MINISTERUL SANAT AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE NICOLAE TESTEMIANU

CONSTANTIN MATCOVSCHI, VICTOR GH1CAVII, SAVA NICOLAI, BORIS PARII

MANUAL DE RECEPTUR
Ediia a Ill-, revzut i completat

Chiinu Centrnl Editorial-Poligrafic Medicina

2003

CZU 615.4 (075.X) M 30

A probat de Consiliul m etodic central al Universitii de Stat de M edicin i Farm acie

Nicolae Testemianu

R ecenzeni: V asile I. P R O C O P I IN m em bru-corespo n d en t a l A RM, p rofesor universitar Pavel S. BOOLIN conferentiar universitar

Corector: Nicolae Btrnu M achetare com puterizat: Valentina Vlas

Descrierea CIP a Camerei National a Crii Manual de receptur/Constantin Matcovschi, Vic tor Ghicavi, Sava Nicolai, Boris Parii. - Ed. a II I-a, revz. i compl. - Ch.: Centrul Ed.-Poligr. Medicin, 2003. - 150 p. * r * ISBN 9975-9588-8-5 300 ex. 615.4(075.8)

ISBN 9975-9588-8-5

CEP M edicin. 2003 Procopiin V., Boolin P., 2003

PREFAT
9

Progresul vertiginos al tiinei i tehnicii din perioadapostbelic s-a rsfrnt pozitiv i asupra recepturii. Apariia tehnologiilor de vrf a fcut posibil renunarea treptat la formele medicamentoase magistrate detipulpdlulelor, pulberilor, soluiilor sterile extemporale etc., att de rspndite odinioar i pentru a cror preparare era nevoie de m ult m unc manual puin productiv. Formele medicamentoase industriale, inclusiv comprimat&e, capletele, fiolele i capsulele, au devenit, in prezent, medicamentele mai frecvent cel intrebuinate i mai solicitate, fiind in acelaitimpi mai convenabile, i mai accesibile. realizarc de ultirn orin domeniul ikrmaccutjcii sunt formele retard, care au redus coiisiderabil reaciile adyerse ale medicamentelor i au modificat in multe cazuri Tusi tacica ^nnacoterapeutic a medicilor. Drept exemplu gritor pot ervi in acest sens comprimatele retard, la prepararea crora se utilizeaz substane i chiar albumine inventate de om, inexistente deocamdat in natur, deosebit de eficiente i inofensive in multe boli ale secdlului nostru. Aceste i multe alte inovaii din domeniul farmaceuticii au condiionat i schimbri iti modul de prescripie a medicaftientelor, pe care autorii au tins s le reflecte in manualul de fa. Manualul este adresat, in primul rnd, studenilor- care incup studiul farmacologiei; sperm ins c va fi util i medjjeUor practicieni. Autorii vor fi receptivi la once observaie i propunere din partea cititorilor. . Constantin M atcovschi Victor Ghicavii Sava Nicolai Boris Parii

PARTEA INTRODUCT1V
1. RECEPTURA. REETA Receptura este partea farmacologiei care se ocup de studiul metodelor de prescriere a medicamentelor, adic de completare corect a retetei Reeta, sau ordonarta, este un docum ent prin case medicul se adreseaz in scris la fannacist pentru a-1 inform a despre medicamentul recornandatpacientului su, compoziialui, modul de preparare i administrare. Eaconine i indicaii pentru pacient, in lim ba cunoscuta de el, privitoare la utilizarea medicamentului prescris. R eeta este un docum ent m edico-legal i financial im portant, deoarece de coninutul ei depinde sntateapacientului i cheltuielele institutiilor m edicale, preconizate asistenei cu medicam ente, costul croraeste com pensat integral au partial pentru anum ite categorii de pacieni. R eeta trebuie scris cite, far greeli, cu stiloul sau pixul. In conformitate cu ordinul M in isteru lu i S ntii al R epublicii M oldova nr. 195 din 01.07.2000, se institute 3 tipuii de form ulare de reet: nr. I p e n tm prescrierea i livrarea m edicam entelor, nr.2 - pentru prescrierea i livrarea stupefiantelor i preparatelorpsihdtrope i nr. 3 - pentru prescrierea i livrarea medicamentelor gratuite sau cu inlesniri.

F o rm u la ru l d e Reet nr. 1 p en tru p re sc rie re a i liv ra re a m e d ic a m e n te lo r (d im eh siu n i 100 m m x 2 0 0 m m ) tam pila de antet a instituiei m edico-sanitare M edicul Tel

t e

200

D ata prescrierii reetei (numele i prenumclc bolnavului)

am Pre
Rp.:

L.P. Sem ntura i p arafa m edicului R eeta e valabil 10 zile, 2 luni (specificare)

VERSO formularuLui de reet nr. 1 CLUZA M EDICULUI > Este obligatorie completarea tuturor datelor prevzute in formular. > Amprenta tampilei de antet a mstituiei medico-sanitare (persoanfizic saujuridic) trebuie sfie vizibil, pentru a fi uor lecturat denumirea i numrul institute! Dac denumirea unittii medico-sanitare este aplicat de tipar, atunci tampila de antet nu se aplica > Denumireamedicammtului, coninutul formei medicammtoase extemporale (denumirile ingredientelor), dem ersul ctre farmacist privind prepararea formei medicamentoase i eliberarea ei din farmacie se prescriu in limba romn sau latin, cite, clar, cucemealsaupix; suntinterzise corectrile. > Se admite numai prescrierea pe un formular doar a unui m e dicament din grupa toxicelor, stupefiantelor sau psihotropelor. (tab. 3,listanr. 1,2,3). > Se admit numai abrevierile specificate in Regulile generale de prescriere a medicamentelor . > Cantitatea substanelor lichide se prescrie in mililitri (Sol. bromur de sodiu 3% - 200 ml), grame (glicerol 10,0) sau picturi feol. epmefrjhaTcTorhidrat U, 1% Bgtts |; a celor solide in grame (bromur de sodiu - 3,0) sau unitti de aciune Internationale (benzilpemcilin, sare de sodiu lOOQOOO U i): > Modul de administrare se prescrie in limba romn sau limba vorbit de pacient, nu se admit indicatii de ordin general: Intern, Cunoscut etc. > Sem ntura medicului se confirm cuparafapersonal. > Specificarea termenului valabilitii reetei se face prin bararea inutilului.
Data A recepionat A preparat A ve lit icat A eliberat

FormuIarM de retet nr. 2 pentru prescrierea i livrarea stupefiantelor i psihotropelor (di mens iuni 100 m tnx 150 mm) DOCUMENT DE EVIDEN STRICT tam pila de antet a unitii m edicb-sanitare M edieul R Seria e t e
9

Tel: t

nr.

D ata prescrierii reetei 200

(numele i prenumele bolnavuiui) V rst P re t *

-

ani.

F ia m edical nr. ,

R p:

L.P. Sem ntura i parafa m edicului , < L Sem ntura m edicului ef-adjunct 4 in problem e curative R eeta e valabil 7 zile
7

VERSO formularului de reet nr. 2 CLUZA M EDICULUI > Este obligatorie com pletarea tuturor datelor prevzute in formular. > A m prenta tampilei de antet a institutiei medico-sanitare (persoanfizic saujuridic) trebuie s fie vizibil, pentru a fi uor lecturat denum irea i numrul institutiei. D ac denum irea unittii medico-sanitare este aplicat de tipar, atunci tam pila de antet nu se aplic. > Seriaprezmtabreviereamunicipiului (judeului) in care este amplasat unitatea medical i se aplic in mod tipografic; num rul reetei contine sase semne. > Denum irea medicamentuiui industrial, coninutul fonnei medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor), d em ersu l ctre farm acist p riv in d p rep ararea form ei medicammtoase i eliberarea ei din farmacie se prescrie in limba romn sau latin, cite, clar, cu cemeal sau pix; sunt interzise corectrile. > Se admite prescrierea pe un formular numai a unui medi cament din grupa toxicelor, stupefiantelor saupsihotropelor. > Se admit numai abrevierile specificate in Regulile generale, de prescriere a reetelor . > Cantitatea substanelor lichide se prescrie in rmlilitri, grame sau picturi; a celor solide - in grame sau uniti de aciune intemationale. > Modul de administrare se prescrie in limba romn sau limba vorbit de pacient, nu se admit indicate de ordin general: Intern, Cunoscut etc. > Sem ntura medicului se adeverete cuparafapersonal. curative. > Reet se legifereaz obligatoriu cu tampila rotund a unittii medico-sanitare. > Formularele de reet se afl la eviden cantitativ.
8

Data

A recepionat

A preparat

A vjcrificat 1 ?

A eliberat

A cest ffcrmular serve^te pentro prescrierea u^stanelor stupefiante dup normative speciale, care pot fi sporite pentru boJnsviincurabiM; : ^ ;* Form ularul de reet nr.3 pentru prescrierea i livrarea medicamentelor, costul crora se compenseaz integral sau partial (dmiensiuni 100n m ix 206mrn) tampila de antet a unittii medico-sanitare
.

..1 <* *

(1) 2

M edicul Tel.
.......

R
. Seria

e?.
:

Nr.

200

D ata prescrierii reetei 1. Gratuit L N Vrst; ani Fia m ed ic ^ Nr. ^ A . ... . Adresa domiciliultii V P re Rp : .

2. Cu pre re ^ is 50% a_L (numcle i prenumele bolnavului) (3) : if.

. . rv

- :: -

L.P. . Sem ntura i parafa medicului ^ -t n i; *

R eeta'valabila 7 , 10 , 2 h jm ^ e e ffic re X "v

9

VERSO formularului de reet nr. 3 CLUZA M EDICULUI > Este obligatorie completarea tuturor datelor prevzute in formular. > Amprenta tampilei de antet a unittii medico-sanitare trebuie s fie vizibil pentru a fi uor lecturat i numrul institutiei. D ac denum irea institutiei sanitare este aplicat de tipar, atunci tampila de antet nu se aplic. Codul unittii medicosanitare se va aplica in cazul prelucrrii automatizate a reetelor. > Seriaprezmtabreviereamunicipiului (judeului) in care este amplasat unitatea medical i se aplic in modtipografic; num rul reetei confine 6 semne. > Codul medicului (2) se va aplicain cazul anaUzei automatizate a retetelor. > > Reet gratuit se specificprin mcercuirea cifrei 1 ibararea cifrei 2 i ainscripjiei cupre redu 50%; reet cu inlesniri de 50% din pre se specific prin mcercuirea cifrei 2 i bararea cifrei 1 i a inscripiei gratuit. > Codul ^ u p e i (3) prezint num rul de ordine a categoriilor dejpersoane i bolnavi care beneficiaz de gratuiti i mlsesnni in procurarea medicamentelor; codul grupei se va specific de ctre medicul ce prescrie reet. > D ataprescrierii reetei, nurnele, vrsta, nr. fiei medicale, adresa domiciliului bolnavuluii numele mediculuisunt date obligatorii pentru reet. > D e n u m ire a m e d ic a m e n tu iu i, c o n in u tu l fo rm ei medicamentoase extemporale (denumirile ingredientelor), d em ersul ctre farm acist privind p rep ararea form ei m edicam entoase i eliberarea ei din farmacie se prescrie in lim ba rom n sau latin, cite, clar, cu cemeal sau pix; suntinterzise corectrile. > Pe un formular se va prescrie numai un medicament.
10

> S e admit numai abrevierile specificate in Regulile generale de prescriere a reetelor . , ^ v, > Cantitatea substanelor lichide se prescrie in mililitri, grame sau picturi, a celor solide - in grame sau unitai de aciune internaionale. w > M odul de administrare se scne in limba romn sau in limba vorbit de pacient; nu se adm it indicaii de ordin general: Intern, C unoscuf etc. > S emntura medicului se confirm cu parafa personal. > Formularele de reet se afl la e v id e n t cantitativ.
j^Data
\

A recepionat

A preparat

A verificat

A eliberat

In mod gratuit medicamentele se elbereaz unor anumite categorii de pacieni, concretizate prin botrrile respective ale guvemului (copii pn la 3 ani, copii handicapai, bolnavii cronici de tuberculoz, dibet zaharat i insipid, SID A etc). O jum tate din costul remediilor medicamentoase iipltesc persoanele specificate prin hotrri guvemametttale speciale, cum suntpersoanele deco rate, pensionate, invalide etc. I Reet are patru pri componen e ^ u p ercripia, inscnpia, supscnpp i Formularele de reet au superscriptia dej a impnmat. Superscriptia (superscriptio) consta din antet sau tampila de antetainstitujiei (mtreprinderii) sanitare sauaniedicului particular. In cazul institutiei de stat, in superscript se mai indi^num de medicului care a prescris reet i telefonul lui, numrul i seria formularului, data prescrierii reetei, numele i prenumele bolnavului i vrsta acestuia. Medicul particular ii pune inantetaceleai date <?a i in cartea de vizit (adresa; nr. licenei, date de i termemjl de valabilitate a ei i denumireainstituiei care aelibesat-o). Superscriptia seterm incu demersul ctre farmacist cucuvntulRp.: abreviatura lui Recipe - ia (de la verbul a lua). A ceast adresare se mai numete Invocaie (invocaio). ' ..j'

A doua parte a reetei, In scrip ia (inscriptio sau designatio m ateriarum ), probabil cea mai important, confine denumirea medicamentului in prescripia oficinal sau industrial, denumirea formei farmaceutice, in unele cazuri dozele respective i numrul prizelor. In cazul medicamentelor m agistrate se enum er toate ingredientele medicamentului solicitat, aranjate dupim portana lor (substanade baz, adjuvantul, corectivul, excipientul). Doza fiecrei substane se indic din partea dreapt a formularului, imediat dup denum irea substanei, in acelai rnd cu ea sau, dac nu incape, in rncM urmtor, ins tot din partea dreapt. inscripia se scrie in ltmba romn.

Exem ple de inscripie:

a) specialiti " R p.: Comprimate eugtticon N~30. Rp.: Cornprim ^em aninfl 0,00175 N 120. in primul caz nu s-a indicat doza, deoarece eugluconul se livreaz num ai in com prim atea 5 mg. In cazul maninilului, doza s-a indicat, fiindc exist. comprimate maninil i cu alte doze, i anume 3,5 m g i 5 mg. , b) forme magistrale R p.: Ac. salicilic Resorcin Metronidazol a3,0 Cloramphenicol 2,5 Ac. boric 1,5 Alcool etilic 96% ad 50 ml frmaceutie a speciditii sau modul de a medicamentului, dac acesta este unui magistral, caracteristic pentru fiecare din el (Misce fit pulvis etc ) i manrul prizelor pri indicaia D a tales doses numero 10, deci elibereaz 10 asemenea doze. Subscripia se scrie in limba latin.
12

Exemplu:

*-

Rp.: Diclotiazid 0,0125 Triamteren 0,025 D.t.d. N 1 0 intabl. ' S. Cite im com prim at de 2 ori p e z i '

Formele m agistrale sunt pe cale de dispariie, flind aproape total inlocuite de specialiti. Odat cu aceasta i subscripia ocup in reet un loc tot mai modest. Instrucia sau signatura (instructio) este ultima parte a prescripiei. De cele mai multe ori, instrucia se reduce la D.S. (D a Signa), ceeace inseamn elibereaz. eticheteaz. Dup aceasta urmeaz indicaiile date bolnavului, scriseinlim ba cuioscut de padent. Indicaiile tncep cu Calea de adrmriistrjsire amefficamentulxn prescris (intem, sublingual, intrrecta^ itttra^^nl, e ^ r r i ; inhalaii, injectabil s. c., ifm, t v , etc ), modul deadmimStrare,ifiumrul prizelor peparcursulzilei, momentul optim deadministrareetc. Dup prescriere, reeta u te e a z S re d til i redactat, apoi mediedl^s^ttmeaz-Ii ii apKc sau p ^ c e t^ rinsrittliei medieale, -c'.;jv -... , -.. ^

l/RIEDICAMEiyluL
M edicam ent se numete orice stfbstanf' sau amestec de substane cu proprieti curative sau preventive inprivinabolilor om uluisau animalelor, precum i orice a lt produs care poate fi administrat omului sau animalului pentm a stabiliun diagnostic medical sau a restabili, corija sau riiodifica funciile dereglate M edicam enteunt i acele produse co s^ e tic e sa jttf^ tra d g ie n a corpului, care conin substane cu aciune medicamjentoas i cele dietetice, care includ in componena lor substane chimice sau naturale, lipsite de efect nutritiv in cazul cnd aeestea confer produsului uriele proprieti specialefolosite in terapeatic, dietetic sau pentru unele probe. ^ ,

13

Originea m edicam entelor este mineral, animai, vegetal i sintetic. .. Din regnul mineral provin preparatele de fier, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, iod, seleniu, cobalt, fosfaiietc. i in zilele noastre. Ele includ hormoni (insulin), enzime (pepsin, tripsin, hialuronidaz), anticoagulante (heparin, hirudin), acizi biliari, care servesc la sinteza hormonilor steroizi, untura de pete ca surs de vitamine A i D etc. In ultimele decenii au fost elabo rate tehnologii de obiriere a polipeptidelor (insulin, hirudin, interferoni, omatropin, eritropoietin etc.) pe cale recombinant (inginerie genetic), care face posibil obinerea unor preparate proteiceidentice celor umane (insulin uman, eritropoietin uman, interferoni umani obinui far a folosi leucocite). Plantele m edicinale se folosesc ca medicamente. Acestea sunt accesibile i iefitine. Se folosesc sub form de ceaiuri medicinale,(infuzii, decocturi, ceaiuri instant) sau forme galenice (tincturii extracte), foarte comode i adeseam ai eficiente dect substana pur. Din regnul vegetal provin diverse substane active, ca alcaloizii (m orfin, chinin, reserpin, ergotam in etc.), heterozidele (digoxin, rutozidul), antibioticele (penicilinele, cefalosporinele, tetraciclinele .a ). Substanele de origine vegetal au servit ca sjurs de m spiraie pentru obinerpa unor produse mai active, mai puin toxice i mai a c c e s ib ^ declcele naturale. Din punctul de vedere al evoluei medidajmentplor Cornelius HeymaflS, ilustm farm acolog b elg ian w s|idolxili^XX, laureat Nobel, im parte istoriafarmacologii co^ipm porarieV trei etape. L aprim etp, omul s^'dept^sv s^A>|in dinplarife princijpffle lor active in stare pur, de ^ | 5alicma din coaja de salcie, chinina din coaja de cincon, cpcaina din firunzele de coca etc. L a etapa a doua, care m cepVla finele sec. , savanii, pom ind de la substanele natiarale, le modific moleculele pentru a le face mai comode, mai active, mai puin toxice i mai accesibile.
14

In aa fel, de la salicin s-a ajuns la acidul salicilic i apoi la acidul acetilsalicilic, de la chixiin la clorochin, de la cocam laprocaim etc. Cu etapa a doua a disprut necesitatea intretinerii intmselor plantaii de cincon, coca etc. In fine, etapa a reia, dup C. Heymans, debueaz cu inteza unor substane active noi, inexistente pn atunci in natur. in teza chim ic constitute a patra surs de medicamente. Paul Ehrlich, ilustru savant german, laureat Nobel, printele chimioterapiei, este primul care a introdlus in terapeutic substane medicamentoase de sintez, cum ar fi salvarsanul i neosalvarsanul, primele medicamente antisifilitice. Calea de sintez chimic a condus la apariia anumeroase grupe terapeuticenoi, unele extrem de valoroase, cabeta-blocantele, antipsm otice, ntidepresivele i multe altele, au f&cut posibil deschiderea unor qapitole noi ale farmacologiei, cum este farmacocinetica etc. R olul m ed icam en telo r in lum ea m odem este enorm, ele contribuind la dispariia marilor epidemii i la controlul bolilor infecioase, ca difteria, febra tifoid, tuberculoza, sifilisul etc. Bolnavii de diabet zahara sau boli cardiovasculare, dacincnu sunt insntoii pe deplin, pot duce via activ j. productiv. Operaiile chirurgicale devintot mai indrznee i mai performante graie anestezicelor, analgezicelor, antibioticelor. E)atoritm mare parte medicamentelor, mortaftatea infantilinrile dezvoltate scade, iar sperana devia a populaiei crete. In zilelenoastreqrice act medical se term in cu prescriere^ medicamentelor. Omul are dreptul la siitate, iar medicamenul ete unui din instmmentele; eficiente, laindemnapacienilor. ?
- *

3. c q m p 6

n en ij :X 4

11^

Medicamenhl poate ffsim plu sau conq >t& M edicamenul . siinplu Cont dintr-b singur substan, nunaii&sto&^rindpal sau de baz, basis: !

15

Exemplu: Rp.: Cloxil 2,0 D .td N 5 S.Intern. C teo p u lb e rela fie ca ri 10 minute. M ed icam en tu l com pus este constituit dintr-o serie de substane (din dou sau mai multe). Rolulprincipal ll joac substana activ, care se numete substan de baz, basis. Substana de baz se scrie in reet prima, deoarece ea determin aciunea terapeutic propriu-zis a medicamentului. Celelalte sunt auxiliare i exercit anumite functii menite s fac substana de baz comod pentru Utilizare. Printre substanele auxiliare un rol deosebit il joac adjuvantele, corectrvele i excipienii. ' A djuvante se num esc com puii care inlesnesc aciunea) substantei de b az sau ii inltur vrevm efect advers. lata cteva exemple. Exem plul 1. Preparatul amoksiklav este constituit din dou substane - amoxicilina (substana de baz, purttoarea aciunii terapeutice) i clavulanat de potasiu (su b stata adjuvant!). Amoxicilina este un antibiotic cu actiune antibacterin. Ins unele bacterii felimin nite enzime, numite penicilirjaze, care inactiveaz amoxicilina. A sem enea bacterii se num esc penicilinorezistente. N um nil lor crete incontinuu i face amoxicilina tot mai puin eficient. Pentru a depi rezistenalor, se utilizeaz clayulanatul de potasiu care inactiveaz penicilinazele. In rezultat, amoxicilina devine iiiai activ, incluznd in spectrul su nfibacterian i bacteriile productoafe de penicilinaze (p enicilinorezistente). Exem plul 2. Comprimatele nakom sunt un amestec din dou substane levodopa(substana de baz) cu aciune antiparkinsonian i carbidopa(substana adjuvant), inhibitor al decarboxilazelor perifexice., Levodopa in organism se transform, prin decarboxilare, in dopamin, substan necesar in encefal pentru funcionarea normal a sistemului extrapiramidal. Dc administrm numai levodopa, circa 8 0 -9 0 % din doza administrat se inactiveaz de ctre decarboxilazele organelor i esuturilor periferice i doar
16

micparte ajunge in creier, acolo unde ea trebuie s-i fac efectul. D ac sunt adm inistrate im p reu n , levodopa i carbidopa, eficacitatea levodopei crete considerabil i permite micorarea dozelor acesteia de aproximativ 8 ori, reducndu-i i intensitatea efectelor adverse. Exem plul 3. Rp.:Pepsin2,0 Soluie acid clorhidric diluat de 2% 200 ml. M.D.S. Cte lingur de 3 ori pe ziin tim p u l mesei. M edicam enul p rescris este desinat unei persb an e cu insuficien gstric. Pepsiria, fiind enzim proteolilic^ are menirea s substituie insuficien propriei enzime pacdentuhn', pentru a-i noimaliza digestia. Ins, dup cum se tie, pepsina esteactiv doar in mediul acid (pH =l -2). Acidul clorhidric, component al sucului gastric normal, creeaz un asemenea mediu, inlsnind aciunea proteolitic apepsinei. ^ :; Aceste trei exemple ne arat cum adjuvantul creaz condiii pentru creterea efectului substanei de baz. E xem plul 4. Com prim atele m oduretice sunt co n stitu te din este un diuretic utilizatpe sear larg in tratamentul hipertensiunii arteriale i alor boli croijice. Ins ea are i un efect advers redutabil; in tratam entul de duratprovoacbipokaliem ie, care poate avea consecine grave pentru pacient Amiloridul (substana adjuvnt) este un antikaliuretic i previne evoluia efectului advers amintit. Acest exemplu ilustreaz faptul inlturrii unui efect advers al substanei de b az de ctre adjuvant. Prin urm are, sub stan ele adjuvante poteneaz efectul terapeutic al substanei de b az sau ii reduc efectele adverse. C orectivele fac gustul, mirosul sau ciiloarea medicamentuiui ; agreabfleJDiri ele fac parte edulcorantele, aromatizantele, coloranii etc. D e cele mai dese ori, in acest scop se folosesc siropurile (sirqpul simplu, siropul de zmeur etc).

Exemplu: Rp.: Infuzie de larb termopsis 0,2 - 100 ml Sirop de zmeur 10 ml M .D.S. Intern. Cte linguri de 3 ori pe zi. Siropul de zm eur din prescripia de m ai sus joac rol de corectiv. ExcipientuI (exdpiens) este ingredientul (ingredientele) care perm ite obinerea formei farm aceutice respective ^comprimate. unguente, supozitoare, soluii, sprey-uri .a.). D e exemplu, apa purificat confersubstanei medicamentoase hidrosolubile forma de soluie, vaselina - de unguent, untul de cacao servete la obinerea supozitoarelor etc. E xem plul 1: 1 R p.: Aceclidin 0,3 A ppurificat ad 10 ml M .D.S. Instilaii oftalmice Exem plul 2: R p.: Aceclidin 0,3 Vaselin ad 10,0 M.f.ung. D.S.Unguent oftalmic

In exemplele de mai sus ap purificat i vaselina sint excipieni, U nai aceeai substan medicamentoas, aceclidina, fiind asociat cu diferii excipieni, form eaz in prim ul caz - soluie pentru instilaii, in cel de - al doilea caz unguent. Exipientul atribuie un substanei active anumit form medicamentoas comod pentru utilizare. Excipientele sunt neutre din punct de vedere terapeutic.1 Ins i substanele inerte din punct de vedere chimic pot influena cedareaprincipiilor active de ctre form a medicamentoas, adica pot reine parte din substana activ administrate A stfd se explic activitatea diferit a unuia i aceluiai medicament, produs de di verse laboratoare farmaceutice. Proprietatea de a ceda substana m edicam entoas se num est^d isp ^ :eutica? in mcdicamenul ideal aceast diponibilitate se ^jro p ied e 100%. Jn realitate, ea este mai mic. In afar de dispombilitatea farmaceutic, exist i disponibilitatea biologic, num ita biodisponibUitate.
18

Biodispombilitate se numete partea din doz administrat per os, care ajungein circuitul sistemic. Substanaactivpoatefi inactivat partial sau total de sucurile digestive, enzdmele mucoasei intestinale sau enzimelehepatice. 4. P STRA R EA M ED IC AM ENTELO R Calitatea medicamentelor depinde in mare msur de condiiile in care se pstreaz. Pentru conservare mai bun fiecare preparat trebuie ambalat i etichetat: in acest scop se folosesc recipiente speciale - cutii, pungi, folii, blistere, plicuri, fiole, flacoane, cartue, tuburi, balonae etc., care trebuie s corespund anumitor cerine. Formele parenterale, care trebuie s-i pstreze sterilitatea, se livreaz in fiole, flacoane, recipiente spetiale, cartuesu seringi preumphite. Orice substan medicamentoas poate s uferi modificri chimice, dac vinein contact cu oxi gent sau bioxidul de carbon din aer, cu vaporii de ap, dac este supus aciunii razelor solare sau temperaturii ridicate. Din aceste considerente, medicamentelese tin intr-un loc rcoros, ferit de lumm ibine inchise. Pstrate chiar i in condiii ideale, medicamentele, in special antibioticel'e, organopreparatele, ii pierd cu timpul propriettilecurative. Substanele medicamentoase se deosebesc i dup activitatea lor. Astfel, dup potena lor farmacodinamic, ele pot fi imprite in trei grupe: 1) substane foarte Ctive, nuniite i toxice sau Venena. care constituie tabeiulA. Acestea, cM afim dc&e mfime, pot declana efecte farm codinam ice acfcentuto i pre^int perieole de intoxicaie in orice caz de neglijen. Tot in tabelul se inscriu i substanele stupefiante care, utilizatefrmsur, pot conduce la narcomanii; 2) com pui cu for fzfcttiacodiniamic megfie, substane zise putem ic active, sau cnaranda care constitu ie ta h e lu l B ; 3) in find, s u b sta d e cu 'a c tiv ita te farmacodinamic relativ slab, carenu se inscriu fnirici unui din tabelele menionate. '* ! -a *'

19

Preparatele din tabelul A in farmacii se pstreaz in dulapuri sau safeuri speciale, dotate cu dispozitive de sem nalizare i alarm. Pe partea interioar a uii dulapului sau safeului se face inscriptia A , V enena i se afieaz lista preparatelor pstrate in el. Preparatele din tabelul B, destul de numeroase, se psteazin dulapuri incuiate, pe a cror parte interioar a uii se face inscriptia B , S ep ara n d a i lista preparatelor, uneori cuindicaia dozelor lor maxime. Preparatele din grupa a treia se pstreazin dulapuri obinuite. 5. F A R M A C O P E E A F a rm a c o p e e a (din lat. Pharmacopoea, de la cuvintele gr. Pharmacon medicament, i poiea fac, prepar) este un cod legislativ medico-farmaceutic privind remediile,. preparatele i materialele utilizate inm edicin in scopuri curative, profilactice sau diagnostice, autorizate de organele de resort. Fiecare remediu este descris intr-o monografie aparte, farmacopeea constituind, in fond, culegere de monografii aranjate in ordine alfabetic. Importana farmacopeei rezidin faptul c ea stabilete standardele i etaloanele necesare pentru prepararea i pstrarea medicamentelor in aa fel, meat medicul i bolnavul s poat beneficia intotdeauna. de medicamente de cea mai bun calitate. In acest scop ea conine descrierea medicamentului: formula lui chimic, reaciile. analitice, constantele fizice, principalele proprieti chimice necesare pentru identificarea lor, iar in cazul medicamentelor compuse sau formelor medicamentoase - form ula i modul de preparare. D e asemenea, se descriu metodele de control al puritii, analizelor calitative i cantitatiye a principiilor active, pstrrii lor in condiii optime i, dac e neyoie, activitatea (standardizarea) biologic. Pnm ul pas spre apantia farmacopeilor, in sensul lor actual, a fost publicarealucrrii lui Valerius Cordus in 1546la Numberg, numit Dispensatorium, tradus i introdus caobligatoriein Veneia (1558), Amsterdam (1592) i multe alte orae. In 1564 apare prima farmacopee
20

oficial publicat la Augsburg, care devine, in '1-573, un ghid farmaceutic pentru farmacitii i medicii acesteiceti. Dup ea apar multe cri farmaceutice in numeroasq orae, mai departe sub denumirea de Antidotarium sau Pharmacopoeia. Aceast din urmdenumire devine predominant pe lasfariul sec. XVI i capt, trepta, calitatea de termenoficial i confirm legal depumirea de carte farmaceutic. D up farmacopeile oraelor sau districtelor vin farmacopeile rilor: Pharm acopoeia Austriaco-Viennensis (1729), Pharm a copoeia Daimica (1772), Pharmacopoeia Svecica (1775) i multe altele. Au fost fcute incercri de a edita farmacopei intemaionale: Pharm acopee U niverselle de Lem ery in 1697, Pharm acopoeia Generalis de Spielman in 1783 i Pharmacopoeia Universalis de Geiger-M ohrin 1835-1845. In 1951 apare primul volum al P har m aco p o eia In te rn a tio n a lis, elaborat de u n Com itet special, num it de O.M.S. E a nu are statut legislativ i este lucrare de referin pentru farm acopeile naionale. In Farm acopeea In ternational sunt incluse Denumirile Comune Intemaionale (DCI) ale substanelor medicamentoase, care trebuie s figureze alturi de cele naionale sau comerciale ale diferitelor firme i laboratoare farmaceutice. Farm acopeea trebuie >%c astfel, ca unui i acelai medicament, pregtit de diverse laboratoare farmaceutice, s aib acelai efect la una i aceeai doz. Ficare statiiediteaz farm acopeea lui in lim ba respectiv. M odificrile dinamice ale listei m edicamentelor, condiionate de apariia unor de noi pre parate i dispariia unora din cele ineficiente, explicreinnoirea periodic a farmacopeilor. Primafarmacopee romn apare m 1863, iar cea.de stat, civil rusin 1866. Inprezentesteincurs de pregtire prima F armacopee a Republicii M oldova, iar tem porar aderm la Farmacopeea Romn.

