CURS DREPT ADMINISTRATIV (sintez) ROLUL PREEDINTELUI ROMANIEI n sistemul constituional roman, Pres.

Rom face parte din puterea executiv. Alturi de Guvern, fiind astfel instituionalizat modelul dualist de organizare a puterii executive. Rezult deci, c cele dou autoriti statale, care realiyeay, potrivit Constituiei, in mod echilibrat puterea executiv sunt Preedintele Romniei i Guvernul. Spre deosebire de Guvern ins, rolul executive al Preedintelui este mai atenuat, primnd celelalte dimensiuni ale statutului su constituional. Rolul consacrat de Constituie Preedintelui Romniei se fundamenteaz, pe de o parte, pe faptul c instituia si bazeaz legitimitatea pe alegerea de ctre sopor prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, iar pe de alt parte, pe atribuiile concrete care i sunt rezervate prin Legea fundamental. Din redactarea art.80 din Constituie, rezulta c Preedintele Romniei indeplinete urmtoarele funcii: 1. funcia de reprezentare 2. funcia de garant al independenei naionale, al unitii i al integritii teritoriale a rii 3. funcia de a veghe la respectarea Constituiei i la buna fun. a autoritilor publice 4. fun. de mediere intre puterile statului, precum i intre stat i societate. Fa de cele relatate, se poate concluziona c, potrivit dispoziiilor constituionale, Preedintele Romniei este implicat direct in guvernare n doar cteva domenii de activitate, respectiv politica extern, aprarea rii i ordinea public. 5. Calificarea regimului politic actual din Romnia Modalitatea de desemnare a efului statului n forma de guvernare republican are o importan major pentru definirea regimului politic al unei ri. n dreptul public contemporan, regimurile politice au fost clasificate n patru mari categorii

Republica prezidenial se caracterizeaz prin aceea c eful statului este ales, fie in mod direct de ctre cetenii rii, fie prin intermediul unei adunri de electori In republica parlamentar, eful statului este ales, de regul, de ctre Parlament (Italia, Grecia, Ungaria) sau de o adunare compus din parlamentari i al i reprezentani (Germania). In acest tip de republic, preedintele rspunde in faa parlamentului i are atribu ii mai mult formale, intervenid n via a politica foarte rar, cum ar fi in cazul schimbrii Guvernului, rolul su fiind mai mult reprezentare naionala. Diferena dintre cele 2 regimuri politice nu conts numai in modul de desemnare a preedintelui, ci i n raportul dintre puteri. In republicile parlamentare, Guvernul, dei numit de preedinte, este responsabil n fa a Parlamentului, n timp ce, n republicile prezideniale, nu exist un ef de Guvern, aceast funcie revenid sefului statului, si deci, nici rspundere gubernamental n faa Parlamentului. 5. Alegerea Preedintelui Romniei 5.1. Condiii de eligibilitate Accesul la funcia de Preedinte al Romniei aparine, n principiu, fiearui cetean romn care indeplinete condiiile prevzute de Constituie i de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preedintelui Romniei.
1

pentru a putea candida la funcia de Preedinte al Romniei este aceea ca persoana s aib cet enia romn i domiciliul n ar. Dispoziia actual este mai permisiv, dnd posibilitatea persoanelor carea u cetenia romn, dar i alt cetenie, i care domiciliaz n Romnia s poat candida pentru aceast funcie, interdicia funcionnd numai pentru cetenii romni sau cu dubl cetenie carea u domiciliul n strintate, pentru strini i pentru persoanele fr cet enie. b) O alt condiie este cea impus de prevederile art. 37 alin1, din Constituie, referitoare la dreptul de a fi ales, care cer candidailor pentru fun. de Preedinte al Romniei s aib drept de vot. Aceast condiie nu are n vedere vrsta de 18 ani mpliniti de la care cetenii au drept de vot art.36 alin1, din Constituie, ci norma din cuprinsul alin 2 al art 36, conform creia nu au dreptul de vot debilii sau alienaii mental, pusi sub interdicie, i nici persoanele condamnate, prin hotrre judectoreasc definitiv la pierderea drepturilor electorale. c) Dispoziiile art 37 alin(1) din Constituie mai prevd nc o condiie pentru ca ceteanul romn domiciliat n ar i cu drept de vot s poat fi ales ntr-o fun. public, respectiv n fun. de Preedinte al Romniei, i anume condiia de a nu fi interzis asocierea n partide politice. d) Cea de-a patra condiie care trebuie indeplinit pentru a putea candida la funcia de Preedinte al Romaniei privete limita minim de vrst. Dac pentru dreptul de vot limita minim este de 18 ani, pentru dreptul de a fi ales n funcia de Preedinte al Romniei, art. 37 alin2 din Constituie stabileste limita de 35 de ani mplinii pn n ziua alegerilor inclusiv. e O ultim condiie de eligibilitate este cea reglementat de art 81 alin 4 din Constituie, care prevede c nici o persoan nu poate ndeplini funcia de Preedinte al Romniei dect pentru cel mult dou mandate, care pot fi succesive. Raiunea acestei prevederi constituionale are n vedere cerina evitrii deinerii acestei functii o perioada prea ndelungat i de a o transforma ntr-un privilegiu viager al unei singure persoane. n conformitate cu prevederile art.10 din Legea nr 370-2004, nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu indeplinesc conditiile prevazute de art 37 din Constituie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior de 2 ori ca Preedinte al Romniei. Nu pot deci candida cetenii romni care nu au domiciliul in Romnia, persoanele care au cetatenie
a) O prim condiie

strin sau persoanele fr cetenie, persoanele care nu au drept de vot respectiv (debilii i alienaii mintal pui sub interdicie, precum i persoanele condamnate prin hotrare judectoareasc definitiv, la pierderea drepturilor electorale), persoanele crora le este interzis asocierea in partide politice (judectorii Curii Constituionale, avocaii poporului, magistraii, membrii activi ai armatei, poliitii i alte categorii de funcionari publici, stabilite prin lege organic), persoanele care nu au mplinit pan n ziua
2

alegerilor inclusiv, vrsta de 35 de ani, precum i persoanele care au ndeplinit anterior dou mandate prezidentiale. 5.2 Organizarea i desfurarea alegerilor Potrivit art.81 alin.(1) din Constituie i art.1 din Legea nr.370/2004, Preedintele Romniei se alege prin vot universal, egal, secret ;i liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a ntrunit, n primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegtorilor nscrii n listele electorale. n cazul in care niciunul dintre candidati nu a ntrunit aceast majoritate, se organizeaz al doilea tur de scrutin, la care particip numai primii 2 candidai stabiliti n ordinea numrului de voturi obinut n primul tur. Este declart ales candidatul care a obinut cel mai mare numr de voturi valabil exprimate. Un alegtor are dreptul la un singur vot, n fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Preedintelui Romniei. Potrivit dispoyiiilor art 4 din lege, alegerile au loc in luna anetrioar lunii n care ajunge la termen mandatul de Preedinte, Guvernul stabilind prin hotrre data alegerilor, cu cel puin 45 de zile inaintea zilei votrii. Candidaturile La alegerile pentru funcia de Preedinte al Romniei se pot prezenta candidati propui de aprtide politice, aliane politice constituite potrivit Legii partidelor politice nr 14/2003, aliane electorale, precum i candidai independeni. Legea prevede c partidele i alianele politice pot propune numai cte un singur candidat. Candidaturile pot fi depuse numai dac sunt susinute de cel puin 200.00 de alegtori. Un alegtor poate susine un singur candidat. n situaia n care mai multe partide politice, aliane politice i organizaii legal constituite ale cetenilor aparinnd minoritilor naionale repezentate n Consiliul Minoritatilor Naionale doresc s propun acelai candidat la funcia de Preedinte al Romniei, acestea se pot asocia ntre ele numai la nivel naional, pe baz de protocol, constituind o alian electoral. Protocolul de constituire a alianei electorale se depune n scris la Biroul Electoral Central n termen de cel mult 24 de ore de la data completrii acestui birou electoral cu repezentanii Autoritii Electorale Permanente i ai partidelor politice parlamentare.

Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianei electorale poate fi contestat n scris de orice persoan fizic sau juridic interesat la nalta Curte de Casaie i Justiie, n termen de cel mult 24 de ore de la afiare. Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianei electorale poate fi contestat de semnatarii protocolului la Inalta Curte de Casaie i Justiie, n termen de cel mult 24 de ore de la afiare. Candidaturile propuse de partidele politice, alaianele politice, alianele electorale, precum i candidaturile independente se depun la Biroul Central cel mai tarziu cu 20 de zile nainte de data alegerilor. Potrivit dispoziiilor art9 din Legea nr 370/2004, propunerile de candidai pentru alegerea Preedintelui Romniei se fac n scris i vor fi primite numai dac a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, dup caz, de candidatul independent; b) cuprind numele i prenumele, locul i data naterii, starea civila, domiciliul , studiile, ocupaia i profesia candidatului i precizarea c ndeplinete condiiile prevazute de lege pentru a candida; c) sunt insoite de declaraia de acceptare a candidaturii, scris, semnat i datat de candidat, de declaraia de avere, declaraia de interese, de o declaraie pe propria rspundere a candidatului n sensul c nu a fost i nu este lucrtor operativ, inclusiv acoperit, informatot sau colaborator al serviciilor de informaii, precum i de lista susintorilor, al cror numr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegtori. Declaraiile pe propria rspundere ale candidailor n sensul c nu au fost i nu sunt lucrtori operativi, inclusiv acoperii, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaii se nainteaz de ctre Biroul Electoral Central, n termen de 24 de ore de la depunerea candidaturii, Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii. Declaraiile de avere i declaraiile de interese ale persoanelor care candideaz pentru funcia de Preedinte al Romniei se depun la Biroul Electoral Central, in doua exemplare. Biroul Electoral Central transmite un exemplar al declaraiilor de avere si al declaraiilor de interese la Agenia Naionala de Integritate, n termen de cel mult 48 de ore de la depunere. Declaraiile de avere i declaraiile de interese ale candidailor se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a 3-a , precum si pe pagina de internet a Ageniei Naionale de
4

Integritate, n termen de 10 zile de la data primirii i se menin publicate pe aceast pagin. Propunerea de candidatur se depune i se nregistreaz la Biroul Electoral Central n 4 exemplare, un exemplar original i 3 copii. Biroul Electoral Central verific ndeplinirea condiiilor de fond i de form prevzute de lege pentru candidaturi, nregistreaz candidaturile care ndeplinesc aceste condiii i respinge nregistrarea candidaturilor care nu ndeplinesc condiiile legale. Candidaii pot renuna la candidaturi pn la data rmnerii definitive a candidaturilor. n acest scop, acetia declar n scris pe propria rspundere c renun la candidatura. Declaraia se depune la Biroul Electoral Central. Candidaii pot utiliza i semne electorale, care se depun la Biroul Electoral Central n scris i n format electronic odat cu depunerea candidaturilor. Candidaii, partidele politice, organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale, alianele politice, alianele electorale i alegtorii pot contesta nreistrarea sau respingerea nregistrrii candidaturilor sau a semnelor electorale, dup cay. Contestaiile se fac n scris i se depun la Curtea Constituionala. Aceasta soluioneaz contestaiile n termen de cel mult 2 zile de la nregistrare. Hotrrile sunt definitive, se comunic de ndat Biroului Electoral Central i se public n Monitorul Oficial al Romaniei, Parte 1. In 24 de ore de la expirarea termenului de solutionare a contestatiilor, Biroul Electoral Central aduce la cunostinta publica, prin afisare pe pagina proprie de internet si prin intermediul mass-mediei, candidaturile si semnele electorale definitive, in ordinea in care au fost depuse. Sectiile de votare In conformitate cu prevederile Legii nr 370/2004, sectiile de votare se organizeaza astfel a) in localitatile cu o populatie de peste 100 de locuitori, cate o sectie de votare la 1000-2000 de alegatori; b) in localitatile cu o populatie sub 1000 de locuitori, o singura sectie de votare; c) se pot organiza sectii de votare sin in satele, grupele de sate sau cartele cu o populatie de pana la 1000 de locuitori, situate la o
5

distanta mai mare de 3 km fata de sediul celei mai apropiate sectii de votare din resedinta comunei, orasului sau municpiului; d) in orase, municipii si comune se vor organiza sectii de votare speciale, de regula in gari, autogari si aerogari; se vor organiza sectii de votare speciale si in campusurile universitare. Delimitarea sectiilor de votare se stabileste de primarii comunelor, oraselor, municipiilor sau ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, in termen de cel mult 5 zile de la data intraii in vigoare a hotararii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor. Sectiile de votare speciale se stabilesc de catre Guvern, prin hotarare, pe baza datelor si informatiilor furnizate de institutiile prefectului. Numerotarea sectiilor de votare de pe raza teritoriala a unui judet, respectiv a municipiului Bucuresti se stabileste de catre prefect, incepand cu localitatea resedinta de judet si continuand cu cele din municipio, orase si comune, in ordinea alfabetica a acestora. In municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevazuta de lege. Pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei se organizeaza una sau mai multe sectii de votare pentru alegatorii care se afla in strainatate la data alegerilor. Listele electorale permanente si tabelele electorale La alegerile pentru Presedintele Romaniei se utilizeaza liste electorale permanente si tabele electorale. Listele electorale permanente se intocmesc pe comune, orase si municipio, dupa caz, si cuprind toti alegatorii care domiciliaza in comuna, orasul sau municpiul pentru care ele au fost intocmite. La comune, listele electorale permanente se intocmesc pe sate, si, dupa caz, strazi, iar la orase, municipio si subdiviziuni administrativteritoriale ale municpiilor pe strazi si, dupa caz, blocuri. Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date selecteaza si prelucreaza datele privind alegatorii cuprinse in Registrul national de evidente a persoanelor, tipareste si pune gratuit la dispozitia primarilor, prin structurile sale teritoriale, 2 exemplare ale listelor electorale permanente. Un ejemplar al listelor electorale permanente se pastreaza de primar, iar celalalt se preda judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care a fost intocmit. Actualizarea listelor electorale permanente se realizeaza de catre primarul unitatii administrativ-teritoriale impreuna cu servicial public comunitar de evidente a persoanelor.
6

Alegatorii au dreptul sa verifice inscrierea in listele electorale permanente. In acest stop, primarii sunt obligati sa puna la dispozitia acestora, spre consultare, listele electorale permanente si sa organizeze actiuni de informare si de indrumare a alegatorilor pentru efectuarea verificarilor necesare. In termen de 48 de ore de la solutionarea plangerilor si operarea modificarilor in listele electorale permanente, primarii au obligatia de a le transmite judecatorilor si Directiei pentru Evidente Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date. Directia pentru Evidente Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, prin structurile sale teritoriale, are obligatia de a tipari si a pune gratuit la discpozitia primarilor, in 3 exemplare, si copii de pe listele electorale permanente actualizate, care cuprind alegatorii din fiecare sectie de votare. Orice neconcordanta intre lista electorala permanenta si copie se solutioneaza de primar de indata, prin dispozitie, pe baza datelor cuprinse in lista electorala permanente. Alegatoriii care se prezinta la vot si fac dovada cu actul de identitate ca domiciliaza in raza teritoriala a sectiei de votare respective, insa au fost omisi din copia listei electorale permanente, existente la biroul electoral al sectiei de votare, precum si membrii biroului electoral al sectiei de votare, persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii si care nu sunt inscribe in copia listei electorale permanente din acea sectie, alegatorii care in ziua votarii se afla in alta comuna, oras sau municipio decat cel de domiciliu, precum si alegatorii care voteaza la sectiile de votare din strainatate sunt inscrisi intr-un tabel cuprinzand numele si prenumele, codul numerci personal, domiciliul, tipul, seria si numarul actului de identitate, precum si alte elemente stabilite prin hotarare a Guvernului. Birourile electorale Pentru organizarea si desfasurarea operatiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate si birourile electorale ale sectiilor de votare. Birourile electorale sunt alcatuite numai din cetateni cu drept de vot. Presedintii birourilor electorale ale sectiilor de votare, loctiitorii acestora si reprezentantii Autoritatii Electorale Permanente in birourile electorale nu pot avea aparteneta ploitica. Candidatii in
7

alegeri, sotul, sotia, rudele si afinii acestora pana la gradul al doilea inclusiv nu pot fi memebri ai birourilor electorale. In indeplinirea atributiilor ce le revin, membrii birurilor electorale exercita o functie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta si impartiala a functiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea juridica, civila sau penala, dupa caz. O persoana nu poate fi in acelasi timp membru a doua sau mai multe birouri electorale. Actul care atesta calitatea de membru al unui birou electoral este procesal-verbal intomit cu prilejul constituirii si completarii respectivei structuri electorale. Calitatea de membru al unui birou electoral incetraza de drept in cazul in care s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni prevazute de lege. Biroul Electoral Central este alcatuit din 5 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si din cel mult 10 reprezentanti ai formatiunilor ploitice. Desemnarea celor 5 judecatori se face de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in sedinta ppublica, in termen de 3 zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorti, dintre judecatorii in exercitiu ai Curtii. Data sedintei se auce la cunostinta publica prin mass-media de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu 2 zile inainte de desfasurarea acesteia. Rezultatul tragerii la sorti se consemneaza intr.-un proces verbal, semnat de presedinte si de prim-magistratul-asistent al Imaltei Curti de Casatie si Justitie. In termen de 24 de ore de la investire, judecatorii desemnati aleg din randul lor, prin vot secret, presedintele Biroului Electoral Central si loctiitorul acestuia. In termen de 24 de ore de la alegerea presedintelui Biroului Electoral Central, in componenta Biroului Electoral Central intra presedintele, vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente si cate un reprezentant al fiecarui partid ploitic parlamentar. Astfel consituit, Biroul Electoral Central indepineste toate atributiile ce ii revin potrivit legii pana la completarea lui cu reprezenantii formatiunilor politice neparlamentare carea u propus candidati. Constituirea Biroului Electoral Central se consemneaza intr.-un proces-verbal care reprezinta actul de investire.
8

Biroul Electoral Central are un aparat tehnic de lucru format din personal de specialitate din cadul Ministerului Administratiei si Internelor, al Autoritatii Electorale Permanente si al Institului National de Statistica. Biroul Electoral Central adopta, prin hotarare, in termen de 3 zile de la constituire, un regulament de organizare si functionare a birourilor electorale si a aparatuil de lucru al acestora, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, si este obligatoriu pentru toate birourile electorale si aparatul tehnic al acestora. Deciziile BEC se adopta pentru aplicarea unitara a prevederilor Legii nr.370/2004, pentru admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei aliante electorale, pentru inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor, pentru inregistrarea sau respingerea inregistrarii semnelor electorale, pentru solutionarea intampinarilor si contestatiilor care sunt de competente sa, precum si pentru alte cazuri prevazute de aceasta lege. Deciziile BEC sunt obligatorii pentru toate autoritatile, institutiile publice, birourile electorale, organismele cu atributii in materia electorala, precum si pentru toti participantii la alegeri, se comunica partolr interesate si se aduc la cunostinta publica prin afisare pe pagina proprie de internet. Hotararile BEC se adopta pentru interpretatea unitara a Legii nr370/2009, sunt general obligatorii si se aduc la cunostinta publica prin afisare pe pagina proprie de internet si prin publicare in Montorul Oficial al Romaniei, Partea 1. Biroul electoral judetean, respectiv biroul electoral al sectorului municipiului Bucuresti, este constituit din 3 judecatori, un reprezentatnt al Autoritatii ElectoralePermanente desemnat de catre aceasta prin hotarare si din cel mult 7 reprezentanti ai formatiunilor politice carea u propus candidati. Desemnarea judecatorilor se face in sedinta publica, in termen de cel mult 10 zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului privind stabilirea date alegerilor, de catre presedintele tribunalului, prin tragere la sorti, dntre judecatorii in exercitiu ai acestuia sau, in cazul biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti, dintre judecatorii in exercitiu ai judecatoriei sectorului. Data sedintei se aduce la cunostinta publica, prin presa, de presedintele tribunalului, cu cel putin 24 de ore inainte de desfasurarea acesteia.Tragerea la sorti se face pe functii, presedinte si loctiitor, si se consemneaza intr.un proces-verbal semnat de presedintele tribunalului, care constituie actul de investire. Biroul electoral judetean sau al sectorului
9

