PERSONAE

Jurnalism, Facultatea de Stiinte Juridice, Universitatea "Valahia", Trgoviste, anul II Redactia: Georgiana BARBU, Georgeta CIOCIOIU, Loreley DINU, Catalin HEASCA, Ana-Maria DRAGOMIR, Larisa DRAGOMIR, Andreea DUMITRA, Irina ION, Adriana IRIMIEA, Laura MATEESCU, Luchian MIHALCEA, Alina PENICA, Isabela Mihaela PICA, Mihaela SANDU, Edy SPRIRIDON, Gabriela TUTUIANU, Petre VALS, Cristina ZABAVA Coordonator: George ANCA MINUTE DE CURS Comunicarea interpersonala este definita ca un proces global care integreaza cuvinte, mimica, priviri, gesturi si raporturi spatiale. Globalitatea acestui proces nu este una logocentrica. Privita ca un proces n desfasurare, comunicarea, n general, consta n transmiterea si schimbul de informatii, de mesaje ntre persoane, n circulatia de impresii si de comenzi, n mpartasirea de stari afective, de decizii si judecati de valoare care au ca scop final obtinerea de efecte la nivelul particular interior al fiecarui individ. Comunicarea si informatia sunt n stransa relatie, n contrast si n succesiune, daca vorbim despre timpurile n care traim. Daca analizam cultura comunicarii si comunicarea culturilor, trebuie avut n vedere un concept esential, anume comunicarea relationala, care cuprinde constientizarea, blocajele indivizilor, managementul conflictului si al stresului. Legea Atractiei Universale reprezinta o latura importanta a comunicarii interpersonale. Individul care incearca sa se faca atragator concepe aceasta relatie de interactiune ca fiind un joc al seductiei. Exista o replica renumita cu privire la atractivitate "nu vreau sa atrag ceva sa nu se intample". De fapt, n comunicarea interpersonala se discuta pozitia contextuala. Participantii implicati sunt putini, sunt interactanti ai comunicarii interpersonale, sunt n proximitate fizica fiecare cu fiecare si exista multe canale de comunicare senzoriala, iar feed-back-ul este imediat atunci cand intre indivizi se comunica. Comunicarea n dezvoltare presupune un grup mic de cel putin trei persoane dar nu mai mult de 15, care trebuie sa aiba un scop comun. Apare aici si conceptul de "sinergia grupurilor" adica interconexiunile vazute sau nevazute dintre indivizii respectivi. Se vorbeste n cadrul comunicarii interpersonale si despre identificarea cu celalalt si luarea deciziilor. Este recunoscuta sintagma "nu fiecare vrea sa fie lider"- de fapt, fiecare vrea sa fie lider dar este mai puternica teama de a avea succes. Grupurile de indivizi ofera totdeauna oportunitatea de a avea noi prieteni. Exista mai multe categorii de grupuri: -grupuri de lucru -grupuri de gndire-grup think -grupuri mediate-pe internet, pe chat, la o TV, etc. Decizia ntr-un grup este de mai multe tipuri:

 Autocratica Democratica Laissez faire Abda cratiae In fiecare grup de indivizi exista anumite roluri: 1. Roluri de grup -initiator contribuitor -cautator de opinii -elaborator si coordonator de programe -evaluator critic -energizatorul -tehnicianul procedual -inregistratorul 2. Roluri sociale: -incurajatorul -armonizatorul -observatorul 3. Roluri individuale: -agresorul -dominatorul Mihai Dinu, n lucrarea sa "Comunicarea" vorbeste despre religie ca fiind un fapt de comunicare: "Nu crede n Dumnezeu, ci crede n posibilitatea de a comunica cu el". Noica este de parere ca n acest tip de cunoastere sunt evidente limitele inerente ale expresiei verbale. Georgeta Cicioiu

CONVERSATIA - CALEA SPRE SUCCES

1. BRAINSTORMING 2. GROUTHINK 3. BRAINWASHING 4. 7 CHALLENGES OF IP 5. MANAGEMENTUL CONFLICTULUI Cursul "Comunicare interpersonala" ncepe cu brainstorming. Rezultatul acestui scurt test este: Heasca/ finesse - frumos - naturalete primavera

Comunicarea interpersonala reprezinta influentarea noastra de catre ceilalti si deasemenea felul n care i influentam noi pe ceilalti. Cei mai de succes oameni sunt cei care sunt conversationisti de succes. Comunicarea de grup (gndirea de grup) poate reprezenta o teorie negativa. (Ex : Invadarea Irak-ului). Brainwashing : toata viata noastra poate fi o spalatorie de creiere daca nu ncercam sa comunicam, nsa imaginatia este mai usor de manipulat. "The 7 challenges" este o carte despre comunicarea interpersonala si despre modul de "a comunica mai comunicativ". Cele 7 provocari sunt : 1. A asculta mai atent si cu mai multa receptivitate. 2. A explica intentia conversationala si a invita consimtamnt. 3. A te exprima pe tine nsuti mai clar si mai complet. 4. A traduce plngerile si criticismul n cereri transformative. 5. A pune ntrebari cu raspuns deschis si mai creativ. 6. A exprima mai multa apreciere si ncntare. 7. A adopta perspectiva nvatarii. Un lucru important este : sa vezi fiecare conversatie ca pe o oportunitate de a te perfectiona. Cnd ncepe un conflict este foarte important sa iei seama de unele reguli : sa te calmezi; sa respiri ncet si adnc; sa te gndesti la ceva placut; sa te concentrezi asupra unor scopuri pozitive etc. De asemenea esentiale sunt ntrebarile radicale pentru timpuri critice : Ce mi se ntmpla ? Ce urmeaza sa se ntmple cu mine ? Care este sursa nelinistei ? Ce doresc cu adevarat ? Cu ce am contribuit eu la viata ? Etc. Pentru a obtine atentia partenerului, acorda-i atentie, asculta si da o reformulare a ceea ce ai ascultat. A face cunoscut (THE ACKNOWLEDGE) gndurile si sentimentele celeilalte persoane nu nseamna ca le aprobi. De retinut : "Sa asculti din trecut cu instrumentele prezentului. " Ana-Maria Dragomir