21

6. C U V INTE I SEM NE A U X ILIA R E IN REETE A brevieri conventionale In afar de denum irile substanelor m edicam entoase i indicaiile adreste farmacistului, medicui folosete in reete i unele cuvinte i semne conventionale, indeosebi, inprescripiile magistrate, folosite de ttfel din ce in ce mai rar, data fund extiriderea imperioas pe piaa farm aceutic a formelor medicamentoase industriale (specialiti). Reproducem unele din ele. 1) Ana (abreviat ) inseam n cte sau in pri egale i se folosete atunci cnd dozele a dou sau m ai multor substane coincid: Lum exemplul care a figurat deja: Rp.: Ac. salicilic Resorcin Metronidazol aa 3,0 A ici se are in vedere, c acidul salicilic, reso rcin i m etronidazoM se iau in doze egale a cte 3 grame. D e menioBat c urm eaz dup ultimul ingredient luat in aceeai doz. 2) A d pan (la): Rp.: Oxid de zinc 1,0 Vaselinad 10,0 In medicamentul prescris vaselina ocup 9 grame, deoarece oxidului de zinc ii revine 1 g, iar vaselinei ce mai rmne pnla 10 g. 3) Gtt sau gtts (abreviatura cuvintelor guttam sau guttas pictur, picturi, ambele la acuzativ): Num rul picturilor se noteaz cu cifre latine, deci in reet vom scrie - in loc de Ulei de mint guttam unam R p .: Ulei de m int gtt I sau in loc de ulei de mint guttas duas R p .: Ulei de m int gtts
22

4)! (semnul exclamativ) urmeaz dup doza egal cu cea maxim pentruo dat, in cazul cnd medicul prescrie contient: Rp.: Penobarbital 0,2! D .td . N 6 S. Intern. Cte doz inainte de somn. In cazul depirii dozei rnaxime, regula cere s o scriem cu cuvinte Rp.: Fenobarbital0,3 (trei decigrame) sau .r Rp.: Fenobarbital 0,3 (sicvolo) i Cuvintele sic volo inseamn aa vreau i este corifiimatie a faptului c medicul prescrie doz mare in m 6d contient. 5) Cum - cu (cere cazul ablativ) Exemplu: in lociil prescripiei greoaie Rp: Metronidazol 0,5 c ' U nt de cacao 4,0 M.f. supK>sitoritim vaginale D .td . N 1 0 S. ' putem fblosi unmai simpl cu cuvntul cum, ceea ce inseamncu: . Rp.: Supositoare vaginale cum metronidazole 0,5 D .td . N 10 S. Cte un globul in vagin de 2 on pe zi 6) # semnul diez servete pentru a delimita douprescriptii pe un singur formular: Rp.: Comprimate atenolol 0.05 N 50 D.S. Intern Cte un comprimat dat pe zi. ,4J: # Rp.: Comprimateednit 0,0025 N 20 D.S. Intem. Cte un comprimat d atp e zi.
23

7) Pro m e (pentru mine), pro autore (pentru autor), pro usu proprio (pentru uzul propriu) se serie in cazul cnd medicul ii prescrie medicamenul lui insui. Aceste cuvinte se scriu in locul numelui bolnavului. 8) Cito! repede! Se serie in colul drept de sus al reetei, pentru ca m edicam enul s fie eliberat far intrziere in caz de urgen 9) Cnd medicamenul conine un num r mare de ingredieni, care nu pot fi enumerai in formularul de reet, atunci acetea pot fi continuai pe verso. Pentru a ateniona farmacitul, se foloete cuvntul verte -in to a rc e (formularul), scris in partea de jos din dreapta a formularului. Lista principalelor abrevieri folosite in prescripii: A brevierea Ac., acid. a.c. ad lib. amp. aq. aq. dest. aq. purif. asp. b.i.d. Cap., caps. Comp. Cort. Cr. d. D. Cuvntul, expresia latin ana Acidum, -i Ante cibum Ad libitum Ampulla, -ae Aqua, -ae A qua destillata aqua purificata aspersio, -onis bis in die capsula, -ae compositus, -i cortex, -icis crema, -atis dies, -ei da, dentur, detur
24

Echivalentul romn cte, in pri egale acid inainte de mese dup voie, dup dorin fioi ap ' ap distilat ap purificat pudr de dou ori pe zi capsul compus () coaj, scoar crem zi elibereaz*, a se elibera ,

Dec. dil. div. D .td .

decoctum, -i dilutus, -i, dilute divide D a tales doses

elixir el. Empl. emplastrum, -i Em., Emuls. i emulsum, -i extr. extractum, -i f. fia t,fi ant fl. flos, floris fohum fol. fnuctus, -i fr., fruc. gel. gelatxnosus, -a, -um gutta, -ae, gtt., gtts. (guttam, guttas) hb., herb. herba, -ae i.m. i.v. in amp. inf. Lin. Liq. M. meg mg mixt. ml Mucil. N non rep. Ol. p.o. intramuscul ari s, -is, -e intravenosus, -a, um in ampullis infusum limmentum, -i liquor, -is misce microgrammata milligrammata mixtura, -ae m ilhlitrum , -i mticilago, -inis numero non repetatur oleum, -i per os
25

decoct dilu^t, dilueaz im parte elibereaz asemenea doze elixir emplastru, plasture emulsie extract s fie floare frunz fruct gelatines pictur, picturi iarb, herb (partea aerian a p la n te i) intramuscular intravenos m fiole infuzie liniment lichid, licoare amestec micrograme miligraine mixtur mililitru mucilagiu numr, in num r de a nu se repeta ulei intern, peroral

pro inj. pulv. qd. q.i.d. q.s. q.s. ad rad. Rep. rhiz. Rp. S. s. sem. sicc. simpl. s.l. Sol. Sp. Steril. stigm. subt. supp. Susp. Sir. Tabl. t.i.d. Tinct., Tct. Ung V. vitr.

pro injectione pulvis, -eris quotidie, quque die ^ quter in die quantum satis quantum satis ad radix, -id s repetatur rhizoma, -atis Recipe Signa Seu semen, -inis - siccus, -a, -um simplex, -icis sub lingua solutio, -onis - species, -ei sterilisetur stigmatum, -i subtilis, subtilissimus, -a, suppositorium, -i suspensio, -onis sirupus, -i tabuletta, -ae ter in die T-ra, tinctur, -ae unguentum, -i Verte vitrum

injectabil pulbere ' in fiecare zi, zilnic de patru ori pe zi ct trebuie cat trebuie pn la radcin a se repeta rizom ia ; eticheteaz sau smn uscat() simplu sub limb soluie specie sterilizeaz stigmat subtil (), fin, extrafin () supozitor suspensie sirop tablet, comprimat de trei ori pe zi tinctur unguent intoarce (pe verso) sticl

26
1

7. PR E SC R IPT !! D E M ED ICAM ENTE

i de intrebuinare amedicamentului se numete prescripie in termeni, prescripia este conmutul propriu-zis alreetei. Deosebimprescripii magistrate, oficinale i mdusriale. P r e s c r ip ia m agistral (din lat. magister, invtor) se numete astfel, deoarece medicul ii asum rolul de invtor al farmacistului, indicndu-i toate ingredientele medicamentuiui, dozele acestora i chiar modul de preparare in unele cazuri. E a se mai numete prescripie extemporanee. Exemplu de prescripie magistral (extemporanee): Rp.: Oxid galbendem ercur 0,1 Ulei devaseliniO,! ml Lanolin anhidr 0,8 V aselinad5,d M f.ung. D.S. Extern. Unguentofitalmic. >

In aceast prescripie medicul, dup cum vedem, indic toate amnuntele privind componena i prepararea medicamentului rdcomridatpacieiiMrHsu. Prescripiile magistrate sunt, in prezent, utilizte foarte rar. Prescripiile oficinale 3au farmacopeice "^fin i k t officina, fafinacie, institute unde, pe vremuri, seprepffitim exclusivittfe medicameirtele) sunt de proVenien m ai feceiit; Compbziiil^ medicamentoase cele mai solicitate de medici ^i pfcieni erau pregtite lafarm aciiifi eantiti suficierite penftfputea deiservi bolnavii prompt. dat cu apariia labbratoarel<S*% faibrieilor i farmaceutice, prescripiile oficinale au devenis o^mnte. Spre deosebire de cele magistrate, prescripiile ttciale'stait fixe, standarde, calculate pentru bolnavul mediu, ins dispombile in orice mom ent i m ult mai ieftine. in prestMptta"pficioal se
27

indic numai denum irea farmacopeicamedicam entului. De exemplu, unguentul prescris mai su poate primi denumire oarecare, cum ar fi U nguent oftalmic i prescris mai simplu: Rp.: Unguentoftalmic 5,0 D.S. Extern. U nguent oftalmic. D up cum observm, mprescripia oficinal nu se d compozitia m edicam entului, nici m odul de preparare. Pentru a deveni i rnclus m farmacopee. Presc ripiile industriale sau specialitile se prescriu ca i cele oficinale. Com ponenap^pratelor este determinat de firma productoare. Rp.: C om prim atem atem a N 100. D.S. Intern. Cte un comprimat d atp e zi. Preparatul m atem a contine 12 vitam ine i 9 minerale i microelemente. Laboratorul Wyeth-Lederle din SU i-ainregistrat medicamentul sub acestnum e. 8. DO ZA Posologie cunotine despre dozele medicamentelor sau unitile de msur. D oza este cantitatea medicamentului care este adm inistrat la priz sau pentru perioad de timp i provoac anum it reacie din p artea organism ului. D oza medicam entelor solide sau semisolide se exprim, de obicei, in gram e, m iligram e sau m icrogram e (g, m g, m eg), pentru substanele i formele medicamentoase lichide - in mililitri sau in picturi (pentru anumite lichide). Unele substane m edicam en toase se dozeaz in uniti de aciune sau uniti internaionaie (U), sau uniti speciale. In reet, gram ele se exprim dup cum urmeaz: lOOg = 100,0; 10g= 10,0; l g = 1,0; l g - 1,0, ld g = 0 ,l; 1e g =0,01; 1mg (rraligram)=0,001; 1meg (microgFam)=0,000001.
28

Stabilirea dozelor este importantlaredactareaunei prescripLi, la aplicarea unui tratament, la expefrimentarea unei substane medicamentoase. Stabilirea valorii dozelor depinde de muli factori: Vrst, masa corpulm, sexul' bolttvufai, p ro p ri^ iie FaqHacocinetice ale medicamentului, naturabolii, ritmurilebiologice, stri detoleran, dependen etc. In funcie de situaie, deosebim mai multetipui dedoze: ^ _ I. Ill fu n c ie d e efectu l te r a p e u tic Doza iniial se administreaz la inceputul tratamentului, fiind u lt ^ 6 r m ritp n i laatinger&a dozeide xntremere. Doza uzual sau terapeutic este cea obinuit, neprecedat de una iniial sau de atac. E a este egal cu 1/2 - 1/3 din doza maxima, dar poate fi i mai m are in cazul admmistram .dozelor de atac sau in olerna pacientului la preparat. Doza terapeutic m inim - cea mai mic cantitae de predi cament, care provoac efect terapeutic. D oza terapeutic m axim a - cantitatea cea mai m are de medicament, care poate da efect terapeutic far a provoca efecte toxice. E anu poate fi depitfar riscul de,a provoca supradozare imediat sau prin acumulare. Farmacopeea stabilete pentru fiecare preparat dou doze terapeutice maxime: doza m axim a pentru dat (dosis pro dosi) i doza maxim pentru 24 ore (dosis pro die). Doza toxic m inim - cantitatea de medicament ce depete efecul terapeutic i la care apar fenomene secundare ce pencliteaz fiinciile diverselor organe sau ale organismuluiintreg. D oza letal m inim - cantitatea de m edicam ent, care provoac m oartea individului cruia i s-a administrat. . <D oza o p tim - cantitatea de medicament, care provoaccele mai favorabile efecte terapeutice. Intervalul diirtre doza terapeutic>i cea tojdc m ittinil se niamgle m argine (m aij) de siguran^iajOraportuM nti doza toxic minim i cea terapeutic se numete indice terapeutic.
29

Cu cat aceti param etri sunt mai m an, cu att preparatul este mai inofenMyM ajja de igw anrestrnsag^cozidelor cardiace, spre exemplu, im pune deosebitprudenin admmi strara J.or, dar i susfginberesul cerceftprUorpentruprospectareaaltor gmpe de medicam ente cu proprietti sim ilare, ins mai sigure. Astfel s-a decoperit efectul cardiostim ulator a l, vasodilatatoarelor sistemice. . II. In fu n c ie d e m o d u l d e adm in istrare Doza parialcantitatea de medicament administrat pentm data. D oza pe zi (nictim eral (pro die) - sum a dozelor pariale din 24 ore. D oza total reprezint sum a dozelor pariale de pe durata unui intreg tratament. Doza de atac doza administrat laTnceputul unui tratament pentru a obtine concentratie mai rapid i mai mare Reprezint, de fapt, 1/3 sau 1 din doza total. E a se administreaz m strile acute i este de obicei mai m are decat cea terapeutic, pentru a stopa ct m ai rapid evolutia bolii. D up trecerea fazei acute tratamentul poate fi prelungit cu doza de intreinere, mai mic. D oza de intreinere doza administrat pentru mentinerea unui efect terapeutic i aunei concentraii eficiente a medicamentuiui in organism. E a se folosete dup doza iniial sati cea de atac. U nele form e farm aceutice sunt destinate tratam entului de intretinere. P entm pacienii cu insuficien renal sau vrstnicii trecui de 60 ani, crora li se adm inistreaz substane 65 medicamentoase cu clearance predominant sau exclusiv renal, doza acesto r su b sta n e se red u ce p ro p o rtio n al cu clearance-ul creatininei. D oza unic! doza adm inistrat singur dat in tot tratamentul. D oza tie depozit - doza unic, dar cu efect prelungit (zile, sptmni sail luni). Dozele maxime pentru dat i pentru,24 de ore pentru m edicam entele adm ise oficial sunt prevzute in farmacopee. 30

III. in fu n c ie d e fetiatej * \
Dozele maxime recomandate de Farmacopee sunt optime pentru persoanele adulte (practic intre 16 i 60ani). chestiune dificil, dar i foarte important, este determinare'a dozdlor pentru copii, persoanele vrstnice ic u unele afectiuni (renale, hepatice). Dozele pediatrice se indic, de obicei, de pfoductor sau in mdreptarele speciale pentru fiecare grup de vrst, in s poate fi calculat i dup unele ecuaii, dup vrstain ani, m asa cooral sau suprafaa corpului. _____ Dup vrst. Cea mai simpl dintre ele este formula 1|^ conform creia doza pentru un copil (d) este egalcu 1/20 parte din doza pentru adult (D) pentru fiecare an de via: d*=nx D/20, unde n este vrst copilului m ani. Pentru sugari se folosete formula lui Fried: d=vrsta(inluni)xD /l 50. D up m asa corporal. D up m asa corporal (M, m) doza poate fi determinatprin formula lui Hamburger: dHm* D/70, unde m este m asa corporal exprim at in kg. D up suprafaa corpului. Js/lai exact se consider doza calculat in funcie de suprafaa corpului: Sr=M425xT0725x0,0071H sau logS=0,4251ogM+0,7251ogT-2,1436337, unde S noteaz suprafaa corpului in m2, M asa corporal m kg m i 7- talia(in^im ea)jincm J * P entru persoanele vrstnice doza m edicam ente, indeosebi a celor elim inate preponderent pe ale renl, dup cum s-a menionat mai sus, se m icoreaz proportional cu clearance-ul creatininei. La persoanele adtilte sriafeSse doiidentria seric a creatininei ese mai m ic sau egal cu l mg%. Pe m sura im btrnirii (vrstapeste 60-65 ani), nivelul seric al creatininei crete, ceea ce inseam n c clearance-ul ei scade. Acesta este un indiciu c excretiairenal a substanelor toefdicatiientoaSe eliriiinate preponderent sau exclusiv pe cale renal este ihcetinit i dozele lor trebuies reduse, p e n tru a evita adum ulaiea lor in organism i apariia efectelor toxice.
31

D ozapoate fi ajustatlanivelul serie al ereatininei, dup cum urmeaz: Concentraia seric a ereatininei, m g% , ^1,0 1,1-1,3 1,4-L6 1,7-1,9 2,0-2,2 '2-2*5 . !2i6-3,0 3,1-3,5 3,6-4,0 4,1-5,1 5,2-6,6 6,7-8,0 Procentul dozei uzuale 100 80 65 55 50 40 35 30 25 20 15 10

C LEA R A N C E-U L CREATININEI (CC brbai, ml/mm) poate fi calculat dup ecuaia CC brbai= (140-V)(M id): 72Cser unde V este vrstain ani, Mid - masa corporal ideal (in cazurile obinuite se ia m asa corporal real) exprimat m kg, Cser creatinina seric in mg%. CC femei = 0,85 * CC brbai M AS A CO RPO RA L IDEAL, Brbai = 50 kg+[2,3(H-l 52,5):2,54] Femei =45 kg+[2,3(H-152,5):2,54] D e obicei, dozele pentru btrni urm eaz a fi m icorate pn la 3/4 - 2/3 - V2 din dozele pentru adult. La.vrsta senil oamenii sunt deosebit de sensibili la m edicam entele deprim ante aleS N C .
32

Exercitii: - >' 1) Determinai doza acidului acetilsalicilic pentru un copil de 10 ani, dac doza pentru adult este de 250 mgl 2) Calculai doza paracetamolului pentru uri copil cu mas corporal de 12 kg, dac doza pentru adult este d e350 rag. 3) Care este doza vinblastinei, calculatla suprafal&corporal, pentruun copil cu masa corporal de 20 kg i talia(inlimea) de 75 cm? 4) Aflaimasacoiporalidealpentruuntnrcutaliade 182cm. 5) Calculai m asa corporal ideal pentru tnr cu talia de 164cm. s 6) C are este d o z a gentam icin ei p e n tr u u n p acien t cu concentraia ereatininei serice de 2,0 mg% , dac doza ei pentru un adult cu funcia renalnorm al este de 3 mg/kg/ zi divizatm trei administrri i.m.?
9. D E N U M IR E A I NO M EN CLATURA M ED IC A M ENTELO R Substanele m edicam entoase au cteva denumiri a) chimice (rationale), b) CQminternationa1cl~comerciale rS ^ ticm ale. Denum irile chim ice sunt, far indoil, cele m ai reale i corecte, deoarece descriu structura substanei intr^un limbj laconlci precis. A ceste denunuri sunt in acelai timp i cele mai incomode i mai greu de utilizat. Ele se fplos esc numai m cazul compuilor anorganici: clorur de sodiu, simat de m a g n S u e tc fln ceea ce privete substanele oraganice, denumirileTorlEmice sunt dificil de memorizat. llustrm cele spuse cu un exemplu: Benzenacetonitril, a-[3-[2-(3,4-dimetoxifenil)etiIJ metilaminopropil]3,4-dimetoxi-(-a-l-metiletil) clorhidrat este denumirearational averapamilului. Verapamil este denumirea comun international a acestei substane. Denum irile oficinale - sunt cele prevzute pentru m edicament in farm acopeea in vigoare in fiecare ar. Denumlrfle com une interna ionale (DCL Denominations Communes Internationales, sau, in englez, DSTN-lntemational
33

Nonproprietary N am es), mrniite i originate (nepatentate), stabilite de OrganizatiaM ondiai a Snttii (O.M.S.), mcepnd cu anul 1953, suntnumele ofidale unice ale substantei medicamentoase active, accaptate in farm acopeele diferitor tari i servesc pentru depirea confuziei, produse de muititudinea denumirilor comercne, numite ispecialitp sau smonime, atribuite produselor lor de ctre firmele sauiaboratoarele farmaceutice, pentru aputeafi recunoscute de ctre consumator i concura intre ele pe piaa farmaceutic. Denumirile nepatentate ale Medicamentelor sm t intocmie in baza a3 principii: - claritateapronuntrii i prescrierii; - deosebirea de alte denumiri de firm i nu de firme deja existente; - apartenenalapreparatele, asemntoare dup structur sau mecanism de aciune, adic aparintoare la acelai grup de medicamente. In form area denum irilor com une interriatioftale O.M.S. recom and utilizare unor segmente-cheie. Iat cteva exemple: Segm entecheie arol azepam cain cef ciliii ciclin estr fibrat Grupa farm acologic Anticoagulante enzodi azepine Anestezice Cefalosporine Pem ciline Teraci cline Estrogeni Hipolipidem iante (fibraii) M edicamente acenocumarol diazeoam. oxazeoam lido cain. procain eefalexin. cefazolin amoxicilin. oxacilin doxicielin. metaciclin megestrol. eestnnon ciprofibrat. fenofibrat

1 statin form in glinidazol olol pram in prost sulfaterol tiazid verin

2 J Hipolipidemiante (statinele) - Hipoglicemice (guanidine) Hipoglicemi cesulfamide Antiprotozoice p-adrenoblocante Antidepresante Pjostaglandine Sulfamide Bronhodilatatoare
4 *

> -, 3 lovastatin. pravastatin. simvastatin buformin. metformin gliclazid, glipizid metronidazoL tinidazol propranolol. oxprenolol clomipramin. melipramin dinoprost alnrostadil sulfadimizin. sulfalen fenoterol. clm buterol ciclometiazid. hidroclortiazid drotaveriri. papaverin frr r

Diureticele (tiazide) Spasmblitice

S pecialitile sunt denumiri comerciale sau demarc, marca s au proprietatea comer cial inregistrat (Registered Trade M ark) sau nume depuse (engl. Brand names). Ele poart semriul , de la cuvntul englez Registered, inregistrat. Fiecare firm farmaceutic ii inregistreaz ienum irea prepaxatelor ei. Sub denum irea cornercial se recomarida s fie indicat i denumirea cornun international; Denumirile comerciale sunt cele mai raspndite, mai variate i mai uor de meiriorizt. Uria ii aceeai substan medicam entoas poate s apar sub. diverse denumiri, care nu sunt altceva dect sinonime. Lum drept exemplu aenumirile comerciale ale unei singure substane, creia i s-a coriferit DC1 de
35

acid acetilsalicilic (Acidum acetylsalicylicUm), inregistrate in ara noastr: acetysal, acid acetilsalicilic, activ tablets, acylpyrin, alka-seltzer N, anopyrin, aspirin, aspirin protect, aspisol, childrens aspirin, colfarit, europirin, europinnT, new-asper, plidol, therapin, therapin chewable. Deseori la denumiri Ie acestea se anexeaz anumite pri ce indic apartenena preparatului la firm - de obicei, lsfaritui denuminiket saumak etc. Exemplu: izosorbid dinitrat-izoket, izomak. 10. FO R M A M ED IC A M E N T O A S SAU FARM ACEUTIC Pentru a putea fi utilizat, substana medicamentoas trebuie supus unor procese tehnologice, in xmn crora ea capt anum it form , n u m it fo rm a m edicam entoas sau form farmaceutic. Until i acelai principiu activ poate aprea sub di v erse fo rm e m ed icam en to ase in funcie de d estinaia lor, proprietile farmacologice, chimice i fizico-chimice ale substanei i tacticatem peutic amedicului. De exemplu, hidrocortisonul se intlnee sub form de comprimate, soluie injectabil, unguent oftalmic, unguent dermatologic. Cele spuse pot fi ilustrate prin schema: Substana m edicam entoas + Substane auxiliare = Form a medi'cameraoasa " ^ ' --------- Formele medicamentoase e subdividm 1) olide, 2) semisoKde sau moi, 3) lichide i 4) gazoase. I. F o r m e m e d ic a m e n to a se so lid e lbenj (nedozate, efervescente, dozate in plic, pentru 'prepararea siropului, pentru prepararea suspensiei buvabile, pentru prepararea picturilor buvabile, pentru uz extern sau pudre); p -------- 1 - G ranulate sauG ranule | nedozate, efervescente, dozate in plic, p en tru prepararea suspensiei buvabile);
36

apsula (capsule dure sau gelule, capsule retard, capsule :erosolubile, capsule vaginale, capsule elastice sau perle); au Tablete (comprimate. comprimate filmate, comprimate retard, rapid-retard, comprimate pentru supt, co m p rim ate m asticab ile, co m p rim ate eferv escen te, co m p rim ate e n te ro so lu b ile , co m p rim ate p ed iatric e, com prim ate vaginale, im planturi, com prim ate pentru prepararea soluiilor); - D raieurlf(obinuite, retard, enterosolubile, in ambalaj calendaristic); - Pilule; - . filmele saunlcutele; - Specii; - Creione; - Brichete . II. F orm e m ed ic a m en to a se sem isolid e sau m oi ;uentef (dermice, oftlmice, nazale, vaginale, rectale) PasteH dermice, stomatologice) ?upozitoare/(rectale, vaginale sau ovule) -.Sisteme terapeutice (dispozitive transdermale sau timbre, intrauterine saupesare) III. F o r m e m e d ic a m e n to a se lic h id e
1v Soluii ... 2. Suspensii 3.----------Pictur i ------------------------------ 4. * F orme parenterale - __ ____ _____ 5. Solutii extractive (apoase, alcoolice. uleioase) 6. T Soluii .extractive maxim purificate 7. Emulsii 8. Linimente (dermice, oftlmice) 37

9. Siropuri 10. Ape aromatice 11 s Sucurimedicamentoase 12. Mixturi 13. Spirturi 14. Spunuri 15. Elixire 16. Oeturile 17. Vinurile medicinaie IV. 1.

"

F o r m e m e d ic a m en to a se g a zo a se

Aerosoli (bucali, nazali, pentru mhalaii, dermici, vaginali)

38

PARTEA SPECIALA FORME MEDICAMENTOASE SOLEDE

1. PULBERI (Pulveres) L at Pulvis, -eris Rus. Poroki Polberile sunt form e farm aceutice solide cu aspect pulveruleritijdctuite' din prticule xm iform e^^ffiiem sau m ai multor substane active, aocite sau nu cu s \& s ^ i|e Ele sunt destinate pentru uzul intern, extern sau parenterale (dup dizolvare in ^respectiv), pot fi sim ple i corrrpnse Pulberile constituite dintr-o singur substan (substanaJactiv)se numesc sim ple)Pulberile care conin dou sau m ai multe substane active sau cel putin substan a c tiy ^ i i u ^ & i f e ^ i b a r e se num esc eo m p u ^ Pulberile pentru uz intern se b eau cu ap sau alt lichid convenabil (lapte, sucuri, ap mineraT|t)T"HB~pot fi simple i compuse. .Pulberea sim pi const dintr-&'sfeigbH -substnt. _ ____ __ ----- ----- -----; -- _ -------- : Pulberea compupL conine dou sau m A im dteM bstkie^ Ele se clasificin nedM zate s a u nedozate i divizate sau dozate. Pulberile nedivizath. Substanele relativ inofensive i cyt m arja m are de iguran (hidrocarboriatul de sodiu, crbunele medicinal) pot fi propuse pacienilor in cantiti suficiente pentru intreaga cur de feat^enf,~nedivizate m doze s e p ^ a i^ p^cigntul urm nd s-i ia din p ach et cantitatea n e cesar; Pulberile ne^vizte sim p ly constau dintr-o singur substo^it ;eliberata bolnavului in cantitati supciente pentru intreaga cur^g trataxnent. i-o d o z e a ^ e m sui cu m ijloac^e cfispqpibile la el acs^vrful de cuit, linguria, lingura, in unele cazuri pulberea se com pleteaz cu lingurie dozatoare)

E xem p lu : Rp.: Hidrocarbonat de sodiu 50,0 D.S. Intern. Cte V2 lingurit de 3 ori pe zi. Aceast pulbere este simpl, deoarece constdintr-o smgur substan i este nedivizat, deoarece nu imprit in doze separa te P ulberile n edivizate co m p u se consau din cteva substane active, in unele cazuri i substane auxiliare, care se prescriu pentru cur de trpTien, far a fi divizate in doze pentru priz. In cazul cnd naedicjjl ii prescrie compoziia lui proprie, atunci reet poate avea urm toarea form: Rp.: Crbune medicinal 20,0 Oxid de magneziu Tanin a 10,0 M.f.pulv. D.S. Intern. Cte linguri la un pahar de ap de 3 ori pe zi. Pentru pulberile com puse este necesar indicaia M isee ut fiat pulvis (M.f.pulv.) Pulberile,& vizates,p,|ivreaza pacientului in doze ambalate 3parte, fieearepentFu9 smgur priz. Pulberile divizate se clasific i ele in-iiic^l i compuse. Pulberi divizate sim ple. Sub form de pulbere djvizat simpla se poate prescrie orice substana solid a crei doz s^J^ m limitele 0,1 -1 g (in unele cazuri i mai mult). Exemplu:. Rp.: Metionin 1,0 D.t d. N 1 0 S. Intern. Cte doz de 3 ori. ;=

L a oraactual toate pulberile divizate sunt oompuse deoarece ccfain, pe lng substana activ, edulcorani, aromatizani, colorani etc.
40

Pulberea divizata com pus. In cazul end doza substanei active este mai m icde 0,1 g, la e a se adaug substane indiferente, pentru a face normal masa pulberii divizate. Masapulberii divizate compuse se aduce astfel pio la aa-zisa m asa medie sauoptim , care este de 0,3 g. Substanele auxiliarafclosite in acest scop 0,5 joac rolul de excipient (constituens). In calitate de excipient pentru pulberile divizae compuse se utilizeaz: zahrul, lactoza, glucoza, hidrocarbonatul de sodiu. E xem plu: R p.: Ac.rucotmic 0,05 Zahr 0,3 M.f.pulv D .td . N 30 S. Intern. Cte pulbere de 3 ori pe zi. Doza acidului nicotinic (substant activ) din reet de mai sus este inferioar masei normale apulberii divizate (0,1), de aceea s-a adugat zahr, pulbrea devenind compus. In najoritaiea cazurilor, pulberile divizae se impacheteazinplieuri. Plicurile sau pachetele (fc Sachefe, engl, Packets) depQHetil^, staii(rtsaiihrtiespecial, mchise ermetic, sunto form foarte comodde ambalaj pentru pulberi, dar i pentru alte forme medicamentoase (de ex. granulate, gelurij. Sunt numeroase cazurile cnd pulberile sunt eferyescente. Ele, dizolvate in ap, produc gaz carbonic i fac produsul mai plcut la gust. Acest gaz rezult din reacia dintre hidrocarbonatul de sodiu i acidul citric sau acidul tartric, care intrin compcaienta pulberii ea excipieni. Pe lng ei se mai utilizeaz zahrul san alt edulcorant, substane aromatizante, colorani etc. De regul, aceste pulberi se livreaz, de asem enea, in plicuri pentru a le pzLde;aciunea factorilor atmosferici. Laboratoarele farmaceutice prepar pulberi pentru prepararea siropurilor, suspensiei buyable sau apicturilor buvabile. Toate se prescriu ca pulberile divizate simple.