municipiului Bucuresti astfel consituit indeplineste toate atributiile ce ii revin potrivit legii, urmand a fi completat in termen de 24 de ore cu reprezentantul Autoritatii Electorale Permanente. Deciziile sunt obligatorii pentru toate autoritatile, institutiile publice, birourile electorale, organismele cu atributii in materia electorala, precum si pentru toti participantii la alegeri la care se refera, din raza teritoriala de competente a biroului, si se aduc la cunostinta publica prin afisare sau prin orice alt mijloc de publicitate. Biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate este constituit din 3 judecatori in exercitiu ai Tribunalului Bucuresti, un reprezentant al Autoritatii Electorale Permanente desemnat de aceasta prin hotarare si din cel mult 7 reprezentanti ai formatiunilor politice care au propus candidati. Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt alcatuite dintr-un presedinte, un lcotiitor al acestuia, care sunt, de regula, jurista, precum si din cel mult 7 reprezentanti ai formatiunilor politice care au propus candidati. Birourile electorale ale sectiilor de votare nu pot functiona cu mai putin de 5 membrii. Desemnarea presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si a loctiitorilor acestora se face cu cel mult 10 zile inainte de data alegerilor de catre presedintele tribunalului, in sedinta publica anuntatat cu 8 de ore inainte, prin tragere la sorti, pe functii, dintre juristii existente in judet sau in municipiul Bucuresti. In cazul in care numarul juristilor este insuficient, listele vor fi completate, la propunerea prefetului, cu persoane cu o reputatie buna in localitate, care nu au apartenenta politica. Propunerile de persoane pentru functiile de presedinte al biroului electoral al sectiei de votare si loctiitor al acestuia trebuie avizate de Autoritatea Electorala Permanenta. Birourile electorale ale sectiilor de votare primesc, cu 2 zile inainte de data alegerilor, pe baza de proces-verbal, de la birourile electorale judetene sau de la birourile electorale ale sectoarelor municpiului Bucuresti, prin intermediul primarilor, urmatoarele a) 2 copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegatorii din sectia de votare; un ejemplar este pus la dispozitia alegatorilor pentru consultare si un ejemplar este utilizat in data alegerilor; b) buletinele de vot, stampila de control si stampilele cu mentiunea ,,votat c) formularele tabelelor in care sunt inscrisi alegatorii care nu se regasesc in listele electorale permanente, precum si cei care isi
10

exercita dreptul de vot cu ajutorul urnei mobile, formularele pentru incheierea proceselor-verbale, imprimate si materiale necesare desfasurarii procesului electoral, precum si un buletin de vot anulat, dupa caz, de catre presedintele biroului electoral judetean, respectiv al biroului electoral al sectorului municpiului Bucuresti, care trebuie afisat la sediul sectiei de votare intr.-un loc vizibil, in ziua premergatoare alegerilor. Birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate primesc, pe baza de proces-verbal, de la biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. In exercitarea atributiilor care ii revin, biroul electoral al sectiei de votare adopta decizii. Deciziile sunt obligatorii pentru toate partile la care se refera si se aduc la cunostinta publica prin afisare la loc vizibil la sediul biroului electoral al sectiei de votare. Birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate si birourile electorale ale sectiilor de votare isi incetraza activitatea la data validarii rezultatului alegerilor pentru presedintele ales. Campania electorala Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de data alegerilor si se incheie in dimineatza zilei de sambata de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00. Pentru desfasurarea campaniei electorale, candidatii la alegerile pentru functia de Presedinte al Romaniei, au acces egal si gratuit la serviciile publice de radio si televiziune. Legea interzice introducerea spoturilor publicitare electorale in alte emisiuni decat cele electorale. Regulile de desfasurare a campaniei electorale prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale se stabilesc de Consiliul Nacional al Audiovizualului, prin decizie. Potrivit legii, mijloacele folosite in campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept. Legea interzice prezentarea, cu 48 de ore inainte de ziua votarii, de sondaje de opinie, televoturi sau anchete facute pe strada. Primarii sunt obligati sa stabileasca, prin dispozitie care se aduce la cunstinta publica prin afisare la sediul primariei, locura speciale pentru afisajul electoral, in care sa amplaseze panouri electorale, tinand seama de numarul candidatilor.
11

Votarea Votarea incepe la ora 7,00 si se incheie la ora 21,00. La sediile sectiilor de votare se afiseaza la loc vizibil ora la care incepe, respectiv se incheie votarea. Alegatorii voteaza la sectia de votare unde sunt arondati potrivit domiciliului, iar memebrii birourilor electorale ale sectiilor de votare si persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii voteaza la sectia de votare unde isi defasoara activitatea. Alegatorii care in ziua votarii se afla in alta comuna, in alt oras sau municipio decat cel de domiciliu voteaza numai la sectiile de votare speciale, dupa ce declara in scris pe propria raspundere ca nu au mai votat si nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Alegatorii care in ziua votarii se afla in strainatate voteaza la sectiile de votare constituite in acest stop, dupa ce declara in scris pepropria raspundere can u au mai votat si nu vor mai vota la acel tur dscrutin. Alegatorii voteaza seperat in cabine inchise, aplicand stampila cu mentiunea ,,VOTAT inauntrul patrulaterului care cuprinde prenumele si numele candidatului pe care il voteaza. Prezenta oricarei persoane in cabinele de vot, in afara celei care voteaza, este interzisa. Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din gandul persoanelor acreditate sau al membrilor biroului electoral al sectiei de votare. Candidatii si oricare alegator au dreptul sa conteste identitatea persoanei care se prezinta la vot. In acest caz, identitatea se stabileste de presedintele biroului electoral al sectiei de votare prin mijloace elegale. Pentru motive temeinice, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea. In timpul suspendarii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot si celelalte documente si materiale ale biroului electoral al sectiei de votare vor ramane sub paza permanente. In timpul suspendarii nu poate parasi sala de votare mai mult de jumatate din numarul memebrilor biroului electoral al sectiei de votare in acelasi timp. Candidatii si observatorio care asista la votare nu pot fi obligati sa paraseasca sala de votare in acest timp.
12

Alegatorii netransportabili din motive de boala sau invaliditate, din tara, pot formula o cerere scrisa, adresata presedintelui biroului electoral al sectiei de votare unde sunt arondati cu domiciliul, pentru exercitarea dreptului de vot cu ajutorul urnei mobile. La toate operatiunile electorale efectuate de birourile electorale ale sectiilor de votare pot asista, in afara membrilor acestora, persoanele acreditate in conditiile Legii 37/2004. Potrivit acestei legi, prin persoane acreditate se intelege: a) obsevatorii interni si externi; b) reprezentantii interni si externi ai mass-mediei Pot fi acreditati ca observatori interni reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care au in obiectul de activitate apararea democratiei si a drepturilor omului sau observarea alegerilor, constituite cu cel putin 6 luni inainte de data alegerilor. Persoanele desemnate de aceste organizatii ca obsevatori interni nu pot avea apartenenta politica. Pot fi acreditate ca reprezentanti interni ai mass-mediei personale desemnate in scris in acest sens de catre conducerea institutiilor massmedia. Persoanele astfel desemnate nu pot avea apartenenta politica. Acreditarea observatorilor interni si a reprezentantilor interni ai massmediei se face de catre birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municpiului Bucuresti si biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, pentru toate sectiile de votare din raza de competente a acestora, la cererea scrisa a conducerii organizatiilor neguvernamentale sau a institutiilor mass-media din Romania., facuta cu cel putin 5 zile inaintea datei alegerilor. Acreditarea observatorilor externi si a reprezentantilor externi ai mass-mediei se face de Autoritatea Electorala Permanente, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale. Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizatii neguvernamentale care prezinta o adeverinta privind indeplinirea conditiilor legale, eliberata de Autoritatea Electorala Permanenta. Pot fi acreditate ca reprezentanti interni ai mass-mediei din Romania persoanele propuse de acele institutii mass-media care prezinta o adeverinta eliberata de Autoritatea Electorala Permanente privind faptul ca desfasoara acitivitati in domeniul mass-media. Stabilirea rezultatului alegerilor Dupa deschiderea urnelor si numararea voturilor, presedintele biroului electoral al sectiei de votare intocmeste un proces verbal, in 3
13

exemplare, care este semnat de acesta si de celilalti membri ai biroului electoral, pe care se aplica stampila de control. Lipsa semnaturilor unor membrii ai biroului electoral al sectiei de votare nu influenteaza valabilitatea procesului-verbal. Un ejemplar al procesului verbal se afiseaza la loc vizibil, la sediul biroului electoral al sectiei de votare. Procesul-verbal in 2 exemplare, toate contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale biroului electoral al sectiei de votare, buletinele de vot nule si cele contestate alcatuiesc un dosar sigilat si stampilat care trebuie insotit de stampila de control. Copia de pe lista electorala permanente impregna cu tablele utilizate in cadrul sectiei de voatre, precum si declaratiile pe propria raspundere referitoare la exercitarea dreptului de vot alcatuiesc un alt dosar distinct. Dupa primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare si dupa solutionarea contestatiilor primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, biroul electoral judetea, biroul electoral al sectorului municipiului Bucuresti sau biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate incheie, la gandul lui, un proces verbal. Acest proces verbal impreuna cu procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, precum si cu toate contestatiile si intampinarile primite de competente Biroului Electoral Central, formand un dosar sigilat, stampilat si semnat de membrii biroului electoral judetean, ai biroului electoral al sectorului municipiului Bucuresti sau ai biroului electoral pentru sectiile de votare din strainatate, precum si dosarele cuprinzand copiile de pe listele electorale permanente si tablele utilizate in cadrul sectiilor de votare, precum si declaratiile pe propria raspundere referitoare la exercitarea dreptului de vot, insotite de stampila biroului electoral respectiv se inainteaza cu paza inarmata la biroul Electoral Central, in cel mul 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile de la birourile electorale ale sectiilor de votare. Procesal-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, impreuna cu proceseleverbale de constatare si centralizare a rezultatelor votarii intocmite de birourile electorale judetene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, biroul electoral pentru sectiile de votare din strainatate si birourile electorale ale sectiilor de votare, se inainteaza cu paza inarmata la Curtea Constitutionala, in termen de 24 de ore de la inregistrarea ultimului dosar. BEC preda Autoritatii Electorale Permanente dosarele cuprinzand copiile de pe listele electorale permanente si tablele utilizate in cadrul
14

sectiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum si declaratiile pe propria raspundere referitoare la exercitarea dreptului de vot. Curtea Constitutionala este imputernicita, potrivit art.24 din Legea nr 370/2004, sa anuleze alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilorcare pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie, Curtea va dispune repetarea turului de scturin in a doua duminica de la data anularii alegerilor. Curtea Constitutionala valideaza rezultatul fiecarui tur de scrutin, asegura publicarea rezultatului alegerilor in mass-media si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin si valideaza rezultatul alegerilor pentru Presedintele ales. In exercitarea atributiei prevazuta de art. 146 lit f) din Constitutie, respectiv de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Roamniei si de a confirma rezultatul sufragiului, Curtea Constitutionala adopta 2 hotarari disticte: una pentru stabilirea si aducerea la cunostinta publica a rezultatelor alegerilor prin care se constata alegerea unui anumit candidat in functia de Presedinte al Romaniei, iar alta pentru validarea alegerii respectivei persoane in functia de Presedinte al Romaniei. Validarea are loc dupa data aducerii la cunostinta publica a rezulatelor alegerilor, de regula, in zilele imediat urmatoare. Investirea in calitatea de Presedinte al Romaniei se realizeaza dupa o procedura speciala si cu solemnitatea corespunzatoare unui asemenea act. In termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei de catre Curtea Constitutionala, cele 2 Camere ale Parlamentului sunt convocate de presedintii acestora. In fata lor, candidatul a carei alegere a fost validata depune un juramant. Depunerea juramantului se consemneaza intr.-o declaratie a Parlamentului, prin carea cesta ia act de inceperea exercitatii mandatului de catre Presedintele Roamniei. Depunerea juramantului nu reprezinta numai un moment solemn, care incheie procedura alegerii, ci reprezinta un act ce produce efecte juridice, deoarece exercitarea acestei functii si, implicit, drepturile si raspunderile Presedintelui Romaniei incep de la aceasta data si dureaza, intr.-un mandat complet, pana la depunerea juramantului de catre Presedintele nou ales.
6.

