Cursuri anul IV Medicina Generala Silicoza

Silicoza Definitie pneumoconioza colagena cauzata de inhalarea indelungata a pulberilor cu continut semnificativ de bioxid de siliciu liber cristalin. In Romania reprezinta inca principala cauza de imbolnavire profesionala. Locuri de munca si profesiuni expuse: - mineri, artificieri, vagonetari din minele de feroase si neferoase, de carbuni, de silicati, ardezie, spatfluor; - muncitorii de la prelucrarea minereurilor, prospectiuni geologice, statii de flotatie, cariere de materiale silicoase(cuart, gresie, granit); - constructii de tuneluri, cai ferate, hidrocentrale, drumuri; - metalurgie si constructii de masini (sablatori, curatitori, dezbatatori, polizatori, macaragii, sudori); - constructia, repararea, demolarea cuptoarelor captusite cu caramizi refractare acide, semiacide (zidari samotori); - fabricarea caramizilor refractare acide si semiacide, materiale abrazive (lucratori la masini de polizat, rectificat, slefuitori metale, frezori, strungari); - industria sticlei, portelanului si faiantei (preparare, sablare, fasonarea sticlei topite prin suflare, turnarea manuala a sticlei incalzite, indoire, turnare si presare a sticlei optice pentru fabricarea lentilelor, polizarea marginilor sticlei si a lentilelor); - industria care prelucreaza mecanic rocile cuartoase (spargatori, cioplitori in piatra si marmura, restauratori); - industria vopselurilor si a materialelor plastice, industria cosmetica (fabricarea fainii de siliciu ca aditiv). Etiologie Bioxid de siliciu liber cristalin Bioxidul de siliciu- un mineral cu larga raspandire care intra in structura scoartei terestre. Se formeaza din siliciu si oxigen in conditii de presiune si temperatura crescute si se prezinta sub doua forme: cristaline si amorfe. Formele cristaline au structura tetraedrica cu atomul de siliciu asezat in centru si cu cei 4 atomi de oxigen dispusi in colturi. Sunt deosebit de agresive la nivelul tesutului pulmonar. Cuart Tridimit Cristobalit Formele amorfe sunt relativ non- toxice pentru tesutul pulmonar. - Diatomita - Silica vitroasa Pentru a fi silicogene: - sa fie una dintre cele 3 stari alomorfice: cuart, tridimit sau cristobalit; - sa aiba diametrul mai mic de 3 m (fractiunea respirabila); - sa aiba o anumita compozitie chimico- naturala; - sa depaseasca concentratia maxima admisa de varf.
1
Prof. Dr. Eugenia Naghi Conf. Dr. Agripina Rascu Dr. Claudia Handra- asistent universitar Disciplina Medicina muncii Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Cursuri anul IV Medicina Generala Silicoza

