Marketingul Produselor Lactate

Cuprins
Marketingul laptelui si a produselor lactate la S.C. Deltalact S.A. Tulcea
Introducere in marketingul laptelui si a produselor lactate
Pagina
Cap.I Locul industriei laptelui si a produselor lactate in sistemul agroalimentar. 5 1.1 Piata mondiala a laptelui si a produselor lactate.. 5 1.1.1 Cererea si oferta de lapte in tarile Uniunii Europene. 5 1.1.2 Cererea si oferta de lapte si produse lactate in tarile Europei Centrale si de Est.. 9 1.1.3 Comertul mondial cu produse lactate. 13 1.2 Evolutia productiei de lapte si produse lactate in Romania........... 18 1.2.1 Evolutia efectivului de vaci cu lapte in Romania................... 18 1.2.2 Evolutia productiei de lapte si produse lactate 22 1.3 Diagnoza filierei laptelui si a produselor lactate in Romania......... 25
Cap. II Piata laptelui si a produselor lactate in Romania............................ 29 2.1 Cererea si consumul de lapte si produse lactate 33 2.2 Oferta de lapte si produse lactate 38 2.3 Sistemul de preturi la lapte si produse lactate 54 Cap. III Diagnoza activitatii S.C. DELTALACT S.A. Tulcea. 57 3.1 Prezentarea S.C. DELTALACT S.A. Tulcea 57 3.2 Diagnoza manageriala.. 59 3.3 Diagnoza tehnica si tehnologica 59
3.4 Diagnoza resurselor umane si gradul lor de utilizare 63 3.5 Diagnoza potentialului tehnico-productiv.. 64 3.6 Analiza activitatii financiare la S.C.DELTALACT S.A. TULCEA...69 Cap. IV Diagnoza activitatii de marketing a S.C. DELTALACT S.A. Tulcea..72 4.1 Piata S.C. DELTALACT S.A. Tulcea. 72 4.1.1 Piata - componeneta a mediului extern al firmei ..72 4.1.2. Locul S.C. DELTALACT S.A. in cadrul pietei laptelui si a produselor lactate73 4.1.3. Piata de aprovizionare cu resurse materiale a S.C. DELTALACT S.A. Tulcea 73 4.2. Diagnoza concurentei77 4.3. Diagnoza cererii .79 4.4. Diagnoza ofertei. 80 4.5. Evolutia sistemului de preturi. .81 Cap. V Politici de marketing la S.C. DELTALACT S.A. TULCEA. 85 5.1. Politica de produs 85 5.2. Politica de pret............................................................................. 92 5.3. Politica de distributie. .94 5.4. Politica de promovare101
Concluzii propuneri..104 Anexe Bibliografie
si
Marketingul produselor lactate si a laptelui in cadrul unei societati
INTRODUCERE
Marketingul este ansamblul de cunostinte stiintifice si activitati practice, metode, tehnici de investigatie, si instrumentar de analiza a orientarii, organizarii si utilizarii factorilor de productie in scopul satisfacerii cerintelor de consum ale populatiei cu bunuri materiale si servicii in conditiile obtinerii unui profit cat mai ridicat. Privit din domeniul produselor agroalimentare, marketingul are anumite particularitati datorita caracterului pietelor acestor produse, indiferent daca este vorba de produse care merg la consumul industrial sau sunt direct desfacute populatiei. Piata este categoria economica a productiei de marfuri in care isi gaseste expresia totalitatea actelor de vanzare- cumparare privita in unitate organica cu relatiile pe care le genereza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara. Piata isi are originea cu foarte mult timp in urma, fiind legata de momentul in care, pentru a-si satisface nevoile existentiale ,,descoperite si din ce in ce mai ,,constientizate, oamenii au procedat la schimbul intre ei, respectiv intre colectivitati, a surplusurilor detinute de fiecare in parte individual sau colectiv. Schimbul, instituit ca mijloc de realizare a propriilor interese a cunoscut forme diverse si a evoluat continuu, fiind si astazi fundamentul tuturor economiilor statelor lumii. El s-a dezvoltat avand la baza amplificarea si diversificarea nevoilor umane. Satisfacerea acestor nevoi este data de legatura stransa dintre producatori si consumatori. Prima destinatie a veniturilor oricarei gospodarii este cea pentru alimente, hrana fiind prima prioritate in asigurarea existentei omului. {n alimentatia oamenilor, laptele si produsele lactate ocupa un loc important, alaturi de produse precum carnea, ouale, legumele, fructele si painea, ele alcatuind ,,cosul zilnic alimentar. {n cecea ce priveste produsele alimentare, consumatorul roman se confrunta cu o piata ostila, in permanenta schimbare, de adaptare si de depasire a dezechilibrelor pe fondul careia se
manifesta, inca, un proces inflationist accentuat, specific tarilor aflate in tranzitie, de formare a unei economii de piata reale. Problemele specifice cu care se confrunta tara noastra datorita schimbarilor produse in economia romaneasca se fac resimtite si pe piata laptelui si a produselor lactate. Aceasta piata poate constitui un exemplu in privinta mutatiilor survenite in ultimii ani, la nivelul productiei si distributiei, in sensul apropierii de standardele europene. {n cuprinsul lucrarii, este prezentata importanta industriei laptelui, precum si a produselor lactate in sistemul agroalimentar atat pe plan mondial cat si pe plan intern. {n primul rand, este analizata evolutia efectivului de vaci si evolutia productiei de lapte si produse lactate in tara noastra. De asemenea, sunt prezentate estimari ale efectivelor animaliere pana in anul 2010, estimari ale productiei de lapte, filiera laptelui de la obtinerea acestuia, recoltarea, colectarea si transportul, prelucrarea, transformarea lui in diverse produse lactate, ambalarea si depozitarea, pana la comercializare. Capitolul ,,Piata laptelui si a produselor lactate cuprinde problematica cererii, consumului si ofertei de lapte si produse lactate, formarea pretului pe aceasta piata, concurenta si comercializarea. {n primul rand, sunt prezentate elemente teoretice ale pietei, cat si caracteristicile specifice ale pietei laptelui si produselor lactate. Sunt analizate aspecte legate de cererea si consumul de lapte si produse lactate, fiind prezentata o evolutie a consumului mediu anual de lapte pe locuitor in Romania in perioada 1990-2000, cat si consumul de produse lactate. O atentie deosebita se acorda ofertei insuficiente de lapte pe piata si care se reflecta intr-un consum redus pe cap de locuitor. De asemenea, este prezentata evolutia pretului mediu de prelucrare al laptelui de unitatile de procesare, cat si evolutia preturilor medii anuale la produsele din lapte vandute pe piata romaneasca. Pe baza acestor evolutii sunt evidentiate caracteristicile pretului laptelui in perioada 1990-2000. Studiul marketingului in domeniul laptelui si produselor lactate prezinta o importanta deosebita in ansamblul pietei produselor agroalimentare, fapt ce se datoreaza rolului majoritar pe care-l joaca laptele in alimentatia omului . Laptele este unul din alimentele cele mai complete, impunandu-se prin aportul de trofine dar si prin proprietati senzoriale, fiind un produs ce se valorifica atat in stare proaspata sau supus prelucrarii.
Capitolul I :
LOCUL INDUSTRIEI LAPTELUI }I A PRODUSELOR LACTATE {N SISTEMUL AGROALIMENTAR
Piata mondiala a laptelui si a produselor lactate
1.1.1 Cererea si oferta de lapte si produse lactate in tarile Uniunii Europene
{n alimentatia oamenilor laptele constituie un aliment primordial. Prin compozitia sa chimica, complexa si echilibrata in trofine indispensabile organismului uman, laptele, in special cel de vaca, prezinta o deosebita importanta in alimentatia, umana, atat in stare bruta cat si sub forma unor produse lactate. Astfel, sectorul laptelui si produselor lactate este unul dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii romanesti si mondiale. Pentru o mai buna gestionare a pietei laptelui in cadrul Uniunii Europene in anul 1968 a luat fiinta Organizatia Comuna a pietei laptelui (OCP) in sectorul laptelui si produselor lactate, care cuprinde : laptele si smantana proaspete, conservate sau indulcite, untul, branzeturile, casurile, lactoza si siropul de lactoza, componentele furajere pe baza de produse lactate, etc. {n industria comunitara de produse lactate lucrau in anul 2000 cca. 300 mii persoane, iar valoarea productiei a depasit 85 miliarde euro. Principalii consumatori sunt gospodariile individuale ( cca. 73% din vanzari) restaurantele, hotelurile. {n anul 2000, producatorii de lapte din UE au livrat spre prelucrare 120,3 milioane tone lapte de vaca. Producatorii de lapte si-au redus septelul fata de anii precedenti ajungand la 20,89 milioane de vaci de lapte. Industria laptelui a cunoscut o presiune constanta de reducere a costurilor de productie, in special a costurilor cu forta de munca. Productia este dominata de marii producatori de lactate care si-au dezvoltat propriile retele de distributie. {n Germania* numarul de producatori s-a diminuat ajungand in anul 2000 la 165 de intreprinderi.
*IEM_ Strategii sectoriale in procesul de restructurare pe plan mondial si implicatii asupra economiei Romaniei in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, Secembrie 2001, p. 18 Cererea de produse lactate in UE este in mare parte determinata de cultura si traditii culinare. Astfel, consumul de unt este in mod traditional mai ridicat in tarile nordice decat cele mediteraneene. Pe ansamblu, piata comunitara a produselor lactate este saturata, iar dezvoltarea sa este posibila numai prin diversificare produselor. De aceea producatorii au introdus produse noi, cele de natura organica fiind considerate ,,sanatoase. Productia de lapte Productia de lapte in Uniunea Europeana este reglementata de un sistem de cote cantitative de productie aplicabil tuturor producatorilor comunitari. Acest sistem prevede atat cantitatile de lapte care sunt livrate spre capacitatile de prelucrare a laptelui, cat si pe cele care fac obiectul vanzarilor directe catre consumatorii finali. Drept urmare la nivelul producatorilor de lapte se inregistreaza o tendinta de crestere a continutului de grasime a laptelui proaspat. {n acest fel, productia si livrarile de lapte pentru prelucrare se pot reduce in limitele cotelor cantitative alocate si nu mai fac obiectul penalizarilor percepute sub forma unor impuneri suplimentare in situatiile de depasire a cotelor de referinta. Reducerea substantiala a septelului de vaci pentru lapte va fi compensata de cresterea sustinuta a productiei de lapte/vaca, care va reprezenta un aport suplimentar de aproximativ 300 kg. lapte/vaca intre anii 2001si 2003.
Productia, livrarile si septelul de vaci de lapte in Uniunea Europeana in perioada 1997-2003 Tabel nr. 1.1 1997 1998 1999 2000 2001 2003
Productia de lapte
mil. tone
121,5
120,8
120,4
120,3
120,0
119,2
Livrari catre fabricile de prelucrare Productia de lapte /vaca }eptel vaci de lapte
mil. tone
113,8
113,8
112,9
112,6
112,4
111,8
kg./vaca 5421 mii capete 22107
5498 21716
5594 21271
5692 20899
5792 20489
6101 19306
Sursa: Comisia Europeana, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2000
Produse lactate La nivelul Uniunii Europene se apreciaza ca tendinta de crestere a consumului intern de branza va continua, dar intr-un ritm mai modest decat in anii precedenti. Consumul de branza pe locuitor se va majora de la 16,34 kg./ locuitor in 1997, la 16,89kg. in 2001 si intr-un ritm mediu anual de 0,8% pana in anul 2003. Comparativ cu estimarile facute de catre Comisia Europeana, datele privind consumul de branza sunt intr-o oarecare masura mai mari, datorita corectarii datelor statistice pe anul 1996. Luand in considerare perspectiva unei cresteri modeste a populatiei, consumul total de branza al Uniunii Europene ar putea inregistra o crestere medie anuala de cca. 1% in perioada 2001-2003.
Balanta comerciala pentru branza, in Uniunea Europeana, pentru perioada 1997-2003 (mii tone) Tabel 1.2 1997 1998 1999 2000 2001 2003
Productie Import Export Consum Sold Consum/locuitor (kg.) Stocuri initiale Stocuri finale
6536 95 528 6087 16 16,34
6538 111 508 6159 16 16,48
6583 128 492 6229 -18 16,62
6625 150 477 6298 -10 16,75
6656 171 461 6367 0 16,89
6839 182 450 6571 0 17,29
115 121
121 130
130 120
120 120
120 120
120 120
Luand in considerare tendintele consumului si comertului prezentate anterior, se asteapta ca productia de branza a Uniunii Europene sa se majoreze in continuare, dar intr-un ritm lent
decat al consumului intern. Perspectiva dezvoltarii productiei de branza in Uniunea Europeana va fi insa limitata de restrictiile impuse de acordurile negociate in cadrul OMC, in ceea ce priveste exportul. Productia de branza va continua sa absoarba cantitati sporite de lapte, dar mai reduse comparativ cu situatia in care nu ar fi existat aceste restrictii.
Balanta comerciala pentru unt, in Uniunea Europeana, pentru perioada 1997-2003 (mii tone) Tabel 1.3 1997 1998 1999 2000 2001 2003
Productie Import Export Consum Sold Consum/locuitor (kg.) Stocuri initiale Stocuri finale
1888 95 203 1751 30 4,70
1866 90 226 1755 -25 4,70
1852 91 215 1742 -14 4,65
1840 93 202 1730 0 4,60
1838 94 215 1718 0 4,56
1821 95 238 1678 0 4,41
85 107
107 52
52 40
40 40
40 40
40 40
Consumul de unt pe locuitor, pe piata Uniunii Europene, se apreciaza ca va marca in anul 2003 o tendinta descendenta (intr-un ritm mediu anual de 1,1%), scazand la nivelul de 4,7 kg./locuitor inregistrat in anul 1997. Productia de unt a UE s-a redus in perioada 1997-2000, preconizandu-se ca aceasta tendinta sa se pastreze si pentru perioada urmatoare pana in anul 2003, reflectand, pe de o parte, scaderea volumului livrarilor totale de lapte catre fabricile de prelucrare si pe de alta parte, cresterea gradului de utilizare a laptelui in procesele industriale de obtinere a produselor lactate derivate. {n ceea ce priveste importul de unt al UE, acesta se va mentine in perioada 1997-2003 la un nivel stabil, comparativ cu cel inregistrat in anul 1996.
Exportul de unt al UE se apreciaza ca va ajunge in anul 2003 la un nivel de 238 mii tone, in special cu scopul de a mentine stocurile de interventie la un nivel scazut (de 40 mii tone). Pe ansamblu, consumul de lapte praf degresat va inregistra o scadere prelungita, bazata pe declinul consumului acestui tip de lapte utilizat ca hrana pentru animale, in timp ce consumul uman se va majora usor. Importul de lapte praf degresat este apreciat ca se va majora, datorita angajamentelor de acces minim pe piata convenite in cadrul Acordului GATT in timp ce exporturile subventionate vor fi limitate.
Balanta comerciala pentru lapte praf degresat, in Uniunea Europeana, pentru perioada 1997-2003 (mii tone) Tabel 1.4 1997 1998 1999 2000 2001 2003
Productie Import Export Consum -uman - pentru hrana animalelor Sold Stocuri initiale Stocuri finale
1196 59 229 931 274 657 95 14 125
1194 72 282 964 289 675 20 125 135
1130 79 200 945 295 650 64 135 200
1105 86 230 924 299 625 38 200 238
1081 90 250 902 303 600 19 238 257
981 92 250 838 314 524 -15 274 259
Sursa: Comisia Europeana125, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2000
{n comparatie cu alte produse lactate, perspectivele pe termen mediu ale pietei mondiale a laptelui praf degresat indica o crastere limitata a comerului, corelata insa cu un nivel relativ ridicat al preturilor. O contributie la cresterea cererii pe plan mondial este asteptata din partea tarilor asiatice, ale caror necesitati vor fi acoperite de Australia si Noua Zeelanda, dar si de Uniunea Europeana. Ca o consecinta a cresterii estimate a cererii pe piata Asiei, dar si a limitarii exporturilor subventinate impuse de acordul OMC, exporturile de lapte praf degresat ale Uniunii Europene nu vor depasi nivelul de 250000 tone in urmatorii ani.
1.1.2 Cererea si oferta de lapte si produse lactate in tarile Europei Centrale si de Est
Pe ansamblul celor zece tari central si est-europene, productia de lapte de vaca ar urma sa creasca intre anii 1997-2003, intr-un ritm mediu anual de 1,5%. Dupa anul 1989, numarul vacilor de lapte s-a redus de la 11 milioane capete, la 8,1 milioane capete in anul 2000. Se apreciaza ca, numarul vacilor de lapte, pe ansamblul regiunii sar putea stabiliza in urmatorii ani in jurul acestei valori, fiind posibila o dezvoltare a sectorului de crestere a vacilor de lapte numai in Polonia, Ungaria, Bulgaria si in tarile baltice. Cresterea productiei de lapte/vaca se va inregistra la nivelul tuturor tarilor din regiune, iar consumul de lapte proaspat se va majora, in anul 2003, cu aproape 5 kg./locuitor, fata de anul 1997. O tendinta de crestere va inregistra si cererea de lapte din partea industriei prelucratoare. Soldul pozitiv al balantei pentru lapte indica disponibilitatea tarilor central si est europene de a exporta lapte si produse lactate. Disponibilul la export se cifreaza la cca. 2 mil. tone echivalent lapte si este realizat, in principal, de Polonia si Lituania.
Balanta comerciala pentru lapte in Europa Centrala si de Est pentru perioada 1997-2003
(mii tone)
Tabel 1.5
1997
1998
1999
2000
2001
2003
}eptel vaci Productia de lapte /vaca Productia Consum Lapte proaspat Sold Consum/locuitor
Mii capete KG./vaca Mii tone Mii tone Mii tone Mii tone Kg./loc.
8,3 3390 28,2 26,2 17,7 2,0 167
8,2 3460 28,3 26,2 17,3 2,1 164
8,1 3500 28,5 26,6 16,8 1,9 159
8,1 3560 28,9 27,0 16,9 1,9 160
8,1 3620 29,3 27,4 17,1 2,0 162
8,1 3830 31,0 29,0 17,9 2,0 168
Realizarea acestor obiective necesita aplicarea unor masuri concrete de politica agrara. Ca principale instrumente de sprijin si de protectie a pietei produselor agricole aplicate de tarile central si est-europene se remarca: masurile de protectie la frontiera ( taxe vamale, subventiile la export si licentele de import/export; masurile de sprijin de pe pietele interne ( care impun limite maxime/ minime de pret; masurile indirecte ( care vizeaza subventionarea input-urilor agricole). {n unele tari central si est-europene a fost introdus sistemul de plati directe catre producatori, pentru a veni in sprijinul productiei de lapte si de produse lacate.
Preturi la producator pentru lapte si produse lactate, in Europa in anul 2000 Tabel nr. 1.6 Lapte EURO/tona % fata de pretul din UE Polonia Ungaria Cehia Slovenia Estonia Romania Bulgaria Slovacia Lituania Letonia UE 150 214 193 267 166 275 177 191 119 141 297 50 72 65 90 56 93 59 64 40 48 100 2267 2312 1681 2524 3693 Unt EURO/tona % fata de pretul din UE 64 63 46 68 100 1471 1377 1635 2091 Lapte praf degresat EURO/tona % fata de pretul din UE 70 66 78 100
La aceste politici agrare se adauga si o serie de masuri de politici comerciale. Pentru tarile central si est-europene membre ale Organizatiei Mondiale a Comertului masurile de sprijin ale pietei sunt, in deosebi, conditionate de angajamentele asumate in cadrul
Rundei Uruguay privind accesul pe piata si concurenta la export. Cu exceptia tarilor baltice, toate celelalte tari central si est europene sunt in prezent membre OMC. Dintre tarile central si est-europene prezente la negocierile Acordului pentru Agricultura, Romania este singura tara care a negociat de pe pozitia tara in dezvoltare. Acest fapt i-a permis sa negocieze conditii de acces pe piata interna mai restrictive si de subventionare a exporturilor mai relaxate, comparativ cu celelalte tari est-europene (care au negociat de pe pozitii similare tarilor dezvoltate). {n plus, pentru Romania, perioada de implementare a angajamentelor asumate prin Acordul pentru Agricultura este de 10 ani (1995-2004) fata de 6 ani (1995-2000) cat a fost convenit pentru tarile dezvoltate. {n continuare, sunt prezentate principalele angajamente asumate prin semnarea Acordului pentru Agricultura, pentru lapte si produse lactate.
Cotele tarifare de acces minim pe piata pentru produsele lactate, in anul 2000
Tabel 1.7
Unt Cota tarifara ( mii tone) Taxa vamala (%) 40 50 32 30 32
Branza Cota tarifara ( mii tone) 5,0 1,2 2,6 3,4 Taxa vamala (%) 35 50 110 17,5-25 -
Lapte praf degresat Cota tarifara ( mii tone) Taxa vamala (%) 5,0 0,9 40 100 -
Polonia Ungaria Cehia Slovenia Romania Bulgaria Slovacia
16,9 0,2 2,8 1,5 1,0
Sursa: Comisia Europeana125, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2001 Angajamentele privind subventiile la export, in anul 2000 Tabel 1.8 Unt Branza Lapte praf degresat
Plafon cantitativ (mii tone)
Subventii maxime (mil.EURO )
Subventii maxime (mil.EUR O)
Subventii maxime (mil.EURO )
Polonia Ungaria Cehia Slovenia Romania Bulgaria Slovacia
4,5 31,4 14,5 3,55
0,7 13,5 7,9 2,6
4,5 31,4 11,1 5,0 3,55
0,7 13,5 1,4 5,22 2,6
37,0 4,5 66,9 15,0
4,9 0,7 26,3 5,9
Pe langa angajamentele comerciale internationale, politicile comerciale ale tarilor central si est-europene sunt guvernate si de acorduri bilaterale si regionale de comert, precum Acordurile de asociere la Uniunea Europeana, Acordul CEFTA si Acordul BFTA ( Baltic Free Trade Agreement). Acordul de Comert Liber Central European ( CEFTA ) a fost semnat in decembrie 1992, avand la baza Acordul de la Visegrad din februarie 1991 dintre Polonia , Ungaria si fosta Cehoslovacie. El a intrat in vigoare in martie 1993, avand ca membre 4 tari: Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia. {n noiembrie 1995, Slovenia a devenit membra a acestui Acord, beneficiind de o perioada de tranzitie pana la finele anului 1999, iar Romania a aderat in iulie 1997, cu o perioada de tranzitie pana la finele anului 1998. Bulgaria a aderat la CEFTA in vara anului 1998. Acordul CEFTA prevede reglementari comerciale atat pentru produse industriale, cat si pentru cele agricole. Pentru produsele agricole si alimentare acordul prevedea initial introducerea unui sistem de cote preferentiale. Preferintele au fost acordate pentru anumite produse selectate prin negocieri bilaterale, tarile implicate angajandu-se sa reduca taxele vamale de import cu 10% anual, pana cand nivelul preferintei va atinge 50%. Ulterior, s-a convenit reducerea directa, pana la nivelul de 50% a taxei vamale (renuntandu-se la reducerile anuale de cate 10%, pana la atingerea nivelului de 50%), iar
in unele cazuri chiar o reducere de pana la 70%, produsele agricole si alimentare, au fost grupate in functie de gradul lor de sensibilitate pe piete, avandu-se in vedere diferite grade de liberalizare.
1.1.3 Comertul mondial cu produse lactate
Comertul mondial cu produse lactate a cunoscut in ultimul timp o serie de modificari, in principal de ordin structural, situatie datorata in principal reorientarii preferintelor consumatorilor pentru acele produse cu valoare nutritiva ridicata, cu un continut redus de zahar ( in cazul iaurturilor de fructe) si cu aport caloric important in ratia zilnica de alimente. Tot mai mult consumatorii - in special din tarile dezvoltate si cu o anumita traditie in sectorului laptelui si produselor lactate prefera produse biologice in detrimentul celor care contin anumite adaosuri: conservanti, stabilizatori obtinuti pe cale industriala. Astfel, in unele tari comunitare : Germania, Belgia, Olanda, Spania, Austria s-au creat adevarate filiere ,,biologice ale laptelui si produselor lactate. Principalele produse lactate care fac obiectul importurilor si exporturilor pe plan mondial sunt: laptele praf degresat (LPD), untul, branzeturile.
Lapte praf degreat Piata laptelui praf degresat este marcata in prezent de o crestere a exporturilor provenite din Oceania, SUA si Polonia care si-au intensificat schimburile la nivel mondial, atingand in anul 2000 un nivel de 112 mii tone. Productia de lapte praf degresat a Uniunii Europene a scazut. Diminuarea livrarilor de lapte praf degresat pe piata Uniunii Europene a fost compensata de cresterea exportului subventionat al SUA, in cadrul programului de stimulare a exportului (DEIP), care a inceput la 1 iulie 1998. Preturile mondiale pentru acest produs pe ansamblu sezonului 1999-2000 au fost de 1590$/tona. Scaderea productiei de lapte praf degresat a Uniunii Europene a fost, in principal, influentata de scadere cererii de furaje, in timp ce consumul uman a fost relativ constant.
{n conditiile diminuarii exportului, afectat de criza asiatica, UE si-a intensificat livrarile la stocurile de interventie comunitare, care totalizau, la sfarsitul anului 2000, 200 mii tone, aproape dublu fata de nivelul prag fixat la inceputul anului de 109 mii tone.
Evolutia exporturilor de lapte praf in principalele tari exportatoare Tabel 1.9 |ara Australia Noua Zeelanda SUA Polonia Uniunea Europeana mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone 167 150 32 77 166 205 215 117 112 236 199 197 104 101 146 240 205 217 83 221 240 204 110 70 253 245 195 130 80 210 UM 1996 1997 1998 1999 2000 2001*
Sursa:FAS/CMD/DL- dec. 2000
* date preliminarii
{n ceea ce priveste importurile de LPD pe plan mondial, situatia este mult mai complexa, principalii importatori: Mexic si Malaezia au inregistrat usoare cresteri ale cantitatilor importate cu o relativa scadere la nivelul anilor 1998, dupa care Malezia a inregistrat un ritm de crestere mai mare, de peste 15%, ajungand la aproximativ 165 mii tone date preliminare la nivelul anului 2001(tabel nr.1.9).
Evolutia importurilor de lapte praf in principalele tari importatoare Tabel 1.10 |ara Mexic Brazilia UE Rusia Japonia Malaezia mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone 127 71 62 40 75 132 133 41 79 10 74 122 93 42 72 20 57 113 110 46 76 20 57 130 105 41 78 30 53 150 100 40 76 30 55 165 UM 1996 1997 1998 1999 2000 2001*
Sursa:FAS/CMD/DL&P- dec. 2000 * date preliminarii
Piata untului Pe piata mondiala a untului s-a inregistrat in perioada 1996-2000 o scadere a productiei in Uniunea Europeana si Rusia, cu exceptia anului 2000, compensata cu cresterile inregistrte in Noua Zeelanda, Australia si India, astfel incat pe ansamblu s-a inregistrat o crestere de aproximativ 3,4% (tabel 1.10)
Evolutia productiei de unt in principalele tari producatoare Tabel nr 1.11 |ara India Australia Noua Zeelanda SUA Uniunea Europeana Rusia mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone 1400 153 309 533 1533 290 1470 147 307 522 1513 280 1600 154 343 530 1513 270 1750 176 316 578 1511 260 1950 189 347 595 1479 275 2250 199 350 590 1484 290 UM 1996 1997 1998 1999 2000 2001*
{n ceea ce priveste cererea pentru un bloc (vrac) pe piata Uniunii Europene in anul 2000, acesta a inregistrat o crestere sustinuta, aceasta fiind mai mare decat oferta in special pentru achizitii de un bloc in depozite private. Asfel, la mijlocul anului 2000 nivelul stocurilor Uniunii Europene de unt in depozite particulare era de 108 mii tone, cu 26 mii tone mai mult decat in 1999, ceea ce a compensat scaderea achizitiilor la stocurile de interventie. Consumul s-a mentinut stabil in Uniunea Europeana pe parcursul anului 2000, cu unele modificari de structura si anume scaderea usoara a consumului casnic, compensata de cresterea consumului pentru prelucrari anterioare. {n ceea ce priveste importul de unt, Rusia, Egiptul, Marea Britanie si Mexic si-a redus simtitor aprovizionarea de pe piata externa, singura tara care si-a pastrat o relativa constanta a importurilor fiind Mexicul care in anul 1999 a atins un nivel de varf de 34 mii tone, revenind in
anul 2000 la o cota de 25 mii tone, cu tendinta de mentinere la acet nivel si in anul 2001 (tabel 1.11). Pe piata SUA, s-a inregistrat o scadere a productiei de unt concomitent cu mentinerea unei cereri importante pentru grasimi lactate din partea industriei de prelucrare. Preturile au atins in acest context un nivel record, depasind cu 95% nivelul din 1997.
Evolutia importurilor de unt in principalele tari ale lumii Tabel nr 1.12 |ara Mexic SUA Brazilia Uniunea Europeana Marea Britanie Rusia Egipt mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone 18 5 10 87 65 113 50 24 5 6 72 45 250 38 25 30 10 82 48 150 40 34 18 11 82 47 55 43 25 14 12 69 35 40 45 25 14 13 64 35 60 45 UM 1996 1997 1998 1999 2000 2001*
Branzeturi {n anul 2000 productia mondiala de branzeturi a sporit fata de anul precedent la 12,2 milioane tone, in special pe seama cresterii productiei in SUA si Oceania, in timp ce productia Uniunii Europene s-a mentinut stationara la 5,8 milioane tone. Australia, Noua Zeelanda si Argentina au continuat o politica agresiva de export. Uniunea Europeana si-a redus exportul de branzeturi cu 35 mii tone in 2000, la un nivel de 449 mii tone, ca urmare a implementarii restrictiilor OMC asupra exporturilor de branzeturi subventionate ale Uniunii Europene in tarile terte. Evolutia productiei de branzeturi in principalele tari producatoare Tabel nr 1.13 |ara UM 1996 1997 1998 1999 2000 2001*
SUA Franta Germania Italia Olanda Egipt Australia Canada
mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone mii tone