41

R p.: Andrews answer N. 6. D.S. Intem. eoninutul unui plic se vadizolva la un pahar de ap de 4 ori pezi. D ac substana activ este lnsolubil in ap, atunei ea va forma in ea suspensie buvabil. Rp.: Sm ecta N. 10. D.S. Intern. Coiiinutul unui plic se v a dizolva la V2paharde apa de 3 ori pe zi. 2. PU D R E SA U PU L B E R I PE N T R U U Z EXTERN (Pulveres subtilissim i, aspersiones) Pulberile pentru uz extern sunt extrafine (subtilissimus) pentm mai bun aderare lapiele. In calitate de constituent conin talc, amidon sau alt produs indiferent. Se aplic extern prin pudrare pe suprafeele lezate ale pielii. Ele ader uor la piele. xi mresc suprafaa de evaporare, usuc. D eosebim pudre simple i compuse. Cele simple constau dintr-o singur substana, iar cele com puse din dou sau mai multe substane. Pudrele simple nu sunt altceva dect 6 substan m edieim entoas bine mnmit pn la starea extrafin, destinat uzului extern pentru tratamentul leziunilor pielii. Rp.: P udrstreptocid20,0 D.S. Pentru uz extern. sau Rp.: Streptocid extrafin 20,0 D.S. Pentru uz extern. Pudre oficinale simple sau compuse sunt preparate la fabricile farm aceutice i Iivrte sub denumiri comerciale. Se prescriu ca pudrele simple Rp.: Pudr galmanm* 50,0 D .S . Pentm pudrarea picioarelor. Galmanina este pudr compus care, dup form a magistral,
42*

s-ar prescrieinfelul urmtor: E xem p lu l 1: Rp.: Acid salidlic 2,0 Oxid de zinc 10,0 Talc . ; Amidbn a a a d 100,0 M.t. pulv. subt. D.S. P udrantiseptici desicant. E x em p lu l 2: R p.: Pudr pentru copii 50,0 D.S. Extern. Pentrupudrareasuprafeelorintertriginoase ale pielii. Dup cum vedem, prescripia oficinal este mai simpll P u d rele co m p u se Cnd s A s ta n ^ a c th ^ tre B ^ fi^ b s it in cantiti mici sauinfime, aceasta se amesteccupuftterimdifeente catalcul, caolinul, amidonul, oxidul de zinc, formndcu eleopufc compus. Aceste substane joac rolul de excipient ele modificnd concentraia prindpiului activ, deci i efectul pudrei. Concentraia optim gsim m m dreptarele de specialitate. '

Exemplu: A se prescrie 5 0,0 pudr 5% de aiiesezin.

M e to d a oficinal R p.: Pudr anestezin 5%i '50 'ja D.S. Pentru uz extern M e to d a m agistral R p.: Anestezin 2,5 Talc ad 0,0 M.f.asp. D.S. Pentru uz extern sau ^ Rp.: Anestezin2,5 Talc ad 50,0 M.f.puly. Subt. D.S.pentru uz extern
*

'.n -

-Wi*

r-. u'- if Jbr ^ . , - or_ i i . ];. r, :

. .. . ... w

43

Calculul dozei substanei active in prescrierea magistral se face inndu-se cont de concentraia recomandata: a pudrei (in cazul anestezinei 5%). Procentul indic cte.grame de substan activ se gsesc in 100 g de pudr. Deci 100 g de pudr ar conine 5 g de anestezin (5 g - 100 g), iar 50 g de pudr conifi x g de anestezin. Deci: ! ! 5 g --------------------- 100 g
x g ------------------------------- so g

Folosii-v de Indreptar.

Pulberi nedivizaie: 1. Acemin 50 g 2. Bilignin 75 g - cte 1 -2 lingurie de 3 ori pe zi inaintde m as 3. Oxid de m agneziu 50 g cte linguri de 3 ori pe zi. Pulberi divizate: 1. Acid amm ocapronic - cte 2 g de 3 ori p e zi 2. Salicilat de sodiu cte 1 g de 6 ori pe zi 3. P e n to x il-c te 0,2 g d e 3 ori p e z i 4. Acid acetilsalicilic 25 centigrame de 2 ori pe sptpin timp de 3 luni 5. Beodazol, fenobarbital, papaverin clorindrat iteobromm.in egale a 2 centigrame. Cte doz de 3 ori pe zi, timp 2 sptmni 6. Fenobarbital - 2 centigrame. Cte doz de 3 ori pe zi tknp de 2 sptmni 7. Pulberi in plic: gelusil lac, enterol, tri-om, magurlit (p^daete a 2 g), fosfalugel (pacbete a 16 g) *
44

8. Pulberi pentru prepararea siropului: ampicilin, ibiamox, sumamed 9. Pulberi pentru prepararea suspensiei buvabile: amoxicilin. 10. Pulberi pentru uz extern (pudre): galmanin, baneocin (in pulverizator), bivacin, dermatol, sulfadl, pudr pentru copii 75 g, ciminal 5 g; acid salicilic 2%--20 g; chimofon 10% -50 g; etacridin lactat 2,5% -30 g; acid boric 5% -10 g; chinosol 2 % -l 5 g; sulfprecipitat 2 0 % -l 5 g. 3. GRANULATE SA U G RA N U LE (Granulata) Lat. Granulum, -i R usG ranuli Granulatele sunt preparate farmaceutice solide, constituite din particule de form neregulat, verm icular^ cilindric sau sferic. Conin substane active i substane auxiliare i sunt destinate administrrii pe cale oral. Printre substanele auxiliare se numr zahrul, glucoza, lactoza, amidonul, dextranul, substane aromatizante, colorani .a. Ele sunt una dm formele cele mai potrivite pentru copii, deoarece dozarea cu precizie, au buxfispooibiMtate malt i prop*ieti organoleptice excelente. Ca i pulberile, granulatele pot fii $g^atei >*. Semtbiesc granulate eifnreSceirbe.Teate se pgestecm ea pulberile nedivizate siitfple. Inaittte^dfe tntrebuinare granulatele e dizolvin ap^ M care forindiaz solute simple, iilclusiv fervescente sau suspensii buvabile. if -E xem plu: R p;: Granulate ttiucofalk aple 150,0 ; i r B.S. Intern Cteolingfurila 1 pliaf d e ^ a d ^ o r i p e i i : R p.: Granulate in p% uri mucofalk oraiig N 20. D.S. Jnerh 1 plie la,l pahr deiip de ( on pe^zi. In ultinul timp, tot mai mult se produc preparatemedicamentoase sub form de granule; destinate copiildr AceSte granulate s^ lr^reaz in flacoane speciale, pe care este marcatnivelul volumului de 60 sau 45

100 ml cu un senm Anume pn la acest semn se:toarn ap pentru a dizolva gran ulele i aobine soluia saususpensiace vafimgerat culinguria: acid glutamic 10 g, prozerin 60 g, furazolidon - 50g etc. , Rp.: G ranulateospam ox 0,25 N 5 D. S. Mem. Pentru prepararea suspensiei buvabile 250 mg/5 ml in flacoane a 60 ml. Cte 5 ml suspensie reconstituit de 3 ori pe zi. Exerciii: Prescriei granulate in reete, folosindu-v de indreptar: blemaren 200 g, venter, uricol, cimalon, plantaglucid 50 g, urodan 100 g, fusidin 70 g. 4. CAPSU LE (Capsulae) * Lat. Capsula^--ae Rus. KapsuB

Capsuiele sunt forme farmaceutice constituite dm inveliuri soluble, careconindoze unitarede substaneactive asotiatesauau cu substane auxiliare. Majoritatea capsulelor se admmisteeazgbpe cale o ral, ex ist capsule re ta rd i capsuieiiiBaimii6C apsulel: s u n t fom a m ed icam entoas conveEuabil; deoarece protej ez substanele medicamentoase de lum in i le ascund gustul sau mirosul neplcut. D e cele mai da&e ori capsuiele sunt confecionate din gelatin - capsule Capsulae gelatinosae). Exist dou tipuri de capsule gelatinoase: C ap suiele operculate (operculum inseam n capac) sato gelulele constau din2cpcele cilindrice care mtrunulin ajtul formnd un mveli pentru pulberi, granule, microgranule sau microcapsul. Extrem ittile capsulelor sunt rotunjite pentru a putea fi uor de inghiite. De obicei, ele semghitintregi, m sinrare cazuii se permite deschidere^ lor:i fir^cioparea dozei. Gelulele se dizolva uor in mediul gastric (5 min), elibeFnd coninutul. 15
46

Prescrierea. A se prescrie 20 capsule cu ulcoran in doz de 150 mg R p : Ulcoran 0,15 D.t.d. N. 20 |n caps, gel ^ S. Intem .Cte capsulpe zi Sau Rp.: Capsule ulcoran 0,15 N. 20. D.S. Intern. Cte capsul de 2 ori pe zi. . ,

/ ;'

R p.: Capsule andjiol 0,04 N. 60. D.S. Intem. Cte capsul d atp e zi Substanele active, care se m activeaz in mediul acid al stomacului (hprnaoni polipeptidici, enzime .a), se livreaz in cap sule en tero so lu b ile. A cestea sunt copfecionate dir.gelatin prelucrat cu a d d tanic sau acoperite cu un trat subfire de substane speciale acidoxez^stente, pentru a rezista aciunii siicului gastric i a conduce substanele active in duoden. Rp.: C apuledigeslinN . 2(^f D.. Intern. C te capsul de 3 ori pe z i d i^ nesa t C ap siile te r e t k r d cedfcaz prm cipiul activ incetf, tim p ittaefngat {12 6re) i pot fi luate dat sau de 2 oW>e ; 24 Rp.:-Caplf retard caidisorb 0,04N . 20. ,, / D.. Intern. Cte capsul d atp e zu :.
-. . T .--

; .
'4

jCapS&ljele vaginale sem troducprofundinv^gin unde, dup de^mtegrare. cedeaz substanele active, de regula, cu aciune antibactenana i antimicotic. t R p.. Capsule vaginale poliginax N. 6. D. S.'Iritravagmal. Cte capsul^ d data pe zi C apsulele elastice sunt de form ovoid (capsulae gelatinbsae m^tes) saus&riasSt anite perle|Peiiaegelatindsae), Ele continue obicei, substane lichide cu gustneplcut.
47

E xem p lu : R p .: Capsule untur de pete 0,5 N. 100. D.S. Intern. Cte 1 capsule de 3 ori pe zi. 2

1 \

E xerciii. Prescriei in capsule urmtoarele preparate: a) Capsule elastice 1. Nitroglicerin 0,0005. Cte capsul sub limb (capsula se vastrivi intre dini) in accesulanginos; 2. Olimetin 0,5 g. Cte 2 capsule de 3 o rip e zi dup mas; 3. Ulei de ricin 1 g. Cte 15 capsule capurgativ; 4. E x tract de ferig 0,5 g. A se ingera 14 capsule ca ~ antihelmintic. | b) Capsule operculate: 1. Piracetam 0,4 g. Cte capsul de 3 ;] zi; 2. Ritmilen 0,1 g. Cte capsul de 3 ori pe zi; ,J 3. P alin 0 ,2 g . Cte 2 capsule de 2 ori p ezi; 4. M etad clin 0,15 g. Cte capsul d e3 ori p e z i 5. M adopar 250 . Cte capsul de 2 ori pe zi. . % I I !

M icro ca p su le i n a n o ca p su le. M icro cap su lele au in j diametru 100 micrometri, iar nanocapsulele sunt mai mici de 500 1 mcm, adie se m soarin nanom etri. Ele conin cantiti infmie de substane medicamentoase, pe care le apr de aciunea agenilor extemi i le m ascheaz gustul neplcut. Prin microcapsulare se urmrete scopul crerii aciunii retard, adic aprelungirii aciunii medicamentelor, datorit eliminrii lente a principiilor active. Microcapsulele i microdrajeurile pot fi inclusein capsule opercu late obinuite, num itein acest caz spansule sau capsule retard. De asemeni, ele pot fi incorporate in comprimate, numite prin analogie comprimate retard. Diferena dintre comprimatele obinuite i cele re ta rd n e-o ilu stre a z p re g n a n t ex em p lu l com prim atelor Nitroglieerin i Sustac. A m bele tipuri conin unul -i acelai preparat - nitroglicerin. In prittiul caz ea este lifcer i ii exercit aciunea imediat, timp de numai cteva minute, iar in eel de-al doilea caz ea este microcapsulat, efectul fund lent, ins de ltmg durat (4 -5 ore). i
48

5. CO M PRIM ATE SAU (Com prim ata s.tabulettae) LatComprimatum, -i ' sau Tabuletta, -ae Rus.Tabletki Com prim atele sunt forme faramaceutice solide, care conin doze unitar e din una sau mai multe substane active; se obin prin com prim area unui volum constant de substane active, asociate sau nu cu substane auxiliare. Aprute un secol ijumatteinurm, in zilele noastre comprimatele au deveni fiarma medicamentoas cea mai rspndit (cca 40% din solicitri), datont numeroaselor lor avantaje. Printre ele un loc deosebit il ocup posibilitatea automatizrii producid, comoditatea ransporrii, stocrii, eliberrii i administrrii, aspectul i gustul agreabile, posibilitatea bbtnerii unor preparate cu destinaie divers (enterosolubile, retard, implantabile, vaginale .a), eventualitatea modificrii parametrilor farmacoanetici etc. ' C om prim atele se p rep ar la fabricile sau laboratoarele farmaceutice prkitehnologii speciale In afar de substana activ (substanele active), in compoinena lor mai pot infra, dupcvrm s-a spus, unele substane auxiliare, printre carediluante, liante, lubrifiante, dezint^rante. Substanele diluante servesc la diluarea substanei active in cazul cnd doza ac esteia este foarte mic. L iantele cim enteaz comprimatul, redndu-i form a i tria necesar. Substanele lubrifiante i glisante uureaz procesul tehnolo^ic de lunepare a compximatului prin maina de comprimare. Substantelc dezintegrante reduc comprimatul, in mediullichid, la starea de pulbere. Se mai pot folosi substane colorante, conservante, inveliuri etc. Prescrierea comprimatelor. Exist ctevaform e deprescriere: Rp : Amoxicilin0,5 D .td . N. lO intabl. S. Intem. Cte un comprimat dat p e za.
49

* :

Rp.: Comprimate ,5 * D .td . N. 10 ..,K, . .. ... =; S. Intern. Cte un com prim at d atp e zi. Rp. . Comprimate amoxicilin0,5 N. 10 D.S. Intern. Cte un com prim at d atpe zi. Comprimatele com puse se prescriu la fel. Rp.: Acid acetilsalicilic 0,25 Cafein 0,05 D.t.d. N. IO m tabl. S. Intern. Cte un com prim at in cefalee Rp.. Comprimate acid acetilsalicilic 0,25 cu cafein 0,0.5 - D .td . N. 10 S. Intern. Cte un comprimat in cefalee Rp.: Comprimate ^cid acetilsalicilic 0,25 cu cafein0,05 N. 10 D .S. In te jn a ^ te un comprimat in cefalee *

Pentru simplifica prescrierea comprimatelor compuse, acestora li se atribuie denumiri speciale comerciale sau brevetate (iume depuse). ;

Exem plu: > Rp : Bismut suf>nitrat 0,3 5 M agnesiti carbonat 0,4 Natriu hidrocarbonat 0,2 Pulbere de rizom calami Pulbfere desco ar frangul 0.025 Kelin R u tin 0,005 D.t.d. N lO m tabl. S. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pe zi.
50

Pentru a simplificaprescnerea i pentru tnai bsn memorizare a eompozitiei medicamentoase^ com prim M sugapririBt denumirea de ^ d d if l r ; Rp.: Comprimate vicalin N. 100 v, D.S. Intern. Cte un com prim at de 3 oij.pe pV atragem atenia asn p rafap talu ic demmtirea com erttal vicalin (luat Intre ghilimele) rmrie la nominativ. J Observai, c in exemplele de mai sus nu au fost indicai excipienii comprimatelor, cu toate c i ei intr ih componena lor,

a^pst%(^&ndiiiutil

p Dozele printipiilor active din comprimate suststandarde, fixe, caleulatepentrubolnavul adult mediu, de aceeaindividualizarea strict a dozei este^mn lucru tiecesar. De multe ori medicul este nevoit s recomande un fragment de comprimat sau, din *x>ntca|> cteva comprimateiao priz. U nde comprimate sunt prevazutefeu nulee .speciale pentm aputea. fi frate in dou s au in patra fragment relativ gale (com prim ate secabile, reSpectiv bisicbile sau cvadrisecbile). p la t c teva exem ple a

1. Enevoie de administrat paraam inosalidlatde sodiu cte 3 g de 3 ori pe zLsDin m dreptare acflffl^e prepartl se livreaz in comprimate a 0,5 g. Rp Coxnp^imte paraaminosalicilat depdiu 0,5, N. 100 ;$ .S . Intern. C ^ jb.3' .pe-.zi.' 2. A se adfflDiaistra 0,1 g acid cetilsatocilic! AflaafcWbstana se livreazin comprimate a 0,25 i 0,5 g. Prin urmare, recomandm bolnavului fie jum tate de com prim at a 0,25 g, fie u n sfert de c o ri^ rim a t ^ 5 g. Iriam befexazuri, bolnvttliteprim i 0,125 g, ce se apfcspie de dozariecesarL ' 4 Rp Comprimate a d d acetilsalicilic 0,25 N. IQ *.S. Intern. Cte jum tate de ro m p rim f|d e 3 pri pe zi.

Astfel se procedeaz de cele mai multe ori la administrarea tabletelor copiilor de diferite vrste i vrstnicilor. Avndin vedere c aceste grupe de pacieni inghit com prim atelecu greu, ele pot fi far miate in prealabil. Comprimatele orale sau obinuite se inghit intregi sau crocate. In mediul lichid al stomacului se dezintegreaz in cteva minute i elibereaz substanele active, care se absorb in circuitul sistemic sau ii exercitactiuneain tractul gastrointestinal. Varieti de com prim ate C o m p rim atele film ate sau peliculate (drajefiate) sunt acoperite cu opelicul subire constitmit din rezine naturale sau sintetice, gum e, ceruri etc Uneori li se mai adaug substane aromatizante, zaharuri. Filmul esteneted, adeseastrlucitor, colorat. C om p rim atele efervescente se dizolv in ap, in care form eaz bioxid de carbon datorit incorporrii in ele a unui acid organic (de obicei citric sau taitric) i unui bicarbonat sau carbonat (de sodiu sau potasiu) in proportie potrivit. Ele se beau numai dup dizolvarea lor completin ap (50-150 ml). Exemple: supradin (multivitamine), plusssz (multivitamine), redoxon (acid ascorbic, 50 m g), efferalgan (paracetam ol, 500 m g), acilpirin (acid acetilsalicilic, 500 mg). Exemple de comprimate efervescente pediatrice: antigripin (paracetamol 250 mg, chlorfenamin 3 mg, acid ascorbic 50 mg). L C o m p r im a tele m a stica b ile conin gum e speciale de m estec at i su n t d estin ate m estecrii in cavitatea bucal. Substanele active fie c-i exercit aciune in cavitatea bucal sau orofaringe, fie c se inghit cu saliva sau se absorb prin mucoasa bucal. Se folosesc mai m ult de copii i persoane tinqre. Com prim atele perlinguale sau sublingua|e se tin sub limb pn la aborbia total a substanei active, care se produce de&tul de repede, datont vascularizrii bogate a acestei regiuni. Vg^ele sangvine sublingvale se vars in sistemul venei cave superioare i preparatul nimerete direct in circuitul sistemic iiffite^ celporM , cum se intm pl cu cele inghiite. A cestea din urm Sunt supuse 52

fenom enului de p rim pasaj (are loc la trecerea substanei m edicam entoase prin m ueoasa intestirial i ficat), unde birn E xem ple: Nitroglicerin 0,0005. C om prim atele solubile pentru prepararea solutiei buvabile maiftte d e l^ e b u in a re sedizolvm ^p. *' E xem p lu : R p.: Comprimate solubile solpadein N. 12; _ D.S. Intern. Cte un com prim at la V4 pahar de apa de 4 ori pezi. ' ' C om prim atele enterosolubile sunt varietate de .compri m ate filmate, cu deosebirea c inveliul lor este acidorezistent (gastrorezistent), constituit din unui sau cteva straturi de substane rezistente la aciunea sucului gastric (acetilftalat de celuloz, glu ten, copiblimeri nionici ai acidului metacrific i est&riler ftii etc.) pentru ap u teatrece comprirnatul intreg, nedezagregat, prin sucul gastric. Se recurge la asemenea formpentru aprotejafie substana activ, lbil in mediul acid, de aciunea sucului gastric (de pilda, enzimele pancreatice), fie m ueoasa gastttc de aciunea iritant sau ulcerigen a substanei active (indometacina, spre exemplu). Comprimatele enterosolubile nu trebuiesc frnte sau Crocate. E xem p le: 1) Substane instabile in sucul gastric ' ,: R p.:C om prim atepncreatin0,25 N. 30 D.S. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pe zi in timpul meselor. 2) Substane care irit m ueoasa gastric: * Rp.: Comprimate diclofenac 0,05 N. 30 D.S. Intern. Cte un comprimat de 3 oripezi.-

53

Com prim atele retard elibereaz meet i timp mai mdelungat substana activ, datoritimcorporrii acesteia in microcapsule cu vitez diferit de cedare sau altor metode, mai sofisticate. Sunt convenabile din mai multe considerente: reduc numrul prizelor la 2 sau 1 pe zi, menin concentraia plasmatic a substanei active la un nivel relativ constant etc. M ulte specialitipoart mdicele R (retard), SR (slow release) sau calificativele Long, Retard, Chrono, etc. care sublmiaz aci unea mdelungat a comprimatelor respec tive. E x e m p le : R p.: Comprimate feloran 0,1 N. 3 0 D.S. Intern. Cte un com prim at d atp e zi. N ot. Feloranul este specilitate a diclofenacului, prescris mai sus, iff comprirnkte obinuite. Observai c comprimatele re tard se adm inistreaz mai rar. Com prim ate pentru supt (susetele) se tin in cavitatea bucal pn la resorbia deplin. Substana lor activ, fie c este un septic cu aciune topic, fie c excit receptorii nervoi ensitivi i acioneaz in mod reflex. 1) Preparat cu aciune topic (antiseptic oro-farmgean) Rp.: Comprimate antiangin 2,5 N. 12, D.S; Perlmgual. Cte un com prim at la fiecare 2 ore. 3 2) Preparat cu aciune reflex v Rp.: Comprimate validol 0,06 N. 10. D.S. Perlingual. Cte un com prim at in accesele de spasm' coronarian. C om prim atele pentru prepararea soluiilor u n to form convenabil de substan dozat, care permite obinerea soluiilor pentru uz extern. E xem plu. Rp : Comprimate hidroperit 1,5 N. 6. > D.S. Extern. Cte un comprimat la lingur de ap pentru prepararea apei oxigenate.
54

C o m p rim a te le im p la n ta b ile (implantarile) sau peletele se introduc subcutanat prin mcizie sau prin intermediul unor seringi speciale. Rm n in locul administrrii pentru un timp anumit, de obicei, cteva luni sau ani, de unde substana activ se absoarbe lent i uniform in aa fel, in ct nivelul ei In snge i efectul se menin constante. C om prim atele vaginale se introduc in vagin, undeii exercit aciunea local. Unele conin i substane spumigene pm tru a uura acoperirea total amucoasei, De obicei, conin principii antibacteriene, antiftmgice, antiprotozoare, hormoni. Pentru introducerea mai convenabil, unele se livreaz direct in aplicatoare. Aplicatorul reprezint un tub de 5 m m grosim e i cc 12 cm lungime cu 8 comprimatul la un capt i un propulsor la cellalt. Extrem itatea cu comprimatul se introduce profund in Vagin, in poziia culca, se apas pe propulsorul de la extrem itatea dp dinafra, dug&care aplicatorul se scoate i se arunc E xem plu: Rp.: Com prknatevkgifem N . 15. ,, D.S. bitravaginal. Cte u n comprim atin-vagin d atp e zi timp de 15 zile.

'"'-^n&alai^'bQ^rimatca'.
Comprimatele se ambalaz in fblii, blistere^ 6drcnae, cxitiue, fladoane etc. Mai convenabile par a fi blisterele sau alveolele termoformate, in care fiece tablet se pstreaz aparte in condiii ermetice, pacientul pund desprinde tablet far a le atinge pe celelalte' E xerciii: * 1. Prescriei in comprimate preparatele enumerale mai jos, in dozele indicate a) Com prim ate obinuite (sim ple): ; 1. NrtrazfepaM a 0,005 (iSfelO). Internt 6 te bn cxffl^riri^tinainte de soinn. s iv
55 7

2. Furosernid a 0,04 (N 20). Intern. Cte un comprimat dimineaa inainte de mas. 3. Verapamil a 0,08 (N.40). Intern. Cte un comprimat de 3 o ripezi. 4. Sulfadimetoxin a 0,5 (N 60). Intern. Cte 2 comprimate de 2 ori pe zi. 5. M etronidazol a 0,25 (N 20). Intern. C teun comprimat de 3 o rip e zi. .. b) C om prim ate com puse (cu denum iri cotnerciaW): 1. N acom N. 100. Intern. Cte un comprimat de 2 ori pe zi. 2. Co-trimoxazol N.40. Intern. Cte 2 comprimate de 2 oripe zi. 3. Adelfan N.30. Intern. C teu n comprimat de3 ori pe zi. 4. SedaIginN.20. intern. Cte un comprimat in cefalee. 5. Saridon N.40. Intern. Cte un comprimat in dureri dentare acute. C e s u b s ta n e m e d ic a m e n to a se in tr in c o m p o n en a comprimatelor compuse, enumerate m aisus. Prescrieti-leinm od desfaurat (magistral), folosindu-v de indreptare. c) C om prim ate sublinguale: 1. M etiltestosterona0,005 (N 20). Sublingual. C teuncom prim at sub lim b de 3 ori pe zi. 2. Metilandrostendiola0,01 (N.20). Sublingual. C teuncoinprim at ub lim b de 3 ori pe zi. 3. Etisterpna0,01 (N.30). Sublingual. C teun comprimat sub lim b de 2 ori pe zi. , i 4. Dezoxicorticosteron acetat a 0,005 (N.50). Sublingual. Cte un comprimat sub limb dat in 2 zile. d) C om prim ate enterosolubile: 1. Diclofenac a 0,025 N.30. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pe zi. 2. Triferment N.20. Intern. Cte 2 comprimate de 3 ori pe zi. 3. N igedaz a 0,15 N.30. Intern. Cte un comprimat de 3 ori pezi.

4. Acid glutamic a 0,25 N.40. Intern. Cte un comprimat de 3 oripezi. 5. Ademetionin a 0,4. Intern. Cte 2 comprimate de 3 ori pe zi. 2. Prescriei comprimate, folosindu-v demdreptar. ^

1. Cimetidin, rantac. 2. Comprimate filmate - doimicum, diclofenac, ranital, ulceran 3.Com prim ate retard - nitrong, isodm it retard, lekoptin, chinidin-R, dalat long, almiral S R depakin. 4. Comprimate rapid-retard - adlat SL. 5. Comprimate masticabile - plenil,maalox. u 6. Comprimate enterosolubile ipertrofan, orfiril. 7. Comprimate pentru supt - antiangin, saibei, voseptol. 8. Comprimate pentru prepararea sohiiilor furacilin, neomagnol. 9. Comprimate implantabile - esperal, implanon. 10. Comprimate vaginale - nistatin, canesten, betadin. 3. Care sunt substanele active din comprimatele antacidin, normatens, helicocin, beloid.

6. DRAJEURI
Fr. Dragee Rus. Draje Draj eurile (din fr. Dragee) sunt form medicamentoas solid cu aspect sferic sau lenticular, constituitdindoy straturi unui intern, nucleul, care conine substana sau substanele active, i altul ex tern, inveli din zahr i alti excipieni. Drajeurile se inghit, numai unele se sug. In stomac se dezagregheaz in aproximativ 3 0 minute, lar altele sunt enterosolubile, dizolvndu-sem intestin, protejand astfel preparatul de aciunea sucului gastric. Drajeurile au avantajul c maschez gustul i mirosul preparatului, il pzesc de aciunea agenilor extemi. P r e s c r i e r e a . A se prescrie 30 d rq eu ricuck^jrom azm a 25 mg. Cel mai free vent se folosete m etoda prescurtat de
57

prescriere, deoarece sun forme oficinale pregtite la, fabricile farm aceutice se recomand, i mai rar, forma magistral. M eto d a I Rp.: DrajeeclorpromazinO,Q25 N.30 D.S.Intern. Cte un drajeu de 2 ori pe zi. M eto d a a II-a Rp.: Clorpromazin 0,025 D .tcLN.30 in dragee S.Intern.Cte un drajeu de 2 ori pe zi. Drajeurile ce conin 2 sau m ai multi ingredieni activi poart denumiri comerciale i se prescriu numai prin metoda prescurtat, fr a se indic dozele ingredienilor Exercifii. A se prescrie in drajeuri urmtoarele preparate Drajeuri sim ple 1.50 drajeuri cu bromhexin a 4 mg. Intern. Cte un drajeu de 3 ori pe zi 2. 20 drajeuri cu indapamid a 25 mg. Intern. Cte un drajeu dimineaa 3. 100 drajeuri cu silibinm a 70 mg. Intem. Cte 2 drajeuri de 4 ori pezi. 4. 20 drajeuri cu amitriptilin a 10 mg. Intem. Cte un drajeu de 2 ori p ezi. 5. 50 drajeuri cu pentoxifilin a 100 mg. Intem. Cte 4 drajeuri de 3 ori p ezi. Drajeuri com puse 1. 50 drajeuri adelfan-ezidrex Intern Cte un drajeu de 2 ori pezi. 2 .5 0 drajeuri beloid . Intem. Cte un drajeu de 6 ori pe zi. 3.21 drajeuri nonovlori . Intem. Cte un drajeu datpe zi. Drajeuri enterosolubile 1.30 drajeuri panzmorm forte. Intem. C te2 drajeuri de 3 ori pe zi
58

F
2. 20 drajeuri m ezim forte . Intern; Gate iffif drajeti dte 3 ori pe zi. 3. 40 drajeuri cu diclofenac a 50 mg. Intern. Cte tm draj eu de 3 ori pe zi.
s: ;-S

7. PIIJJLE (P IL U L A M E ) Lat. Pilula, -ae Rus. Piliuli - Pilulele sunt p form medicam entoas dozat, magistral, constituit din prindpiul activ i masa pilular. Pentru prepararea pilulelor este nevoie de m unc manual, din care cauz ele sunt tot mai pum utilizate, fi ind in prezent p e cale de dispariie. Sub form de pilule p o ate fi p resg ris orice substan medicamentoas. Practica arat ins c unele forme oficinale i industriale, ca de exemplu comprimatele, capsulelesaudrajeurile, surit mai convenabile. D oar in virtutea tradiieiunii compui mai continu s fie prescrii in pilule. Din ei fac parte nitratul de argint, iodul, anhidridaarsenioas, unii alcaloizi. Excipientul pilulelor se m ai num ete m asa pilulari const dintr-un amestec de extract moale dinrf^^mil^^mQi: plane, ca odoleanul (Valeriana officinalis L.), ghinura (Gehtiana lutea L.), lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra L.) i pulberea pbinuit din aceleai rdcini in asem enea proporia, inct njaa pilular cp^tat s aib consisen elastic. Pilulele se prepar dup cum urmeaz. Maiirvtji de toate, se ia substana medicamentoas recomandat de medic in cantitatea corespunztoaifenumrului dedoze p r e s e n t D e cfeicei>seprescriu 25 sau 3 0 pilule. Se iau, deci, 25 sau 3Odoze de substan activ i se amestecuniform cupulberea din rdcinrespectiv Apoilapulbere se adaug exractiil moale din cantitatea necesar i se amestec bine cu pulberea pn la obinerea unei mase elastice, care se subdivizeaz in 25 sau 30 pri egale, cra&ali se d forma sferic. Anumite substane necesit folosirea, in calitate de m as pilular, a unor excipieni ineri din punc de v^de^e ehimic cu care ele s nu intre in reacie. In asemenea cazuri se utilizeaz caolinul (Bolus alba). 59

Pentru a simplifiea m unca medicului In prescrierea pilulelor, excipxentulil vom num i maspilular, iar cantitatea ei vom lsape seama farmacistului, indicnd doar cat trebuie (quantum satis), dat fiind faptul c m asa unei pilule trebuie s fie de 0,5 g. 0,6 P r e s c r i e r e a . A s e prescrie 3 0 pilule cu nitrat de argint in doza pentru priz de un centigram. R p.: Nitrat de argint 0,3 M assaepilularum g.s. utf.pil. N. 30 D.S. Intern. Cte pilul de 3 ori pe zi. In cazul dat s-auluat 30 doze de nitrat de argint (0,01x30 = 0,3), adic cte doz pentru fiecare pilul. A m spus c pilulele sunt form m edicamentoas prescris rar, deoarece prezint anum ite dezavantaje. Primul const in necesitatea lucrului m anual pentru prepararea lor. Alt neajuns il prezint dezagregarea lor lent in tubul digestiv, ceeace inseamn perioad de laten mai indelungat a actiuniiprincipiului activ i chiar biodisponibilitate mai redusin cazul uscrii pilulelor. E xerciii. Prescriei sub form de pilule unntoarele substane in dozele indicate pentru p riz 1. 25 pilule lactat de fier a cte 2 centigrame.Cte o pilul de 2 ori p e zi. 2. 3 0 pilule ce conin 5 decitniligrame iod i 5 miligrame iodur de potsiu la priz. Cte pilul de 3 ori pezi. 3. 25 pilule cu anhidrid arsenioas un miligram la priz Cte pilul de 2 ori pe zi.

8. PELIC U LE, FILM E SAU PLCUE (MEMBRANULLAE)

Lat. Membranulla, -ae Rus. Pleonca Peliculele sunt form medicamentoas solid, relativ recent introdus in practica medical, constituite din principiul activ i excipient (un polimer special). Peliculele pot fi considerate sisteme retard, deoiarece elibereaz lent substana medicamentoas i au
60

 acxune indel ungat. bi acelai timp, fflmeleaderuor lamiKXJase, fixndu-se pe Locul unde au fost aplicate. Existpelicule pentru adminstrarea mtrabucal i retropalpebral (pelicule oftalmice). t J Peliculele pentru administrarea intrabucal se aplic pe gingie. In practica m edical se cunosc peliculele cu nitroglicerin (Trinitrolong) ce conin 1 sau 2 m g substan activ. Nitroglicerin eliberat se absoarbe incet prin m ucoasa bucal direct in.sistemul venei cave superiore. Exerci att aciune imediat. cat si durabil (3 ore) i poate fi folosit att pentru abolirea accesului anginos, 4 ct i pentru profilaxia lui. U n avantaj a! peiliculelor eonst in posibilitateainlturrii acestoradepe gingie, in cazul uriiii efect major cu consecine nedorite. Ins ele trebuie s fie aplicate in aa fel, inct s nu fac dificil digestia. In acest caz, peliculele se pot desprinde i pot fi rnghiite, cu aderareape mucoasa eK)fagian, cu absorbie sistemic i posibilitatea unor efecte adverse. ; Peliculele oftalmice se aplic retropalpebral i substanele ac tive se dizolvincet n lichidul lacrimal, exrcitnd aciune asupra ochiului (miotic, midriatic, antiseptic). P r e s c r i e r e a Deoarece sunt formq medicamentoase oficinale, sefolosete forma prescurtat de prescriere cu specificare, in cazul peliculelor oftalmice, a tipului de pelicule. 1 . A se prescrie 50 pelicule cu trinitrolong a cte 1 mg. Rp.; Pelicule trinitrolong 0,001 N 50 D.S. Intrabucal. Cte pelicul de 3 ori pe zi, aplicat pe . gingiamaxilar. 2. A se prescrie 3 0 pelicule oftalmice cu pilocarpin clorhidrat Rp.: Pelicule oftalmice pilocarpin clorhidrat N.30 D.S. Retropalpebral. Cte pelicul in sacul conjunctival pe sear. E xerciii. Prescriei pelicule ofalim ice cu urmtom-ele substane 1.30 pelicule cu atropin 0,001. Cte peliculrfetropalpebral dat p ezi. :
61

2. 20 pelicule oftlmice cu sulfapiridazin sodica. Cte pelicul in sacul conjunctival de 2 ori pe zi. 9. C A R A M E L E (C A R A M E L ) LatnCapamd,-is Rus. Carameli Caramelele sunt form m edicam entoas solida preparat din zahr, m elas i substan medicamentoas. D e obicei, ele se in in cavitatea bucal, unde se dizolv, eliberndpxincipiul activ, care exercit aciune topic. Deoarece caram elele sunt oficinale, ele se prescriu in form prescurtat. A se prescrie 100 caram ele cu decam in a 15 centimiligrame. Rp.: Caram etedecam in0,00015 N.100 D.S. Intrabucal. Cte caram el la fiecare 2 ore. A se tine in cavitatea buCalpn la resorbie com plete 10. C R E IO A N E (STIL1) Lat. Stilus,-i Rus. Karandai Creioanele sunt forme farmaceutice soli.de, de form cilindric, terminate cu un con sau cu calot ovoidal. Reprezint nite bastonae cu lungimea de 5 cm, un diametru de 3 mm i greutate 5 de 4 g. Sun obinute din unele substane compresate sau din 8 amestecul lor cu parafin i ali compui solizi. Au intrebuinare topic. Se prescriu in form prescurtat, deoarece sunt preparate oficinale. R p.: Creioane mentol N.3 D.S. Topic. A fricionatm plelein migren. E xercitii: Prescriei urmtoarele creioane 1.10 creioane hemostatice.
62

11. BRICHETE (BRIKETA)

j Lat. Briketum. -i J1 i / , Rus. Briketi

Brichete se num esc produsele obtinute prin presarea sau brichetarea unor pulberi cptate din plante medicinale. De cele mai multe ori' brichetele sunt divizate pnn anulee/Su crestturi in 10 pri egale. Fiecare parte poate fi rupt prte i folosit pentru prepararea infuziei sau decoctuhri, de obicei, in volum de un pahar. Soluia extractiv obinut se folosete intem sau local (spltuii etc.) pe parcursul unei zile sau la baie. Brichetele se prescriu in form a prescurtat. A se prescrie brichete cu denti. R p.: Brichete iarbdenti 75,0 D. S. diviziune a se ine in ap clocotit timp de 10 minute, a se filtra i folosi pentru pregtirea unei bi pentru copil. Exem ple de brichete Brichete frunze eucalipt 100,0 Brichete nervoflux 37,5

12. SPECII (SPECIES)

..x. Species,;-ei Rus. Sbor

Speciile sunt amestecuri uniforme de plante sau pri din plante medicinale, transformate in pulbere grosier i foloitej>entru pre pararea ceaiurilor medicinale. In unele cazuri, in specu se introduc uleiuri eseniale i alte substane. Este forma medicamentoas cea mai veche, aj unsa pn in zilelb noastre. Plantele medicinale incluse in componena speciilor se aleg dupa ciunelbf i sep rep arin prezent la fabricile farmaceutice. Speciile se flin vanzare liber. Exist urmtoarele p ed i oficmale: ; t -i Specie antiastenatic Specie expectorant. Specie diuretic SpedepoIx^tffliic Specie sed$v> f Specie coldg^g f
63

FORMELE MEDICAMENTOASE SEMISOLIDE SAU MOI

Formele medicamentoase semisoli de, zise i m oi sunt destinate uzului extern, administrrii in cavitile 1, iarin unele cazuri aciunii resorbtive. Din ele fac parte unguentele i yarietile lor (balsamul, gelul, crema, pomada), pastele, linimentele, supozitoarele, emplastrele. 1. U N G U EN TE (UNGUENTA) Lat. Unguentum, -i Rus. Mazi U nguentele (num ite la noi uneori im propriu i urisori) sunt form m edicam entoas de consisten pstoas, care se aplic pe piele sau m ucoase pentru aciune local sau resorbtiv. Ele sunt constituite din substane m edicam entoase (substane de baz) i excipieni, numii in acest caz baze de unguent, care se inmoaie la tem peratura cxMpului. In funcie de sursa de obinere, in calitate de baze de unguent se folosesc: 1. G rsim ile anim aliere a) solide grsimile psrilor i animalelor terestre: lanolin (Lanolinum, Adeps lanae), untur de pore (Axungia porcina, Adeps suillus); b) lichide - grsimile din pete i alte specii marine: untur de pete (O leum jecoris Aselli)). In unele ri (SUA, M area Britanie) grsimile animaliere au fost excluse din lista oficinal a bazelor de unguente. 2. Uleiurile m inerale (grsim ile lichide) care sunt: a) ce se solidificin prezena aerului - uleiul de in(01. Lini), uleiul de cacao (Ol, Cacao), uleiul de nuci (OLNucis), uleiul de cnep(01. Cannabis);

b) ce nu se solidific in prezena aerului uleiul depersici (Ol.persicorum), uleiul de msline (Ol.Olivarum), uleiul de ricin (Ol.ricinum), uleiul de arahi (Ol. Arachidis), ulieul de sola (Ol. Soae), uleitA de floarea-soreli#(01.;HeliaHtiii), u leiu l de p p u o i (O l.M a y d is), u leiul de bum bac (Ol.Gossypum). ' 3. G rsim ile minerale. a) solide - vaselina galben (Vaselinum flavum) i alb (Vaselinum album); b) lichide uleiul de vaselina sau parafma lichid (Oleum vaselini s. Paraffinum liqiudum); ulieurile minerale i alcoolii cu m as molecular m ic (p olietilenglicolul). 4. Ceara sau produsele asem ntoarecear albsau galben ( alba s. flaVa); sperm acetul sau cetaceifl "(Cetaceum, Spermaeetum); prafin solid (Paraffinum solidu); ozocherit (Ozocheritum medicinalis); lanet (Lanette). 5. Produse sintetice b )in b azd ecelu lo z; c) in baz de siliconi; , d) in baz de fosfolipide (fosfatide). ii: > i;; ...^ ;

Substanele incorporate in unguent form eaz cu baza de un guent anum it concentraie, care se exprim In procente. Aciunea terapeutic a unguentului depinde de concentraia lui. In prezent unguentele se produc la fabricile sau laboratoarele farmaceutice i se livreaz^in tixburi sau, m i rar, in botcnale. Ele poartdenurm rea substanei active sau au denumiri comerciale. Iri funcie de modul de administrate, se disting unguente penfru uz extern, unguente oftlmice i unguente nazale. Unguente pentru uz extern. Sunt destinate preponderent pentru aciunea topic (derm ice, vaginale, rectale) i, mai rar, pentru efect sistemic (adic dup absorbie). P r e s c r i e r e a . Sunt 2 forme de prescriere: oficinal i
65

magistral. Lapres crierea unguentelor oficinale, maiinti ,se indic denum irea formei m edicam entoase (unguent), apoi denumirea, substanei medicamentoase, concentrai a i cantitatea de unguent. In cazul ^ cqmerciale, dup denurnire urmeaz masa unguentului. In cazul jprescrierii magistral, (prepppt?Mf^nnacie), mai inti, se indic substana activ, apoi excijieni idup aceea indicaia de a fi am estecate pentru a prim i unguent. E x em p le. 1. S se prescrie 10 g unguent 0,1% gentamicin. Prescipia oficinal Rp.:Ung.gentamicin 0,1% -10$ D .S.Extem . A se ap licape suprafaa lezat a pielii . > Prescipia m agistral Rp.: Geittamicin0,01 V askinad 10,0 M.? g p D.S.Extem. A se aplica pe suprafaalezat a pielii

2. S se prescrie 30 g unguent diprogent R p.: Ung. diprogent 30,0 D.S.Extem . A se aplicape suprafaa lezat a pielii. Unguentul diprogent este com pus (betametazon i gen tamicin), din care cauz poart denurnire comercial i se va prescrie doar in forma oficinal. 3. S s e prescrie 15 g unguent fluorocort. R p;: Ufig. fluorbcort 15,0 D.S? Extern: A se aplica pe segm entele afectate ale pielii Denumirea fluorocort poart unguentul, dar nu i substana activ. Dac ar fi s prescriem acest unguent dup metoda o% inal sau magistral, adicdup denumirea subsanei active, care ip cazul de fata este triam cinolon acetom d in concentraie de. 0,1% , atunci reteta ar avea urm toarele forme: R p.: Uag. triamcinolon gcetonid 0,1% 15,0 D.S.Extem . A se aplica pe sectoarele afectate ale pielii. W V # ' . , ; ,
66

Rp. :.Tnamcmolon acetoru dO, 015 i Vaselina ad 15,0 ! ; M.f.ung. s D.S. Extern. A se ap lic a p e locurile afectate alepielii. E xercitii ;

Prescriei urmtoarele preparate in unguente 1. M upkocin 2% 15 g. b i afeciunile pufulente ale pielii 2. Bacitracin 28 g. Inafeciunilepurulentealepielii r 3. Betam etazon 0,1 % - 15 g. In afeciunile inflamatorii ale pielii. ' ' 4. Bonafton 0,5% - 25 g. In afeciunile micotice ale pielii. 5. Fenilbutazon 5% - 20 g. In tromlx)flebitele supemciale ale extremitilor inferioare. 6 . Indometacin 10% g. In artrite, poliaftrite. 40 7. Ihtiol 10% 25 g. In combustii, nevralgii. 8. Heliomicin 4% - 10 g. In piodermite, ulcere trofice. 9. D ecam in0,5% - 30 g. In epidermofiie 10. Hidroportizon 1% - 10 g In afeciunile inflamatorii ale pielii. Prescriei urmtoarele unguente cu denumiri comerciale: 1. Apisartron 20 g 4. Micosolon 15 g 2. ViprosaT 50 g 5. Dermosolon 5 g 3. Apilac 50 g 6 . Depersolon 10 g 7. Hioxison 10 g 8. lrusol 30 g 9. Fastin 50 g ; s

Urijpientele manifest, in general, ciune locaM,ins exist probabilitaea absorbiei principiilor active in nge} i^exercitrii unui efect sistemic cu att mai exprimat, cu cat este mai m are suprafas corpidui pe care %a apMcat uogbientnl^ PppiEiisubstanele cu.activiae biplogicpntfm ic, cum arfipf^arateleihprm ajtiale (glucocorticoizii), acest lucpLtpebuie Urat in conmfler^^, I n acelai
67

timp, sunt elaborai derivai care se absorb greu prin piele, pentru a evita generalizarea aciunii. Unguentele pot fi folosite, in unele cazuri, in scopul aciunii resorbtive. In trecut se folosea, de exemplu, unguentul; de miercur concentrat, in tratam entul sifilisului. Miercurul din unguent se absoarbe prin piele i m anifest aciune terapeutic, in unele cazuri i toxic. In p rez en t se u tilizeaz unguentul cu nitroglicerin in tratamentul sistem atic al bolii ischemice, de exemplu, unguentul nitro (Nitro 2% voi de-sal va), care se aplic pe pielea prii superioare apieptului de 2 ori pe zi, de unde nitroglicerin se 3 absoarbe lent. Unguente oftalmice. Unguentele folosite in tratamentul bolilor de ochi se num esc oftalmice. Ele se prescriu in cantiti relativ mici (2,5 10,0) i se introduc in sacul conjunctival. Unele laboratoare farm aceutice livreaz unguente oftalm ice in tuburi speciale, convenabile pentru inseria direct a medicamentului. Se prescriu la fel ca i unguentele pentru uz extern. L a dorin se poate in die a __ oftalmic. Cel mai frecvent se folosete m etoda oficinal de prescriere,' deoarece acestea sunt livrate sub form gata de fabricile farmaceutice. E xem plu. S se prescrie 10 g unguent oftalmic 1% pilocaipin clorhidrat Rp.: Ung. oftalmic pilocarpin clorhidrat 1% -10,0 D.S. U nguent oftalmic. A se aplica duppleoape de 2 o rip e zi. in signatur este necesar de a specifica modul de utilizare, indeosebi in situaiile cnd substana activ poate fi folosit att pentru uz. extern, cti in tratamentul maladiilor oftalmic, E x e r6 iii.P rescriei urm toarele substane in unguente oftalmice. < 1. Aceclidin 3 % - 20 g. Pentru tratamentul glaucomului. 2. Aciclovir 5% -5 g. Pentru tratamentul conj unctivitelor virale. 3. Boriafton0,05% g.tn keratitele . 10
68

4. Viosept 15 g. In conjunctivite. t 5 . DitetracM m l% - 7 g In tralsoin. 6. Tebrofen 0,5% -10 g. In keratocxmjunctivitele adenovirotice. . 7, Hidrocortison~0,25 % -5 g. In procese oftafenice inflamatorii. U n gu en te n azale. Se in tro d u c i n m e atw ile nazale in tratamentul rinitelor. Sunt comparativ rar utilizae. E xem ple. 1. Sunoref 15 g In rinite ca decongestionant. 2. M upirocina 2% -3 g. to afeciunibacieriene. 3 .0 x o lin 0 ,2 5% -1 0 g. I n afecium he^etice. 4. M ental0,5% g. In rinite. 10 ^ ! j

D eoarece sunt p reponderent livrate sub form e gata, la prescrierea lor e folosete m etoda o fic in a lln caz<de necesitate, se poate sublinia c este unguent nazal, iar in signaur obligatoriu se m enioneazm odul de administrare. ... . ,

Varieti mai rare de unguerite

D in grupul unguentelor fac parte. balam ijri% pom ezile, cremele, gelurile. ,. Balsamul (din lat. Bals^mum) este un unguent consistent, care conine rini, uleiuri eseniale i. aciziarom atici. Se cunqc urmtoarele balsam uri: steaua de aur, .sanitas 5 In unele cazuri sunt numite balsamuri, impropi^u, de asemenea rinile intetice, de pild, eterul poIivmifeutiri.c, ^ i i Balsamul ostakovski. , u;o> Pom ada (din fr. Pom made, care in ra4w<?ere jmseamn un guent) este constituit dintr-o substan activ i baza Uposolubil. Formeazpe suprafaa pielii un strat proteclOT^^LrejC^re cedeaz lentprincipiulactiv, Pomezile au fiind potrivie in derniatozele cronicq au su b aif^in u m celq acute sau in leziunile exudative. Crem a (din fr. Creme, smntna, friq), spre deosebire de pomad, este un unguent rcoritor i decongestiv (prin evaporarea
69

apei ce conine). Crem a se mai numete i unguent emulsionant. E a reprezint form m edicamentoas semisolid sau lichid, in baza creia stu n sistem bifazic ce const din 2 component! ce nu se amestec - grsime (lipide, ulei) i ap. Consistena fazei lichide a emulsiei poate varia de la ap pn la gel vscos, iar a celei fipidice de la lichid la solid. U nui din componeni (faza dispersat) se aflin altul (mediu de dispersie) sub form de picturi mici (diametru 0,2 mcm), 0,5 din care cauz, datorittensiunii superficiale mici dintre faze, nu va avea loc form area de conglomerate. Astfel de emulsie va fi stabiltim p indelungat. D ac dimensiunile picturilor vor avea mrimi sub 0,2 mcm, se vor form a microemulsii (transparente sau puin opace) care vor avea proprieti deosebite (absorb cantiti m an de ap; solubilizam micropicturi murdriile sail alte p articiple).D in aceast cauz, m icroem ulsiile ail proprieti detergente i dezinfectarite m arcate i suxit form convenabil de dispersare a preparatelor m edicamentoase, solvenilor etc. In m ajoritatea cazurilor, pentru em ulgarea fazelor descrise se folo sete faz interm ediar - emulgator, care se mai num ete i substan tensioactiva Aceasta m icoreaztensiunea superfrcial i face ca emulsia s fie mai stabil. ' Se disting: sty crem e lichide sau tip ulei in apa", care se captprin dispersia grsimii in ap, care se spal cu ap i slab ingra pielea; b) crem e grase sau coldcrem e, sau de tip apa in ulei , carese obin prin dispersarea apei in mediu lipidic i nu se spal cu apa. c) am bifile am bele tipuri de emulsii intr-un sistem. Exemplu de crem tipulei in ap servete laptele, iar de tip apin ulei- untul de vac. Cremele se folosesd in tratamentul dermatitelor, dermatozelor, afeciunilor micotice etc. D up modul de administrre se deosebesc creme pentru uz extertt term ice, nasale, creme vaginale i crem e pentru nttgffii. D eoarece sunt form e oficinale, ele se prescriu prin m etodk p rescv irtata, in d ic n d u -se m ai in t i d e n u m ire a fdrtnei mediCffiJieritoase, apoi a substanei active, cbncetrtraia i cantrtaiea.70

E xem plu. S se prescrie 20 g crem 1% clotrimazol. Rp.: Crem clotrimazol l% -2 0 ,0 ; D.S. E x tern ln tratamentul afectiunilor micotice. E xerciii. S se^prescrie sub form de creme ilv 1. 50 g crem 1% ciclopiroxolamin. in epidermofiie. 2. 15 g crem 0,1% gentamicin. in afeciuni bacteriene cutanate. 1 3 . 15 g crem 1% terbinafm. In afeciuni micotice 4. 30 g crem diprogent. In afeciuni Bacteriene cutanate 5.20 g crem 2% clindamicin. A se aplicain vagin in afeciuni anaerobe 6. 15 g crefn 0,1 % estribl. A se plica m Vagin jfce sear 7: 10gcrffln l% bifonazol. A se aplica pe unghiile Mzate. jGeiul (din lat. Gelum , m ghe) confide baze de unguent hidrosolubile, miseibile cu a p a cu care formeaz soluii coloidale (polietilenglicoli, amidon, pectine, alginai; tifetileeluloza, bentonite etc.). Gelul reprezint m as gelatinoas/tfapabils-ipstreze form a , care posed elasticitate i plasticitate. D ac mediul de dispersare este apa, asem enea geluri se numescjJapoase sau hidrogeluri, iar in caz cparticulele de dispersie se dfeperseazin hidrocarbuii, acestea se riuane&c geluri oiganice. M ai fretivent se folosesc hidrogelurile, care sunt forrh ffiedicamentos'colbid (soluii cu viscozitate malt). Ele sunt preparate din substane hidrofile, care in ap se m resc in volufn i form eaz coloid gelatina, agar-agar, gum a arabic, tragacont, amidonul, pectinaetc. Gelurile hidro-glicerinice conin glicerin, oxid de zinc etc. i reprezint nite baze transparente, care se lmbib rapid i se usuc pe pigle* D ejegul, acestea conin 2-3% geM & fe lQ^3@%glicerin i 70 % ap. In ultjmnl timp, pentw fferiear^a gejyplor e 80 folosesc carboximetilceluloza, c a rb o x im ^ u l,^ ^ o lia !^ a tu I In aceste baze se p o t suplimenta diferite preparatermedicainentoase Preponderant, gelurile sutit timp w a p n it i geluri pentru uzinterni 1401#1 Deoarece gelurile sunt forme oficinale, se recurge la metoda
71

prescurtat de prescnere a lor, medicii conducndu-se de aceleai reguli de prescriere ca i la unguente, cu spetificarea modukii de administrare. Gelurile pentru uz intern, de regul, sunt livratein pachete ce conin doz unic de preparat (in structura reetei trebuie s figureze nuinrul de doze) sau m ai far in tnl, dozat cu picturilsj E xem p lu : Rp.: G elfuzidin 2 % 15,0 D.S. Pentru uz extern E xercitii: Presaieti sub form de gel urmtoarele substane medicamentoase: 1. 2 0 g .g el solcoseril 20%. A se aplica pe plgile afectate. ^ 2. 25 g gel diclofenac 1%. A se aplica pe articulaiile afectate. 3 .5 0 g.gelheparin. A se utiliza in tromboflebite. 4. 50 g gel mentoclar. Pentru inhalaii. 5. 30 g gel metronidazol 1%. A se utiliza in plgi cu infecii anaerobe 6 .1 0 pachete cu gel aluminiu fosfat a 8,8 g. A se utilizamtem in>ulcer duodenal. 7. 5Qg gel indometacin 1%. A se utiliza in miozite. S. 25. ndigel anavenol. C te 20 picturi d e 4 ori p e zi. ,f i-

2. PASTE (PASTAE) Lat. Pasta,-e Rus. Past

Pasta ( dm latinescul pasta - aluat) este varietate de unguent, in care stlbstanele pulverulente ocup cel puin 25%; iar de cele mai m ulte ori pnla65% , nefiind dizolvate in baz de unguent i formnd in ea o suspensie. Pe lrig substana activ;, pastele mai conin pelberi iftdiferente -^tadc, argil alb, oxid de zinc, &nr$on. Pastele manifes% un efect protector, sicativ, adsorbant,calm ant
72

Se aplica pe zonele lichenificate sau pe leziunile uor zemuinde. Bazele de unguent pot fi aceleai ca i la unguente. Pastele pot fi lipidice, uscate i crem-paste. Cele lipidice (grase) e obin prin' creterea cantitii de grsimi i sunt mai m ult asemntoare cu unguentele, care exercit aciune mai profund, nu usucpielea i au proprieti de protecie. Ele nu sunt so lu b ilein ap i greu se M turde.pesuprafaapiM i. Pastele uscate dup aciune se aeamn cu pudrele sau sospensiile agitate, exercit aciune mai superficial i usuc pielea Ele seinltur uor de pe tegumente. . Ca substanele medicamentoase din paste sexercite aciune mai profund, e necesar ca acestea s conin lanolin. P r e s c r i e r e a . Pot fi folosite ambele metode de prescriere. Pastele oficinale se prescriu prin m etoda prescurtat, iar cea magistral se folosete la prescrierea unei paste in fimcie de consistena necesar. S se prescrie 20 g de past 20% oxid de zinc. D acnu se indic consistenapastei (procentul de substane pulyerulente), atunci aceasta se pregtete din calculul 50% substane pulverulente i 50% baz de unguent (vazelin). R p.: Oxid de zinc 4,0 Amidon 6,0 / Vaselin ad 20,0 M.f. pasta D.S. Extern. A se aplica pe segmentele lezate ale pielii. D ac aceast past ar fi oficinal, atunci ea poate fi prescris prin metoda prescurtat. R p.: Past oxid de zinc 20% -20,0 D.S. Extern. A se aplica pe segmentele lezate. ale pielii. Exercitii. S se prescrie urmtoarele nredicamente sub form de paste: 1. 5 0 g past nitrofural 0,2%. A se utiliza in piodermie. 2. 20 g past etacridin lactat 5% (substanele pulverulente s constitute 40%).
73

3. 25 g p ast lasari. A se aplica in dermatite. 4 .1 5 g past dermatol 10%. A se aplica pe sectoarele lezate ale pielii. 5. 25 g past clindamicin 2%. A se utiliza in plgi infectate Paste stom atologice. In stomatologie, pastele ii aflo vast intrebuinare i sunt extrem de variate. Ele reprezint nite suspensii concentrate, in care substana activ pulverulent form eaz faza solid (dispersat), iar faza lichid const de cele m ai multe ori (cca 50% din cazuri) dinglicerin. A farde ea, se mai utilizeaz fenolul, vaselina, microcidul, uleiul camforat, apa distilat etc. E xem p lu de p a s t sto m a tolo gic. Rp.: Stroniu clorid. 15,0 Grlicerin 5 ml M .f.pasta D.S. P a st stomatologicii. D e regul, pastele stomatologice se prepar nemijlocit inainte de utilizare, de exemplu, ca material pentru plombe. 3. SUPOZITO ARELE (SUPPOSITO RIA) L at Suppositorium, -i Rus. Supozitoni. Supozitoarele servesc pentru introducerea substanelor m e dicamentoase, incorporate m ele, in cavitile 1. Latemperatura ambiant ele au consistena solid, iar la temperatur 1 setopesc, elibernd substanele active. Dupmodul de intrebuinare, supozitoarle se subdivid in: 1. supozitoare rectale; 2. supozitoare vaginale; 3. bujiuri.
74

in calitate de ex cip ien t p en tru p rep ararea supozitoarelor se folosesc diverse grsim i sau am estecuri de substane grase, care im itp ro p rietile untului de cacao (B u iru m sau O leum C acao), care la tem p eratu ra am biant este m as solid, iar la cea corporal se lich efiaz (se topete). S upozitoarele pot fi p rep arate i la farm acii; in s in p rezen t ele sunt produse aproape in ex clu siv itate de in d u stria farm aceutic. In unele cazuri, supozitoarele se coloreaz, de regul, in culori deschise. Supozitoare rectale Supozitoarele rectale sunt destinate pentru introduperea substanelor m edicam entoase in rect, in scoptii tratamefitului lo cal aibolilor rectului sau aciunii resorbtive. Form a supozitoarelor rectale poate fi diferit: conic, dlindroconicsau, decele mai multe ori, se aseamn . Diametrul lor este de 8-15 m m , lungim ea de 2 'Cm i Masa de 1,4-4 g (in 3 medie 3 g). Prescrierea supozitoarelor. A se prescrie 10 supozitoare rectale cu extract de beladonin doz de un centigram. ^ , M eto d a I ^ R p.: Extract de belacjcoj 0,01 U n td e cacao,0 j M.f.supp.recjc/^'^ D.t.d.N.10 S. Pe cale rectal cte un supozitor de 3 ori pe-zi. M eto d a a Il-a Rp. : Extract de beladon 0,01 8tin t de cacao q.s. ut f. supp. rect. D.t.d.N.10 ; . s. S. Pe cale rectal cte un supozitor de 3 ori pe zi.
75

M e to d a a III-a (prescurtat) R p.: Sup.rectale cu extract debeladon 0,01 N. 10 D .S.Pe cale rectal cte un supozitor de 3 ori pe zi. P rescrierea su p o zito a relo r rectale oficinale. D e regul, acestea poart denumiri speciale (comerciale, mime depuse). E xem plu : A se prescrie 10 supozitoare betiol R p.: Sup. N. 10 D.S. P e cale rectal cte u n supozitor de 2 ori pe zi. E xercitii. S se prescrie urmtoarele substane m supozitoare rectale in dozele indicate. , 1 .1 0 supozitoare cu indom etacin a cte 5 centigrame. Pe cale rectal. Cte un supozitor pe sear. 2. 30 supozitoare cubenzocam a cte 5 decigrame. Pe cale rectal. Cte un supozitor de 3 ori pe zi. 3. 15 supozitoare cupiroxicam a cte 1 centigram. Pe cale rectal. Cte un supozitor pe sear. 4. 12 supozitoare cu m esalazin a cte lg. Pe cale rectal. Cte un supozitor de 4 ori pe zi. 5. 15 supozitoare cu ketoprofen a cte 1 decigram. Pe cale rectal. Cte un supozitor in dureri. 6. 12 supozitoare cuprocain a cte 15 decigrame. Pe cale rectal. Cte un supozitor de 2 ori pe zi. Prescriei urmoarele supozioare rectale oficinale: l .Anestezol 3. Cefecon 5. Pimafucin 2.Neo-anusol 4. Anusol Supozitoare vaginale S upozitoarele vaginale servesc pentru introducerea substanelor medicamentoase in vagin, in scopul tratamentului lo cal al afeciunilor acestuia sau al efectului spermatocid. Dup form ele pot fi globule (forma sferic), ovule (forma ovoid) sau pesarii (form a plata cu o'parte ascuit). M asa supozitoarelor vaginale este de 3 (in medie 4 g). 5g
76

Prescrierea supozitoarelor vaginale

M eto d a I R p.: Metronidazol 0,5 U nt de cacaq^4~0~') M.f.supp.vagmale r ... D.t.d.N.10 S .In vagin cte un supozitor dat pe zi. M eto d a a I l- a R p.: Metronidazol 0,5 U nt de cacao q. s. ut f supp.vagmale D .td .N 10 S.In vagin cte un supozitor pe zi. M etoda a I ll - (prescurtat) R p.: Sup. vagmale cu metronidazol 0,5 N 1 0 D. S:M vgin cte un supozitor pe zi. r r

Prescrierea supozitoarelor vaginale oficinale In prezent supozitoarele vaginale se prepr aproape exclusiv la intreprinderile farm aceutice pe scar industrial i poart denvimiri oficinale (comerciale, nume depuse), dac sunt compuse sau ale substanei active.
E xem plu. S s e prescrie 10 supozitoare vaginale osarbon Rp.: Sup. vaginaleosarbonN. 10 D .S.In vagin cte un supozitor dat pe zi. Exerciii: Prescriei urmtoarele substane medicamentoasein: a) supozitoare vaginale: 1. 7 supozitoare cu miconazol a cte 2 decigrame. Remediu antifungic. 2. 6 supozitoare cu natamicin a cte tin decigram. Remediu antifungic. 3. 5 supozitoare cu acid pipem idic a 2 decigrame. Remediu antiinflamator 1S
77

4. 5 supozitoare cu aminitrozol a cte 12 decigrame. Preparat antitricomonazic. 5. 6 su p o z ito a re cu econazol 5 centigram e. P rep arat antimicotic. 6. 5 supozitoare cu clotrim azol a 1 centigram. Preparat antimicotic. 1. 10 supozitoare cu indom etacin a cte 5 centigrame. Preparat antiinflamator 2. Supozitoare osarcid. Preparat antiprotozoic.

Bujiuri (Bacilli)
Lat. Bacillus, -i Rus. Palociki B ujiurile su n fo rm de su p o zito are care servesc la introducerea substanelor medicamentoase in unei cavitti natu ral e (uretr, canalul colului uterin) sau patologice (canalul fistular). Spre deosebire de supozitoarele rectale i vaginale, bujiurile trebuie s corespunda dup dimensiuni (grosime i lungime) canalului in care urm eaz s fie introduse. Din aceast c a u z bujiurile se prepar numiai la prescripia medicului in coriformitate cu mrimile indicate de el. Bujiuri oficinale nu exist. Bujiurile au form cilindric, avnd un capt ascuit, pentru aputea fi uor introduse in canal. M edicul v a specifiea lim gim ea i grosimea. In calitate de excipient se folosete untul de cacao sau oricare substituient al lui. Bujiurile se folosesc rar. Prescrierea bujiurilor este magistral: M eto d a 1 Rp : Sintomicin O,l U nt de cacao q.s, u t f. bacillus lungitudinem 2 cm et crassitudinem0,5 cm D .td.N . 10 S. In canalul colului uterin cte un bujiu de 2 ori pe zi.
78

M eto d a a Il-a

Rp.: Sintomicin 1,0 U nt de cacao q.s. ut fiant bacilli N. 10 lungitudinem 2 cm et crassitudinem0,5 cm D. S in colul uterin cte un bujru de 2 ori pe zi.
E xercitii 1. Bujiuri cu xeroform a cte 15 centigram e. 2. Bujiuri cu colargol a cte un centigram. j

4. EMPLASTRE sau PLASTURI (EMPLASTRA)

(cMfacs&i 'J e t
ivl

Lat. Emplastrum, -i Rus. Plastan

Emplastrtii sau plasturile sunt form medicammtoas plstic inofensiv, eare la tem pertur pielii se mmbie i adisr la epiderm. Emplastrele se pot utiliza ca atare sau intinse pe hrtie (mate rial). Ele sunt destinate pefitru ocrotire pofhifii ale corpului de ifludiele nocive extem e, la tratanim tul unor boli (aciune revulsiv), fixarea pansamentelor etc. v ; gri sau aa^zisele Spunuri (emplasffti sinapltftle plumfev empbistm cerapfe die plum b )*sau cauciucimle (eiriplastru adeziv etasic, emplastru adeziv bactericid etc.) Presdrieiea emplstrelor se efetrtue^prinmefodapresciirtat, deoarece ele sunt forme oficinale. ' * i A se prescrie un emplastru adeziv cu lungimea de 500 cm i ltimea de 3 cm. ;i Rp.: Emplastru adeziv 3x500 cm D.S! Pentru fixarea pansamentului. ^

Panglicele de emplastru adeziv sunt de diverse dimensiuni - 1, 2, 3, 4 i 5 cm i lungimea de 5 m.

79

E m p la s tre lich id e Emplastrele lichide sau clemrile dermice sunt preparate obinute cu ajutorul soluiilor etero-alcoolice de nitroceluloz care, dup e vaporarea solventului, formeaz pelicul protectoare pe suprafaa pielii. De exemplu, soluia etero-alcoolic 4% de nitroceluloz se numete colodiu. Emplastrele dup consisten pot fi lichide sau dense, infuncie de raportulprilor componente. Inafarde eter i alcool, ca excipienti se pot folosi apa, colagenul. In chirurgie se folosete emplastru pentm pansam ente ce confine oxid de zinc i gelatin a cte 15,0 glicerin 25 ml, ap distilat 45 ml. Sistem ele terapeutice transderm ale sau Tim bre Sistemele terapeutice transdermale (Transdermic Therapeutic System s, TTS) sau tim bre sunt form de em plastre mai recent introduse inj>saetic, din care substana activ ptrumde in piele. A ceste sistem e sunt constituite din urm toarele pri: a) rezervorul cu substana activ su b form de gel sau unguent; b) membrana (din polimer), care jegleaz intensitatea difiiziei principiului activ spre piele; c) stratul adeziv, care prinde sistem ul de piele ca, oriice alt plasture; d) folia protectoare extern#, care apr sistem ul de influenele m ediului ambiant. Exem ple de sisteme terapeutice transdermale: deponit 5/10, nitro-dur 10 i 15 mg/24 ore (20 i 3 0 cm2), nicotine! 10,20ii 30 cm2, estradiol 12,5 i 25 cm2. F recvent la em plastrele cu aciune resorbtiv in afar de dimensiunile lor se indic i cantitatea de substan activ destinat pentru aciunea sistem ic, de regul, pentru un interval de timp (24 ore). Prioritatea acestor forme medicamentoase constin realizarea unor concentratii stabile timp mdelungat, in comoditatea admmistrrii, posibilitatea respectrii regimului de dozare, iar, in caz de supradozare, sistareaemplastrului i intreruperea aciunii preparatului.

80

FORMELE MEDICAMENTOASE LICHIDE

1. SO L U II (SO LU TIO N ES) _ Lat. Solutio,- onis S r (* fe z a ^ '> s -2 4 Rus. Rastvori i t P c f P - ' c t t^TA = " b r ' i r c c o ' Soluia este un sistem constituit din dou faze::dispersat i dispersant. Faza dispersat, sau substaria dizolvat, esteprindpiul activ propriu-zis, substan de baza in Stare pur, poate fi solid (de cele mai multe ori), lichid sau gazoas. Faza dispersant, sauvehiculul, se mai numete solvent sau dizolvant. D up compoziie, soluiile se clasific ixi simple i compuse. Solutiile simple consau din una, iar cele c o n tu s e din cteva sub stane dizolvate. In recepturins soluiile compuse poart de multe ori denumirea de rtiixturi. o<r / D up modul de intrebuinare, soluiile se subdividin: 1. Soluii pentru uz extern 2. Soluii pentru uz intem, numite i soluii dozate sau soluii buvabile.

Soluii pentru uz extern (Solutiones ad usum externum s. Solutiones pro usu externo)
Solutiile pentru uz extern sunt destinate pentru dezinfecie i antisepsie, tratamentul leziunilor pielii i mucoasdor, irigareaplgilor, splarea cavitilor 1 etc In calitate de vehicul se folosesc apapurificat, alcoolul etilic, glicerolul, diverse uleiuri vegetale sau grase i minerale (de piersid, de amigdale, de floarea- soarelui sau untdelemnul de ricin, de vazelin sau parafina lichid etc.). Param etral principal al soluiilor pentru uz extern este con centraia lor, de care depinde intensitatea aciunii. Concentraia eficient a substanei medicamentoase se indic in manualele sau indrum arele de specialitate. S copul nostra ins este de aprezenta

81

metodele de prescriere a soluiilor i de indicarc&cctocentraiilor lorinreete. Exist dou forme de prescriere: m agistral i oficinal. In conform itate cu m eto d a m agistral, in reet se enum er componentele solutiei i cantitile acestora. In prezent metoda m agistral este foarte puin utilizat, din motivul c m^joritatea soluiilor se produc lafabricile farmaceutice. Metoda oficinal este cea mai larg utilizat, in cazul ei se indic substanta activ, tipul solutiei (cu excepia celor apoase), concentraia i volumul sau cantitatea ei. Concentraia poate fi exprimatinprocente, proporie i raport mas-volum. jjS o lu ii a p o a se sa u h id rice j In soluiile apoase vehiculul este apa purificat. -~ Exemplu de soluie apoas. A se prescrie 500 mloluiep,02% nitrofural. M eto d a I (in p ro cen te) Procentul arat cte gram e de substan activ se afl in 100 ml solutie. Rp.: Sol. mtrofurallO^IZy^o^dOmj T f s . Extern. Pentru splareaplgilor. M eto d a a I l-a (in p ro p o rie) ? Proporia arat In ci mililitri de solutie se . 4| de substan activ. In cazul nostru cunoatem c soluia este de' 0,02%, ceea ce inseam n c 0,02 g de nitrofural se gS^sc in 100 0,02 g -----------------100ml l g --- : ------- ------ - x m l X = 1x100 = 5000 m l 0,02 ..cktr*!

82

ml solutie. P m : Proporia v a fi 1:5000, deci Ig de nitrofural se v aaflain 5000 mlsoluie. Rp.: Sol. nitrofural jl5000-500 ml T dIS .Extern Pentm prelucrarea plgilor. Aceast metoda se folosete pentru exprimarea concentraiilor infime (soluiilor foarte diluate), mai mici de 1:100Q. M eto d a a I l l - (raport m a s- volum ) Raportul arat cte gram e de substan se afl in volumul prescris de solutie. In cazul analizat aici: s , 0,02 g ----------- 100 ml x g --------------- 500 ml = 500 x 0,02 100 Rp.: Sol nitrofural D.S.Extem. Pentruprelucrareaplgilor.

O bservm c in reetele de mai sus nu se indic solventul (vehiculul). In asemenea cazuri sfe subineleg soluii apoase. . M eto d a a lV - a (m agistral) M etoda m agistral presupune indicarea com ponentelor 500 ml de soluie contin 0,1 g nitrofural. Deci : Rp.:jN itro fu ral^I^ Ap purificat ad 500 ml /. D. S i Extern. Pentm splareaplgilor.

rv r

E x e rc itii. Prescriei in soluii apoase p en tm u z extern urmtoarele substane in concentrtiile i cantittile indicate.
83

1. Perm anganat de potasiu 0,05% - 500 ml. Pentru splarea plgilor. 2. Acid boric 2% - 50 ml. Pentru gargar cte linguri la un pahar cu ap. 3. Clorhexidin 0 ,0 5 % - 100 ml. Pentru prelucrareaminilor. 4. R esorcin 2% 100 ml. Pengtru comprese. 5. Clotrimazol 1% 20 ml In micoze. 6. Ciclopiroxolamin 1% - 50 ml .In m icoze cutanate. 7. Protargol 0,5% 200 ml. Pentru splarea vezicii urinare. 8. Clorur sodic 10% - 5 0 ml. Pentru aplicaii pe plag. L ichidele m edicam entoase se mai num esc licori (din lat. Liquor sau fr. Liqueur, lichid cu concentraie stabilit deFarmacopee sau siropos dup consisten). Sub genericul Liqour se xntrunesc soluiile cu concentraie stabilit (lichid cetat de potasiu, lichid Burov, lichid amoniu caustic etc.) sau vscoase (lichid acid salicilic. Lichid Novikov). E xem p le d e licori. Lichid depalozitate: Acid salicilic 10,0 Alcool etilic 10 ml ^ ^ , Verde de briliant 0,1 ^ ?s^ ' &C okxffiadl00m l
2 'v S R xten

^
c :r

Lichid de amoniu arasat: Ulei de anason 2,81 Sol. amoniu caustic 15 ml Alcooletilic 9 0 % -l 00 ml M.D.S. Extern. Lichid amoniu caustic 10% Lichid arsenic de potasiu 1% Lichid Burov sau sol. aluminiu subacetat 8% Lichid acetat de potasiu 71 % LichidNovicov: T aninl,0 Verde de briliant 0,2 Alcool etilic 96%r-0,2 ml
84

Ulei de ricin 0,5 ml Colodii ad 20 ml M .D.S. Extern Preparat antiseptic. Sub form de soluii se pstreaz srurile higroscopice (acetatul de potasiu, subacetatul de alummiu, arsenitul de potasiu), precum i gazele (am oniacul sub form de soluie 10% ^ lichid amoniu caustic). Lichidele vscoase se aplic direct pe pielea afectat. E xem p lu l I Rp.: Lichid amoniu anisat 15 ml D.S. Extern. Cte 10 picturi la 1 pahar de apde 3 ori pe zi. E x em p lu l 2 R p.: Lichid Novikov 20 ml D.S. Extern. Pentru badijonarea poriunii lezate a pielii.
f .

Rp: liichid de calozitate 15 4nl D.S. Extern. A se aplica pe calozitate. S o lu ii a lc o o lic e (S o lu tio n e s s p ir itu o s a e ) Pentru obinerea soluiilor alcoolice in calitate de excipient se folosete alcoolul etilic. Alcolul etilic se intlhete in diverse conceiitraii 95% ;90% ,70^o i 40%. D ic medicSl nu indic coficentratia alcoolului etilic in reet, atund farmacistul va lua alcool 90%. Alcoolul etilic se amestec cu apa in oncg_proporie. E xerciiu . A se prescrie 10 ml solute'tucolira de 5% iod. M eto d a o ficin al Rp.: SoLalcooliciod 5% ml 10 D.S. Pentru uz extern v? <&Jc. ^ ( z / c

M eto d a m a g istral Rp.: lo d C ^ ) ^ a /Alcool etiliQ'ad 10 ml . \M7D.Si.Pentru uz extern v L oiunile sunt soluii alcoolice sau, de cele mai dese ori,
85

hidroalcoolice, folosite extern ca preparate cosmeticepentruingrijirea pielii sau prului, in unele cazuri ins, i ca preparate medicamentoase pentru splarea sau ingrijirea plgilor, precum i in calitate de antipruriginoase locale. Exemplu. Formidon 50 ml. Exercitii. Prescnetiinsolutu alcoolice: > 1. Camfor 10% - 40 ml. Pentru fnctiuni in scopul profilaxiei decubitusurilor 2. Mentol 2% - 50 ml. Pentru fnciunea articulaiilor. 3. Acid formic 1,4% 50 ml. Pentru frictiuni. 4. Novoimanin 1 % - 10 ml. A se aplicapeplagdiluat de 10 ori "Cu ap. ^lbastru de metilen 1% in alcool de 70% -1 0 ml. Preparat antiseptic. 6. Clorofilipt 1% 200 ml. In leziunile stafilococice ale pielii. 7. Usninat de sodiu 1% -5 0 ml. Pentru badijonri. ^_8. Salvin 1%10ml. A se diluam ap de lOori. Pentm badijcnri. S o lu ii g lic e r o lic e (S o lu tio n e s g ly c e r in o sa e ) Aceste soluii au ca excipient glicerolul, excelent dizolvant al diverselor substane. C a i alcoolul etilic, glicerolul se amestec cu apin orice proporii. Soluiile medicamentoase preparate pe baz de glicerol se mai numesc i glicerolate. " Prescripia. A se prescrie 3 0 g solui rat de sodiu. M eto d a oficinc R p.: Sol. glicerolictetraborat de sodiu 20% - 30,0 D.S. Pentru badijonri. M eto d a m a g istra l R p.: Tetraborat de sodiu 6,0 Glicerol ad 30,0 M.D. S .Pentru badijonri Solutiile gliceroase vscoase, cu consistena siropoas ca cele
86

de mai sus, sunt folosite pentru badijonarea gingiilor, faringelui, cavitfii bueale i se num ese colutorii (de la! fiv CoUutdire). bcercraz.Prescrieti urmtoarele soluii glieerolice: 1. Fenol 5 % - lO g Instilaii auriculare 2. Ihtiol 1Q % -25g. Pentni aplicaii. S o lu ii u le io a s e (S o lu tio n e s o le o sa e ) E xem plu. A se prescrie 20 ml soluie fifeioas|)l 0% camfor. M eto d a o ficin a l ^ n0^'^ / "

R p .; Sol. uleioas camfor 10% -20 ml D. S. Pentru uz extern. M eto d a m a g istra l R p.: Camfor 2,0 Ulei de piersici ad 20 ml M.D.S. p en ttu u z extern.

Exerciii.. A se prescrie soluii aleioase: Vinilin 20% - 1 0 0 ml. Pentru panament Usninat de sodiu in ulei de ricin 0 ,5 % -2 5 ml. Aplicatii.in tratamentul plgilor. 3. Clorofilipt 1 200 ml. Pentru badijonarea eroziunilor colului uterin. A p lic a r e a so lu iilo r p en tru u z extern Badijonarea (dm fr. Badijeonner) ungerea unei parti bokiave oorpului c a o solu|ie medicamentoas cu' ajtttonil unei peWsuJe.

SkKDittm-P^isular^.

i S ^ t u n b e t a j K e saa dezinfectaib a: unei cavitfi nattirale din organism ca^utoralMneisolutiL G a r g a r - cltireagurii i a gl^liji (faii^ ete) eu unlielfid deznfegtant Smeafai-^Gaijgarism. ^ fejkK hjI; > Panam ent (din fr.Pansement) - aplicarea unor medicamente pe plga cu scopial protejrii ei de infectie i acoperirea^cutifbn i
87

vat sau aplicarea unui erveel de tifon im bibat cu soluia unei substane m edicam entoase, de cele mai dese ori deziifectant. C om pres ( din/r. Compresse i lat. C om prim ere- aprea) bucat de pnz sau tifon, im bibat cu soluia unei substane m edicam entoase i aplicat peregiuneabolnav. C lism soluie sau suspensie adm inistratpe cale rectal. P oate av e a aciune lo c al (antiinflam atoare, an lisp astic, anti parazitar) sau resorbtiv (m edicam entoas, nutritiv). M ai exist i clism e evacuatoare. Ionoforez (ion + gr. Pherein = a purta , a duce), num it i electroforez, cataforez sau iontoforez metod de administrate a substanelor medicamentoase ionizate, in care ionii sunt propulsai in direcia esuturilor prin forte electrice. S o lu ii p en tru uz in tern (Solutiones ad usum internum s. Solutiones pro usu interne) Solutiile pentru uz intern sunt form medicamentoas dozat, deoarece la prescripia lor se tine cont de doza substanei active care trebuie introdus in organism. Intensitatea aciunii acestei substane este funcia dozei. Asem enea soluii se adm inistreaz cu lingura sau cuphrue dozatoare speciale (menzure). Lingurile mai rspndite sunt cele de mas, de desert i de ceai cu volumele de 15; 10 i 5 ml respectiv. D e cele m ai multe ori Solutiile li se adm inistreaz bolnavilor cu lingura de buctrie (mai departe vom num i lingur), iar copiilor lingura de ceai (in continuare cu vom numi Imguri). Pentru a prescrie in reete soluii pentru uz intern, trebuie s cunoatem .doza substanei medicamentoase i s decidem^eu ce fel de lingur va fi ingerat. D oza substanei prescrase o gsim in indreptarele de specialitate. A ceast doz trebuie s o coptin, deci, volum ul unei linguri. Pentru prepararea soluiilor pentru uz m tem m ai frecvm t este folosit apa. Concentraia soluiilor pentru uz intern se calculeaz dup cum urmeaz: D (doza ------ se dizolv i n -------- ---- - 15 (10 sau 5) ml 88

(volumul unei lmguri) -------- 100 ml (concentraia soluiei % ) D e unde 100 x d 0 x d 15 5 Concentraia, exprim at in procente, arat cte gram e de substan activ conin 100 ml solutie. Exem plu. S se prescrie iodur de potasiu. D oza pentru dat este de trei decigram e (0,3). Concentraia soluiei va fi: 1 0 0 x 0 ,3 = 30 = 15 15 Cantitatea soluiei prescrise trebuie s-i ^ungbolnavului pentru 3 -4 zile. Dac el urm eaz s ia cte lingur de 3 ori pe zi, pentru 4 zile va aveanevoie de 12 lmguri, deci 12 x I5m l= = 180 ml.
i " I 4 ' i -j -

* Pentru linguriele de ceai ar

M eto d a I (oficinal) R p.: Sol. iodur de potasiu 2% - 180 ml D. S.Intern. Cte lingur de 3 ori pe zi. ie M eto d a a H -a (m agistrate)

Pentru a prescrie soluia dup nietoda a doua, lum 12 doze de substan activ i le dizdlvm in 12 lihguri . Lp.: Xpdurrdepotasiu3,6 (0,3 x 12) ,, A ppurificatad 180 m l (15ml x 12) M.D. S.Intern. Cte lingur de 3 ori pe zi.

Exerciii. S se prescrie in soluii pentru uz intern urmtoarele substane (se dau dozele pentru priz):
89

Pentru adulti 9 1 .Clorur de calciu apte sute cincizeci de tniligrame. 2. Acetat de potasiu - un gram i jum tate. 3. Clorur de amoniu - trei sute aptezeci i cinci de miligrame. 4. Tiosulfat de sodiu trei grame. 5. Clorur de colinun gram. Pentru copii 1. Clorur de calciu - douzeci i cinci centigrame 2. C lorur de ca m itin - un gram

2. S U S P E N S II (S u s p e n s io n e s ) LalSuspensio, -onis Rus. Suspenzia

(faza dispersat sau substana activ), prticelele minuscule ale creia sunt suspendate mtr-un lichid (faza dispersant sau excipientul). Suspensiile medicamentoase au ca excipient apa punficat. Cu ct mrimea prticelelor este mai mica (0,1-1 m cm in diametra), cu att suspensia este m ai stabil i mai uniform. Exist substane insolubile care se um ecteaz uor. Ele se numesc hidrofile. Altele nu se umecteaz, resping apa. A cestea sunt hidrofobe. Pentru a forma suspensii, in cazul substanelor hidrofobe e nevoie de folosirea unor stabilizatori specialiin calitate de adjuvant. Deoarece prticelele solide se sedimenteaz cu timpul, suspensiile se agitmairite de intrebuinare, pentru ale face uniforme. Exist suspensii pentru uz extern i pentru uz intern.

90

S u sp en sii p en tru uz; extern (Suspensiones ad usum externum s. Suspensiones pro usu externo) Se intlnesc rar, utilizndu-se pentru irigatii sau tratamentul unor boli de piele. , Prescrierea. S se prescrie 100 ml suspensie 10% oxid de zinc, A se agita inainte de intrebumare. . M eto d a o fic in a l oxid de zinc 10% - 100 ml ' > Extern. A se agita inam te de intrebumare. .

M etoda magistrctl
R p.: Oxid de zinc 10,0 A p purificat ad 100 ml LSI D. S. Extern. A se agita inainte de intrebuinare. E xerciii. Prescriei in suspensii pentru uz extern: Sulfat de ziiic i acetat de plum b in doze egale, cte douzeci gi cincj centigrame. Volumul total 180 ml. Pentru splturi uretrale., S u s p e n s ii o fic in a le (denum iri corncrciale, num e depuse) 1. Suspensie novocindol 100 ml. Remediu antiseptic. S u sp en sii pen tru u z intern (Suspensiones ad usum internum s. Suspensiones pro usu interno) Suspensiile pentru uz intern se adm inistreazpe cale bucal, (magistrale, extemporale) sau lafabncile farmaceutice (oficinale).

91

S u s p e n s ii m a g is tr a te E xem plu. A se prescrie oxid de magiieiu in doza pentru priz de dou gram e i jumtate. Rp.: Oxid dem agneziu 25,0 Ap purificat ad 15 0 ml M.f.susp. D. S. Intem, cte lingur la fiecare 10 minute in intoxicaiile cu acizi. A se agita inainte deintrebuinare. E xerciii. A se prescrie in suspensii pentru uz intem: 1. Subnhrat de bism ut - trei decigrame. 2. Crbune medicinal cinci grame 3. Sulfat de bariu - 100 g 4. Nitazol 2,5% 100 ml. Tampoane vaginale 5. Pirantel 5% ml. Pentru priz ca antihelmintic. 15

3 . P IC T U R I (G IJT T A E ) Lat. Gutta, -ae Rus. Capli P ic tu ri se n u m e sc so lu tiile sau su sp e n siile care se administreaza su se dozeaz cu pictura. Deosebim picturi pentru uz extern i picturi pentru uz intem. P ic tu r i pelntru u z extern (G uttae ad usum externum s. Guttae pro usu externo) P icturile pentru uz extern se folosesc in oftalm ologie, otorinolaringologiei stomatologie i se numesc respectivpieturi ofitalmice (sau colire), nazale, otice, dentare. Ele se instileaz in sacul conjunctival, m eatul nazal, conductul auditiv, in canalele gingivale patologice. Cuvntul mstilaie provine din latinescul stilla (pictur) i corespunde cuvntului nostru picurare, prin 92

urm are administrare topic cu pictura pe mucoase. Aciunea picturilor este in funcie de concentraia subsanei active, P ic tu r i o ft lm ic e (o c u lo g u tta e )

Picturile pentru ochi (oftlmice) sunt forme farmaceutice ster ile sub forma de soluii sau suspensii, intrebuinate iEtratamentul, profilaxia i diagnosticul bolilor de. ochi. Se potprezenta i sub form a de pulberi sterile care se dizolv sayesuspend inainte de folosire intr-un vehicul steril. Nivelul actual de dezvoltare a industriei chim iceperm iteobinerea de substane hidrosolubile. Ele sunt aproapein exclusivitate soluii apoase, rareorfsuspetisii ultrafine de substane medicamentoase. Picturile oftlmice trebuie s fie stabile i sterile, s conin substane conservante ce servesc i drept adjuvant pentru ale feri de conaminare cumicroorganisme (acid sorbic 0,01 % etc.). Picturile pentru ochi se repartizeazm recipiente multidoz sau unidoz din sticlsau (fin material plastic, sterile i prevzute cu sistem de picurare adecvate. In calitate de vehicul pentru colire se folosete apa pentru preparate injectabile (Aq. pro injectionibus) sau uleiul de floareasoarelui neutralizat. In farmacie, picturile pentru ochi seprepar lanevoie i se elibereazin flacoane, prevzute cupicurtor. Apa, folosit la prepararea lor, trebuie s fie proaspt fiart i rcit. 1. S se prescrie in colir 10 ml soluie apoas de 0,1 % atropin sulfat . , M eto d a I

Rp u Sol. atropin sulfat 0 ,1 % - 10 ml; iD.S. Instilaii conjunctivale cte pictur de 3 ori pe zi. M eto d a a lir a Rpss Sol: atropin sulfat 1:1000 - 10 m l : M S. iastflsto eesnjunictivale de 3 ori>e zi/ ^ r
93

M eto d a a lll- a Rp. :!Sol./atropin sulfat 0,01 - 10 ml > Instilaii conjunctivale de 3 ori pe zi. . M eto d a a lV - Rp.: Atropin sulfat 0,01 jA p ^ in j^ ta b iljkd 10 ml Instilaii conjunctivale de 3 ori pe zi. AT^T^oiirdfeTiwte de fabricile farm aceutice se prescriu numai p rin m eoda oficinal (abreviat). 1. S se prescrie in colir 10 ml suspensie 0,1 % dexametason M eto d a I R p.: Susp. dexam etason 0,1 % - 1 0 ml D. S. Instilaii conjunctivale. M eto d a a Il-a R p.: Susp. dexametason 1:1000 - 10 ml D. S. Instilaii conjunctivale. N ot: Suspensiile oftalmice sunt exclusivoficinale, se prepar la fabricile farm aceutice i, deci, prin m etoda m agistral nu e prescriu. E xerciii. Prescriei urmtoarele substane sub forma de colir : 1. Neostigm in 0,5% - 5 ml. Remediu antiglaucomatos. 2. Pilocarpin clorhidrat 1% -1 0 ml. Remediu antiglaucomatos. 3. Colargol 2% - 1 0 ml. Antiseptic ocular. 4. Sulfatiazol 10% 10 ml. Antiseptic ocular. 5. Sulfacetam ida 30% - 10 ml. Antiseptic ocular. 6. Scopolamin bromhidrat 0,25% - 1 0 ml. M ediu midnatic'; 7. Dexam etason-oftan 0,1% - 5 ml. Rem ediu antnnflamator i antialeTgic. 94

8. Optimol 0,25% 5 ml. Remediu antiglaucomatos. 9. Prednisolon 0,3% - 5 ml. Rem ediu atatiinflamator i antiaiergic. 10. Clonidin clorhidrat 0,12 5% - 1,5 ml. Rem ediu antiglau comatos. Picturile nazale, sau picturile pentrunas (rhmoguttae), sunt forme farm aceutice lichide, sub form de soluii, emulsii sau suspensii, destinate admimstrrii pe m ucoasanazal. Sefolosesc de cele mai dese ori ca remedii decongestionante in finite. Picturile p e n tru nas se p re p a r p rin dizolvarea, em ulsionarea sau suspendarea substanelor active in soluii apoase izotonice sau in ulei de floarea-soarelui neutralizat i com pletarea la m as a prevzut. S e prescriu la fel ca i cele oftlmice. E xerciii. Prescriei urmtoarele substane in picturi nazale: 1. Tetracain clorhidrat 1% 10 ml. Pentru anestezia de suprafa a m ucoasei nazale. 2. Efedrin clorhidrat 2% - 5 ml. Instilaii nazale pentrn decongestionarea mucoasei. 3. Xilometazolin 0.1 % 10 ml. Decongestionant nazal. 4. Nafazolin 0 ,0 5 % 1 0 ml. Decongestionant'nazal. 5. Desm opresin diacetat 5 ml. Gte 2 picturi in fiecare nar de 3 ori pe zi in tratamentul diabetului insipid. t < 6. Mentol in soluie uleioas (in uleide v^aselin) 1% -. 10 ml. Decongestionant i antiinflamator. Picturile otice (otoguttae) sunt forme farmaceutice lichide sub form de soluii, emulsii sau suspensii, folosite local i destinate pentru tratam entul bolilor bacteriene, micotice su alergice ale canalului auditiv extern i timpanului. E lepot fi apoase, alcoolice, glicerolice sauuleioase. Se prepar prin dizolvarea emulsionare sau suspendare in ap sau prin dizolvare in ulei vegetal, sau ali solveni. In calitate de vehicul pentru solutiile otice se utilizeaz; - apapurificat(A q. purificata);
95

- aJcoolul etilic (Spintus aethylicus); - glicerolul (Glycermum); - u le iu rile g rase (O le a p in g u ia , O leum P ersico ru m , Ol. Amygdalarum etc.). E xem p le. 1. S se prescrie 5 ml soluie otic apoas de 5% fenol M e to d a I Rp.: Sol. fenol 5% - 5 ml. D.S. Picturi otice. M eto d a a I l-a Rp.: Sol. fenol 0,25 - 5 ml. D.S. Picturi otice. M eto d a a III-a Rp.: Fenol 0,25 A ppurificat ad 5 ml M .D.S. Picturi otice. 2. A se prescrie 5 ml soluie otic alcoolic de 2% resorcin M eto d a I (co n cen tra ia exp rim a t in pro cen te) Rp.: Sol. alcoolic resorcin 2% - 5 ml. D.S. Picturi otice. M etoda a Il-a (concentraia exprim at in raportul mas-volian) R p .: Sol. alcoolic resorcin 0,1 - 5 ml. t).S . Picturi otice. M e to d a a I l l - (m ag istra l ) R p.: Resorcin 0,1. Alcool etilic ad 5 ml M.D.S. Picturi otice. 3. A se prescrie 10 ml soluie otic glicerolic de 10% borax.
96

M eto d a I (co n cen tra ia exp rim a t in p ro cen te) Rp.: Sol. glicerolic b o rax h 1 0 % - 10,0 D.S. Picturi otice. I M etoda a ll- a (concentraia exprim at in rqpgrtulmas^vohim ) R p.: Sol, glicerolic borax 1,0 - 1 0 ,0 D.S. Picturi otice. M etoda a H l-a (m agistral) Rp.: Borax 1,0 Glicerol ad 10,0 M .D.S. Picturi otice. 4. A se prescrie 10 m l soluie otic uleioas de 10% cmfor. M eto d a I (concentraia, exp rim a t in p ro cen te) R p .: Sol. uleioas camfor 10% 10 ml D.S. Picturi otice-. M etoda a Il-a (concentraia exprim at in raportul m as-volvm) R p.: Sol. uleioas camfor 1,0 - 1 0 m ls D.S. Picturi otice. M eto d a a III-a (desfurat) Rp.: Camfor 1,0 Ulei de piersici ad 10 ml M.D.S. Picturi otice. Exerciii. PrescrieMn picturi otice ijrmtoarele substane. Soluii apoase: ' j l: Nitrofural 1 :5 0 0 0 -1 0 ml. Antiseptic. 2. Sulfacetamid 20% - 5 ml. Antiseptic. 3. Protargol 3% - 1 0 ml. Antiseptic. Astringent. 4: N itraf d rgint 5% - 5 ml. Antiseptic. '
97

?.

Soluii alcoolice (a s e folpsi alcool 70%): 1. Acid boric 5% 10 ml. Antiseptic. 2. Acid salicilic 2% 5 ml. Antiseptic. Keratoplastic. Picturile dentare s,e utilizeaz pentru instilaii in bursele gingivale patologice ca ritiseptice (aciune antibacterian, antiprotozoic, antifungic). S e p re scriu ca i cele otice. E xercipi. Prescriei in picturi dentare urmtoarele substane. Soluii apoase: 1.Tricomonacid 1% 10 ml. Antiprotozoic. 2. Sangviritrin 1% 10 ml. Antiseptic. Soluii alcoolice: 1. U sninat de sodiu 1% 30 ml. Antiseptic. 2. Salvin 1% 10 ml. Antiseptic. 3. Sangviritrin (0.2% - 1 0 ml. Antiseptic. P ic tu r i p en tru u z in tern (G uttae a d usum internum s. G uttae pro usu intem o) Picturile pentru uz intern reprezint soluii apoase ale unor substane putem ic active sau toxice, care se dozeaz cu pictura, aceast metod de dozare fund destul de precis. M rimea picturii depinde de natura excipientului i diametrul pictorului. M asa picturii unui lichid, care se scurge incet dintr-un pictor, depinde de diam etrul orificiului lui i de tensiunea superficial a acestui lichid. D ac lum un picurtor cu diametrul standard, atunci m asa picturii este in funcie de tensiunea superficial a lichidului sau, in ali termeni, de coeziuneainterm olecularasubstanei date. L a tem peratura de 20 pictura de ap purificat se desprinde de pictorul standard, cnd atinge masa de 0,05 g. Prin urmare, im gram de ap purificat conine 20 picturi ( = 20) N u m ru l optim de picturi administrate intern este de 20, constituind 1 g sau 1 ml, ins el poate variaintre 5 i peste 40 picturi la priz. In exercitiile noastre vom lua 20 picturi la fiecare priz, prin urmare
98

I ml de soluie. Acest volum de lichid trebuie's conin doz de substan activ. Exem plH , A se prescrie atropin sulfat in doza pentru data de 0,0005 g sub form de picturi perorale. M eto d a I (co n cen tra ia exprim ctt in pro cen te) Pentru a calcula concentraia substanei active in procente, judecm astfel. D oza substanei de 0,0005 g*se Va dizolvain 20 picturi (=1 ml) de ap purificat. Se intreabrct atropin ar conine 100 ml soluie? Calculm: ! D (doza)------: --------- ---------- : 1 ml (20 picturi) (concentraia, % ) -------------------- ; 100 ml. unde = 10 01 100 D = In cazul nostru = 100 0,0005 = 0,05%. Prin urmare, prescriem: _ Rp.: Sol. atropin sulfat 0,05% - / f o i p x ^ D.S. Intern. C te 2 0 p ictu itte3 ori p e z i M e to d a a II-& (co n cen tra ia exp rirn M tn p rq p o rte) Proporia ne arat ce. volum de soluie,5 p?|iurat in ^Uilitri, cgntine 1 g de subsant^ activ. ; , OjOOOSig------ 1 g----- : : i >----------m l (2 0 picturi) x m l,

de unde x = ---------- = 2000 ml. 0,0005 rj_; Proporia este de 1 : 2000 Rp.: Sol.atropin sulfat 1:2600- 1 0 ml < . ' D. S. Inem, Cte 20 picturi de 3 ori pe zi.
,.k> O s :

99

M e to d a a III-a (raport m as-volum ) Rapoxtul m as-volum indic cantitatea de substan activ exprimat in grame, pe care conine volumul de soluie prescris. 0,0005 g------------------------------------- 1 ml (20picturi) x g ---------------------------------- 10 ml, deunde x = 10 0,0005 = 0,005 Raportul este de: 0,005 - 10 ml. R p.: Sol. atropin sulfat 0,005 - 10 ml D.S. Intern. Cte 20 picturi de 3 ori p e zL M e to d a a FV-a (m agistral) In cazul acestei m etode lum 10 doze (sau cte dorim) de substan activ i tot de attea ori cte 20 picturi de appurificat. R p.: Atropin sulfat 0,005 A ppurificat ad 10 ml M .D .S. Intern. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi. Dintre metodele descrise se acordpreferin celei mai simple, cnd concentraia soluiei este exprim at in procente, pe care recom andm i noi studenilor. D up acum ularea unei anumite experiene de prescriere a picturilor, putei incerca s calculati conceritraiile in condiiile dizolvrii dozei pentru d atan u in 20 picturi de appurificat, ciin alt numr, de exemplu 5 ,1 0 ,1 5 ,3 0, 40 picturi la priz. In acest caz, dup cum vei observa, concentraiile se vor m odificain funcie de num rul picturilor in care se va dizolva doza preparatului. E xerciii. Prescriei urm toarele preparate sub form a de picturi pentru uz intem: 1. Iodur de potasiu, doza pentru dat (6'3 ~g^ Rem ediu tireostatic. 2. Nitrat de argint, doza pentru dat - 0,005 g. 1 1tratamentul gastritelor hiperacide i ulcerelor gastrice.
I

,00

'

3. Camitm clorur20% - 100 ml. Calculai numrul picturilor care conin doza de 0,1 g. De 3 ori pe zi. 4. Codeinfosfat, doza pentru d ata0,015 g. D e3 oripezi. Antitusiv. 5. Lanatozid 0,05% - 10 ml. D ozapentru data este de 0,00025 g. Calculai numrul picturilor pentruo priz. 4. F O R M E P A R E N T E R A L E (P A R E N T E R A L IA )
. ' - I i

L a t bttjectio,-onis Rus. Iniecii, vprschivania. Formele parenterale sunt produse sterile care se administreaz prin injectare sau implantare. Se clasificin. injectii flniectabilia). perfuzii (Infundibilia) i pulberi parenterale (Pulveres parenterales). Formele pentru uz parenteral se preparprin metode care le asigur sterilitatea i evit prezena unor contaminate i pirogene sau creterea i multiplicarea microorganismelor. Numeroase preparate p en tru uzul paren teral conin adjuvante p en tru asigurarea isotonicitii, pH-ului optim, solubiHtii i cp^ervam principiuliii activ, antisepsiei. Aceti compui nu trebuie s modifice aciunea substanei m edicam entoase sau s produc efecte toxice sau iritante. Injeciile - p r e p a ra te in jectab ile (injectabilia). Formele destinate injeciilor sunt soluii, emulsii, suspensii sterile su pulberi sterile care se dizolv sau se suspendintr-un solvent steril inainte de folosire. Ele pot fi preparate manual (magistrate) sau prin metode industriale (specialiti), Solutiile injectabile pot fi apoase sau uleioase. Solutiile injectabile apoase se prepar cu ap injectabil (Aqua pro injectione), iar solutiile iiyecabile .uleioae - cu ulei injectabil (Oleum pro injectione), care se deosebesc de apadistilat simpl sau uleiul obinuit prin apirogenitate (nu conine corpi bacteneni i nu cresc temperatura corporal). Iryeciile se introduc cu ajutorul seringii gradate m mililitri, de aceea ele se dozeaz anume in aceste uniti de volum. Solutiile iryectabile apoae pot fi
101

administrate p e Oriee calesubcutanat, intramuscular, intravenos etc. Soluiile injectabile uleioase se administfeaza preponderent intramuscular, lundu-se toate msurile de pfecauie, pentru a nu intra cu acul seringii in vreun vas sanguin, deoarece uleiurile provoac embolii. Aceleai rtisuri de precautie se vor lua i in adm inistrarea emulsiilor i suspensiilof injectabile. Suspensiile injectabile se administreaz subcutanat, intramuscular, lntraardcular i pe alte.ci Pentru injectare se folosesc diverse forme medicamentoase: subcutanat de cele mai m ulte ori soluiile apoase, intramuscular soluiile apoase i uleioase, precum i suspensiile, intravenos soluiile apoase. D e m ulte ori soluiile i suspensiile injectabile se prepar ex tem pore . In aceste cazuri, subtanele medica mentoase injectabile se prescriu i se elibereaz in fiole sau flacoane in form uscat(pulbere, masliofilizat) i se dizolvsau dilueaz inainte deintrebuihare. In marea majoritate a cazurilor, doza pentru dat a substanei active se dizolvin 1 ml de excipient, ins poate fi dizolvat i in 2, 5 ,1 0 ,2 0 i 5(1ml fm ai muli. Soluiile apoase se introduc pe diferite ci: subcutanat, intra muscular, intravenos, intraarterial etc. Intravenos solutiile injectabile se administreaz sub form de: a) bolus (de la grecescul bolos - ghem) - injectare intravenoasrapidm tim p de 3 -6 min.; cantitateamedicamentullii injectat se determ in in miligrame de substan sau in mililitri de soluie de anumit concentraie. b) perfiizie - de obicei, intravenoasa (uneori intraarterial sau intracOronarian), cu anum it vitez, doza se determine, cantitativ, de exemplu, in ml /min, meg /min, meg /kg/min), sau, mai puin precis, prin numrul de picturi de oluie pe minut. Pentru perfiizie indelungat mai precis, iar munele cazuri chiar strict obligatoriu (ex.. administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu), preponderent sunt utile eringidozatoare speeile sau sistem e pentru perfuzia microcantitilor de m edicam ente cu furtuni comunicative speciale
102

pentru a preveni pierderi de preparate in sisteme, in urm a t adsorbiei lor g pereii furtunilor (^;|ii^trunitroglicrina). c) pombinata (asociat, mixt) pentru a asigura rapid concentraie terapeuticpermanent apreparatului in snge la inceput se injecteaz intravenos in bolus i imediat se iniiaz perfuzia intravenoas de mentinere sail administrare intram uscular a aceluia preparatin armmite-intervale de timp. Formele medicamentoase injectabile trebuie sfie sterile, sta bile, apirogene. Solutiile trebuie s fie lzotoniee i lipsite de impuriti mecanice. Solutiile apoase injectate subcutan sau intramuscular trebuie s fie izotone i s aib un pH apropiat de 7,4; Solutiile hipotone vor fi izotonizate. Solutiile hiperosmotice* introdusein esuturile moi, provoac deshidratarea acestora,insQit de dureri, i poate fi cauza necrotizrii lor in locul adrpinistrrii. Pe cale intravenoas se introduc numai solutiile izotone i hipertone. Cele hipotone provoac hemoliza hematiilor. Izotonizarea soluiilor se face cu ajutorul cloruriid&sodiu sau, mai simplu, prin dizolvarea substanei active in soluie salin izoton Spre exemplu, soluia de 0,25% de procain este hippton, de aceea procaina este dizolvat in soluie de 0,9% de clorur sodic. Sterilitatea formelor medicamentoase injectabile este realizat fie prin sterilizare, fie prin preparare in conditii aseptice. Dintre formele inj ectabile in practica medical se folosesc cu preponderen formele produse la fabrici: fiole, flacoane. Preparatele injectabile magistrate se pregtesc in m od manual infarm acii, preponderentinfarmaciilespitaliceti. Deobicei, aici se pregtesc soluii injectabile, eliberate in flacoane (stielue) inchise ermetic, cu capacitatea de 5-1000 ml. Ele se supun sterilizrii i ii pstreazterm enul de valabilitate cteva zile, iar dac au fost deschise numai zi. L appescriereain injectii a acestor form e medicamentoase, care se prepar la farmacie (de obicei, in soluii), in reete se va cere in mod obligatoriu sterilizarea medrcamentulur In reet, dupdenumireamedicamentului, se sc ri^ ^ e n ]ise tiir? >''
103

(S se sterilizeze!). Calculul concentraiei S dizolvm doza pentru dat de substan activin 1 m l de vehicul. Concentraia solutiei obttnute, exprim at in procente, v fi urmtoarea: D (doza) -7-------------------- ----------------- 1 ml (concentraia, % ) ------- :---------------- 100 ml I v+ ' G 100 ) unde ----- i----- = 100* D -a. 1 b\ Exem plu. A se prescrie, sub form de inj ecii, atropin sulfat, d o za p en tm o d atfiin d d e 0,001 g. Concentraia soluieiva fid e 10 0x0,001 = 0,1%.

M e to d a I (concentraia exp rim a t in procente) Rp .: Sol. atropin sulfat 0,1 % - 10 ml D.S. Cte 1 mililitru subcutanat. M e to d a a I l- a (concentraia exp rim at in proporie) Reamiritim c proporia arat volumul solutiei, in care se afl dizolvat 1 g de substan activ. 0,001 g ---------- ---------- --------------------lm l l g --------------- j ------------------- x m l, de unde x =
q qq |

= *000 ml.

Concentraia este de 1 : 1000 - 10 ml Rp.: Sol. atropin sulfat 1:1000 - 10 ml Sterilisetur! D.S. Cte 1 ml subcutanat.
104

M etoda a III-a (concentrfiaexprimaia m raportul mas-volum) R p : Sol. atropin sulfat 0 ,0 J - 1 0 m l. Steriiisetur! D.S. Cte 1 m l subcutanat. f M e to d a a IV -a (m agistral) R p.: Atropin sulfat 0,01 ^A pkijectabilad 10 ml IVDterilisetur! L D.S. Cte un m l subcutanat.

Exerciii. Prescriei sub form a deinjecii: 1. Procain 0,25% - 500 ml. Pentru anestezie prin infiltratie. 2. Iodura sodic 10% - 50 ml. C lfe Ifr dal iritravenos in actinomicozapulmonar. ;'b5' 3 . Nucleinat sodtic 5% - 25 ml. Cte 5 m i intramuscular in 4. Slicilat sodic 15% - 50 ml! Cte 10 m l intfvenOs, lent; in pleurezia exudativa. In cazul cnd m edicam entul cpnsta din ceva ingrediente, atunci dup enumerarea lor se scrie M. Steriiisetur! Apoi urmeaz D.S. isignaura. ^ 1t: A in soluie <fe 0;6% clorursodica. Pfentfukestezieprmiilfiltraie. .^ ^ Sol. clorur de sodiu 0,6% 200 ml M. Steriiisetur! , ; D.S. Pentru anestezie prin infiltratie.

fi > b

I n c o n v e n ie n t e le in je c iilo r 1. Soltiiile injectabile preparate la farmacii ii pierd udr sterilitatea, chiar im ediat dup prim a folosire. D in aceste' considerente, ele vor fi folosite numai in institutiile medicale,
105

unde, fund administrate la mai multi bolnavi, pot fi consumate complet dup deschiderea flaconului. 2. Preparareainjeciilor in condiiile farmaciei este destul de costisitoare. 3. Injeciile nu pot fi eliberate im ediat (dizolvarea, ffltrarea i sterilizareanecesittimp) i, deci, nu pot fi utilizatein cazurile deurgent. Specialitile injectabile, la ora actual, se prepar aproape exclusiv la fabricile i laboratoarele farmaceutice in condiii anumite i se livreazin ambalaje corespunztoare: fiole, flacoane, seringi preum plute, cartue pentru seringi speciale (dozatoare). Fiolele, denumite i ampule, sunt confecionate dinsticlneutr incolor sail colorat, cu volumul pn la 50 ml, inchise ermetic prin sudare in flacr, in vederea meninerii stabilitii i sterilitii sau din polimeri speciali, dc au un volum mai mare (100 500 ml). In fiole se livrea^ soluii, suspensii sau pulberi liofilizate, care se dilueazextem pore . Apa, folositpentrupreparareasoluiilor injectabile, trebuie sfie proasptpurificat i apirogen. Flacoanele, folosite pentru solutiile injectabile, sunt nite recipiente de sticl inchise cu capacitate variat i se astup cu dopuri de m asplastic special sau elastiomere, fixate cu gamituri metalice, prin care se introduce acul seringii. Ele trebuie sasigure etanietatea, s im piedice ptrunderea agenilor contaminai, s perm it intrarea acului seringii far a opune rezisten i far a se fragmoftta. D up scoaterea acului, trebuie s se inchid ermetic. In flacoane se am baleaz pulberi liofilizate, soluii sau suspensii injectabile sterile. Flacoanele pot cuprinde una sau mai multe doze de medicament. Flacoanele nu au inc denum ire latina, de aceea ele n u se specific in reete. D e obicei, fiolele i flacoanele conin singura doz (pentru adulti) dintr-un medicament. Fiind forme medicamentoase oficiriale, fiolele i flacoanele se pm scriu|>rintr-o singur m etod (abrevia.t), urmnd ca dozele necesare s le aflm din indreptarele de specialitate.
106

L a prescrierea soluiilbr s au suspensiilbr in fiofe, mad inti, indicm forma medicamentoas: soluie , suspensie - apoi , genul soluiei - uleioas, alcoolic (dc e rievoiej, denuniirea substanei medicamentoase, concentraia soluieisaususpensiei in procente i cantitatea I>\ip aceasta urm ez .td.'JNb._in ampullis (Elibereaz asemenea doze in numr de - - i n fiole), S. isignatura. P e fiole este inscris denum irea produsului, concentraia i volumul soluiei. Literele sunt scrise cu diferite culori, in ftmcie de natura produsului sau calea de administrate: medicamentele ac tive i foaxte active (trecute m categoria separanda i venena) se scriu cu ro u ; adm inistrarea intramxiscularsau^subcuanat este sem nalat prin culoarea albastr; administrarea exclusiv intravenoasprin culoarea verde. Culoarea neagr este folosit la preparatele de uz veterinar. Fiolele brune se scriu cu cemeal galben sau alb. Dezavantajul fiolelor fabftcate din sticlbrun const in aceea c solutiile continute nu pot fi observate cu uurin spre a ccmStata tin everitiial in cep u t de alt:efrare, colorare, opalescen etc. - Seringile preum plute sunt sterile i gata pentru intrebuinare. Cartuele, spre deosebire de flacoane, se folosesc pentru introducerea in seringi speciale. Unele sunt bicamerale. Unul din compartimente contineprincipiul activ,iar cellalt - solventul.Inainte de intrebuinare, solventul se trecem cam era cu substana activ pentru a dizol va. < E xem ple. 1. S se prescrie 10 fiole a 1 ml soluie apoas O, 1% atropin sulfat. A se recoman da pentru administrarea subcutana cte 1 ml. Rp..jSoljatropin sulfat % - 1 ml 1 0 [ 4 S"C!ate 1 ml srtScutSiat. u ; , . i,:

-v

2. S sep rescrie6 fiolea 1 ml soluieuleioasal% nandrolon fenilpropionat.

Rp.: Sol. uleioasnadrolonfem lpropionat 1% 1 ml D .td . N. 6 inam pull. S. Cte 1 ml intramuscular. 3. S se prescrie 6 fiole a 1 m l soluie alcoolic 0,1% dinoproston. A se perfuza intravenos diluat de 500 ori. R p.: Sol. alcoolic dinoproston 0,1 % - 1 ml D .td . N. 6 in ampull. S. Coninutul unei fiole a se diluam 500 m l soluie salin izoton injectabil i a se perfuza intravenos. 4. S a se prescrie 6 fiole a 1 ml suspensie apoas 2,5% cortizon acetat. R p.: Sup. cortison acetat 2,5% - 1 ml D .td . N. 6 in ampull. S. Cte 1 ml intramuscular. C a lcu la r ea d o zei p en tru a d m in istrare

1. Gentamicina sulfat se recom andin doza de 0,4 mg/kilocgr de 3 ori pe zi intramuscular. C t soluie trebuie s se introduc bolnvului cu m asa corporal de 60 kg, dacpreparatul se livreaz in fiole a l ml soluie 4 % ? D oza v a fi de 0,4 x 60 = 24 m g sau 0,024 g . '^ Concentraia soluiei de 4% ne demonstreaz c 100 ml soluie conin 4 g de g entam idn sulfat. Atunci 4 g -------------------------------------- 100 ml|^ 0,024 g----------------------------- ----- ml, x , 0,024 100 2,4 unde x = -----:------- -- ~~r-= 0 ,6 ml

2. A se adm inistra intravenos 7500 U heparin. Form a d livrare: flacoane a 5 ml (5000U/ml). 5000 U ----- -------- ------------------- lm l 7500 U ---------- ----------------------- xm l,
108

P erfu ziile sau p rep a ra te p erfu za b ile (infundibulia). Preparatele perfuzabile sunt definite in farmacopee "ca soluii apoase, rareori emulsii (ulei in ap, izotonice i apirogene) ster ile, livrate in recipiente de sticl, inchise cu'dop de cauciuc sau in recipiente din material plastic de 100,250,500 i l000 ml. Emulsiile perfuzabile trebuie s prezinte un aspect omogen, lar diametrul particulelorsnu depeasc l micron. PerfiizMe se administreaz intravenos (uneori intraarterial sau intrafcorcbarian) in volum de 100 m l sau mai m are, cu ajutorul unui dispfozitr^de perfuzie. Introducerea perfuziilor se face pictura cu pictur, intr-o durat de timp de la aproximativ 3 0 minute pri la ctevaore, in fimctie de volumul solutiei. Spre deosebire de preparatele injectabile, preparatele perfuzate creeaz in sngel pacientului concentraie relativ constant a substanei active pentru toat perioada perfuziei, ceea ce exclude efectele adverse posibile ale acesteia. Preparatele perfuzabile ii v gases utilizare din ce in ce mai larg. Perfuzia se folojete pentru rehidratarea organismului, inlocuirea (substituia) plasmei, nutriia parenteral, oprirea hernoragiilor etc. In acest scop sunt prevzute perfuzii cu electrolii (clorur d e sodiu 0,9%, soluie perfuzbil Ringer, clorur d ep p tasiu ), perfuzii cu substane energetice (glucoz, fractoz, sorbitol), perfuzii pentru comhterea fenomenelpr de acidoz(cu bicarbonat de sodium sau de alcaloz (cu clorurdeamoniu), perfuzii cusoluii c o lo i^ e ,i^ o c u ito a re d e plasm (dextran40, dextran 70). , E xem ple. 1. S se prescrie 5 flacoane a cte 500 ml de soluie de 0,9% natriu clorid pentru perfuzii intravenoase, .

Rp.: Sol. natriu clorid 0,9% 500 ml D i d . N. 5 S. Perfuzabil. Cte 500 ml intravenos d atp e zi cu viteza 100 picturi /mm. 2. S se prescrie 5 fiole a 3 ml de sedacoron concentrat pentru perfuzii intravenoase. Rp.: Sedacoron 3 ml D.t.d. N. 5 in ampull. . ;S- Perfuzabil. Coninutul fiolei se dilueaz cu 250 m l ser fiziologic mjectabil i se adm inistreaz intravenos cu viteza 50 picturi /min. ,r 3. S se prescrie 6 flacoane a cte 500 ml de intralipid, emulsie perfuzabil. Rp.: Em .intralipid 500 ml - D .t.d N. 5 / S. Perfuzabil. Cte 500 ml intravenos dat pe zi cu viteza 100 ml /or. 4. S se prescrie 6 fiole a 500 ml lipofundin, emulsie nutritiV pentru perfiizii intravenoase. R p .: Em .'Iipofundin 500 m l D .td .N . 6 in ampull. S. Peritrii perfuzii intravenoase cte 500 ml (3 ore) 5 dat p e zi. P u lb e ri p a re n te ra le . Pulberile parenterale sunt substane instabile in form de soluii Se preparin l^boratoarele farmaceutice prin tehnologii avansate, in condiii aseptice i prin liofilizare (solutiile lor se evaporin vid la temperaturi foarte sczute). Sunt ambalate in fiole sau flacoane. L a prescriere in fiole a unei substane uscate (pulberi, mase liofilizate) se indic denumirea substanei i cantitatea ei intr-o fiol. A poiurm eazD .t.d. N.__inampullis (Elibereazasemenea doze in num r d e__in fiole), i S. - signatura In signatur se indic
110

(suspensiei), timpul injectrilor. Nici indicaie despre sterilizarea substanei nu se d. E xem ple: l.S se prescrie 10 fiole cu acid etacrinic in doza de 5 centigrame (0,05 g). A se administra intramuscular cte 0,05 g datinzi, dizolvndu-se in prealabil coninutul fiolei intr-un ml soluie salin izoton. Rp. : Acid etacrinic 0,05 , D .td . N. 1 S. Continutu ei se va dizolvain 1 m l solutie salin izoton i se va administra intramuscular. 2. S se prescrie 10 fiole cu m etrodinin doza de 75 U. A se administra intramuscular cte doz datin zi, dizolvndu-se in prealabil coninutul fiolei in 1 m l solvent. Rp.: M etrodin75 U D .td . N. 10 in ampull. S. Injectabil. Coninutul fiolei se va dizolvain 1 ml solvent i se va adm inistra intramuscular dat pe zi. L a prescrierea flacoanelor, in reet se respect acelea reguli, ca i la prescrierea preparatelor in fiole. Deosebirea corustnumai in aceea c dupa D .t d. N __ nu se specific cuvntul flacon . E xem ple: i 1. S se prescrie 10 flacoane de benzatin-benzilpenicilin a 600 000 UA. T R p.: Bezatin-benzilpeniciliri 600 000 U D .td . N. l o L ^ f . . .^.r. S. C oninutuT flacontilui se va am esteca cu 2 m l ap injectabil steril i suspensia obinut se va introduce intramuscular d atp e sptmn.
Ill

2. S se prescrie 12 flacoane de kefzol a cte 1000 mg. R p : Kefzol 1,0 D.t.d. N. 10 S. Injectabil. Cte 1,0 intravenos de 3 ori pe zi. P r e p a r a te in je c ta b ile cu d e n u m ir i sp e cia le , (denum iri com erciale, n u m e depuse) Solutiile oficinale ale unor com pui chimici poart denumiri speciale. D e pild, soluie citisin clorhidrat 0;15% se numete cititon. In loc de prescripia greoaie: Rp.: Sol. citizinaclorhidrat0,15% 1ml D.t.d. N. 10 inam pull. S. Cte 0,6 ml intravenos. Putem scrie: Rp: Cititon 1ml D.t.d. N. 10 in ampull. S . Cte 0,6 ml intravenos. In to ate aceste cazu ri d u p R p.: se m enioneaz doar denumirea preparatului i cantitatea sa. Apoi urmeaz D.t. d. N.__ m ampullis, S. i signatura. E xem plu. A se prescrie 10 fiole a cte 1ml de niketamida soluie 25% de dietilam id a acidului nicotinic. A se administra subcutanat cte 1ml de 2 ori pe zi. > R p: Niketamida lm l t D.t.d. N. 10 in ampull. S . A se adm inistra subcutanat cte 1ml de 2 ori pe zi. In fiole se prescriu, de asemenea, unele preparate neogalemce: R p.: Digalen-neo 1ml D.t.d. N. 10 inampull. S. A s e adm inistra subcutanat cte lm l d atp e zi.
112

i organo-preparate lichide: Rp.: Pituitrin lm l (5 UA) /*' D .td . N. 12 in ampull. S. A se adm inistra subcutanat cte lm l data pe zi. Seringi preumplute: a)Seringi-tuburi, sauautoingectoare. ' 0 serie de soluii injectabile destinate combatem strilor de urgen (intoxicaiilor grave, ocului etc.) seliv reaz in tuburi speciale de polietilen, dotate cu ace sterile, g ^ p e jitra in je c ii. Cu ele sunt inzesteate echipele de salvare. Seri\gele-tuburi sunt predestinate pentru singur injecie. In reete nu se prescriu, deoarece nu sunt puse in vnzare. M enionm cteva exemple. 1.Atropin sulfat 0,1 % 1 ml. In intxicaiile cu.anticolinesterazice (Inclusiv i unele gaze de lupt). 2. Trim eperidina 2% - 1 ml. Analgezic in profilaxia ocului traumatic. 3. M orfin clorhidrat 1% 1 ml. Analgezic. In infarctul miocardic, edemulpulmonar, traumatisms grave. 4. Cafeinbenzoat de sOdiu 10% i 20% 1 mLStimulator al sistemuluinervos central. 5. Niketamida 1 ml. Analeptic. b) Seringi-fiole. Sunt form extrem de ccjnvenabile prin faptul c pot fi adm inistrate imediat, exqluznd posibilitatea transxmterii.iafectiilor. Exemplu. depotat 2 ml,clexgne 0,2 ml. R p.: Clexane 0,2 ml D .td . N. 2 ... S. Injectabil: C te0,2 ml subcutanat inregiuoea abdominal, la nivelul centurii, dat p e zi. =

113

Exercitii. A. Prescrieti in fiole: a) soluii apoase: 1. Carbazocrom de 0,025% - 1ml 2. Aceclidin de 0 ,2 % - 1 ml 3. Indigocarm in de 0,4% - 5 ml 4. Metilergometxin de 0,2% - 1 ml 5. Adenozintrifosfat de sodiu 1% - 1 ml 6. O xibutirat sodic de 20% - 1 ml 7. Pentagastrin de 0,025% 2 ml 8. Platifilinhidrotartrat de 0,2% - 1 ml 9. N eo stig m in d e0 ,0 5 % 1 ml 10. Trimeperidin d e 2 % - 1 ml
9

b) soluii uleioase. 1. Chrizanol de 5% - 2 ml 2. M edrosteronpropionat de 5% - 1 ml 3. Nandrolon fenilpropionat de 2,5% - 1 ml 4. Progesteron de 1% 1 ml 5. Drostanolon de 35% - 1 ml, intramuscular dat pe sptmn. 6. D esoxicorton acetat de 0,5% 1 ml 7. Silabolin de 2,5% - 1 ml, intramuscular dat pe sptmn c) soluii alcoolice: 1. Gramicidin de 2 % 5 ml. A se dilua in 500 ml ap. Pentru splturi. 2. Clorofilipt de 0,25% - 2 ml. A se dilua in 3 8 ml soluie sa lin izoton injectabil. A se introduce intravenos de 4 ori pe zi. d) suspensii apoase: 1. Triamcinolon de 4% - 1 ml. Cte 1 ml intramuscular dat in 2 sptmni 2. Desoxicorton trimetilacetat de 2,5% - 1 ml. Cte 1 ml in tram uscular dat in 2 sptmni.
114

3. Tetracosaetid de 0,1% 1 tnl. Cte 1 ml intramuscular de 2 ori pe sptmn. j . < e) soluii compuse cu denumiri comerciale (nume depuse): 1. Baralgina 5 ml. Cte 5 ml intravenos lent in colici. 2. Doxafen 1 ml. Cte 1 ml intram uscular ca antivomitiv dup radioterapie. 3. Duplex 1 ml. Cte 1 ml subcutanat datpe zi. 4. Eseniale 5 ml. Cte 5 ml intramuscular datpe zi. 5. Solcoseril 2 ml. Cte 2 ml intramuscular datpe zi. d) pulberi liofilizate: 1. Aloxim 0,075. A se diluain 1 ml apa injectabil. Cte 1 ml intramuscular. 2. N itroprusiat de sodiu 0,03. A se dizolvain 5 ml solvent altura Soluiaobinut seva diluam 500tnl soluie salin izoton injectabil i se va perfuza mtrayenos in criza hipertensiv. 3. DibrospidiucloridO,l. A se dizolvain 1 ml ap injectabil. Cte 1 m l intram uscular d atp e zi. 4. Fotretamin 0,01; 0,02. A se dizolvain 1 ml ap injecta bil. Cte 1 ml intram uscular datpeai- , 4 5. Prednisolori hemisuccinat 0,025. A s e dizojvam 500,ml soluie salin izoton. Pentra perfuzii iMtt<avenoase(-a B. Prescriei in flacoane: a) pulberi liofilizate hidrosolubile: 1. Cefotaxim 1,0. A se introduce intramuscular de 2 ori pe zi cte 1 g. '- > 2. Oxacilinsodic 0,25. A se introduce Mtramuscular cte 0,25 de 4 ori pe zi. 3. Gentamicin sulfat 0,08. A s e introduce intramuscular cte 80 m g de 2 ori pe zi. v , 4. Tobramicin 0,05. Cte 5 mg/kg de 2 ori pe zi intramus cular. 115

b) pulberi liofilizate insolubile (pentru suspensii): 1. Benzatin-benzilpenicilin 1 200 000 U. A se dilualn 5 ml solvent alturat. Cte 1.200.000 U intramuscular dat in 2 sptmni (profilaxiareumatismului). 2. Procain-benzilpenicilin. Cte 600 000 U intramuscular o d a t p e z i. c) suspensii: 1. Suspensie insuliri-long 5 ml (200 lit). Cte 40 UI subcutanat data pe zi. C. Prescriei in fiole pentru perfuzii intravenoase: 1. A cid aminocapronic de 5% - 100 ml. 2. Album in de 5% 100 ml. 3. M etronidazol de 0 ,5 % - 100 ml. 4. Poliamjn de 400 ml. 5. Polifer de 400 ml. A se introduce 1200 ml. 6. Reogluman de 400 ml. 7. Para-aminosalicilat de sodiu de 3% 250 i 500 ml. 5.
9

SO LU II EXTRACTIVE

Solutiile extractive stmt forme farm aceutice lichide ce se obin prin extragerea din plantele medicinale sau, mai rar, produse animale cuajutorul a diveri solveni, mai utilizai fiind apapunficat, alcoolul etilic i uleiul vegetal, din care cauz ele se clasificin: ( ^ F"V * a) soluii extractive apoase; ^^/ b) soluii extractive a l c o o l i c e ; ^ ^ [fpLun c) soluii extractive uleioase. & ? . D rogulvegetal conine num eroase substane^ dintre care cel puin una manifest aciune farmacologic. Impreun cu substana activ dindrog tree in soluie i ali compui solubili, de multe ori lipsii de activitate terapeutic, ce se num esc substane de balast.