Mandatul Presedintelui Romaniei

15

Potrivit art 83 alin(1) din Constitutie, mandatul Presedintelui Romaniei este de 5 ani si se exercita dela data depunerii juramantului. Rezulta deci, ca pana la aceast data continua sa-si exercite atributiile presedintele in exercitiu.Constitutia reglementeaza in art 84 alin(1) incompatibilitatile functiei de Presedinte al Romaniei, situatii carea u in vedere perioada mandatului, adica dupa alegerea in functie a Presedintelui Romaniei. Aceste imprejurari trebuie avute in vedere insa, si in momentul in care o persoana isi depune candidatura pentru functia de Presedinte al Roamniei. Potrivit exigentelor constitutionale, in timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata. Intrucat incimpatibilitatile sunt legate de perioada mandatului, rezulta ca persoana a carei alegere a fost validata este obligata sa demisioneze din functiile detinute, precum si din calitatea de membru al unui partid politic inate de depunerea juramanatului, acesta reprezentand momentul inceperii mandatului prezidential. Alineatul 2 al art.83 din Constitutie stabileste ca Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales.Ratiunea aceptor dispozitii deriva din necesitatea de a se evita ca pana la validarea alegerilor pentru noul Presedinte ales si depunerea juramantului de catre acesta, daca eventual perioada celor 5 ani a expirat, san u existe nici un moment in care statul san u aiba Presedinte. Din ratiuni practice, Constitutia stabileste in art 83 alin(3) ca mandatul prezidential poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. Textil precizeaza deci, in mod limitativ si cu titlu de exceptie cele 2 situatii in care amndatul Presedintelui poate fi prelungir pentru perioada celor 5 ani. Pentru a se asegura controlul Parlamentului cu privire la aceste circumstante exceptionale, gravitatea situatiei si necesitatea prelungirii mandatului Presedintelui Romaniei este lasata la aprecierea Parlamentului, intrucat prelungirea se face prin lege organica. Aceeasi lege trebuie sa precsese expres pana cand se face prelungirea, deoarece ea nu poate fi pe timp nelimitat, ci cel mult pana la incetarea starii de razboi sau a catastrofei. Pe perioada mandatului prezidential pot interveni unele evenimente care sa determine o imposibilitate definitiva sau temporara a exercitarii atributiilor. In aceste imprejurari vorbim de ,,vacanta functiei si de ,,interimatul functiei.
16

Potrivit art 97 alin(1) din Constitutie, vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine, in caz de: a) demisie; b) demitere din functie; c) imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor; d) deces. Aceste 4 situatii determina deci, incetarea definitiva, inainte de termen, a mandatului prezidential. Interimatul functiei de Presedinte al Romaniei intervine, conform art 98 alin(1) din Constitutie, in situatia in care: a) functia devine vacanta; b) Presedintele este suspendat din functie; c) Presedintele se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile Pana la depunerea juramantului de catre Presedintele ales sau pana la reluarea exercitarii atributiilor de catre Presedintele in functie, interimatul functiei prezidentiale se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor. Constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei este de competente Curtii Constitutionale, care comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului. Cererea pentru constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul functiei de Presedinte al Romaniei va fi insotita de dovezile necesare, iar constatarea aceptor imprejurari se face de Curtea Const, cu votul majoritatii judecatorilor. Alineatul final al art.98 limiteaza prerogativele persoanei care asigura interimatul functiei prezidentiale, datorita faptului ca este vorba despre un mandat, prin excelente, provizoriu. Astfel, considerand ca o serie de atributii sunt rezervate in exclusivitatea titularului functiei, adica Presedintele ales, textil constitucional susmentionat interzice Presedinteleui interinar: - sa adreseze mesaje Parlamanetului - sa dizolve Parlamentul; - sa consulte cetatenii prin referndum Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savarseste fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, raspunde in aceleasi conditii si dupa aceeasi procedura ca si titularul functiei, adica se aplica dispozitiile constitutionale referitoare la suspendarea din functie si la interimatul functiei.
17

7. Actele politice si actele juridice ale Presedintelui Romaniei In calitatea de institutie politica si autoritate publica a puterii executive Presedintele Roamniei emite 2 categorii de acte: acte politice si acte juridice. In categora actelor politice, Constitutia reglementeaza expres mesajul pe care Presedintele Roamniei il adreseaza Parlamentului. Mesajul are ca suport constitucional, fie art 88, potrivit caruia Presedintele Roamniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii, fie art 92 alin(3), conform caruia, in caz de agresiune armata indreptatat impotriva tarii., Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Mesajul constituie principalul act politic al Presedintelui Romaniei. In afara de acesta, Presedintele mai poate face si declaratii, poate transmite comunicari, poate adresa apeluri, scrisori, care prin natura si efectele lor sunt tot acte politice. In cf cu dispozitiile art 100 alin.(1) din Constitutie, in exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete. Acestea pot acea un character normative sau pot fi individuale. Pentru ca decretele emise de Presedintele Romaniei sa poata produce efecte juridice, Constitutia reglementeaza 2 conditii: a) obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei; b) contrasemnarea unora dintre ele de catre primul-ministru In ceea ce privaste publicarea, aceasra conditie se refera atat la decretele normative, cat si la cele individuale, chiar daca aceast ultima categorie de acte se comunica si persoaneleor interesate. Nepublicarea decretului atrage, asa cum am aratat, inexistente acestuia si deci, a efectelor sale juridice. Cerinta contrasemnarii nu privaste toate decretele, ci numai acelea expres prevazute de Constitutie. Asadar, contrasemnarea de catre primal-ministru a aceptor acte reprezinta o asumare a raspunderii Guvernului pentru continutul si efectele aceastora, atestand conformitatea decretului cu vointa organului pe care primul-ministru il reprezinta. Contrasemnarea este ceruta de Constitutie pentru decretele prin care Presedintele Romaniei: - inainteaza Parlamentului, spre ratificare, tratatele internationale pe care le-a incehiat;

18

acrediteaza sau recheama reprezentantiireprezentantii diplomatici ai Romaniei sau prin care aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; - decalra mobilizarea fortelor armate sau ia masuri pentru respinegerea agresiunii armate declansate impotriva tarii; - instituie starea de asediu sau starea de urgenta; - confera decoratii si titluri de onoare, acorda gradele de maresal, general si amiral si acorda gratierea individuala. Suntem de acord cu aceasta ultima parere, clocluzionand ca decretele prezidentiale, ca acte administrative, sunt supuse controlului de legalitate pe calea contenciosului administrativ, daca aceastea nu se incadreaza in una dintr exceptiile prevazute de art 5 din Legea nr 554/2004. 8. Atributiile Presedintelui Romaniei
-

8.1. Consideratii generale Exercitand atributiile stabilite de Constitutie, Presedintele Roamniei actioneaza ca autoritate statala, reprezentand statul roman, atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Atributiile Presedintelui Romaniei pot fi clasificate dupa diferite criterii, aceasta opratiune punand in valoare multiplele valente pe care institutia sefului statului le are in raport cu toate puterile statului si cu societatea civila in ansamblul ei. O alta clasificare a atributiilor Presedintelui Romaniei poate fi facuta din punct de vedere al continutului atributiilor, acestea fiind grupate in: - atributii privind legiferarea; - atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice - atributii privind alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati publice; - atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice - atributii in domeniul politicii externe - alte atributii. Raportat la subiectele fata de care se exercita, se disting urmatoarele atributii: - atributii in raport cu Parlamentul; - atributii in raport cu Guvernul; - atributii in raport cu puterea judecatoreasca; - atributii in raport cu Curtea Constitutionala; - atributii in raport cu alte autoritati publice; - atributii in raport cu electoratul.
19

In continuare, vom trata atributiile Presedintelui Romaniei tinand seama de ultima clasificare, la care vom adauga atributiile in domeniul apararii si in situatii exceptionale, atributiile in domeniul politii externe, precum si alte atributii ale sefului statului. 8.2 Atributii in raport cu Parlamentul Potrivit prevederilor constitutionale, principalele atributii ale Presedintelui Romaniei in raporturile sale cu Parlamentul privesc: a) Adresarea de mesaje b) Convocarea Parlamentului in sesiune; c) Dizolvarea Parlamentului d) Promulgarea legilor a) Adresarea de mesaje Aceasta atributie este reglementata de art88 din Constitutie, care statueaza ca Presedintele Roamniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii. Mesajul are rolul de a face cunsocuta deputatilor si senatorilor pozitia sefului statului in probleme interne si externe de importanta deosebita cu care se confrunta la un moment dat societatea. Prezentarea de mesaje de catre Presedintele Romaniei nu reprezinta o imixtiune a puterii executive in activitatea organului legislaticv al tarii, intrucat aceasta nu presupune obligatia Parlamentului de a le dezbate si de a le aproba. Art 65 alin(2) lit (a) din Constitutie instituie numai obligatia celor 2 Camere ale Parlamentului de a se intruni in sedinta comuna pentru primirea mesajului Presedintelui Romaniei. Parlamentul poate dezbate una dintre problememe cuprinse in mesaje sau chiar sa adopte eventuale masuri, dar aceasta este o faza ulterioara ,,primirii mesajului, faza la care Presedintele nici nu trebuie sa participe. Mesajul Presedintelui Romaniei este un act unilateral si constituie un instrument politic important pentru colaborarea dintre cele 2 puteri ale statului pe planul rezolvarii principalelor probleme politice ale natiunii. b) Convocarea Parlamentului in sesiune Presedintele Romaniei exercita aceasta atributie atunci cand convoaca Parlamentul rezultat din alegerile parlamentare, convocare care trebuie sa se faca in termen de cel mult 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Presedintele Romaniei are, de asemenea, posibilitatea, potrivit art 66 alin(2) din Legea fundamentala, de a solicita convocarea in sesiune
20