3274 1594 947 950 688 325 268 289
3325 1645 990 985 693 370 285 329
3398 1648 1008 1003 638 380 305 330
3603 1658 1006 969 643 382 320 331
3775 1080 1046 1000 690 370 367 329
3900 1685 1060 1000 690 380 395 337
{n schimburile mondiale cu produse lactate un rol important, tot mai pregnant, il va avea, in viitor, India atat ca importator cat si ca exportator mai ales de produse obtinute din lapte de bivolita. Uniunea Europeana si Oceania urmaresc in viitorul apropiat o crestere relativa a exporturilor de branzeturi si lapte praf degresat in detrimentul identificarii de noi piete si debusee pentru unt si lapte pref integral. Japonia si Coreea, ca si celelalte state din zona care au efectuat mari importuri de branzeturi in anul 2000, vor continua sa-si sporeasca nivelurile de import pentru aceste produse.
1.2 Evolutia productiei de lapte si produse lactate in Romania
{n structura agrolimentara, agricultura este furnizorul principal de produse agricole, produse alimentare (oua, lapte, legume, fructe), materii prime pentru prelucrare in produse alimentare. Transformarea materiilor prime agricole s-a constituit si dezvoltat in activitati industriale specifice, in directa legatura cu indepartarea consumului alimentar de productie, cu schimbarea ocupatiilor si modificarea cererii nutritionale, cu cresterea si rafinarea cererii. Transformarea actioneaza asupra produselor agricole neomogene, perisabile, sezoniere dispersate regional. Efectele principale sunt omogenizarea, conservarea, stocarea, diversificarea.
{n Romania, realizarea unui sistem agroalimentar modern,va duce la atingerea unui nivel ridicat de autoasigurare cu alimente si crearea unor structuri de productie competitive, care sa relanseze exportul si sa ne conexeze la piata mondiala. Sistemul agroalimentar national cuprinde atat agenti economici implicati in productia si distributia alimentelor, cat si consumatorii. {n cadrul acestui sistem agroalimentar, industria laptelui si a produselor lactate ocupa un loc principal, datorita faptului ca laptele este un aliment complet si complex, de baza in alimentatia omului.
1.2.1 Evolutia efectivului de vaci cu lapte in Romania Organizarea cresterii vacilor pentru lapte in Romania dupa anul 1989 a suferit modificari esentiale, datorita schimbarilor social politice si economice ce au avut loc pe ansamblul economiei nationale. Dupa1989, in urma desfiintarii unitatilor cooperatiste de tip CAP si IAS, situatia proprietatii asupra efectivelor de vaci cu lapte s-a modificat, iar dimensiunea fermelor este in continua schimbare. Evolutia efectivului mediu de vaci (mii capete) Tabel 1.14 Anul Efectiv Sect. Privat Pondere *** 45,3 56,9 89,5 89,7 90,7 91,9 92,8 93,3 94,6 97,1 98,1 2758 2468 2123 2266 2025 1979 1963 1983 1939 1844 1769 1775 *** 1117 1250 2027 1818 1796 1804 1841 1811 1746 1717 1741 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Sursa : Informatii Statistice Operative, Nr.1/2001, Institutul National de Statistica si Studii Economice Tendinta de scadere a efectivului mediu de vaci inregistrata in permanenta dupa anul 1992 se datoreaza urmatoarelor cauze : lichidarea complexelor din CAP si IAS;
posibilitati reduse de crestere a unui efectiv sporit de vaci cu lapte in gospodarile individuale; lichidarea resurselor financiare necesare pentru procurarea unui material biologic de calitate ; procentul redus al efectivului de vitele destinate reproductiei ; cresterea cuantumului cheltuielilor materiale comparativ cu cel al produselor finite ; lipsa subventiilor destinate sa stimuleze direct pe crescatorii de vaci cu lapte. Pentru a avea o imagine clara asupra acestei situatii vom prezenta, pe bza datelor extrase din Anuarul Statistic, evolutia efectivelor de vaci de lapte in perioada 1993-2000 (tabel nr.1.13) Evolutia efectivelor medii de vaci de lapte in Romania Tabel nr. 1.15 Specificatie Total vaci si bivolite din care : Sector privat Pondere mii capete % 89,7 90,7 91,9 92,8 93,3 94,6 95,5 95,9 1818 1796 1804 1841 1811 1746 1709 1698 mii capete 2025 1979 1963 1983 1939 1844 1794 1777 U.M. 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2000
Pe total tara, exploatatiile care cuprind 1-2 capete au cea mai mare pondere in totalul exploatatiilor, in 1999 reprezentand 55%, exploatatiile cu peste 100 de capete au o pondere nesemnificativa (0,01%), care a inregistrat o usoara crestere in 1995 (0,04%), iar in 1999 detinand 0,02%. Cu toate problemele legate de intretinerea si furajarea vacilor pentru lapte, in sectorul privat numarul este in continua crestere. La sfarsitul anului 1995, numarul de vaci furajate in sectorul privat a fost de 1664 mii capete (cu 25 mii capete mai mult decat in 1994). {n 1999, in sectorul privat, exploataiile care au intre 1-2 capete reprezinta 95% din totalul numarului de exploatatii, iar cu 3-5 capete 4,5%
Evolutia efectivului mediu de vaci de lapte care a urmat un curs descendent dupa anul 1996, s-a cronicizat in perioada 1999-2000. Nici in anul 2001 situatia nu s-a redresat din cauza conditiilor de seceta prelungita, ce a avut urmari asupra costului furajarii si a lipsei resurselor financiare necesare. {n anul 2000 s-a manifestat o tendinta de crestere a efectivelor de vaci de lapte cu 1% mai ales ca urmare a sprijinului acordat producatorilor de lapte prin aplicarea OUG din 14 aprilie 2000 . Raportat la suprafata arabila cu pasuni si fanete, densitatea vacilor la 100 de hectare este determinata de evolutia efectivelor totale. Prin urmare, dupa 1996, numarul mediu de vaci de lapte pe unitate de suprafata a cunoscut o reducere continua.
Evolutia densitatii vacilor in Romania (cap./ ha.) Tabel Nr. 1.16 Specificatie Nr. mediu din care Sec. privat Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2000 Exploatarea vacilor pentru lapte in conditii prevazute de tehnologii performante se poate realiza prin: organizarea fermelor de dimensiuni moderne, eficiente; sprijinirea crescatorilor de vaci pentru lapte in procurarea unui material biologic performant; modernizarea liniilor de procurare si prelucrare laptelui; cooperarea mai stransa intre producatori si procesatori; Implicarea institutiilor bancare, de stat si private, in acordarea de credite cu dobanda redusa , necesara cresterii si intretineri efectivului de bovine. Formele diversificate de exploatatii de crestere a vacilor de lapte permit sa se faca fata concurentei de pe piata interna, dar mai ales de pe cea externa. 12,5 14,0 17,1 15,6 16,4 15,6 15,5 15,3 14,7 14,3 14,1 17,3 15,0 16,1 14,4 14,0 13,9 14,0 13,6 13,0 12,6 12,4 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Astfel, se impune obtinerea unor cantitati sporite de lapte, produs in ferme si tipuri variate de exploatatii agricole de crestere a vacilor de lapte, obiectiv realizabil prin masuri si programe de ajustare structurala, la necesitatile actuale, concomitent cu integrarea agriculturii intr-un sistem agroalimentar functional.
Estimarea efectivelor animaliere pana in anul 2010 Obiective specifice Cresterea calitatii si sporirea numerica a efectivelor de vaci atat pentru a se renunta la importuri cat si pentru a putea negocia cu UE cote de productie; Extinderea pana la generalizare a biotehnologiei insamanarilor artificiale; Continuarea procesului de ameliorare genetica a raselor de vaci in vederea cresterii potentialului lor productiv cantitativ si calitiv; Stimularea si susinerea crescatorilor de vaci prin infiintarea de exploatatii zootehnice eficiente, la dimensiuni care sa ocupe in cea mai mare parte timpul de munca al fermierilor; Asigurarea unei productii corelate cu efectivele de vaci in cantitati suficiente pe intrega perioada a anului; Capitalizarea si facilitarea accesului la credite al proprietarilor de ferme zootehnice. Estimarea efectivelor de bovine pana in anul 2010 Tabel nr.1.17 Specificare Bovine Realizat 2000 2870 Estimat 2001 2950 2004 3250 2005 3350 2010 3600
Sursa:Strategia de Dezvoltare a Agriculturii, Industriei Alimentare si Siviculturii pe termen mediu si lung (2001-2005 si 2005-2010), MAAP, Noiembrie,2001
Masuri si directii de actiune luate in cazul efectivelor de bovine Elaborarea programului de ameliorare animalelor; Inducerea conceptului de nutritie a animalelor astfel incat prin tehnologile de crestere, ingrasare si exploatare in permanenta, perfectionarea sa permita cresterea sporurilor medii in conditiile reducerii consumurilor specifice, astfel incat greutatea la livrare pentru abatorizare sa creasca de la 272 kg./cap la bovine in 2000 la 450 kg./cap in 2004;
imbunatatirea activitatii de reproductie prin extinderea insamantarilor artificiale pana la generalizarea sau acceptarea pentru monta, in zone dificile, doar a reproducatorilor atestati; adoptarea unor masuri eficiente de aparare a sanatatii animalelor; acordarea unor stimulente pentru eficentizarea activitatii zootehnice; conservarea fondului de gene la rasele Pinzgau si Sura de Stepa;
1.2.2 Evolutia productiei de lapte si produse lactate
Transformarile profunde intervenite in sectorul agricol din tara noastra, dupa anul 1990, s-au transmis si in ramurile din aval, in special in industria alimentara, principalul beneficiar al materiilor prime agricole. {n urma faramitarii excesive a exploatatiilor agricole si a ofertei de materii prime agricole s-a accentuat inclinatia producatorilor agricoli individuali spre autoconsum, iar capacitatile de prelucrare din industria alimentara au ramas in mare parte neutilizate, ele fiind dimensionate pentru furnizori mari de materii prime agricole. Raportul industrie alimentara /agricultura pe perioada 1989-2000 a evoluat astfel: Tabel nr. 1.18 Specificatie A. Productia agricola Indici in lant 1989=100 B. Productia industriei alimentare Indici in lant 1989=100 Raportul valoric B/A 100,0 100,0 76,6 82,0 53,60 48,36 101,80 54,30 41,98 109,40 57,50 51,40 100,0 100,0 86,72 84,90 101,22 99,08 85,90 85,64 1989 1992 1996 2000
Sursa: Strategia de Dezvoltare a Agriculturii, Industriei Alimentare si Siviculturii pe termen mediu si lung , MAAP, Noiembrie, 2001
Se constata ca fata de anul 1989: productia gricola a scazut la 85,64% inanul 2000, desi avusese o crestere semnificativa in 1996 (99% fata de 1989);
productia industriei alimentare a scazut in ritm alert, ajungand la 57,5% in 2000; raportul valoric intre productia industriei alimentare si producia agricola a scazut de la 76,6% in 1989 la 51,4% in 2000. Aceste transformari specifice sectorului agricol si industriei alimentare se reflecta si asupra sectorului produselor lactate si productiei de lapte si produse lactate.
Estimari ale productiei de lapte si produse lactate pana in anul 2010 Obiective specifice finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat din ramura prelucrarii, transportului si depozitarii laptelui si produselor lactate; stimularea producatorilor pentru livrarea laptelui materie prima catre unitatile de prelucrare; reglementrea si intarirea controlului in vama la importurile si exporturile de lapte si produse lactate; imbunatatirea calitatii laptelui si produselor lactate si asigurarea competivitatii acestora prin sustinerea retehnologizarii si modernizarii si implementarea standerdelor de calitate aliniate tarilor membre UE; dinamizarea implementarii programului SAPARD, care vizeaza si sprijinirea investitiilor pentru imbunatatirea procesarii si marchetingului produselor lactate; garantarea protectiei sanatatii populatiei prin normele de igiena si calitate impuse la prelucrare; aprovizionarea pietei interne cu lapte si produse lactate de calitate si la preturi echitabile; echilibrarea balantei comerciale.
Masuri si directii de actiune acordarea unei prime pe litrul de lapte, provenit din exploatatii agricole, livrat catre unitatile de industrializare; inscrierea pe listele de prioritati a programelor SAPARD a proiectelor vizand investitii in instalatii de racire a laptelui, cisterne frigorifice de transport si ehipament de laborator pentru analiza laptelui.
Estimarea evolutiei principalelor indicatori ai industriei laptelui pana in anul 2010 Tabelul nr.1.19 Specificare Lapte ce consum- mii litri -productie interna -necesar consum -% de asigurare din productia interna - deficit/excedent% Produse lactate- mii hl. -productie interna -necesar consum -% de asigurare din productia interna - deficit/excedent% Unt- mii tone -productie interna -necesar consum -% de asigurare din productia interna - deficit/excedent% Branzeturi- mii tone -productie interna -necesar consum -% de asigurare din productia interna - deficit/excedent% Lapte praf- mii tone -productie interna -necesar consum -% de asigurare din productia interna - deficit/excedent% 6,5 15 43 -57 7 15 46 -54 15 15 100 16,5 15 110 +10 22 16 137 +37 55 90 61 -39 60 90 67 -33 90 90 100 92 90 102 +2 120 95 126 +26 7 25 28 -72 9 25 36 -64 15 25 60 -40 16,5 25 66 -34 25 25 100 1200 3500 34,28 -65,72 1900 3500 54 -46 3500 3500 100 3570 3500 102 +2 3850 3600 107 +7 1900 8000 23,75 -76,25 2600 8000 32,5 -67,5 8000 8000 100 8160 8080 101 +1 8800 8160 108 +8 Realizat 2000 Estimat 2001 2004 2005 2010
Sursa: Strategia de Dezvoltare a Agriculturii, Industriei Alimentare si Siviculturii pe termen mediu si lung , MAAP, Noiembrie, 2001
1.3 Diagnoza filierei laptelui si a produselor lactate in Romania
Asigurarea securitatii alimentatiei, modernizarea productiei agricole si integrarea armonioasa a agriculturii in ansamblul economiei nationale impune un cadru organizatoric adecvat conlucrarii dintre agentii economici, institutiile specializate ale statului si organizatiile neguvernamentale in vederea realizarii proceselor de integrare pe produs si a unui sistem agroalimentar modern. Integrarea pe produs genereaza efecte economice multiple ca rezultat al restructurarii inter si extrasectoriale pe care le presupune, cu consecinte pozitive asupra folosirii resurselor de productie si cu rasunet imediat pe planul produsului. Piata laptelui este caracterizata in principal de*: cererea uniforma pe intreaga perioada a anului; oferta dispersata teritorial, cu accente in zonele cu traditie in cresterea vacilor de lapte; concurenta puternica, directa; gradul mare de perisabilitate al produselor lactate ce impun luarea unor masuri suplimentare specifice ; prezenta unor aglomerari urbane asociate unor consumuri insemnate de lapte si produse lactate. Importanta laptelui Laptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale: lipide, proteine, glucide, enzime, acizi organici. {n Romania, cresterea vacilor de lapte este traditionala, aceste animale fiind intalnite in orice gospodarie de la campie, deal si munte. Exploatatiile agricole familiare cresc un numar mediu de 1,44 capete, in sistem traditional iarna in stabulatie, vara la pasune.
Cea mai importanta destinatie a laptelui este cea a consumului familiar, impedicand formarea unui sistem de comercializare a acestui produs dupa modelul tarilor dezvoltate. Sisteme de crestere a vacilor de lapte {ntretinerea vacilor se poate face in doua sisteme: * Buciuman E. ,,Integrarea agriculturii, Editura Ceres, Bucuresti, 1975 in stabulatie legata, caz in care adaparea, distributia hranei, evecuarea dejectiilor si mulsul se realizeaza mecanizat; in stabulatie libera vacile sunt libere in grajduri inchise sau deschise cu padoc exterior aferent. Alimentatia Alimentatia reprezinta baza crestertii animalelor. Hrana asigura atat intretinerea functiilor vitale ale organismelor, cat si realizarea diverselor productii. De aceea, ratia de furaje a animalelor se imparte in doua: ratia de intretinere si ratia de productie. Reproductie si ameliorare Aceasta componenta este importanta, deoarece majoritatea productiilor animale sunt rezultatul direct sau indirect al functiei de reproductie. De asemenea, reproducatorii au un rol deosebit de inportant in transmitera insusirilor de productie la descendenti si, prin aceasta, la ridicarea potentialului productiv. Costuri de productie Pentru a calcula costul de productie se insumeaza tote cheltuielile necesare obtinerii, productiei, cheltuieli impartite pe categorii astfel1: capital investit pretul animalelor; pretul pamantului, impozite aferente, arenda; curatarea si insamantarea pamantului, lucrari de drenaj, amenajari; constructii si utilaje necesare realizarii obiectivului de investite; vehicule si autovehicule; echipament de birou; camere de racire, mese, cantare etc. operatiunile si intretinerea chirie;
intretinerea drumurilor, a drenajelor, a constructiilor; salariul fix al administratiei si conducerii; costurile creditelor si altele. costurile productiei de lapte furaje; * Manole Victor.Petrache A.,Ion R.A., Iosif D. ,,Diagnosticul de marketing pe filiera de produs in agricultura Editura Evenimentul Romanesc, 2002
salariile muncitorilor direct productivi; control sanitar veterinar; material seminal; ingrijirea vacilor; costul pasunatului. costurile postrecoltarii si ale marchetingului tratamente primare ale laptelui; refrigerare, colectare, ambalare; transport, incarcare, descarcare; promovare. Colectare si transport Drumul laptelui dupa recoltare se bifurca catre diferite destinatii consum familiar, piata taraneasca, fabrici specializate in prelucrarea laptelui. Pentru a fi prelucrat, laptele trebuie colectat de la numerosi producatori care furnizeaza lapte de calitati diferite. Principala problema pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui o constituie loturile mici si neomogene care provin de la numerosi fermieri. O alta problema este cea financiara - intreprinderile de prelucrare intarzie plata materiilor prime catre producatorii agricoli, astfel incat acestia refuza aceasta forma de vanzare. Transpotrul laptelui de la centrele de colectare se face in vehicule termoizolate, acoperite, curate, fara miros strain. Prelucrare
Produsele din lapte se obtin prin prelucrarea acestuia pentru a prelungi perioada de consum, cat si pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse. Laptele de consum se obtine printr-o tehnologie simpla, care consta in curatirea laptelui, prin centrifugare si filtrare, normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adaugare de lapte smantanit pentru al aduce la o anumita concentratie de grasimi, igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare, omogenizarea laptelui si ambalarea acestuia in recipienti de sticla, plastic. Laptele praf se obtine prin eliminarea a 97% din apa. Tehnologia are la baza procesul de uscare prin pulverizare sau in pelicula. Iaurtul se obtine prin tratarea termica la 95 grade C a materiei prime timp de 30 minute si insamantarea cu microflora in jet continuu. Produsul este repartizat in alveole sau pahare de plastic si fermenteaza la caldura timp de 3 ore, urmand preracirea si racirea. Produsul este apt de consum dupa 12 ore cu o valabilitate de 2 zile. Smantana are la baza procesul de smantanire la 40-50 grade C, urmat de pasteurizare, racire, insamantare si maturare biochimica. Untul este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. Procesul tehnologic este asemanator obtinerii smantanii care apoi se bate, se spala, se malaxeaza si se ambaleaza. Branzeturile sunt produse fermentate din lapte, de natura proteica in care se regasesc principalele valori nutritive ale laptelui. Ambalare si depozitare Laptele si produsele lactate odata obtinute se ambaleaza in diferite recipiente astfel: laptele de consum pungi de polietilena, ambalaj tip Tetra-Pac si bidoane de 25 de litri pentrul consumul colectiv; lapte praf - cutii metalice, cutii de carton, pungi de polietilena; iaurtul in recipienti de plastic; smantana - recipienti de plastic; untul ambalaje de staniol; branzeturi parafinarea, ambalarea in folii din material plastic. Comercializare
Sistemele de valorificare a produselor lactate reprezentate de activitatile de achizitionare in scopul revinderii si/sau vanzare directa, includ o serie de operatii cum sunt: tranport, incarcare/descarcare, depozitare, conditionare, ambalare etc. Aceste sisteme de valorificare sunt, in general, de tip privat si, datorita rolului lor de a cumpara pentru a revinde sunt cunoscute in teorie sub denumirea de ,,intreprinderi de expediere, iar in practica economica sub denumirea de intermediari. Filiera pe produsul lapte presupune un sistem formal si informal de relatii, bazat pe interese comune, intre operatorii din interiorul acesteia dar si din mediul extern. Aceste interese sunt determinate si insotesc, totodata, operatiunile ce privesc intregul circuit economic al laptelui, de la asigurarea crescatorilor de vaci de lapte cu inputuri (biostimulatori, medicamente, furaje, masini, instalatii etc.) la desfasurarea productiei, colectarea, prelucrarea, distributia, comercializarea produselor lactate si consumul acestora.
Capitolul II:
PIA|A LAPTELUI }I A PRODUSELOR LACTATE {N ROM^NIA
Piata si economia de piata
Piata si economia de piata, categorii specifice economiei de schimb, desi organic legate intre ele, au un continut specific distinct, avand in vedere si perioadele lor istorice de aparitie, dezvoltare si consolidare. Piata a evoluat in practica economica in pas cu dezvoltatea societatii, imbracand diferite forme cum ar fi: targuri, hale publice, magazine, expozitii cu vanzare, case de comenzi, burse etc. Piata moderna din tarile cu economie avansata se przinta ca un sistem de piete concurentiale, in cadrul carora agentii economici intra in relatii economice sub forma unor tranzatii bilaterale , libere si directe. Polarizand intreaga viata economica, in prezent, piata joaca un rol esential in economie, prin intermediul urmatoarelor functii :
ofera informatii necesare agentilor economici participanti la tranzactiile care au loc la piata; valideaza, coordoneaza si orienteaza, prin sistemul de preturi, comportamentul si deciziile economice ale purtatorilor cererii si ofertei, sub aspectul eficientei si utilizarii resurselor; regleaza viata economica prin adaptarea reciproca dintre cerere si oferta. O trasatura a economiei reale de piata este existenta unui sistem de piete interdependente, delimitate pe baza anumitor criterii si caracterizate prin mecanisme specifice de reglare a cererei si ofertei de bunuri. Astfel de criterii sunt: natura economica a bunurilor care fac obiectul trnzactiilor; forma bunurilor tranzactionate; raportul cerere oferta de bunuri; existenta sau inexistenta bunurilor in momentul tranzactiei; timpul in care se transfera bunurile cumparate; numarul, dimensiunea si puterea economica a participantilor si modul de formare a preturilor; specificitatea fluxurilor monetare; locul de desfasurare a tranzactiilor. Piata, ca spatiu economic in care se realizeaza ansamblul de schimburi, tranzactii comerciale si relatii intre agentii economici care fac schimburile, da nastere la procese in care tendintele catre echilibrul cerere-oferta nasc concurenta. Piata pe care se tranziteaza produsele agricole este considerata, unanim o piata a produselor de baza. {n literatura de specialitate pietele agricole sunt grupate in*: piete de productie - pe aceste piete vanzatorii sunt producatori agricoli iar cumparatorii sunt distribuitori de gros sau detailisti care au integrata si functia de gros ; piete de gros pe aceste piete produsele trec din starea distributiva de gros in starea distributiva de detail ; piata de detail in cadrul carora produsele trec din starea distributiva de detail in consum, vanzatorii fiind detailisti , iar cumparatorii consumatori. Pietele agroalimentare - prin care se asigura transferul produselor agricole si alimentare din stadiul de productie la cel de consum sunt piete ierarhizate, iar mecanismele de stabilizare sunt complexe si stabilizate pe zone si produse. Pe aceste piete se opereaza cu produse standardizate si cu parametrii calitativ superiori si restrictivi , concurenta avantajand doar pe cei puternci.
{n etapa de tranzitie la economia de piata, agricultura reprezinta un sector prioritar, al carui rol in antrenarea si structurarea economiei nationale este determinat in conditiile prezente din Romania. Caracteristica de baza a acestei perioade o reprezinta trecerea de la un sistem puternic centralizat la unul democratic, cu un profund caracter de descentralizare. {n tot acest timp a persistat dezechilibrul dintre cerere si oferta la mai multe produse agroalimentare si s-a mentinut gradul scazut de autosuficienta alimentara. Persistenta exploatatiilor agricole cu capital majoritar de stat, cu o structura de productie eterogena si intinderi spatiale foarte mari , a condus la aparitia unor probleme manageriale, rezultatele tehnico-financiare obtinute de acestea fiind relativ mici in comparatie cu potentialul productiv al pamantului. Zootehnia s-a confruntat cu distrugerea infrastructurilor necesare fermelor moderne , cu reducrea drastica a efectivelor de animale cu circa 2,5 milioane de * Letitia Zahiu, V. Manole,V. Rotaru Management- Marketing agroalimentar, Lito ASE, Bucuresti, 1998 capete la bovine, 1,8 milioane capete la porcine 3,5 milioane la ovine cu o relativa stabilizare in perioada 1993-1994, iar in urmatorii ani s-a mentinut tendinta de reducere, mai ales din cauza secetei prelungite. O problema o constituie si raspandirea efectivelor de animale intr-un numar mare de gospodarii taranesti care le cresc in general pentru autoconsum, precum si dezorganizarea si caderea generala a sistemului industrial, de crestere a animalelor, mentinut in mare parte in proprietatea statului. Parcul de tractoare si masini agricole nu satisface necesitatile agriculturii, existand pericolul unei grave crize provocate de baza energetica nesatisfacatoare, de gradul ridicat de uzura fizica si morala, a majoritatii tractoarelor si masinilor agricole. Un alt aspect, il reprezinta imbatranirea fortei de munca din agricultura si lipsa acesteia de cunostinte specifice, abandonarea specialistilor in agronomie grevat cu lipsa de fonduri financiare necesare reluarii la timp a procesului productiv, lucrarile fiind efectuate cu mari intarzieri. Toate aceste probleme cu care s-a confruntat si se confrunta agricultura Romaniei, si-a pus amprenta si asupra pietei laptelui si a produselor lactate din tara noastra. Evolutia acestui
segment al pietei agroalimentare a cunoscut mutatii semnificative imediat dupa 1990, dar si ulterior cand s-a trecut la liberalizarea generala a preturilor in diferite etape. Sectorul cresterii vacilor de lapte si, in mare masura, industria de prelucrare a laptelui au fost marcate profund de transformarile din structura de proprietate. {n primul rand s-a inregistrat o reducere a efectivului de animale de la 2.468.000 capete in 1989 la 1.576.000 capete la sfarsitul anului 2000. Pe sectoare, scaderea a fost accentuata in cel cu capital majoritar de stat de circa 12% fata de cel privat ( calculat dupa aplicare alegii 18 / 1991) in care s-au inregistrat doar mici modificari si mai ales mutatii privind numarul animalelor dintr-o exploatatie circa 1,6 milioane de capete in 1,2 milioane gospodarii. Dimensiunea medie a exploatatiilor de crestere a vacilor de lapte este de numai 1,43 capete, foarte mica pentru obtinerea performantelor ridicate si prin raportare la media europeana, de 17,5 vaci pe exploatatia familiala. La sfarsitul anului 2000 sectorul privat detinea o pondere de 97% (1603 mii capete) din totalul efectivului de vaci de lapte, iar productia de lapte obtinuta in acest sector reprezenta peste 95% din productia totala de lapte - 514111 mii hl. }i sectorul de prelucrare a laptelui a cunoscut mutatii profunde in contextul in care fostele mari unitati de colectare si industrializare fie au fost reorganizate, lichidate, fie au devenit nerentabile mai ales datorita costurilor ridicate inregistrate ca urmare a sistemului tehnologic invechit si a lipsei de sustinere financiara. {n urma procesului de restrucutrare, privatizare si divizare a ICIL-urilor au rezultat o serie de agenti economici de dimensiuni medii care, alaturi de noii operatori privati intrati in sector, au rolul de a impulsiona si dezvolta activitatea specifica de prelucrare si valorificare a laptelui. Filiera laptelui a cunoscut mutatii profunde dupa 1989, ajustarea acesteia fiind lasata mai mult pe seama fortelor pietei si mai putin a constituit o preocupare guvernamentala. Se inregistreaza unele probleme si pe linia marketingului laptelui si produselor lactate, generate in principal de caracterul ridicat de perisabilitate al acestor produse, care impune anumite conditionari precum si dotarea tehnologica modesta, in majoritatea cazurilor. Concluzionand putem afirma ca in prezent, piata laptelui si produselor lactate din Romania este caracterizata in principal de :
- cererea uniforma pe intreaga perioada a anului ; - consumul de lapte si produse lactate sub nivelul considerat normal; - prezenta unor mari centre urbane care atrag consumuri insemnate ; - diferenta mare dintre consumul rural si cel urban ; - gradul mare de perisabilitate al produselor lactate ce impune asigurarea unei protectii sporite pe intreg fluxul filierei; - concurenta sporita si directa ; - ponderea redusa a cantitatilor de lapte materie prima livrata ; - lipsa unor politici si strategii coerente de orientare si sustinere mai ales financiara.
2.1 CEREREA }I CONSUMUL DE LAPTE }I PRODUSE LACTATE
Satisfacerea nevoilor alimentare ale populatiei depinde nu numai de existenta disponibilitatilor alimentate, ci si de cererea solvabila a populatiei. {n prezent, cheltuielile cu alimentatia depasesc 50% din veniturile populatiei. O asemenea situatie constituie o frana in dezvoltarea pietei interne si un obstacol principal in cresterea economica. Comportamentul consumatorului determina alocarea veniturilor banesti limitate pentru cumpararea diferiror bunuri necesare satisfacerii nevoilor de consum. Cererea de produse reprezinta un fenomen economic si social deosebit de complex, care are o influenta decisiva asupra activitatii orcarei firme. Cererea reprezinta un set de cantitati dintr-un anumit bun pe care un cumparator intentioneaza sa le achizitioneze la diferite niveluri imaginabile ale pretului, intr-o perioada determinata de timp1. {nsumand cererea tuturor cumparatorilor de pe piata a unui bun rezulta cererea totala de piata a acelui bun. Cererea exprima raporturile in legatura cu : - cantitatea maxima dintr-un anumit bun care, la un anumit pret, este dorita si poate fi cumparata ;
- pretul maxim care poate fi achitat pentru cumpararea unei anumite cantitati din bunul dorit. {n functie de natura bunurilor care fac obiectul cererii se disting : - cerere pentru bunuri substituibile daca modifica, intr-un anumit sens, pretul unui inlocuitor, cererea pentru produsul care ar putea fi substituit se modifica in acelasi sens ; - cerere pentru bunuri complementare daca se modifica, intr-un anumit sens, pretul unui bun, cererea pentru bunul complementar lui se modifica in sens opus. Prin bumuri complementare se inteleg acele bunuri pereche, care nu pot fi folosite decat impreuna ; - cerere derivata . Cantitatea ceruta din fiecare produs de catre un consumator este determinata de urmatoarele variabile : - pretul produsului ; * Economie, ASE, Editia a V-a , Editura Economica, Bucuresti, 2000, p 106 - venitul si avutia consumatorului ; - diferiti factori ,,sociologici ; - gusturile consumatorului ; - forte exterioare controlului uman, cum ar fi vremea. Variabilele de mai sus sunt sintetizate in functia cererii: d q n = D(pn, p1. p2, ... , pn-1, Y, S) unde qn d= cantitatea de produs ceruta de fiecare consumator ; pn =pretul produsului y =venitul consumatorului S =grup de factori sociologici {n final, forma functiei D este determinata de gusturile consumatorului.2 Principalii factori sau conditii ale cererii care determina cresterea sau reducerea cererii pe piata unui anumit bun sunt : - modificarea veniturilor banesti ale consumatorului; - modificarea preturilor altor bunuri; - numarul de cumparatori;
- preferintele cumparatorilor ; - previziunile privind evolutia pretului si a venitului. Elasticitatea cererii (EC) exprima sensibilitatea cererii la modificarea pretului sau a altei conditii a cererii. Coeficientul elasticitatii cererii pentru bunul x in functie de modificarea pretului acestui bun (ECPX) se poate calcula astfel : (C (P ECPX = - ---- : --C0 P0
(%C sau: ECPX = - -----(%P unde (C- modificarea absoluta a cantitatii cerute, adica C1-C0; C0- cantitatea ceruta initial (la pretul anterior P0) ; C1- cantitatea ceruta dupa modificarea pretului la nivelul P1 ; (%C- modificarea procentuala a cantitatii cerute, adica (C1-C0)100/C0; P0-pretul initial, P1-pretul actual ; (P- modificarea absoluta a pretului respectiv, P1 P0 ; (%P- modificarea proncentuala a pretului , adica (P1-P0)100/P0. {n functie de marimea acestui coeficient, cererea pentru diferite bunuri poate inregistra urmatoarele forme: - cerere elastica, cand ECP > 1 - cerere inelastica,cand ECP < 1 - cerere cu elasticitate unitara cand ECP = 1 - cerere perfect elastica, cand ECP infinit - cerere perfect inelastica atunci cand ECP = 1 Coeficientul elasticitatii cererii se poate calcula si in functie de venit. El se noteaza cu ECVX si se determina ca un raport intre procentul modificarii cantitatii cerute si procentul modificarii venitului, in conditiile in care ceilalti factori care determina cererea pentru marfa x, raman neschimbati.
El se noteaza cu ECVX si se determina ca un raport intre procentul modificarii cantitatii cerute si procentul modificarii venitului, in conditiile in care ceilalti factori care determina cererea pentru marfa x, raman neschimbati. %(C ECVX = -------- daca : %(V - ECVX > si venitul creste, ponderea cheltuielilor pentru produsul x in cheltuielile totale va creste ; - ECVX < 1 si venitul creste, ponderea cheltuielilor pentru produsul x in cheltuielile totale se reduce. Modificarea pretului unui anumit bun sau a oricareia din conditiile cererii determina schimbari mai mari, pozitive sau negative, la cererea pentru bunul respectiv. Aceste schimbari pot fi cuantificate numai daca se cunoaste influenta factorilor care determina elasticitatea cererii. Dintre acestia, mai importanti sunt :- cei care determina elesticitatea cererii in functie de pret : - ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun in bugetul total al unei familii ; - gradul de substituire a bunurilor ; - gradul necesitatii de consum ; - durata perioadei de timp de la modificarea pretului. Cererea de lapte si produse lactate reprezinta cantitatea de lapte si produse lactate ce poate fi cumparata la un anumit pret, intr-o perioada de timp. * Diaconescu M. Marketing agroalimentar, Editura Uranus, 2002, p. 24
Dinamica cantitatii cumparate depinde , in primul rand, de pret, in sensul ca modificarea pretului determina modificarea cantitatii cerute. Uneori pot aparea unele restrictii in ceea ce priveste reflectarea simultana a dorintei si a capacitatii consumatorului de a cumpara produsele. Acestea se refera la urmatoarele aspecte : in timp ce oferta reprezinta prin organizatiile producatorilor nu beneficiaza de o anume organizare, cererea este concentrata in mainile unui numar restrans de agenti economici de
prelucrare , adeseori cu o pozitie de monopol local, ale caror terminale nu ajung la nivelul producatorilor agricoli, sau nu sunt in masura sa absoarba oferta ; veniturile consumatorilor pot limita cererea sub nivelul nevoilor acestora ; caracterul neuniform al ofertei pe zone geografice coroborat cu puterea de cumparare redusa a populatiei face ca gradul de satisfacere a nevoilor ( cererii ) sa se situeze sub limetele de consum decent ; modelul de consum traditional din mediul rural face posibila satisfacerea cererii intr-o proportie mult mai ridicata pentru consumatorii acestei zone, comparativ cu mediul urban ; gusturile si preferintele consumatorilor, pe diferite categorii si structuri de varsta sunt din ce in ce mai diversificate si rafinate, si ele, in general, nu se mai conformeaza schemelor anterioare de consum. Pe ansamblu, consumul de lapte si produse lactate (pe locuitor)- in echivalent lapte cu grasime 3,5% grasime, a cunoscut o crestere continua intr-un ritm anual de 0,9%, ajungand in 1998 la un nivel de 194,4 litri,care reprezinta un spor de 38,7% fata de nivelul atins in Romania in anul 1990, de 140,1 litri. {n anul 1999, consumul mediu de lapte pe cap de locuitor in Romania a inregistrat o usoara scadere ajungand la 194,0 litri , aceasta tendinta mentinandu-se si in anul 2000 (193,0 litri/loc.). Evolutia consumului mediu anual de lapte pe locuitor in Romania -litri- Tabel nr. 2.1 Specificatie Lapte si produse lactate in echivalent lapte(fara unt) Evolutie % 100 116,5 116,8 126,2 128,1 134,6 137,5 137,3 138,7 136,5 137,8 140,1 163,3 163,7 176,9 179,5 188,6 192,7 192,4 194,4 194,0 193,0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Sursa :INSSE, Anuarul Statistic al Romaniei, 2001
Consumul de lapte si produse lactate 1996-1998 Tabel nr. 2.2. Produsul Lapte de 3,5% grasime total Branzeturi si smantana total Branza telemea de vaca Branza de oaie Unt L/pers Kg./pers. Kg./pers. Kg./pers. Kg./pers. 67,2 12,8 4,6 3,1 0,6 67,2 12,6 4,6 3,1 0,6 66,2 12,8 4,5 3,0 0,3 UM 1996 1997 1998
Sursa : Comisia Nationala pentru Statistica
Desi pretul laptelui s-a dublat in anul1997 fata de anul anterior, consumul de lapte a ramas neschimbat intre 1996 si 1997 la 67,2 litri/persoana/an. Aceasta se datoreaza faptului ca 52% din oferta de lapte reprezinta consum tehnologic si consum familial fiind concentrata la nivelul gospodariilor. {n anul 2000 consumul de lapte a fost in medie de 6,44 l lunar pe o persoana. Nivelul se inregistreaza in gospodariile de pensionari (6,53 litri) si de agricultori (6,59 litri). Cel mai scazut nivel se constata in gospodariile de someri (4,31 litri) si patroni ( 4,40 litri). Consumul de branzeturi si smantana are caracteristici similare cu cel de lapte. El este mai ridicat in gospodariile de lucratori pe cont propriu, agricultori si pensionari (1,18 kg.) si mai scazut in gospodariile de someri (0,87 kg.).
Consumul mediu lunar de lapte pe medii si dupa statutul ocupational al persoanelor in anul 2000 Tabel nr. 2.3. Consum mediu lunar pe categorii -salariati - patroni - lucratori pe cont propriu in neagricole - agricultori - someri 5,58 4,40 4,95 6,59 4,31 4,11 3,72 4,72 5,30 3,24 6,87 6,03 5,64 6,66 5,75 Total Urban Rural
- pensionari Sursa : INS Phare, 2001
6,53
4,87
7,48
* INS Phare Coordonate ale nivelului de trai in Romania- veniturile si consumul populatiei, Bucuresti, 2001 Consumul mediu lunar de branza si smantana pe medii si dupa statutul ocupational al persoanelor in anul 2000 Tabel nr. 2.4 Consum mediu lunar pe categorii -salariati - patroni - lucratori pe cont propriu in neagricole - agricultori - someri - pensionari Sursa : INS Phare, 2001 1,08 1,01 1,18 1,16 0,87 1,18 1,02 1,03 1,24 0,83 0,84 1,07 1,14 0,96 0,99 1,17 0,90 1,24 Total Urban Rural
2.2 OFERTA DE LAPTE I PRODUSE LACTATE Oferta reprezint un set de cantiti dintr-un anumit bun oferite de vnzrii la anumite niveluri imaginabile ale preului, ntr-o perioad determinat de timp.* n funcie de nivelul cererii, cantitatea vndut poate fi diferit de cantitatea oferit. Dac pe piaa unui bun se nsumeaz cantitile oferite, la acelai pre, de ctre toi vnztorii, rezult oferta de pia. Ea exprim relaia n legtur cu: Cantitatea maxim dintr-un anumit bun, pe care vztorii doresc s o vnd la un anumit pre unitar; Preul unitar minim pretins de vnztori, pentru vnzarea unei cantiti dintr-un anumit bun Pot exista urmtoarele forme de ofert, n funcie de natura bunurilor: Oferta de bunuri independente;
Oferta complementar, cnd din producia unor bunuri principale rezult unele bunuri secundare; Oferta mixt, cnd mai multe bunuri oferite satisfac aceeai cerere; Pe o anumit pia, exist trei variabile majore ai cantitii oferite: Preul produsului; Preul factorilor de producie; Nivelul tehnologic. *,,Economie politica, editia a V-a ASE, Editura Economica, Bucuresti, 2000 Aceste variabile pot fi rezumate n funcia ofertei: qn = S(pn,, F1, ..,Fn ) unde: q este cantitatea oferit din produsul n; p este preul produsului n; F1,.Fn este o prescurtare a preurilor tuturor factorilor de producie. Forma funciei S este determinat de nivelul tehnologic*. Modificarea cantitii oferite la acelai nivel al preului ; Previziunile privind evoluia preului; Evenimentele social politice i naturale. Elasticitatea ofertei exprim dimensiunile sau gradul modificrii ofertei n funcie de schimbarea preului sau a oricreia din condiiile ofertei. Elasticitatea poate fi evideniat prin coeficientul de elasticitate al ofertei (Eop). Acesta se calculeaz cu ajutorul urmtoarei formule: Eop = ( %O = (O : (P ( % P O0 P0
unde:
O = O1 O0 variaia absolut a ofertei n perioada curent (1) i ntr-o perioad anterioar (0); P = P1 P0, variaia absolut a ofertei n perioada curent (1) i ntr-o perioad anterioar (0). n funcie de nivelul coeficientulu elasticitii ofertei la pre, formele ofertei se prezint astfel: - ofert este elastic atunci cnd unui anumit procent de modificare a preului unitar i corespunde o modificare mai mare a ofertei. EOP >1. - ofert cu elasticitate unitar, cnd unui procent n modificarea preului i corespunde unul similar n schimbarea ofertei. EOP = 1. - oferta este inelastic atunci cnd procentul modificrii ofertei este mai mic, dect procentul modificrii preului. EOP < 1. - oferta perfect elastic reprezint un caz extrem, un concept teoretic, care nu exist n realitate, i care presupune ca la un pre dat oferta s creasc la infinit. EOP infinit. - oferta perfect inelastic reprezint un alt caz extrem, cnd la orice modificare, oferta nu se modific. EOP = 0. Elasticitatea ofertei, ca i elasticitatea cererii reprezint o importan deosebit n procesul decizional, deoarece n funcie de evoluia preului de piaa fiecrui bun, veniturile totale ncasate depind, att de forma elasticitii cererii, ct i de posibilitile de adaptare a ofertei la aceast evoluie. Elasticitatea ofertei este determinat de o serie de factori, dintre care mai importani sunt: Costul produciei. n situaia n care piaa unui bun se nregistreaz o cretere a cererii, iar celelalte condiii rmn neschimbate, creterea ofertei depinde de nivelul costului de producie. ntre nivelul costului i elasticitatea ofertei exist o relaie negativ. Creterea costului va determina o scdere a elasticitii a ofertei i invers, dac toate celelalte mprejurri rmn constante; Posibilitile de stocare a bunurilor. Dac un bun poate fi depozitat i pstrat o anumit perioad de timp, elasticitatea ofertei n funcie de preul acestui bun crete i invers, n cazul n care posibilitile de stocare sunt reduse. n concluzie, ntre posibilitile de stocare a bunurilor i nivelul coeficientului elasticitii ofertei la pre exist o relaie pozitiv;
Costul stocrii. n acest cost sunt incluse att cheltuielile de depozitare, chirii, salarii, etc., ct i cheltuielile legate de pierderea, prin depreciere sau schimbare a modei, nivelului calitativ al bunurilor stocate. Aceste cheltuieli se adaug la costul produciei, rezultnd costul total care se afl n relaie invers cu elasticitatea ofertei la preul de pe piaa bunului respectiv; Perioada de timp de la modificarea preului. Dac preul de piaa unui bun se majoreaz, iar celelalte condiii ale ofertei rmn constante, forma elasticitii ofertei depinde de durata perioadei de timp, care a trecut de la modificare a preului. n ceea ce privete oferta de produse agroalimentare, pe o anumit pia, are ca surse de constituire producia intern, importurile i stocurile. O aplicare mecanic a legii cererii i ofertei conduce la ideea c producia i oferta de produe agricole se poate adapta rapid i uor la oscilaiile cererii sau preului pentru aceste produse. Realitatea arat c cretere a cererii sau a preurilor nu antreneaz, n mod mecanic, o cretere a produciei agricole, la fel cum o scdere a cererii sau a preurilor nu determin o scdere a produciei. Posibilitile de adaptare sunt limitate, iar acest caracter rigid variaz de la un produs la altul, n funcie de mai muli factori, dintre care cel mai important este ciclul biologic*. Oferta n cazul produsului la care se face referire, reprezint cantitatea de lapte i produse lactate furnizate pe pia, spre vnzare la un anumit pre, ntr-o perioad de timp dat. ntr-o economie de pia oferta cantitativ a produsului pe piaa de desfacere, depinde, n primul rnd, de profitul pe care l va realiza productorul. Deoarece ctigul (profitul) poate fi influenat prin schimbarea costurilor i (sau) preurilor, se consider c principalele cauze care influeneaz oferta de lapte i produse lactate sunt urmtoarele: numrul de vaci pentru lapte; randamentul pe cap de vac, care este legat de potenialul biologic al animalului, sistemul de producie, tehnologia utilizat (grad de mecanizare, alimentaie); fora de munc utilizat n sectorul laptelui i structura acesteia; mijloace de finanare i faciliti n acordarea de credite; factorii social economici, care se concretizeaz n accesul i stabilitatea pe pia a produciei de lapte;
factorii climatici, care prin evoluia lor pot influena oferta cantitativ i calitativ de furaje; preul produselor lactate oferite pe pia; preul resurselor utilizate n procesul de producie, cum ar fi materiile prime, munca, utilajele etc.; Din enumerarea factorilor de influen se poate deduce c oferta are anumite particulariti, evoluia pieei depinznd de fluctuaiile ofertei. Principalele particulariti se refer la urmtoarele aspecte: oferta produciei de lapte pentru consum n stare proaspt i supus prelucrrii este dispersat teritorial i calitativ neuniform; consumul cel mai mare de lapte este semnalat n special n marile centre urbane, care sunt deprtate teritorial de zonele de producie; * Diaconescu M.- op. Cit., p.47 agenii economici existeni pe piaa marilor centre urbane se gsesc ntr-o permanent concuren direct i indirect (ne referim att la lapte, ct i al numeroasele sale derivate); solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pe ntreaga perioad a anului, alturi de exigenele din ce n ce mai crescute, prinvind calitatea laptelui i a derivatelor sale. Componentele care intr n structura ofertei de lapte i produse lactate sunt: bunuri care se adreseaz att consumului individual, neproductiv, ct i consumului semiproductiv, n vederea realizrii altor produse de larg consum; mrfuri de cerere curent; mrfuri problematice, datorit caracteristicii de perisabilitate; bunuri cu caracteristic merceologice proprii, n funcie de care se stabilete calitatea produselor conform normelor n vigoare. Principalele produse sunt: laptele de consum, produse lactate proaspete, ngheata, untul, brnzeturile, alte produse rezultate din prelucrarea laptelui, cum sunt caseina, caul sec, lactoza. Laptele de consum se clasific n urmtoarele categorii: lapte crud integral cu 3,5 4% grsime i smntn cu maxim 0,1% grsime; lapte de consum pasteurizat: integral cu 3,5% grsime, normalizat cu 3% grsime, smntnit cu 0,1% grsime;
lapte de consum sterilizat: integral cu 4% grsime, normalizat cu 3,6% grsime; lapte smntnit cu arome naturale. Indicii de calitate a laptelui de consum sunt redai n tabelel nr. 2.6 i 2.7.
PROPRIETI ORGANOLEPTICE Tabel 2.5 Lapte normalizat Lapte smntnit
Aspect Consiten Culoare
Lichid omogen, lipsit de impuriti vizibile i de sediment Fluid Alba, cu nuan uor glbuie, uniform Alba cu nuan uor albstruie, uniform
Caracteristici de calitate fizico chimice ale laptelui de consum Tabel 2.6 Lapte normalizat Lapte smntnit
Temperatura de livrare grade Celsius) Grasime (%) Aciditate (grade Thorner) Densitate relativ Proteine. Min. Substana uscat fr grsime, % min Reacia de control al pasteurizrii (prezena fosfatazei sau peroxidazei)
12 2-3,6 15-20 1,028 1,029 3,2 8,5 Negativ
12 max 0,1 15-20 1,030 3,3 8,5
Sursa: Diaconescu I. Merceologie alimentar, p.322 Laptele de consum se ambaleaz n butelii de sticl, material plastic, carton sau pungi din material plastic avizate de Ministerul Sntii.
Marcarea se face pe capsule cu urmtoarele specificaii: firma, marca, denumirea produsului, tipul coninut de grsime, procedeul de tratatament termic, temperatura de pstrare, cantitatea, data de livrare, termen de valabilitate. Smntna are compoziie asemntoare cu a laptelui, diferind prin coninutul ridicat de grsimi. Operaia de separare a grsimii din lapete se numete smntnire, obinndu-se smntna de consum, untul i altele. Smntna poate fi obinut pe cale natural i mecanic. Indicii de calitate ai smntnii de consum sunt prezentai n tabelul urmtor. Proprieti organoleptice Tabel 2.7 Fric Omogen, alb-lptoas Plcut, dulceag cu arom caracteristic Smntn fermentat Pn la slab glbuie Plcut, aromat, slab acid
Culoarea Consistena Miros i gust
Omogen, fluid, fr aglomerri de grsime
Caracteristici de caliatate fizico-chimice ale untului Tabel 2.8 Caracteristici Grsime (%) Substan uscat (fr grsime), % max Ap + substan uscat (fr grsime), % max. Aciditate, grade, max. Reacia Kreiss pentru gradul de prospeime 2,0 Negativ 2,0 2,0 Tipuri de unt Extra 83 1,0 16,0 Superior 80 1,2 20,0 Mas 78 1,5 22,0
Sursa: Diaconescu I. Merceologie alimentar, p.326 Untul extra i superior se ambaleaz n pachete din hrtie metalizat, n gramaj de 25, 100 i 200 grame. Untul de mas se ambaleaz n pachete de hartie pergament vegetal sau din
hrtie pergaminat i folie de aluminiu (porii mici destinate unitilor de turism) n acelai gramaj cu untul extra i superior. La firmele i societile de producie i comercializare untul se pstreaz n camere frigorifice cu temperatura de max. 4o C. Termenul de valabilitate oscileaz ntre 15-20 zile n funcie de tipul de unt, temperatura de pstrare. Brnzeturile sunt produse obinute prin coagularea laptelui cu cheag sau ali coagulani, urmat de eliminarea zerului i mturar Brnzeturile se caracterizeaz printr-un coninut ridicat de proteine, lipide sruri minerale (calciu, fosfor, sodiu etc.), ceea ce le confer atributul de produse cu valoare nutritiv ridicat. Brnzeturile pot fi clasificate dup mai multe criterii: Coninutul procentual de grsime raportat la substana uscat (S.U.): brnzeturi creme duble cu peste 60% grsime, S.U. brnzeturi creme cu 50-60% grsime, S.U. brnzeturi foarte grase cu 45-50% grsime, S.U. brnzeturi grase cu 40-50% grsime, S.U. brnzeturi grase cu 30-40% grsime, S.U. brnzeturi semigrase cu 20-30% grsime, S.U. brnzeturi grase cu 10-20% grsime, S.U. brnzeturi slabe degresate sub 10% grsime, S.U. Dup consistena pastei: brnzeturi cu pasta moale (proaspete i fermentate) brnzeturi frmntate brnzeturi cu pasta semitare brnzeturi cu pasta tare Dup timpul de maturare: brnzeturi cu maturare rapid sub 30 de zile brnzeturi cu maturare medie de la 30 la 8 zile brnzeturi cu maturare lent, peste 180 zile Brnzeturile proaspete se prepar din lapte de vac normalizat i pasteurizat, caracterizat prin coagul fin, consisten moale, cu arom i gust de fermentaie, uor acrior.
Caracteristici de calitate a brnzei proaspete Tabel 2.9 Caracteristici Grsime, % min S.U. Ap, % max. Proteine, % min. Aciditate, oT max. Temperatura de livrare, C max. Cupru, mg/kg max. Plumb, mg/kg max. Staniu, mg/kg max. Arsen, mg/kg max. Aspect Consisten 0,5 0,5 10 0,2 0,5 0,5 10 0,2 0,5 0,5 10 0,2 0,5 0,5 10 0,2
o
Tipul de brnz Foarte gras 50 60 14 190 12 Gras 27 70 15 200 12 Semigras 20 80 15,5 200 12 Slab 10-20 80 17 210 12
past omogen, curat, fr scurgere de zer past fin cremoas, nesfrmicioas; se admite o structur slab spongioas la brnza semigras i slab alb pn la alb-glbuie, uniform n toat masa plcut, caracteristic de fermentaie lactic, fr miros i gust strin
Culoarea Miros i gust
Sursa: Diaconescu I. Merceologie alimentar, p.332 Brnzeturi fermentate cu past moale. Pasta moale a acestor brnzeturi se datoreaz coninutului ridicat de ap (peste 50%), iar consistena este elastic, untoas n funcie de coninutul de grsime. Coagularea este de durat mai mare, prelucrarea se desfoar la temperaturi mai sczute i este de mic amploare (autopresare, presare), iar maturarea este rapid (20-20 zile). Principalele brnzeturi din aceast grup sunt: brnzeturi tip telemea brnzeturi tip Limburg sau Romadur (maturarea coagulului se face sub influena microorganismelor Bactrium Linens) brnzeturi cu mucegaiuri nobile (Penicillium Roqueforti, Penicillinium Camemberti)
brnzeturi noi la care se aplic nclzirea a doua Brnzeturi cu past semitare. Aceste brnzeturi au coninut mai redus de ap, ntre 40 i 50%, n comparaie cu brnzeturile cu pasta moale, iar din punct de vedere tehnologic coagulul obinut n prima faz este mrunit pn la mrimea bobului de gru, apoi se aplic nclzirea a doua la temperatura de 3846oC, formarea i tierea calupurilor sub zer, introducerea n forme i presarea cu o for crescnd (110kgf/kg brnz). Caracteristici de calitate fizico-chimice ale brnzeturilor cu past semitare Tabel 2.10 Caracteristici Ap % Grsime, S.U., % Proteine, % Sare, % Cupru, Arsen i Plumb 45-50 35-45 20-30 2-3 n dozele admise Valoarea
Sursa: Diaconescu I. Merceologie alimentar, p.335 Brnzeturi cu pasta tare. Aceste brnzeturi prezint unele particulariti tehnologice, respectiv coagularea laptelui se face cu cheag (maia, culturi) la temperatur ridicat, 32-34oC, timp de 20-30 minute, dup care coagulul este mrunit pn la dimensiunea bobului de mei; apoi se elimin o parte din zer i se trece la nclzirea a doua la 50-56 oC; brnza se introduce n forme i se preseaz progresiv, de la 4-5 kgf/kg la 15kgf/kg brnz. Urmeaz srarea i maturarea care dureaz ntre 4 i 16 luni. Sortimentul brnzeturilor cu past tare cuprinde: brnzeturi tip Emmenthal (Schwaitzer, Mureana); brnzeturi tip Cedar; brnzeturi tip Parmezan; brnzeturi tip Pecorino;
Brnzeturile topite se obin prin topirea brnzeturilor fermentate sau proaspete cu adaos de lapte praf, unt sau smntn, n prezena srurilor de topire. Brnzeturile topite pot fi fr adaosuri sau cu diferite adaosuri, afumate sau neafumate. Proprietile organoleptice i fizico chimice ale brnzeturilor topite sunt prezentate n tabelul urmtor. Proprieti ale brnzeturilor topite
Tabel 2.11 Proprieti Proprieti organoleptice -aspect exterior
Brnzeturi topite Suprafaa neted, lucioas, fr coaj i fr mucegai, la cele afumate suprafa neted, uscat Past curat, fin, omogen, cu culoare albgalbuie Moale sau elastic Plcut, caracteristic, potrivit de srat, fr miros sau gust strin
-aspect interior
-consisten -miros i gust Proprieti chimice -grsimi -substana uscat -ph
20-60 30-44 5-6
Cacavaluri. Cunoscute sub denumirea de brnzeturi oprite, cacavalurile se obin prin oprirea caului n prealabil maturat, care apoi este supus din nou maturrii. Caracteristicile de calitate fizico-chimice ale cacavalurilor Tipuri de cacaval Dobrogea lapte de oaie Penteleu lapte de vac Dalia lapte de vac Teleorman lapte amestec Scele lapte de oaie
Tabel 2.12 Cacaval
Grsime S.U.,%min Ap, % max. Proteine, % min. NaCl, % max.
46
38
45
43
50
43 23
56 23
44 22
45 25
43 19
3,5
3,5
3,5
Sursa: Diaconescu I. Merceologie alimentar, p.338 Cacavalurile prezint unele particularitri n ambalare generate de mrime, form, consisten, existena parafinei la exterior i condiiile de transport. n primul rnd ambalajul trebuie s asigure protecia mecanic, dar i protecia fa de unii factori de mediu (umiditate, praf, microorganisme etc.). Dac transportul la magazin se face cu mijloace de transport frigorifice sau izoterme roile de cacaval se trec n lzi de lemn sau de material plastic, acoperite cu hartie de ambalaj sau folie de material plastic, aezate pe grtare de lemn, curate, acoperite cu hrtie, n coloane de max. 6. Marcarea cacavalurilor se face pe suprafaa lateral teit, vizibil, prin tampilarea cu tu alimentar menionndu-se: marca, societatea comercial, denumirea produsului, data fabricaiei, numrul de ordine al seciei. Ambalajele pentru desfacere, respectiv eticheta, trebuie s menioneze: marca net, coninutul de grsime S.U., procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (afumare), termenul de valabilitate. Pstrarea cacavalurilor se face n spaii frigorifice, dezinfectate curate la temperatura de +2+8oC sau n depozite la temperaturi de max. 14 oC i umiditatea relativ a aerului de 8080%. Coloanele de cacaval neambalate (n hrtie) se depoziteaz pe rafturi, fr a fi desfcute. Termenul de valabilitate este n funcie de temperatura de pstrare i de integrarea roilor (preambalare n buci), de sortiment.
Destinatia ofertei de lapte
Destinatiile ofertei de lapte n anul 2000 n anul 2000 destinaiile ofertei de lapte din producia total au fost: consum tehnologic (11,72%); consum familial (38,3%); direct pe pia (28,22%); uniti specialiazate (21,76%). Fa de anul 1999, n 2000 s-au nregistrat urmtoarele abateri relative ale destinaiilor ofertei de lapte. Consum tehnologic (-18,31%); Consum familial (+0,08%); Livrat direct pe pia (-10,46%); Livrat la uniti specializate (+15,78%).
Destinaiile ofertei de lapte n 2000

Uniti specializate 22%
Consum familial 38% Consum tehnologic 12%
Direct pe pia 28%
Ponderea importanta pe care o ocupa consumul familial in totalul ofertei de lapte certifica faptul ca o mare parte a exploatantilor de vaci pentru lapte produc pentru autoconsum si aceasta deoarece : efectivele sunt reduse si crescute in sistem dezorganizat ; pretul ofertei de procesator nu compenseaza efortul depus pentru realizarea productiei ;
producatorul nu are acces la credite cu dobanda subventionata pentru a marii numarul de vaci pentru lapte si implicit pentru a marii productia ; pretul mediu de valorificare a laptelui pe piata taraneasca este mult mai mare decat cel oferit de procesatori si , mai mult , plata se face cash in timp ce marea majoritate a firmelor de procesare nu platesc la preluare ci dupa o anumita perioada de timp , ba chiar cu frecvente intarzieri mai ales in sezonul de varf ; oferta de lapte este dispersata in cantitati foarte mici pe producator ceea ce face dificila preluarea acestuia , cu atat mai mult cu cat producatorul nu dispune de conditii pentru a stoca cantitatea de lapte pana la preluare . Cu toate acestea , livrarile la unitatile specializate au reprezentat in anul 2000 un procent de 21,76% din totalul ofertei de lapte , inregistrand o crestere importanta cu 15,78% comparativ cu anul 1999 . Aceasta crestere a livrarilor catre unitatile specializate s-a realizat mai ales in defavoarea consumului tehnologic , care a inregistrat o scadere fata de anul 1999 cu -18,31% . Cresterea livrarilor catre unitatile specializate a fost determinata in principal de : nevoia de capital a producatorilor agricoli ; aparitia pe piata a unor firme puternic capitalizate , care in scopul de a crea si de a-si asigura pe piata ofera preturi de preluare mai bune , precum si alte ajutoare cum ar fi : concentrate , medicamente , asistenta si tehnica veterinara . Destinatiile ofetei de lapte in anii 1997-2000 Tabel 2.13. Specificatii Consum tehnologic 1997 1998 1999 2000 Consum familial 1997 1998 1999 2000 Livrat direct pe pia 1997 Mii hl Mii hl Mii hl 8119 7626 7193 5875,8 21150 19971 19188 19204,9 14626 1743 1393 1320 1179 4844 4676 4490 4554 2955 2849 2330 2234 210,33 5825 6304 5681 567,7 4382 2081 1836 1673 1592,4 5919 5997 5672 5836,6 4309 1445 2067 1966 1001,2 4562 2994 3345 3138,7 2980 An Total Total Trim I Trim II TrimIII Trim IV
1998 1999 2000 Livrat uniti specializate 1997 1998 1999 2000 Sursa : M.A.A.
Mii hl
15903 15800 14147,8 10980 10100 9423 10910,2
3215 3047 2851 1999 2122 1918 2003
4633 4791 4182,7 3296 3041 2975 2504,4
5266 4094 3891,8 3128 2725 2907 2164,8
2789 3868 3221,9 2558 2209 1623 4237,5
Situatia existenta in sectorul laptelui nu poate decat sa ingrijoreze , mai ales operatorii din sectorul de prelucare , autoconsumului fiind generalizat de unde si caracterul de subzistenta al majoritatii exploatarilor familiale de crestere a vacilor de lapte . Pornind de la situatia inregistrata in prezent si , respectiv , avand in vedere lipsa unor orientari clare din ultima perioada de timp , privind dezvoltarea de ansamblu a economiei si a unor prognoze pe domenii si ramuri de activitate , pentru a realiza prognoze in sectorul productiei de lapte ar trebui sa se procedeze la efectuarea unor previziuni posibile ale principalilor factori de influienta ai acestora diferentei pe ipoteze si altermative ale dinamicii evolutiei generale . La previziunea estimata este necesar sa se aiba in vedere considerentele perioadei parcurse si necesitatea ca in viitorul apropriat mecanismele institutionalizate ale economiei de piata sa devina din ce in ce mai operationale , conjugate cu asigurarea creterii economiei si a stabilitatii macroeconomice . Totodata va trebui sa se tina seama de trendul consumului efectiv de lapte si produse lactate din perioada anterioara , rezultatele calitative ale cercetarilor de consum de asemenea produse , respectiv ale anchetelor integrate ale gospodariilor populatiei realizate de Institutul National de Statistica si Studii Economice , inclusiv a diferentierilor intre principalele segmente de menaje . {n baza analizelor critice a tuturor acestor date se pot lua in calcul urmatoarele considerente : constientizarea tuturor categoriilor de populatie privind nevoia de consum de lapte prin sublinierea valorii nutritive a acestuia si a stabilirii numarului optim de calorii raportat le efortul depus in procesul muncii si in activitatea de zi cu zi ;
imbunatatirea starii nutritionale a populatiei, care asigura eradicarea unor inbolnaviri cu maladii provocate de subalimentatie ; cresterea interesului populatiei pentru produsele de calitate superioara ; orientarea consumului spre produsele biologce naturale ; reducerea ponderii autoconsumului de lapte in gospodariile populatiei ; materializarea principiului potrivit caruia alimentatia constituie un factor de risc dar mai ales unul sanogen cu referire atat la starea de subnutritie cat si la cea de supraalimentatie . In functie de cele patru scenarii alternative de dezvoltare : ideal , moderat , pesimist si criza , elaborate de specialisti 17 s-a prognozat pentru perioada 2000-2020 urmatoarea situatie referitoare la evolutia efectivelor de taurine si vaci de lapte , respectiv a productiei de lapte .
Prognoza pe termen lung a evolutiei efectivelor de vaci si a productiei de lapte in Romania Tabel 2. 14 Specificatie UM 2005 2010 2015 2020
Varianta ideal
Taurine
Mii cap
3200
3300
3300
3500
Vaci de lapte
Mii cap
1800
1900
1900
1900
Productie de lapte * Varianta moderat Vaci de lapte Taurine
Mii hl
52
56
65
75
Mii cap Mii cap
3200
3300
3300
3500
1800
1900
1900
1900
Productie de lapte Varianta pesimist Vaci de lapte