116

A. SO LU II EX TRACTIVE APOASE Solutiile extractive apoase se prepara din drogul vegetal prin dizolvarea com puilor coninuti in. el, de cele mai multe ori, la tem peratura fierberii. D up m odul de preparare (infuzarea, decocia, macerarea), soluiile extractive apoase se impart inJmfijyii, - , decocturi i mucilagii. fyqdul de, preparare: a) Infuzia. L a drogul mrunit se adaug cantitatanecesar de ap la tem pgratura mediului, se inclzete pe bai^jde ap 15 min. i se las pentru 45 min. s se racoreasc, tim p necesar pentru trecerea principiilor active din plan in ap. Dup acasta infuzia se strecoar, drogul rm as se stoarpe, otul sefilreaz i volumul infuziei se com pleteaz cu apf, purificat. D e regul, infuziile se prepar din prile fine ale plantei (flori, frunze, herb) din care componenii activ biologici se extrag mai uor. Din prile mai dure ale plantelor infuziile se prepar mai rar. b) D ecocturile se prepar prin decocie. Spre deosebire de infuzare, decocia prevede fierberea drogului vegetal tittip de 30 min., apoi rcorirea in decurs de 10 min. i filtrarea. In u n ele cazuri, decocul se filtreaz fierbine. Decocturile se prepar din prile mai groiere ale plantelor (rdcini, rizomi, coaj), iar uneori din frunze (ex. - frunzele de strugurii-ursului). Infuziile i decocturile se prepar, de obicei, in farmacii nemijlocitinainte de ale eliberapacientului. Ele se descompun rapid, din care motiv se vor prescrie numai pentru 3 -4 zile, cu recomandarea de a fi pstrate la un loc rcoros. Infuiiile i decocturile sunt destinate, in special, pentru uz intern i rar, pentru uz extern (gargarizare, clfire etc.). D aca sunt destinate uzului intern, atunci vor fi dozate cu lingura de mas, de desert, d^eeai sau cuphrel gradat. Se prescriu infuziile i decocturi} prin m etoda prescurtat cu in d icarea cantitii m ateriei prim e niedicam entoase i a cntitii totale a infuziei i decocti^m. G up deiluriiirea formei m edicam en to ase - infuzie sau decoct - in rtiod obligator se 117

in d ic p rile p n tei (frm ze, coaj, rizqm i cu rdcini etc.), den u m ire ap lan tei, cantitatea m ateriei prim e in gram e i prin liniua can titatea tofal &infuziei. L a p re s c rie re a unei infuzii sau unui decoct se in d ic doza p en tru data a drogului v eg etal. Exist in s i concentraii standarde: 1 :1 0 - din orice plante, cu excepia celor toxice i putem ic active; 1:30 - din rucu (herba Adonidis vernalis), lcrimioar (herba Convallariae majalis), odolean sau valerian (radix et rhizom a Valerianae), ergot (Secale comutum), amreal (radix Polygalae); 1:400 - din diverse specii de degeel (folium Digitalis), linte lanceolai (herba Thermopsidis), ipec (radix Ipecacuanhae) i alte plante toxice. Piescrierea infuziilor E x em p lu l 1. M edicul indic doza plantei. Rp.: Influsie de firunze degeel 150 ml D.S. Intern.,Cte lingur de 3 ori pe z^. D eoarece frimzele de degeel sunt un drog toxic (tabelul A), farmacistul vpregti infuziainproporie de 1:400. Adrc 1 g ---------------- 400 ml x g ----- i--------;------ ---------- 150 ml 150 de unde x = ----= 0,37 400 s

E xem plul 2. S se prescrie 150 ml infuzie din frunze de degeel in doz pentru data de 0,05 g . Rp. :^ ^ ) d e frunze degeel 150 ml. D.S Intern. Cte littgur de 3 ori pe zi. N S^auiuatL10 dozg de drog vegetal (0,05 x 10 = 0,5) i 10 linguri de ap (15 m ix 10 = 150 ml).

P r e s c r ie r e a

d c t u r ilo r

Decocturile seprescriu, ca i infhziile, cu o^singura deosebire: inscripjiincepe nu cu cuvntul Irifusie, ci Decoct . igcenipbi SasejJreserie 150m l decoct diwdciwdesorbesjrea (radix Sanguisorb ae), doza pentru data fund de0,5 g. R p .D e c o c t de rddin s 6 rb e s tre a jx ),0 - 150 m ii? D.S. Cte lihgur de 3 ori pe zi Soluiile extractive apoase se pot prepara i prm^dizolvarea unor extracte speciale, preparate la fabricile farmaceutice in acest
SCOp. ;r ,

Exerciii. dat indicate: 1. R dpinirizom de odolean 0,5 g, 2. M tasadeporum b 0,75 g 3. Iarb de troscot 1,0 g 4. Flori de albstri0,5 g 5. Fructe de ienupr 0,7 g 6. R dcindenalb m are 0,5 g 7. Flori dem ueel 0,75 g

b) Prescriei decocturi din drogurile vegetale1 urmeaz: ce 1 .F lorideim ortel 0 ,6 g dn 2. Frunze de merior 1,5 g ; : 3. Frunze de stragwn-ursului 0,75-4*; ; 5 4. Fructe de afin 1,0 g : 5. Rizom de slipe 0,75 g

s -

Lat. Miicilagio, -nis Rus. Slizi. c) M u c i l a g i i l e (M ucilagine) e obin prin dizolvarea substanelor niucilaginoase de proveniena vegetala (exemplu, gumei - un sue uscatlaaer, care aparedin crapaturile tulpinelor i
119

ramurilor unor plante - caisul obinuit, unor speeii de salcxn etc.) sau prin extragerea substanelor mueilaginoase din m ateriaprim vegetal prin metoda de macerare, exemplu - mucilagiui din semine de in, din radcini de nalb mare. Soluia extractiv obinut far inelzire senumete macerat. Mucilagiui se obine, de asemenea, din amidon la preluerarea acestuia cu ap fierbinte. Extragerea sub stanelor mueilaginoase din plante se face la rece, meninndu-se produsul mrunit in cantitatea necesar de aptim p de 30 min. la temperatura camerei, apoi se decanteazi se filtreaz. Asemenea rnucilagii se rriai num esc latmete infusa frigide parata. Mucilagnle stmt soluiile coloidale apoase, vscoase i lipicioase ale unor substane macromoleculare (amidon, pectin, metilceluloz etc.) i se folosesc la prepararea altor forme medicamentoase (mixturi, clisme), pentru a neutraliza aciunea iritant a substanelor active asupra mucoasei tubului digestiv. Aciuriea mucilagiilor se explic p rin absorbia m oleculelor principiului activ i prin acoperirea mucoasei cu u n strat protector, care aprterminaixmile nervoase senzitive din mucoasa tubului digestiv de aciunea iritant. E x em p lu de reet Rp : Cloralhidrat 1,0 Mucilagiu de amidon A p purificat aa 25 ml M .D.S. Pentru o clism. Unele substane mueilaginoase au aciune farmaeologic i se utilizeazin terapeutic. A sem enea substane se gsesc in imele plante medicinale i manifest un efect antiinflamtor, cicatrizant, expectorant etc. Printre plantele bogate in materii mueilaginoase se num r sem inele de in (sem en Lini), frunzele de ptlagin (folium Plantaginis), rdcinile de nalb m are (radix Althaeae) etc. Mai des sunt utile mucilagiui din guma de cais (Mucilago Gummi A rm enic), m ucilagiui de gum arabic (M ucilago Gum m i arabici), mucilagiui de rdcinile nalb mare (Mucilago radicis Althaeae) i mucilagiui de amidon (M ucilago Amyli). Toate 120

mucilagiile sunt oficinale, de aceea concentraia fiecrui mucilagiu este determinat i in reetnu se indic: Se indicnumai denumirea mucilagiului i cantitatea lui. Exem plu de reet: R p.: Mucilagiu de semine in 150 ml D.S. Intern. Cte lingur de 3 ori p ez i. Substanele m ueilaginoase pot fi separate i folosite ca preparate m edicamentoase. D in rdcinile nalb m are, spre exemplu, se obine extractul uscat (Extractum Althaeae siccum) i mucaltina (Mucaltinum), livrat in comprimate a 0,05 g i folosit ca expectorant; din frunzele de ptlagin s-au izolat substanele m ueilaginoase, care se livreaz sub form de granulate cu denumirea de planagludd (Plantaglucidum), utilizate in tratamentul gastritelor hipoacide i bolii ulceroase a stomacului cu hipo- sau normaciditate etc. . C u mucilagiile nu se vor adm inistra concomitent prepaiatele alcoolice, acizii i bazele, deoarece acestea modific conistena celor dinti. B. SO LU II EX TR A C TIV E A LCO OLICE Soluiile extractive alcoolice exist in dou forme: tincturi i extracte. Extracia substanelor active se face prin m acerare sau percolare. EJe se prepar la fabricile farmaceutice din droguri vegetale i reprezint forme medicamentoase oficinale. Modul de obmerea am belor forme este acelai, cu deosebirea c tincturile rezult din drogul toxic sau putem ic activ i sunt m ai diluate (respectiv 1:10 i 1:5), iar extractele fluide provin dm celelalte plante i sunt mai concentrate (1:1). In macerare produsiil vegetal mrunit i lichidul extractiv se introduc intr-un vas, care se inchide bine i se las 10 zile la tem peratura camerei, ce trebuie agitat de 3 -4 ori pe zi. Percolarea (lixivierea) const din trecerea lichidului extractiv de sus in jo s printr-un strat de produs vegetal mrunit, aflat intr-un vas hirniit percolator ' ' '
121

: 0 c tu r a e )

Lat. Tinctura, -ae Rus. Nastoiki Tincturile sunt forme farmaceutice lichide, sub form de soluii alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obinuie prin extracia produselor vegetale. Tincturile in prezent se obin aproape exclusiv cu ajutorul alcoolului de 70% (in unele cazuri 40% ) i mai intotdeauna din drog uscat i bine mnmit, iar unele tincturi se prepar din planta proaspt colectat, in scopul sporirii randamentului extraciei i economisirii etanolului (Tinctura ConvaJlariae recems, Tinctura Valerianae recens). Tincturile se adm inistreaz intern in picturi i se dozeazin mililitri. Spre deosebire de infuzii i decocturi, tinctura este form medicamentoas mai stabil. L a temperatura obinuit, in sticlu (flaconul) bine obturat, laloc ferit de lumin, tincturile sepstreaz timp indehmgat. L a prescrierea tincturilor in reet nu se indic partea plantei dm care se prepar, nici concentraia tincturei. Prescripia incepe cu denum irea formei medicam entoase - Tinctura, apoi urm eaz denum irea plantei i se indic cantitatea tincturei. Se dozeaz tincturile in picturi - de la 5 la 3 0 picturi la priz in funcie de activitatea tincturiiv Corespunztor, cantitatea total de tinctura prescris constitute 5 30 ml. D e obicei, seprescriu atekmjlilitri de tinctur cte picturi se adm inistreaz la priz. P r e s r i e Tie a S se prescrie tinctur de Odolean (Valerian). Cte 30 picturi de 3 ori p e zi Rp.; T in ctu rlie o d fo ie ail^ ml D.S. Intern. Cte 3 0 p ictu rid e3 ori p ezi. J

Cnd stmt indicate concomitent cteva tinqturi (inctur compus), atunci ele se iau in aceleai cantitti, dac doza
122

terapeutic a lor este egal. Exem plu: S se prescrie tinctur de lcrirnioare (Convallaria) i odolean (Valeriana) in cantiti egale. Se administreaz cte 20 de picturi de 3 ori pe zi. St 4 * P Rpr. Tinctur deicrim ioare ^TQlicturde odolean aa 10 ml j^MJD.S. Intern. Cte 20-picturi de 3 ori pezi. D ac dozele tiricturilor asociate difer, atuncio lanctur e ia in cantiti Mai midi de attea ori, cu ct doza ei unimomentan este m ai m it a decat' doza unimomentna a celeilaltei tincturi. Exemplu: S sepescrie 20 ml demcturofipfcK, caecopst de odolean. S se administreae cte 20 piatup de 3 ori pe zi. Rp.: Tinctur de strofant 5 m l Tfecturdeodoiean 15 m l wMliD.S. C te 2 0 p ic tu rid e 3 jrip e zi., i
jn

TmcturiJe pot fi prescrise i in asoctere cu alte substane medicamentoase in form a de mixtur. Exerciii. Prescriei urmtoarele tincturi in dozele indicate: 1. Tinctur de pelin alb, 25 ml. Cte 25 picturi de 3 ori pe zi inainte de mas. 2. Tinctur amar, 20 ml. Cte 20 picturi inainte de mas. 3. Tinctur de mtrgun, 10 ml.j Cte 5 picturi de 3 ori pe zi. 4. Tinctur de g&bagg}%4Q ml-. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi. 5. Tinctur de pducel, 25 ml. Cte 25 picturi de 3 ori pe zi. 6. Tinctur depojarra, 25 ml. Cte 25 picturi in 1 pahar de ap pentru gargare. 7. Tinctur de talpa-gtei, 25 m l4Cte 25>picturi; de^3 oripe 8. Tinctur de izm bun, 15 m l Cte 15 picturi Ja p riz ,, 9. Tinctur debujor, 200 ml- Cte 40 pic&rid3 ori pezi.. 10. Tinctur de lmi chinezesc, 50 ml- Cte 25 picturi de 3 ori pezi.
123

E x tra c te le (Extracta) Lat. Extractum, -i Rus. Axtxact Extractele prezintnite soluii extractive concentrate, obinute prin concentrarea pn la un anum it grad, din m ateria prim vegetala sau animal. In funcie de consisten, deosebim extracts fluide, moi i uscate. Extractele fluide (nomin. sing. - Extractum fluidum; genetiv. sing. - Extracti fluidi) reprezint lichide colorate; extractele moi (nomin. sing. - Extractum spissum; genetiv sing. - Extracti spissi) sunt m ase vscose cu coriinut de ap sub de 25%; extracte uscate (nomin. sing. Extractum siccum; genetiv. sing. Extracti sicci) au aspect de maspulverulent, cu cel mult de 5% umeditate. In calitate de extragent pentru obinerea extractelor fluide se folosete alcoolul etilic (uzual 70%), la obinerea extractelor moiapa (de regul, cu adaus de cloroform, soluie de amoniac), alcoolul etilic, eterul Extractele uscate se prepar prin desicarea extractelor moi. ; Toate extractele sunt oficinale i se prepar in mod industrial. De aceea la prescripia extractelor nu se indic nici naturamateriei prime, nici concentraia extractelor.

E x tr a c te flu id e (Extracta fluida) L a t Extracum,-i; fluidum,-i Rus. Jidkie xtract Extrctele fluide se deosebesc de tincturi, dup cum s-a spus, numai prin altproporie de preparare, i anume 1:1. Concentraia principiilor active din extractul fluid coincide cu cea din drogul vegetal. Extractele fluide se administreaz in picturi, iar in unele cazuri d o zae de Iinguri.
124

\ ( s i a: D up denumirea fm a# medcamenoase Extract, urm eaz in m od obligatoriu, indicapa despre natura extractului - fluid, moale, uscat, apoi se indip denumirea plantei i cantitatea extractului. U rm eaz D.S. i signatura: E x . : A se prescrie .15 ml extract fluid de traista-ciobanului. A se lua cte 20 picturi de 3 ori pe zi. R p.. Extract fluid de traista ciobanului 15 ml D.S. Intern. Cte 15 picturi de 3 ori pe zi. Exerciii. Prescriei extracte fluide din urmtoarele droguri vegetale m dozele indicate: 1. Aloe, 100 ml. Cte linguri de 3 ori pe zi. 2. Pducel, 25 ml. Cte 20 picturi de 3 ori pe zi. 3. Eleuterococ, 50 ml. Cte 20 picturi de 3 ori p e zi. 4. Talpa-gtei, 25 ml. Cte 20 picturi de 3 orip ezi. 5. Stege turceasc, 40 ml. Cte 30 picturi de 3 o rip e zi. 6. Pasiflor, 25 ml. C te 4 0 pictu rid e3 orip ezi. 7. Piperul bltii, 25 ml. Cte 5 0 picturi de 3 ori pe zi. 8. Sorbestrea, 30 ml. Cte 50 picturi de 3 ori pe zi. 9. M tasdeporum b, 25 ml, C te30p^cturide3 o rip e zi. 10. Clin, 25 ml. Cte 25 picturi de 3; zi. Din extractele fluide se prepar; plin evaporare, lamtrqjrinderile farmaceutice, extractele moi i uscate. Ele sunt m^i concentrate i seprescriuin capsule, pulberi, comprimate, sUpozitoare, pilule. Extractele m oi (E xtracta spissa) conin pn la 25% (in medie 20%) ap. Ele reprezint m as vscoas dens. Unele din ele se utilizeaz pentru combaterea bolilor: Extract mpale de mtrgun, supozitoare rectale. Extract moale de odolean m comprimate drajeifiate a 0,02 g ca remediu sedativ. t ^ Aite extracte moi se pot folosi, i se foloseau pe vremuri, pentru prepararea masei pilulare i, deci, apilulelor; Extract moale de lemn dulce. Extract moale de ppdie. ,
125

Extractele uscate (Extracta sicca) confrn doar 5 ap 6% i au consisteh solid, fiind uor pulverizabile. Ele se prescriu sub diverse form e m^dicamentoase: pulberi, comprimate, pilule, supozitoare rectafe i vagiriale. E xtractu l usfcat de ru cu de prim var este inclus in componena comprimatelor drajeifiate adohis-brom Exercitii: r; ' Extract uscat de nalb m are - com primate a 0,05 g. Extract uscat de m trgun comprimate a 0rp 15 g (impreun cu B icaibm atul de sodiu 0,25 g) Extract uscat de flori imortel - granulate in pachete a 10 g. Cte 1 g de 3 ori p e zi. ; Extract uscat de revent pulberi, cte 1 g. Extract Uscat de roib com prim ate a 0,25 g. Extract uscat de linte lanceolat - comprimate a 0,05 g. Not. L a prescrierea extractelor moi i uscate se admite omiterea determinantelor moale - spissum sau uscat - *siccum.
-

E x em p lu : Rp.: Extract de linte lanceolat 0,05 D.t.d. N. 1 2 intabl. S. Intern. Cte un com prim at de 3 ori pe zi. C. SO LU II EX TR A C TIVE U LEIO ASE Solutiile extractive uleioase, numite uleiuri medicinale (Olea m edicata), se p re p a r prill ex trag erea stibstanelor active (macerare) din produsele vegetale mrunite sail diri cele aniriiale cu un ulei lichid (de ex. untdelemn) sau cu un solvent volatil miscibil cu uleiul. Uleiurile vegetale extrag uor alcaloizii, vitaminele liposolubile, uleiurile eseniale i alte substane. Se folosesc urm toarele uleiuri medicinale (soluii extractive uleioase): n Extract de ctin alb (Oleum Hippophaes) ^ Extract de m aslri (Oleum Hyoscyami) Extract de laur sau ciumfaie (Oleum Stramonii)
126

Extract de pojam i sau suntoare (Oleum Hyperici). Se elibereazin flacoane sau capsule. P r e s c r i e r e-; A se prescrie 100 ml u la /dg ctin alb (Hippophas). Rp.. Ulei de ctinlb, 100 ml > P D.S. Intern. Ce o.linguri de 3 ori p e zi. 6. S O L U II E X T R A C T IV E M ^ l M (neogalenice) d

P U ^ F IC A T E

Soluiils extractive alcoolice se m ai & preparate galenicef. Ele conin pe lng printpiile active, num eroase substane de felast (pigmeni vegetali etc.), care de p u lfe p ri sunt de prisos. Soluiile extractive maxim purificate (neogalenice) sunt extracts hidroalcoolice sau cloroformoalcoolice din materie prim vegetala, care conin sum a substanelor btive tnateilei vegetale in stare relativpur. Din aceast cauz ele se administreaz n u numai intern, dar i parenteral. Se p rep ar in m o d industrial. F iecare preparat neogalenic are denumirea sa. PreparateleneogaleiSfcefee livreaz in fiole pentru injecii i in flacoane pentru uzvd intern, sub forma de soluii apoase buvabile sau injectabile, sau de pulberi. Enum erm cteva dintre ele. Preparate c o n in n d g lico zid e cardiace: - cordigit(din degeel rou), comprimate a0,0008, suppozitoare a 0,0012; - digalesn-Neo (degeel ruginiu L.), flacoane 15 , doza 10-15 picturi; ^ . . . - corglicon (dinlcrim ioar L.), fiole 0 ,0 6 % -T ml. , eoptin&nd algalQizi: , r- ergotl; (din cprnul secrii L.)^ cpmpripiate a .Q,Q91, fiole 0,05% - 1 ml;, . v i:.- :.- . ' * , -i' ' < 'PfiO-. : -- ''< ,= r f '.V- '
lD e la ipjfu^ju Qal^ij, iedipjgrec, nscytJa Pegamq (aiii 131 - 201). preparatele galenice mai fac parte spirturile i siropurile.

raunatin (din rauw olfia serpentina Benth ), com prim ate a

0 , 002 .

P reparate co n tin n d glicozide triterpenice: saparal (dirt aralie), com prim ate a 0,05. P reparate continnd com pui fenolici: avis an (din ammi visnaga L.), com prim ate a 0,05; - beroxan (dinpastinaca sativa L ), comprimate a 0,02, flacoane cu soluie 0,5% 50 ml; - flarran' (din imortel), com prim ate a 0,05; licviriton (din lem n dulce), com prim ate a 0,1; - psoralen (din psoralea dm pacea bge.), com prim ate a 0,01, soluie alcoolic 0,-1% in alcool de 70% , pentru z extern; - silibor (din armurarra), comprimate drajeifite a 0,04 i altele. L a prescrierea acestor preparate se indic doar denum irea lor i cantitatea, deoarece ele sunt oficinale. E x .: A se prescrie 15 m l adonizid. A se recom anda cte 15 picturi d e 3 ori p e zi. Rp.: Adonizid 15 ml D.S. Intern. Cte 15 picturi de 3 ori pe zi. 7. E M U L SII (E M U ISA ) Lat. Emulsum, -i Rus mulsii Em ulsiile sunt sistem e disperse, form ate din dou lichide insolubile unul in altul i care form eaz dou faze nemiscibile, una fiind disp ersatin alta. In scopuri terapeutice se folosesc emulsii de doutipuri: ulei xn ap(U /A ) $i ap in ulei (A/U). Primul tip de emtilsie este larg rspndit in natur, un exem plu fiind laptele, de la care provine denum irea insi a em ulsiilor (verbul latin em ulgere inseam n a m ulge). Laptele const din picturi mi nuscule de grsime, inconjurate de m olecule de cazein, formnd
128

im preun miceliile hidrofile dispersae in ap Asem enea emulsii se m ai num esc adevrate.-Din ele fac parte i emulsiile seminale, btinute prin tfiturareavtnor sem inecu apa. r E xist ins i pseudoem ulsii, in care picturile m icrocopice de ulei sunt dispersae nu ap, fiindc asem enea dispersie ar fi instabil, ciintr-o solutie apoas vseoas, form atdm dizolvarea unor substaie macromoleculare m ap, Asemenea eompui poart denum irea de pseudoemulgatori. Acetia menin starea dispersat auleiului datorit viscozitii lor inalte Emulsiile de tip U /A se adm inistreazpe calebucal, de aceea se num esc em ulsii pentru u z intern (emulsii buvabile). E locul s menionm c emulsiile pentru uz intern sunt instabile; prin urmare, ele se vor p rep ara ex tem pore, fiind pstrate l xece sau se vor stabiliza p rin adaos de antiseptice. C at privete emulsiile de tip A/U, a c este ase u tilizeazin calitate de excipienti lap rep ararea linimentelor i unguentelor, avnd deci u z extern. M ai jo s vom analiza doar emulsiile pentru uz intern. (Emulsa ad usum internum), care se subdivid, dup cum s-a spus, in: emulsii seminale, sau adevrate; emulsii vileioase, sau pseudoerhulsii.

Emulsii seminale
(E m ulsa sem inalia)
Lat. Emulsum, -i seminale, -is . , Rus. mulsii semenne Emulsiile seminale se prepar din sem inelew ior plante, cum ar fi am igdalele dulci, inul, macul, doyjeacul etc. In aceste semine se contin uleiuri i substane mucilaginoase de origin proteic, ce posedproprieti de emulgator. Din aceste motive, laprepararea emulsiilor seminale emulgatori specifici nu se adaug. Seminele curite se tritureaz m ap in vederea obinera unui lichid asemntor cu laptele. Concentratia emulsiilor semiiial (raportul dintre cantitatea de semine la cantitatea total de emulsie) este de 1.10. Prin urmare, la 1 parte de semine se iau 10 parti de ap, aadar, din 1 g de semine se ob|bi 10 rid de emulsie. ExtiWaa, aStM ebimit,
129

se ffltre a ^ prin tifon dublu, reziduul se arimcj irllichidul lpfs se folSete ca vehicul p en tru 1 substiitie medicamentoiase, pentru a le m asca gustul neplcut. In cazill seminelor de dovleac (sem en Cucurbitae), reziduul n u se separ d ela emulsie, deoarece anum e el <Joninie principiul activ (antihelmintic): Em ulsia din sem inele de dovleac, separata de reziduu, este recom andat de unii cosmetologi pentru ingriiirea pielii fetei, creiaui P r e c r i e r e a . A s e p re s c rie 1 5 0 m l[emulsje se m in a l^ din sem inte de in. A se adm inistra cte lingur de 3 ori p e zi. M e to d a I (m agistral) Rp.: S em in ed ein J&Q? ] 0 A ppurificat t 50 m l M.f. em uisum D.S. Intern Cte lingur de 3 ori p e zi. * M e to d a a I l- a (oficindl) v ^ V
- 1 .

R p.: Em ulsie de sem inte de in 150 ml D S. Cte lingur de 3 ori p e zi. E m u ls ii u le io a s e (E m u ls a oleosa) Emulsiile uleioase se prepar din uleiurile lichide: uleiul de ricin (O leum Ricini), de migdale (Oleum Amygdalarum), untur de pete (O leum jecoris Aselli) etc. D u p cum s-a m eniohat, aa-zisele emulsii uleioase sunt pseudoem ulsii, deoarece picturi le de ulei se menin dispersate gator) i ap In calitate de em ulgatori se folosesc substane proteice, cum ar fi gelatoza (G elatosa)1, uiiele polizaharide: gum a (cleiul) de cais (Gum mi Armeniacae vulgaris), gum a tragacant (Gum m i Tragacanthae),
130

amidonul (AmyJumX, .. ? . | { , metilceluloz(M etylcelulosa)etc. '^ Pentru a em ulga 10 ml de ulei, se ia urm toarea cantitate de emulgator. x , iu

gelatoz ^o' .. ^ \ 'XP' gum decais3,0/ . tragacant0,5 ^ _ Grlbenuul d e o u (Vitellum ovi) este i el un bun emulgator: un glbenu servete pentru em ulgarea a 15 ml de u lei.'
Pentru em ulsionare calitativ se iau 2 prti de ulei, parte de em ulgator i 17 pri de ap. D ac cantitatea de ulei in reet nu este indicat, atunci din 10,0 de ulei se obtine, de regul, 100 ml de emulsie. Cf 0 , ^ D ac suntnecesare 200 ml de emulsie, atunci se iau 20 m l de ulei, 10 g de gelatoz i 170 ml de ap. pri la obinerea unui lichid ca smntna. D up asta se adaug ap pin la m asa cuvenit i em ulsia obinut e fltreaz prin tifon dublvi. Se prescriu emulsiile uleioase m 2 mtpde; magistral i oficinala. In m etoda m agistral (desfaurata) deprescripie se indic uleiul, em u|gatoruli ap,acu,cantiti%lor respective. D u p ; acestea va urma M .f. emulsum (Misce ut fiat emulsum - Amestec s se obin emulsie), ce indic laprocesul specific de preparare a em tflfei^/Urm eaz^oiir& caitiileD.S; * Ekem plu. A se prescrie emulsie u l ^ o ^ din JO g ulei de ridn, M e to d a I(r n c s tr a l ) R p.: Ulei de ricin u),0 G elatoz5,0 ^ A p purificat ad 100 ml M.f. emulsum D.S. Intern. Pentru priz \

Gelatoza - un produs al hidrolizei incomplete a gelatinei

131

In m eto d a oficinala (p rescu rtat) de p rescripie, d u p denu m irea form ei m edicam entoase u rm eaz denum irea uleiului, can titatea lui i p rin liniu (cratim ) cantitatea total de em ulsie. M e to d a a 11-a (o fic in a la ) R p .: E m u lsie de u n tu r de p ete 30 m l 200 m l D .S. Intern. P e n tru priz. D ac ara p o rtu rile ingredientelor em ulsiei sunt stan d ard e(2 : 1: 17), atunci concentraia ei p oate s n u fie indicat (se indic num ai cantitatea em ulsiei): R p .: tefrb d e ulSi de ricin 100,0 P en tru p riz In cazul dat uleiul de ricin, care este dezgusttor, s-a adm inistrat sub fo rm a d e em ulsie, c a re iim a sc h e a z g u stu l. D u p cum s-a spus, emulsiile se intrebuineaz ca vehicul pentru su b sta n e m ed icam en to ase. In em u lsii p o t fi in clu se diverse su b stan e m edicam entoase. A ceste su b stan e se m c o rp o re a z tn em ulsie, in care fie c se dizolv, fie c rm n in suspensie. In acest caz o b in em m ix tu r (poiune). In aceste cazuri, in fo rm a prescurtat d e prescripie a em ulsiilor substanele suplim entare se in scriu dup' em ulsie, iar in fo rm a desfaurat a prescripiei ele se indic d u p toi ingredienii component! ai emulsiei. E x e m p lu : Se se p re sc rie 2 0 0 m l de em ulsie de u le id e m igdale (O leum A m ygdalarum ) cu adaus de 0,2 codein fosfat (Codeini phosplxas). S se ad m in istreze cte lin g u r de 3 ori p e zi. ; M e to d a p r e s c u r ta t d e p r e s c r ip ie : R p .. E m ulsie de ulei de m igdale 200 ml C odein fosfat 0,2 M . D. S. Intern. C te lingur de 3 ori p e zi.

132

M e to d a d e s f u r a t d e p r e s c r ip ie Rp. . U lei de m igdale 20 m l G u m de cais 10,0 A p purificat ad 20 0 ml C odein fosfat 0,2 M .f. em uisum D .S. In tem . C te lin g u r de 3 o ri p e zi. In prezen t em ulsiile se p rescriu rar. 8. L IN 1M E N T E (L IN IM E N T A ) 1 Lat. Linimentum, -i Rus. Linim ent L inim entele su n t fo rm e m edicam entoase destinae aplicrii extem e. L inim entul este u n u n g u en t lichid sau sem isolid, folosit p e n tru frictiuni sau aplicatii locife.'M ajoiitatea linim entelor reprezin am estecu ri om o g en e c u asp ect de lichide dense. D e cele m ai m ulte ori, linim entele sm t em ulsii (linnenul de aloe, linim entul am oniacal, linim entul naftalgin), suspensii (linimentul balsam ic A. V Vinevschi), emulsii-suspensii (linimentul d e sin to m icin , s tre p to c id ), m ix tu ri (lin im en tu l eo m p u s de metilsalicilat, lininientul com pus de terebentini linimentul sanitas etc.), iar in xmele cazuri un sim plu am estec de lichide im iscibiley care, fiind agitate inainte de intrebuinare, se tran sfo im in em ulsii nestabile. D ato rit strii lor lichide, linim entele su n t exam inate printre form ele m edicam entoase lichide. Linim entele m agistrale se p rescriu iti form a desfaurata. D u p a enum erareain g red ien telo r linim entului i cantitilor lor, se scrie M . f. linim entum (M isce ut fiat linim entum A m estec pentru ao b in e linim ent) i D .S. Exem plul cel m ai sim plu de linim ent pote fi urmtorul: i metilsalicilat a cte 25 m l fiecare. P entru ffictionareaincheieturii bolnave.
133

Rp.: M etilsalicilat C loroform aa 50 m l

jX S T

I n te rn . P e n tr u f ric iu n i (re m e d iu , .a n a lg e z i i antiinflamator).

In cazu l m enionat am bele su b stan e s u n t lichide, care n u se am estec m tre ele i fiecare din ele este p rincipiu activ. P u tem folosi i u n a singur, in s in acest caz, m ai ales dac su b sta n a in cau z este iritant, ea tre b u ie am este c a t cu u n ulei v eg etal indiferent ulei de floarea-soarelui (O leu m H elianthi) sau chiar activ ulei de m slari (O leu m H yoscyam i), ulei de (laur) cium fae (O leum Stramonii). R p .: Cloroform U lei d e floarea-soarelui a a 50 m l M . f. !m. D. S. Extern. P en tru friciuni (aciune reyulsiv). In p rezen t serie de linim ente se p re p a r in m o d industrial i se p re sc riu in fo rm a p re s curtat.

E xem plu. A se p rescrie 25 m l linim ent oficinal de sintom icin de 5% . A se aplica p e segm entele lezate ale pielii.
R p : L m im ent sintom icin de 5% 25 m l D .S . Extern. A se aplica p e reg iu n ile lezate ale pielii. E m ulsiile i suspensiile stabile p en tru u z extern, num ite i ele linim ente, su n t p ro d u se la in trep rin d erile farm aceutice. E le se prescriu d u p cum urm eaz: Rp.: Lin. naftalgin 100 ml D. S. Extern. P entru friciuni (aciune analgezic). A ceste linim ente, inainte de intrebuinare, trebuie agitate, fapt ce se v a m en io n a in signatur. E le se elib ereaz din farm acie cu eticheta A se ag ita inainte de in treb u in are .
134

D u p cum s-a menionat, linimentele pot avea form a unor m ase gelatinoase, care se to p esc la tem p eratu ra corpului (Linim entele saponifo rrn e). A s e m e n e a liniraent<fe-fac p a rte dintrei* form ele m edicam entoase moi. -y- , E x e rc iii. Prescriei sub form de linimente urm toarele substane lichide: Metilsalicilat Ulei de tereb en tin eseri Prescriei urm toarele linim ente oficinale (denum iri com er ciale). 1. C apsiri 50 m l (revulsiv); 2. L inim ent p ip er cam fora 80 m l (revulsiv); 3. Spedian 100 m l (aplicaii in arsuri); 4. L inim ent aloe 50 m l (aplicaii in ra d io terap ie); 5. L in im en t sintom icin (1% , 5% i 10% ) 25 ml (aplicaii in tratam entul plgilor, trahom ului etc:); 6. L inim ent tesan 30 m l (in decubitusuri, arsuri). 9. S IR O P U R I

(SIROPI)
L a t Siropus,-i Rus. Sirop Siropurile sunt soluii concentrate (circa 64% ) de zahr in ap, in sucu ri v eg e ta le ferm entate sau in am estecurile lor =cu tincturi, extracte sau substane m edicam aitoase. Sunt destinate admmistrrii interne. Se folosesc pentru m ascarea gustuluineplcut al prindpiilor active, cu p rep o n d eren in pediatrie. E xem plu. Siropul de n alb matre co n st d in 2 pri de extract u scat din rd cin de n a lb a m a re i 98 pr|tsir p de zahr. D u p d estinaia lor, siropurile pot.fi substane corective sau preparate m edicam entoase. In calitate de vehicul i corective se folosesc: siropul de zahr sau siropul sim plu (Sirupus Sacchari s.Sirupus sim plex) - cu un coninut de zah r de 64% ;
135

siropul de vim e (Sirup us Cerasi); siropul de zm eu r (S irupus R ubi idaei). Siropurile arom atizate (sirop de portocale, sirop de lrruie etc.) se fo lo sesc d rep t corectiv e p en tru a m asc a g u stu l i m irosul dezagreabil al u nor m edicam ente. E x e m p lu d e r e e t R p .: Inf. de rd cin n a lb m are 3,0 - 1 80 ml Sirop de viine ad 20 0 ml M .D .S . Intern. C te lin g u rid e 5 o rip e zi (unui copil d e 2 ani). E x e m p le d e s ir o p u r i m e d ic a m e n to a s e : siropul d e n a lb m are; siropul de revent; siropul de lem n dtdee; siropul de m ce; siropul d e cruin.

E xem ple d e reete:

R p .: Inf. d e rd cin n a lb m are 3,0 100 ml S irop de n a lb m are 20 m l M .D .S . Intern. C te lin g u ri d e 3 o r ip e zi. R p .: Sir. d e m ce 2 0 0 m l D .S. Intern, C te "lin g u ri d e 3 ori p e zi (cu ap). U n ele siropuri se liv rea z su b denum iri com erciale (num e depuse): p ertu sin (P ertussinum ) colosas (C holossassum ) bronholitin (B roncholytmum) E x em p lu d e reet Rp.. P ertusin 100 m l D. S.Intern. C te ling u ri de 3 ori p e zi.
136

 serie de substane m ed icam en to ase destinate copiilor se p re p a r sub fo rm de siropuri. v ospen, bactrim , o x ib u tira t sodic, va lp ro a t sodic. S iropurile su n t liyrate in flacoane de cel m ult 1000 m l, bine in ch ise i com plet um plute, la loc rcoros. Poiunile su n t form e farm aceu tice ap o ase m oderat zaharate, destinate adm inistrrii interne, care conm , in principal, substane m edicam entoase dizolvate sa u suspendate in a p sau intr-o soluie ejtractiv apoas, folosindu-se drept corectivsirop sim plu sau sirop arom atizat,.in concentraie d e circa 2 0 % (g/g). Zahrul diluat din componena poiunii repreant, spre deosebire d e s iro p , u n m e d iu n u tr itiv f a v o ra b il p eirtru d e z v o lta re a m icroorganism elor. D in aceast cauz, poiunile se prescriu doar pentru 2 zile. 3 In funeie de solubilitatea substanelor, poiunile p o t fi soluii sa u suspensii m edicam entoase. In cazu l in care se fo rm eaz suspensii, p en tru m eninerea stabilitii lo r se adaug m ucilag d e g u m arabic. S unt p rev zu te d o u a fo rm e ale acestu i preparat: m ucilag de g u m arabic de 3 0% i m ucilag de g u m arabic diluat (julei> & -U m os, poiune gum oas). L im onadele sunt soluii ap o ase indulcite, efervescente, coninnd bioxid de carbon ce provine, in m o d obinuit, din neutralizarea unui acid (lactic, citric, tartric) cu bicarbonat de sodiu, de potasiu sa u cu carbonat bazic de m agneziu. P resiu n ea bioxidului de car b o n in sticla astu p at p o ate s aju n g p n la 3 atm osfere, de aceea este necesar s se fo lo s e a s c stid e cu perete gros, rezistent la p re iu n e , ia r d o p u l s fie le g a t. S u n t p re v z u te so lu ii efervescente (lim onada g azoas, p o iu n ea R iviere), folosite ca antivomitive i soluia de m agneziu (lim onada de Rog) cu aciune purgativ

137

10. A P E A R O M A T IC E (A Q U A E A R O M A T IC A E ) Lat. A q u a arom atica Rus. A rom atne v o d A p ele aro m atice, sa u hidrolatele, su n t soluii apoase sa u hidroalcoolice ale uleiurilor eseniale. S e obin fie p rin antrenarea substanelor arom atice din m ateria v eg etal eu vaporii de ap, fie prin d izo lv area uleiurilor eseniale in ap. M oleculele substanei arom atice tree in ap, p e care arom atizeaz. H idrolatele servesc in calitate d e corectiv la p re p a ra re a u n o r form e m edicam entoase sa u chiar c a rem ed ii terapeutice. P r e s c r i e r e a . A s e p rescrie 20 0 m l ap de fenicul (A q u a Foeniculi). C te lin g u r de 3 ori p e zi in calitate de rem ediu carminativ. R p .: A p d e fenicul 20 0 m l D .S . Intern. C te lingur 3 ori p e zi. Exerciii. P rescriei urm toarele ape arom atice: 1. A p de iz m a b u n a 200 ml. P en tru gargar. 2. A p de m ce 150 ml. Vehicul. 11. S U C U R I M E D IC A M E N T O A S E (S U C C I) Lat. Succus, -i Rus. Soki rastenii P e n tr u s u c u r ile m e d ic a m e n to a s e se fo lo s e s c p la n e le m edicinale p ro a sp t colectate, care su n t strivite i presae. S ucul obinut se in c lze te p n la 66 78, tim p de 3 0 m inute, p en tru in activ area en zim elo r i altor su b stan e proteice, d u p ce se rcorete i se centrifugheaz p en tru in d eprtareaprecipitatului. Se a d a u g 1/5 d e v o lu m de alcool etilic 9 5 % cu 0 ,3 ,5 % 0 clorbutanolhidrat sau 0,15% m etabisulfit de sodiu.
138

Sucurile m edicam entoase se foiosesc p er se-ca rem edii terapeutice (sue deptlagin, sue d e aloe) sau intr in cdm ponena unor preparate (sue de m ixandre slbaticein componena cardiovalenului). S u n t livrate in flacoane i capsule. Pentru u z intern se dozeaz cu iigura, linguria'saupicturi. > . '> , j

P r e s r i e r e a. A se p rescrie 100 m l sue d e ealanhoe p en tru tratam entul ulcerelor trofice. R p .: Sue de ealanhoe 100 m l D .S. E xtern. P an am e n t p en tru ulcerele trofice. Exerciii. P rescriei urm toarele sucuri m edicam entoase. 1. Sue de ptlagin 25 0 ml. Cte lingur de 3 ori p e zi in gastritele anacide. 2. Sue d e aloe 100 ml. C te linguri de ,3 ori p e zi in enterocolit, : . 12. M IX T U R I (poiuni) (M IX T U R A E ) Lat. M ixtura, -ae Rus. M ixtur M ixturile sunt form e m edicam entoase lichide compose, obinute prin dizolvarea a dou sau a m ai m ultor substane solide in diverse lichide (a p distilat, alcool, glicerin, uleiuri v egetale etc.), sau irttr-o soltiLife extractiv apos, intr-o ap arbm atic, sa u este u n am estec de d o u sa u m a i m ult fo rm e m edicam entoase lichide diferite (soluii, ihfuzii, decocturi, tincturi, extracte etc.). M ixturile conin 3 i m ai m ulte ingrediente. Ele pot fi transparente, tulburi i cuprecipitat. A cestea din urm inainte de xxtilizare se agit. A sem en ea m ixturi se n u m esc M ixturae agitndae (M ixturi care treb uie agitate). D e cele m ai dese ori, m ixturile se adm inistreaz in tern i m ai rar extern. Se prescriu m ixturile, de obicei, dup v aiian ta desfaurat, adic in reet se en u m ertoate com ponentele m ixturii i cantitile lor. A poi u rm e az M .D .S.
139

D en u m irea form ei m ed icam en to ase, ad ic cuvntul M ixtur, in reet n u s e folosete. D eseo ri m ix tu rile se p rescriu d u p ffinba semrprescurtatTTiraceste cazuri p arte de ingrediente, co rn s unt solutiile, inftraile, decocturile, emulsiile, mucilagiile etc.,seprezint in fo rm p rescu rtat, celelalte ingrediente se en u m er d u p va<rianta desfaurat. L a p re sc rip tia m ix tu rilor p en tru u z intem se reco m an d d e a p le c a d e la d o z a su b stan elor m edicam entoase pentru p riz i num rul prizelor.

E x e m p le . I. A se p re sc rie 150 m l m ix tu r, care s conin cte 0.25 g b ro m u r d e po tasiu i 0,15 g io d u r d e p o tasiu la priz. A se adm inistra cte lin g u r d e 3 ori p e zi. J F o r m a m a g is tr a l R p .: B ro m u r de p otasiu 2,5 Iodur d e p otasiu 1,5 A p purificat ad 15 0 m l M .D .S . Intern. C te lin g u r de 3 ori p e zi. F o r m a o fic in a l s a u se m ip re s c u rta t R p .: B ro m u r de p o tasiu 2,5 Sol. io d u r de p o tasiu 1% 150 m l M .D :. Intern. C te lin g u r de 3 ori p e zi. . Soluie. ex tractiv apoas, in care se dizolv substane m edicam entoase. A se p rescrie m ix tu r pentru 10 p rize com pus 1 : 3 0 cu adaos de brom ur de sodiu (Natrii brom idum ) cte 0,5 g i codein fo sfat (C odeini p h o sp h as) cte 0,015 g la priz. A se adm inistra cte 1 lin g u ra de 3 ori p e zi. R p .. Inf. de iarb ru c u de p rim v a r ex 5,0 150 m l B ro m u r de sodiu 5,0 C odein fosfat 0,15 M .D .S- Intem . C te lin g u r de 3 ori p e zi (M ix tu r B eh terev).
140

^ A

. A m e se c a d o u form e m edi cam entoase ^lichide (infuzie + tinctur): Rp. : Inf. de rd cin odolean ex 20,0 2 0 0 m l. T -rtalp a -g tei 20 ml M .D .S . Intern. C te linguri de 3 ori p e zi.

A lte form e m edicam entoase lichide

Din ele fee parte spirturile, spunutile, elixnrele, oteturile, vinurile m edicin ale etc; ^ Sp irturi s i num esc soltiiile alcodlice utihzate pdatru firiciurii. Exempt: S p irt cam fo rat (S piritus cam phoratus, Sol C am p h rae spiritu o sa de 1Q%), flacoane a 4 0 i 80 m l . , S pirt form ic (Spiritus form icicus, Sol. acidi form ici spirituosa de 1,4% ), flacoane a 50 ml. ' ' S pirt form ic co m p u s(S p iritu s saponatus com positus), etc. P r e s c r i e r e a . S se p rescrie u n flacon (40 m l) cfe spirt ckm forat. P entru friciuni. R p .: S pirt cam forat 40 ml. D .S. Extern. P entru friciuni. p u n u ri su n t form e farm aceutice de consisten m oale sau solid, constituite din sruri ale acizilor grai sup ep p ri'm ai ales ale acidului stearic, palmitic, oleic, linoleic i arahiidonic, cuhidroxid de sodiu, d e potasiu , Be am oniu, trietnolam ih etc. E le servesc ca ex c ip ie n i i n an u m ite p re p a ra te de u z e x te rn sau , d a to rit proprietilor lo r tensioactive, c a em ulgatori. Folosite p e'la rg m trecut, actualm ente su n t reprezentate d o ar ;de spunul de potasiu (verde sau m oale, Sapo viridis), obinut din ulei de in i hidroxidul d e p o tasiu i utilizat p e r se p en tru cu rirea pielii sau pentru p rep ararea spirtului saponat.

141

P r e s i . A se p re sc rie 50 g de sp u n v erd e p en tru uz extern. Rp.: S pun v erd e 50,0 D .S . P e n tru u z extern. E lix ire. Elixirele sunt soluii alcoolice com puse sau am estecuri de extracte, tinotari, uleiuri eseniale i form e m edicam entoase. A u euloare incfai, consisen d en s i m iros arom at. Folosite p e larg in trecu t, in p rezen t n u exist dect cteva, de exem plu, elbdrul pecto raI(E lix ir pectorale), u tilizatm te rap eu tic in calitate de expectorant, i elixirul dentar, folosit ca rem ediu igienic. Elixirele se d o z ea z in picturi. E x e m p lu . A se p rescrie u n flacon (25 m l) de elixir pectoral. Rp.: Elixir pectoral 25 ml D . S. Intern.. C te 3 0 picu ri de 3 ori p e zi. ,

O e tu r ile s u n t fo rm e farm aceu tice care folosesc ca solvent oetul. c e ste a p o se d ap ro ap e caracteristicele vinului; conceritra ia in a c id acetic tre b u ie s fie cu p rin s in tre 6 9 g %. E ste p re v z u t o etu l aro m atic (oficinal), cu aciune revulsiv, care conine u lei de lm ie, d e levnic, de m ent, de tim i camfor. V in u rile m e d ic in a le su n t fo rm e farm aceutice care folosesc ca solvent viiiul. A c esta are aceleai proprieti dizolvante c a i ap a coninut, dar alcoolul i acidul tartric m resc capacitatea d e dizolvare. y in u , care se folosete la p re p ararea m edicam entelor, trebuie s aib u n coninut alcoolic de 12 16 g% . C a exem plu de vm m edicinal este vinul tonic, unele balsam uri.

142

FORM E M EDICAM EN TO ASE GAZOASE

A ero so li (a e ro so la , n eb u lo g en a , spray) , Lat. A erosolum , -i Riis. Arozoli

Aerosolii sunt sistem e d isp erse eterogene, in care m ediuldisp e rsa n t e ste aerul, u n g a z sa u un am estec d e g aze, iar fa z a m edicam entoase in stare so lid pulverizat extrem d e fin (furnuri, aerosu sp en sii) sa u lichida;(ceuri, aeroem ulsii). D u p ! calea de adm in istrate i sco p u l tera p eu tic u rm rit s e daoSebesc aerosoli pentru irihalaie i aerosoli penteu u z extern (butistti nazali, defflaici, vaginali), aplicai pe piele i m ucoase. E x istaflacoane presurizate d o z a te pentru adm inistrarea aerosolilor prinm halaie in picturi cu diam etrul su b 5 m cm in d o ze b in e determ inate, i n ed o zate pentru pulverizri locale (cutanate, nzale, orofaringiene, vaginale). Prim ele se num esc aerosoli (propriu-zii), iar ultim ele pulverizaii. Aerosolii utilizai in terapeutic sunt vapori ale lichidelor vola tile sau su b stanelor m ed icam en to ase solide. D rep t exem plu pot servi am estecurile de su b stan e m edicam entoase volatile, livrate in inhalatoare personale d e bu zu n ar, de exem plu, in h acam f (utilizat in rinite). P ropulsorii constituie faza g azo a elastic a sistem ului dispers, care este rep rezen tat de u n am estec de gaze com prim ate sau liehefiate, care ex ereit asu p ra coninutului presiune m ai m are d e c tp resiu n ea atm o sferic D e cele m ai dese ori in calitate de vehicul se fo lo sete u n lichid p ro p u lso r, obinut prin lichefiereaprin presiune a unor hidrocarbuii balogenate (freoni), inchis in balonae speciale, n u m ite spreiuri (dm engl. spray, se pron u n sprei, spreiuri), ato m izo are sa u flacoane presurizate. D intre gazele com prim ate cel m a ic u r ent utilizat este azotul. Gazele lichefiate cele m ai m trebuinate su n t derivaii clorofluorarai ai m etanului i etanului,. cunoscui su b num ele com ercial de freoni. In u ltim iian i au obinufco larg a rsp n d ire flacoanele sp*@y, care reprezint nite balonae speciale cu supape dozatoare i dispozitiv pulverizator. In interiorul balonaelor se aflm edicam entul (soluie,
143

em ulsie, su sp en sie etc.) i p ro pelentul, a d ic g zu l evacuator (expulsator). A m estecul .ndicat se a fl in balon sub presiune (de regul 2 atm .) i se elim in sub fo rm de aerosoli p rin apsarea 3 su p ap ei. A vantajele flaco an elo r sp ra y c o n st in co m o d itatea utilizrii, portabilitatea i prezervarea m edicam entului de evaporare i contam inare. P e n tru in h a la tie se u tiliz e a z a e ro so lii c u d im e n siu n e a prticelelor dispersae de 0,5 rmcrorn. Particulele m ai m ari de 10 10 m icroni r m n p rac tic in totalitate p e m u co asa nazal. M ai r sp n d ii s u n t aero so lii m ed ica m e n te lo r p e n tru tra ta m e n tu l afeciunilor pulm onare i ale cilor respiratorii superioare (astm ul b ro n ic, b ro n ite le etc.). D in a se m e n e a p re p a ra te fac p a rte nitrom m t , ipradol, efatin, cam fom en etc. Spreiurile se livreaz su b denum iri comerciale. P r e s c r i e r e a . S s e prescrie: I. F laco an e p resu rizate dozate R p .: A erosol orciprenalin N. 1 D. S. G te inhalatie in accesul d e a stm bronic. E xercitii. Prescriei flacoane presurizate dozate pentru inhalafii .. in astm ul bronic: 1 SaJbutamol; 2 Ipratropiu brom id; 3.Berodual; 4. Fenoterol hidrobrom id; 5. B eclom etason dipropionat.
i j.: >

. F lacoane p resu rizate p en tru pulverizri locale. Rp.: A e ro so l4 d n iso rN. 1 ' J D.S. P entru pulverizri cutanate. E xercitii. Prespriei flacoane presurizate pentru pulverizri lo cale: 1. Levovm isol - pentru p u lv erizarea rnilor infectate. 2. L iv ia n p en tru pu lv erizarea arsurilor term ice cutanate. 3. Ljifusol pentru pulverizarea p o sto p erato n e a suturilor. 4. O xiciclosol pentru p ulverizarea com bustiilor m ici. : 5. Inhalipt en tru pulverizarea faringelui. p 6. H iposol en tru pulverizaii vaginale. p
144

C u ajutorul u n o r inhalatoare speciale staio n arem instituiile curative substanele m edicam entoase (de exem plu, antibioticele) se tran sfo rm in aerosoli p rin d ispersare cu vapori de ap au aer comprimat. . P en tru u z u l ex tern se u tilizeaz p reparatele aerosolice sub form de soluii, linim ente, spum , pelicul plastic etc. A stfel de preparate se utilizeaz in derm atologie, chirargie, ginecologie. D e exem plu, in tratam en tu l arsurilor i rnilor infectate se utilizeaz legrasol, livian, levoviruzol (c(Minantibiotice,antiseptice etc.). In scopul profilaxiei bolilor cutanate su p u rativ ei in com bustii se folosetepreparatulneotisol (conine neomicin, etilceluloz, ulei d e ric in i alco o l), care se tra n sfo rm in p eh cu i. In bolile inflamatorii bucale se utilizeaz aerosolii prqposoF, tantum verde, kam ilosan m undsprei. U n ele s u b sta n e m e d ic a m e n to a se se a d m in istreaz p rin inhalaii, fu n d d izolvate in a p fierbinte (circa 70 ), d easu p ra c re ia b o ln a v u l re sp ir , sa u so lu iile c ro ra su n t ato m izate (pulverizate) de inhalatoare speciale, staionare s a u portative, sau se evap o r u o r din inhalatoarele portabile. E xem p lu . S se prescrie 25 m l soluie de 0,5% de izoprenalin (I zoprenalinum ) pentru inhajlaii cte 0,1 ml. R p .: Sol. izoprenalin d e 0 ,5 % 25 m l . D .S. P en tru inhalaii. E xercitii. P rescriei soltlii petitru inhalaii: 1. A cetilcistein 2 0 % 5 m l(in fio le). Cife 5 m l la inhalatie. 2. Tripsin cristalm in soluie 0,5% . S se inhaleze cte 2 ml. Soluia se prepar ex tem pore, dizolvnou-se 10 m g de tripsiri cristalin 2"ml'solutie ^alinSi^oton 3. Solutan 50 ml. P en tru inhalaii cte 1 ml. A num ite su b stan e se in h aleazin stare solid, sub form de pulbere m icronizat (particule cu diam etrul sub 1 m icron), pentru in teresarea eficace a broniolelor i canalelor alveolare. P en tru inhalarea acestor pulberi, ele se d isp erseaz cu ajutorul unor tu r bine m inuscule (spinhaler), propulsate de aerul inspirat.
145

E xem plu. Rp. : C rom oglicat disodic 0,02 D .t.d. N. 20 in caps. S. A se inh ala cte cap su l de 3 ori p e zi p rin spinhaler.

O rganopreparatele su n t extracte lichide o fic in ale din organele i esuturile aninaalelor sacrificate s a u hidrolizate, livrate in fiole s a u fla c o a n e i .ad m in istrate p e cale p aren teral. L a aceste
p r e p a r a te

s&referfr.

1 Insjulim - ex tract p an creatic 2. P a ra tire o id in e x tra c t d in g la n d e le p a ra tiro id e ale animalelor, 3. P itu itrin e x tr a c t d in lo b u l p o s te r io r al h ip o fiz e i (neurohipofizei) anim alelor sacrificate etc. Astfel d epreparate sunt sup use standardizxii biologice i se d o z e a z in unitti de actiune (U A ). E x e m p le . 1. E x trac t de p lacenta, fiole a 1 ml. 2. P refizo n ex tract adenohipofizar, fiole a 1 m l (25 U). 3. S irep ar ex tract h epatic, flacoane a 10 ml. 4. S plenin e x tra ct d e splin, fiole a 1 ml. 5. T im alin aextract de tim us, flacoane cu pulbere liofilizat a 1 g6. Cerebrolism h id rolizatdem duvosoas,fiole 5 % 1 ml. 7. S olcoseril e x tra ct d in n g e d e viel, fiole a 2 ml.

146

BEBLIQGRAFIE
1. B re b a n V. D ictionar general al limbii romne. B ucureti

^Editma tiinifie i encielopedifea, 19874 a k

2. D o b re scu D . F arm acoterapie practic. B ucureti E ditura M edical, Bucureti, 1987. 3. F arm aco terap iea rom n. E d iia a X -a . E d itu ra M e d ic a l , 1998. . 4. M anuila A., M am rilaL., N icole ., L am bertH . Dictionnaire francais de m edecine et d e biologie. M asson et C-ie, Paris 6,1971. 5. M atcovschi C. M anual d e receptur. Chiinu, U niversitas , 1992. 6. M icro R obert. D ictionaire d u francais prim ordial. P aris 6, 1980. 7. O rdinulM S. R M N r.195 din 10.07.2000. C uprivire la pres crierea i livraream edicam entelor. 8. Sinici P. (sub red .) D ictio n ar m edical (2 vol.). B ucureti, 1970. 9. S tro escu V. i al. In d re p tar p en tru p rescrierea m edicamentelor. E d itu ra ALL. B ucureti, 1993. 10. . . - . ., . , 1986. 11. . . / ./ , . , . 2-, 1989. 12. . . . ( 1 2), , , 1998. 13. . . - . , , 1996. 14. . . . ..: , 1998. 147

15. . . . ., , 1989 16. . ., . . ., , 1989. 17. < . :>., ^, 19'&9. 18. . . ., , 1964. 19. . ; ... , 1998.

148

_ _
, i>.}

,
,

............... 'Jbii. :
...................................................................

li ?.!. I

........................C U P R IN S .....................
........................ ...................... '

Ptf6fa....... ............................... .................. :.-.'. 3 P a r te a in tro d u c tiv ................... ............ . . . . .. . *. ^ .. ... 1. Receptura. R e e t ___ u . . . . . : Y . . ...............4 2. M edicam enul........... yJi...................... ................................ 13 3. Com ponena medicaiweaxtului' . - . i x x u ............ 15 4. P strarea mediGgm^Btelor 19 5. F arm acopeea................................................20 6. Cuvinte i semne auxiliare m r e e t ...... 22 7. Prescripii de m ed icam en te.............. --......v --* rT .* 27 8. D o z a ................................................. . , . . . . . ......28 9. Denumirea i nomenclature, m e d icam fi^ lo r .........H.... 33 10. Form a m edicam entoas sau farm aceutic.......36 P a r te a sp ecial 39 , Forme medicam entoae s o lid e ........... . r , rf, . . ..... .,.,.^... 39 1. P u lb eri...................................................... 0T:....r . . . . . ..2 ,, >39 2. Pudre sau pulberi pentru u z e x te rn ............. ..... ......... 42 3. G ranulate sau g ra n u le ......................................................... 45 4. C a p su le ............................................................................ .....46 5. Com prim ate sau ta b le te ......................................................49 6. D ra je u ri................................................................................... 57 7 P ilu le ................................................ ......................................59 8. Pelicule, filme sau p l c u e ............................................ . 60 9. Caram ele .................. ............................................................ 62 10. C reioane...............................................................................62 . 11. B richete............................... ............................................... 63 -12. Specii ............................................................ ...................... 63 Forme medicamentoase semisolide sau moi ........................... 64 1.Unguent e .......................... 64 2...P a s te ........................................................................................ 72 3. Supozitoare............................................................................. 74 4. Em plastre sau p la s tu ri......................................................... 79
%

1,49

Forme medicamentoase lich id e.................................................... 81 1. S o lu ii...................... ............................................................ .......81 2. Su sp en sii................i :..:..:/.....!............................................... 90 3. Pictu ri........................................................................................ 92 4. Forine p arenterale.......... ............. .................................. . . u. KW 5. Soluii extractive.................... ................. ;.z ait.-. . J jH. a , A. Soluii extactive apoase...... ............ .............................. 117 v . ....... 121 B. Soluii extractive a lco o lice........... ^ C . S o h i j i i e x t r a c t i v e -,;. . . 1 2 6 6. So lu iiextractiv em axim p tH ific^ e........::::.:.--....;...... 127 7. Emulsii .................................................... ..................... 128 8. L inim ente..... ............ ................. ..'............................... . 133 9. Siropuri........................ ,...1 ..........;.'-..:....... ...................... 135 10. Ape aromatice .............................. .............. ................ 138 11. Su cu ri*n ^ i< ^ M en toase...........::;;........... ...... 138 12. M i x t i i r i .........:.M;...............'...'.V............. 139 13. A he -forme medicamentoase lichide..... ..................1.141 Forme medicamentoase gazose. A e l f o s b l i ........... 143 .............. .............. . 146 O rganopreparate................... ................. B ibliografie.......................................... ............... ....................... 147

' i . .

.1

ju r .

' _ \
1 50

i___

rV t