"ECOLOGIE " CU LITERE DE AUR SAU TOT DESPRE BANI E VORBA ? TACEREA E DE VNZARE
Ce sa ntelegi atunci din "Tacerea e de aur" ? Vorbele ar valora ceva ctiva argintiti acolo, da' TACEREA ti aduce monedele mai stralucitoare - aurul. Astazi auru'privit mai pragmatic nseamna bani, si la aproape 20 de ani constatat ca astia chiar fac Pamntul sa se nvrta. Da, da' Pamntul se poate nvrti pentru nca vreo cinci miliarde de ani, fara ca vreunei constiinte umane sa-i pese. Ne uitam la unul dintre videoclipurile lui Michael Jackson si ne dam seama de ce : astia ne taie padurile, fratilor ! ASTIA nu prea merita bagati n seama pentru ca ei si vad n continuare de treaba lor, ceilalti conteaza. Unii si spun ecologisti si avertizeaza, scriind carti, mai nfiinteaza un partid, tot plednd pentru ocrotirea naturii sub omul modern. Si mai exista partea care poate lucreaza pentru primii si sustine pe undeva partida secunda. n orice caz, multi sunt pro natura si n-ar dori ca la un moment dat s-o poata surprinde doar la gradina

botanica sau zoologica. Acuma problema e ca oamenii astia sunt de acord si cu politica "maleficilor"pentru ca le aduce confort, specific ce-i drept, standardelor de viata contemporane. Si mai important e ca amatorii de confort sunt platiti cu arginti care le cumpara, sa zicem, indiferenta. Arginti, nu galbeni, indiferenta, nu tacerea-mare adevar. Sub presiunea argintilor, indiferenta si mareste volumul cuprinznd alte si alte unghiuri de abordare ale cotidianului. Activi ramn ecologistii. Activi, caci eficienti ramn galbenii. Dincolo de aste raporturi artificiale, natura n-are tupeu, omul din plin, iar echilibrul trebuie cautat n tacere. Petre Vlad

COMUNICAREA N GRUPURI
Coeziunea de grup depinde de comunicare si de dependente reciproce : interactiune si sentimentalism dintre indivizi. n cazul n care atasamentul emotional este puternic (familie) dorinta inhiba comunicarea; daca este scazut comunicarea este ncurajata. Frecventa intercomunicarii ntre membrii unui grup este luata n general ca indicator al coeziunii de grup si include identitati distincte. Trebuie avuta n vedere si marimea grupului, ntruct exista o tensiune ntre cresterea marimii grupului si cresterea coeziunii si identitatii, rezultate direct din dificultatea comunicarii ntre foarte multe persoane. Grupurile tind sa genereze nu numai norme si relatii de putere ci si sisteme de prestigiu. Cnd ntr-un grup sunt diferente recunoscute privind statutul si stima de care se bucura membrii grupului, apare un sistem de "linii de influenta", care actioneaza n sensul controlarii si directionarii activitatilor, chiar daca nu sunt institutionalizate. n ceea ce priveste organizatiile formale, s-a convenit ca prototipul nu corespunde niciodata perfect procesului real de comunicare. Efectul de "radio sant" actioneaza rapid, diferentiaza si selecteaza informatia astfel nct actiunea sa nu contravina Confidentialitatii. Transmiterea informatiilor se realizeaza n general pe linie verticala - subalternii nu obisnuiesc sa comunice informatia sefilor. Laura Mateescu

COMUNICAREA TRANSCULTURALA
Exista presupozitia conform careia diversele culturi reprezinta perspective diferite si imuabile asupra lumii. Aceasta afirmatie este exagerata. Mai nti, n pofida tuturor discutiilor cu privire la deosebirile de perspective, mpartasim mai multe n comun chiar si cu cei de care ne despart culturi diferite. Perpectivele asupra lumii nu sunt ermetice si altii pot avea acces la ele, si noi putem sa iesim din interiorul lor. Disputele ireconciliabile ntre culturi si segmentul societatii apar uneori pentru ca exista deosebiri de valoare, n mod similar nsa disputele de nerezolvat se produc si atunci cnd valorile coincid. Putem - si adeseori ajungem - sa vedem lucrurile asa cum le vad si ceilalti; nu numai din propria noastra cultura, ci si cei din culturi radical diferite. Tucidide aduce la viata zbuciumul razboaielor ateniene; Ruth Benedict ne face sa vedem "utilitatea canibalismului"; Fanckner ne arata cum stau lucrurile pentru un adult cu minte de copil. Posibilitatea comunicarii ntre culturi este probabil inseparabila de primul argument : de la bun nceput, o cultura diferita ne ofera si puncte comune, puncte de contact, iar acestea ne permit sa ne miscam dinspre una spre cealalta.

Desigur, unii oameni si unele culturi sunt mai usor de nteles dect altele. Alteori, la limita, putem ramne ntr-o bezna totala. Dar de cele mai multe ori aceste bariere pot fi depasite ntro natura mai mare sau mai mica. Putem vedea lumea asa cum o vad si ceilalti. Gabriela Tutuianu

FRICA DE COMUNICARE
Traim n secolul vitezei. Asta nseamna ca fiecare dintre noi suntem ntr-o lupta continua cu secundele. n acest vrtej simtim din ce n ce mai pregnant nevoia de a comunica si totodata frica de a interactiona cu ceilalti. n urma unui sondaj realizat n Statele Unite ale Americii, frica de comunicare este una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta populatia. Dar vindecarea poate veni mai repede dect ne gndim dupa spusele unui anunt de pe internet care garanteaza ca n 24 de ore ne scapa de acesta fobie. Binenteles asta nu e gratis ci pentru "doar" 987$. Desi nu pun la ndoiala existenta problemei, cred ca aceasta este mult mai profund nradacinata n mintea noastra ca si urmare nu poate fi vindecata asa usor. Mai degraba ar trebui sa nvatam nca de mici cum ?, unde ?, cu cine ? comunicam. Ar trebui sa fim mult mai atenti la acest aspect, sa nu ignoram importanta si necesitatea interactiunii cu cei din jurul nostru ct mai benefic. Asta nseamna timp si cred, mai putini bani ! Alina Penica

MINUTA 24.04.2004
Comunicarea interpersonala este una dintre cele mai complexe si mai importante modele de comunicare. Ca toate celelalte tipuri de comunicari, comunicarea interpersonala se divide n 4, din ea nascndu-se 4 caracteristici fundamentale : 1. comunicarea este inevitabila (engl. "inescapable") 2. comunicarea este ireversibila (engl. "irreversible") 3. comunicarea este complicata (engl. "complicated") 4. comunicarea este contextuala (engl. "contextual") La rndul sau, contextual este clasificat astfel : context psihologic, context cultural, context relational, context situational. Putem spune ca aceasta comunicare interpersonala are mai multe personalitati, fiecare fiind reprezentata de catre un individ : 1. directorul; 2. suporterul; 3. gnditorul; 4. animatorul. Studiind cu atentie comunicarea ntre persoane, Kare Anderson a elaborat o serie de citate reprezentative pentru persoanele interesate sa comunice : "exista sase cai de a ne ntelege mai bine" "a observa ceea ce te leaga"

"a detecta minciuna" "sa fii clar n comunicare!" Asadar, procesul comunicarii este unul foarte complex si este strns legat de persoanele ntre care exista o comunicare adevarata.

POESTON
Fericire, ntelegere, dolari, femeie, frica, pace, sentimentecuvinte si iar cuvinte. Ce simte fiecare dintre noi atunci cnd ne gndim la aceste cuvinte ? Oare cnd spunem fericire ne gndim cu totii la acelasi lucru ? Exista oare o fericire comuna, universala la care sa visam ? Cred ca nu. De ce? Poate tocmai de aceea se naste aceasta problema, pentru ca nu exista fericire comuna sau un sens comun al acestui cuvnt pentru toata lumea. Fiecare cauta un raspuns la aceasta ntrebare n sine, n minte, n suflet. Fiecare dintre noi ncearca sa defineasca aceste elemente care patrund n lumea noastra, n propriul nostru univers. Poate atunci cnd o sa ntelegem aceste lucruri, cnd o sa reusim sa ni le definim, universalitatea va fi mai usor de atins. Isabela Pica

LIMBAJUL FACTOR AL EVOLUTIEI UMANE

Pentru dezvoltarea relatiilor umane, comunicarea este cel mai important factor. Limbajul este cea mai simpla si cea mai utila modalitate de comunicare. Din descoperirile cercetatorilor, reiese ca limbajul a aparut n urma cu 35 000, 40 000 de ani, la oameni care se aseamana din punct de vedere fizic, adica la oamenii de cro-magnon. Acestia sculptau reprezentari elaborate ale animalelor si fiintelor umane n os, piatra sau alte materiale. Au lasat picturi frumoase pe peretii din zonele n care au trait, picturile lor fiind considerate adevarate capodopere de compozitie si culoare. Multe dintre acestea au fost descoperite n Spania si n sudul Frantei. Picturile oamenilor de cro-magnon au fost primele ncercari de a stoca informatii. Apoi, oamenii de cro-magnon au creat vorbirea, prin care au putut concretiza, planifica si conceptuali/ arca. Aparitia limbajului i-a ajutat sa se apere mai bine si sa exploreze regiunile din jur. Prin limbaj, ei au putut transmite generatiilor viitoare modalitati de conservare a hranei, de ncalzire, prin care existenta umana devenea din ce n ce mai sigura si mai stabila. Pe masura ce oamenii s-au raspndit si n alte regiuni, unde au avut de nfruntat si de rezolvat noi probleme, modalitatile de vorbire s-au diversificat. Odata cu trecerea timpului, limbile mai vechi au fost modificate. Cu toate acestea, lingvistii au identificat un numar de cuvinte n vocabulare a cincizeci de limbaje preistorice, cuvinte ce pot fi gasite si n limbile moderne. Aceste cuvinte puteau fi gasite si n urma cu 5 000 de ani, ntr-o "sursa comuna", proto-indoeuropeana. Acesta sursa comuna a condus la limba creata initial de oamenii de cro-magnon. Astfel, dezvoltarea limbajului a facut posibil progresul oamenilor. Limbajul, ca forma a comportamentului uman a avut consecinte profunde asupra indivizilor si societatii, fiind un important factor pentru evolutia umana. Iuliana Iriminescu

AVEM PERSONALITATE ?
Daca ne-am ntrebat vreodata: "ce nseamna sa ai personalitate ?" raspunsul l putem regasi n formularea ideii acestui termen. Fiind o creatie continua care trebuie ntotdeauna sa se apere si tinde sa se depaseasca, personalitatea este sediul unui conflict permanent ce are printre caracteristicile sale esentiale : efortul inteligentei contra compresiunilor de orice fel, asupra carora triumfa n fiecare clipa. Filosofic vorbind, personalitatea reprezinta, ntr-o oarecare masura, individualitatea umana care se opune topirii n colectiv, mai bine spus, este ceva care nu poare fi definit, e o forta stranie ce-si exercita puterea asupra sufletelor omenesti. Tudor Vianu este cel care face o asemanare ntre constiinta individualitatii si arta, si afirma : "obiect al nazuintelor plasmuitoare personalitatea este propriul ei artist, mesterul care se ntocmeste dupa analogia artei". Pentru multi dintre noi, a avea personalitate nseamna a avea valoare morala si artistica, reprezinta lucrul ce ne diferentiaza unul de celalalt, trasatura proprie si intelectuala care are o contributie valoroasa ntr-un domeniu de activitate, deziderat pe care multi si propun sa-l ajunga si putini l ajung ntr-adevar. Pentru a ajunge sa dobndim cea mai nalta sinteza sufleteasca, adica sa avem personalitate, trebuie sa stim sa utilizam cel mai puternic drog folosit de umanitate : "CUVNTUL" si cum spunea Voltaire: "Cuvintele sunt pentru gndire ceea ce este aurul pentru diamant. E necesar acestuia spre a fi montat, dar pentru aceasta e nevoie de putin aur. " Ana-Maria Dragomir

COMUNICAREA ANIMALA
Comunicarea este procesul de transmitere a informatiei, a unui mesaj ntre emitator si receptor; este un mecanism n dezvoltarea relatiilor interumane. A comunica nseamna a porni de la aceleasi nevoi, hrana, reproducere. Mai nti omul a comunicat prin semne, apoi prin articularea cuvintelor, a avansat la scris, urmnd tiparul. Comunicarea a existat si n lumea animala, astfel ca aceasta functie este o proprietate a materiei vii manifestate genetic. S-au descoperit astfel : - comunicarea vizuala (realizata prin semne complexe, vizuale); - comunicarea acustica (realizata prin sunete); - comunicarea chimica, considerata cea mai raspndita (realizata prin degajarea unei anumite substante care l protejeaza sau l ajuta sa se dezvolte). Acest tip de limbaj este limbajul asa zis non-verbal caracterizat prin expresii, gesturi, vizeaza conservarea speciei, existenta hranei. Mesajele lumii animalice sunt sonore, gestuale, chimice, tactile, cromatice, luminoase, electrice. Comunicarea animala include si comunicarea cu omul. Acesta a comunicat diferit cu speciile agreate de el, realizndu-se n doua situatii : utilitara si afectiva. Ea se realizeaza prin gesturi, sunete sau limbaj, gesturile fiind de ncurajare, chemare, respingere, amenintare, recompensa, avertisment. Prin comunicare nteleg astfel acel mod de a ne exprima ct mai usor si ct mai bine att cu oamenii ct si cu animalele.