*
Mii hl
52
55
60
70
Taurine
Mii cap Mii
3200
3300
3300
3500
1800
1900
1900
1900
cap Productie de Lapte Varianta de criz Vaci de lapte

*
Mii hl
52
55
60
65
Taurine
Mii cap Mii cap
3200
3300
3300
3500
1800
1900
1900
1900
Productie de lapte * Sursa : preluarea date IEA
Mii hl
52
55
55
62
_______________________
*
D. Gavrilescu, D. Giurc Economie Agroalimentar, Ed. Expert, Bucureti 2000
J, D. Jula, N., Ailenei, D.Grboveanu A. Economia dezvoltrii, Editura Viitorului Romnesc, Bucureti.
2.3 Sistemul de preturi la lapte si produse lactate
{ntr-o economie de piata, deschisa, mecanismele de formare a preturilor au la baza legile cererii si ofertei de bunuri si servicii. Formarea pretului este rezultatul unei multitudini de factori interni si externi pietei. Factorii interni se impart in doua categorii: - din partea cererii : utilitatea bunurilor aduse pe piata; puterea de cumparare a populatiei; nevoile cumparatorilor; structura cererii. - din partea ofertei : costurile unitare ;
pretul bunului respectiv pe alte piete ; abilitatea intreprinzatorului si capacitatea lui de a obtine un profit cat mai mare ; structura ofertei etc. Factori externi sunt urmatorii : interventia indirecta guvernamentala pe linia reducerii sau sporirii ofertei si cererii pentru a asigura buna functionare a mecanismului pietei ; masurile specifice adoptate de stat pentru a asigura unele echilibre social economice (pe piata muncii, pentru protectia producatorilor agricoli etc.) ; comportamentul unor mari organizatii economice de tip monopolist. Evolutia preturilor laptelui si produselor lactate a urmat aceeasi traiectorie pe care s-a inscris sistemul preturilor din sistemul agroalimentar. Asfel, intervalul 1990-1996 a fost dominat de un control al statului asupra preturilor, motivat de acordarea unor subventii care sa contribuie la relansarea productiei si asigurarea unei protectii sociale. Din 1997, politicile de preturi si sustinere a sectorului agricol s-au modificat radical. Momentul cel mai important si cu impact maxim l-a constituit liberalizarea completa la toate produsele agroalimentare inclusiv a celor aflate pana atunci sub control (paine, lapte). Din anul 1998 preturile au tendinta de a creste intr-un ritm superior inflatiei, exceptie facand lunile de vara, cand cererea de produse lactate este mai scazuta (Tabel nr. 2.15)
Pretul mediu de prelucrare al laptelui de vaca si bivolita la unitatile de procesare a laptelui lei/litru STAS (3,5 % grasime) Tabel 2.15 Anul 1996 1997 1998 1999 2000 589 1014 1643 1987 2618 450 904 1562 1941 2409 578 1054 1681 1862 2420 643 1006 1595 1906 2509 652 1231 1719 2237 3132 Total Trim I Trim II Trim III Trim IV
Sursa : CNS ; Calculatie IEA
Din datele furnizate de Institutul National de Statistica, indicele preturilor de consum pentru lapte si produse din lapte a crescut in luna octombrie 2001 cu 3,1% fata de luna septembrie 2001 si cu 19,4% fata de decembrie 2000. Pentru laptele de vaca indicele preturilor a crescut in octombrie 2001 cu 3,8% fata de septembrie 2001, cu 16,7% fata de decembrie 2000 (Tabel nr. 2.16)
Indicii preturilor de consum la lapte si produse lactate in luna octombrie 2001 Tabel nr. 2.16 Produse Lapte si produse lactate Din care : Lapte- total Din care: Lapte de vaca Branza -total Din care: Branza de vaca (telemea) Branza de oaie (telemea) Unt Sursa: INSSE 13 102,1 113,4 118,3 72 104,3 116,4 122,6 72 105,0 119,0 128,1 191 57 103,8 104,7 116,7 117,7 133,6 125,3 57 102,4 120,5 130,8 Coeficient de pondere 454 Octombrie 2001 in % fata de : Septembrie 2001 103,1 Decembrie 2000 119,4 Octombrie 2000 128,7
Pretul mediu de vanzare la lapte dulce pe piata taraneasca, in luna septembrie 1998 fata de luna septembrie 1997, a crescut cu 45% datorita : scaderii ofertei de lapte si produse lactate ; cresterii costurilor de productie. {n anul 1999, preturile medii anuale la lapte si produse din lapte vandute pe piata taraneaca au avut o evolutie ascendenta .(Tabel 2.17)
Cresterea acestor preturi a avut loc intr-un ritm mai mic decat cel inregistrat in anii anteriori. La sfarsitul anului 2000 pretul platit fermierului pentru un litru de lapte materie prima cu 3,5% grasime era cuprins intre 4000 si 4500 lei.
Preturile medii anuale la produsele din lapte vandute pe piata taranesca Tabel 2.17 Produsul Lapte dulce Branza telemea vaca Branza proaspata vaca Branza de oaie Sursa :CNS Lei/l Lei/kg. Lei/kg. Lei/kg. 1103 6897 5632 4448 2234 15068 12734 10297 3257 19787 15757 24042 4055 22069 18328 26884 UM 1996 1997 1998 1999
{ncepand cu anul 2000, prin Ordonanta de Urgenta nr. 219 din decembrie 1999, privind Programul National pentru |aranime, guvernul revine la sprijinul pentru producatorul de lapte, prin atribuirea gratuita a cate patru cupoane pe cap de animal, tuturor persoanelor fizice, societati agricole, societati comerciale cu capital privat, care cresc si exploateaza vaci sau bivolite de lapte. De asemenea, pentru compensarea pierderilor producatorului, guvernul a mai dispus sustinerea pretului de achiztie al laptelui materie prima in valoare de 500 lei pe litru de lapte, tuturor producatorilor care livreaza lapte unitatilor specializate. Echilibrarea balantei cerere oferta la lapte in cazul nostru avand la baza cresterea veniturilor populatiei si implicit a puterii de cumparare va fi posibila prin : instituirea unui cadru macroeconomic institutional si stabil, esential pentru reforma agricola ; inlaturarea ineficientelor pietei si infiintarea de instutuii adecvate de finantare rurala ; creerea infrastructurii de piata si a unui mediu economic competitiv necesar stabilirii unor legaturi solide intre producatori si consumatori ; promovarea transparentei in implementarea politicii agroalimentare.
* Manual de Economie Politica, Editura Economica, Bucuresti, 2000
Capitolul III :
DIAGNOZA ACTIVIT~|II S.C. DELTALACT S.A. TULCEA
Prezentarea S.C. DELTALACT S.A. Tulcea
Societatea Comerciala DELTALACT S.A. Tulcea are o vechime de peste 50 ani in domeniul prelucrarii laptelui in diverse produse lactate. Initial societatea a functionat in subordinea {ntreprinderii de Colectare si Industrializare a Laptelui Constanta, avand in orasul Tulcea un centru de prelucrare a laptelui. {n anul 1965, odata cu reampartirea administrativ - teritoriala a tarii, cand a luat fiinta judetul Tulcea, unitatea a functionat in cadrul Combinatului de Industrie Alimentara Tulcea. Devine intreprindere de sine statatoare in anul 1971, odata cu construirea Fabricii de Produse Lactate din orasul Tulcea. {n anul 1977 , unitatea isi extinde capacitatea de productie si gama sortimentala prin construirea unei hale de branzeturi in saramura (telemea, cascaval) cu depozite de maturare, sarare si refrigerare si a unei sectii de fabricare a inghetatei cu depozit de congelare. {n anul 1985 se realizeaza o sectie de fabricare a untului, iar totodata s-au extins si utilitatile (retele si instalatii frigorifice, retele termice, apa-canalizare, energie electrica). La data de 10.06.1992 a luat fiinta S.C. DELTALACT SA Tulcea, organizata ca societate comerciala pe actiuni. Societatea functioneaza in prezent in fosta Fabrica de Produse Lactate Tulcea, este principalul si cel mai mare punct de lucru, functioneaza 365 zile / an si produce intreaga gama sortimentala de produse lactate. Unitatea are o capacitate instalata de prelucrare de maxim 40.000 litri/zi. Pe langa aceasta fabrica S.C. DELTALACT SA, a mai cumparat: Fabrica de branzeturi din orasul Babadag situata la 36 km de orasul Tulcea. Principalul obiect de activitate este fabricarea branzei telemea, unitatea avand o capacitate de productie de 10.000 l/zi ;
Fabrica de cascaval din localitatea Mihail Kogalniceanu, situata la 20 km de orasul Tulcea. Are ca profil fabricarea cascavalului din lapte de vaca si oaie, iar capacitatea de productie este de 10.000 l/zi. Este in conservare din anul 1993. Sectia de prelucrare lapte din comuna Topolog, situata la 60 km de sediul societatii, cu o capacitate de productie de 4.000 l/zi, functioneaza in perioada aprilie noiembrie si produce branza telemea ; Depozitul de branzeturi situat in localitatea Baia situat la 50 km de loc. Tulcea. Are o capacitate de depozitare a branzeturilor(cascaval, telemea) de 420 tone. Este in conservare din anul 1993. Centrul de prelucrare lapte din loc. Macin situat la 85 km. de sediul societatii si are ca profil fabricarea branzei telemea. Are o capacitate de productie de 6000 l/zi. Este in conservare din anul 2002. Principalele motive de intrare in conservare a acestor puncte de lucru sunt date de vechimea utilajelor si implicit cheltuielile mari de intretinere a cestora. Societatea are in patrimoniul propriu si trei magazine de prezentare si desfacere a produselor din lapte in municipiul Tulcea. Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare Capitalul social la data infiintarii societatii in iunie 1992 a fost de 69.896 mii lei, iar in luna septembrie 1994 capitalul social a fot majorat la 3.486.000 mii lei, data de la care acesta nu a mai suferit modificari. {n anul 1998 societatea s-a privatizat integral, asfel incat in prezent structura actionarului se prezinta astfel: - SC FORUM SRL detine un procent de 39,88382% din actiuni; - SC STILVA-PRODCOM SRL- detine un procent de 17,61188% ; - SIF MOLDOVA detine 16,07358% din actiunile societatii ; - Persoane juridice detin un procent de 0,02968% din actiunile soietatii ; - Persoane fizice - detin un procent de 26,40204 din actiunile societatii.
3.2 Diagnoza manageriala
Conducerea executiva a societatii se face de catre manager, iar conducerea operativa se exercita de catre directorul tehnic si directorul economic. {n societate se practica un management strategic, care porneste de la evaluarea judicioasa a pietei prezentate si potentialul societatii, privind constituirea unei viziuni de viitor si definirea obiectivelor strategice corecte. La aceasta data se poate vorbi de o conducere stabila, o echipa unita, adecvata la particularitatile societatii, ceea ce conduce la o buna circulatie a deciziilor si transmiterea acestora. Structura organizatorica este de tip ierarhic functional, fiind alcatuita din compartimente operationale si functionale. Diviziunile structurale au fost stabilite pe baza criteriului functional, fiecare fiind specializata in realizarea unei activitati sau grupe de activitati. Se constata ca structura organizatorica existenta corespunde scopului si obiectivelor societatii, asigura incarcarea rationala si completa a personalului si este flexibila, putand fi adaptata unor obiective noi. Se remarca o buna utilizare a factorului timp, reflectand preocuparea conducerii pentru organizarea corespunzatoare a productiei si a muncii in societate. Fiecare amplasament are o structura organizatorica proprie, fiind condusa de un sef de sectie. Societate comerciala are : plan propriu, incheie contracte directe cu beneficiarii, are cont la banca, beneficiaza de credite bancare, are relatii directe economice, financiare si juridice cu diverse regii autonome, societati comerciale, firme si alte forme de organizare de stat, independente sau profesionale din tara.
Diagnoza tehnica si tehnologica
Socitatea Comerciala DELTALACT S.A. dispune in prezent de : trei unitati de productie amplasate pe raza judetului Tulcea. Fabrica de produse lactate Tulcea ; Fabrica de branzeturi Babadag ;
Fabrica de cascaval Mihail Kogalniceanu. Trei centre de prelucrare neindustriale profilate pe productia de branzeturi in saramura. Centrul Macin ; Centrul Topolog ; Centrul Daieni.
Capacitatea anuala de productie si gradul de utilizare Tabel 3.1 Societate U/M Capacitatea de productie Capacitatea realizata in anul 2001 Produs Fabrica de produse lactate Tulcea -Lapte consum -Produse lactate proaspete -Unt masa 65% grasime -Branzeturi -{nghetata Fabrica de branzeturi Babadag -Branzeturi in saramura Fabrica de cascaval M. Kogalniceanu -Branzeturi pasta oparita Centrul Topolog -Branzeturi in saramura Centrul Macin -Branzeturi in saramura Centrul Daeni -Branzeturi in saramura Sursa : S.C. DELTALACT S.A. tone 50 10 20 tone 220 160 73 tone 120 70 58 tone 300 tone 500 60 21 hl. hl. tone tone tone 35.000 55.000 500 420 470 6.000 11.000 40 90 36 17 20 8 21 9 Grad de utilizare %
Din datele prezentate rezulta ca Fabrica de produse lactate Tulcea prezinta cel mai complex profil de fabricatie, dispunand de singurele capacitati de productie pentru unt si ingheata ale S.C. DELTALACT S.A. De asemenea, tot aici se poate fabrica intreaga gama de produse lactate proaspete si dispune de capacitati de depozitare pentru produsele congelate din cadrul societatii. Dotarea cu echipamente si tehnologia utilizata determina in mare masura nivelul costurilor de productie si in final, volumul profitului obtinut sau prevazut a se obtine. Lipsa eforturilor investitionale in directia unor actiuni de modernizare si retehnologizare care sa permita promovarea unor produse noi, atractive si competitive pe piata, chiar in conditiile dificile generate de lipsa de materii prime, se constituie intr-o alta cauza a acoperirii capacitatilor la cca. 35% din capacitatea totala a unitatii. Tehnologia de prelucrare a laptelui in vederea realizarii produselor aflate in nomenclatorul de fabricatie al S.C. DELTALACT S.A. sunt clasice : Instalatii de pasteurizare lapte cu o capacitate de 5000 litri/ ora, din productia interna, dotate in anii 1977-1980, cu o uzura fizica de 70-80% ; Instalatie de pasteurizat smantana cu o capacitate de 2.500 litri/ora, din productia interna, achizitionata in anul 1982, cu o uzura fizica de 25-30% ; Masina de imbuteliat lapte la pungi Polipak- productie RDG, cu o capacitate de 3000 l/ora, achizitionata in anul 1989,cu o uzura fizica de 15-20% ; Masina de ambalat unt de masa in pachete tip ,,NAGEMA, achizitionata in anul 1990, avand gradul de uzura de 25-30 % ; Instalatie de produs inghetata, cu o capacitate de 2 tone, din productia interna, in dotare din anul 1977, cu nivel tehnic foarte scazut ; Cazane inchegat lapte, cu o capacitate de 800 litri cu care sunt dotate centrele de productie. {n majoritate, utilajele din dotarea societatii, sunt clasice cu o tehnologie greoaie de fabricatie, care au o uzura fizica si mai ales morala ridicata raportata la nivel tehnic curent pe plan mondial. Fluxul tehnologic din cadrul Fabricii de Produse Lactate Tulcea cuprinde urmatoarele faze (Anexa 4,5,6) :
Referitor la calitate, unele produsele fabricate in aceasta societate se incadreaza in parametrii fizico-chimici si microbiologici prevazuti de standardele in vigoare, astfel : produse lactate proaspete din clasa specialitati si clasa superioara : smantana dulce pentru frisca 32% grasime, branza grasa, iaurt tip G ( 2,8% grasime), iaurt de oaie (6% grasime), iaurt cu arome de fructe. Ponderea cantitatilor din aceste produse este de 75% din totalul produselor lactate prospete realizate. - branzeturi din clasa specialitate si superioara : telemea de Medgidia, ponderea cantitatilor realizate este de circa 30% din cantitatea totala realizata; - lapte de consum cu 1,8 grasime s-a realizat integral. {n ultimii ani s-a inteprins foarte putin pe linia dotarii moderne sectiilor de productie. {n anul 1995 societatea a fost dotata cu o masina pentru ambalat PCK-Pack 520 (iaurt, smantana fermentata, chefir) in pahare de 200 grame cu inchidere prin termosudare. {nchiderea prin termosudare cu aceeasi masina se realizeaza si la produsul branza cu smantana tip ,,Fagaras . De asemenea unitatea a achizitionat o masina de ambalat sub vid prin termosudare tip ,,Multivac, pentru ambalat roti si portii mici de cascaval si branza proaspata de vaca.
Concluzii privind diagnosticul tehnic si tehnologic
Identificarea punctelor forte: Societatea dispune de mijloace fixe care sunt in functiune; Amplasamentele societatii sunt in zone cu mari posibilitati de a produce materia prima laptele; Fiecare amplasament are toate utilitatile necesare, centrale termice si frigorifice proprii. Identificarea punctelor slabe: Gradul de uzura fizica si morala a mijloacelor fizice este ridicat, fiind necesara retehnologizarea.
3.4 Diagnoza resurselor umane si gradul lor de utilizare
Dintre resursele intreprinderii, potentialul uman este factorul primar al productiei , acesta avand rol activ si determinant: el asigura antrenarea celorlalti factori in procesul de productie si pe aceasta baza rezulta combinarea si utilizarea eficienta a acestora. Asigurarea cu forta de munca reprezinta o preocupare principala a oricarui agent economic, fiecare urmarind o structura adecvata a personalului astfel incat sa corespunda cerintelor actuale ale pietei (cu privire la concurenta) care cere ca in produsele realizate unitatea economica sa includea cat mai multa tehnologie si forta de munca inalt calificata, astfel putand rezista pe piata. Astfel, in tabelul urmator vom prezenta evolutia si structura personalului angajat la S.C. ,,DELTALACT S.A. Tulcea in perioada 1999-2001.
Evolutia si structura personalului angajat la S.C. DELTALACT S.A. in perioada 1999-2001
Tabel 3.2 Nr. crt 1
Specificare
Anii 1999 2000 2001
Diferenta 2001/1999 Absoluta % 2001/2000 Absoluta %
Structura in functie de participarea efectiva la procesul de productie
197
188
140
-57
-28
-48
-25
1.1
Direct productivi, din care :
162
155
120
-42
-24
-35
-22
1.1.1 1.1.2
Maistri Muncitori, din care : Calificati Necalificati
5 157 132 25
5 150 123 27
5 115 87 28
-42 -45 +30
-27 -34 +12
-35 -36 1
-23 -29 3
1.2
Personal TESA, din care :
35
33
20
-15
-42
-13
-39
1.2.1
Cu studii superiore Cu stuii medii
14 31 197
16 27 188
13 17 140
-1 -14 -57
-07 -45 -28
-3 -10 -48
-18 -37 -22
Structura in functie de varsta:
2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 3.
intre 18-25 ani intre 26-35 ani intre 36-45 ani intre 46-55 ani peste 55 ani Structura in functie de sex :
21 94 26 32 24 197
26 79 38 28 17 188
32 56 25 18 9 140
+11 -38 -1 -14 -15 -57
+51 -40 0,3 -50 -62 -29
6 -23 -13 -10 -8 -48
18 -29 -34 -35 -47 -22
3.1 3.2
Femei Barbati
96 101
92 96
62 78
-34 -23
-35 -22
-30 -18
-32 -18
Sursa : Date DELTALACT prelucrate de autor Facand o analiza a personalului angajat la S.C. DELTALACT S.A. se observa ca aceasta a inregistrat o evolutie descendenta pe toata perioda analizata 1999-2001. Astfel, numarul persoanelor angajate a scazut de la 197 la 140 persoane in 2001, deci o scadere cu 57 de persoane, adica cu 28%. Scaderea ce mai spectaculoasa a inregistrat-o peronalul TESA in proportie de 42%, urmati de personalul muncitor cu o proporie de 27%. De remarcat este faptul ca numarul maistrilor a ramas constant in raport cu scaderile survenite in structura celorlalte categorii de angajati. Aceasta scadere se datoreaza in principal reducerii productiei la majoritatea sectiilor de fabricatie ca urmare a lipsei de materii prima, societatea fiind nevoita sa-si restranga o parte din activitatea desfasurata. Aceasta situatie a dus la disponibilizari din randul personalului angajat si in special din randul muncitorilor. Din analiza structurii componentei personalului se constata ca personalul TESA s-a mentinut in jurul nivelului de 15%, ceea ce poate fi apreciat ca nivel satisfacator pentru unitate. Din totalul personalulului TESA, ponderea cea mai mare o detine personalul cu studii superioare (peste 50%), ceea ce demonstreaza ca societatea are in structura sa personal bine
pregatit, care dispune de cunostinte de specialitate, cu rol hotarator in cresterea activitatii societatii si mai cu seama a eficientei acesteia. Din personalul muncitor, ponderea cea mai mare o detine categoria muncitorilor calificati, aceasta variind intre 70% in anul 1999 si 72% in anul 2001.
3.5 Diagnoza potentialului tehnico-productiv
O analiza a dinamicii si structurii patrimoniului are ca obiectiv stabilirea relatiilor dintre elementele petrimoniale si evidentierea modificarilor calitative in situatia: mijloacelor economice mai precis a mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante precum si a resurselor financiare, generate de activitatea interna a firmei si de interctiunea cu mediul exterior. Caracteristica dinamicii elementelor bilantiere presupune utilizarea marimilor absolute, dar si a marimilor relative, apeland in acest acop la surse informationale cum sunt: bilantul contabil, inclusiv Anexele la bilant. Pentru a evidentia modificarile intervenite in perioada 1998-2001 in marimea mijloacelor economice vom utiliza tabelul urmator:
Evolutia si structura elementelor de activ si pasiv la S.C. DELTALACT S.A. in perioada 1999 - 2001
-mii lei-
Specificatie
1999
2000
2001
Tab el 3.3 Nr crt 1 Active totale 1059055 1315210 1093859 348041 3,28 -16,83
din care: 1.1 Active imobilizate din care: 1.1. 1. Imobilizari corporale din care: Terenuri Cladiri Constructii speciale
2 6838528
3 6524831
3 6034482 -804046
2213510 -11,75 -490349 -7,5
6827331
6512706
6022357
-804974
-11,79 -490349
-7,52
1628843 2685049
4628843 3108057
1628843 2990331 3
305264
11,36
-117744
-3,78
544211
1232800 1058568
514357
94,5
-174232
-14,13
Masini, utilaje sI mijl. de transport Alte imobilizari corporale 1.1. 2 1.2 Imobilizari financiare Active circulante, din care : 1.2. 1 Materii prime, materiale consumabile, ob. de inventar, Semifabricate, prod. finite Stocuri, din care :
1884730
460225
266589
1618141
-85,85 -193636
-42,07
11197
12125
12125
928
8,28
3725780
6627272
4904111
1178331
31,62
1723161
-2,6
1902672
4999816
1781561
-121111
-6,36
3218255
-64,36
732802
754071
1015152
282350
38,53
261081
34,62
1020000
4070864
429826
-590174
-99,99 3641038
-89,44
1.2. 2
Creante, din care:
1129933
1253890
1413880
1283947
113,6
1159990
92,51
Furnizori-debitori Clienti sI conturi asimilate Alte creante 1.2. 3 Disponibilitati banesti, din care: Conturi la banci in lei Casa in lei Alte valori
118993 724488
74765 1130807
246696 2125905
127703 1401417
107,3 193,4
171931 995098
229,9 87,99
48466 931161
48318 373565
41279 708670
-7187 -222491
-14,82 -7039 -23,89 335105
-14,56 87,70
853146
267860
633352
-219794
-25,76 365492
136,4
72885 5130
79190 26515
56806 18512
-16079 13382
-22,06 -22384 260,8 5 -8003
-28,26 -30,18
1.3
Conturi de regularizare si asimilare total, din care : Cheltuieli inreg. in avans
26244
26244
1.4
Prime privind rambursarea obligatiunilor
Sursa:Date S,C. DELTALACT S.A.prelucrate de autor
Analizand dinamica elementelor patrimoniale, mai precis a elementelor activului bilantier cu rol de mijloace economice, avand la baza datele din tabelul alaturat putem sa tragem urmatoarele concluzii: Cum la dotarea tehnico-productiva a S.C. DELTALACT S.A. participa activele fixe, iar o parte din ele fiind chiar componente ale capacitatii de productie (linii de fabricatie, cladiri, etc.), de aici si concluzia ca prezinta un interes deosebit cunoasterea evolutiei si structurii acestora ( vezi datele tabelului nr. 3.4)
Evolutia si structura mijloacelor fixe la S.C. DELTALACT S.A. in perioada 1999-2001
-mii lei-
Specificatie
1999
2000
2001
Tab el nr. 3.4 Nr. Crt. 1 2 3 Terenuri Cladiri Constructii speciale 4 Masini, utilaje sI mijloace de transport 5 Alte imobilizari corporale 6 Active fixe totale Sursa : Date S.C.DELTALACT S.A. prelucrate de autor 6827331 6512706 6022357 -804974 11,7 -490349 74498 82781 78044 3546 4,75 -47,37 5,72 7,52 1884730 460225 266589 -1618141 85,8 -193636 1628843 2685049 544211 1628843 3108057 1232800 1628843 29903313 1058568 305264 514357 11,3 94,5 -117744 -174232 3,78 14,1 -42
{n perioada 1999-2001 activele totale ale unitatii au inregistrat o crestere cu 348041 mii lei , atingand o valoare de 10938593 fata de 10590552, aceasta crestere fiind in proportie de 3,28%. Cu toate acestea pe baza datelor din tabel putem afirma ca fata de anul precedent (2000) , mijloacele economice ale unitatii reflectate in activul acesteia au inregistrat o scadere de la 13152103 mii lei la 10938593 mii lei, adica au scazut cu 2213510 mii lei, deci intr-o proportie de 16,83%, ceea ce din punct de vedere economic si al capacitatii de productie atesta o incetinire a activitatii intreprinderii. Mijloacele fixe au cunoscut o scadere continua pe toata perioada analizata (1999-2001), scadere in proportie de 11,79 % adica cu 804974 mii lei, scaderea cea mai mare inregistrand-o masinile, utilajele si mijloacele de transport,care au scazut intr-o proportie de 85% adica cu 1618141 mii lei. Aceasta scadere se datoreaza faptului ca majoritatea masinilor, utilajelor de fabricatie, mijloacelor de transport, care concura la buna desfasurare a activitatii de productie si desfacere, sunt invechite, depasite din punct de vedere al performantelor economice, cu un grad ridicat de uzura fizica si morala ; unitatea investind foarte putin in retehnologizarea mijloacelor fixe, multe dintre ele avand o durata de functionare de peste 20 de ani, iar in unele sectii de productie fluxul tehnologic de fabricare a unor produse lactate proaspete (cum este cascavalul de exemplu) se executa manual. Cladirile si constructiile speciale, cu toate ca pe parcursul perioadei analizate 1999-2001 au inregistraat o crestere, in cazul cladirilor cu 305264 mii lei, adica au crescut cu 11,36%, iar constructiile speciale au crescut de la 5421 mii lei la 10585 mii lei, adica cu 94%, in anul 2001 au inregistrat o scadere fata de anul 2000 cu 117744 mii lei. Aceasta scadere inregistrata la finele anului 2001 se datoreaza in principal diminuarii activitatii sau intreruperii acesteia la unele sectii de productie din lipsa materiei prime laptele.
Evolutia si structura activelor circulante la S.C. DELTALACT S.A. in perioada 1999-2001 -mii leiSpecificatie 1999 2000 2001 Diferenta 2001/1999 Absoluta % 2001/2000 Absoluta %
Tab el 3.5 Nr. Crt. 1 Materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar 2 Semifabricate, produse finite 3 4 5 Marfuri Ambalaje Creante sI decontari 6 Disponib. banesti in cont si casa 7 Total active circulante Sursa : Date S.C.DELTALACT S.A. prelucrate de autor 3725780 6627272 4904111 1178331 31,6 1723161 -26 931161 373565 708670 -222491 -23,8 335105 87,7 134993 14877 1129933 162949 162949 1253890 328335 328335 2413880 193342 -6629 1283947 142,2 44,5 113,6 1020000 4070864 429826 -590174 -99,9 3641038 165386 -36,8 1159990 101,4 -30,8 92,5 -89,4 732802 754071 1015152 282350 38,5 261081 34,6
Din tabelul de mai sus se observa ca desi pe parcursul periodei analizate activele circulante au inregistrat o crestere de la 3725780 mii lei la 4904111 mii lei, deci cu 1178331 mii lei, adica cu 31,26%, acestea au inregistrt in anul 2001 fata de anul 2000 o scadere cu 26%, adica cu 1723161 mii lei. Cu toate ca unitatea intampina greutati in ceea ce priveste aprovizionarea cu materii prime, materiale consumabile, stocurile cu asemenea produse au crescut in perioda de analiza cu 282350 mii lei, adica cu 38,53%, in comparatie cu valoarea stocurilor totale ale unitatii care in
perioada 1999-2001 au inregistrat o diminuare de la 1902672 mii lei la 1781561 mii lei, adica cu 6,36%, atingand in anul 2001 o evolutie nefavorabila, reflectata in scaderea cu 64,36% fata de anul 2000. La aceasta scadere au contribuit in cea mai mare parte semifabricatele si produsele finite care au inregistrat in toata perioada analizata o scadere continua. Astfel, de la 1020000 mii lei au scazut in 2001 la 429826, deci cu -590174 mii lei sau procentual cu 99,99%. Aceasta scadere are la baza printre altele : diminuarea gradului de utilizare a capacitatii de productie ceea ce a dus la scaderea productiei si la inchiderea sau conservarea unor sectii. {n ceea ce priveste creantele, acestea au inregistrat cresteri de la 1129933 mii lei in 1999 la 2413880 mii lei cat s-au inregistrat in 2001, deci au crescut cu 1283947 mii lei sau 113,63 %, de unde rezulta faptul ca unitatea intampina greutati din partea clientilor in ceea ce priveste recuperarea drepturilor sale banesti rezultate din vanzarea pe credit a produselor care fac obiectul activitatii sale . Din tabel se poate observa ca disponibilitatile banesti ale unitatii aflate in conturi la diferite banci sub forma depozitelor curente sau de disponibil, precum si a numerarului din casieria intreprinderii cat si alte valori financiare, au inregistrat o scadere de la 931161 mii lei la 708670 mii lei in 2001, deci cu 222491 mii lei sau cu 23,89%, cu toate ca in 2001 valoarea disponibilitatilor banesti a inregistrat o crestere cu 87,70% fata de anul 2000, ceea ce se apreciaza ca fiind un fenomen pozitiv. Capitalul social a inregistrat o evolutie constanta, nemodificandu-se pe tot parcursul perioadei analizate, intocmai ca si capitalul subscris varsat.
3.6 Analiza activitatii financiare la S.C.DELTALACT S.A. TULCEA
Gradul de performanta atins de o intreprindere depinde forte mult si de calitatea gestiunii economico-financiare a activitatii acesteia in conditiile unei inzestrari tehnice optime si a organizarii rationale a muncii si a productiei. Efectele unei bune gestionari se resimt cel mai rapid asupra activitatii financiare cu repercusiuni asupra activitatii de productie si comercializare a produselor.
Potentialul financiar se determina cu ajutorul indicatorilor de bonitate financiara, care au rolul de a masura performanta economica a intreprinderii, iar pentru determinarea acestora este nevoie de o serie de date din bilant sau alte evidente contabile ale societatii. Avand la baza indicatorii economico-financiari si de eficienta la S.C. DELTALACT S.A. si utilizand relatiile de calcul specifice indicatorilor de bonitate s-a obtinut sistemul de indicatori prezentat in tabelul nr. 3.6 : Tabel nr.3.6 Nr. crt 1 Rata lichiditatii generale 2 Rata lichiditatii imediate 3 Rata solvabilitatii Generale 4 Rata datoriilor Rd=Total datorii/Total active * 100 0,21 21% 5 Solvabilitatea financiara 6 Rata autonomiei financiare 7 Gradul de indatorare 8 Viteza de rotatie a Vrs=CA/Stocuri stocurilor 9 Rotatia activelor circulante 10 Rotatia activului total in CA RatCA=CA/Total activ 1,98 1,05 2,68 RaCA=CA/Active circulante 5,64 2,17 5,98 1,10 2,88 1,64 Raf=Capital propriu/Capital permanent * 100 Gi=Pasive total/Capital propriu 1,27 1,56 0,12 0,81 0,64 0,78 Sf= Capitaluri proprii/CA 0,39 0,36 36% 0,58 0,21 21% 0,29 Rli=(Active circulante-Stocuri)/ Obligatii curente Rsg=Active totale/Obligatii curente 5,71 2,84 4,62 0,98 0,34 1,32 Rlg=Active circulante/obligatii curente 2,01 1,43 2,07 Specificatii Relatia de calcul Nivel indicator 1999 2000 2001
11
Rotatia activelor fixe
RafCA=CA/Active fixe
3,07
4,49
2,39
12
Rata rentabilitatii financiare
Rrf=Porfit net/Capital propriu * 100
4,88 16%
3,26 3,3% 5,28
0,4 5,6% 5,60
13
Rata rentabilitatii economice
Rre=Profit brut/Capital permanent *100
15,64
14
Rata rentabilitatii activelor totale
Rrat=Profit brut/CA * 100
7,87
4,81
2,09
15
Rata rentabilitatii veniturilor
Rrv=Profit brut/CA * 100
7,87
4,81
2,09
16
Rata rentabilitatii generale
Rrg=Profit net/Cheltuieli totale * 100
3,99
0,95
1,06
Pe baza datelor din tabelul nr. 3.6 se desprind urmatoarele concluzii: a. - Rata lichiditatii generale care face parte din grupa Indicatorilor de lichiditate care arata daca unitatea respectiva are sau nu disponibilitati pentru plata la termen a datoriei a inregistrat urmatoarele valori in perioada de calcul 1999-2001: Astfel Rlg a inregistrat sn anii 1999 sI 2001 valori > 2, adica 2,01 respectiv 2,07, ceea ce demonstreza ca unitatea are o situtie financiara buna, care permite plata datoriilor. {n anul 2000 Rlg a inregistrat o valoare de 1,43 ceea ce semnifica o situatie financiara satisfacatoare a societaii. - Rata lichiditatii imediate (Rli) a inregistrat in anul 1999 o valoare de 0,98> 0,65, ceea ce face ca unitatea sa dispuna de o situtie financiara satisfacatoare. {n anul 2000 rata lichiditatii imediate (Rli) are o valoare de 0,34<0,65, ceea ce implica faptul ca intreprinderea are o situatie financiara nesatisfacatoare, care nu-i permite plata datoriilor la termen. {n anul 2001 Rli = 1,32> 0,65, de aici rezulta o situtie financiara buna pentru unitate. b. {n ceea ce priveste indicatorii de solvabilitate care scot in evidenta capacitatea de plata a unei intreprinderi, putem desprinde urmatoaarele concluzii : - Rata solvabilitatii generale (Rsg) a inregistrat in perioda 1999-2001 valori care atesta capacitatea de plata a societatii, aceasta putandu-si achita obligatiile fata de terti.
- Rata datoriilor (Rd) care reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a-si onora obligatiile fata de terti pe seama activelor sale. Nivelul satisfacator pentru intreprindere al Rd este intre 35% si 40%. Astfel, pe baza datelor din tabel reiese faptul ca in anii 1999 si 2001 Rd a inregistrat un nivel de 21%, ceea ce pentru societate reprezinta o situatie nefavorabila, aceasta neputandu-si onora la timp obligatiile fata de terti. {n anul 2000 nivelul inregistrat de Rd a fost de 36% ceea ce-i confera societatii capacitatea de plata a obligatiilor, se inregistreza o situatie satisfacatoare pentru unitate. - Solvabilitatea financiara (Sf ) a inregistrat in anii 1999 si 2001 valori de 0,39 respectiv 0,58 capitalul propriu detine o pondere corespunzatoare din totalul cifrei de afaceri a unitatii pe anii respectivi. {n ceea ce priveste anul 2000 , Sf a inregistrat o valoare de 0,29, insuficienta capitalului propriu de a detine o pondere cat mai importanta in CA. - Gradul de indatorare (Gi ) a atins in anii 1999 si 2000 valori de 1,27 respectiv 1,56, valori > 1, ceea ce indica faptul ca unitatea nu a putut sa-si realizeze o independenta financiara, recurgand la imprumuturi, credite, pentru a-si desfasura activitatea in conditii bune, creandu-si astfel obligatii fata de terti. {n anul 2001 Gi = 0,12 < 1, aceasta situatie creandu-i unitatii o anumita independenta financiara fata de capitalul strain. {n perioda analizata 1999-2001 indicatorii echilibrului financiar au inregistrat urmatoarele valori: - Rata autonomiei financiare (Raf) a inregistrat in anul 2000 un nivel de 64% care reprezinta un nivel normal pentru unitate, faa de anii 1999 si 2001 cand s-au inregistrat nivele de 81% respectiv 78%, ceea ce inseamna un grad ridicat de independenta financiara fata de diferite institutii din domeniu. - Viteza de rotatie a stocurilor a inregistrat valori supraunitare in toti anii analizati, ceea ce inseamnaa o situatie favorabila pentru societate.
Capitolul IV :
DIAGNOZA ACTIVIT~|II DE MARKETING A S.C. DELTALACT S.A. TULCEA
Piata S.C.DELTALACT S.A. 4.1.1 Piata componenta a mediului extern al firmei
O intreprindere, o firma indiferent de domeniul de activitate in care actioneaza, de dimensiunea sa, de gradul de specializare, nu poate functiona de una singura, ci intr-un cadru determinat de un ansmblu de factori si conditii ce alcatuiesc mediul sau extern. {ntreprinderea este considerata ca o ,,entitate de sine - statatoare, in care se obtin bunuri de un anumit fel prin antrenarea fortei de munca umane, care la randul ei actioneaza asupra obiectului muncii, in vederea atingerii scopului propus. Pentru aceasta este necesar sa se stabileasca un sistem de relatii cu celelalte firme din acelasi domeniu de activitate sau din ramuri diferite. Mediul in cadrul caruia functioneaza unitati economice de cele mai diverse profiluri este rezultatul conjucturii actiunii unui cerc larg si eterogen de factori. Astfel, prin activitatea dintr-o anumita ramura, intreprinderea insasi contribuie la constituirea unei anumite fizionomii a mediului si la dinamismul acesteia, in mod deosebit prin intermediul componentului economic al mediului. Privita din perspectiva marketingului, intreprinderea trebuie sa-si adapteze in permanenta activitatea sa la cerintele mediului in care functioneaza, performantele sale ulterioare reflectand tocmai aceasta capacitate de adaptare la fizionomia si mecanismul mediului sau extern. {ntreprinderea, firma trebuie sa dispuna de un sistem informational foarte dezvoltat pentru cunostere potentialilor clienti, concurenti, furnizori, a eventualelor posibilitati de patrundere pe noi segmente de piata. Mediul extern pune firma, deopotriva, atat in fata unor oportunitati cat si a unor primejdii, de care unitatea trebuie sa tina seama si sa se apere, elaborand in acest sens un set de masuri avand la baza informatii provenite din mediul extern. Potrivit opticii de marketing orice activitate economica trebuie indreptata in directia satisfacerii cerintelor efective si potentiale ale consumatorilor (utilizatorilor) cu maximum de eficienta. De aceea punctul de plecare in desfasurarea unei activitati economice trebuie sa-l constituie : cercetarea nevoilor de consum, a perspectivelor acestora, ingloband toate activitatile
care alcatuiesc ciclul economic complet al bunurilor economice si serviciilor si anume activitati ce se refera la conceperea si crearea (producerea) acestora si terminand cu comercilizarea lor pe piata. Toate aceste activitati vor fi raportate nevoilor, asigurandu-se o cat mai completa si eficienta satisfacere a lor. Relatia intreprindere piata trebuie privita ca un element de referinta a oricarei activitati economice, atat in etapa prealabila a elaborarii ,,Programului de actiune si anume stabilirea dimensiunilor si structura activitatii, cat si ulterior prin aplicarea in practica a elementelor programului si apoi, in procesul final al verificarii rezultatelor obtinute in urma materializarii obiectivelor stabilite. Piata este pentru intreprindere o sursa de informatii, teren de confruntare, ,,barometru al realizarilor efective si al sanselor viitoare, pe piata se manifesta nevoile societatii pentru bunuri si servicii care exprima cererea - precum si posibilitatile de satisfacere a acestora exprimate prin oferta. Piata nu trebuie considerata in mod automat ca ,,ceva ostil intreprinderii, actionand restrictiv fata de activitatea acesteia, asemenea situatii aparand numai atunci cand firma se indeparteaza prin activitatea ei de cerintele pietei din care face parte sau a segmentelor de piata in care urmareste sa patrunda sau sa se extinda. {n timp aceasta relatie privita prin optica marketingului a cunoscut o anumita evolutie, ce a avut efect rasturnarea raportului traditional intreprindere-piata. Daca in mod traditional intreprinderea producea (comerciliza) mai mult sau mai putin independent de cerintele reale ale pietei, incercand apoi sa se impuna pietei cu produsele (serviciile) sale, in viziunea actuala a marketingului intreprinderea trebuie sa produca si sa ofere pietei numai ceea ce se cere efectiv, astfel incat sa-si orienteze intreaga activitate in raport cu nevoile de consum manifestate pe piata. Orice intreprindere actioneaza pe piata in dublu sens : ca purtatoare a ofertei de diverse bunuri si servicii si a cererii de resurse materiale, financiare, umane necesare desfasurarii propriei activitati.
4.1.2 Locul S.C DELTALACT S.A. in cadrul pietei laptelui si produselor lactate
S.C DELTALACT S.A. Tulcea isi desfasoara activitatea in ramura industriei alimentre, fiind profilata pe prelucrarea laptelui si obtinerea produselor lactate. Piata acestei societati se inscrie in tipologia pietei bunurilor de consum alimentare lapte si produse lactate, iar ca zona geografica aceasta cuprinde in principal judetul Tulcea, judetele limitrofe si intr-o mai mica masura capitala- Bucuresti. Pordusele acestei societati sunt destinate in principal pietei urbane cu o populatie de 91.875 locuitori. Sub raport dimensional (cantitatile de marfuri vandute, volumul valoric al acestora, numarul de cumparatori), piata societatii este relativ restransa in principal datorita productiei mici pe care o realizeaza in raport cu posibilitatile de prelucrare. Aceasta situatie se datoreaza in primul rand scaderii resurselor de materie prima - lapte de vaca si oaie, ca urmare a diminuarii efectivelor de animale. {n acelasi timp trebuie sa se tina seama ca piata laptelui prezinta anumite caracteristici legate de actiunea factorilor naturali, sezonalitatea cererii si a ofertei si gradul ridicat de perisabilitate. {n ceea ce priveste evolutia vanzarilor de lapte si produse lactate, aceasta a cunoscut o anumita diferentiere pe principalele produse . Astfel, livrarile de lapte au inregistrat in anul 2000 o reducere fata de anul 1999. Aceeasi tendinta descendenta au inregistrat-o si celelalte produse din lapte : produsele lactate proaspete, untul, inghetata, branzeturile.
4.1.3. Piata de aprovizionare cu resurse materiale a S.C. DELTALACT S.A.
Resursele materiale reprezinta ansamblul bunurilor de natura materiala obtinute in urma unui proces de productie si a caror destinatie este un alt proces de productie in vederea obtinerii de noi bunuri sau servicii necesare satisfacerii consumului final. Aceste bunuri destinate desfasurarii corespunzatoare a procesului de productie din unitatile agrolimentare sunt diferentiate in functie de activitatea la care acestea participa. Astfel pentru productia alimentara- cea care valorifica si prelucreaza produsele agricole cele mai importante resurse materiale sunt : produsele agricole destinate prelucrarii (materia prima principala) ; materiale auxiliare ; ambalajele individuale ale produselor alimentare ; resurse energetice : carburanti, lubrefianti ;
instalatii de lucru (linii de fabricatie) ; mijloacele de transport. La nivelul unitatilor productive, asigurarea cu resurse materiale joaca un rol important, prin aceea ca aceasta contribuie la aducerea in unitate a unor resurse materiale de calitate in volum si structura adecvata, ceea ce se rasfrange pozitiv asupra unor indicatori eseniali (tehnicoeconomici) cum ar fi : gradul de utilizare a capacitatii de productie ; randamentele medii ; gradul de ocupare a fortei de munca ; consumurile specifice ; costurile de productie unitare ; calitatea produselor care se realizeaza cu respectivele resurse materiale. {n ceea ce priveste aprovizionarea fluxurilor tehnologice cu : materie prima, materiale, energie, combustibili, piese de schimb la S.C. DELTALACT S.A. , aceasta include urmatorele operatiuni : determinarea necesarului de mijloace de productie sub aspect cantitativ, calitativ si sortimental pentru asigurarea derularii normale a procesului de productie ; incheierea contractelor economice ; stabilirea masurilor de utilizare rationala si eficienta amijloacelor de productie prin aplicarea normelor progresive de consum si mentinera stocurilor in limitele strict necesare ; organizarea activitatii de receptie cantitativa si calitativa a resurselor materiale ; determinarea suprafetelor necesare de depozitre si stabilirea volumului optim de depozitare a resurselor materiale; optimizarea stocurilor; circulatia interiora a resurselor materiale si alimentarea optima a locurilor de munca. Furnizorii de la care societatea isi procura resursele materiale necesare desfasurarii activitatii pot fi clasificati astfel: de materie prima; de materiale; de utilitati si servicii.
{n ceea ce priveste asigurarea cu materie prima, aceasta se realizeaza in procent de numai 74% fata de program, inregistrand scaderi la toate centrele de colectare. Aceasta scadere se datoreaza in principal reducerii efectivelor de vaci de lapte atat la fostele IAS si CAP transformate in societati comerciale cat si la nivelul gospodariilor individuale. Scaderea drastica a efectivului de vaci de lapte se datoreaza in principal nu atat mutatiilor survenite in structura de proprietate cat ,mai ales, fenomenului de sacrificare necontrolata ce a urmat imediat dupa aplicarea legii fondului funciar si desfiinarea fostelor CAP-uri. Astfel, in judetul Tulcea efectivul vacilor de lapte numara la sfarsitul anului 2002 -15,6 mii capete, iar numarul ovinelor era de 214,5 mii capete, cu o evolutie usor descrescatoare. {n prezent S.C.DELTALACT S.A. colecteaza laptele materie prima de la urmatoarele surse : societati agricole de stat (fostele IAS-uri ); asociatii agricole ; gospodariile populatiei ; alte unitati agricole. Ponderea acestor unitati in cadrul volumului total de materie prima este urmatoarea : societati agricole de stat (fostele IAS-uri )- 12% asociatii agricole 6% gospodariile populatiei 80% alte unitati agricole 2% Din cele prezentate mai sus se observa ca ponderea cea mai mare este detinuta de gospodariile individuale care desi au in exploatare 1-2 vaci de lapte prin numarul lor mare reprezinta principalul furnizor de materie prima a societatii. {n ceea ce priveste colectarea laptelui de la gospodariile populatiei, aceasta se desfasoara in aproximativ 90 puncte de colectare pe raza judetului Tulcea. S.C. DELTALACT S.A. depune mari eforturi pentru asigurarea materiei prime laptele in vedere unei bune desfasurari a activitatii de productie, pentru folosirea la parametri optimi capacitatile de productie si forta de munca existenta in unitate.
Diagnoza concurentei
Relatiile de concurenta au la baza comportamentul agentilor economici care actioneaza in acelasi domeniu de activitate si care urmaresc maximizarea profitului pe seama utilizarii capitalului investit. Fiecare agent economic care isi desfasoara activitatea pe piata libera este preocupat ca aceasta sa fie cea mai copetitiva dintre toate, iar profitul sa fie cel mai bun. Manifestarea pe piata a competitiei asigura o serie de avantaje : piata competitiva permite mecanismului pretului sa reflecte nivelul cererii si al costurilor si astfel sa maximizeze folosirea eficienta a capitalului si altor altor resurse; competitia incurajeaza inovatia: tehnica, economica si manageriala, cu implicatii benefice asupra reducerii costurilor pe termen lung; piata concurentiala asigura consumatorilor o gama larga de produse si servicii de calitate superioara; repartizarea echilibrata a veniturilor, in sensul ca vor obtine profituri ridicate firmele si indivizii care se dovedesc a fi mai competitivi. Pozitia relativa a firmei in sectorul sau de activitate si consecventa sa pentru o profitabilitate de lunga durata este determinata de modul cum aceasta isi stabilestele ,,avantajele fata de concurenti. De aceea se impune o analiza detaliata a competitorilor care sa vizeze o serie de aspecte cum ar fi : produsele competitorilor ; distributia ; costurile puterea financiara ; organizarea ; abilitati manageriale. Aceasta analiza trebuie sa aiba in vedere atat concurentii potentiali cat si cei care pot sa apara in viitor. {n conditiile unei productii mult diminuate fata de anul 1990, deoarece se colecteaza cu cca. 70% mai putin, S.C. DELTALACT S.A. Tulcea se confrunta pe piata interna cu concurenta unor societati de profil din judet si din tara.
Cu toate ca S.C. DELTALACT S.A. face eforturi pentru cresterea calitatii produselor sale si mentinerii preturilor acestora in limitele accesibilitatii unor categorii cat mai mari de consumatori, in ultimul timp se confrunta cu o concurenta puternica venita din partea unor firme de renume in prelucrarea laptelui . Astfel, printre firmele concurente de interes national putem aminti : S.C. Danone Bucuresti S.C. Pordlacta Brasov S.C. Napolact Cluj Napoca S.C. Dorna Lactate S.C. Galacta Galati - S.C. Danone Bucuresti componenta a grupului frncez ,,Danone este un puternic concurent in ceea ce priveste produsele lactate proaspete : diferite tipuri de iaurturi, creme ; - S.C. Pordlacta Brasov un concurent puternic in ceea ce priveste produsele lactate prospete, in special iaurturile ; - S.C.Napolact Cluj Napoca care ocupa o pozitie privilegiata printre marcile de lactate mai ales prin prisma calitate/pret. Produsele acestei firme sunt considerate de o calitate buna la un pret rezonabil. - S.C. Dorna Lactate- face o concurenta puternica produselor S.C. DELTALACT S.A., in special iaurturile ,,Brenac si laptele de consum ,,La Dorna , dispune de o prezentare moderna a produselor, in ambalaje cu un disign atragator pentru consumatori. S.C Galacta Galati este un concurent puternic in ceea ce priveste produsele lactate proaspete. S.C. DELTALACT S.A. se preocupa permanent de promovarea pe piata a unor produse noi si la parametri calitativi superiori garantii pentru mentinerea pozitiei pe piata .
Cererea de lapte si produse lactate in judetul Tulcea
Cererea reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor pe care cumparatorii doresc sa le achizitioneze pe parcursul unei perioade determinate de timp.
Pentru produsele lactate de prima necesitate cum sunt laptele si produsele lactate, cererea are tendinta de a se identifica cu nevoia pentru asemenea produse. Factorii care determina cererea de lapte sunt legati atat de consumul de lapte in stare proaspata cat si de cantitatile necesare pentru producerea derivatelor lactate ( branzeturi proaspete, unt, etc.). Cererea care vine din partea utilizatorului final (consumatorul individual) se refera la cerintele fundamentale ale consumatorului in legatura cu cantitatile de lapte si produse lactate pe care ar urma sa le cumpere. Consumul de lapte si produse lactate in judetul Tulcea se caracterizeaza printr-o reducere mai ales in mediul urban datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei. Astfel, la o populatie urbana de 130 mii locuitori in anul 2001, consumul de lapte era de 44200 hl, ceea ce reprezinta foarte putin daca avem in vedere importanta laptelui si a produselor lactate in alimentatia zilnica. Raportat totusi la perioada de analiza 1997-2001, consumul urban de lapte a crescut an de an cu un ritm de 3%, inferior ofertei. {n viitor se estimeaza un raport de echilibru intre cererea si oferta de lapte si produse lactate, urmand ca in anii urmatori sa se inregistreze o crestere semnificativa atat a cererii cat si a ofertei.
Evolutia cererii de lapte si produse lactate in judetul Tulcea Tabel Nr. 4.1 Nr. crt 1 Populatia urbana a judetului Tulcea 2 Consumul mediu anual pe locuitor 2.1 Lapte consum l 28 30 31 32 34 mii loc. 134 133 132 131 130 Specificatie U.M. 1997 1998 1999 2000 2001
2.2 2.3 2.4
Produse lactate proaspete Branzeturi Unt
l kg. kg.
19 3,74 1
20 4,2 1,05
21 4,4 1,1
22 4,6 1,15
23 4,8 1,2
Sursa : S.C. DELTALACT S.A.
4.4 Diagnoza ofertei de lapte si produse lactate a S.C. DELTALACT S.A. Tulcea
Oferta de lapte si produse lactate destinate comercializarii de catre S.C.DELTALACT S.A. este conditionata in principal de numarul si rasa efectivelor de vaci de lapte existente in judetul Tulcea cat si cele limitrofe de unde societatea isi asigura materia prima, de randamentul acestora, de sistemul de furajaare, de pretul laptelui si de schimbarile mediului economic care vizeaza piata laptelui si a produselor lactate. {n judetul Tulcea numarul de vaci de lapte se cifrau la sfarsitul 2001 la 15614 capete din care : 15.178 in gospodariile populatiei si 436 capete in societati si asociatii. Aceste efective nu asigura necesarul de materie prima- laptele pentru sectorul de industrializare . Astfel, programul de aprovizionare cu lapte la S.C.DELTALACT S.A. se realizeaza in procent de numai 75% fata de program, inregistrand scaderi la toate sursele de colectare. {n timp, oferta de lapte si produse lactate la S.C.DELTALACT S.A. a cunoscut urmatoarea evolutie comparativ cu oferta celorlalte societati concurente ( tabel 4.1)
Evolutia ofertei principalelor produse lactate pe piata judetului Tulcea Tabel Specificatie 4.2 Nr. crt. 1 2 2.1 2.2 Oferta concurentei Oferta S.C.DELTALACT S.A. Lapte consum Produse lactate proaspete hl./zi hl./zi 20 33 21 35 22 36 24 38 27 41 Mii hl. 14,6 15,1 15,8 16,2 16.9 U.M. 1997 1998 1999 2000 2001
2.3 2.4
Unt Branzeturi
kg./zi t/zi
115 1,1
124 1.3
132 1,5
147 1,7
151 1,8
Sursa: Date S.C.DELTALACT S.A.
Analizand datele din tabel putem observa o crestere a ofertei, aceasta inregistrand in intervalul 1997-2001 ritmuri de crestere la toate produsele. Astfel, oferta de lapte de consum a crescut cu un ritm de 5%., superior ritmului de aprovizionare lapte materie prima. Pentru intervalul 2002-2003 se estimeaza o crestere a ofertei de produse lactate comparativ cu o diminuare a cererii de astfel de produse, determinata pe de o parte de reducerea puterii de cumparare a populatiei , iar pe de alta parte de orientarea preferintelor unor categorii de consumatori peste medie pentru produsele de calitate superioara realizate atat de firmele romanesti cat si pentru cele provenite din import.
4.5. Evolutia sistemului de preturi
Pretul reprezinta o componenta esentiala a mixului de marcheting, cu ajutorul caruia se pot concretiza obiectivele strategice, ale firmei, putand fi definit ca o remunerare a efortului intreprinderii, firmei. Pretul produselor agroalimentare se formeaza pe baza actiunii legitatilor existente in acest sector al economiei si in special a legii cererii si ofertei. Prin intermediul acestui instrument, intreprinderile agroalimentare urmaresc realizarea onor obiective intre cele mai importante sunt : obtinerea unei cifre de afaceri corespunzatoare obiectivelor pe care acestea doresc sa le atinga ; cucerirea unui anumit segment al pietei ; rentabilizarea activitatii desfasurate ; o mai buna pozitionare pe piata a unui produs sau serviciu.
{n domeniul agroalimentar, pretul de vanzare al unui produs sau serviciu se stabileste pornind de la urmatoarele constatari : costurile ocazionate de realizarea produsului sau serviciului ; cererea existenta si potentiala ; caracteristicile si practicile concurentei. De asemenea stabilirea unui anumit nivel al pretului trebuie sa tina seama de : raportul existent la un moment dat intre cererea sI oferta de produse agroalimentare ; nivelul preturilor porduselor nealimentare (indeosebi al inputurilor utilizate in sectorul alimentar) ; restrictiile legislative. Preturile produselor agricole si alimentare se diferentiaza in functie de specificul produselor respective : produse perisabile sau neperisabile, ,,rare sau comune, solicitate sau mai putin solicitate de catre consumatori, produse pentru consum in stare proaspata sau pentru industrializare etc. {n ceea ce priveste sistemul de preturi practicat la S.C. DELTALACT S.A., acesta a cunoscut o evolutie ascendenta la principalele produse realizate de societate urmand in linii mari evolutia pretului laptelui si al produselor lactate la nivel national. (tabel 4.3) Aceasta crestere a evoluat in contextul unui ritm descendent al dezvoltarii economice, al cresterii inflatiei si a reducerii continue a puterii de cumparare a populatiei. Principala cauza a cresterii preturilor produselor lactate o constituie cresterea costului de productie si in principal a cheltuielilor cu achizitionarea materiei prime laptele si a celor cu asigurarea resurselor energetice necesare desfasurarii fluxului productiv.
Preturile principalelor produse la S.C.DELTALACT S.A. Tabel Specificatie 4.3. Nr. crt. 1 Lapte consum l 4500 1995 5500 5950 7080 7500 U.M. 1999 PV de productie PV cu TVA PV cu amanuntul 2000 PV de PV cu PV cu amanuntul
productie TVA
grasime1,8% 2 Sana- 3,6% grasime 3 Iaurt clasic pahar 175 g. 4 Smantana Pahar 200g 25% gr. 5 Branza dietetica pachet 250 g 6 Branza grasa pachet 250 g 7 Branza proaspata ,,Fagaras pahar 8 Unt pachet 200g.- 65% grasime 9 10 Frisca Telemea vaca 11 Cascaval Rucar Kg. 41000 4458,87 46000 53560 63736 66000 buc. Kg. 26200 20200 29082 2237 35000 23500 42500 29600 50575 35224 55000 37000 buc. 11000 13090 14000 buc. 5000 5550 6200 6400 7616 8500 buc. 4925 5466,75 6000 7500 8925 10500 buc. 4285 4756,35 5500 6625 7883 10500 buc. 4614,8 5122,4 5500 6800 8092 9000 buc. 1542 1711,62 1900 2805 3337 3500 l 6900 7659 8000 10800 12852 14000
12
Cascaval Vidraru
Kg.
40500
4501,05 46500
54700
65093
67000
Sursa : Date DELTALACT S.A.
Astfel, la sfarsitul anului 2000 pretul platit fermierului pentru un litru de lapte materie prima cu 3,5% grasime oscila intre 4000 si 4500 lei. Situatia era cu totul diferita pe pietele taranesti din Tulcea unde pentru un litru de lapte de vaca se plateau 7000lei in anul 2000, ajungandu-se ca in anul 2001 pretul sa creasca la 10000 lei /litru. S.C DELTALACT S.A. practica un pret de vanzare diferentiat pe categorii de produse si fundamentat pe costurile realizate in conditiile asigurarii unei marje de profit brut intre 6 si 15%. Pe baza tabelului 4.3 putem face o analiza a evolutiei pretului la principalele produse realizate de catre S.C. DELTALACT S.A. in perioda 1999- 2000 . Se remarca un ritm de crestere a pretului cu amanuntul superior ritmului de crestere a pretului de productie, inregistrandu-se variatii mari chiar si la acelasi sortiment de produs. Aceasta situatie are la baza cauze generate in principal de politica detailistului dar mai ales de atribuirea unei cote suplimentare de adaos comercial pentru calitatea serviciilor de vanzare- cumparare asigurate si a zonei comerciale in care se activeaza. Astfel, pe perioda analizata 1999 2000 pretul de vanzare al laptelui de consum a avut un ritm de crestere de 36%, in timp ce ritmul de crestere al pretului de productie al laptelui de consum a fost de 32%, inferior celui de vanzare care suporta in cea mai mare parte politica detailistului. Pe ansamblu, se poate observa o crestere generalizata a preturilor la toate produsele realizate de societate, tendinta ce se manifesta si in prezent, avand ca principala cauza cresterea preturilor la laptele materie prima si a unor imputuri.
Capitolul V :
POLITICI DE MARCHETING LA S.C. DELTALCT S.A. TULCEA
Politica de produs. Privit din perspectiva marketingului ,,produsul este rezultat cat si premisa - rezultat al unei activitati de productie cu un anumit specific, el este in acelasi timp si conditia consumului, premisa satisfacerii nevoilor de consum prin raportarea lui la universul consumatorului. Acceptarea produselor de catre cumparator este criteriul dupa care se evalueaza activitatea tuturor compartimentelor dintr-o intreprindere. Produsul ocupa un loc dominant in politica de marketing a unei firme, el reprezentand in esenta dimensiunea rezultatelor economice ale acesteia, oglinda volumului, structurii si calitatii activitatii sale. De aceea politica de produs reprezinta conduita pe care o adopta firma referitor la dimensiunile, structura si evolutia gamei sortimentelor de produse si servicii ce fac obiectul propriei sale activitati, atitudine ce se adapteaza permanent la cerintele mediului de piata, la tendintele manifestate de ceilalti concurenti. Obiectivele urmarite de politica de produs trebuie sa slujeasca scopului activitatii economice a firmei. Dincolo de specilitatea imprimata acestora, de orizontul de timp pentru care se stabilesc, de profilul activitatii firmei sau de natura pietei careia se adreseaza, obiectivele politicii de produs privesc modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea adecvata a structurii fabricatiei sau a marfurilor comercializate. Politica de produs nu trebuie inteleasa ca o succesiune de decizii de factura tehnologica menite sa asigure o anumita structura a fabricatiei, ci ca un proces economic complex de raportare permanenta a firmei la cerintele pietei, de modelare a comportamentelor ofertei in raport cu aceste cerinte. Pentru produsele alimentare nevoile explicite se refera la satisfacere prin : gust, miros, aspect, forma, in general au in vedere proprietatile psihosenzoriale si serviciu : preparare rapida, conservare, iar nevoile se refera la : siguranta (igiena alimentara) si sanatate (factori nutritionali). Deoarece produsele alimentare asigura legatura esentiala a omului cu mediul ambiant si conditia de baza a existentei sale, ele pot actiona in directia desfasurarii normale a metabolismului (material si energetic) sau dimpotriva pot sa-l perturbe daca nu raspund anumitor conditii bine definite. Asigurarea si mentinerea starii de sanatate a individului este conditionata
de calitatea produselor alimentare si de modul lor de asociere. Astfel, aspectele de ordin igienic privind marfurile alimentare pentru segmente specifice de consumatori, mai ales pentru alimentatia sugarilor si a copiilor. Optiunile S.C. DELTALACT S.A. Tulcea privitor la : dimensiunile, strucutra si dinamica gamei de produse pe care la fabrica si comercializeaza se reflecta in politica de produs. Aceasta nu reprezinta un scop in sine ci va fi subordonata politicii de piata in stransa legatura cu politica de pret, distributie si promovare. {n functie de resursele disponibile, intreprinderea duce o politica de produs in vederea atingerii unor obiective foarte importante, ca : consolidarea pozitiei in cadrul actualelor segmente de consumatori ; cresterea gradului de patrundere in consum al unui anumit produs ; sporirea gradului de raspandire pe piata a produsului prin atragerea de noi segmente de consumatori ; diferentierea fata de produsele similare sau apropiate ale altor producatori (distribuitori) ; o mai buna pozitionare in cadrul gamei din care face parte respectivul produs si cresterea cotei de piata a acestuia. {n general directiile de actiune in strategia de produs ale S.C. DELTALACT S.A. pot fi indreptate spre : stabilitatea sortimentala, ridicarea si mentinerea nivelului calitativ, diferentierea produselor, innoirea sortimentelor. Diversificarea produselor {n cadrul politicii de produs promovate de S.C. DELTALACT S.A. ca o prima directie de actiune se inscrie si cea referitoare la diversificarea produselor. {ncepand cu anul 1990, odata cu liberalizarea pietei, tot mai multe produse din import, care dispun de un ambalaj modern, cu un design bine realizat avand menirea de a atrage atentia cumparatorilor au inceput sa faca o concurenta puternica firmelor romanesti. Acest fenomen a influentat procesul de desfacere a produselor obtinute de S.C. DELTALACT S.A. Din lipsa unei dotari tehnice corespunzatore societatea s-a confruntat cu anumite greutati care si-au pus ampreta asupra activitatii sale economice. Astfel, pentru a fabrica produse care sa satisfaca in totalitate exigentele consumatorilor si sa se asigure in felul acesta o desfacere sigura si eficienta, se are in vedere elaborarea unui program de restructurare care sa conduca la promovarea lansarii si mentinerii pe piata a unor
produse lactate diversificate, cu parametrii calitativi superiori dand astfel posibilitatea cresterii volumului productiei si a intregii activitati economice. De asemenea pentru viitor S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa aiba in vedere diferentierea produselor care se pot realiza printr-o largire a nomenclatorului de fabricatie si implicit a cercului de consumatori fideli ai produselor societatii. Potrivit nomenclatorului actual de productie si fabricatie S.C.DELTALACT S.A. realizeaza sortimente din cadrul urmatoarelor grupe de produse lactate : A LAPTE DE CONSUM ; B PRODUSE LACTATE PROASPETE ; C UNT ; D BR^NZETURI. Din grupa A LACTATE DE CONSUM se produce sortimentul cu 1,8% grasime ambalat in pungi de polietilena de 1litru, produs ce reprezinta cca. 50% din totalul materiei prime disponibile. Din grupa B PRODUSE LACTATE PROASPETE sunt in fabricatie produsele : iaurt, sana, smantana de consum, frisca, branza proaspata de vaca, branza proaspata cu smantana ( Fagaras), inghetata. Aceste produse sunt ambalate in pahare de plastic, inchise cu folie de aluminiu termosudabila. Branza proaspata de vaca, dietetica si grasa se ambaleaza in pachete de 200 g de hartie metalizata si caserole de plastic. Din grupa C UNT se produce un singur sortiment : unt cu 65% grasime ambalat in pachete de 100 g si 200 g in hartie metalizata. Din grupa D BR^NZETURI se fabrica urmatoarele sortimente : branzeturi in saramura - tip telemea ; branzeturi cu pasta oparita - tip cascaval; branzeturi framantate tip burduf. Branza telemea, care se fabrica din lapte de vaca si amestec de lapte de oaie si vaca (mixta), se ambaleaza in cutii de material plastic (16kg) sau butoaie de material plastic (30-40 kg.).
Sortimentele de cascaval se fabrica atat din lapte da vaca cat si din amestec de lapte de oaie si lapte de vaca. Unele sortimente pot fi afumate si sunt fabricate in greutate de 500 1000 g. sau 8 9 kg. Sortimentele sunt parafinate, dar pot fi ambalate si in folie Cryovac termosudabila. Branzeturile framantate se fabrica din amestec de cas de oaie si cas de vaca si sunt ambalate in basici naturale si folie de material plastic. Produsele secundare rezultate de la fabricarea untului si branzeturilor si anume zara, respectiv zerul sunt livrate diversilor clienti pentru hrana animalelor. Studiul de piata efectuat arata ca un numar mare de consumatori sunt nemultumiti de varietatea sortimentala, dorind o gama mai larga de produse, motiv pentru care S.C.DELTALACT S.A., in masura posibilitatilor tehnice si financiare isi va concentra actiunile in vederea multiplicarii sortimentelor, a modului de portionare, ambalare si a prezentarii pe piata a produselor. Pentru realizarea acestor actiuni si punerea lor in practica trebuie sa se aiba in vedere cota de piata, volumul vanzarilor pentru fiecere produs fabricat de aceasta. S.C.DELTALACT S.A. trebuie de asemenea sa-si orienteze atentia asupra produselor care au o rentabilitate scazuta, o cota de piata redusa si un volum al vanzarilor in declin, incercand sa inlocuiasca aceste produse cu unele de calitate superioara, cerute de consumatori in vederea satisfacerii exigentelor acestora. {n ceea ce priveste pordusele lactate din import (Parmalat, Hochland) acestea au o calitate deosebita, net superioara, sunt prezentate in ambalaje diversificate, cu un disign modern, atragator pentru consumator. Punctul forte al produselor realizate de catre societate este ca acestea au un pret de vanzare mai mic in comparatie cu preturile produselor concurente, care se adreseaza unei categorii restranse de consumatori care dispun de venituri mari. {n acest context nefavorabil pentru a se mentine pe piata, intreprinderea trebuie sa ia o serie de masuri de imbunatatire a calitatii produsului, a modului de ambalare si prezentare, a largirii gamei sortimentale, precum si de efectuare a unor investitii materializate in dotarea cu utilaje tehnologice moderne cu ajutorul carora sa se obtina produse de nivel tehnic si calitativ superior, competitive pe piata. Ambalajul
Unul dintre obiectivele principale ale politicii de produs promovate de S.C.DELTALACT S.A. este si imbunatatirea modului de prezentare a produselor, obiectiv ce se poate realiza prin folosirea unor ambalaje in conformitate cu cerintele consumatorilor. Pentru consumator ambalajul, acest ,,vanzator tacut reprezinta cartea de vizita a produsului prin intermediul caruia ia cunostinta de felul produsului, principalele caracteristici de calitate, modalitatea de utilizare, eventualele restrictii. Ambalajul poate conversa direct cu consumatorul printr-un anumit ,,limbaj (constituit din cuvinte, cifre dar mai ales imagini, simboluri grafice) in ceea ce priveste protectia sanatatii si vietii precum si in privinta protectiei mediului inconjurator. S.C.DELTALACT S.A. depune eforturi in vederea utilizarii sI adaptarii ambalajelor la cerintele consumatorilor. {n acest sens s-a trecut la folosirea ambalajelor din nateriale nereciclabile care ofera o mai mare siguranta igienico-sanitara, a unor etichete a caror estetica corespunde tipului si caracteristilor produsului si care ofera o multitudine de informatii usor de receptat de catre cumparator. Astfel, in realizarea esteticii etichetei trebuie sa se tina seama de existenta unui complex senzorial al fiecarui individ care determina o manifestare de aprobare sau de respingere, de efectul emotional ce declanseaza cumpararea si consumul alimentar, de placerea sau neplacerea exprimata in fata produsului. Forma care poate urma liniile unor figuri geometrice : patratul, drepunghiul, elipsa; formele naturale ( in cazul produselor lactate formele sunt redate prin animalele producatoare de lapte, in special bovine) ; dar si forme fanteziste, intuitive. Grafica reprezinta totalitatea : fotografiilor desenelor, sloganurilor si simbolurilor. Lumina Culoarea este unul dintre cele mai importante mijloace pentru a face din ambalaj un mijloc efectiv de comunicare. Expresia Toate aceste elemente ale etichetei au sarcina da a-l ajuta pe consumator sa se orienteze mai usor si mai repede in mulitudinea ofertelor de alimente de pe piata si nu de a-i suprasolicita atentia cu un volum prea mare de stimuli, riscand perceperea doar partiala a informatiei. Este vital insa ca atunci cand se proiecteza o eticheta sa se stabileasca o scara a importantei diferitelor
elemente, sa se dea fiecaruia greutatea sa vizuala, element predominant netrebuind insa sa ocupe cel mai mult spatiu. Ambalajul trebuie conceput astfel incat sa indeplineasca functia de portectie si de promovare a produsului. Functia de protectie consta in asigurarea protejarii calitatii si integritatii produselor. Astfel, ambalajul trebuie sa-i asigure produsului protectia impotriva agentilor din mediul ambiant, sa pastreze integritatea formei si a continutului pe timpul : transportului, manipularii si depozitarii. Functia de promovare a ambalajului se refera la capacitatea de a atrage atentia asupra: produsului, de a-l diferentia si de a-l convinge pe consumator sa-l cumpere. Functia de promovare a ambalajului urmareste sa informeze consumatorul prin elementele ce alcatuiesc: textul, expresivitatea, personalitatea marcii de fabrica, ce au ca efect identificarea produsului si garantarea calitatii acestuia, precum si inlesnirea auotservirii realizata prin intermediul produselor preambalate si proportionate, accelerarea vanzarilor prin identificarea rapida a ambalajului si produsului. Se apreciaza ca: grafica ambalajului, sloganurile, simbolurile, forma si culoarea realizeaza designul ambalajului care este rezultatul preocuparilor unor colective de specialisti din diferite domenii: estetica, merceologie, marketing, economie, ingineria calitatii, sociologie, psihologie. Se desprinde astfel ideea ca problema ambalajelor devine din ce in ce mai complexa, ea cuprinzand: psihologie sociala, dorintele consumatorilor, relatiile cu publicul, publicitate. Ambalajul ofera consumatorului informatii referitoare la : denumirea produsului ; numele si adresa firmei, societatii producatoaare ; masa pe unitatea de ambalaj ; conditiile de pastrare ; valoarea energetica ; procentul de grasime, etc. S.C.DELTALACT S.A. depune eforturi pentru imbunatatirea calitatii ambalajelor principalelor produse. Daca in momentul actual laptele de consum se vinde in pungi de polietilena care nu au o forma anume, prezentand pericolul de a se sparge si a curge, se
intentioneaza ca pe viitor ambalajul cel mai potrivit pentru lapte sa fie cel din TETRA PACK care este asociat imaginii de ,,calitate. S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa aiba ca directie de actiune in perspectiva o imbunatatire accentuata a metodelor de ambalare si prezentare a produselor sale, folosind amblaje tentante, etichete atragatoare, continuand portionarea si preambalarea cu instalatii modernee astfel incat produsul final al societatii sa fie superior atat din punct de vedere al calitatii cat si al modului de prezentare al produselor oferite de societatile concurente.
Lansarea de noi produse Un rol deosebit in strategia de produs a intreprinderii il are asimilarea in fabricatie a unor noi produse. Pentru a se bucura de succes un produs nou trebuie sa satisfaca o nevoie a consumatorilor, preferintele acestora si sa fie competitiv pe piata. {nnoirea produselor si tehnologiilor in acord cu cerintele mediului de piata in care actioneaza societatea se resfrange pozitiv asupra indicatorilor sai economico-financiari intarind capacitatea sa de adaptare la dinamica social-economica. Avand in vedere diversitatea produselor lactate, a multitudinii ofertantilor si nu in ultimul rand consumatorul cu nevoile sale alimentare, politica de produs adoptata de firma vizeaza la cel mai inalt grad de preocupare alcatuirea gamei de produse. Aceasta alcatuire trebuie fundamentata pe cerintele pietei, a mutatiilor permanente survenite pe aceasta si nu doar pe considerentele de rentabilitate a componentelor gamei la momentul respectiv. Introducerea in fabricatie a unui produs nou presupune un cadru orgnizatoric bine stabilit si o conceptie clara asupra etapelor ce trebuie parcurse. {n procesul de conceptie si elaborare a produselor noi un rol important revine cercetarii de laborator si analizelor chimice, iar procesul de fabricatie rolul determinant il are tehnologia practicata. Lansarea in sens larg se refera la procesul lung si sinuos ce are ca punct de plecare ideea de produs ,,nou , iar ca obiectiv final urmarirea comportarii acestuia in consum. Diversificarea ambalajelor si introducerea unor noi tehnici de ambalre se poate afirma chiar drept cale de obtinere a unor noi produse. Preocuparea pentru gasirea unui nume adecvat este corelata cu natura si locul produsului pe piata, cu importanta sa pentru societate.
Un element acorporal ce ar trebui sa dobandeasca o semnificatie superioara celei actuale este marca care ansambleaza cele mai reprezentative elemente ale calitatii produsului in cadrul pietei, identificand produsul pentru a se diferentia de concurentii sai. Marca produsului reprezinta un simbol de garantie al calitatii produsului certifica calitatea produsului, tehnologia de fabricatie si de comercializare, este un mijloc de informare, constituind un mijloc de comunicare cu consumatorul si o incredere a consumatorului in produsul respectiv. De asemenea, este un mijloc de prezentare a provenientei produsului prin cunoasterea de catre consumator a zonei geografice de obtinere a produsului, marca trebuie sa ofere o imagine unica a produsului respectiv.
Politica de pret
Obiectivele vizate de acest segment economic pot fi atinse si printr-o politica adecvata a preturilor. Pretul poate fi el insusi un instrument pentru accesul si mentinerea pe o anumita piata, dar si un factor foarte important de care depinde satisfacerea nevoilor alimentare a unor importante categorii de consumatori, de lactate proaspete indeosebi si care au venituri mai reduse. Pretul asigura un echilibru relativ intre cerere si oferta, fiind totodata si un indicator de calitate. Astfel, daca cererea depaseste oferta, preturile vor scadea pana la intrarea pe piata a unui numar suficient de cumparatori care sa asigure consumul ofertei disponibile. Mecanismul preturilor va fi cel care determina agentii economici sa penetreze sau sa iasa de pe o piata prin raportare la veniturile potentiale in urma investitiei preconizate. {n conditiile in care piata este dominata de produse omogene, consumatorii vor prefera ofertele cu preturile cele mai reduse. Se pune accentul pe realizarea unor cantitati maxime de produse cu costuri minime, obtinandu-se avantaje din preturile incasate, avantaje care nu fac decat sa conduca la sporirea productiei in conditii de costuri reduse, determinand intarirea pozitiei agentului economic pe piata. Pretul este acela care ofera valoare, avantaj sau utilitate pentru consumatori, totusi el este elementul pe baza caruia se efectueaza in general comparatiile dintre produse.
Fiind un element foarte flexibil, determinat de evolutia raportului cerere- oferta, pretul ocupa un loc important in portofoliul de actiuni strategice ale unui agent economic. Acest rol este amplificat de inflatie, de instabilitatea economica si de erodarea cursului de schimb al monedei nationale. Politica de pret se prezinta ca o atitudine si un comportament din partea agentului economic, adaptat nivelului, diversitatii si mobilitatii preturilor, impunand o permanenta monitorizare a evolutiei acestora. |inand seama de cota de piata scazuta a S.C.DELTALACT S.A. si de puterea de cumparare a populatiei ce inregistreaza un ritm descendent , varianta strategica referitoare la preturi pe care o va urma societatea in viitor trebuie sa se realizeze dupa costuri si mai ales dupa cerere si mai putin dupa concurenta. Avand in vedere o rata a inflatiei de peste 30% pe an si o cerere inferioara ofertei de produse lactate s-a proiectat o evolutie a preturilor de vanzare la principalele produse in intervalul 2001-2003, luand ca baza de calcul anul 2000 (tabel 5.1) Conform acestor proiectari se prevede o crestere a pretului laptelui de consum in perioada 2001-2003 cu 69% }i smantana va inregistra o crestere a pretului laptelui de consum in urmatorii ani cu 80% fata de anul 2000. {n general se prevede o crestere a pretului la toate pordusele realizate de S.C.DELTALACT S.A.
Proiectarea preturilor de vanzare la principalele produse realizate la S.C.DELTALACT S.A. in perioada 2001-2003
Tabel Specificatie 5.1 Nr. Crt. 1 Lapte consum 1,8% grasime
U.M.
Perioada anlizata 1999 2000
Perioada prognozata 2001 2002 2003
lei/l
5500
7500
8500
11050
14365
Iaurt clasic- pahar 0,175 2,8% grasime
lei/ buc.
1900
3500
4500
5850
7605
Smantana - pahar 0,200-
lei/ buc. lei/ kg.
5500
9000
10000
13000
16900
Telemea vaca
23500
37000
40500
52650
68445
Cascaval Rucar
lei/ kg.
53560
66000
85000
110500
143650
Sursa : Date S.C. DELTATACT S.A.
Politica de distributie
Finalitatea activitatii oricarei firme se concretizeaza in produsele pe care le realizeaza si care justifica eforturile acesteia numai in masura in care ajung la consumatorii (utilizatorii) carora le sunt destinate si satisfac cerintele acestora. Dar pentru a ajunge la destinatia finala, pentru a patrunde in sfera consumului, produsele vor trebui sa ,,traverseze domeniul distributiei. Privita din optica ,,managementului, distributia este un concept complex care vizeza : Traseul pe care il parcurg marfurile pe piata de la producator la consumator. Deplasarea marfurilor de-a lungul acestui traseu se realizeaza printr-un ,,canal de distributie, la formarea caruia participa producatorii, intermediarii, consumatorii, care actioneaza intr-un anumit sector al pietei. Ansamblul operatiunilor de v anzare, cumparare, consignatie ce au in vedere trecerea succesiva a marfurilor de la un agent economic la altul, pana la destinatarul final. Aparatul tehnic care include : reteaua de unitati, dotari, personal, care ajut la realizarea lantului de procese operative la care sunt supuse marfurile in traseul lor spre consumator : transport, depozitare, preambalare.
Distributia produselor alimentare are in principal rolul de a oferi alimente consumatorilor individuali sau colectivi si indeosebi de a facilita accesul la acestea. Distributia, ca parte componenta a intregii activitati de marketing are rolul de a : regularizarea fluxurilor de transfer dintre producator-procesor si consumatorul final si in sens invers, atenuand dupa caz efectele conjucturale de piata ; oferi producatorilorprocesatorilor informatiile necesare privind : nevoile, dorintele si preferintele clientelei si a consumatorilor finali in scopul adaptarii ofertei la dinamica acestora; pune la dispozitia cumparatorilor servicii logistice cat mai complete, diversificate si ieftine. La nivelul fiecarui operator din sistem se pun o serie de probleme care trebuie solutionate rapid in vederea unui transfer continuu de produse, astfel incat sa se obtina un nivel al profitului cat mai mare in conditiile unei concurente puternice, si anume : cui, unde si cum sa vanda ? canale de distributie adecvate necesitatile de mijloace de transport conditii de pastrare-depozitare, etc. Politica de distributie are in vedere : alegerea canalelor selectarea intermediarilor stabilirea formelor adecvate de distributie pe fiecare produs sau categorii de produse. Toate aceste elemente trebuiesc raportate la interesele urmarite de agentul economic atat pe termen lung cat si pe termen scurt. Politica de distributie trebuie sa se intersecteze in permanenta cu obiectivele pe care firma le urmareste : cresterea vanzarilor la un anumit produs sau gama de produse ; lansarea unui nou produs ; patrunderea pe un segment nou de piata ; mentinerea cotei de piata ; reducerea costului distribuiei ; cresterea vitezei de deplasare a marfurilor si a gradului de activare a canalului utilizat.
Realizarea acestor obiective trebuie sa se fundamenteze pe cerintele si preferintele consumatorilor in stransa legatura cu potentialul de dezvoltare a agentului economic respectiv. {n ceea ce priveste distributia produselor lactate, acestea trebuie sa tina seama de gradul de perisabilitate mare al majoritatii produselor, mai putin cascavalurile si branzeturile superioare, sa raspunda factorului timp astfel incat sa asigure un transfer rapid si eficient de la producator la consumator cu mentinerea calitatii produselor respective si a obtinerii de profituri de catre toti participamtii la acest proces. De asemenea, pentru realizarea unei activitati de distributie eficiente trebuie sa se aiba in vedere si canalul de distributie utilizat. Canalul de distributie inteles ca o inlantuire de verigi prin care produsele trec succesiv prezinta trei dimensiuni unanim recunoscute: lungime determinata de numarul de verigi intermediar dintre cele doua puncte extreme (producator - consumator) ; latime determinata de numarul operatorilor implicati in realizarea unei faze a transferului ; adancime ca exprimare a gradului de apropiere a produsului prin distributie de consumul final, respectiv de locul unde se efectueaza consumul final. Modul in care un agent economic specializat in producerea lactatelor isi concepe activitatea de distributie in vederea atingerii obiectivelor propuse, precum si atitudinea adoptata in acest sens, concretizata in actiuni practice menite sa valorifice eficient potentialul de care dispune, constituie politica de distributie a acestuia. Politica de distributie a S.C.DELTALACT S.A. are in vedere urmatoarele directii de actiune : transportul, depozitarea, stocarea, ambalarea, magazinele de desfacere, executia comenzilor, reclama, selectionarea pietelor si a sortimentelor de productie. La S.C.DELTALACT S.A. distributia produselor lactate este organizata in mod direct prin reteaua proprie de magazine care cuprinde doua magazine proprii, doua puncte de desfacere in incinta societatii si doua magazine inchiriate, asigurandu-se astfel cca. 35% din volumul total al desfacerilor. Distributia produselor lactate se realizeaza de asemenea si prin reteaua comerciala a diversilor clienti pe care ii are societatea pe toata raza judetului Tulcea.
{n ceea ce priveste transportul acestor produse catre destinatia finala, datorita gradului ridicat de perisabilitate (in special a produselor proaspete, a untului, branzeturilor), acesta este accelerat la maxim, preferandu-se canalele de distributie scurte. Detailistul preia fie prin mijloace proprii direct de la poarta firmei, laptele si produsele lactate, fie ii sunt aduse la magazin de catre producator, utilizandu-se mijloacele de transport ale acestuia. Ceilalti beneficiari din lantul distributiei isi asigura transportul cu mijloace proprii sau inchiriate, specializate pentru produse alimentare.
Selectarea pietelor si a sortimentelor Reprezinta o alta directie de actiune in strategia de distributie a societatii. Avand in vedere faptul ca locul ocupat de societate pe piata locala a laptelui si produselor lactate este destul de scazut (cota de piata este de 30%), situatie datorata atat concurentilor ce-si desfasoara in exclusivitate activitatea in judetul Tulcea , cat si a concurentilor de importanta nationala dar si faptul ca oferta de produse lactate este superioara cererii (puterea de cumparare a populatiei redusa, un auotconsum ridicat chiar in zonele urbane), societatea a fost determinata sa adopte o strategie de expansiune prin : sporirea productiei, mai ales a acelor produse care prin pret sunt accesibile unei categorii mai largi de consumatori, a calitatii acestora si diversificarea sortimentala. Depozitarea Depozitarea produselor lactate se face in camere si depozite frigorifice, in care se realizeaza parametrii optimi de : temperatura, umiditate si circulatie a aerului. {n depozite umiditatea este cuprinsa intre 90 95%, temperatura putin sub 0 grade, durata de pastrare fiind de 1 3 saptamani, in functie de produsele depozitate. Orice degradare a fluxului de depozitare si transport poate avea repercursiuni asupra calitatii produselor, ducand la deprecierea acestora. Ambalajul Ca directie a politicii de distributie, modul de ambalare a produselor lactate consituie o preocupare permanenta a S.C. DELTALACT S.A. Societatea depune in prezent mari eforturi in vederea imbunatatirii modului de prezentare a produselor sale, actiune ce are in vedere crearea unei imagini favorabile a acestora folosind ambalaje tentante, etichete atragatoare, o grafica frumos realizata, o portionare si preambalare cat mai aporpiate de gusturile consumatorilor.
Magazinul Reprezinta ultima veriga din lantul distributiei si cea mai reprezentativa unitate de desfacere en detail a carei activitate se desfasoara intr-un spatiu special amenajat pentru prezentatea si vanzarea marfurilor, pentru depozitarea lor temporala si pentru pregatirea acestora in vederea vanzarii. Magazinele au orientari si caracteristici specifice in functie de: amplasare, grupare, sistem de desfacere, specializare. Produsele S.C. DELTALACT S.A. se comercializeaza in unitati in care actul vanzarii laptelui si produselor lactate catre consumatorul final poate imbraca mai multe forme : vanzare traditionala cu vanzator care ofera si informatii despre produs, vanzarea cu autoservire. Distributia marfii trebuie orientata spre magazinele alimentare cu adaosuri comerciale mai mici, unde produsele sa se desfaca la preturi minime. Avand in vedere gradul ridicat de perisabilitate al produselor lactate, precum si mijloacele de transport ce nu corespund din punct de vedere tehnic, in viitor este necesar ca S.C. DELTALACT S.A. sa opteze pentru o distributie prin canale scurte (fie prin magazinele proprii, fie printr-un singur intermediar specializat) in vederea reducerii timpului in care produsele ajung la consumatorul final. Transferul produselor lactate catre destinatia finala presupune organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare, formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru expediere, intocmirea documentelor de expeditie, insotire si transport la locul de destinatie, descarcare. Activitatile conexe acestor cerinte, inclusiv obtinerea, evaluarea si detinerea informatiilor necesare in conditiile diversitatii produselor lactate implica mult timp si atentie sporita, cu implicatii si asupra eficientei utilizarii fortei de munca. De asemenea, in procesul de distributie trebuie asigurate : operativitate, conducerea si coordonarea unitara a intregului proces de livrare- vanzare cu sporirea responsabilitatii lucratorilor din compartimentul desfacere in satisfacerea cu promptitudine a tuturor clientilor si consumatorilor.
S.C. DELTALACT S.A. participa intr-o masura destul de mare in activitatea canalului de distributie, deoarece aceasta isi comercializeaza o buna parte din productie (40%) prin magazinele proprii de desfacere. Este necesar sa se aiba in vedere si practicarea altor metode de desfacere a produselor lactate, de exemplu prin intermediari atunci cand in mod frecvent cantitatea si sortimentul de produse ale unitatii se afla in dezechilibru cu varietatea foarta larga a dorintelor consumatorilor, sau cand locurile de fabricare a produselor si cele in care urmeaza a se consuma sunt diferite. {n ceea ce priveste logistica distributiei, S.C. DELTALACT S.A. va avea in vedere o strategie ce va fixa orientarea intreprinderii catre o conditionare si livrare a produselor in conditii optime, avand la baza o aprovizionare ritmica si folosind mijloace de transport specializate proprii sau inchiriate. Canalul de distributie ales de societate trebuie sa corespunda fiecarui stadiu in care se afla produsul pe piata deci sa urmeze fiecare etapa din ciclul de viata al produsului. {n ceea ce priveste concurenta, societatea va avea in vedere practicile de distributie ale acesteia, cautand pentru vanzarea produselor sale canale nesaturate de catre concurenta, fie adoptarea unui nou canal de distributie. O problema distincta o va constitui studiul distributiei pe piata judetului Tulcea si in special pe cea urbana pentru stabilirea : evolutiei ritmului de crestere a vanzarilor produselor prin diferite canale de distributie ; diferentierea canalelor ; asigurarea ritmicitatii, operativitatii in livrare ; numarului de distribuitori la nivelul fiecarei verigi; metodelor de vanzare. {n alegerea canalelor de distributie S.C. DELTALACT S.A. va avea in vedere identificarea obiectivelor si criteriilor de selectie, costurile distributiei, rentabilitatea fiecarui canal, capacitatea de difuzie a produselor pe piata, gradul de control al societatii asupra canalului, flexibilitatea acestuia. Astfel, principalele directii de actiune in strategia distributiei laptelui si a produselor lactate la S.C. DELTALACT S.A. Tulcea sunt redate in tabelul nr. 5.2. Tabel Obiective 5.2 Directii si masuri preconizate Cerinte Efecte scontate
Nr. crt. 1 Cresterea volumului vanzarilor -Corectarea gradului de flexibilitate in alegerea canalului de distributie ; - Evaluarea potentialului intreprinderii ; - Lansarea de noi produse ; - Modificarea pozitiei produsului pe piata. -Asigurarea unor banci de date cu grad sporit de complexitate ; -Studii comparative. -Cresterea profitului ; -Cresterea frecventei cumpararii produsului ; Alegerea unor noi segmente de piata. 2 Cresterea eficientei economice a activitatii de - {mbunatatirea imaginii produsului la nivelul clientelei actuale si de perspectiva ; - Estimarea caracteristicilor -Asigurarea unui mai bun control al distributiei ; -Cresterea si diversificarea formelor de vanzare. Adaptarea unei structuri rationale a lantului de distributie.
comercializare distributiei ; - Optimizarea secventiala si de ansamblu a activitatilor ce compun distributia ; -Modernizarea infrastructurii de marketing.
Obiectivele pe care S.C. DELTALACT S.A. si le-a propus pentru intervalul de timp urmator se pot realiza prin adoptarea unui program de marketing, in elaborarea caruia se prevad actiunile ce trebuiesc intreprinse cu specificarea duratei de desfasurare a acestor activitati.
Politica de promovare
Activitatea unui agent economic din sectorul laptelui si produselor lactate nu se poate limita la elaborarea produsului alegerea uni pret si a modului de distributie. Pentru a vinde
produsul respectiv trebuie prezentat in vederea cunoasterii caracteristicilor sale distincte si, in acelasi timp, stimulata cererea prin actiuni corespunzatoare. De fapt agentul economic este angajat intr-un sistem complex de comunicatii comerciale. Se comunica cu distribuitorii, consumatorii si alte componente ale mediului extern. Fiecare emit informatii si receptioneaza la informatiile pe care le primesc. {n comertul de tip nou, deservirea civilizata a consumtorilor este legata nu numai de asigurarea cantitatilor necesare de marfuri specifice consumului local, de atitudinea corecta a vanzatorilor, ci si de felul cum agentii economici, care au activitati de comercializare, stiu sa-si organizeze prezentarea si promovarea marfurilor in scopul unei desfaceri rapide si eficiente. Cu ajutorul reclamei, agentii economici aduc la cunostinta populatiei sortimentul marfurilor puse in vanzare, o informeaza asupra calitatii si pretului. Reclama comerciala are in acelasi timp rolul de a educa gusturile maselor de consumatori si de a stimula desfacerea unor produse cu vanzare lenta, ajungand astfel la indeplinirea sarcinilor economice ale unitatii de desfacere en-detail. Din acest punct de vedere, mijloacele de reclama se impart in doua mari grupe, si anume : reclama interioara si reclama din afara magazinului. Reclama interioara reprezinta totalitatea metodelor si mijloacelor de informare a consumatorilor, folosite in cadrul unitatilor de desfacere. Din aceasta categorie fac parte : informarea comerciala in magazin, vitrinele etc. Reclama in afara magazinului cuprinde formele de prezentare a marfurilor in mijlocul consumatorilor fara ca acestia sa vina in contact direct cu unitatile de desfacere. Aceste forme sunt : reclama tiparita, reclama prin radio, prin televiziune si panouri. Publicitatea constituie instrumentul promotional cel mai utilizat in sectorul bunurilor de larg consum si, deci, si al marfurilor alimentare. Acesta are un rol important in activitatile de informare a consumatorilor si de vanzare a produselor. Prin actiunile publicitare, intreprinderea urmareste sa asigure o cuprinzatoare informare a publicului in legatura cu activitatea, cu produsele si serviciile sale cu marcile sub care acestea sunt prezentate pe piata, sa-l determine in efectuarea actului de cumparare. Promovarea vanzarilor reprezinta acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa incerce sa achizitioneze un anumit produs. Tehnicile cuprinse in aceasta grupa aduc consumtorului avantaje economice materiale imediate, care pot fi cu usurinta masurate
cantitativ, iar intreprinderea are posibilitate exercitarii unui control riguros al activitatii desfasurate. Scopul utilizarii acestor tehnici este cresterea cifrei de afaceri. Actiunile de promovare a vanzarilor pot avea ca tinta cumparatorii, dar si intermediarii si se pot concretiza in urmatoarele forme : reduceri de preturi ; vanzari grupate ; cupoane pentru achizitii ulterioare ; beneficii de loialitate ; cointeresari in functie de volumul de marfuri cumparat ; rambursari integrale sau partiale ; distribuirea de mostre gratuite ; concursuri cu premii, loterii etc. Spre deosebire de publicitate, al carei efect se produce dupa o perioada de timp si consta in formarea si intretinerea ori modificarea imaginii produsului, stimulentele de vanzare au un efect imediat. Promovarea produselor la S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa se realizeze printr-o publicitate sustinuta a marcii care sa usureze cunoasterea si patrunderea ei pe piata. {n prezent societatea depune eforturi considerabile in ceea ce priveste promovarea vanzarilor mai ales printr-o publicitate la locul vanzarii, in spatiul de desfacere a marfurilor. O metoda de promovare importanta in cazul produselor lactate o reprezinta comunicareaa prin eticheta si ambalaj. Ambalarea si etichetarea porduselor alimentare au un rol deosebit in asigurarea comunicatiei cu consumatorul. Cele doua componente ofera un ajutor indispensabil in identificarea rapida si precisa a produselor sau prin mesjul informational sau promotional influenteaza decizia de cumparare. Efectul reclamei trebuie sa se concretizeze prin actul de vanzare - cumparare. Scopul reclamei se considera a fi efectiv atins in momentul cand la consumator apare vointa de a cumpara. {n reclama trebuie folosite argumente convingatoare, care sa reflacte insusirile reale ale produselor.
Din punct de vedere imagistic, reclamele ar trebui sa exploateze cadrele peisagistice, cu multa verdeata, de factura rurala. Mesajele comunicarii trebuie sa vizeze caracterul natural al laptelui, igiena prelucrarii si beneficiile pentru sanatate ale laptelui si produselor lactate. Natura si conditiile concrete ale pietei in care actioneza, gradul de competivitate si interesele imediate sau de perspectiva pun intreprinderea in fata definirii rolului pe care il atribuie activitatii promotionale. Varietatea mijloacelor si instrumntelor de actiuni specifice activitatii promotionale marcheaza si procesul elaborarii strategiilor aferente. {n consecinta, strategia promotionala va reprezenta, in toate cazurile, o combinatie de actiuni si mijloace subordonate obiectivelor politicii globale de marketing a intreprinderii si menite sa contribuie la realizarea lor.
Concluzii si propuneri
|ara noastra, aflata in plin proces de tranzitie la economia de piata, se confrunta, in prezent, cu probleme specifice, care se fac remarcate si pe piata laptelui si a produselor lactate. Pentru a determina caracterisricile specifice acestei piete in tara noastra, a fost analizata situatia pietei produselor agroalimentare, in a carei sfera de cuprindere se include si activitatea S.C. DELTALACT S.A. Tulcea. {n acest sens trebuie mentionate dificultatile crescande de la an la an ale unitatii in ceea ce priveste asigurarea cu materie prima. }i pentru ca laptele materie prima se creaza in agricultura, insa la obtinerea , prelucrarea, transportul si comercializarea lui contribuie practic, direct sau indirect, toate segmentele economiei, s-a incercat surprinderea principalelor puncte critice prin care acesta trece in drumul sau de la producator la consumator si prezentarea principalelor masuri si directii de actiune asupra elementelor care limiteaza dezvoltarea productiei de lapte. Totodata problemele aparute au fost cauzate si de diminuarea septelului. Refacerea efectivelor de vaci , numeric, dar si ameliorativ, este o problema de durata datorita intervalului dintre generatii mai mare comparativ cu alte specii si presupune masuri de sustinere a productiei de lapte pe termen lung. {n acest context, se observa ca reducerea la jumatate a prelucrarilor de lapte materie prima fata de anul 1999 a atras dupa sine micsorarea cantitatilor de produse finite destinate
consumului, cu implicatii directe in desfasurarea activitatii comerciale, iar utilizarea capacitatilor de productie din industrie s-a facut doar in proportie de 20-30%. Acest fenomen s-a produs concomitent cu majorarea autoconsumului in mediul rural, precum si cu comercializarea pe piata libera, fapt ce a avut un impact negativ asupra aprovizionarii cu lapte a marilor aglomerari urbane. Activitatea de colectarea a laptelui se realizeaza prin reteaua de achizitie formata din puncte de colectare, care nu dispun de sisteme de racire a laptelui. Aceasta influenteaza negativ calitatea produselor finite, mai ales ca in reteaua de transport din dotare, lipsurile se manifesta in aceeasi directie. {n ultima veriga din drumul parcurs de lapte de la producator la consumator si anume in reteaua comerciala, deficientele manifestate in aprovizionarea ritmica cu produse lactate au influentat pregnant consumul. Astfel, consumul de lapte este mult inferior celui inregistrat in alte tari cu obiceiuri de consum asemanatoare si reprezinta aproximativ 60% din media tarilor comunitare europene. {n ceea ce priveste preturile laptelui si produselor lactate acestea au inregistrat o tendinta de crestere atat datorita concurentei, cat si daotrita inflatiei ridicate ce caracterizeaza economia noastra. Referitor la concurenta pe aceasta piata, aceasta este foarte puternica, facandu-si prezenta producatori din alte judete. {n prezent , reteaua de valorificare a productiei de lapte si produse lactate este dominata de structurile de tip monopolist care functioneaza in paralel cu structurile valorificarii directe pe piata libera sau cu unele structuri din ce in ce mai pregnante, ale intreprinzatorilor privati. Pentru mentinerea segmentului de piata detinut, societatea a procedat la schimbarea modului de prezentare a produselor, in ambalaje nerecuperabile, cu un disign care sa atraga atentia cumparatorilor. {nnoirea produselor si tehnologiilor in acord cu cerintele mediului de piata in care actioneaza societatea se rasfrange asupra indicatorilor sai economico- financiari, intarind capacitatea sa de adptare la dinamica social-economica. {n ceea ce priveste restructurarea tehnologica, S.C. DELTALACT S.A. are in perspectiva achizitionarea de utilaze tehnologice pentru inlocuirea treptata a celor cu grad mare de uzura fizica si morala, avand ca efecte directe :
mentinerea pietei de desfacere ; cresterea prestigiului marcii fabricii cu efect de consolidare a pozitiei intre producatorii de sector ; cresterea structurii sortimentale, avand in vedere calitatea produselor si implicit cresterea eficientei economice. Pentru o mai mare stabilitate pe piata, deziderat dificil de infaptuit mai ales in conditiile tranzitiei, S.C.DELTALACT S.A. a adoptat un sistem de desfacere propriu, aceasta dispunand de propria retea de magazine de desfacere. Pentru buna desfasurare a activitatii de colectare si prelucrare a laptelui, se impune : modernizarea tehnologica a intreprinderii prin investitii si utilari cu linii tehnologice de mare productivitate si dotarea centrelor de colectare cu agregate care sa asigure racirea laptelui ; imbunatatirea tehnologiilor in vederea obtinerii unor produse de calitate superioara ; diversificarea gamei sortimentale a produselor lactate, urmarind inscrierea in tendintele actuale mondiale de modernizare a alimentatiei, care sa raspunda cerintelor nutritioniste si traditionale ale consumatorilor ; practicarea unui management performant care poate aduce modificari importante in modul de organizare a procesului de productie. Cresterea consumului de lapte si produse lactate mai ales in mediul urban constituie un obiectiv imediat, care poate fi atins prin eforturi conjugate directionate spre organizarea unor retele viabile de colectare a laptelui materie prima, precum si a filierei laptelui in ansamblu. Cresterea cantitatilor de lapte livrate sectorului de prelucrare pe calea scaderii autoconsumului in mediul rural care inregisreaza un nivel ridicat ca urmare a posibilitatilor de valorificare reduse in afara gospodariilor, va avea efecte benefice pentru intreg lantul de operatori din sistem, inclusiv pentru consumatorii finali, individuali sau colectivi. {n concluzie, in conditiile trecerii tarii noastre la o economie de piata si pe fondul depasirii actualelor fenomene ale crizei si dezechilibrelor economice, se poate conta in perspectiva pe o relansare a economiei pe baza restructurarii diferitelor sectoare de activitate si a generalizarii mecanismelor de piata, care sa duca la cresterea nivelului de trai si implicit a clitatii vietii.
ANEXA Efectivele de animale pe regiuni de dezvoltare si pe judete la sfarsitul anului 2000
TOTAL
TOTAL 2870,4
Din care sector privat 2795,7 642,0 108,2 104,1 106,9 97,2 164,0 61,6 320,1 53,2 85,0 38,4 51,5 35,4 56,6 423,5 108,9 32,0 73,0 46,6 41,9 63,6 57,5 300,5 60,3
NORD-EST BAC~U BOTO}ANI IA}I NEAM| SUCEAVA VASLUI SUD-EST BR~ILA BUZ~U CONSTAN|A GALA|I TULCEA VRANCEA SUD ARGE} C~L~RA}I DAMBOVI|A GIURGIU IALOMI|A PRAHOVA TELEORMAN SUD-VEST DOLJ
653,3 108,7 104,3 114,4 99,2 164,8 61,9 331,2 56,4 86,3 42,5 53,6 35,7 56,7 436,3 109,6 33,9 73,6 48,9 46,0 64,5 59,8 303,7 62,4
GORJ MEHEDIN|I OLT VALCEA VEST ARAD CARA}-SEVERIN HUNEDOARA TIMI} NORD- VEST BIHOR BISTRI|A NASAUD CLUJ MARAMURE} SATU-MARE SALAJ CENTRU ALBA BRA}OV COVASNA HARGHITA MURE} SIBIU ILFOV
72,5 43,9 53,7 71,2 250,2 63,5 56,7 67,8 62,7 504,6 106,8 71,7 98,0 106,8 55,3 66,0 368,0 76,8 67,0 44,4 63,6 71,1 45,1 23,1 Sursa : Informatii Statistice Operative, INSSE, nr. 1/2001
72,3 43,8 52,9 71,2 240,6 62,1 56,7 66,7 55,1 499,1 106,6 71,2 95,7 106,3 55,2 64,1 352,1 76,6 62,2 42,0 63,1 65,6 42,6 17,8
ANEXA
Nivelul preturilor la lapte pe pietele taranesti in municipiile resedinta de judet in Romania
Municipii resedinta de judet ALBA IULIA ALEXANDRIA ARAD BACAU BAIA MARE BISTRI|A BOTO}ANI BRAILA BRA}OV BUCURE}TI BUZAU CALARA}I CLUJ NAPOCA CONSTAN|A CRAIOVA DEVA D.T.SEVERIN FOC}ANI GALA|I GIURGIU IA}I
Pret lei/litru
Municipii resedinta de judet
Pret lei/litru
6000 6000 6500 5000 5000 6000 5000 6000 10000 7833 6000 7500 6000 6000 8000 7000 6000 6000 6000 6000 7000
MIERCUREA CIUC ORADEA PIATRA NEAM| PITE}TI PLOIE}TI R. S~RAT RE}I|A SATU MARE SF. GHEORGHE SIBIU SLATINA SLOBOZIA SUCEAVA TARGOVI}TE TARGU JIU TARGU MURE} TIMI}OARA TULCEA VASLUI ZAL~U
-----7000 6000 7000 7500 8000 7000 5500 6000 6000 7000 7500 5000 8000 7000 6000 7500 10000 7000 8000
Sursa : Buletin Statistic Lunar INSSE, nr. 12/2000