extraordinara a Camerei Deputatlor si a Senatului. De aceasta data insa, convocarea se face de presedintii Camerelor si nu de Presesintele Romaniei, prin decret, cum s-a procedat in situatia anterioara. Pentru convocarea Parlamentului in sesiune extraordinara este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: a) a aparut sau a devenit iminenta aparitia unui eveniment cu urmari deosebite pentru tara, ce face necesara luarea unor masuri de catre Parlament; b) convocarea sa priveasca ambele Camere ale Parlamentului c) in cadrul sesiunii extraordinare, de regula se dezbate numai problema pentreu care a fost convocata aceasta sesiune d) sesiunea trebuie sa se desfasoare, de regula, pe durata pentru care a fost convocata, dar aceasta poate fi si depasita, daca dezbaterea problemei aflata pe ordinea de zi nu a fost finalizata Conform dispozitiilor constitutionale, convocarea de drept a Parlamentului intervine: a) in caz de mobilizarea sau de razboi, cand Parlamentul se convoaca in 24 de ore de la declararea lor art 92 alin (4) b) in caz de instituire a starii de asediu sau a starii de urgenta, cand Parlamentul se convoaca de drept in 48 de ore de la instituirea acestora-art 93 alin(2) In ambele cazuri, Parlamentul functioneaza pe toata durata acestor stari. Convocarea de drept a Parlamentului este in esenta o convocarea in sesiune extraordinara, dar nu mai este supusa regulilor procedurale la care ne-am referit, legiuitorul constituant stabilind el aceste reguli, si anume: - termene scurte- 24 sau 48 de ore - continuarea activitatii Parlamentului pe toata durata acestor stari - caracterul obligatoriu al convocarii, in raport cu convocarea in sesiune exatrordinara reglementata de art 66 alin (2) din Constitutie. c) Dizolvarea Parlamentului Aceasta masura apare ca o solutie extrema a incercarilor repetate de formarea a unui nou Guvern, fie dupa alegeri legislative, fie cand Guvernul este demis ca urmare a adoptarii unei motiuni de cenzura ori daca primul-ministru nu mai este in situatia de a-si exercita mandatul. Dizolvarea Parlamentului este reglementata de art 89 din constitutie, care stabileste conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca Presedintele Roamniei sa poata exercita aceasta atributie, si anume:
21

consultarea prealabila a presedintilor celor 2 Camere si a liderilor grupurilor parlamentare; - Parlamentul nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura; - In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data; - Dizolvarea Parlamentului nu poate interveni in utlimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei; - Dizolvarea Parlamentului nu poate interveni in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta. Procedura dizolvarii are in vedere mai multe etape. Astfel, in prima etapa candidatul desemnat de Presedintele Romaniei pentru functia de prim-ministru solicita votul de incredere al Parlamentului pentru Programul de guvernare si echipa guvernamentala. Momentul solicitarii investiturii este cel de la care incepe sa curga termenul de 60 de zile. Daca aceasta prima solicitare este respinsa, incepe cea de-a doua etapa, in care se incerca de mai multe ori alcatuirea si acordarea increderii noului Guvern pana la implinirea celor 60 de zile. Legiuitorul constituant impune respingerea a cel putin 2 solicitari de investitura, in scopul de a se depune eforturi sustinute pentru formarea unui nou Guvern si evitarea dizolvarii Parlamentului. Dupa expirarea celor 60 de zile se intra in ultima etapa in care Presedintele Roamniei poate, fie sa continue eforutile pentru formarea Guvernului, daca apreciaza ca mai sunt unele sanse, fie sa dizolve Parlamentul, sub rezerva consultarii prealabile a presedintilor celor 2 Camere si a liderilor grupurilor parlamentare. d) Promulgarea legii Promulgarea legii este operatiunea finala a procedurii legislative si ea permite sefului statului sa investeasca legea cu formula excutorie, dispozitiile acesteia fiind obligatorii pentru toate autoritatile publice si pentru cetateni. Dispunand de aceasta posibilitate, Presedintele Roamniei supune legea unei ultime verificari in ceea ce priveste continutul acesteia si chiar constitutionalitatea ei. In acest sens, art77 alin(1) din Constitutie prevede ca legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire.Cu privire la natura juridica a acestui termen, s-a aratat ca acesta este un termen de decadere, dupa Implinirea caruia legea intra in vigoare, chiar daca nu a fost promulgata de Presedinte.
22

In cadrul celor 20 de zile, Presedintele Romaniei are mai multe posibilitati: In primul rand, el poate promulga legea, prin emiterea unui decret, ambele acte urmand sa fie publicate in Monitorul Oficial al Romaniei. A doua posibilitate pe care o are Presedintele Romaniei este aceea de a cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea elgii. Presedintele Roamniei nu poate impune Parlamentului o anumita redactare a textelor si nici nu poate face presiuni asupra acestuia in scopul adoptarii unei anumite solutii legislative. O a treia posibilitate pe care o are Presedintele Romaniei este aceea de a sesiza Curtea Constitutionala, potrivit art 146 lit a) din Constitutie, daca apreciaza ca legea, in ansamblu, sau o dispozitie a ei, este neconstitutionala. Acest drept este pierdut daca sesizarea nu a fost facuta in cele 20 de zile in care Presedintele Romaniei trebuie sa promulge legea. Daca prin decizia Curtii Constitutionale legea este declarata neconstitutionala, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Dupa primirea legii ca urmare a reexaminarii sau dupa primirea deciziei Curtii Constitutionale prin care legea a fost declarata constitutionala, Presedintele Romaniei trebuie sa promulge legea in cel mult 10 zile. 8.3. Atributii in raport cu Guvernul Presedintele Romaniei are, in raport u Guvernul, urmatoerle atributii principale: a) Desemnarea candidatului pentru functia de Prim-ministru; b) Numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament; c) Revocarea si numirea unor membri ai Guvernului la propunerea primului-ministru; d) Consultarea Guvernului; e) Participarea la sedintele Guvernului a) Desemnarea candidatului pentru functia de Prim-ministru b) Potrivit art 85 alin(1) din Constitutie, Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.Aceste dispozitii constituionale consacra 2 din cele 4 etape ale procedurii care trebuie urmata pentru formarea Guvernului, aspecte care vor fi prezentate amanuntita procedura de investitura a Guvernului. In acest capitorl, pentru a intelege
23

mecanismul indeplinirii atributiilor Presedintelui Romaniei in raport cu Guvernul, amintim doar aceste etape.Procedura de investitura a Guvernului reprezinta complexul de acte si fapte juridice, precum si procedurile corespunzatoare prevazute de Constitutie, pentru a fi in prezenta unei echipe Guvernamentaleconstitutionale si legitime. Potrivit Constitutiei, procedura de investitura a Guvernului cuprinde 4 etape: 1) desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru de catre Presedintele Romaniei; 2) solicitarea votului de incredere de catre candidatul la functia de prim-ministru 3) acordarea votului de incredere de catre Parlament; 4) numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament. 5) Presedintele Romaniei intervine in prima si in cea de-a patra etapa, exercitand astefl atributiile constitutionale consacrate de art85 alin(1) si art 103. Desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru se face in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. Candidatul la functia de prim-ministru poate fi desemnat din randul memebrilor Parlamentului, dar poate fi si din afara Parlamentului, poate fi membru al unui partid politic, dar poate fi si un tehnocrat. b)Numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament Votul de incredere se acorda de catre cele 2 Camere ale Parlamnetului in sedinta comuna, dupa dezbaterea Programului de guvernare si a listeti Guvernului, prezentate de canditatul la functia de primministru. Acordarea votului de incredere imbraca forma unei hotarari a Parlamentul care se semneaza de Presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului si se inainteaza Presedintelui Romaniei. Votul de incredere acordat de Parlament priveste accep[atrea in bloc atat a Programului de guvernare, cat si a listei Guvernului si marcheaza incheierea ,,contractului de guvernare intre Parlament si candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru. In exercitarea atributiei, Presedintele Roamniei emite un decret de numirea a Guvernului, asa cum acesta a fost aprobat de Parlament
24

prin votul de investitura. Prin decretul de numirea a Guvernului, candidatul la functia de Prim-ministru devine Prim-ministru. c) Revocarea si numirea unor membri ai Guvernului la propunerea primului-ministru Potrivit art.85 alin(2) din Consitutie, in caz de remaniere neguvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele Romaniei revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Exercitarea acestei atributii se face numai la propunerea primuluiministru si nu poate privi decat alti membrii ai guvernului, nu si persoana primului-ministru. Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putewa exercita atributia de revocare si numire a unor membri ai Guv numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunere primuluiministru. Textul consacra deci, necesitatea aprobarii prealabile a Parlamentului, dupa care presedintele va putea numi respectivele persoane in functia de membri ai Guv. Aceasta prevedere constitutionala vine sa precizeze expres cazurile in care remanierea trebuie adoptata de Parlament, rezultand ca in toate celelalte situatii, chiar si atunci cand remanierea afecteaza in buna parte Guvernul, dar nu se schimba structura sau compozitia politica a acestuia, nu mai este necesara aprobarea parlamentului, Presedintele Romaniei putand revoca si numi pe unii membri ai Guvernului la propunerea primului-ministru. Asa cum am aratat, Presedintele Romaniei poate exercita atributia de numire a unor membri ai Guvernului si in caz de vacanta a functiei. Acest lucru intervine cand titularul portofoliului demisioneaza, este demis din functie, decedeaza sau este condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. d) Consultarea Guvernului Constitutia consacra in art 86 posibilitatea Presedinteluir Romaniei de a consulta Guvernul cu privire la probelemele urgente si de importanta deosebita. In indeplinirea rolului sau pe plan intern si extern, Presedintele Romaniei trebuie sa fie in contact nemijlocit cu ceilalti factori executivi, respectiv cu Guvernul, care asigura conducerea generala a administratiei publice. De aceea, Constitutia a pus la dispozitia
25

Presedintelui Romaniei instrumentele care sa ii permita mijlocirea contactului cu Guvernul. Norma constitutionala confera posibilitatea presedintelui de a convoca Guvernul pentru consultari, atunci cand considera oportun si necesar in exercitarea atriburiilor sale. Intr-o asemenea imprejurare, Guvernul nu poate refuza reunirea sa la cererea presedintelui. Aprecierea cu privire la urgenta si importanta deosebita a problemenlor apartine in exclusivitate presedintelui. Concluziile sedintei Guvernului nu pot constitui obligatii pentru Presedinte, dupa cum nici opiniile presedintelui nu pot obliga Guvernul pentru adoptarea de masuri sau emiterea unor anumite acte normative. Presedintele prezideaza sedintele Guv., poate participa la dezbateri, exprimandu-si propriile opinii, poate solicita informatii, dar nu poate lua parte la deliberari s nu poate impune Guv. Sa adopte o anumita masura. Respectivele discutii pot constitui pentru presedinte un aviz consultativ in luarea propriilor decizii si au rolul de a cunoaste punctele de vedere ale membrilor Guv si Primului-ministru legate de problemele supuse dezbaterii. e) Participarea la sedintele Guvernului Presedintele poate nu numai sa consulte Guv, din proprie initiativa, ci sa si participe la sedintele acestuia in care se dexbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii. Textul face diferentiere intre 2 situatii, si anume: a) participarea la anumite sedinte ale Guv, cand se dezbat problemele de interes national privind: - politica externa - apararea tarii - asigurarea ordinii publice b) la cererea pimului-ministru, in alte situatii, in care dreptul de a decide asupra participarii apartine in exclusivitate presedintelui Romaniei. 8.4. Atributii in domeniul apararii si in situatii exceptionale Exercitarea atributiilor in domeniul apararii si in situatii exceptionale de catre Presedintele Roamniei este legitimata de calitatea de sef al statului si de functia de garant al independentei nationale, al unitatii si
26

integritatii teritoriale, precum si de calitatea de comandant al fortelor armate si de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Aceasta categorie de atributii se refera la: a) Declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate; b) Luarea masurilor necesare pentru respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii; c) Instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta. a) Declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate Potrivit art92 alin(2) din Constitutie, presedintele poate declara, cu aprobarea prelabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fostelor armate. Numai in cazuri exceptionale hotararea presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare. Din textul constitutional rezulta ca mobilizarea fortelor aramate nu este conditionata de existenta unei agresiuni din partea altui stat, masuraputand fi luata si in alte cazuri care ar impune-o. Oportunitatea si necesitatea luarii acestei masuri este lasata, potrivit tezei intai din textul constitutional, la aprecierea Parlamentului, Presedintele Romaniei putand dispune aceasta masura numai cu aprobarea prealabila a organului legiuitor al tarii. Insa o asemenea masura nu ar putea fi luata decat dupa dezbaterea ei in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii care, potrivit art119 din Constitutie, organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala. Cea de-a doua teza a textului constitutional al art92 alin(2) are in vedere situatiile exceptionale, in care oportunitatea si necesitatea unei asemenea masuri sunt lasate, intr-o prima etapa, la aprecierea presedintelui, care poate declara mobilizarea, dar sub conditia aprobarii ulterioare a Parlamentului, intr-un termen foarte scurt, respectiv, de cel mult 5 zile. Dispozitiile constitutionale nu recizeaza ce se intelege prin ,,cazuri exceptionale, insa acestea nu pot fi decat situatii de o urgenta cu totul deosebita care pot privi viata politica, economica si sociala a tarii, cu un grad sporit de pericol. In aplicarea dinspozitiilor constitutionale sus-mentionate a fost adoptata Legea nr 355/2009 privind regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi. Hotararea parlamentului privind declararea starii de mobilizare sau a starii de razboi sau decretul Presedintelui Romaniei privind declararea starii de mobilizare se publica imediat in Monitorul Oficial al Roamniei, Partea 1, si, cuprinde, dupa caz:
27

a) motivele care au impus declararea mobilizarii sau a starii de razboi; b) tipul mobilizarii; c) unitatea sau unitatilr administrativ-teritoriale in care se declara mobilizarea, elementele fortelor destinate apararii, precum si, la nivel national, operatorii economici si institutiile publice din domeniiile de activitate necesare sustinerii efotului de aparare d) masurile de prima urgenta care urmeaza a fi luate, precum si nominalizarea documentelor care includ activitatea operatorilor economici si a institutiilor publice care se mobilizeaza si urmeaza a fi puse in aplicare. e) drepturile si libertatile fundamentale al caror exercitiu se restrange, cf prevederilor constitutionale, pe timpul mobilizarii sau al starii de razboi; f) autoritatile civile si teritoriale desemnate pentru executarea prevederilor hotararii Parlamentului sau ale decretului presedintelui si competentele acestora, inclusiv cele transferate de la autoritati; g) alte prevederi, daca se considera necesare. Hotararea Parlamentului sau decretul presedintelui se transmite imediat Guv si celorlalte autoritati publice cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, care raspund de punererea in aplicare a prevederilor acesteia/acestuia. In acelasi timp, actul se transmite, pentru informarea populatiei, imediat si in mod corect, prin toate mijloacele de comunicare in masa. Legea nr 355/2009 cuprinde cap III norme referitoare la organizarea si functionarea sistemului national de mobilizare. In conformitate cu art 11, sistemul national de mobilizare cuprinde structuri de conducere si de executie, cu resursele, infrastructura si relatiile aferente, care au atributii, potrivit prevederilor legii si ale altor acte normative, in domeniul mobilizarii. Coonducerea sistemului national de mobilizare este un atribut exclusiv al autroritatilor constitutionale ale statului, respectiv Parlamentul, Presedintele Romaniei, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Guvernul si alte autoritati publice cu atributiiin domeniul apararii si securitatii nationale, potrivit atributiilor stabilite prin lege. Pe timpul starii de mobilizare sau al starii de razboi, Presedintele trebuie sa informeze Parlamentul despre masurile luate in calitate de comandant al fortelor armate.
28

Demobilizarea este definita de lege ca reprezentand renuntarea la masurile si activitatile desafsurate in vederea mobilizarii, ca urmare a incetarii actiunii factorilor care au generat mobilizarea si a inexistentei altor factori care sa impuna mentinerea starii de mobilizare partiala sau totala. Demobilizarea se declara de catre autoritatile publize abilitate de Constitutie sa declare strea de mobilizare, la propunerea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. b) Luarea masurilor necesare pentru respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii Articolul 92 alin(3) din Constitutie reglementeaza o situatie si mai grava, aceea a unei agreiuni armate indreptatat impotriva tarii. In aceste imprejurari, presedintele este abilitat sa ia de urgenta masuri pentru respingerea agresiunii, in conditiile date neexistand posibilitatea solicitarii prealabile a incuviintarii Parlamentului. Spre deosebire de situatia anterioara, in care pericolul pentru tara era iminent, de aceasta data exista, agresiunea aramata asupra tarii finnd declansata. Pentru adoptarea masurilor care se impun, presedintele convoaca de asemenea, Cons. Supre de Aparare a Tarii si, pe baza dezbaterilor si concluziilor la care s-a ajuns, va lua deciziile necesare pentru respingerea agresiunii armate indreptatat impotriva tarii. Masurile luate de catre presedinte in aceste cazuri nu se limiteaza numai la declararea mobilizarii fortelor armate, ci pot cuprinde, de exemplu, obligatii pentru institutiile statului, pentru agentii economici si pentru populatie. Dispozitiile constitutionale nu mai pun conditia nici a aprobarii prealabile a Parlamentului si nici macar a supunerii ulterioare spre ,,aprobarea Parlamentului a masurilor luate, ci numai aducerea lor la cunostinta acestuia printr-un mesaj. Singura conditie este ca acest mesaj sa fie neintarziat, iar daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii. c) Instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta Cf art93 din Constitutie, Presedintele instituie potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara sau in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate in cel mult 5 zile de la luarea acesteia, iar daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.
29

Potrivit textului sus-mentionat, in cazul starii de asediusi al starii de urgenta, pe care legiuitorul constituant la numeste ,,masuri exceptionale, este necesara conditia ,,incuviintarii lor, deci a aprobarii de catre Parlament. De aceasta data insa, nu este vorba despre o aprobare prealabila, ca in cazul mobilizarii fortelor armate prevazuta de art92 alin(2) teza intai din Constitutie, ci de o aprobare ulterioara, care trebuie sa fie data intr-un termen de cel mult 5 zile, asemenea situatiei de mobilizare a fortelor armate ,,in cazuri exceptionale, reglementata de art 92 alin(2) teza a doua din Legea fundamentala. Actul normativ care reglementeaza cele 2 stari de Ordonanta de urgenta nr 1/1999. Deosebirea fata de cazurile anterioare consta in situatia de fapt care justifica necesitatea luarii acestor masuri si care nu mai este aceea a unei agresiuni armate intreptata impotriva tarii, ci alte situatii de pericol major pentru apararea tarii si securitatii nationale, pentru viata economica, sociala si politica a tarii. Ordonanta de urgenta prevede ca pe durata celor 2 stari, poate fi restrans exercitiul unor drepturi si libertati fundamentale cu exceptia drepturilor omului si libertatilor fundamentale mentionate mai sus, numai in masura in care situatia o cere, si cu respectarea art53 din Constitutia Romaniei. La instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta, unele atributii ale administratiei publice centrale de specialitate si ale administratiei publice locale trec in competenta autoritatilor militare si a altor autoritati publice, prevazute in decretul de instituire a starii de asediu sau a starii de urgenta. Autoritatile civile ale administratiei publice continua exercitarea atributiilor care nu au fost transferate si u obligatia de a acorda sprijin acestora. Starea de asediu si de urgenta se instituie de presedinte prin decret contrasemnat de primul-ministru si publicat de indata in Monitorul Oficial. Starea de asediu se poate institui pe o perioada de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenta pe o perioada de cel mult 30 de zile. Decretul de instituire a starii de asediu sau a starii de urgenta se aduce neintarziat la cunostinta populatiei impreuna cu masurile urgente de aplicare, care intra imediat in vigoare. Pentru a putea fi cunsocut in cel mai scurt timp, decretul se difuzeaza la posurile de radio si de televiziune in cel mult 2 ore de la semnare si este retransmis in mod repetat in primele 24 de ore de la instituirea starii de asediu sau a celei de urgenta.
30

Daca Parlamentul nu incuviinteaza starea instituita, Presedintele trebuie sa revoce de indata decretul, masurile dispuse incetandu-si aplicabilitatea. Pnetru a fi legal si a-si produce efectele, decretul de instituire a starii de asediu sau de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente: - motivele care au impus instituirea starii; - zona in care se instituie ; - perioada pentru care se instituie; - masurile de prima urgenta care urmeaza a fi luate; - drepturile si libertatile fundamentale al caror exercitiu se restrange potrivit Constitutiei; - autoritatile militare si civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului si competentele acestora; - alte prevederi daca se considera necesare. Daca pericolul la adresa statului si la valorile sociale ocrotite prin Constitutie se agraveaza, presedintele, cu incuviintarea Parlamentului poate prelungi durata starii instituite si poate extinde sau restrange aria de aplicare a acesteia. Incetarea starii de asediu sau a celei de urgenta, are loc la data stabilita in decretul de instituire sau in cel de prelungire. Daca insa situatiile de pericol au fost inlaturate inainte de expirarea termenului stabilit, incetarea aplicarii masurii exceptionale se dispune tot de presedinte prin decret, respectandu-se principiul simetriei juridice, cu incuviinatra prealabila a Parlamentului. 8.5 Atributii in domeniul politicii externe a) Incheierea de tratate internationale in numele Romaniei Primul alineat al art91 din Constitutie confera presedintelui competenta de a incheia tratate internationale in numele Romaniei. Intr-adevar potrivit acestui text, ,,Presedintele Romaniei incheie tratate internationale in numele Roamniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului intr-un termen rezonabil. Celelelate tratate si acorduri intenrationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege. Rezulta ca aceasta atributie nu se exercita in mod neconditionat. In acest domeniu se intalnesc si colaboareaza toate cele 3 autoritati publice ale statului Guvern, Presedinte, Parlament, putandu-se distinge 3 etape: - mai intai, tratatele trebuie negociate, activitate care este data in competenta Guvernului, deoarece, potrivit art 102 alin(1) din
31

Constitutie, Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice; - in cea de-a doua etapa, este implicat in mod direct Presedintele Romaniei deoarece acesta este reprezentantul statului roman, in numele caruia semneaza tratatele internationale; - cea de-a treia si ultima etapa este ratificarea tratatelor; semnarea tratatelor desi este o procedura formala si necesara, nu este suficienta pentru ca actul international sa produca efecte juridice, intrucat Constitutia stabileste inca o conditie la realizarea careia este implicat organul legiuitor al tarii, respectiv ratificarea tratatelor Pentru ca Parlamentul sa-si exercite aceasta atributie, Presedintele are obligatia supunerii tratatului spre ratificare intr-un termen rezonabil. De asemenea, prin Legea de revizuire a Constitutiei s-a facut o delimitare intre tratatele internationale incehiate in numele Romaniei de catre seful statului si celelalte tratate, care se incheie la nivel guvernamental sau departamental si care se ratifica sau se aproba potrivit procedurii stabilite de Legea nr590/2003 privind tratatele. b) Acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei in alte state si aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice Exercitarea acestor atributii nu va fi prezentata in mod detaliat in cadrul cursului, insa precizam faptul ca ambele atributii nu sunt exercitate in mod exclusiv de catre Presedintele Romaniei, ci in colaborare cu Guvernul. Intr-adevar, exercitarea acesto atributii se declanseaza numai la propunerea Guvernului, iar finalizarea lor se face de catre Presedintele Romaniei prin decret. c) Acreditarea reprezentantilor diplomatici ai altor state Tot in domeniul politicii externe se incadreaza si atributie Presedintelui Romaniei prevazuta de art91 alin(3) din Constitutie, cf careia reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei. Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati, in mod necesar, pe langa seful statului, ca urmare a faptului ca, potrivit normelor de drept intenrational, aceste persoane reprezinta in Romania pe sefii respectivelor state. 8.6 Atributii in raport cu electoratul Temeiul juridic al acestei categorii de atributii il reprezinta art2 alin(1) din Constitutie, potrivit caruia ,,suveranitatea nationala apartine
32

poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum. Potrivit art.90 din Constitutie, presedintele dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-ti exprime, prin referendum, vointa cu privire la probelemele de interes national. Mentionam ca raporturile dintre presedinte si popor in cadrul institutiei referendumului nu se reduc numai la situatia reglementata de art.90 din Constitutie, cand pres. Are posibilitatea de a consulta poporul rpin referendum, ci asemenea raporturi intervin si in alte situatii prevazute de Constitutie, respcetiv demiterea pres. Si revizuirea Constit. Daca in primul caz organizarea referendumului este facultativa si lasata la libera optiune a Presedintelui, in ultimele 2 situatii organizarea refrendumului este obligatorie. Potrivit acestui act normativ, referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului roman cu privire la: a) revizuirea Const. b) demiterea presedintelui c) probleme de interes national In cadrul referndumului, populatia poate fi consultata cu privire la una sau mai multe probleme, precum si cu privire la o problema de interes national si o problema de interes local, dar pe buletine de vot separate. a) revizuirea Const. Potrivit art150 din Constitutie, revizuireapoate fi initiata de pres. La propunerea Guv., de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care initiaza revizuirea Const. trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. Propunerea de revizuire a Const trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat cu o majoritate de cel putin 2 treimi din numarul membrilor fiecarei Camere. In cazul in care cele 2 Camere au opinii diferite cu privire la revizuirea Const. Se declanseaza procedura de mediere. Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, cele 2 Camere, intr-o sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor. Referendumul privind revizuirea Const. Trebuie organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii propunerii de revizuire.
33

Art 152 din Const reglementeaza limitele revizuirii, statuand ca nu pot forma obiectul revizuirii, deci nu pot fi supuse ref, problemele referitoare la: - caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman - forma republicana de guvernamant - integritatea teritoriului - independenta justitiei - pluralismul politic - limba oficiala De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si libertatilor fundamnetale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora. Const. Nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a celei de urgenta si nici pe timp de razboi. Organizarea si desfasurarea ref cu privire la revizuirea Const, precum si rezultatul acestuia sunt obligatorii. Cetatenii care participa la referendum au dreptul sa se pronunte prin ,,DA sau ,,NU la urmatorea intrebare inscrisa pe buletinul de vot: ,,Sunteti de acord cu legea de revizuire a Const Romaniei in forma aprobata de parlament? Rezultatul ref se stabileste in functie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe intreaga tara. b) demiterea presedintelui Ref pentru demiterea Presedintelui Romaniei este obligatoriu si se stabileste prin hotarare a Parlamentului, in conditiile prevazute de art 95 din Const, adica atunci cand cele 2 Camere au decis suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei. Ref se organizeaza in cel mult 30 de zile de la data adoptarii hotararii de suspendare din functie a presedintelui Cetatenii care paritcipa la referndum au dreptul sa se pronunte cu ,,DA sau ,,NU la urmatoarea intrebare inscrisa pe buletinul de vot:,, Sunteti de acord cu demiterea Pres Romaniei?. Demiterea lui este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe intreaga tara. c) probleme de interes national Presedintele Romaniei , in temeiul art.90 din Const, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin ref cu privire la problemele de interes national.
34

Textul const. lasa insa neclarificata forta juridica a acestei consultari a Parlamentului si consecintele situatiei in care organul legiuitor al tarii nu este de acord cu organizarea ref, iar pres ar decide totusi organizarea acestuia. Consideram ca fata de textul const. , presedintele nu are decat obligatia sa consulte Parlamentul, nu sa ceara aprobarea acestuia. Rezulta deci, ca in cazul in care Parlamentul nu a fost consultat, presedintele nu va putea proceda la initierea ref. Punctul de vedere al Parlamentului asupra ref initiat de presedinte urmeaza sa fie exprimat printr-o hotarare adoptata in sedinta comuna a celor 2 Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Problemele care se supun ref si data desfasurarii acestuia se stabilesc de presedinte, prin decret. In cadrul ref, cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin,,DA sau ,,NU asupra problemei supuse ref, decizand cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul tarii. Procedura ref initiat de presedinte cu privire la ,,probleme de interes national, ce presupune 2 faze: a) consultarea Parlamentului care urmeaza sa adopte o hotarare in sedinta comuna a celor 2 Camere, cu votul majoritatii deputatlor si senatorilor asupra ref initiat de presedinte. In situatia in care Parlamentul nu a fost consultat presedintele nu va putea proceda la initierea ref. b) consultarea poporului, care isi exprima vointa cu privire la problemele de interes national ce ii sunt supuse de catre presedinte. c) Din cele aratate se deduce, fara echvoc, ca art 90 dibn Const stabileste competenta excusiva a presedintelui in determinarea problemelor de interes national ce se supun ref, chiar daca consultarea Parlamentului este obligatorie.Numai presedintele are dreptul de a decide care sunt problemele de interes national, si, in cadrul acestora, de a stabili, prin decret problema concreta ce se supune ref si data desfasurarii acestuia. Obligativitatea existentei punctului de vedere al Parlamentului exprimat printr-o hotarare este sustinuta si in literatura de specialitate, care a retinut ca etapele procedurale ce trebuie parcurse in organizarea si desfasurarea ref sunt: a) anuntarea publica de catre presesdinte a intentiei de a organiza un ref national; b) consultarea Parlamentul de catre presedinte cu privire la tema sau temele ref si la data organizarii acestuia;
35

c) emiterea de catre Parlament a unei hotarari prin care sa-si transmita punctul de vedere cu privire la oportunitatea organizarii unui ref; d) stabilirea obiectului si a datei ref national prin decret; e) publicarea decretului in Monitorul Oficial al Romaniei si aducerea lui la cunostinta publica prin presa, radio si tv. f) Organizarea ref de catre Guv g) Confirmarea rezultatelor ref de catre Curtea Const. 8.7 Atributii in raport cu puterea judecatoreasca, Curtea Constitutionala ci su alte autoritati publice A. In raport cu puterea judecatoreasca, Presedintele Romaniei exercita urmatoarele atributii: a) Numirea judecatorilor si a procurorilor Presedintele numeste in functie judecatorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Dupa numirea in functie, acestia devin inamovibili, ei fiind independenti si supunandu-se numai legii. Inamovibilitatea confera judecatorilor un statut juridic special, potrivit caruia ei nu pot fi transfearti, inlocuiti sau destituiti din functie. Constitutia consacra expres ca in aceasta privinta, autoritatea competenta de a selecta magistratii din punct de vedere profesional este numai Consiliul Seuperior al Magistraturii. Chiar si sanctionarea magistratilor este data in competenta acestei autoritati, nefiind lasata la incemana unei autoritati a administratiei publice, cum ar fi, de exemplu ministrul justitiei. Consttutia reda in termeni precisi ratiunea acestei autoritati, pe care o defineste ca fiind garantul independetei justitiei, independenta justitiei reprezenatnd unul din principiile de baza ale statului de drept. b) Acordarea gratierii individuale In cadrul raporutilor presedintelui cu puterea judecatoreasca se inscrie si atributia de acordare a gratierii individuale. Aceasta atributie este reglementata de art.94 lit (d) din Constitutie, fiind exercitata in exclusivitate de presedinte, fara vreo conditionare prealabila sau ulterioara. Gratierea individuala este masura de clemente in virtutea careia persoana condamnata este scutita de executarea totala sau partiala a pedepsei stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Potrivit Legii nr 546/2002 privind gratierea si procedura acordarii gratierii, gratierea individuala se acorda, la cerere sau din oficiu, prin decret al presedintelui, numai dupa ramanerea definitiva a hotararii de
36