Andreea Dumitra

FERICITI SI CORUPTI SAU INTRAREA ROMNIEI N NATO

Romnia a intrat n NATO. Dupa cinci ani de pregatiri care au urmat momentului dezamagitor de la Madrid, oficialii NATO - si, n special, americanii - au decis ca Romnia este, de data aceasta, pregatita sa fie invitata sa adere la alianta nord-atlantica. Imediat dupa anuntul facut de secretarul general al NATO, lordul George Robertson, romnii s-au grabit sa se pregateasca pentru vizita presedintelui american la Bucuresti. Bush a avut parte, la Bucuresti, de o primire pe care la fel de proaspetii membri NATO din tarile balcanice nu au fost tot att de dispusi sa i-o acorde. Ca a venit prea devreme, n opinia unora, sau prea trziu, n a altora, cert este ca joi 21 noiembrie, Romnia a fost invitata, n rnd cu Estonia, Bulgaria, Letonia, Lituania, Slovacia si Slovenia, sa adere la Tratatul Atlanticului de Nord. Romnia a intrat, astfel, n Europa, adoptnd un detur geografic complicat si oarecum paradoxal, prin America. Am intrat astfel n ceea ce deja a nceput sa se numeasca, mai cu seama n referintele strategice ale partidului de guvernamnt, epoca "post-Praga". Pentru Partidul SocialDemocrat, care s-a grabit, de altfel, generos", sa nu si aroge, macar la nivelul retoricii abordate saptamna trecuta, rolul exclusiv n succesul obtinut de Romnia, nceputul epocii post-Praga pune multe semne de ntrebare. Una dintre consecintele importante ale admiterii n alianta va fi aceea ca, indiferent de partidul care va urma la guvernare n viitor, teoretic, liniile fundamentale de politica interna si internationala vor fi garantate de apartenenta la NATO. Ceea ce nu nseamna, pe de alta parte, ca reformele economice si clarificarile de ordin politic nu mai sunt acum dect o chestiune de timp si nu de vointa politica. Desi angajata, inclusiv de PSD, prin acceptarea invitatiei de a deveni membru cu drepturi depline al NATO, vointa politica de la duce a bun sfrsit reformele deja demarate ramne un fapt ce trebuie, n permanenta, dovedit. Adrian Nastase s-a vazut constrns sa recunoasca, n luarile sale de pozitie, ca nu este unicul artizan al intrarii Romniei n NATO. n seara zilei de 21 noiembrie, premierul a aparut, dupa presedintele Ion Iliescu, ntr-o interventie difuzata de postul national de televiziune si a spus, pe un ton cumpanit si atent, cte ceva despre rolul guvernarilor anterioare n constructia dispozitivului economic, politic si militar la standardele cerute de tarile Tratatului. Altruismul si spiritul autocritic al primului ministru nu au mers nsa excesiv de departe. Eforturile de obiectivare facute, mai mult de ochii presei, de seful PSD nu au avut o existenta foarte lunga. Pentru vizita presedintelui american si pentru organizarea marelui miting din Piata Revolutiei, sefii filialelor judetene si din Bucuresti ale partidului au mobilizat, pe baza de tabel de participare si de ecusoane, deplasarea disciplinata a oamenilor muncii" veniti sa se bucure de intrarea n NATO. Se pare ca la originea organizarii acestor amanunte s-a aflat Octav Cozmnca, un specialist cu state extrem de vechi (mult ante- Praga, ca sa spunem asa...) n mobilizarea "maselor". Presedintele Iliescu, pe de alta parte, este autorul unor angajamente mult mai drastice din partea Romniei - facute pe 21 si pe 23 noiembrie, n discursurile rostite la Palatul Cotroceni, cu ocazia decorarii presedintelui Bush, si n Piata Revolutiei - ntr-una din problemele considerate extrem de nevralgice pentru societatea romneasca si anume coruptia. El a declarat, la Cotroceni, ca l-am asigurat pe domnul presedinte Bush de vointa noastra ferma de a ataca frontal fenomenul coruptiei, prin toate mijloacele constitutionale si legale". Presedintele raspundea astfel referirilor extrem de explicite pe care Bush le facuse deja cu

privire la acest capitol. Presedintele Iliescu are, de altfel, de ceva vreme, o atitudine oarecum critica la adresa premierului Nastase. Ultimul motiv de schimb de replici n presa l-a constituit chiar noul organism de lupta mpotriva coruptiei, Parchetul National Anticoruptie (PNA), despre care presedintele a afirmat ca ar fi supus unor presiuni de ordin politic. Premierul Nastase s-a grabit sa contrazica afirmatiile presedintelui, dornic sa nu dea amploare unei discutii legate de coruptie tocmai n preziua vizitei presedintelui Bush. Cu toate acestea, coruptia se afla, fara ndoiala, n centrul problemelor pe care Romnia trebuie sa le rezolve, cu att mai mult cu ct va deveni membra cu drepturi depline a NATO. Oficialii nord-atlantici nu doresc ca, pe lnga exportul de stabilitate geopolitica" pe care Romnia l va face de acum nainte, tarile membre sa traga si consecintele unui export de coruptie" si instabilitate institutionala. Strategia post-Praga a partidului la putere ar trebui sa se orienteze cu precadere catre combaterea acestui fenomen si mai putin asupra modalitatilor de demarare a alegerilor anticipate. Loreley Dinu

MAREA CONVERSATIE SI MARILE IDEI

Marea conversatie se refera, n general, la seria de mari carti ale omenirii care au aparut dupa 1952. Marea conversatie, asa cum s-a produs, este totusi partiala, ca orice lucru mare. Tehnica acestei conversatii i cuprinde pe marii autori ai lumii care formeaza o organizatie constienta specifica. Acestia s-au unit, au format o echipa timp de 2000 de ani, discutnd ntotdeauna n acelasi fel. Numai acum, n secolul XX s-a "spart" conversatia, nu s-a mai pastrat n aceeasi forma, dupa aparitia hypertextului si a computerului. S-au creat alte lucruri n epoca contemporana, nsa si acestea importante si adevarate. 3 lucruri sunt importante n marea conversatie: 1. Cei mai mari autori; 2. Cele mai mari carti; 3. Cele mai mari idei. Prin intermediul marii conversatii poti sa vezi ct de simbolica este ideea. n operele fiecarui autor filosof - si nu numai - se spune exact ce idei se gasesc si cte sunt ele. De exemplu, unii autori au 30 de idei, altii au 10. Un singur autor are 102 idei - TOMA DIN AQUINO. GOETHE are 50 de idei n operele sale. Toti autorii au facut un indice n aceasta mare conversatie: "autor catre autor" (fiecare se afla n conversatie cu celalalt). Pe baza acestui indice ei au constatat, prin computerizarea marilor idei, ca singurul autor care nu conversa cu nimeni din sistem era HOMER. Acest lucru se ntmpla deoarece, fiind primul n marea conversatie nu avea cu cine sa converseze. Locul lui va fi luat la un moment dat de DANTE. n cazul lui ARISTOFAN, marea conversatie este mai populara. n ceea ce-l priveste pe VOLTAIRE, acesta era n conversatie cu Biblia. HUTCKINSON gaseste marea conversatie ca o modelare, ca o structurare, ca un criteriu de ntelegere si de abordare mpreuna a marilor autori care, daca nu sunt asiatici sau bizantini, sunt occidentali. Ei exceleaza, se ntlnesc pe tarmul" acestor idei pe care le mpartasesc. Ideile s-au aglomerat precum cercetarea, nefiind vorba aici numai de istorie, de conversatie de

salon, ci de o comunicare la care contribuie cei mai mari autori. Ei abordeaza, eventual, idei comune, care se inspira de la predecesori. Deci, marea conversatie este un concept de istorie a ideilor prin care marii autori (literati, filosofi, oameni de stiinta etc.) se ntlnesc si discuta marile idei. Ea este, de fapt, un dat, o deductie prin care noi abordam cele mai mari idei ale celor mai mari oameni. Ideea de baza referitoare la exprimarea intentiei si captarea atentiei este ca poti sa faci ca partenerul tau sa coopereze la conversatie, cnd i spui despre ce vrei sa vorbiti. Este vorba de a-l atrage si de a-l face sa nteleaga ce vrei sa spui. Sunt 4 cai de a-ti anunta intentiile cnd ncepi o conversatie: 1. Da-i partenerului o sansa sa consimta sau sa decline oferta unei conversatii specifice; 2. l poti face pe partenerul tau de conversatie sa asculte daca i dai o descriere generala a ceea ce vrei sa i spui, sa-i comunici scopul pentru care i declari acea intentie; 3. Pregateste-ti partenerul de discutie asupra a ceea ce urmeaza sa fie; 4. Anuntnd partenerul despre subiect, i dai de nteles ce rol are el nsusi n discutie - daca este un cunoscator al subiectului sau un participant n conversatie. Asadar marea conversatie poate fi definita ca marele ocean sau marele canion. Este vorba, aici, despre un concept care acopera posibilitatile infinite de realizare a marilor idei. Georgeta Cicioiu

PSIHOLOGIA DE GRUP. NATURA SI EFECTE

Gandim, memoram, actionam, simtim cu totul altfel atunci cand ne aflam n prezenta altor persoane si cu atat mai mult cand intram n interactiune cu ele, decat atunci cand suntem n "singuratate". Aceasta deoarece interactiunea genereaza trairi si stari psihice asemanatoare la toti membrii grupului, trairi si stari care conduc, functioneaza dupa alte legi decat cele personale. Dezbaterile furtunoase dintr-un grup, cu argumente pro si contra se soldeaza cu aparitia unor opinii si atitudini colective; interactiunea membrilor grupului n vederea realizarii unor scopuri naste norme comportamentale acceptate. Incercarea de solutionare sau chiar solutionarea unor probleme dificile din viata grupului creaza stari de entuziasm, consens, solidarizare a membrilor pe cand nerezolvarea lor, stari de furie colectiva, dezbinare, desolidarizare, subgrupare. Un prim efect, poate cel mai banal, il reprezinta schimbarea montajelor psihoindividuale ale oamenilor. Sa presupunem ca avem o adunare foarte importanta. n preziua ei ne gndim cum sa actionam, ce sa facem, ce sa spunem, luam hotararea de a "ataca" pe cineva. Cu acest "montaj" psihologic ne ducem la adunarea respectiva. Este nsa suficient sa vedem persoana respectiva, sa aflam cateva informatii de la un coleg, sa-i ascultam pe altii, aducandu-i elogii, pentru ca tot "montajul" nostru sa se naruie si fie ca nu mai luam cuvntul, fie ca spunem exact opusul celor gndite acasa. Un alt efect al intrarii n functiune a psihologiei de grup l constituie aparitia unor comportamente ce sunt acceptate si insusite de grup. S-a constatat experimental ca n momentul n care membrii unui grup se confrunta cu o problema, raspunsul colectiv difera de cele individuale. Astfel subiectii au fost introdusi ntr-o camera ntunecoasa n care s-a proiectat pe un perete un punct luminos nemiscat, cerndu-li-se sa precizeze n ce directie se misca punctul si cat anume. Cnd subiectii au fost introdusi unul dupa altul, raspunsurile au fost variate. Cand au fost introdusi toti deodata si rugati sa raspunda unul dupa altul, raspunsurile au fost asemanatoare si centrate n jurul celui dat de primul subiect.

Ultimul efect este cel mai important dintre toate: psihologia de grup poate chiar sa deformeze reflectarea realitatii, ducand la aparitia unor iluzii. Data fiind importanta atat de mare a psihologiei colective, prin efectele pozitive sau negative pe care le are, cunoasterea si utilizarea ei adecvata devine absolut necesara. Ea poate fi ca un cutit cu doua taisuri: fie o adevarata "mina de aur", fie o "dinamita distrugatoare". Un eveniment aparut pe neasteptate n existenta grupului creste sau scade moralul acestuia, suscita la stari de satisfactie sau insatisfactie colectiva, impinge spre actiune colectiva. Alice Dragomir

LIMBAJ VS. GEST

Auzim din ce n mai frecvent ca principala problema a omenirii este comunicarea, ca nu comunicam eficient. Din nevoia necontenita de a comunica, oamenii au inceput sa invete cat mai multe limbi straine, au infiintat nenumarate cluburi si organizatii, etc. Cu toate acestea, trei din cinci oameni intrebati "Ce inteleg prin comunicare", raspund: "schimbul verbal de idei". Ei bine, noi nu comunicam doar prin intermediul cuvintelor ci si prin gesturi, mimica sau tot ce inseamna comunicare nonverbala. Intrebarea care se impune este "Oare comunicarea verbala este mai importanta sau mai eficienta decat cea nonverbala?" Astfel, lingvistul francez J. Vendreyes considera gresita parerea ca gesturile sunt subordonate limbajului sonor. Iar G. M. Zillio sesizeaza si un avantaj al limbajului gesturilor precizand ca n vreme ce aparatul fonator nu poate produce mai multe gesturi emise simultan. n ceea ce-l priveste pe Paul Ekman, el intrevede posibilitatea si chiar necesitatea realizarii unui limbaj gestual universal. De multe ori, gesturile care sunt mult mai greu de controlat decat cuvintele, ne tradeaza gndurile sau senzatiile care ne incearca la un moment dat. Insa, foarte putini oameni tin cont de gestica interlocutorilor sai. Aud destul de des sintagma "as vrea sa intru n mintea lui". Ei bine, analizand sau cel putin fiind atenti la gesturile celuilalt intelegi o parte din ce e n mintea acestuia. De curand, am gasit un articol ntr-o revista care analiza gesturile unor cupluri celebre incercand astfel sa detecteze eventuale probleme de cuplu existente dar nedeclarate. n timp, n urma analizei previziunile s-au dovedit a fi adevarate. Asadar, pentru noi, oamenii, comunicarea este esentiala iar gesturile sunt parte componenta a acestuia, ele "spunand" mai mult decat vrem noi sa "auzim". Alina Penica

VIATA CA TEATRU
"Viata ca teatru"- iata o idee dezvoltata de Eminescu cu secole n urma si care e inca atat de actuala. Traim pe o scena imensa, inconjurati de actori, mai mult sau mai putin profesionisti. Toti purtam masti realizate cu menirea de a ne ascunde adevaratul "EU" de cei din jurul nostru. De ce? Pentru ca atunci cand suntem descoperiti, cand ii lasam pe ceilalti sa patrunda n universul nostru, n intimitatea personalitatii noastre suntem vulnerabili, dezbracati de orice scut si asezati ntr-o lumina cruda, critica.

Si totusi, oricat de mult am incerca sa ne ascundem, la un moment dat apare n viata fiecaruia o persoana care ne determina sa dam jos masca dupa masca si sa ne dezvaluim pe noi insine, dornici de a fi intelesi, de a ne exprima neingradit, de a fi liberi. Vom da atunci frau liber sentimentelor, pornirilor refulate atata vreme si vom lasa persoana respectiva sa ne priveasca, sa se bucure de noi Speram sa nu fim dezamagiti, asta ar fi dramatic, ne-ar condamna forever la singuratate. Mihaela Sandu

O PROBLEMA DE COMUNICARE
Comunicarea este unul din lait-motivele ultimilor ani. Pe de-o parte, companiile solicita n toate anunturile date abilitati de comunicare si cel putin una sau chiar doua limbi straine. De partea cealalta, angajatii/candidatii ncearca sa-si amplifice aceste abilitati... Si pentru unii, si pentru altii, drumul de la dorinta la realitate este, din pacate, destul de mare. Comuncarea ntre un angajat si un angajator ncepe de la publicarea anuntului de angajare. Citind cu atentie acest anunt ti poti face o idee foarte clara despre potentialul angajatorului respectiv. Un anunt de angajare ideal ar trebui sa cuprinda, printre altele: Denumirea si fisa postului, exprimate n termeni usor de nteles Denumirea organizatiei, industria din care face parte, localizarea postului Date complete despre procesul de selectie (perioada maxima de trimitere a candidaturilor, actele care trebuie trimise, perioada de sustinere a interviurilor). Ce nu trebuie sa cuprinda un anunt de angajare: Orice tip de discriminare n functie de sex, orientare sexuala, vrsta, nationalitate, rasa, etnie, optiune politica, origine sociala, handicap etc. Cereri adresate candidatilor de a furniza informatii care contravin legislatiei n vigoare Raspunsul candidatului la anunt este replica de comunicare a acestuia: transmiterea CV-ului si a scrisorii de intentie. Modul de redactare a acestora denota gradul de interes, pregatirea, abilitatile si limitele candidatului. Orice manager de resurse umane va va spune ca pentru un anunt (chiar si redactat perfect) numarul de candidaturi irelevante ajunge la mai bine de jumatate (ma refer aici la anunturi pentru pozitii executive sau de middle management, pentru pozitiile de upper management si top management procentul scaznd proportional). Ceea ce reprezinta un procent foarte mare si denota o imaturitate ridicata a candidatilor. Si daca luam n considerare sursele de informare aflate la dispozitia lor, lucrul este de-a dreptul descurajator. O scrisoare de intentie trebuie sa fie din partea lui Ionescu catre firma s.c. Firma 1 s.r.l. Daca aceeasi scrisoare este trimisa si de Popescu firmei S.C. Firma 2 s.r.l. sansele ca Popescu sa fie chemat la interviu sunt foarte mici. Urmatoarea ipostaza de comunicare ntre angajat si angajator este interviul. La un interviu se comunica mult mai multe informatii dect dialogul propriu-zis ntre intervievator si candidat. Astfel, comportamentul persoanelor care sustin interviul, modul n care sunteti primit si tratat n timpul interviului de selectie pot fi elemente determinante n imaginea transmisa de firma. Sunteti lasati sa asteptati chiar ore n sir pentru ca toti candidatii au fost programati la aceeasi ora sau la ore mult prea apropiate; Sunteti asezat pe un scaun incomod, n timp ce intervievatorul sta ntr-un fotoliu; Sunteti asezat n fata unei mese care simbolizeaza bariera dintre candidat si selectioner; Sunteti tratat cu aroganta sau ngaduinta superioara; Nu sunteti lasat sa vorbiti sau sa puneti ntrebari;

 Nu vi se dau detalii despre firma, conditiile de lucru sau avantajele de orice tip ale postului (n special nivelul de salarizare); Persoana care va intervieveaza da semne ca nu a citit CV-ul si scrisoarea de intentie sau pune ntrebari care o descalifica din punct de vedere profesional (de exemplu, la un interviu, sa spunem, pentru un post de programator, cel care va intervieveaza se pricepe vag sau chiar deloc la limbajul de programare respectiv); Nu vi se comunica la sfrsitul interviului, data exacta si felul n care vi se va anunta rezultatul, si nu vi se specifica confidentialitatea cu care organizatia va trata aceasta activitate, Nu vi se anunta rezultatul negativ al interviului niciodata, puteti trage concluzia ca compania la al carei post ati candidat, nu are nici un fel de profesionalism n managementul personalului. Chiar daca o astfel de firma va selecteaza si va ofera un loc de munca, fugiti. Mai devreme sau mai trziu veti ajunge sa regretati amarnic daca acceptati. De partea cealalta, tinuta, atitudinea, discursul, materialele suplimentare (solicitate sau nu) pe care le poseda candidatul si modul n care le prezinta (mape de prezentare, lucrari anterioare, diplome etc.) reprezinta tot attea comunicari pe care candidatul le transmite firmei la interviu. Ce trebuie sa faca un candidat la interviu? Pai, trebuie sa stiti ce se vrea de la dumneavoastra. La un interviu, recrutorul doreste sa afle daca acel candidat: Poate sa duca la ndeplinire sarcinile din fisa postului Este suficient de motivat sa ocupe postul Ct de mari sunt sansele de integrare n cultura organizatiei Este cu adevarat cel mai bun dintre candidatii selectati Deci, ceea ce are de facut candidatul este sa ofere un raspuns ct mai clar la aceste ntrebari de baza. De modul n care realizeaza acest lucru depinde reusita interviului. Cele doua etape preliminare ti permit sa-ti faci o idee completa despre cum comunica acea firma cu angajatii sai. Din pacate, de multe ori dorinta de a lucra ntr-o firma anume sau pur si simplu dorinta de a gasi un serviciu, indiferent unde, i face pe candidati sa accepte fie pozitii neconforme cu pregatirea sau firea lor, fie sa lucreze n firme cu care nu se potrivesc. De aici un grad foarte mare de insatisfactie la locul de munca si o mobilitate extrem de mare a personalului (media de ramnere ntr-o companie este de aprox. 1,5 ani/angajat, foarte mica n raport cu situatia din Uniunea Europeana sau SUA). Iar daca multe companii s-au trezit si au nceput sa apeleze la profesionisti n acest tip comunicare, candidatii mai au ceva de lucru pna la a deprinde macar elementele de baza ale acestei comunicari. Cti dintre dumneavoastra aveti CV-ul completat ntr-o proportie rezonabila (macar peste 70%)? Cti si nsotesc candidaturile de scrisoare de intentie? Munca pe care o prestati reprezinta o marfa. Nu depinde dect de voi cum o ambalati si cum si cui o vindeti. Loreley Dinu

TARGOVISTE DENUMIRE SLAVA SAU LATINA?

Majoritatea romnilor cunosc originea poporului romn: latina. Insa, cum suntem inconjurati de popoare slave, n timpul evoluarii limbii au patruns si cuvinte de origine slava. Prin lucrarea sa "Dacia sanscrita. Originea preistorica a Bucurestilor", G Ionescu-Nica incearca sa stabileasca originea si insemnatatea anumitor termeni care sunt cunoscuti a fi de origine slava.

Prin aducerea la forma originala a cuvantului, cu ajutorul legii fonetice dace a denumirii Dambovita si explicarii fiecarei silabe, termenul inseamna izvorul celei mai mari lumini, al vietii ceresti. Insa prin evolutia limbii s-a ajuns la intelesul "lumina si viata suprema cereasca", iar cu aplicare la om - om luminat si cu viata inteleapta, divina, cu cele mai nobile sentimente si intelepciune, om fara pacat. Denumirea orasului Targoviste este cunoscuta ca tip de toponomie slava. G. Ionescu-Nica ne demonstreaza ca Targoviste este cea mai pura denumire daca. Cele patru cuvinte radicale si anume: taran, go, ovi, sta insemnand cereale, boi, oi si oras; puse impreuna dau taran-go-ovi-sta, adica orasul cerealelor, boilor si oilor, oras cu targ. Prin evolutie, Tarangovista a devenit Tar-go-vi-sta, Tar-go-vi-ste, Tr-go-vi-ste. Cu ajutorul toponimiei geto-dace carpato-dunareana, autorul restabileste limba originala getodaca, indiana si carpatica si constata ca limba vorbita de geto-dacii carpatici dunareni este limba vorbita de taranul romn carpatic de azi, evoluata continuu si normal, timp de sapte mii de ani. Irina Ion

HAI-KU
* Poate exista un termen oare mai bun dat poeziei scrise n engleza dect acela al fascinantului "haiku"? * Este asa numitul "moment haiku" diferit fata de secundele de inspiratie ce au dat nastere altor opere de arta? * Este traditional ca ntr-un haiku sa apara o pauza ntre cele doua fraze! * Dar poeziile haiku dintr-o singura fraza; cum va simtiti cnd le cititi? * Dar acelea n care pauza apare la sfrsitul fiecarui vers? * Credeti ca poeziei haiku i trebuie punctuatie? Daca da, unde si cum? * n timpul citirii acestor "haiku" puteti stabili o legatura ntre imaginile create n fiecare dintre acestea? Exista "stlpi", mpingndu-ti mintea n directii diferite, nainte ca scnteia unirii unor lucruri att de abstracte fata de alte poezii de trei rnduri? * De cte ori ati creat accidental un haiku si ati neglijat sa-l notati? * Va e dor de momentele n care sunteti n abis, cautnd o cale catre realitatea acestei lumi n care poti patrunde pentru a gasi "haiku"? Heasca Catalin

DESPRE IMPOLITETE...
Conceptul de impolitete, este definit ca un atac deliberat la adresa eului individual al interlocutorului, avnd efecte disarmonice n plan social. Exista o lista de posibile strategii ale impolitetii: ignorarea celuilalt, disocierea de celalalt (negarea teritoriului), folosirea unor marci de identitate neadecvate, folosirea unui limbaj obscur sau necunoscut celuilalt, dezinteresul, lipsa de preocupare pentru celalalt, preocuparea de a-l face pe celalalt sa nu se simta bine, inocularea unui sentiment de teama celuilat, sublinierea puterii emitatorului n raport cu receptorul, exprimarea explicita a faptului ca receptorul este ndatorat emitatorului, etc. Gndul de impolitete a unui enunt este determinat de factori precum distanta sociala, se coreleaza cu diferente ntre parteneri sub aspectul Vulnerabilitatii. Cel mai puternic are mai

putine motive sa fie politicos, stiind ca reactia celuilalt nu poate fi de acelasi tip; impolitetea receptorului cu statut inferior ar avea consecinte negative; determinnd un raspuns si mai violent al emitatorului cu statut superior. Relatiile de egalitate sociala si, mai ales, intimitatea sunt legate adesea de o diminuare a manifestarilor politicoase, fara sa se poata sustine ca intimitatea si impolitetea sunt ntr-un raport direct proportional. ntre egali, efectele negative (antipatia) sunt cele care determina impolitetea sau caracteristicile temperamentale ale partenerilor. Georgian Barbu

ASHES TO ASHES AND DUST TO DUS CU PLUTA

Graba strica treaba", mda, spune-i asta unui sprinter. Haina face pe om" - sa nu te auda vreun croitor!... Vorbe ntelepte... Se-aud att la noi ct si la o aruncatura de Boeing peste Atlantic. n legatura cu prima pot sa garantez asta, relativ la haina face pe om", am receptat-o doar pe la romani. Oricum daca vrei zicatori d-alea tridimensional de adnci tre' sa citezi din folclorul chinezesc: de la Confucius pna la orice taran cu centura neagra ai impresia ca fiecare e n stare sa emane cteva silabe care te pun pe gnduri. Singurul exemplu de produs intelectual chinezesc pe care-l am la ndemna n ast moment e unul cules de pe Cartoon Network: virtutea e mai buna dect averea". O spunea acolo nea Confucius. De spus a spus-o el, o spunem si noi acum, ciudat e felul n care a scris-o cu ideograme. Oare daca vom schimba alfabetul iarna nu-i ca vara" deveni-va celebra? Nu cred, da' sigur va arata mai bine caci cuvintele chinezesti it's true, is frumoase. Ne uitam noi la ele ca eminenta de Cro Margo la dreptul femeii de a vota nsa tot le recunoastem minunatia. Sunt pna la urma forma n care baschetbalistii cu ten auriu si comunica graphic preaumanele ineptii (gndurile, daca vrei). Majoritatea nu le cunoastem istoria, dar, cui i pasa?... Asa ar trebui sa fie si cu oamenii. E clar ca noapte buna ca unii-s albi, altii negrii sau galbeni da' dincolo de forma dainuie adevarul ca exprima toti acelasi fond. Acuma, ne crapa obrajii de rusine ca limitam si dirijam comunicarea spre ntretinerea frontierelor sau acceptam ca altfel nu se poate? Io ntreb, fa-o si tu! Macar asa nu parem ignoranti. Hai Real Madrid! Vlad Petru

PRINCIPIUL POLITETII
Considerata drept una dintre universaliile comportamentului comunicativ al indivizilor, politetea este dificil de definit pentru ca standardele si faimele sale concrete de expresie sunt extrem de diversificate temporal, spatial, social si chiar individual. Politetea este nteleasa ca un set de norme sociale-variabil de la o comunitate la alta - din care decurg reguli practice de comportament pentru membrii fiecarei comunitati considerate. Respectarea normelor caracterizeaza comportamentul politicos, nerespectarea acestora este considerata impolitete. Politetea este o forma de manifestare a caracterului rational al activitatii comunicative, activitate orientata spre atingerea anumitor scopuri. Scopurile urmarite de participanti la un schimb verbal sunt, de cele mai multe ori, diferite ntre ele sau chiar divergente, orice individ are trasaturi temperamentale si psihologice specifice. Aceste aspecte determina, n mod

natural, preocuparea constanta a fiecaruia de a gasi cai de acces spre ceilalti, fara a aduce prejudicii propriei persoane. Luchian Mihalcea

COMUNICAREA N CADRUL GRUPULUI ROLURILE N CADRUL GRUPULUI

Problema rolurilor n grup este una extrem de importanta n cercetarile din stiintele sociale, dar si extrem de utila n analiza actuala a echipelor educationale. O alta problema importanta este caracterizata de rolurile ndeplinite de membrii grupului n cadrul conflictului. Goodall Jr. Ne oferea o tipologie a indivizilor n cadru grupului. Tipul "bunului soldat" este cel care se supune politicilor si regulilor organizatiilor, fiind o persoana traditionalista si pasiva n interactiunile din grup. "Altruistul" este cel care dezvolta strategii pentru ceilalti cu costuri si sacrificii personale. "Printul" actioneaza dupa cum dicteaza circumstantele si doreste sa obtina rezultate pozitive; si justifica actiunile n functie de rezultate, aspirnd sa aiba autoritate si putere. "Curteanul" dezvolta comportamente ingratiatoare n prezenta persoanelor cu autoritate si putere, tinznd sa fie autocentrat, dar nu n modul evident al printului. "Subminatorul" este interesat sa detina controlul si sa influenteze rezultatele grupului, fiind un membru mai n vrsta al acestuia, conservator, cu multa informatie si experienta acumulata. "Facilitatorul" este cel care ajuta grupul sa fie deschis si onest, ndeplinind rolul de terapeut, n sensul ca sprijina echipa sa imagineze, sa fantazeze pentru a obtine idei. "Servitorul maselor" defineste o strategie apartinnd politicienilor; sunt persoane care poseda autoritate si putere, dar care sustin ca nu au aceasta pozitie pentru a pune n valoare doleantele celorlalti. "Prietenul" este o persoana care vrea sa te ajute n schimbul unor favoruri n viitor, fiind loial, curtenilor si vesel: nu se stie nsa cnd va cere o favoare n schimb. "Dusmanul prietenos" doreste sa apara ca fiind prieten n timp ce isi mascheaza adevaratele intentii. "Persoana timida", are 2 variante, cea cu adevarat timida si cea care se foloseste de acest aspect ca o strategie. "Narcisistul" reprezinta persoana foarte centrata pe sine, care vede organizatia ca pe o oportunitate de a-si ndeplini scopurile, fiind interesata doar de modul n care grupul o poate recompensa. "Omul echipei". Nu este un tip cu o personalitate anume, el joaca astfel nct sa se dezvaluie plenar calitatile membrilor grupului. "Yes-man/no-man". Sunt strategii folosite de membrii cu o toleranta scazuta fata de ambiguitatea conflictelor sau de anumite opinii care-i contrazic. "Furiosul" este un narcisist autocentrat cu aspiratiile printului si curteanului. Este dezgustat, nerabdator, satul de reguli, caracterizat drept persoana rebela.

TELEVIZIUNEA CA MIJLOC DE COMUNICARE

Televiziunea este un mijloc de comunicare cu cel mai mare impact asupra receptorilor. Televiziunea se caracterizeaza prin dinamism, mobilitate, caracter spontan, colocvial, familiar, asimilnd si nsusindu-si tehnicile folosite n radio, teatru si film, patrunznd n intimitatea caselor noastre, modificnd caractere, atitudini, cu o mare putere de persuasiune

asupra telespectatorilor, care sunt constienti ca vad cu ochii lor" ceea ce, de fapt, vad cu ochii regizorului sau ai gazetarului, cu ochii operatorului sau ai managerului de televiziune. Instalat comod n fotoliul sau, telespectatorul se instaleaza nsa ntr-o periculosa comoditate intelectuala, pentru ca nu mai este supus efortului de a citi o carte, de a medita mai profund asupra sensurilor ei, ci se multumeste cu privirea unor imagini, care se succed cu o viteza uluitoare, satisfacndu-i de fapt foamea de rautati, dar, de fapt, cultivnd superficialitatea si platitudinea, standardizarea gusturilor, adresndu-se, mai ales, simturilor dect ratiunii si spiritului critic. Televiziunea este un spectacol, cu actori reali, cu circumstante reale, fiecare cu punctul lor culminant, deznodamntul lor. Unii cercetatori considera ca televiziunea este un nou tip de arta, arta de masa, deosebita de arta de elita (artele frumoase). Artele de masa se adreseaza unui public numeros, unei multimi considerabile. Desigur, profilul, optiunile, ierarhia de culori, atitudinile publicului difera n functie de apartenenta lui socio-culturala, de preocuparea sa intelectuala, de modul de provenienta, de educatia sa estetica. Valoarea unei opere de arta, a unei manifestari artistice sau se judeca att prin criteriul cantitatii, ct mai ales, prin acela al calitatii. Din pacate, foarte frecvent, televiziunea ofera prea mult divertisment n timp ce emisiunile de cultura, cele care pot forma educatia estetica a publicului, cultura sa, sunt rare si difuzate foarte trziu, cnd si pierd audienta. Directorii de programe ar trebui sa fie constienti de imensa lor responsabilitate morala ridicnd stacheta, promovnd adevarate valori si descurajnd mediocritatile, facilitatile, superficialitatile, prostul gust care, uneori, invadeaza ecranul, si, o data cu el, viata noastra. Cristina Elena Zabava