale carei conceptii se diferentiaza doar prin nuante si probleme legate de persoane.Lumea asazis "democratica" e marxista,desi crede posibila dominatia unor grupuri

determinate (capitaliste) in timp ce insusi marxismul tinteste deliberat aceasta lume,care crede in egalitatea raselor,carora insa nu le recunoaste nici diversitatea si nici valoarea. Nu numai ca nu are capacitatea (ori vointa) de a vedea diferenta dintre valorile,sub-valorile si nonvalorile bio-etno-rasiale,dar nu vede nici diversitatea valorilor indivizilor.Iar intr-o lume metisata si omogenizata toate conceptiile umane despre frumusete,noblete,altruism,loialitate,ca si speranta intr-un viitor mai bun se duc pe apa sambetei.De aceea Karl marx e un profet mincinos,un fals umanitarist,ale carui profetii nu s-au adevarit.El seface vinovat de inducerea in eroare si pervertirea unro oameni de elita,facandu-i sa creada ca profetiile sale reprezinta calea stiintifica de abordare a problemelor sociale.E de asemenea culpabil fiindca si-a exercitat diabolica-i influenta a metodologiei sale asupra maselor dispuse a promova cauza unei societati deschise. Filosofia marxista a beneficiat de o conducere centralizata,bine organizata,lasand loc liber internationalismului si mondializarii.Cauza demonicei influente marxiste in "domesticirea" maselor nu rezida in produsul formal,scris,al gandirii lui Marx.Dimpotriva,e vorba despre valul de propaganda orala care,de-a lungul vremii,a pus stapanire pe masele lumpen-proletare.Si cel mai elocvent exemplu e Uniunea Sovietica: din peste o sute de mii de lumpen-proletari,sa zicem,nu s-ar fi gasit nici macar zece care sa fi luat cunostinta despre opera sa,studiata insa de o mie de ori mai mult de unii intelectuali,decat de adeptii reali ai acestei miscari,proveniti din marea masa.Caci aceasta opera n-a fost conceputa pentru masele largi,ci in exclusivitate pentru gasca de conquistadori ai lumpen-proletariatului.Milioane de oameni au fost cuceriti de marxism,nu prin intermediul scrierilor lui Marx,ci prin cel al propagandei neintrerupte a zecilor de mii de agitatori neosteniti,a sutelor de mii de adunari unde oratorii populari isi expuneau maselor ideile lor,asaltand opinia publica.Au urmat apoi importante miscari stradale,marsuri si defilari,prin care li se insufla oamenilor de rand convingerea si mandria ca ei,niste viermi neadormiti,reprezinta picioarele unui imens miriapod (vai de fabricile de incaltaminte) care poate strivi acea lume mult detestata de ei si ca dictatura lumpen-proletariatului isi va celebra canva victoria finala. Acest tip de propaganda forma oamenii,care deveneau pregatiti sa citeasca o presa stangista.Marxismul s-a bazat mai mult pe oratorii propagandisti decat chiar pe ganditorii sai.Si iata de ce lumea capitalista (care si asa nu avea vreun interes sa educe masele) nu putea avea nicio influenta asupra opiniei paturilor celor mai joase ale societatii.E foarte grea lupta cu prejudecatile,starile sufletesti,senzatiile,traditiile,obiceiurile oamenilor simpli.E dificila invingerea lor,mai ales ca amintirile si imaginile traditionale existente in om exercita de asemenea o influenta

decisiva. Marxistii urmareau in special slabirea liberului arbitru al individului,mai ales cand sunt adusi in discutie oameni cu prejudecati contrare,care trebuie convertiti.Cine oare nu-si mai aminteste orele de invatamant politic ? In lupta oratorului cu cei pe care-i doreste convertiti,acesta capata incet-incet o percepere de inalta fidelitate a conditiilor psihologice ale propagandei, ceea ce gazetarii obisnuiti detin. De aceea scrierile, articolele, cu efectul lor limitat, servesc in general la pastrarea, intarirea si aprofundarea conceptiilor si opiniilor existente deja.Niciuna dintre marile revolutii istorice nu s-a bazat pe cuvantul scris,ci peoratorie.Revolutia de la 1789 si-a iesit din propriile-i teorii filosofice prin intermediul unei "armade" a agitatorilor,avand drept capetenii demagogi in stilmare,care au atatat nemultumirile si frustrarile poporului pana cand l-au facut sa erupa teribil precum un buboi rascopt, terorizand intreaga Europa, umpland-o de puroi.Analog-Revolutia Bolsevica,despre care se stie ca nu a fost provocata de scrierile lui Lenin,ci de activitatea oratorica plina de ura a propagandei orale. Popoarele Rusiei Tariste (care,fie vorba intre noi,nu se prea inghiteau intre ele) detineau un inalt procent de analfabeti si deci nu se omorau citindu-l pe Karl marx,in schimb au produs Revolutia,deoarece sute de mii de agitatori,aflati cu totii in solda aceleiasi idei,le-au promis marea cu sarea,dar mai ales lune de pe cer. Si reusita lor sta marturie unei cunoasteri pragmatice a sufletelor celor din paturile inferioare ale societatii,caci omul de rand judeca discursurile vorbitorului exclusiv din punctul devedere al impresiei produse asupra propriului spirit frustrat.Dar oratorul marxist le elaborase cu scopul unic de a exercita asupra masei de asculttori (si intr-un sens mai larg,asupra intregii populatii de joasa conditie) o influenta maxima.De comparat discursurile marxistilor cu logoreea parlamentara din ziua de azi a unui popor pe care nu-l cunosc deloc. Marxistii au avut mereu o disciplina organizatorica de fier,considerand ceea ce se diferentia de invataturile marxiste o provocare la adresa lumpen-proletariatului.Acesta,cu pumnii sai ca niste ciocane,a reusit sa inchida multe guri,cel putin pana la caderea Zidului berlinului in 1989,cand marxistii au schimbat tactica. Apoi acesti proletari pumni de fier au fost acoperiti cu manusi de catifea,dar aceasta chestiune o vom aborda cu alta ocazie.