Factori favorizanti: Factori specifici ai organismului uman Factorii datorati stilului de viata Factorii specifici locului de munca Factori legati de sarcinile profesionale si organizarea muncii Durata expunerii Timpul de expunere= durata de la inceputul pana la incetarea expunerii profesionale la pulberi silicogene, coincide cu durata efectiv lucrata in mediul silicogen. Timpul de retentie= durata de la inceputul expunerii profesionale la pulberi silicogene pana in momentul examinarii. Timpul de latenta= durata de la inceputul expunerii profesionale pana la stabilirea diagnosticului de pneumoconioza stadiul I. Patogenie - Efectul citotoxic pe care cristalul de SiO2 il are asupra macrofagului alveolar, care a fagocitat particula de SiO2, moment esential in declansarea fibrozei. Principalele secvente care se succed : dezintegrare macrofagica neoformare de colagen fenomene imunologice. SiO2- interstitiu- macrofage- fagolizozom- eliberarea continutului enzimatic si a cristalului in citoplasma macrofagului- dezintegrare- fenomenul se repeta. - Radicali liberi - Enzime proteolitice - Factori chemotactici PMN, eozinofile, lipide. - Fenomene imunologice- autoantigene de natura lipoproteica sau polizaharidica in urma agresiuni particulelor de cuart cu producere de autoanticorpi. Asocierea silicozei cu boli autoimune. Anatomie patologica Macroscopic- plamanul silicotic este usor rigid, hiperpigmentat, cu aderente pleurale fibroase, reactie fibroasa, chiar calcificari ale ganglionilor hilari si uneori cu leziuni tuberculoase apicale sau sub claviculare. Microscopic- leziunea elementara are aspect nodular, localizare peribronsiolara sau perivasculara, initial o distributie predominanta in lobii superiori , fara sa intereseze zona apicala. Nodulul silicotic este format din 2 zone: - zona centrala (fascicule fibrohialine concentrice si eventual particule de SiO2- zona areactiva) - zona periferica (halou de celule- fibroblasti, macrofage, plasmocite, mastocite, fibre de reticulina- zona activa). Diagnostic pozitiv 1. Stabilirea expunerii profesionale - anamneza profesionala care arata circumstantele etiologice, profesiunile avute, riscurile existente la locurile de munca, timpul de expunere la pulberi de SiO2 lc. - buletine de determinari de pulberi 2. Tablou clinic - Tuse
2
Prof. Dr. Eugenia Naghi Conf. Dr. Agripina Rascu Dr. Claudia Handra- asistent universitar Disciplina Medicina muncii Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Cursuri anul IV Medicina Generala Silicoza

- Dispnee - Dureri toracice - Sindrom astenic Ex. obiectiv- semne de bronsita cr., emfizem, hipertensiune pulmonara. 3. Examene paraclinice si de laborator Examene paraclinice Element esential de diagnostic- radiografia pulmonara standard. Clasificarea anomaliilor radiologice in concordanta cu codificarea stabilita de Biroul International al Muncii. Clasificarea internationala utilizeaza o codificare atat pentru leziunile de fibroza cat si pentru leziunile asociate acesteia. In general este vorba despre opacitati care sunt codificate in functie de: forma, marime, abundenta, distributie. Opacitatile mici cu -aspect nodular si diametrul sub 1 cm, caracterizeaza silicoza simpla. Sunt: opacitati rotunde(nodulare), cu contur regulat, de intensitate subcostala sau costala, distribuite simetric in ambele campuri pulmonare, localizate initial in campurile pulmonare mijlocii cu migrare spre campurile superioare(respecta totdeauna varfurile), care au tendinta sa conflueze si sa formeze opacitati mari. Opacitatile cu: - caracterele descrise si cu d<1,5 mm- se codifica - "p" - caracterele descrise si cu d=1,5-3 mm- se codifica - "q" - caracterele descrise si cu d=3-10 mm - se codifica - "r" Densitatea opacitatilor se refera la multitudinea opacitatilor si se codifica: absenta opacitatilor=0 putine opacitati=1 numeroase opacitati=2 foarte numeroase opacitati=3 Opacitatile mari cu diametrul>1 cm caracterizeaza fibroza masiva progresiva (FMP)- forma evolutiva severa a silicozei [13]. Se codifica: A- o opacitate mare intre 10- 50 mm sau mai multe opacitati, fiecare avand un diametru mai mare de 10 mm, dar suma diametrelor nedepasind 5 cm B- una sau mai multe opacitati mai mari sau mai numeroase decat cele din categoria A si a caror suprafata sumata nu depaseste echivalentul zonei pulmonare superioare drepte( zona de plaman care se intinde intre marginea superioara a hilului si varful pulmonar) C- una sau mai multe opacitati a caror suprafata sumata depaseste ca intindere echivalentul zonei pulmonare superioare drepte. In afara leziunilor caracteristice silicozei au fost codificate si alte leziuni ce pot coexista cu leziunile silicotice astfel: cp = se refera la imaginea radiologica sugestiva pentru cordul pulmonar cronic tb = semnifica prezenta leziunilor tuberculoase sau sechelelor hi = hiluri mari px = imagine de pneumotorax em = leziuni de emfizem es = calcificare circumferentiala in "coaja de ou" a ganglionilor hilari, imagine care apare la 5-10% dintre pacientii cu silicoza.[18] Pe baza modificarilor radiologice se realizeaza o stadializare a silicozei: stadiul I = 1p, q, r
3
Prof. Dr. Eugenia Naghi Conf. Dr. Agripina Rascu Dr. Claudia Handra- asistent universitar Disciplina Medicina muncii Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Cursuri anul IV Medicina Generala Silicoza