Marketingul Produselor Lactate

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Marketingul Produselor Lactate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Cuprins

Marketingul laptelui si a produselor lactate la S.C. Deltalact S.A. Tulcea

Introducere in marketingul laptelui si a produselor lactate

Concluzii propuneri..104 Anexe Bibliografie

Marketingul produselor lactate si a laptelui in cadrul unei societati

LOCUL INDUSTRIEI LAPTELUI }I A PRODUSELOR LACTATE {N SISTEMUL AGROALIMENTAR

Piata mondiala a laptelui si a produselor lactate

1.1.1 Cererea si oferta de lapte si produse lactate in tarile Uniunii Europene

kg./vaca 5421 mii capete 22107

Sursa: Comisia Europeana, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2000

6536 95 528 6087 16 16,34

6538 111 508 6159 16 16,48

6583 128 492 6229 -18 16,62

6625 150 477 6298 -10 16,75

6656 171 461 6367 0 16,89

6839 182 450 6571 0 17,29

Sursa: Comisia Europeana, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2000

1888 95 203 1751 30 4,70

1866 90 226 1755 -25 4,70

1852 91 215 1742 -14 4,65

1840 93 202 1730 0 4,60

1838 94 215 1718 0 4,56

1821 95 238 1678 0 4,41

Sursa: Comisia Europeana, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2000

1196 59 229 931 274 657 95 14 125

1194 72 282 964 289 675 20 125 135

1130 79 200 945 295 650 64 135 200

1105 86 230 924 299 625 38 200 238

1081 90 250 902 303 600 19 238 257

981 92 250 838 314 524 -15 274 259

Sursa: Comisia Europeana125, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2000

8,3 3390 28,2 26,2 17,7 2,0 167

8,2 3460 28,3 26,2 17,3 2,1 164

8,1 3500 28,5 26,6 16,8 1,9 159

8,1 3560 28,9 27,0 16,9 1,9 160

8,1 3620 29,3 27,4 17,1 2,0 162

8,1 3830 31,0 29,0 17,9 2,0 168

Sursa: Comisia Europeana125, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2000

Sursa: Comisia Europeana125, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2001

Unt Cota tarifara ( mii tone) Taxa vamala (%) 40 50 32 30 32

Polonia Ungaria Cehia Slovenia Romania Bulgaria Slovacia

16,9 0,2 2,8 1,5 1,0

Plafon cantitativ (mii tone)

Subventii maxime (mil.EURO )

Plafon cantitativ (mii tone)

Subventii maxime (mil.EUR O)

Plafon cantitativ (mii tone)

Subventii maxime (mil.EURO )

Polonia Ungaria Cehia Slovenia Romania Bulgaria Slovacia

4,5 31,4 14,5 3,55

0,7 13,5 7,9 2,6

4,5 31,4 11,1 5,0 3,55

0,7 13,5 1,4 5,22 2,6

37,0 4,5 66,9 15,0

4,9 0,7 26,3 5,9

Sursa: Comisia Europeana125, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2001

1.1.3 Comertul mondial cu produse lactate

Sursa:FAS/CMD/DL- dec. 2000

Sursa:FAS/CMD/DL&P- dec. 2000 * date preliminarii

Sursa:FAS/CMD/DL&P- dec. 2000 * date preliminarii

Sursa:FAS/CMD/DL&P- dec. 2000 * date preliminarii

SUA Franta Germania Italia Olanda Egipt Australia Canada

3274 1594 947 950 688 325 268 289

3325 1645 990 985 693 370 285 329