condamnare. Decretul prin care se acorda gratierea individuala se publica in Monitorul Oficial. Gratierea individuala se acorda numai pentru pedepse privative de libertate prin decret putand fi gratiate una sau mai multe pedepse. Conform legii nu pot fi gratiate pedepsele deja executate, pedepsele a caror executare nu a inceput din cauza sustragerii condamnatului de la executare, candamnarile cu suspendarea executarii pedepsei, pedepsele complementare si cele accesorii. c)Declansarea actiunii penale impotriva membrilor Guvernului Aceasta atributie este exercitata de presedinte in temeiul dispozitiilor legii nr 115/19999 privind respionsabilitatea ministeriala. Astfel numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a memebrilor Guv pentru faptele savarasite in exercitiul functiei. Presedintele poate dispune suspendarea din functie a membrilor Guv. Pentru care s-a cerut urmarirea penala, in timp ce trimiterea in judecata a unui membru al Guv.atrage suspendarea din functie a acestuia. Urmarirea penala se efectueaza de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar judecarea acestora este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie. B. In raporturile cu Curtea Constitutionala, presedintele are urmatoarele atributii: a) Numirea unor memebri ai Curtii Constitutionale Curtea Constitutionala este o autoritate publica autonoma si independenta fata de toate autoritatile publice ale statului, ea reprezentand, potrivit art 142 alin(1) din Legea fundamentala, garantul suprematiei Const. Curtea se consituie din 9 judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, din care 3 sunt numiti de presedinte, ceilalti fiind numiti, cate 3, de Camera Deputatilor si, respectiv, de Senat. b) Sesizarea Curtii Constitutionale inainte de prmulgarea legii Aceasta atributie am tratat-o atunci cand am prezentat atributia de promulgare a legii, atributie a Presedintelui Romaniei in raport cu Parlamentul. Presedintele nu este insa singurului care poate sesiza Curtea Constitutionala, in cadrul controlului prealabil. In urma revizuirii Constitutiei, sfera subiectelor care pot sesiza Curtea Constit a fost largita cu Avocatul Poporului. Astfel, presedintele, presedintii celor 2 camere, Guv, Inalta Curte de Casatie si Justitie, cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori, precum si Avocatul Poporului pot cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.
37

In sfera raporturilor dintre Presedinte si Curtea Constit. Mai pot fi retinute: - dreptul presedintelui de a initia, la propunerea Guv, revizuirea Constit, initiativa asupra careia Curtea Constit se pronunta din oficiu din punct de vedere al constitutionalitatii - controlul respectarii procedurii pentru alegerea presedintelui si confirmarea rezultatului sufragiului; - constatarea existentei imprejurarilor care justifica interinatul in exercitareafucntiei de presedinte al Romaniei; - avizarea propunerii de suspendare din functie a presedintelui C. In raporturile cu alte autoritati publice In primul rand, Presedintele indeplineste functia de presedinte al acestei autoritati administrative autonome. In aceasta calitate, presedintele convoaca si conduce lucrarile consiliului, hotararile luate in acest cadru reprezentand un suport pentru exercitarea atributiilor prezidentiale in domeniul apararii sau in situatii exceptionale. In al doilea rand, trebuie mentionat dreptul presedintelui de a propune anumiti conducatori din cadrul administratiei publice centrale. Astfel, potrivit art65 alin(2) lit (h) din Constit, cele 2 Camere ale Parlamentului numesc, la propunerea presedintelui, directorii serviciilor de informatii. In acest sens statueaza si prevederile in vigoare ale art 23 din Legea nr14/1992 privind organizarea si functionarea Serv Roman de Informatii, potrivit carora presedintele propune Parlamentului persoana pentru ocuparea in fucntia de director al acestui serviciu. Art 24 din aceeasi lege, confera Presedintelui dreptul de a numi in functii pe primadjunctul directorului Serviciului Roman de Informatii si pe cei 3 adjuncti ai acestuia. In cadrul acestei categorii de atributii a presedintelui amintim si prevederile art11 alin(1) din Legea audiovizualului nr 504/2002, in temeiul carora presedintele propune doi din cei 11 membri ai Consiliului National al Audiovizualului, care vor fi numiti de presedinte. 8.8 Alte atributii Aceasta categorie de atributie a presedintelui este prevazuta in art94 din Constitutie. Potrivit acestuia presedintele indeplineste urmatoarele atributii: a) confera decoratii si titluri de onoare; b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral; c) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
38

d) acorda gratierea individuala 9. Regimul imunitatilor prezidentiale Constitutia Romaniei consacra in art 84 alin(2) un regim de protectie de tip parlamentar a presedintelui Romaniei. Dispozitiile alin(1) al art72 stabilesc pentru parlamentari, si, implicit pentru presedinte, principiul independentei opiniilor, in sensul ca nu poate exista temei pentru antrenarea raspunderii juridice a acestora in raport de voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Deci, presedintele nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata penala pentru opiniile politice, declaratiile si initiativele exprimate in exercitarea prerogativelor prezidentiale pe intreaga perioada a mandatului. Imunitatea de care beneficiaza presedintele are caracter absolut si permanent. Imunitatea este absoluta prin faptul ca presedintele nu este responsabil numai din punct de vedere politic, dar chiar si civil sau penal pentru modul in care isi exercita atributiile; daca ar fi altfel, ar insemna ca, sub pretextul existentei raspunderii civile sau penale, deciziile sale ar putea fi contestate judiciar. Caracterul permanent al imunitatii se justifica prin faptul ca textul constitutional nu si-ar avea sensul daca, dupa expirarea mandatului, fostul presedinte ar putea fi tras la raspundere pentru modul in care l-a indeplinit. Imunitatea nu echivaleaza cu exonerarea de raspundere pe plan politica sefului statului pentru modul in care isi exercita atributiile ce ii revin in functia pe care o ocupa. Exceptia de la regula generala a imunitatii o constituie institutia juridica a suspendarii presedintelui, potrivit art95 din Constitutie, precum si punerea sub acuzare a acestuia, potrivit art96 din Legea fundamentala. 10. Raspunderea politica si cea juridica a Presedintelui Romaniei 10.1 Raspunderea politica Suportul constitutional al raspunderii politicce a presedintelui il reprezinta dispozitiile art 95 alin(1) din Const, care statueaza ca, in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera
39

Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Masura suspendarii din functie a presedintelui este consecinta unor incalcari grave a prevederilor constitutionale, nu a savarsirii unei singure fapte, ori a mai multor fapte, dar cu consecinte minore. Aprecierea asupra gravitatii acestor fapte apartine Camerelor reunite ale Parlamentului. 10.2 Raspunderea juridica Suspendarea din functie a presedintelui poate fi privita, fie ca pe o componenta a procedurii raspunderii politice a acestuia, fie ca o componenta a procedurii raspunderii juridice a sefului statului. In acest ultim caz este vorba despre o demitere de drept, care opereaza ca efect al Constit. Aceasta inseamna ca actul de demitere nu este adoptat sau luat de o anumita autoritate publica sau de catre cetateni, ci este efectul constit. Al ramanerii definitive a hotararii de condamnare a pres, , care constata vinovatia acestuia, prin comiterea unui act de inalta tradare. Potrivit art96 alin(1) din Constit, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, cu votul a cel putin 2/3 din nr deputatilor si senatorilor, pot hotari punerea sub acuzare a Pres.Romaniei pentru inalta tradare. Punerea sub acuzare a Pres Romaniei de catre cele 2 Camere ale Parl echivaleaza, de fapt, cu o retragere a imunitatii acestui, necesara pentru a se putea declansa urmarirea penala. Actul de acuzarea emis de catre Parl nu inlocuieste insa rechizitoriul Procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Daca ar fi asa, s-ar incalca principiul separatiei puterilor in stat. Potrivit normelor de procedura penala, abia rechizitoriul procurorului constituie actul de p[unere sub acuzare a pres., in sensul tehnico-juridic, de trimitere in judecata penala a acestuia. Legat de procedura punerii sub acuzare a pres, foarte importanta este si solutia suspendarii de drept din fucntie a acestuia de la data punerii sub acuzare pana la data demiterii, ca urmare a condamnarii. Daca pres inculpat a fost achitat, el isi va relua exerictiul drepturilor si indatoririlor onstitutionale, suspendarea de drept din fucntie incetand pe data la care hotararea instantei a ramas definitiva. Daca insa, pres a fost condamnat, el este demis de drept din functie pe data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. In aceasta situatie, functia de Pres al Romaniei ramane vacanta, iar interimatul functiei instituit la data suspendarii de drept a Pres. Se continua pana la
40

depunerea juramantului de catre noul presedinte, Guv avand obligatia sa organizeze alegeri prezidentiale, in termen de 3 luni de la data la care functia a devenit vacanta. 11. Drepturile Presedintelui Romaniei Pe perioada exercitarii functiei, Pres Romaniei are dreptul la o indemnizatie care se stabileste prin lege. Prin Legea nr 406/2001 sunt acordate o serie de drepturi persoanelor care au avut calitatea de sef al statului, Astfel, aceste persoane beneficiaza pe toata durata vietii de: - folosinta gratuita a unei lcouinte de rpotocol, cu destinatia de resedinta, care cuprinde si un spatiu cu destinatia de cabinet de lucru, incadrat cu un post de consilier si un post de secretar. Aceasta locuinta nu poate fi resedinta pe care titularul a avut-o ca Pres. In functie; - o indemnizatie lunara in cuantum egal cu 75% din indemnizatia acordata Pres Romaniei in exercitiu - paza si protecti, precum si folosirea gratuita a unui autoturism, asigurate permanent de catre Serviciul de Protectie si Paza De prevederile acestei legi nu beneficiaza persoana careia i-a incetat calitatea de sef al statului ca urmare a savarsirii unei infractiuni pentru care a fost condamnata definitiv sau ca urmare a demiterii din functie prin referendum. De asemenea, persoana beneficiara isi pierde drepturile acordate in baza acestei legi in cazul savarsirii unei infractiuni ulterior incheierii mandatului, de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate.

41

42

43

44