stadiul I/II = 2p, q, r stadiul II = 3p, q, r stadiul III =fibroza masiva progresiva- prezenta leziunilor mari A, B, C Spirometrie- valori normale, scaderea compliantei pulmonare, alterarea transferului alveolocapilar al CO, sindrom restrictiv sau mixt. Examene de laborator Lavaj bronho-alveolar- numar crescut de macrofage, IL1, fibronectina, Ig. La microscopul cu lumina polarizata se pot detecta particule de cuart. Biopsie pulmonara- nodul silicotic. Teste de inflamatie nespecifica Autoanticorpi Forme clinice - forma comuna cronica a bolii- silicoza expuneri prelungite (10- 20 ani) la concentratii mari de pulberi silicogene. - forma acuta- expuneri scurte (2- 4 ani) la pulberi cu continut foarte crescut de SiO2 lc si evolueaza rapid spre insuficienta respiratorie. - forma accelerata- 5- 10 ani de expunere la concentratii crescute de SiO2 lc. Histopatologic poate imbraca aspect de FMP. Diagnostic diferential tuberculoza pulmonara miliara hemosideroza din stenoza mitrala sau post traumatica manifestari pulmonare din unele colagenoze: sclerodermie, LES, periarterita nodoasa boli infectioase pulmonare: micoze, viroze, ricketsioze alte pneumoconioze: pneumoconioza minerului la carbune, sideroza, talcoza sarcoidoza fibroza pulmonara idiopatica interstitiala carcinomatoza pulmonara bronhopneumonie Complicatii infectioase- infectii respiratorii nespecifice si TBC bronsita cronica; emfizemul pulmonar pneumotorax spontan insuficienta pulmonara cord pulmonar cronic secundar HTP cancer pulmonar Tratament Etiologic- nu Patogenic- corticoterapia in scopul deprimarii fenomenelor imunologice. Simptomatic- tratarea intercurentelor respiratorii, complicatiilor.
4
Prof. Dr. Eugenia Naghi Conf. Dr. Agripina Rascu Dr. Claudia Handra- asistent universitar Disciplina Medicina muncii Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti

Cursuri anul IV Medicina Generala Silicoza

Prevenire Masuri tehnico- organizatorice Masuri medicale (legislatie in vigoare- HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor) Examen medical la angajare - RPS, spirometrie, examen ORL. Examen medical periodic: examen clinic general, RPS la 5 ani de la incadrare, apoi din 3 in 3 ani, spirometrie anual. Contraindicatii medicale: - forme active sau sechele de tuberculoza pleuropulmonara cu exceptia complexului primar calcificat - tuberculoza extrapulmonara sau cu sechele de orice fel - fibroze pulmonare de orice natura - bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (in functie de rezultatele spirometriei) - boli cronice ale cailor aeriene superioare care impiedica respiratia nazala, rinite atrofice - deformatii mari ale cutiei toracice, afectiuni ale diafragmului - boli cardiovasculare- valvulopatii, miocardopatii - boli cronice care diminueaza rezistenta generala a organismului- DZ, hipertiroidie, colagenoze (P.C.E, sclerodermie, lupus eritemos diseminat etc.)

Bibliografie selectiva - Naghi E.- Patologia profesionala a aparatului respirator- Editura Universitara Carol Davila Bucuresti, 1997 - Toma I.- Medicina muncii- Editura Sitech, Craiova, 2004 - Cocarla A.- Medicina ocupationala- Editura Medicala Universitara Iuliu Hatieganu Cluj- Napoca, 2008 - Bogdan M. A.- Pneumologie, Editura Universitara Carol Davila Bucuresti, 2009

5
Prof. Dr. Eugenia Naghi Conf. Dr. Agripina Rascu Dr. Claudia Handra- asistent universitar Disciplina Medicina muncii Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti