02 Caiete de Sarcini CB

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor
CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
FAZA : PROIECT TEHNIC +CAIET DE SARCINI
COD PROIECT :
205-03-32/10.2006
VOLUM : 2 CAIET DE SARCINI PE SPECIALITATI
LOT 6
Proiect 2 / Etapa 1
REABILITARE DJ 592 INTRE LOCALITATILE BUZIAS - LUGOJ Km 25+000 - Km 54+200, L = 29,2 Km
Iulie 2 0 0 7
Achizitor : Beneficiar :
MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR CONSILIUL JUDETEAN TIMIS Cod proiect: Denumire proiect: Faza de proiectare: Volum: Titlu volum: Data predarii: Beneficiar / Partener: 205-03-32/10.2006
Reabilitare DJ 592 Judet Timis Buzias Lugoj, km 25+000 km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2
Proiect Tehnic+Caiet de sarcini 2/7 Caiet de sarcini pe specialitati Iulie 2007 CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
L I S TA D E S E M N AT U R I
ROMAIR CONSULTING
Presedinte
Gheorghe BOERU
Director Tehnic
Mircea DEDU
Director Programe
Alina ALEXANDRU
Sef Proiect Componenta Tehnica
Ing. Christian ANTIPA
ELABORATORI DE SPECIALITATE Departamentul Consultanta Tehnica si Proiectare: Drumuri: Ing. Christian Antipa Teh. Daniel Nita Teh. Madalin Bunda Teh. Marius Dumitru Studii si alte documentatii: Studii topografice ing. Ionela Adam
Elaborator :
ROMAIR CONSULTING
Pag.1 / 1
MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
Reabilitare DJ 592 Judet Timis Buzias Lugoj, km 25+000 km 54+200, L=29.20 km
LOT 6 PROIECT 2 - ETAPA I
FAZA: PROIECT TEHNIC+CAIET DE SARCINI
COD PROIECT 205-03-32/10.2006

VOLUM 2
Caiete de sarcini
Iulie 2007
Elaborator :
ROMAIR CONSULTING
Pag. 1 din 1
Cod proiect: Denumire proiect: Faza de proiectare: Volum: Titlu volum: Data predarii: Beneficiar / Partener:
205-03-32/10.2006
Proiect Tehnic+Caiet de sarcini 2/7 Caiete de sarcini pe specialitati Iulie 2007 CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
BORDEROUL VOLUMELOR
Volum 1 Volum 2 Volum 3 Volum 4 Volum 5 Volum 6 Volum 7
Memoriu Tehnic Caiete de Sarcini pe Specialitati Liste de Cantitati Piese Desenate Confidential Detalii de trasare Studiu Topografic Sef Proiect Componenta Tehnica, Ing. Christian Antipa
Elaborator :
ROMAIR CONSULTING
Pag.1 / 1
205-03-32/10.2006
Proiect Tehnic+Caiet de sarcini 2 Caiet de sarcini pe specialitati Iulie 2007 CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
CONTINUTUL VOLUMULUI
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Beton asfaltic Terasamente Fundatii de balat si balast optimal Fundatii de piatra sparta si amestec optimal Strat de baza din anrobate bituminoase si imbracaminti asfaltice cilindrate Dispozitive de scurgere si evacuare a apelor de suprafata Consolidare de terasamente Completare acostamente Straturi de forma Semnalizari rutiere Marcaje rutiere Colmatarea fisurilor Remedierea degradarilor
Elaborator :
ROMAIR CONSULTING
Pag.1 / 1
Achizitor :
MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
Reabilitare DJ 592 Judet Timis Buzias Lugoj, km 25+000 km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini 2 CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Iulie 2007 CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
2. CAIET DE SARCINI - IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA
GENERALITATI
CAP. I. 1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI 1. 3. PREVEDERI GENERALE CAP. II. DESCRIEREA MATERIALELOR 2. 1. AGREGATE 2. 2. FILER 2. 3. LIANTI CAP. III. CONDITII TEHNICE 3. 1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE 3. 2. ELEMENTE GEOMETRICE 3. 3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE 3. 4. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 3. 5. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE GATA EXECUTATE CAP.IV. EXECUTIA LUCRARILOR 4. 1. ACCEPTAREA UTILAJULUI 4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis Buzias Lugoj, km 25+000 km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2
Pag. 1 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
4. 3. FABRICAREA 4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 4. 5. CONTROLUL FABRICATIEI 4. 6. MODUL DE PUNERE IN OPERA 4. 7. LUCRARI PREGATITOARE 4. 8. ASTERNEREA 4. 9. COMPACTAREA 4.10. TRATAREA SUPRAFETEI CAP.V. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII 5. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 5. 2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE 5. 3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR 6. 1. RECEPTIA LA TERMEN A LUCRARILOR 6. 2. RECEPTIA FINALA
Elaborator:
Pag. 2 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL I - GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor drumuriolr de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

1.2.1.Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi: stratul superior( de uzura sau de rulare) ; stratul inferior(de legatura) ; In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur stratacesta poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura. 1.2.2. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
1.3. PREVEDERI GENERALE

1.3.1. Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.3.2. Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
CAPITOLUL II - DESCRIEREA MATERIALELOR

2. 1. AGREGATE
2.1.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662 si SR 667. Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele : agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza: - nisip de concasare sort 0 4
Pag. 3 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare : - nisip natural sort 0-4, conf SR 662 - nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667 2.1.2. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.
2.1.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. 2.1.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1. Tabel nr. 1
STRAT de UZURA TIPUL MIXTURII ASFALTICE
Fractiu ni de agregat e natural e din amstec ul total
B A 1 6 B A 8 B A 1 6 B A 1 6 m B A 1 6 a BA R16 B A 2 5 B A 2 5 a BA R16 m BA R16 a BA D25 BA D25 m MA SF1 6 BA PC1 6 BA D25 a B A DP S2 5 B A DP S2 5a
STRAT de LEGATURA
Nr. crt.
M A S F 8
BADP C25 BADP C25a
Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm, % Filer si fractiun ea (0,14) mm,% Cribluri cu dimensi unea peste 4mm,% Pietris concas at cu dimensi unea peste 8mm,%
9 1 3
9 1 3
6 1 3
9 11
1 1 1 4
10 1 4
9 13
2 7
27
2 7
Diferenta pana la 100%
2 2 4 5
3 4 .5 8
3 9 6 0
47 6 1
4 5 6 0
63 7 5
55 7 2
18 3 4-
39 58
Elaborator:
Pag. 4 / 30
.1
Achizitor :

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS Pietris sortat cu dimensi unea peste 8 mm,%
Beneficiar :
39 5 8
2.1.5. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. : Tabelul nr. 2 TIPUL MIXTURII ASFALTICE
BA8 BA1 6 BA 16 BA 16 m BA 16 a BA25 BA25 a BAR 16 BAR 16m BAR 16a MAS F8 MA SF1 6 BAPC1 6 BAD25,BAD25m, BAD25a BADPC25, BADPC25a BADPS25, BADPS25a
Marimea ochiului sitei (mm)
Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0.63 mm 0.20 mm 0.10 mm

901 00 729 0 548 0 406 1 305 0 204 0 153 5 90 100 61 74 39 53 30 42 21 31 18 25 11 15 90 1 00 44 5 9 25 3 7 20 2 5 16 2 2 13 2 0 11 1 5 10 1 4 9510 0 90100
66 85 42 66 30 55 22 42 18 35 11 25 9 .1 3
7390
90 100 56 78 30 55 22 42 18 35 11 25
951 00 405 5 192 8 162 2 132 0 121 6
6682
4261
4266
2845
30.55
2035
2142
1432
1835
1030
825
1125
520
91 3
613
91 1
111 4
913
27
Nota: La betoanele asfaltice BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max: - 25% pentru BA8 si BA16; - 30% pentru BA25;
Pag. 5 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
- 50% pentru BAD25, BADPC25 si BADPS25; - pentru BAR16 se foloseste doar nisip de concasaj. 2.1.6. La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 si BADPC25, se recomanda adaugarea a 2% filer.
2. 2. FILER
2.2.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in STAS 539-79: finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80% umiditatea max 2% coeficient de hidrofilie max. 1% 2.2.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt. 2.2.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %. 2.2.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
2. 3. LIANTI
2.3.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de zona climatica: bitum tip D 60/80;- zona climatica calda bitum tip D80/100 zona climatica rece conform AND 537/97 2.3.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.
Tabelul 3
Caracteristici Conditii de admisibilitate D 60/80 Penetratie la 25 C Punct de inmuiere
0 0
Mod de verificare conform STAS
D 80/100 80-100 44-49 >5 >100 < -15 >250 > 99 42-68 60-69 SR 61-97 STAS 113-74 STAS 5489-80 STAS 115-80
Pag. 6 / 30
mm
0
6080 4955 >4 >100 < -13 > 250 > 99
Ductibilitate cm min: la 5 C - la 25 C Punctul de rupere Fraas, C Punctul de inflamare Marcusson, C Solubilitare in solenti organici, %
Elaborator:
0
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Continutul de parafina, % Densitatea la 15C, gr/cm3 Indexul de instabilitate coloidala Aderenta la agregate TFOT
<2 > 0,995 < 0,5 > 80
<2 > 0,992 0,5 > 80
STAS 8099-74 STAS 35-81 Instructiuni tehnice N. 521/R elaborate de AND STAS 10969/3-83 Instructiuni tehnice N. 535 elaborate de AND
Pierderi de masa, % Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm RTFOT Pierderi de masa, C Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm
< 0,80 > 50 < 10 > 50
< 0,80 > 47 <9 > 75 Instructiuni tehnice N. 536 elaborate de AND
< 0,90 > 50 < 10 > 50
< 0,90 > 47 <9 > 75
2.3.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul ,,Inginerului,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului. 2.3.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de:min. 80%
CAPITOLUL III - CONDITII TEHNICE

3.1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
3.1.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
Tabelul 4 Nr. crt. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Criblura : sort 4-8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-4; Filer Criblura : sort 4-8, 8-16 2 Beton asfaltic rugos Nisip de concasare sort 0-4; Filer
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibra
Elaborator:
Pag. 7 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; 3 Betoane asfaltice bogate in criblura Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris concasat: sort 4-8, 8-16, 16-25; 4 Beton asfaltic cu pietris concasat Nisip natural sort 0-4; Filer Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; 5 Beton asfaltic deschis cu criblura Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25; 6 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25; 7 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer
3.2. ELEMENTE GEOMETRICE

3.2. 1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand cont si de prevederile SR 174-1 3.2.2. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.
Tabelul 5
Nr. crt . Elemente geometrice Grosimea minima a stratului compactat, cm, min: Strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Strat de uzura cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum Strat de legatura: cu criblura cu pietris concasat Conditii de admisibilitate Abateri limita locale admise la elementele geometrice
1.
3,0 3,5 4,0 4,0 5,0
- max. 10% in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat - abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii
Elaborator:
Pag. 8 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
sau pietris sortat 2. Latimea partii carosabile Profil transversal: Drumuri 3. Strazi In aliniament In curbe si zone aferente Cazuri speciale Conform STAS 2900 sub forma de acoperis conform STAS 863 panta unica conform STAS 10144/3 2,5 mm/m 50 mm 5,0 mm, fata de cotele profilului adoptat
Profil longitudinal: Declivitate, %, max Drumuri 4. Strazi Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre de celuloza Beton asfaltic rugos Betoane asfaltice bogate in criblura Beton asfaltic cu pietris concasat
6,0 9,0 6,0 6,0 Conform STAS 10144/3 5,0 mm fata de cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat
3.3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

3.3.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat.
3.3.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: o o o o stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum
3.3. 3. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor. 3.3.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1 3.3.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelul nr 2
Elaborator:
Pag. 9 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
3.3.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).
Tabel 6 Nr. crt Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice MASF 8 MASF16 BAR16m, BAR16a BAR16 1 Strat de uzura BA16m BA16, BA16a Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6.77.5 6.57.5 5.76.2 5.76.2 6.07.0 6.37.3 6.07.0 6.3.7.3 6.57.5 BA8,BA8a BA25,BA25a BAPC16, BAPC16a BAD25m 2 Strat de legatura BAD25,BAD22 5a BADPC25,BAD PC25a BADPS25,BAD PS25a 6.57.5 5.5.7.0 6.07.5 4.05.0 4.05.0 4.05.0 4.05.0 Clasa tehnica a drumului I.V I.IV I.III II.III I.II III II III IV.V IV.V IV.V IV.V I.III I.V III.V IV.V
3.3.7. Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform tabel 7.
Elaborator:
Pag. 10 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Tabelul 7 Nr. Crt . 1
Tipul stratului
Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice rugoase
Raport filer :liant ( recomandat) 1.6.1.8

1.3.1.8 1.1..1.8
Strat de uzura
Betoane asfaltice bogate in criblura : -cu dim.max.granula de 16mm -cu dim.max.granula de25mm
Beton asfaltic cu pietris concasat 2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25, BADPC31, BADPS31
1.6.1.8 0.5.1.4
3.4. CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

3.4.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9. Tabelul 8
Nr. Crt. Tipul mixturii asfaltice Tipul Bitumului Clasa tehnica a drumului
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitatea 0 (S)la60 C, Indice de curgere (I), mm Raport S/I, KN/mm Densitate aparenta, 3 min.,kg/m Absorbtie de apa ,% vol.
BA8 BA25 BA8a BA25a
D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a
IV...V IV...V II III IV...V II III IV...V I II III I...II III IVV IVV IV IV
6.0 5.5 8.5 7.5 6.5 8.0 7.0 6.0 9.0 8.5 8.0 8.5 7.5 6,0 5.5 5.0 4.5
1.5...4.5 1.5...4.5 1.5...3.5 1.5...4.0 1.5...4.5 1.5...4.0 1.5...4.0 1.5...4.5 1.5...3.0 1.5...3.0 1.5...3.0 1.5...4.0 1.5...4.0 1.54.5 1.54.5 1.54.5 1.54.5
1.3...4.0 2300 1.2...3.6 2.4...5.6 1.8...5.0 1.4...4.3 2.0...5.3 1.7...4.6 1.3...4.0 3.0...6.0 2.8...5.6 2.6...5.3 2.1...5.6 1.8...5.0 1.34.0 1.13.3 1.13.3 1.03.0
Pag. 11 / 30
2...5
BA16 BA16a
2300
2...5
BAR16 BAR16a BAPC 16 BAPC16a BAD 25 BAD 25a
2300
3...5
2300
25
2250
25
Elaborator:
.1
Achizitor :

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 D 60/80a D80/100 D80/100a
Beneficiar :
BADPC 25 BADPC 25 a BADPS25 BADPS25a
IIIV IIIV IVV IVV
4.5 4.0 4.5 4.0
1.54.5 1.54.5 1.54.5 1.54.5
1.03.0 0.92.6 1.03.0 0.92.6
2250
25
2250
25
Tabelul 9 Tipul mixturii asfaltice BAR 16, BAR16a, BAD25, BAD25A, BA16,BA16a,BA8, BADPC25, BA8a, BA25,Ba25A BADPC25A, BADPS 25,BADPS25A 5.0 7600 4200 3600 9.5 3600 3000 4x10-5
Nr .crt 1
Caracteristica
2 3 4
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. - Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4 mm,max. Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min: -zona climaterica calda -zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15C,min.
3.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).
3.4.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare. 3.4.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de 0.3% Exemplu: continutul optim de bitum = 5%; limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %; limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.
3.5. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA DE EXECUTATE

3.5.1. Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet de sarcini si anume:
Pag. 12 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
gradul de compactare uniformitatea suprafetei rugozitatea suprafetei 3.5.2. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2. Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2 Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10. Tabel nr.10 Tipul mixturii asfaltice BA8 BA16 BA25 BAR16 BAD25 BADPC31 BADPS31 3.5.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate. Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele: max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III 3.5.4. Rugozitatatea suprafetei Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-12002. 2200 3.8 96 2250 4.7 96 2250 2.6 96
Densitatea aparenta kg/mc
Absorbtie de apa %
Gradul de compactare min%
CAPITOLUL IV - EXECUTIA LUCRARILOR

4.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.
Pag. 13 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus. Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: Precizia de dozare masica pentru fiecare component Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-un interval de 24h. 4.2.1. Stocarea si incalzirea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
4.2.2. Stocarea si dozarea filerului de aport Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.
4.2.3. Dozarea agregatelor Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere. Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt: 5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0,63 mm 4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,20,63 mm 3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,090,2 mm 2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm)
Elaborator:
Pag. 14 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
4.2.4. Incalzirea si uscarea agregatelor Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante. Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului. Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ; temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C pentru liant. Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si conditionare higrotermica valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 190 0C continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5% Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90% sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu. 4.2.5. Dozarea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric. Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %.
4.2.6. Stocarea agregatelor Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor. 4.2.7. Malaxarea Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte : -buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
Pag. 15 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
-viteza unghiulara si periferica a paletelor -unghiul de inclinare al paletelor ; -raza de dispunere a paletelor -gradul de uzura al paletelor -sincronizarea arborilor -capacitatea nominala a malaxorului -starea cuvei Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in vigoare Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa. Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
4.2.8. Stocarea si incarcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
4.3. FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.). O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil. Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: -160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80; -155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100; -150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120. Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

4.4.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: a debitului dozatoarelor pentru agregate; a debitului pompelor pentru liant;
Pag. 16 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a malaxorului. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii Inginerului. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.
4. 5. CONTROLUL FABRICATIEI
4.5.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11. 4.5.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de blocare. Tabelul 11 Faza de executie Studiu Natura controlului sau a incercarii Studiul compozitiei Controlul reglajului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei de malaxare Determinarea continutului de bitum si filer Granulometria amestecului Temperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor Stabilitatea la 60 0 C Indicele de curgere. Fluaj Categoriax) controlului A x B C Frecventa controlului sau a incercarii Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs x x Zilnic Zilnic
Permanent
x x
Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to
Elaborator:
Pag. 17 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Densitatea aparenta Absorbtia de apa x) A Incercari preliminare de informare B Controlul de calitate C Controlul de receptie
x x
Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to
4.6. MODUL DE PUNERE IN OPERA

4.6.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
4.6.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.
4.6.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi.
4.6.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
4. 7. LUCRARI PREGATITOARE
4.7.1. Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator: se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ; se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ; se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor ; se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile. se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa 4.7.2. Amorsarea
Elaborator:
Pag. 18 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
4. 8. ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate. In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele: temperatura mixturii asfaltice la asternere ; grosimea constanta a stratului asternut ; parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform documentatiei de executie senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de inceperea lucrului incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 1530 min. inainte de inceperea turnarii). trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei . 4.8.1. Temperatura de asternere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare. De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr. 12
Elaborator:
Pag. 19 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 12 Tipul liantul ui D60/80 D80/10 0 D100/1 20
Temperatura mixturii asfaltice la asternere, o C 145 140 135
Temperaturile minime la compactare in o C Inceput 140 135 130 Sfarsit 110 100 100
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactarea optima. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
4.8.2. Grosimea stratului de asternere Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare. Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie . Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere; stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;
4.8.3. Punerea in opera Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Pag. 20 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
4.8.4. Rosturi longitudinale si transversale Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi. Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi.
4. 9. COMPACTAREA
4.9.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera.
4.9.2. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare: sarcina fiecarui utilaj;
Pag. 21 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; viteza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent. 4.9.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
4.9.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. 4.9.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. 4.9.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice). 4.9.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. 4.9.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului. 4.9.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi. 4.9.10. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea. 4.9.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de compactare este alcatuit din : compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN compactor cu rulouri netede de 120 KN In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim necesar.
Elaborator:
Pag. 22 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel nr. 13 ATELIER A TIPUL STRATULUI COMPACTOR CU PNEURI 160 KN COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120KN NR. TRECERI STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA 10 12 4 4 12 14 DE COMPACTARE B COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120KN
4.9.12. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
4.10. TRATAREA SUPRAFETEI

Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 23 kg/mp nisip sort 03,15 mm bitumat cu 23% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase. Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj. Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare. Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 03 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos: a) stropire cu bitum raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 0,5 kg/mp 35 kg/mp
b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,81 kg/mp raspandire nisip 35 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu aceeasi cantitate de nisip.
Elaborator:
Pag. 23 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
CAPITOLUL V - REGULUI SI METODE DE VINDECARE A CALITATII

5.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
5.1.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini.
5.1.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele: Bitum penetratia la 25 oC STAS 42-68 punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69; ductilitatea la 25C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II ) Criblura natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 667 forma granulelor STAS 4606-80; determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667 Pietris natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 662 forma granulelor STAS 730, SR 662 parte levigabila STAS 4606-80; Nisip natural natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80; granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662: parte levigabila STAS 4606-80; continut de impuritati corpuri straine; humus STAS 4606-80; mica libera; echivalent de nisip STAS 730-89; Nisip de concasaj natura petrografica si mineralogica: STAS 6200/4-81 (pentru roca); STAS 9110-87 (pentru produse);
Pag. 24 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
granulozitatea: STAS 730-89; STAS 4606-80; continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 continut de impuritati corpuri straine STAS 4606-80; coeficient de activitate STAS 730-89; Filer continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72 umiditate STAS 539-79; granulozitate STAS 539-79; coeficient de hidrofolie STAS 539-79; 5.1.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
5.1.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri etc.). 5.1.5. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor. 5.1.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare spre aprobarea Inginerului. Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.
5.2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE

5.2.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata].
5.2.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
5.2.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Elaborator:
Pag. 25 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
5.2.4. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile din Tabelul 14.
5.2.5. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
5.2.6. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in: masurarea grosimii stratului; determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii. 5.2.7.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR 174-2.
Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase Tabelul 14 Nr. crt.
Caracteristica
Conditii de admisibilitate
Metoda de incercare
Planeitatea in profil longitudinal* Indice de planeitate, IRI, m/km: 1. drumuri de clasa tehnica I-II - drumuri de clasa tehnica III - drumuri de clasa tehnica IV - drumuri de clasa tehnica V Uniformitatea in profil longitudinal.* Denivelari admisibile masurate sub Dreptarul de 3 m, mm Elaborator:
2,5 3,5 4,5
5,5
Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL)
2.
SR 174-2/97
3,0
drumuri de clasa tehnica

Pag. 26 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
I si strazi de categoria tehnica IIII drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria tehnica IV drumuri de clasa tehnica III-V Rugozitatea - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT: 3. drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V - Rugozitatea geometrica, HS, mm: drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V - Coeficientul de frecare (GT): drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III-V -
4,0
5,0
80 70 60 0,7 0,6 0,55
STAS 8849
STAS 8849
0,95 0,7 Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite.
Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Grip Tester
4.
Omogeneitate. Aspectul suprafetei
Vizual
Nota: *Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Elaborator:
Pag. 27 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
5.3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

5.3.1. Controlul compactarii Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. Controlul ocazional de compactare. Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate. Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate. 5.3.2. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt: +/- 2,5 cm pentru stratul de baza; +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.
5.3.3. Controlul denivelarilor Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin: verificarea cotelor profilului longitudinal , verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max.50m. verificarea regularitatii suprafetei;
Pag. 28 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ; 5.3.4. Rugozitatea stratului de uzura Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.
5.3.5.Frecventa controalelor Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15. Tabelul 15 Faza de executie
Natura controlului sau a incercarii Temperatura de asternere Etalonarea atelierului de compactare Controlul ocazional de compactare prin carotare
Categoria de control A B X X C
Frecventa controlului Permanent La inceputul executiei lucrarilor apoi un control ocazional de comp. Neconforma
Executarea lucrarilor
O carota la fiecare 250 ml drum In fiecare zi la sfarsit de santier
Controlul profilelor
Reglajul de suprafata : Controlul cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor
X x
In fiecare punct indicat de Inginer In fiecare punct indicat de Inginer
A incercari preliminare de informare; B controlul calitatii; C controlul de receptie.
Elaborator:
Pag. 29 / 30
.1
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR

6.1. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape : la terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantie Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini . Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte) In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
6. 2. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Elaborator:
Pag. 30 / 30
.1
Achizitor :
MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2. CAIET DE SARCINI - TERASAMENTE
GENERALITATI
1. 1 1. 2 DOMENIU DE APLICARE PREVEDERI GENERALE
CAP. I . MATERIALE FOLOSITE 1. 1 PAMANT VEGETAL 1. 2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 1. 3 APA DE COMPACTARE 1. 4 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 1. 5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR CAP. II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 2. 1 PICHETAJUL LUCRARILOR 2. 2 LUCRARI PREGATITOARE 2. 3 MISCAREA PAMANTULUI 2. 4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE 2. 5 EXECUTAREA DEBLEELOR 2. 6 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE 2. 7 EXECUTIA RAMBLEELOR
2.7.1. 2.7.2. 2.7.3. 2.7.4. 2.7.5. 2.7.6. 2.7.7. 2.7.8.
Elaborator:
Prescriptii generale Modul de executie a rambleelor Compactarea rambleelor Controlul compactarii Profile si taluze Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa Prescriptii aplicabile rambleelor din material stincos Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
Pag. 1 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.7.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor 2.7.10. Protectia impotriva apei
CAP. III. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 3. 1 FINISAREA PLATFORMEI 3. 2 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 3. 3 DRENAREA APELOR SUBTERANE 3. 4 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 3. 5 CONTROLUL EXECUTIEI LOCRARILOR CAP. IV. RECEPTIA LUCRARILOR 4. 1 RECEPTIA PE FAZE 4. 2 RECEPTIA PRELIMINARA 4. 3 RECEPTIA FINALA
Elaborator:
Pag. 2 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Elaborator:
Pag. 3 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
GENERALITATI
1.1 DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
1.2 PREVEDERI GENERALE

1.2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile si standardele si normativele in vigoare, in msura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini. 1.2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului verificari suplimentare, fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la repspectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. 1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Elaborator:
Pag. 4 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL I- MATERIALE FOLOSITE
1.1 PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafetele ce urmeaza a fi insamintate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
1.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE

1.2.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor. 1.2.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. 1.2.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. 1.2.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet. 1.2.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm. in cazul pamanturilor rele si de min 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer. Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe grosime de min 15 cm. 1.2.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. 1.2.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, miluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). 1.2.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere
Pag. 5 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
1.3. APA DE COMPACTARE

1.3.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. 1.3.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului in afara de terasamentele din spatele lucrarilor de arta. 1.3.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
1.4. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
1.5. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

1.5.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 1.
Nr.crt. 1 2 3
Caracteristici care se verifica

Granulozitate Limita de plasticitate Coeficient de neuniformitate
Frecvente minime
In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat
Metode de determinare conform STAS 1913/5-86 1913/4-86 1243-88
O incercare la 5.000 mc Ptr. pamanturile folosite in 1913/13-83 4 rambleele din spatele zidurilor si 1913/12-88 5 pam.folosite 1709/5-90 6 La protectia rambleelor O incercare la 1.000 mc Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82 7 1.5.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator. Caracteristicile de compactare Umflare libera Sensibilitate la inghet-dezghet
Elaborator:
Pag. 6 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL II- EXECUTAREA TERASAMENTELOR
2.1. PICHETAJUL LUCRARILOR

2.1.1. De regula pichetajul axei traseul este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km. 2.1.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru virfurile de unghi si a reperilor de pe teren. 2.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de pct. 8.2. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. 2.1.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele: - inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax; - punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); - inclinarea taluzelor. 2.1.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. 2.1.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lurcrailor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa. Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea Inginerului in scris, cu cel putin 24 ore in devans. 2.1.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentaiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.
Elaborator:
Pag. 7 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.2. LUCRARI PREGATITOARE

2.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: defrisari; curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea constructiilor existente.
2.2.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile. Doborarea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2 m precum si la deblee. 2.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. 2.2.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. 2.2.5. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv, avitand orice amestec sau impurificare a acestora. Pamantul vegetal va putea fi pus intrun depozit provizoriu in vederea unei eventuale realizari. 2.2.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. 2.2.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. 2.2.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 punctul b. 2.2.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
Elaborator:
Pag. 8 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.3. MISCAREA PAMANTULUI

2.3.1. Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi si profile cu umplutura a proiectului. 2.3.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii in ramblee in sensul prevederilor din art. 4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite definitive. 2.3.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut. 2.3.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. 2.3.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i spuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura. 2.3.6. La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din deblee sau gropi de impurmut. 2.3.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscarii pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor.
2.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE

2.4.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de imprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca Inginerul considera ca este necesar, de: o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet de sarcini, in ce priveste gropilor de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei; acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din gropilor de imprumut dat de proprietarul terenului.
2.4.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Elaborator:
Pag. 9 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 cm de limitele zonei drumului; Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuare taluzelor de debleu cu conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din prescriptii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit taluzate; Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu; In albiile majore ale raurilor, gropilor de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut; Fundul gorpilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evecuarea apelor; Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
2.4.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza: - fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului; - fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor. In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea drumului. 2.4.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. 2.4.5. Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. 2.4.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcina Antreprenorului.
Elaborator:
Pag. 10 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.5 .EXECUTIA DEBLEELOR

2.5.1. Antreprenorul na va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator si recunoscut ca satisfacator de catre Inginerul lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. 2.5.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. 2.5.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. 2.5.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta dorita, Inginerul va putea descrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala clientului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor normal. 2.5.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor. 2.5.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura materialelor existente in debleu.
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU

Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi mamoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleelor Roci stancoase nealterabile Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea
INCLINAREA TALUZELOR
1.0 : 1.5 1.0 : 1.0 1.0 : 0.5 1.0 : 0.1 1.0 : 1.5 1.0 : 1.0 1.0 : 0.1 de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau chiar in consola
In deblee mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. 2.5.7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. 2.5.8. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebui sa ia de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat Inginerul. 2.5.9. Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 4.
Pag. 11 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.5.10. In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat sa obtina direct de la explozii: - degajarea la gabarit a taluzelor si platformei - ea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor proiectului. 2.5.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in special dupa explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sa din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contractoriu ca adancimea necesara este peste tot atinsa. In cazul unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara care este necesara. 2.5.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3m sunt date in tabelul 3.
PROFILUL
Platforma cu strat de forma Platforma fara strat de forma Taluzului de debleu neacoperit
TOLERANTE ADMISE ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE

+/- 3 cm +/- 5 cm +/- 10 cm +/- 5 cm +/- 10 cm Variabil in fuctie de natura rocii
2.5.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea e a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in art. 14. 2.5.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile de apa Inginerul va prescrie: - in perioada ploioasa: extragere verticala - dupa perioada ploioasa: extragerea verticala - dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal. 2.5.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
Elaborator:
Pag. 12 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.6. PREGATIREA TERNULUI DE SUB RAMBLEE

In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 lucari care sunt comune atat sectoarele de debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari, pregatitoare dupa cum urmeaza: 2.6.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime de 0.20 m si distantate la miximum 1.00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. 2.6.2. In completarea pregatirilor prevazute la art. 8, pe terenurile reanimate in cursul acestor pregatiri sa pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini speciale se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 4.
2.7. EXECUTIA RAMBLEELOR
2.7.1. PRESCRIPTII GENERALE

2.7.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier. 2.7.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 2.7.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau la propunerea Antreprenorului.
2.7.2. MODUL DE EXECUTIE A RAMBLEELOR

2.7.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontal, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, o impun straturile elementare pot fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa. 2.7.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralele cu profilul definitiv. Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale aceste pante vor fi de minimum 5%.
Pag. 13 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.7.2.3. La realizarea umpluturilor cu latimi mari, peste 3.00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: - impanarea golurilor cu pamant - asigurarea tasarilor in timp - realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m grosime la partea superioara a rambleului. 2.7.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
2.7.3. COMPACTAREA REMBLEELOR

2.7.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 4. ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea h 2.00 m 100 95 95 92 97 92 93 90 PAMANTURI NECOEZIVE COEZIVE
Imbracaminti permanente Imbracaminti semipermanente Imbracaminti permanente Imbracaminti semipermanente
h > 2.00 m b. In corpul rambleelor la adancimea (h) sub patul drumului: h 0.50 m 0.5 < h 2.00 m h > 2.00 m c. In deblee pe adancimea de 30 cm sub patul drumului
100 100 95 100
100 97 92 100
100 97 92 100
100 94 90 100
2.7.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 4 cu utilajele folosite pe santier. In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier. In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.
Elaborator:
Pag. 14 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.7.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
2.7.4. CONTROLUL COMPACTARII

Starea rambleului este controlata prin supravegherea Inginerului pe masura executiei in urmatoarele conditii:
a. controlul va fi strat dupa strat; b. se va proceda pentru fiecare strat laurmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul 5 care vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.
DENUMIREA INCERCARII Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea capacitatii FRECVENTA MINIMALA A INCERCARILOR 1 la 5.000 mc 1 la 250 ml de platforma 3 la 250 ml de platforma OBSERVATII pentru fiecare tip de pamant pe strat pe strat
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare. Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trabui in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
2.7.5. PROFILE SI TALUZE

2.7.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa meniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolarantele admisibile. Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale prin metoda rembleului excedentar. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. 2.7.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala date in tabelul6.
Elaborator:
Pag. 15 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU

Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi
H (max m)
6 7 8 10
2.7.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 6 dar pana la 12.00, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 2 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. 2.7.5.4. In rambleele mai inalte de 12.00, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.31.5. 2.7.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala date in tabelul 7, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Caracteristicile terenului de fundatie a) Unghiul de frecare interna in grade 5o 10o b) Coeziunea materialului KPa 30 60 10 30 60 10 30 Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 1.00 2.00 1.00 2.00
Panta terenului de fundatie
15o 60 8.00 6.00 4.00 3.00 80 10.00 7.00 5.00 4.00
0 1:10 1:5 1:3
2.7.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele: - profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm - profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.
Elaborator:
Pag. 16 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.7.6. PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA APA

2.7.6.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si nu sunt masuri speciale in caietul de sarcini speciale, Inginerul lucrarii va putea prescrie Antreprenorului: - Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil. - Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare; - Tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; - Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si realuarea ulterioara a compactarii. Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului prescriptii speciale in ce priveste evacuarea apelor.
2.7.7. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR DIN MATERIAL STINCOS

2.7.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata de maniere de a obtine un material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. In cei 0.30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror dimensiune cea mai mare va depasi 0.20 m. Blocurile de stinca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stincoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat este interzisa. 2.7.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 to cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 to cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde: Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare S - reprezinta suprafata maturata intr-o zi de utilajul de compactare deplasandu-se cu viteza stabilita in timpul experimentarii. Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa permitand sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15. Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. 2.7.7.3. Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in material stincos art.12 tabel.3. Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel putin pe jumatate din grosimea lor.
Elaborator:
Pag. 17 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
2.7.8. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR NISIPOASE

2.7.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor in scopul de a le proteja de eroziune. Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute. 2.7.8.2. Vor fi stropite pana la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe intreaga grosime a stratului elementar. 2.7.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art. 12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele nisipoase.
2.7.9. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR LA LIMITA LUCRARILOR DE ARTA.

2.7.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, plecand de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm. 2.7.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor permitand obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.4. Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.
2.7.10. PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR

Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.
Elaborator:
Pag. 18 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL III - EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, repspectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stincos. Parapetele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri ebulate.
3. 1. FINISAREA PLATFORMEI
3.1.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 4, respectiv in tabelul3. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: - la latimea platformei: - +/- 0.05 m, fata de ax - +/- 0.10 m, la latimea intreaga - la cotele proiectului: - +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. 3.1.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
3. 2. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trabuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspindire. Dupa raspindire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
3. 3. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in care acestea pot fi evacuate prin gravitatie. Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi definite prin dispozitii de santier de catre Inginer si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.
Pag. 19 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
3. 4. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceiasi perioada si la cererea scrisa a Inginerului toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.
3. 5. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR

3.5.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: - verificarea trasarii axului si amprizei drumului - verificarea pregatirii terenului de fundatie - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat - controlul grosimii straturilor asternute - controlul compactarii terasamentului - controlul caracteristicilor platformei drumului - controlul capacitatii portante. 3.5.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. 3.5.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregatirii terenului de fundatie. 3.5.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie. 3.5.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesari. 3.5.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. 3.5.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pirghii conform instructiunilor tehnice departamentale indicativ CD 31-94. 3.5.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stinga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 in 25 m.
Elaborator:
Pag. 20 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
3.5.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel.8. 3.5.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului. 3.5.11. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului conform tabel 1. In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in stare uscata. Verificarea grosimii straturilor asternute. 3.5.12. Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata, ca trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea gradului de compactare. 3.5.13. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3 conform STAS 2914-84 cap.7. Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/1383. Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stinga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime. 3.5.14. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 4 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. 3.5.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila. 3.5.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pirghie. Controlul caracteristicilor platformei drumului. 3.5.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pirghie la nivelul platformei drumului.
Elaborator:
Pag. 21 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
3.5.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor tolerantele sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini. Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20 m. 3.5.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decat cea admisa conform tabel 8. Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Valoarea admisibila a deformatiei elastice 1/100 mm 350 400 450
Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila
Elaborator:
Pag. 22 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.
4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

4.1.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini. 4.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 4.1.3. Receptia pe faze se executa de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte amblele semnaturi. 4.1.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: - trasarea si sablonarea lucrarii - decaparea stratului vegetal - compactarea terenului de fundatie - in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma - in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii 4.1.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
4.2. RECEPTIA PRELIMINARA

4.2.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie natura pamantului din corpul drumului concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini
4.2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca: - nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect - nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze) - lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare - nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei - se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc - nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
Pag. 23 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
4.3. RECEPTIA FINALA

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost intretinute corespunzator.
Elaborator:
Pag. 24 / 24
.1
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2. CAIET DE SARCINI - FUNDATIE DE BALAST SI BALAST OPTIMAL
GENERALITATI
1.1. 1.2. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE PREVEDERI GENERALE
CAP.I. MATERIALE 1.1. AGREGATE NATURALE 1.2. APA 1.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE CAP.III. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.1. MASURI PRELIMINARE 3.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI 3.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI CAP.IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE 4.2. CONDITII DE COMPACTARE 4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE
Elaborator:
Pag.1 / 11
Achizitor :

Beneficiar :
CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. RECEPTIA PRELIMINARA 5.2. RECEPTIA FINALA
G E N E RALITATI

1.1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat. 1.1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul patronului acestor drumuri.

1.2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm. 1.2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 1.2.6. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pna cnd stratul inferior nu a fost finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor receptionate pna cnd acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
Elaborator:
Pag.2 / 11
Achizitor :

Beneficiar :
C A P I T O L U L I - MATERIALE
1.1
AGREGATE NATURALE
1.1.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula maxima de 71 mm. 1.1.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 1.1.3. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI BALAST Sort Continut de fractiuni % maxim: sub 0,02 mm sub 0,2 mm 0....7,1 mm 31,5..71 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate 15 (Un), min Echivalent de nisip 0-71 3 15-70 > 30 continua
METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS
BALAST OPTIMAL
0-71 3 4....10 30...45 25...40 sa se inscrie intre limitele din tabelul 2 191 3/5-85 4606 - 80
4606-80 730-89
30 30 730-89 (EN) min Uzura cu masina tip Los Angeles 30 30 730-89 (LA) % max. 1.1.4. Balastul optimal se poate obine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31 (40)-71, fie direct din balast daca indeplineste condiiile din tabelul 1. Tabel 2 Domeniu de granulozitate 0-71 Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de 0,02 0,2 7,1 31,5 71,0 30 60 100 0 4 10 75 45 100 3
Inferioara
Superioara
Elaborator:
Pag.3 / 11
Achizitor :

Beneficiar :
1.1.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt artate in tabelul 2. 1.1.6. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. 1.1.7. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 1.1.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea necesara si de ealonarea lucrrilor. 1.1.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor. 1.1.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulo-metrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
1.2
APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
1.3
CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Elaborator:
Pag.4 / 11
Achizitor :

Beneficiar :
Actiunea,procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica
Frecventa minima La aprovizionare La fiecare aprovizionat lot La locul de punere in opera
Metoda de determinare conform STAS -
O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) -
4606-80
Umiditate
O proba pe schimb (si sort) si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice -
4606-80
Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)
O proba la fiecare lot aprov. pentru fiecare sursa (sort)
730-89
Elaborator:
Pag.5 / 11
Achizitor :

Beneficiar :
C A P I T O L U L II -STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
2.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.
2.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de comapctare gc. d.u.ef. gc. = ------------- x 100 du max.pM 2.22. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.
Elaborator:
Pag.6 / 11
Achizitor :

Beneficiar :
C A P I T O L U L III -PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
3.1 MASURI PRELIMINARE

3.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. 3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal. 3.1.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. 3.1.5. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
3.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspndire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta. 3.2.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectund controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc
Elaborator:
Pag.7 / 11
Achizitor :

Beneficiar :
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. 3.2.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii
lucrarilor.
3.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala. 3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurndu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3. 3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 3.3.6. Este interzisa executia din balast inghetat. 3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.
Elaborator:
Pag.8 / 11
Achizitor :

Beneficiar :
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

3.4.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
Tabel 4
Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica 1 2 3 4 5 Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare Determinarea grosimii stratului compact Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie Frecvente minime la locul de punere in opera minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat zilnic minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat
In cite doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 cm unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5m
Metode de verificare conform STAS 1913/13-83 4606-80 -
1913/15-75 Normativ CD 31-94
Elaborator:
Pag.9 / 11
Achizitor :

Beneficiar :
C A P I T O L U L IV -CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
4.1. ELEMENTE GEOMETRICE

4.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 4.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 4.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. 4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
4.2. CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pna la realizarea gradului de compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 98%...100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I - III. Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5% din punctele masurate. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica dect valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.
4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de +/- 9 mm
Elaborator:
Pag.10 11
Achizitor :

Beneficiar :
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
C A P I T O L U L V -RECEPTIA LUCRARILOR
5.1. RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART.5, 11, 12, 13, si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de imbracaminte provizorie.
Elaborator:
Pag.11 11
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
Reabilitare DJ 592 Judet Timis Buzias Lugoj, km 25+000 km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini 2 CAIETE DE SARCINI Iulie 2007 CONSILIUL JUDETEAN TIMIS
2. CAIET DE SARCINI - STRATURI DE FORMA
C U P R I N S
GENERALITATI
1.1. 1.2. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE PREVEDERI GENERALE
CAP.I. CONDITII TEHNICE 1.1. ELEMENTE GEOMETRICE CAP.II. MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA 2.1. PAMANTURI 2.2. VAR 2.3. APA 2.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR CAP.III. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 3.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 3.2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE 3.3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA 3.4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC 3.5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT TRATAT CU VAR 3.6. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 3.7. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA CAP.IV. RECEPTIA LUCRARILOR
Elaborator:
Pag.1 / 18
Achizitor :

Beneficiar :
4.1. 4.2. 4.3.
RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE RECEPTIA TERMINAREA LUCRARILOR RECEPTIA FINALA
GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. Prezentul caiet de sarcini stabilete condiiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253-84, pe care trebuie sa le ndeplineasc straturile de forma din alctuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice. 1.1.2. Caietul de sarcini se aplica la construcia si modernizarea drumurilor publice si la construcia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu. 1.1.3. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din: a. materiale necoezive: - pamnturi necoezive; - impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10cm b. materiale coezive: - pamnturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840); - pamnturi coezive tratate cu var; - pamnturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var. 1.1.4. Cnd terasamentele sunt realizate din pamnturi necoezive (deseuri de cariera, material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale. Straturile de forma din pamnturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamnturi coezive. Stratul de forma din pamnturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II. Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.
Elaborator:
Pag.2 / 18
Achizitor :

Beneficiar :
1.2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. 1.2.4. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 1.2.5. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.
CAPITOLUL
I CONDITII TEHNICE
1.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 1.1.1. Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect . 1.1.2. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm. 1.1.3. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor. 1.1.4. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admindu-se aceleai tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %. 1.1.5. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12 % pe ultimii 80 cm pna la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor. 1.1.6. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect. 1.1.7. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05m fata de axa si de 0,10m la latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0,05 m.
Elaborator:
Pag.3 / 18
Achizitor :

Beneficiar :
Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.
C A P I T O L U L II - MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA
2.1 . PAMANTURI
2.1.1. Pamnturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si identifica conform STAS 1243 in functie de compozitia granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2. In categoria pamnturilor coezive se mai cuprind si pamnturile macroporice, si anume: Loess cu fractiunea: 0,01 ... 0,1 mm > 60 % si greutatea volumica de 12-16KN/mc Pamnt loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60 %. Att loessul ct si pamntul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera numai prin compozitia granulometrica.
Pamnturi coezive si slab coezive Tabel 1

Nr. Crt CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRICA DENUMIREA PAMANTURILOR 2 Foarte coezive Argila groasa Argila Argila prafoasa Coeziv e Argila nisipoasa Argila praf nisipoasa
Elaborator:
Argila % < 0,005 mm 3 < 60 35...60 35...50 30...60 30...35
Praf % 0,005...0,05 mm 4 variabil < dect argila > dect argila < dect argila > dect argila
Nisip % 0,05...2 mm 5 variabil < 30 < dect praf > 30 > 30
I.P.
1 1 2 3 4 5
6 > 35 25...35 15...35 15...35 15...25
Pag.4 / 18
Achizitor :

Beneficiar :
6 7 8 9 10 11 Slab coezive
Praf argilos Praf argilos nisipos Praf Praf nisipos Nisip argilos Nisip prafos
15...30 15...30 0...15 0...15 15...30 0...15
> dect nisip > dect nisip > dect argila > dect nisip < dect nisip < dect nisip
< 30 > 30 < 30 > 30 > dect praf > dect praf
10...25 5...20 5...15 0...10 5...20 0...10
Pamntul loessoid difera de loess prin granulozitate, avnd un continut mai mare de argila sau nisip. Pamnturi necoezive Tabel 2 Caracteristica Sort Continut de fractiuni: sub 0.02mm 0....8mm max. 3 40...80 continua 15 35x10-3 Grosimea stratului Conditii de admisibilitate 0-63
Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,min Inaltimea capilara maxima (H) cm, max
2.1.2.La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare.
Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3. Tabel 3

DENUMIREA CARACTERISTICII Dimensiunea maxima a granulei Granulozitate Rezistenta la sfarmare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min. Coeficient de calitate - min. Coeficient de gelivitate max. VALOAREA LIMITA 100 mm continua 60 % 7 3%
Elaborator:
Pag.5 / 18
Achizitor :

Beneficiar :
2.1.3. Pamnturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5 %.
2.2. VAR
2.2.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: - var nehidratat macinat, conform STAS 9310; - var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1. 2.2.2. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4. 2.2.3. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala. 2.2.4. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate. 2.2.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier. Tabel 4
Elaborator:
Pag.6 / 18
Achizitor :

Beneficiar :
Var pentru constructii Var nestins macinat CARACTERISTICI Nestins, bulgari Stins, pulbere Metoda de incercare
1.1.1.1.1.1 Tipuri de var CL 90 CL 80 80 CL 90 90 101) 5 4 2 7 4 7 CL 80 80 CL 90 90 CL 80 80
Oxid de calciu si magneziu (CaO + MgO) totali, % min Oxid de magneziu (MgO), % max Dioxid %max de carbon (CO2), %
90
SR EN 196-22)
)
Trioxid de sulf (SO2); max
Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu), minute Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului (Tmax,) C Finetea de macinare, rest pe sitele - 0,09 % - 0,20 % Densitate kg/dm3 Randament dm3/10kg Apa libera,
1) 2) 3)
<15
<15
60
50
60
50
SR EN 459-2
7 2 -
7 2 0.3...0.6 26 2
aparenta, in pasta, %
Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1 La var nestins macinat (SR 9310, pct.2) La var pentru constructii (SR ENV 459-1, pct.4.4).
Elaborator:
Pag.7 / 18
Achizitor :

Beneficiar :
2.3. APA
2.3.1. Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008. 2.3.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.
2.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

2.4.1. Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6.
Material Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica Compozitia granulometrica Pamnturi coezive Indice de plasticitate Continutul de organice si humus Umiditate Pamnturi necoezive deseuri cariera substante PRECVENTA MINIMA La aprovizionarea materialelor In functie de heterogenitatea pamntului insa cel putin o incercare la
1000 mc
Inainte de utilizare -
Metode de determinar e conform STAS
1913/5 1913/4
La schimbarea sursei de aprovizionare O proba la fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare furnizor Din buletinul de la furnizor O proba pe fiecare lot aprovizionat La fiecare aprovizionat La fiecare aprovizionat si expirarea termenului lot lot la de
O proba schimb O proba schimb O proba schimb pe pe pe
1243 1913/1
Compozitia granulometrica Rezistenta la sfarmare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata Coeficient de gelivitate pe piatra Umiditate
730
4606 730 4606
Pamnturi necoezive material pietros aluvionar
Compozitia granulometrica Echivalentul de nisip Umiditate

Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate
Var Finetea Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere

Elaborator:
SR EN 459-2
Pag.8 / 18
Achizitor :

Beneficiar :
Durata de stingere
garantie
Elaborator:
Pag.9 / 18
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL
III - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA
3.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT

3.1.1. Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente. 3.1.2. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cnd acesta este realizat din pamnturi necoezive, la cota patului cnd stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamnt coeziv stabilizat mecanic; cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamnt coeziv stabilizat, cnd acesta se executa in doua reprize. 3.1.3. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului .
3.2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE

3.2.1. In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform proiect de 4,0 % . 3.2.2. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel inct sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui. In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru. 3.2.3. In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, lundu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului. 3.2.4. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare.
Elaborator:
Pag.10 18
Achizitor :

Beneficiar :
3.2.5. Stratul asternut trebuie compactat pna la realizarea unui grad de compactare de min.98 % din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min.95 % in toate punctele de masurare. 3.2.6. La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson experimental de min.30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili: - grosimea optima de compactare; - umiditatea optima de compactare; - componenta atelierului de compactare ; - numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 9.5. Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor. 3.2.7. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate (prin complectarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare).
3.3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA

3.3.1. Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei. Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm. 3.3.2. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pna la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.
3.4. EXECUTIA STRATULUI STABILIZAT MECANICE
DE
FORMA
DIN
PAMANT
COEZIV
3.4.1. Prin stabilizare mecanica a pamntului se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamnt stabilizat mecanic este un strat din pamnt coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera. Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %; - echivalentul de nisip EN 30 %;
Elaborator:
Pag.11 18
Achizitor :

Beneficiar :
- granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 7; - umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13; - continutul in elemente moi si gelive, max 5 %; - sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.
Domenii de granulozitate Limita 0,063 6 12 Treceri prin site sau ciururi in % din masa Ochiuri patrate conform SR EN 933-2/1998 (Tabelul 2) 0,16 0,5 2 6.3 16 25 8 12 18 31 53 65 20 28 43 67 98 100 63 100 100
min 0 - 63 max
3.4.2. Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate. 3.4.3. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare. 3.4.4. Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit. Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental (vezi pct.9.6). 3.4.5. Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului cu ajutorul autogrederului. 3.4.6. Materialele se vor amesteca pna la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pna la realizarea umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasnd sa se reduca continutul de apa prin zvntare. 3.4.7. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare manuala la sablon. 3.4.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectnd parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare. 3.4.9. Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, lundu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pna la taluze sa se realizeze o panta transversala de 10 - 12 %.
Elaborator:
Pag.12 18
Achizitor :

Beneficiar :
3.4.10. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.
3.5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR

3.5.1. Dozajul de var pentru tratarea pamnturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la masa pamntului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8 in functie de umiditatea pamntului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed. 3.5.2. Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamnt si var nestins macinat sau var stins in pulbere.
Denumirea pamnturilor Pamnturi foarte coezive si coezive Pamnturi slab coezive 1.1.1.1.1.2 Dozaj in % din masa var var nestins var bulgari macinat hidratat pulbere 4 3 3 2 4 3 3 2 4 3
Umiditatea pamantului De la Wopt + 4...7 % pna la Wopt + 12...15 % Sub Wopt + 4...7 % De la Wopt + 4...7 % pna la Wopt + 12...15 % Sub Wopt + 4...7 %
3.5.3. Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamnturi cu umiditate naturala mai mare dect umiditatea optima de compactare Wopt +10...15 % contndu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2 % pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat. 3.5.4. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative . In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese inct acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. 3.5.5. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamntului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pna la obtinerea gradului de compactare prescris.
Elaborator:
Pag.13 18
Achizitor :

Beneficiar :
In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru. Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor: - dozajul de var pentru diversele tipuri de pamnt; - grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat; - umiditatea optima de compactare; - componenta atelierului de compactare; - intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare). Rezultatele obtinute de portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor. 3.5.6. La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamntului si raspndirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel inct sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; b. realizarea amestecului de pamnt si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pna se realizeaza o farmitare corespunzatoare a pamntului si un amestec ct mai omogen de pamnt si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la stingerea totala a varului. Se considera ca farmitarea pamntului este corespunzatoare daca gradul de farmitare al acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de farmitare se determina conform STAS 10473/2. c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: daca - Wa < Wopt - 3 % , se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri pentru omogenizare Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3 % ,se trece la operatiunea urmatoare Wa > Wopt + 3 %,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamntul tratat sa se usuce pna cnd umiditatea acestuia devine Wopt 3 %.
d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar; e. in intervalul 8...28h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamnt cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. 3.5.7. Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de minim 95% in toate punctele de masurare.
Elaborator:
Pag.14 18
Achizitor :

Beneficiar :
3.5.8. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamntul adus de la sursa cu autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus. 3.5.9. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.
3.6. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

3.6.1. Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 9.
Elaborator:
Pag.15 18
Achizitor :

Beneficiar :
Actiunea, procedeul de verificare sau carac-teristicile care se verifica 1 Respectarea proceselor tehnologice Umiditatea materialelor granuloase
Frecventa minima 2 permanent zilnic si ori de cte ori este necesar zilnic si ori de cte ori este necesar zilnic si ori de cte ori este necesar cel putin 3 probe la 1000 mc zilnic si ori de cte ori este necesar zilnic in cel putin doua puncte la 1000 mp in cel putin doua puncte la 1500 mp prin sondaj cel putin unul la 200 ml in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp
Metoda de verificare conform STAS 3 1913/1
Tipul stratului de forma care se verifica A 4 x x B 5 x C 6 x D 7 x
1913/1
Umiditatea pamntului dupa imprastiere Umiditatea amestecului de pamnt cu material granular Granulozitatea amestecului de pamnt cu material granular
1913/1
1913/5
Dozajul de var Umiditatea amestecului de var si pamnt Gradul de sfarmare al pamntului dupa amestecare cu var si omogenizare a amestecului Gradul de compactare al stratului de forma
1913/1 10473/2
x x
10473/2 1913/15 -
Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma Rezistenta la compresiune la vrsta de 14 zile a pamntului stabilizat
10473/2
A B C D
- strat de forma din pamnturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de balastiera - strat de forma din impietruiri existente - strat de forma din pamnturi coezive stabilizate mecanic - strat de forma din pamnturi coezive tratate cu var
Elaborator:
Pag.16 18
Achizitor :

Beneficiar :
3.6.2. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu prghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii ( dadm0.01mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din punctele de masurare. Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40 %. 3.6.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si: - datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor - masurile tehnologice luate de constructor.
3.7. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

3.7.1. Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamnturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului. 3.7.2. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic. 3.7.3. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie. 3.7.4. In cazul straturilor de forma din pamnt tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.13.2 dupa receptia pe faza a acestuia.
Elaborator:
Pag.17 18
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL
IV - RECEPTIA LUCRARILOR
4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 8, 9 si 15. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.
4.2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptia va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare .
Elaborator:
Pag.18 18
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2.
CAIET DE SARCINI
- SEMNALIZARI RUTIERE
GENERALITATI
1. 1. PREVEDERI GENERALE CAP.I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI 1.1. TIPURI DE INDICATOARE 1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR CAP.II. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
CAP.III. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR
CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
4.1. ANALIZA FOTOMETRICA 4.2. CARACTERISTICI MECANICE 4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU 4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR
CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR
Elaborator:
Pag. 1 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
GENERALITATI

Acest Caiet de Sarcini se refer la confecionarea, instalarea i recepia indicatoarelor rutiere. Caietul conine clasificarea dup dimensiuni, simboluri, forme i prescripii tehnice pe care indicatoarele trebuie s le ndeplineasc. Toate indicatoarele de circulaie vor fi n conformitate cu prevederile din STAS 1848/1, 2 i 3-86 Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
Elaborator:
Pag. 2 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
CAP. I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI

1.1. TIPURI DE INDICATOARE
INDICATOARE DE AVERTIZARE Sunt: triunghiuri echilaterale cu chenar rou, prezentnd o figur de culoare neagr pe fond alb. dreptunghi sau sgeat roie indicnd direcia curbei, pe fond alb.
INDICATOARE DE REGLEMENTARE Indicatoare de prioritate: Sgei albe cu chenar rou; Triunghi echilateral alb cu chenar rou; Octogon de culoare roie cu inscripia STOP de culoare alb; Ptrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate; Cerc cu chenar rou cu dou sgei, una roie i alta alb; Ptrat pe fond albastru cu dou sgei, una roie i alta alb.
Indicatoare de interdicie sau restricie: Cerc cu chenar rou, cu inscripii negre sau roii pe fond alb sau albastru.
Indicatoare de obligare :Cerc cu inscripii pe fond albastru.
Indicatoare de orientare i informare Sunt panouri dreptunghiulare sau sgeat, cu nscris sau simboluri, pe fundal: verde pentru autostrzi; albastru pentru celelalte drumuri; galben pentru devieri temporare.
Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis Buzias Lugoj, km 25+000 km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 3 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
Indicatoare de orientare: De form dreptunghiular sau sgeat, cu nscrisuri (denumire localiti, etc.) de culoare alb pe fond verde sau albastru.
Indicatoare de informare: De form ptrat sau dreptunghiular, pe fond albastru, cu simboluri pentru utiliti: trecere de pietoni, punct sanitar, autostrad, restaurant, telefon, service etc. Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostrad, denumirile localitilor la care se ajunge prin alte categorii de drumuri dect autostrzile, vor fi nscrise pe un cmp albastru cu chenar alb, distinctiv de fondul verde al indicatorului.
Semne adiionale: De form dreptunghiular sau ptrat, montate sub indicatoare, pentru atenionarea conductorilor auto asupra unor particulariti ale tronsoanelor de drum.
1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform STAS 1848/1-86 si STAS 1848/2-86. Pe autostrada si la nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte mari iar pe restul drumurilor se vor folosi indicatoare de dimensiuni mari.
CAP.II.CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Toate indicatoarele se vor confeciona din aluminiu, cu dimensiunile i formele descrise n prezentul Caiet de Sarcini.
Indicatoarele de form triunghiular, rotund, dreptunghiular cu dimensiunea maxim sub 1 m, precum i cele n form de sgeat, se vor executa din tabl de aluminiu cu grosimea min. 2 mm, avnd conturul ranforsat prin dubla ndoire.
Panourile dreptunghiulare sau ptrate, cu dimensiunea cea mai mic de cel puin 1 m, se execut din profile din aluminiu, mbinate pe vertical.
Cerinele pentru aluminiu sunt urmtoarele: pentru tabl:

Elaborator:
99,5 HD (conform standardelor romneti)

Pag. 4 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
pentru profile:
ALMGSI 0,5 F 22 (conform DIN)
Prinderile se vor face prin uruburi. uruburile i piesele de fixare pe stlpi, vor fi protejate anticoroziv. Spatele indicatorului i rebordul se vopsesc n culoarea gri. Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate. Pregtirea suprafeei indicatoarelor n vederea aplicrii foliei retro-reflectorizante se face conform recomandrilor productorului foliei. Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplic pe indicatoarele rutiere: Clasa 3 diamant- pentru autostrzi; Clasa 2 intensitate mare - pentru drumuri europene; Clasa 1 engineering grade - pentru alte drumuri. n cazul folosirii foliei diamant, innd cont de rigiditatea foliei, se recomand: Pentru indicatoarele cu inscripii, pentru fond se folosete un film colorat transparent n care se decupeaz inscripionarea, iar folia diamant se aplic pe panou sub filmul respectiv Pentru indicatoarele curente (triunghi, cerc, romb, ptrat) inscripionarea se va face prin serigrafie (Paragraf scos de GT din varianta engleza).
CAP.III.CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR
Pentru stlpii care susin panouri triunghiulare, rotunde i n form de sgeat, ct i pentru panourile ptrate sau dreptunghiulare, cu dimensiunea maxim sub 1 m, se vor folosi tuburi de oel de min. 3 mm grosime, cu diametrul de 48 51 mm sau stlpi de tip . Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stlp pe care dorete sa l foloseasc. Pentru dispozitivele de susinere a panourilor cu dimensiunea minim de peste 1 m, se vor utiliza tuburi de oel sau profile; dimensiunile vor varia corespunztor suprafeei panoului. Caracteristicile acestor panouri vor fi specificate in Detaliile de Execuie. Stlpii vor fi prini n fundaie din beton C 6 / 7,5.
Elaborator:
Pag. 5 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectundu-se toate grunduirile si amorsele necesare.
CAP.IV.CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in Romnia sunt urmtoarele: Clasa 1 Engineering grade, compus din microbile de sticl ncorporate ntr-un material transparent pe baz de rin; Folia are adeziv pe ambele fee i se aplic la cald sau la rece; Clasa 2 Intensitate mare, la fel ca i Clasa 1, cu un strat de aer ntre stratul de microbile i faa exterioar a foliei; Clasa 3 Diamant, la fel ca i Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticl n loc de microbile. ncercrile constau n: analiza fotometric; ncercri mecanice rezistena la medii agresive. Pentru toate foliile supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic. Prelucrarea i aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face n conformitate cu instruciunile productorului. Probele de folii pentru ncercare vor fi montate pe plcue din aluminiu de 2 mm grosime, pstrate la temperatur de 23 oC 2oC i umiditate relativa de 50% 5%, timp de 24 ore nainte de ncercare. Rezultatele ncercrilor se exprim ca o medie a cel puin trei 3 determinri a trei 3 mostre testate n condiii similare.
Elaborator:
Pag. 6 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
4.1. ANALIZA FOTOMETRICA

Determinarea coeficientului de retro-reflexie R Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilitii pe timp de noapte. Coeficientul de retro-reflexie R se exprim n Cd / Lux / m2
Testele vor fi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm, la unghiuri de inciden a sursei luminoase de 5o, 30o i 40o fa de normala la folie, i la unghiuri de recepie de 0,2o, 0,33o, 1o, 2o fa de fasciculul incident.
Coeficientul de retro-reflexie R va fi msurat n conformitate cu Publicaia CIE nr. 54/1982 Retro-reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856o K va fi exprimata in cd/lux/m2). Valoarea R va fi o medie a citirilor efectuate n diferite puncte de pe suprafaa mostrei. Valorile minime admise sunt prezentate n Tabelele A1, si A2. Pentru foliile albe cu culori transparente, R va fi cel puin 70% din valorile R pentru foliile colorate din Tabelele A1 si A2.
Tabel A1:
Raportul minim R de retro-reflexie (Cd/Lux/m2)
Iluminare: CIE Standardul de iluminare A
Alb 70 30 10 50 24 9 12 6 2 5 2,5 1,5 250 150 110 180 100
Galben 50 22 7 35 16 6 7,5 3,5 1 3 1,5 1 170 100 70 122 67
Rou 14,5 6 4 10 4 1,8 2 1 0,7 0,8 0,4 0,3 45 25 15 25 14
Verde 9 3,5 1,5 7 3 1,2 1,5 0,7 0,5 0,6 1,3 0,2 45 25 12 21 12
Albastru 4 1,7 0,5 2 1 0,4 0,5 0,2 0,1 0,2 0,1 20 11 8 14 8
Maro 1 0,3 0,1 0,6 0,2 0,2 0,1 12 8,5 5 8,5 5
Portocaliu 25 7 2,2 20 4,5 2,2 1,7 1,0 0,7 1,2 0,6 0,4 100 60 29 65 40
Folii clasa 1 5o o 0.2 30o 40o 5o o 0.33 30o 40o 5o o 1 30o 40o 5o o 2 30o 40o Folii clasa 2 5o o 0.2 30o 40o o 0.33 5o 30o
Elaborator:
Pag. 7 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
1o 2o
40 5o 30o 40o 5o 30o 40o

o
Alb 95 15 7,5 4,5 5 2,5 1,5
Galben 64 9 4,5 3 3 1,5 1
Rou 13 2,5 1,5 1 0,8 0,4 0,3
Verde 11 2 1 0,5 0,6 0,3 0,2
Albastru 7 0,5 0,3 0,2 0,2 0,1 -
Maro 3 0,4 0,2 0,1 0,2 0,1 -
Portocaliu 20 4,5 2,5 2 1,5 0,9 0,8
Tabel A2: Coeficientul minim de retro-reflexie pentru culoarea alb folii clasa 3 = 5o = 15o = 30o = 40o o R o R o R o R 0,33 310 0,33 300 0,33 150 0,33 83 0,5 280 0,5 230 0,5 100 0,5 50 1,0 70 1,0 65 1,0 31 1,0 13 1,5 18 1,5 17 1,5 9 1,5 4 2,0 6,2 2,0 4,7 2,0 3,5 2,0 1,7
Coeficientul minim de retro-reflexie n comparaie cu culoarea alb la foliile clasa 3: Galben Raportul fa de culoarea alb 0,8 Rou 0,25 Portocaliu 0,5 Albastru 0,05 Verde 0,1 Verde2 0,07
Pentru seria de folii galbene cu vopsea email rou transparent, R va fi de cel puin 50% din valoarea culorii roii din Tabelele A1 si A2. Scopul testelor este de a: msura vizibilitate pe timp de noapte; evalua degradarea retro-reflexiei n timp pentru diferite condiii de mediu; stabili nivelul de retro-reflexie la expirarea Duratei de Garanie; stabili frecvena nlocuirii indicatoarelor; evalua comportamentul general al foliilor retro-reflexive serigrafiate cu cerneal transparent.
Culoarea Culoarea foliilor retro-reflectorizante va fi determinat pe mostre de 50 x 50 mm aplicate pe plcue de aluminiu. Culoarea va fi msurat cu un colormetru conform Publicaiei CIE nr. 15.2, 1986. Mostra va fi iluminat cu o surs de iluminare
Achizitor :

Beneficiar :
standard D65, sub un unghi de 45o fa de normala probei i cu o direcie de msurare de 0o (geometria de msurare 45/0).
Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determin din coordonatele punctelor de col ale diagramei CIE 1931. Tabelele B1, B2 si B3 prezint cmpurile cromatice pentru folii retro-reflectorizante.
Coordonate cromatice
Tabel B1 Folii de clasa 1 i 2 1 0,305 0,315 0,494 0,505 0,660 0,340 0,110 0,415 0,130 0,090 Culoare cromatic 2 3 0,335 0,325 0,345 0,355 0,470 0,513 0,480 0,437 0,610 0,638 0,340 0,312 0,170 0,170 0,415 0,500 0,160 0,160 0,090 0,140 4 0,295 0,325 0,545 0,454 0,690 0,310 0,110 0,500 0,130 0,140
Alb Galben Rou Verde Albastru
X Y X Y X Y X Y X Y
Tabel B2 - Folii de clasa 3 ziua 1 0,305 0,315 0,494 0,505 0,735 0,265 0,610 0,390 0,110 0,415 0,170 0,525 0,130 Culoare cromatica 2 3 0,335 0,325 0,345 0,335 0,470 0,513 0,480 0,437 0,700 0,610 0,250 0,340 0,535 0,506 0,375 0,404 0,170 0,170 0,415 0,500 0,220 0,245 0,450 0,480 0,160 0,160 4 0,295 0,325 0,545 0,454 0,660 0,340 0,570 0,429 0,110 0,500 0,210 0,550 0,130 Factor de luminozitate >/- 0,40 >/- 0,24 >/- 0,03 >/- 0,12 >/- 0,03 >/- 0,01 >/- 0,01
Pag. 9 / 13
Alb Galben Rou Portocaliu Verde Verde2 Albastru

Elaborator:
X Y X Y X Y X Y X Y X Y X
Achizitor :

Beneficiar :
0,090
0,090
0,140
0,140
Tabel B3 folii de clasa 3 noaptea 1 0,475 0,452 0,513 0,487 0,652 0,348 0,645 0,355 0,007 0,570 0,007 0,570 0,033 0,370 Culoare cromatic 2 3 0,360 0,369 0,415 0,370 0,500 0,545 0,470 0,425 0,620 0,712 0,348 0,255 0,613 0,565 0,355 0,405 0,200 0,322 0,500 0,590 0,200 0,322 0,500 0,590 0,180 0,230 0,370 0,240 4 0,515 0,409 0,575 0,425 0,735 0,265 0,595 0,405 0,193 0,782 0,193 0,782 0,091 0,133
Alb Galben Rou Portocaliu Verde Verde 2 albastru
X Y X Y X Y X Y X Y X Y X Y
Tabel C Coordonatele cromatice pentru folii gri i negre non-retro-reflexive 1 0,305 0,315 0,300 0,270 Culoare cromatic 2 3 0,350 0,340 0,360 0,370 0,385 0,345 0,355 0,395 4 0,295 0,325 0,260 0,320 Factor de iluminare Maxim Minim 0,08 < 0,02 0,10 < 0,02
Gri Negru
X Y X Y
Elaborator:
Pag. 10 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
4.2. CARACTERISTICE MECANICE
Adeziunea la suport Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o aderenta foarte buna la suport. Testul consta in verificarea unor mostre de 100x150 mm; folia va fi desprins cu o lam pe o suprafa de 20x20 mm; restul foliei va fi desprins manual; adezivitatea se consider corespunztoare dac folia este distrus n timpul desprinderii.
Rezistenta la oc Testul consta in verificarea unor mostre de 150x150 mm; O bil de oel cu diametrul de 51 mm i greutatea de 540 g este lsat s cad de la o nlime de 250 mm; folia se consider corespunztoare dac nu prezint desprinderi i/sau fisuri vizibile.
4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU
Rezistena la cldura uscata Mostrele de testare avnd dimensiunile de 75 x 150 mm se menin 24 ore in etuva la temperatura de 71 3 C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, dup care se poate interpreta testul. Testul este considerat corespunztor daca mostra nu prezint defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.
Rezistena la frig Mostrele, avind dimensiunile de 75 x 150 mm se pstreaz timp de 72 ore in congelator la temperatura de -35 3 C, dup care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaz testul. Testul este considerat corespunztor daca mostra nu prezint defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.
Elaborator:
Pag. 11 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
Rezistena la coroziune Se dizolv clorur de sodiu n proporie de 5% n ap distilat la 35o 2oC. Mostre de 150x150 mm; supuse la pulverizare cu soluia salin n 2 cicluri a cte 22 ore. Dup fiecare ciclu, mostrele vor fi lsate cel puin 2 ore la uscare, la temperatura camerei. Pentru examinare, mostrele vor fi splate cu ap distilat i uscate. Folia se consider corespunztoare dac nu prezint degradri vizibile la suprafa, iar coeficientul de retro-reflexie i cmpurile cromatice sunt conform Tabelelor A, B i C.
Rezistena la intemperii Mostrele vor fi expuse in diferite zone climatice pe parcursul a doi ani, cu fata ctre sud si nclinate la 45o . Suprafeele vor fi splate periodic pentru a ndeprta praful.
Rezultatul testului se considera necorespunzator daca: Exista degradri vizibile la suprafata cum ar fi basici, cojiri, fisuri sau desprinderi de suport; R pentru unghiul = 0.33o si = 5o este mai mic dect valorile din tabelul A inmultite cu urmtorii factori: Folie Clasa 1 Folie Clasa 2 Folie Clasa 3 D, de mai jos: Tabel D o 0,33 0,33 1 1 o 5 30 5 30 Culoare Alb Galben 248 120 56 25 198 96 45 20 Rou 62 30 14 6 Portocali u 124 60 28 13 Albastru 12 6 3 1,3 Verde 25 12 6 2,5 Verde2 17 8 4 1,8 50% 80% valorile R sunt mai mici dect valorile prezentate in Tabelul
Valorile cromatice sunt in afara cmpurilor de culori 3 sau 4

Achizitor :

Beneficiar :
Factorii de luminozitate sunt mai mici dect valorile minime prezentate in Tabelul C de mai sus.
4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR

Pentru tipurile de folie supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta acestuia certificatul de calitate i agrementul tehnic.
La fabricarea indicatoarelor de circulaie din folii retro-reflectorizante, acestea trebuie aplicate pe suportul de aluminiu conform recomandrilor productorului. Dac se folosesc suporturi vopsite, acestea se vor vopsi cu o vopsea cu mare rezisten la exterior. Certificatul de calitate va reflecta rezultatele ncercrii de expunere timp de 5 ani n condiii atmosferice.
Indicatoarele vor fi marcate durabil i clar, pe spate, cu urmtoarele date: Date de identificare a productorului sau vnztorului; Tipul de materiale retro-reflectorizante folosite; Data asamblrii panoului.
4.5. RECEPTIA LUCRARILOR

Dup terminarea instalrii semnalizrii, aceasta va fi supusa aprobrii Consultantului. In urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie.
Elaborator:
Pag. 13 / 13
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2. CAIET DE SARCINI - FUNDATIE DE PIATRA SPARTA SI AMESTEC OPTIMAL(STRAT DE BAZA SI STRAT DE FUNDATIE)
GENERALITATI
1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1. 2. PREVEDERI GENERALE CAP. I. MATERIALE 1.1. AGREGATE NATURALE 1.2. APA 1.3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE CAP. II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE CAP. III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 3.1. MASURI PRELIMINARE 3.2. EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 3.3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast B. Fundatii din piatra sparta amestec optimal
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATII

Elaborator:
Pag.1 / 16
Achizitor :

Beneficiar :
CAP. IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE 4.2. CONDITII DE COMPACTARE 4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATURILOR DE FUNDATIE CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. RECEPTIA PE FAZA 5.2. RECEPTIA FINALA
Elaborator:
Pag.2 / 16
Achizitor :

Beneficiar :
GENERALITATI
1.1
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. 1 Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materiale folosite si stratul de fundatie realizat. 1.1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale, agricole si forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.
1.2
PREVEDERI GENERALE
1.2.1 Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect.
1.2.2. Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform prevederilor STAS 6400-84. 1.2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede la pct. 1.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuarea apei. 1.2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Elaborator:
Pag.3 / 16
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL I - MATERIALE
1.1
AGREGATE NATURALE
1.1.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90; - balast 0-71 mm in stratul inferior; - piatra sparta 63-90 mm in stratul superior; - split 16-25 pentru impanarea stratului superior; - nisip grauntos sau savura ca material de protectie. b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm - nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru substratul drenant; - piatra sparta amestec optimal 0-63 mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul superior este un macadam sau un beton de ciment. 1.1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 1.1.3. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Tabel 1 NISIP Conditii de admisibilitate CARACTERISTICI SORT Granulozitate -continut de fractiuni sub 0,09 mm, %, max -continut de fractiuni sub 0.02 mm, %, max -conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. Tabel 2 BALAST Conditii de admisibilitate pentru fundatii CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni, %, max: -sub 0.02 mm -0 7.1 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN), min Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max
Elaborator:
Conditii de admisibilitate pentru: Strat izolant Strat de protectie 0-7 3-7 12 d15 < 5 d85 6 x 10-5 5 -
Conditii de admisibilitate 0 - 71 3 15 70 Continua 15 30 50

Pag.4 / 16
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 3 PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate Denumirea curenta Savura Split Piatra sparta mare Dimensiun i mm 0-8 8 16 16 25 25 40 63 90 Cantitatea de granule ce trec prin ciurul: Superior Inferior % % 95 100 95 100 95 100 95 100 90 100 0 10 0 10 0 10 0 100 Piatra necores p. dimens. % max 15 15 15 15
Sortul
Forma
0-8 8 16 16 25 25 - 40 63 - 90
Poliedrica Raportul dintre dimensiunile granulelor min. 1:0.5:0.25 sau b/a 0.50 c/a 0.25
Corpuri straine admise max. 15. 1.1.4. Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4. Tabel 4 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Conditii de admisibilitate CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni, %, max: -sub 0.02 mm -sub 0.2 mm -0 8 mm -25 63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max Conditii de admisibilitate 0 - 63 3 4 10 30 45 25 45 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 30 30
Tabel 5 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Granulozitate Domeniu de granulozitat e 0 63 Limita Inferior Superior Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul de in mm 0.02 0.2 8 25 40 60 0 4 30 55 75 100 3 10 45 70 85 100
1.1.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Elaborator:
Pag.5 / 16
Achizitor :

Beneficiar :
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. 1.1.6. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. 1.1.7. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. 1.1.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 1.1.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
1.2. APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
1.3
CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR STRATURILOR DE FUNDATIE
INAINTE
DE
REALIZAREA
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6 AGREGATE ACTIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: -argila bucati -argila aderenta -continut de carbune Granulozitatea sorturilor
Elaborator:
FRECVENTA MINIMA La aprovizionare La fiecare aprovizionat lot La locul de punere in opera
METODE DE DETERMINARE CONF. STAS -
In cazul in care Ori de cate ori apar se observa factori de prezenta lor impurificare O proba la max. -
4606 80 4606 80
Pag.6 / 16
Achizitor :

Beneficiar :
500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. Aspectul si forma granulelor 500t pentru fiecare sort si pentru piatra sparta fiecare sursa O proba la max. Echivalentul de nisip 500mc pentru fiecare sursa
4606 80
O proba pe sch. Si sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditiile meteorologice
730 89
Umiditatea
4606 80
Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala
Uzura cu Angeles
masina
tip
O proba la max. 500mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max. Los 500mc pentru fiecare sort si fiecare sursa
730 89
730 - 89
Elaborator:
Pag.7 / 16
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL II- STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
2.1
CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. PM greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 Wopt PM - umiditate optima de compactare, exprimata in %
2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef greuatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3 Wef umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % In vederea stabilirii gradului de compactare, gc. duef gc = dumax PM 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la pct. 7.1. x 100
Elaborator:
Pag.8 / 16
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL III- REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
3.1.
MASURI PRELIMINARE
3.1.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. 3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. 3.1.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. 3.1.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
3.2.
EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie strat de fundatie din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min 30m si latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta, componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta. 3.2.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.
Elaborator:
Pag.9 / 16
Achizitor :

Beneficiar :
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stratului fundatiei; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intesitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb) exprimat in mc S suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. 3.2.3. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta de atelierul de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-90 si in continuare a numarului minim de treceri dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate. 3.2.4. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.
3.3.
EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast a. Executia stratului inferior din balast 3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.
Elaborator:
Pag.10 16
Achizitor :

Beneficiar :
3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3. 3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 3.3.6. Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat. 3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. b. Executia stratului superior din piatra sparta 63-90 3.3.8. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in prealabil va fi umezit. 3.3.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte compactare se executa cu cilindri compresori compresori netezi de 6 to dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. 3.3.10. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare cu savura 0-8 sau nisip. 3.3.11. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura). In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.
B. Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal 3.3.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute pentru stratul de fundatie prevazut in proiect. Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. 3.3.13. Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie de nisip stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 3.3.14. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire unifoarma evitandu-se supraumezirea locala.
Elaborator:
Pag.11 16
Achizitor :

Beneficiar :
3.3.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare. 3.3.16. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intraga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3. 3.3.17. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. 3.3.18. Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal inghetata. 3.3.19. Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu o pojghita de gheata. 3.3.20. In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea sorturilor in conformitate cu prevederile de la pct. 3.4., la preparare se vor utiliza instalatii in amestec continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat.
3.4.
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE BAZA/FUNDATIE
3.4.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si din piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor si determinarilor aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie acesta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-94. 3.4.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometrica a agregatelor - caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Elaborator:
Pag.12 16
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 7 Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE Crt VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA ncercarea Proctor modificata 1 -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare 2 -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat 3 -toate tipurile de straturi
FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU -
METODE DE VERIFICARE CONFORM STAS 1913/13-83
Verificarea realizarii intensitatii compactare Q/S -toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal
Minim 3 suprafata de strat Minim 3 suprafata de strat de zilnic
probe la o de 2000 mp probe la o de 2000 mp
4606-80
Minim 3 pct ptr. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct pentru suprafete > 2000 mp de strat Verificarea compactarii prin incercarea cu Minim 3 incercari la o p.s. in fata compresorului suprafata de 2000 mp Determinarea capacitatii portante la nivelul In cate doua puncte superior al stratului de fundatie situate in profiluri -toate tipurile de straturi de fundatie transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m
1913/15-75 12288-85
6400-84
Normativ CD 31-94
Elaborator:
Pag.13 16
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL IV-CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
4.1.
ELEMENTE GEOMETRICE
4.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 4.1.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 4.1.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. 4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.
4.2. CONDITII DE COMPACTARE

4.2.1. Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV V si 98 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III. Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5% din punctele masurate. 4.2.2. Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt sfaramate de rulourile compresorului. 4.2.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.
Elaborator:
Pag.14 16
Achizitor :

Beneficiar :
4.3.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime astfel: in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de 2 cm. - in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si sunt cu 5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub care se executa. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. -
Elaborator:
Pag.15 16
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR
5.1
RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces Verbal de receptie preliminara.
5.2
RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Elaborator:
Pag.16 16
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2. CAIET DE SARCINI - STRAT DE BAZA DIN ANROBATE BITUMINOASE SI IMBRACAMINTI ASFALTICE CILINDRATE
GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI CAP.I. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 1.1. AGREGATE 1.2. FILER 1.3. LIANTI 1.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARARE CAP.II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 2.1. COMPOZITIA MIXTURILOR 2.2. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 2.3. ACCEPTAREA UTILAJULUI 2.4. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 2.5. STOCAREA SI INCALZIREA LIANTULUI 2.6. STOCAREA SI DOZAREA FILERULUI DE APORT 2.7. DOZAREA AGREGATELOR 2.8. INCALZIREA SI USCAREA AGREGATELOR 2.9. DOZAREA LIANTULUI 2.10. STOCAREA AGREGATELOR
Elaborator:
Pag.1 / 32
Achizitor :

Beneficiar :
2.11. MALAXAREA 2.12. STOCAREA SI INCALZIREA MIXTURILOR
2.13. FABRICAREA 2.14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 2.15. CONTROLUL FABRICARII CAP.III. MODUL DE PUNERE IN OPERA 3.1. TRANSPORT 3.2. LUCRARI PREGATITOARE 3.3. ASTERNERE 3.4. TEMPERATURA DE ASTERNERE 3.5. GROSIMEA STRATULUI DE ASTERNERE 3.6. ROSTURI LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE 3.7. COMPACTAREA 3.8. TRATAREA SUPRAFETEI 3.9. CONTROLUL PUNERII IN OPERA CAP.IV. CONDITII TEHNICE 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 5.2. RECEPTIA FINALA ANEXE LA CAIETUL DE SARCINI
Elaborator:
Pag.2 / 32
Achizitor :

Beneficiar :
G E N E RALITATI
1.1
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1 Prezentul caiet de sarcini priveste straturile de baza si imbracamintile bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos. 1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
1.2
DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
1.2.1.Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat. 1.2.2.Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald fiind alcatuite, in general, din doua straturi: - stratul superior, de uzura BA8, BA16, BA16R si BA25 conform SR 174/1-97; - stratul inferior, de legatura BAD25, BADPC31 si BADPS31 conform SR 174/1-97.
C A P ITOLUL I- NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
1.1.
AGREGATE
1.1.1 Agregate pentru straturi de baza 1.1.1.1 Agregatele naturale care se pot utiliza la prepararea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza sunt urmatoarele: -Agregate naturale de cariera, conform SR 667-2001, dupa cum urmeaza: criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25; nisip de concasare sort 0-4 savura sort 0-8 -Agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare, conform STAS 662-89-89, tabel 6, tabel 11 si respectiv tabel 12, dupa cum urmeaza: nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7 pietris sort 7-31 sau sortat pe sorturile 7-16 si 16-31
Elaborator:
Pag.3 / 32
Achizitor :

Beneficiar :
pietris concasat sort 7-16 si 16-31. Nota: 1. Se pot utiliza si alte sorturi de criblura, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. 2. In cazul in care se asigura uniformitatea loturilor livrate se pot utiliza si produse de balastiera sau cariera nesortate (balast, amestecuri de criblura sau savura) care trebuie sa se incadreze in limitele de granulozitate din tabelul 4 si figurile 1 si 2, cu sau fara adaosuri complementare de corectie. In cazul utilizarii balastului conform STAS 662-89, pe langa conditiile de mai sus, acesta trebuie sa corespunda urmatoarelor prescriptii: -sort 0-31 -granulozitate continua -echivalent de nisip (pe fractiunea 0-3) min. 80% 1.1.2 Agregate pentru imbracaminti bituminoase 1.1.2.1 Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662-89-89 (pentru nisip natural sort 0-3 sau 0-7 si pietris sort 7-31) si SR 667-2001 (pentru nisip concasaj sort 0-3 si cribluri sort 38; 8-16 si 16-25). Pentru realizarea imbracamintilor din beton asfaltic rugos BA 16 r, trebuie sa se utilizeze cribluri din roci eruptive cu uzura Los Angeles de maximum 20. Filerul care se utilizeaza este de calcar sau de creta conform STAS 539-79. 1.1.2.2 Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date in tabelul 2a. Tabel 2a
Agregate naturale % din agregatul total Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm Filer si nisip 0,09 3,15 mm Cribluri peste 3,15 mm Pietris concasat peste 3,15 mm Pietris sortat peste 7,1 mm BA8, BA16 812 Rest pana la 100 4570 BA16r 810 Rest pana la 100 5870 Tipul mixturii asfaltice BA25 512 Rest pana la 100 5070 BAD25 16 Rest pana la 100 6580 BADPC31 16 Rest pana la 100 6580 BADPS31 16 Rest pana la 100 4768
1.1.2.3 Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, in limitele date in tabelul 2b. Tabel 2b
Marimea ochiului ciurului sau sitei mm 31.5 25 16 8 3.15 0.63 0.2 Treceri prin ciur sau sita in % pentru mixturi asfaltice BA8 90-100 30-55 18-35 11-25 BA16 90-100 55-78 30-55 18-35 11-25 BA16r 90-100 50-65 30-42 18-25 11-15 BA25 90-100 65-90 50-75 30-50 15-35 8-25 BAD25 90-100 60-80 35-55 20-35 10-30 5-20 BAD31 90-100 80-95 60-80 35-55 20-35 10-30 5-20
Elaborator:
Pag.4 / 32
Achizitor :

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS 8-12 Fig 4 8-12 Fig 5 8-10 Fig 6 5-12 Fig 7 1-6 Fig 8 1-6 Fig 9
Beneficiar : 0.09 Zona de granulozitate a amestecului de agregat natural
Nota: 1.La betoanele BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max: - 25% pentru BA8 si BA16; - 30% pentru BA25; - 50% pentru BAD25, BADPC31 si BADPS31. 2.Compozitia agregatelor naturale pentru betonul BAD31, pentru stratul de legatura este realizat din amestec de sorturi 3-7 si 7-31. 3.La betoanele pentru stratul de legatura BAD25 si BAD31, se recomanda adaugarea a 2% filer. In cazul cand antreprenorul are posibilitatea de a utiliza truse de site si ciururi conform normelor internationale AASHTO, EN, etc. acestea vor fi utilizate cu aprobarea Inginerului.
1.2.
FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80% umiditatea max 2%
Observatie: In conditii justificative tehnice si economice se poate inlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul calcar; continutul de filer din var stins poate fi max 2%.
1.3.
LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum: - bitum tip D 60/80; - 80/100 si 100/120 conform AND 537/97; Conditiile care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul 4. Tabel 4
Conditii de admisibilitate Caracteristici D 60/80 Penetratie la 25 C Punct de inmuiere
0 0
D 80/100 800-100 44-43 >5 >100
D 100/120 100-120 43-46 >6 -
Mod de verificare conform STAS 42-68 60-69 SR 61-88 -
mm
0
6080 4955 >4 >100
Ductibilitate cm min la 5 C - la 25 C
0
Elaborator:
Pag.5 / 32
Achizitor :

Beneficiar :
In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.
1.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la pct. 3.1. si 3.2. din prezentul caiet de sarcini. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele: a. Bitum -penetratia la 25 oC STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 6069; b. Criblura -natura mineralogica (examinare vizuala); -granulozitatea STAS 4606-80; -forma granulelor STAS 4606-80; -determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89; c. Pietris -natura mineralogica (examinare vizuala); -granulozitatea 4606-80; -forma granulelor STAS 4606-80; -parte levigabila STAS 4606-80; d. Nisip natural -natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80; -granulozitatea STAS 4606-80; -parte levigabila STAS 4606-80; -continut de impuritati corpuri straine; -humus STAS 4606-80; -mica libera; -echivalent de nisip STAS 730-89; Nisip de concasaj -natura petrografica si mineralogica: STAS 6200/4-81 (pentru roca); STAS 9110-87 (pentru produse); -granulozitatea: STAS 730-89; STAS 4606-80;
Elaborator:
Pag.6 / 32
Achizitor :

Beneficiar :
-continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 -continut de impuritati corpuri straine STAS 4606-80; -coeficient de activitate STAS 730-89; e. Filer -continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72 -umiditate STAS 539-79; -granulozitate STAS 539-79; -coeficient de hidrofolie STAS 539-79; -densitatea aparenta dupa sedimentare in benzen sau toluen STAS 539-79; -coeficient de goluri in stare compacta STAS 539-79;
C A P I T O L U L I I -MODUL DE FABRICARE A STRATURILOR

2.1 COMPOZITIA MIXTURILOR
2.1.1.Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, stratul de legatura sau stratul de uzura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat. 2.1.2.Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: incercarea Marshall (stabilitatea la 60 oC ; indicele de curgere-fluaj la 60 oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa) pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant retinut; La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1-84, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categori I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii si pentru straturile de baza; - determinarea cu prese de 10 tone a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile, imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de lianti). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor. 2.1.3.Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul sau unele adaosuri sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata , inclusiv partile fine. 2.1.4.Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 1 si tabelul 2.
Elaborator:
Pag.7 / 32
Achizitor :

Beneficiar :
2.1.5.Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelele 1 si 3. 2.1.6.Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1-84 si STAS 1338/2-87 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 6 pentru pentru imbracaminti. Tabel 6 Clasa tehnica a drumului I; II Tipul mixturii asfaltice I; II*) III Categoria tehnica a strazii II; III*) III;IV IV, V
Continutul de liant; %din masa mixturii asfaltice BA 8 BA 16 BA 16r BA 25 BAD 25 BADPC 31 BADPS 31 6,07,0 6,07,0 5,76,2 4,05,0 6,37,3 6,37,3 5,76,2 5,56,7 4,05,0 6,57,5 6,57,5 5,57,0 4,05,0 4,05,0
Nota: *) Pentru drumuri situate in zona climatica rece, continutul de liant pentru mixturile BA8, BA16, BA16r, se va majora cu max. 0,3% fata de continutul de liant prevazut in tabelul 6. Nr crt 1 Caracteristici Clasa tehnica a drumului Categoria tehnica a strazii Mixtura tip Bitum tip AB 1 AB 2
Incercari pe epruvete Marshall I-III I-III IV I-III IV I-II IV I-II IV I-IV I-IV Stabilitatea 600C, kN, min (S) la D 60/80 5.0 4.5 4.5 4.0 1.5-4.0 1.5-4.5 1.5-4.5 1.5-4.5 2200 28 5.5 5.0 5.0 4.5 1.5-3.5 1.5-4.0 1.5-4.0 1.5-4.5 2200 28
1.1
IV-V I-III IV-V I-III
D 80/100
1.2
Indice de curgere
IV-V I-III IV-V
D 60/80
D 80/100 D 60/80 D 80/100 -
1.3 1.4
Densitatea aparenta, kg/m , min. Absorbtie de apa, % vol.

3
I-V I-V
Elaborator:
Pag.8 / 32
Achizitor :

Beneficiar :
2 2.1
Incercari pe epruvete cubice: Rezistenta la compresiune la 220C, N/mm2, min Reducerea rezistentei la compresiune la 220C, dupa 28 zile de pastrare in apa, % max Densitate aparenta, kg/m3, min Absorbtie de apa, % vol. D 60/80 I-V I-IV D 80/100 D 60/80 I-V I-IV 30 30 2.5 2.5
2.2
D 80/100
2.3
I-V
I-IV
D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100
2150
2150
2.4
I-V
I-IV
210
210
2.2. CARACTERISTICILE FIZICO - MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
2.2.1. In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale caracteristicile fizicomecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelul 7 pentru mixturile din stratul de baza si in tabelele 8 si 9 pentru mixturile din imbracaminte. Tabel 8 Tipul mixturii Caracteristici pe cilindrii Marshall Clasa tehnica a drumului I, II Bitum tip BA8, BA16, BA25 9,0 8,0 7,5 6,0 6,0 5,5 5,5 1,5..3,5 1,5..4,0 BAR 16 9,5 8,5 8,0 6,5 1,5..3,0 1,5..3,5 BAD25, BADPC31 BADPS 31 7,0 6,0 5,5 4,5 3,5 3,5 1,5..4,5 1,5..4,5
D 60/80 D 80/100
III Stabilitate (S) la 60 o C, KN IV, V
D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100 D 100/120
Indice de curgere (I) fluaj, mm
I, II
D 60/80 D 80/100
Elaborator:
Pag.9 / 32
Achizitor :

Beneficiar :
III
D 60/80 D 80/100
1,5..4,0 1,5..4,0 1,5..4,5 1,5..4,5 1,5..4,5 2,5..5,0 2,5..4,0 2,0..4,0 2,0..4,0 1,5..4,0 1,5..4,0 1,5..4,0
1,5..3,0 1,5..3,5 2,5..5,0 2,5..4,0 2,0..4,0 2,0..4,0 -
1,5..4,5 1,5..4,5 1,5..4,5 1,5..4,5 2,04,0 2,0..4,0 1,5..3,0 1,5..3,0 1,0..3,0 1,0..3,0
IV, V
D 60/80 D 80/100 D 100/120
I, II
D 60/80 D 80/100
III Raport S/I, KN/mm IV, V
D 60/80 D 80/100 D 60/80 D 80/100 D 100/120
Densitatea aparenta, kg/m3, min Absorbtia de apa, % vol
D 60/80 D 80/100 D 100/120 D 60/80 D 80/100 D 100/120 25 35 36 2300 2300 2250
Tabel 9 Tipul mixturii Caracteristici pe cuburi Bitum tip BA8, BA16, BA25 3,5 3,0 0,7 0,7 BAR16 BAD25, BADPC31 BADPS 31 3,5 3,0 0,7 0,7 -
Rezistenta la compresiune la 22o C,N/mm

2
D 60/80 D 80/100 D 100/120
Rezistenta la compresiune la 50o C,N/mm2
D 60/80 D 80/100 D 100/120
Reducerea rezistentei la compresiune la 22 C la 28 zile de pastrare in apa , % max

o
*) D 60/80 D 80/100 25 25 -
Elaborator:
Pag.10 32
Achizitor :

Beneficiar :
**) D 60/80 D 80/100 D 100/120 Densitatea aparenta, kg/m3, min D 60/80 D 80/100 D 100/120 Absorbtia de apa % vol D 60/80 D 80/100 D 100/120
*) pentru drumuri de clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I. **) pentru drumuri si strazi din celelalte clase tehnice, respectiv categorii.
30
30
2250
2250
2200
26
47
38
2.3 ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor. Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
2.4
STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini speciale. Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
2.5
STOCAREA SI INCALZIREA LIANTULUI
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
Elaborator:
Pag.11 32
Achizitor :

Beneficiar :
2.6 STOCAREA SI DOZAREA FILERULUI DE APORT

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita de a doza filerul conform tolerantelor indicate in art. 10.3.
2.7 DOZAREA AGREGATELOR

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere. Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin retea, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform STAS 7970-76 si SR 174-97 sunt: Strat de baza: 8 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 3,15 mm + 8 %; -2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiunile sub 0,09 mm 20 % fata de procentul de agregate concasate stabilit Strat de legatura si strat de uzura 5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0,63 mm 4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,20,63 mm 3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,090,2 mm 2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm
2.8 INCALZIREA SI USCAREA AGREGATELOR

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante. Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului.
2.9 DOZAREA LIANTULUI

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric. Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin retea exprimate prin procente de masa in valoare absoluta sunt:
Elaborator:
Pag.12 32
Achizitor :

Beneficiar :
Strat de baza :
0,4 %;
Strat de legatura si strat de uzura: 0,3 %.
2.10
STOCAREA AGREGATELOR
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
2.11 MALAXAREA
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa. Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
2.12 STOCAREA SI INCARCAREA MIXTURILOR

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
2.13 FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru straturile de baza si imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil. 2.13.1Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: -160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80; -155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100; -150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120. Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
Elaborator:
Pag.13 32
Achizitor :

Beneficiar :
2.14
REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
2.14.1. Dupa acceptarea utilajului de catre client prin Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: a debitului dozatoarelor pentru agregate; a debitului pompelor pentru liant; a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a malaxorului. 2.14.2. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. 2.14.3. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii Inginerului. 2.14.4. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz. -
2. 15. CONTROLUL FABRICATIEI

Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11. *) A - Incercari preliminare de informare B Controlul de calitate C Controlul de receptie Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de blocare. Tabel 11 Faza de executie Studiu Natura controlului sau a incercarii Studiul compozitiei Controlul reglajului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei de malaxare Categoriax) controlului A x B C Frecventa controlului sau a incercarii Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs
Pag.14 32 /
Elaborator:
Achizitor :

Beneficiar :
Determinarea continutului de bitum si filer Granulometria amestecului Temperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor Stabilitatea la 60 0 C Indicele de curgere. Fluaj Densitatea aparenta Absorbtia de apa
x) A Incercari preliminare de informare B Controlul de calitate C Controlul de receptie
x x
Zilnic Zilnic
Permanent
x x x x
Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to
CAPITOLUL III -MODUL DE PUNERE IN OPERA

3.1. TRANSPORT
3.1.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. 3.1.2. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice de punere in opera de asa natura incat sa nu avem intreruperi. 3.1.3. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
3.2. LUCRARI PREGATITOARE
3.2.1 Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul de suport de fundatie trebuie bine curatat. In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Elaborator:
Pag.15 32
Achizitor :

Beneficiar :
Suprafata stratului suport, pe care se asterne stratul de baza trebuie sa fie uscata.
3.2.2 Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapida. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: - strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; - strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.
3.3. ASTERNEREA
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii speciale. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii, cat si cel al afanarii. Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. Grosimea maximala a materialelor raspandite printr-o singura trecere este fixata de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer la propunerea Antreprenorului. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui suport de material proaspat depus cu grija in fata lopetii. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
3.4 TEMPERATURA DE ASTERNERE

o
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 C, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare. De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Elaborator:
Pag.16 32
Achizitor :

Beneficiar :
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactere, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr. 12. Tabel 12 Tipul liantului D60/80 D80/100 D100/120 Temperatura mixturii asfaltice la asternere, o C 145 140 135 Temperaturile minime la compactare in o C Inceput 140 135 130 Sfarsit 110 100 100
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactitatea optima. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
3.5. GROSIMEA STRATULUI DE ASTERNERE

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru : stratul de uzura intr-o singura asternere; stratul de legatura intr-o singura asternere; stratul de baza intr-o singura sau mai multe asterneri succesive in functie de grosimea stratului si utilajelor folosite.
3.6. ROSTURI LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma rotilor. Rosturile separand mixturile bituminoase de la o zi la alta trebiue sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi. Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm.
Elaborator:
Pag.17 32
Achizitor :

Beneficiar :
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte de realizarea benzii noi.
3.7. COMPACTAREA
3.7.1. In lipsa unor dispozitiuni contrare caietului de prescriptii speciale, atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putand cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactitate pe loc pe care le va considera necesare. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului: sarcina fiecarui utilaj; planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent. 3.7.2. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate 100% a densitatii aparente obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara lui 95% din densitatea aparenta. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. 3.7.3. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice) Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax pe sectoarele in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii. Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea. 3.7.4. La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baza, asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o perfecta legatura intre straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea ultimului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata. 3.7.5. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului. -
Elaborator:
Pag.18 32
Achizitor :

Beneficiar :
3.8. TRATAREA SUPRAFETEI

Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 23 kg/mp nisip de 03,15 mm bitumat cu 23% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase. Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj. Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren inchiderea suprafetei prin Badijonare. Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 03,15 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos: a. stropire cu bitum - raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) - raspandire nisip 0,5 kg/mp 35 kg/mp 35 kg/mp
b. stropire cu emulsie catodica cu 60% bitum diluat cu apa 0,81 kg/mp Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu aceeasi cantitate de nisip. Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
3.9. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
3.9.1. Controlul compactarii a. Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: -cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari; -utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; -elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere. b. Controlul ocazional de compactare
Elaborator:
Pag.19 32
Achizitor :

Beneficiar :
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate. Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.
3.9.2. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt: +/- 2,5% pentru stratul de baza; +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura. Daca tolerantele sunt respectate in considerata convenabila. 95% din punctele controlate, reglarea este
3.9.3. Controlul denivelarilor Controlul denivelarilor este efectuat aplicand pe suprafata fiecarui strat: -in sens transversal, o rigla de 3 m lungime cand drumul este cu o panta plana; -in sens longitudinal, o rigla de 3 m lungime. Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei in ax a fiecarei benzi de asternere, in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate sau in oricare din locurile indicate de Inginer. Controlul transversal de regula, va putea fi efectuat in orice profil transversal. Denivelarea maxima masurata nu va trebui in nici un caz sa depaseasca valorile inidcate. Inginerul va solicata evaluarea denivelarilor dupa caz cu echipamente specifice (APL, Bumpintegrator etc.)
3.9.4. Rugozitatea stratului de uzura Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.
Elaborator:
Pag.20 32
Achizitor :

Beneficiar :
3.9.5. Frecventa controalelor In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 14. Tabel 14
Faza de executie Natura controlului sau a incercarii Categoria de control A Executarea lucrarilor Temperatura de asternere Etalonarea atelierului de compactare Controlul ocazional de compactare prin carotare Controlul profilelor Reglajul de suprafata : Controlul cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor A incercari preliminare de informare; B controlul calitatii; C controlul de receptie. X x In fiecare punct indicat de Inginer In fiecare punct indicat de Inginer X B X C Permanent La inceputul executiei lucrarilor apoi un control ocazional de comp. Neconforma X X X X O carota la fiecare 250 ml drum In fiecare zi la sfarsit de santier Frecventa controlului
CAPITOLUL IV -CONDITII TEHNICE
4.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

4.1.1. Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului. Abaterile locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte este de 10%. 4.1.2 Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Abaterile locale de la latimile prevazute in proiect, sunt de 5 cm. Abaterile permise pentru pante transversale fata de cele prevazute in proiect, sunt de 0.5%. Abaterea limita locala admisa pentru cotele din profilul longitudinal va fi: pentru stratul suport si stratul de baza +/- 2.5 cm; pentru stratul de uzura, binder si de rezistenta (beton asfaltic) +/- 1.5 cm.
Elaborator:
Pag.21 32
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante stabilite in proiectul tehnic privind straturile : de baza, de legatura si de uzura, se vor efectua conform HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora).
5.2. RECEPTIE FINALA

Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie conform HG 273/94.
Elaborator:
Pag.22 32
Achizitor :

Beneficiar :
ANEXA 1 LA CAIETELE SAU CAIETUL DE SARCINI
CAIETE DE SARCINI SPECIALE PENTRU UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE ASFALTICE
DATE GENERALE
Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrile. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. In cazul in care acest lucru nu poate fi evitat, pe suprafata geogilei se va asterne un strat protector de bitum cu grosimea de 10-20 mm. Turnarea stratului de bitum (sau a emulsiei bituminoase) se va face prin pulverizarea bitumului la o temperatura de maximum 1500C, dupa care stratul de bitum va fi acoperit cu un strat de nisip fin.
METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei longitudinale si transversale se masoara cu dreptarul standard de 3 m. Neregularitatile mai mari de 10 mm si fisurile mai mari de 6 m vor fi corectate cu un amestec realizat din bitum si nisip fin. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directia transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. In cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, metoda (ce poate fi indicata si in proiect) consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare de min. 20 mm, inaintea geogrilei (sau sub geogrila). O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei.
Elaborator:
Pag.23 32
Achizitor :

Beneficiar :
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.
ASTERNEREA GEOGRILELOR
Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 1500C, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0.8 1.2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 1500C. Acest tratament al suprafetei se va aplica succesiv pe fasii cu o latime minima de 0.30 m, in functie de tipul suprafetei respective. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0.20 m. Asternerea georgrilelor se va face cu ajutorul unor tiranti de calitate corespunzatoare, atasati la utilajele de transport. Tirantii se vor prinde pe una din laturile sulului de geogrile, in timp ce latura opusa a materialului va fi ancorata cu cuie si placute de suprafata rutiera, astfel incat sa se obtina o intindere perfecta, fara nici o cuta, a geogrilei pe suprafata suport. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, reducand la minimum accelerarile sau franarile, precum si schimbarile de directie in timpul deplasarii utilajelor pe suprafata neprotejata a stratului de geogrile.
CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Materialul din care se executa geogrilele va fi 100% polipropilena. Reazistenta maxima la tractiune va fi de minimum 30 KN/m, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Greutatea minima a materialului pe unitate de suprafata va fi de 0.400 kg/m2. Alungirea maxima la curgerea a materialului va fi de 11%. Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si a texturii materialului (grosime nominala de 3.5 mm), masurata in ambele directii.
APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT

Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar.
Elaborator:
Pag.24 32
Achizitor :

Beneficiar :
Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea in termen a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.
CAIET DE SARCINI - UTILIZAREA UNEI COMBINATII DE GEOGRILE SI MATERIAL GEOTEXTIL (MATERIALE GEOSINTETICE COMBINATE) LA IMBRACAMINTILE ASFALTICE
DATE GENERALE
Inainte de asternerea materialului geosintetic combinat pentru ranforsarea zonelor cu fisuri sau rosturi vor trebui luate masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului geotextil combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de beton asfaltic fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.
METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mari degradate, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta din asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.
Elaborator:
Pag.25 32
Achizitor :

Beneficiar :
ASTERNEREA MATERIALULUI GEOTEXTIL COMBINAT

Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la o temperatura de 1500C (sau o emulsie bituminoasa) cu o concentratie de 0.8 1.2 l/m2. Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0.30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces, aceasta va fi indepartata prin periere. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0.20 m. Stratul urmator de beton asfaltic, se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil. Temperatura maxima de asternere va fi de 1500C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.
CARACTERISTICILE MATERIALULUI GEOTEXTIL

Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena. In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: - Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directia longitudinala si transversala va fi de minimum 30KN/m. - Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0.400 kg/m2 - Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11% - Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3.5 mm) In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: - Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata - Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0.140 kg/m2 iar greutatea minima de 0.160 kg/m2 - Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m
Elaborator:
Pag.26 32
Achizitor :

Beneficiar :
APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT

Antreprenorul va duce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament. Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea foarte la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.
Elaborator:
Pag.27 32
Achizitor :

Beneficiar :
ANEXA 2 LA CAIETELE DE SARCINI GENERALE PARTEA II
CAIETE DE SARCINI SPECIALE PENTRU UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC
DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificat sau amestecul care contine bitum modificat. Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din Partea nr. 11 a Caietelor de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului. (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricatnt, dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului. bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.
(ii)
In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia de baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului de bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a bitumului modificat. In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar.
CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de polimori, astfel incat dupa modificare, bitum modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos. . Crt.
Elaborator:
Caracteristici tehnice
Limite admisibile
Metoda de testare
Pag.28 32
Achizitor :

Beneficiar :
1. 2.
Penetratia la 25oC (0.1 mm) Punctul de inmuiere Incercare cu inel si bila (oC) Ductilitatea la 13oC (cm) la 25oC (cm) Punctul de rupere Fraas (oC)
50-65 55-65 min. 70 min. 100 max 25
STAS 42-68 STAS 60-69
3. 4.
STAS 61-88 STAS 113-74 Normele germane
5.
Revenirea elastica (%)
min 80
TL-PmB.Cap.1 Art. 3.2.1
Stabilitatea la incalzire determinata prin metoda introducerii in cuptor a unei pelicule subtiri de material: (%) 6. (%) pierderea penetratia cu inel la greutatii max 1 remanenta si bila 13oC elastica min 50 max 0 min 50 min 80
Instructiuni tehnice emise de AND 152093 STAS 6069, STAS 61-81
- incercare (C) (cm) (%) 7.
ductilitatea revenirea
Normele germane TL-PmB.Cap.1 Art. 3.2.1 STAS 10969/3-83
Incercarea la aderenta (realizata pe agregate de 58mm luate din cariera) (%) Omogenitatea (incercare realizata prin observari la microscop cu fascicol de lumina fluorescenta) (%) Stabilitatea in timpul depozitarii la o temperatura de 180oC (se va masura diferenta dintre punctele de inmuiere a bitumului extras de la partea inferioara a acesteia (oC)
min 90 Dispersia particolelor foarte fine mai mici de 5 u, min 80
(Metoda cantitativa) Metodele INCERP sau RGRA nr.711/1993 Normele germane
8.
9.
max 2 nu se admite segregarea
TL-PmB.Cap.1/1991 Art. 3.2.1 sau normele RGRA nr. 711/1993
Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare.
Elaborator:
Pag.29 32
Achizitor :

Beneficiar :
Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. Stratul de uzura din beton asfaltic in care a fost introdus bitumul modificat va trebui sa respecte cerintele tehnice din tabelul de mai jos: Nr. Crt Caracteristici tehnice a) Caracteristici stabilite pe cilindrii Marshall 1 2 3 4 Densitatea (kg/cm3) Absorbtia de apa volum) Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere Marshall la 60oC b) Caracteristici stabilite pe cuburi 1 2 3 4 Densitatea (kg/cm3) Absorbtia de apa in volum) Rezistenta (N/mm2) la compresiune la aparenta (% 22oC min. 2. 300 25 min. 3.5 max. 5.2 STAS 1338-89 aparenta (% in (KN) (mm) min. 2. 350 25 min. 10 2 7.5 STAS 1338-84 Limite admisibile Metoda de testare
Rezistenta maxima la compresiune la 22oC (N/mm2) Reducerea rezistentei la compresiune 22oC dupa 28 de zile de pastrare in apa (%)
max. 20
c) Caracteristici stabilite pe placi de mici dimensiuni luate din imbracamintea rutiera 1 2 3 Densitatea (kg/cm3) Absorbtia de apa in volum) Gradul de compactare aparenta (% min. 2. 350 25 min. 96 STAS 1338-84
NOTA: Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338/1.2-84, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC. Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338-84.
Elaborator:
Pag.30 32
Achizitor :

Beneficiar :
Benefeciarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de Sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele: Metoda de testare Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 min. 100 Metoda LPcPC
Nr. Crt 1 2
Caracteristici tehnice Incercarea ORNIERAGE (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC, la 30000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10 C, 25 Hz, E6 (10-6)
o
Limite admisibile
max. 8
Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in strainatate, va fi suportat de Antreprenor.
OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE

Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica. Transportul: La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de min.160oC Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termice. Depozitarea: Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale, asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente. Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmarita permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic.
Elaborator:
Pag.31 32
Achizitor :

Beneficiar :
CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR MODIFICAT PE AMPLASAMENT
DE
OBTINERE
BITUMULUI
In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmatoarele: i) Temperatura de amestecare ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.
Elaborator:
Pag.32 32
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2. CAIET DE SARCINI - DISPOZITIVE DE EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA
SCURGERE
SI
GENERALITATI
1.1 1.2 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE PREVEDERI GENERALE
PARTEA I - NATURA, CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE CAP.II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 2.1. CIMENTURI 2.2. AGREGATE 2.3. APA 2.4. OTEL BETON CAP.III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARIE DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI 3.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 3.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 3.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII CAP.IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 4.1. MATERIAL PENTRU FILTRE 4.2. TUBURI PENTRU DRENURI
Elaborator:
Pag.1 / 57
Achizitor :

Beneficiar :
4.3.
GEOTEXTIL TERASIN
CAP. V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI 5.1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU PENTRU CANALE, GURI DE SCURGERE SI CAMINE DE VIZITARE CAP.VI. BORDURI DE TROTUARE, PREFABRICATE PENTRU RIGOLE SANTURI SI CASIURI 6.1. BORDURI DE TROTUARE SI REFUGII 6.2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ CAP.VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 7.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
PARTEA II MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARII CAP.VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 8.1. PICHETAREA LUCRARILOR 8.2. EXECUTIA SAPATURILOR CAP.IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR 9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 9.2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 9.3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 9.4. COMPOZITIA BETOANELOR CAP. X. COFRAJE 10.1 COFRAJE CAP.XI. OTEL DE ARMATURA 11.1 FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII CAP.XII. BETON 12.1. PREPARARE ABETONULUI 12.2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 12.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 12.4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
Elaborator:
Pag.2/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAP.XIII. ZIDARII DEIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 13.1 ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI CAP.XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR 14.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 14.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 14.3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT 14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 14.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DIN BETON 14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 14.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON CAP.XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVALUAREA A APELOR DIN CORPUL DRUMULUI 15.1. PRESCRIPTII GENERALE 15.2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 15.3. REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU 15.4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA
CAP.XVI. CANALIZAREA 16.1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 16.2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI A CAMINELOR DE VIZITARE CAP.XVII. BORDURI DE TROTUAR SI RIGOLE PREFABRICATE 17.1. MONTAREA BORDURILOR CAP.XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 18.1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR CAP.XIX. RECEPTIA LUCRARILOR 19.1. RECEPTIA PE FAZE 19.2. RECEPTIA PRELIMINARA 19.3. RECEPTIA FINALA
Elaborator:
Pag.3/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE

1.1.1 Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume -santuri la marginea platformei -santuri de garda -rigole la marginea platformei -rigole la bordura trotuarului -rigole de acostament -casiuri -lucrari de canalizare -canale de evacuare -puturi absorbante El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie 1.1.2 In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: -podurile si podetele -lucrari de amenajare si corectare a torentilor -lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata

1.2.1.Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.2.Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare. 1.2.3.In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
Elaborator:
Pag.4/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
P A R T E A I - NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
C A P I T O L U L II- MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

2.1. CIMENTURI
2.1.1.Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania 2.1.2.La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate: ciment fara adaos tip I ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB ciment cu zgura tip H I, H II conform SREN 388-96 conform SR 1500-96 conform SR 3011-96
2.1.3.Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment. Tabel 1 Nr. Conditiile de executie sau caracteristicile elementelor crt . 1 Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1.5m Elemente sau constr.masive avind gros. egala sau mai mare de 1.5m Elemente de constructii din
Clasa betonului BC 15 BC20-BC30 BC 15 BC20-BC30 BC 35
Tipul de beton Oricare Oricare Oricare Oricare Armat
Tipul de ciment P40 I U I U U Pa3 5 R R R U I M30 U I U I I Hz3 5 I I U R I

Pag.5/ 57
Elaborator:
Achizitor :

Beneficiar :
betoane superioare
BC30
Armat
NOTA:
R-ciment utilizat a se utiliza U-ciment utilizat in locul celui indicat I-ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau
economice Tabel 2 Nr. crt. Tipul de ciment Tipul de mortar Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50 Idem de marca 100 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate Indicat a se utiliza F25 M30 Pa35 Utilizabil in lipsa celui indicat M30 Pa35 M30
1 2 3
2.1.4.Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3. 2.1.5.Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare. Tabel 3 CARACTERISTICI Inceputul prizei Sfarsitul prizei CONSTANTE DE VOLUME PE TURE Rezistenta la intindere din incovoiere minim N/mmp la 2 zile la 7 zile la 28 zile CONDITII DE ADMISIBILITATE P40 1h <10h Pa35 1h <10h M30 1h <10h Hz35 1h30 <10h30 SAU
SA NU PREZINTE CRAPATURI
INCOVOIERI
3.0 5.0
4.0 5.5
CONSTANTE DE VOLUM LE CHATELIER

Elaborator:
MARIMEA VOLUMULUI < 10mm

Pag.6/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Rezistenta la compresiune minim N/mmp la 2 zile la 7 zile la 28 zile 17 40 10 35 15 30 20 35
2.1.6.Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. 2.1.7.In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine. 2.1.8.Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. 2.1.9.Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre producator. 2.1.10. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator . Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului. 2.1.11.Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 23.
2.2. AGREGATE
2.2.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - agregate concasate - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 - piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm
Elaborator:
Pag.7/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
2.2.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase 2.2.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. 2.2.4. Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait 2.2.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale. 2.2.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel 4 Caracteristici Forma granulelor b/a c/a
Conditii minime de admisibilitate
Observatii Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa o incercare prealabila a betonului
0,66 0,33
2.2.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabel 5. Tabel 5 Denumirea impuritatii Conditii de admisibilitate Nisip natural sau de Pietris concasaj sparta Corpuri straine resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor Mica, % max Carbune, % max Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Argila in bucati %, max
Elaborator:
sau
piatra
Nu se admit Nu se admit 1% 0,5 Galbena 1%
Nu se admit Nu se admit Galbena 0,25

Pag.8/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Parti levigabile %, max Sulfati sau sulfuri
2% Nu se admit
1 Nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. 2.2.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6. Tabel 6 Caracteristici fizicco-mecanice Densitatea aparenta, kg/mc, min Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min Porozitate totala pentru piatra sparta %, max Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max Volum de goluri in stare afanata pentru: - nisip, % max - pietris, % max - piatra sparta, % max Rezistent la strivire % - in stare saturata, min - in stare uscata, max Coeficient de inmuiere dupa saturare, min Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, % max 60 15 0,80 90 10 40 45 55 Conditii de admisibilitate 1.800 1.200 2 2
2.2.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max. 2.2.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
Elaborator:
Pag.9/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
2.2.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8.
Tabel 7 Sortul de nisip
Treceri, 0,2
in % , 0,5 -
prin sita 1 35 75
sau 2 -
ciur 3,15 90 100
de: 7,0 -
0-3
min max Tabel 8 Balastul pentru betoane
5 30
Treceri, 3,15 20 50 10 30
in % , 5 -
prin sita 16 55 85 35 65
sau 20 -
ciur de: D max 80 100 80 100
0-31 0-71
min max min max
2.2.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. 2.2.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare. 2.2.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 19. 2.2.15. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Elaborator:
Pag.10/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
2.3 APA
2.3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84. Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. 2.3.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Tabel 9 Caracteristici chimice si fizice Continutul total de saruri gr/l Sulfati gr. SO42 / litru Substante organice Cloruri gr. CL/litru Azotati gr. NO3/dm3 Magneziu gr. Mg2/dm
3
Conditii de administrare max max max max max max max 4 2 0,5 0,5 0,5 0,5 3
Materii in suspensie gr
2.4. OTEL BETON

2.4.1.Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89. 2.4.2.La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. 2.4.3.Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Elaborator:
Pag.11/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
2.4.4.Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea. 2.4.5.Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. 2.4.6.Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
CAPITOLUL III - MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARIIPE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

3.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
3.1.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max 12 %. 3.1.2. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
3.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII

3.2.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.
Elaborator:
Pag.12/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
3.2.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10. Tabel 10 Caracteristici Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min Rezistenta la inghet-dezghet: -coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max -coeficient de inmuiere pe epruvete % max 0,3 25 Conditii de admisibilitate 80
3.2.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11
Tabel 11 Caracteristici
Forma Inaltimea, mm Dimensiunile bazei, mm lungime - latime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max
Conditii de admisibilitate
Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra sau o pana
140180 Egala sau mai mare ca inaltimea 80150 15
3.2.4. Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg. 3.2.5. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele. 3.2.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari.
Elaborator:
Pag.13/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
3.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII

3.3.1. Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj. 3.3.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza: - rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60% - rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11 3.3.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12 Tabel 12 Dimensiuni Lungime, latime a fetei , mm Inaltime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max Conditii de admisibilitate 80140 120160 15
3.3.4. Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80200 mm.
Elaborator:
Pag.14/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL IV - MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
4.1. MATERIALE PENTRU FILTRE

4.1.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aibe un echivalent de nisip (En) superior lui 40. 4.1.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice. Trebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului.trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI. D 15 > 40 85 Unde: D 15 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrat D 85 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 85% sin materialele filtrelor 4.1.3. Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime. 4.1.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88.
4.2. TUBURI PENTRU DRENURI

4.2.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: - tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-92. - tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84 - tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau 4.2.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13
Elaborator:
Pag.15/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 13 Dimensiuni
STAS 6675/2-86 Tub PVC rigid
STAS 10617/2-84 Tub PR rigid 75 4.3 5-12 0.972 24:45 110.0 6.3 5-12 2.080 neperfor at
NI 8500-80 IPMP Buzau Tub PVC 65.0 0.6 140 0.220 24:45 80.5 0.7 170 0.325 24:45
Diametrul ext mm Grosimea nominala mm Lungimea ml Greutatea kg/ml Suprafata activa cmp/ml
75 3.6 6.0 1.1220 24-45
110.0 5.3 6.0 2.610 neperforat
4.2.3. Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri tubate, invelite in geotextil. 4.2.4. Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri foarte netubate. 4.2.5. Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la intrari si iesiri din caminele drenurilor la cap de dren la cap de aerisire intre chesoane pentru evacuarea apelor
4.2.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub. 4.2.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 81680 tabel 15.
Elaborator:
Pag.16/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
4.3. GEOTEXTIL
4.3.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88. 4.3.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.
CAPITOLUL V - MATERIALE PENTRU CANALIZARI
5.1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

5.1.1. Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulata cu cep si buza cu mufa, cu talpa sau fara talpa, cu diverse diametre conform STAS 816-80 aratate in tabelele 14 si 15. 5.1.2. Folosirea tiplui de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale. Tabel 14 Tuburi circulare fara talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate Diametru D nominal Abate re limita Abatere la perpendic a suprafetei frontale pe axe
Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru imbinari umede si uscate Diametru D nomin al Abate re limita Abatere la perpen dic a suprafe tei frontale pe axe Lungim ea grosim ea
lungi mea
grosim ea
200
1000
26
Elaborator:
Pag.17/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
300 400 500 600
4 4 5 6
4 4 5 6
1250 1500 2000 2500
36 42 50 58
300 400 500 -
4 4 5 -
4 4 5 -
1000 2500
45 50 58 -
Tabel 15 Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza Diametru D nominal Abatere la Abatere perpendi limita ca suprafete i frontale pe axe 3
4 4 5
Tuburi circulare cu talpa cu cep si buza Diametru D nomin al Abat ere limit a 3
4 4 5 6
lungi mea
grosi mea
Abatere la perpendic a suprafetei frontale pe axe 3

4 4 5 6
Lungi mea
200
300 400 500
3
4
26
36
200
300 400 500 600
22 6
336
11 60
224 0 332 0 440 0 450
1000
4 5 42 50
1000
442 550 58
5.1.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816-80 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16 Tabel 16 Specificatia tubului Tub interior la care se racordeaza canalul Tub superior
Diametrul interior 500 500
lungimea 1085 700 900 1000
Grosimea 60
STAS 816-80 Fig. 19 Fig. 20
60
Tub racord
Elaborator:
200
62
Fig. 21
Pag.18/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Cot cu mufa Toate dimensiunile sunt in mm
200
315
62
Fig. 12-14
5.1.4. Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816-80 precizate in tabelul 17. Tabel 17 Specificatia tubului Tubul la partea superioara Tubul de la partea superioara Tub racord
Diametrul 1000 1000 800 1000
lungimea 1000 1000 500
Grosimea 140 120 120
STAS 816-80 Fig. 22 Fig. 23 Fig. 24
Toate dimensiunile sunt in mm. 5.1.5. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80, conform precizariloe din caietul de sarcini speciale. 5.1.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton neclivisit. Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aibe defecte. Pe suprafata exteriaora se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu ciocanul de max 200 g sa obtinem un sunet clar, nedogit. 5.1.7. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr.17 privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medii cu mai mult de 30%.
Elaborator:
Pag.19/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 18 Diametrul nominal D mm 200 300 400 500 600
Pierderea de apa la presiunea de 5 m (H2O) CMC/M lungimea (la tuburi intregi) max 120 160 210 270 300 CMC/DM2 suprafata de incercare 1.9 1.7 1.6 1.5 1.5
5.1.8. Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conf STAS 816-80, va fi de max. 6%. 5.1.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburide proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19. 5.1.10. In cazul in care prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-76, iar betonul trebuie sa aibe cel putin clasa C 16/20. Tabel 19 Diametre nominale Dmm 200 300 400 500 600
Incarcarea minima P, N/m 27000 30000 32000 35000 38000
5.1.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri. 5.1.12. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte.
Elaborator:
Pag.20/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
5.1.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazame de lemn. Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare. 5.1.14. La transport tuburile se aseaza pe suporti de lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii. 5.1.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitie verticala. 5.1.16. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare. 5.1.17. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.
Elaborator:
Pag.21/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL VI - BORDURI DE TROTUARE PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI
6.1. BORDURI DE TROTUARE BORDURI DE REFUGII

6.1.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS nr. 1139-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20. Tabel 20 Tip marimea
Latimea 6o+/-2
Inaltimea 4+/-5 300 170 300 300
Lungimea 1+/-5 1000;330 750;500 600 400
Observatii
A B I P
A2 B3 I P
200 100 300 600
Utilizat la trotuare Utilizat la drenarile spatiilor verzi incadramente laterale, etc Utilizate la intrari Carosabile
Toate dimensiunile sunt in mm 6.1.2. Caracteristicile mecanice pe car trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21 Tabel 21 CARACTERISTICI MECANICE Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B N/mm2 Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm N/mm2 Rezistenta la uzura mm max Rezistenta la inghet dezghet
CONDITII DE ADMISIBILITATE 4
1,3 La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sub stirbituri
Elaborator:
Pag.22/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
6.1.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22 Tabel 22 DENUMIREA DEFECTULUI Sageata fetelor vazute, 0/00 max Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm Devieri de la unghiul de 90, % max Stirbiri, mm max
CONDITII DE ADMISIBILITATE 3 Nu se admit 3 Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25 % din proba cu lungime de max 3 mm si adancime de max 2 mm Nu se admit
Crapaturi
6.2 ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ

6.2.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elemente prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau alte tipuri. Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C12/15 reprezentand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de carcini speciale. 6.2.2. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu elemente prefabricate din beton de tip agregat de inginer, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.
Elaborator:
Pag.23/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL VII-CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
7.1 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

7.1.1. Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere. 7.1.2. Incercarilor preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Rezultatele acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale. 7.1.3. Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale. Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grijaInginerului.
Elaborator:
Pag.24/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
INCERACARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR Tabel 23 Materialul
INCERCARI SAU CARACTERISTICI CARE SE VERIFICA
Metode conform STAS
FRECVENTA INCERCARILOR Incercare de informare 3 La fiecare lot O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de 100t pe o proba medie O proba la 100t sau la fiecare siloz la care sa depozitat lotul aprovizionat Incercare inainte de utilizare 4 -
1 Examinarea datelor din certificatul de calitate Stabilitatea Tipul de priza
2 SR 196/1-96 SR 196/1-96 SR 196/1-96
Ciment
Rezistente mecanice la 2 zile Rezistente mecanice la 28 zile
Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii de alterare Examinarea datelor din certificatul de calitate Parte levigabila
SR 196/1-96 4606-80
Doua determinar i pe siloz sus si jos O determianr e pe lot de 100 mc O determianr e pe lot de 100 mc O determianr e pe lot de 100 mc
Pag.25/ 57
La fiecare lot aprovizionat -
Agregate
Humus Corpuri straine, argila in bucati, argila, aderenti, continut de carburanti, mica Granulozitatea sorturilor
4606-80 4606-80
La schimbarea sursei -
4606-80
Elaborator:
Achizitor :

Beneficiar :
Echivalentul de nisip
730-89
Odeterminare pentru fiecare sursa
O determianr e pe lot de 100 mc -
Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles Examinarea datelor din certificatul de calitate Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata
730-89
O determinare la max 300 mc pentru fiecare sort si sursa La fiecare lot aprovizionat -
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii de piatra
6200/391
O determianr e pe lot de 100 mc O determianr e pe lot de 100 mc O determianr e pe lot de 100 mc O determianr e pe lot de 100 mc De cate ori se schimba sursa sau cand apar conditii de poluare -
Rezistenta la inghet-dezghet
6200/1386
Examinarea abaterilor din certificatul de calitate Bolovani pentru perer sizidarii Rezistenta la sfaramare prin compresiune
730-89
La fiecare lot aprovizionat -
Rezistenta la uzura cu masina Deval
730-89
Apa
Analiza
790-84
Pentru apa potabila nu este cazul Pentru apa care nu provine din reteaua publica de apa potabila o analiza pentru fiecare sursa
Otel beton
Examinarea datelor din certifciatul de calitate Examinarea datelor din certifciatul de calitate
La fiecare cantitate aprovizionata La fiecare lot aprovizionat
Mat eria l dre ena
Elaborator:
Pag.26/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
730-89
O determinare pentru fiecare sursa
O determianr e pe lot de 100 mc O determianr e pe lot de 100 mc -
Granulometrie
4606-80
O proba pentru fiecare sursa
Tuburi PVC sau PE pentru drenuri
Examinarea datelor din certifciatul de calitate Suprafata activa
La fiecare lot aprovizionat Trei determinari la fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare sursa La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml si pentru fiecare sursa Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml si pentru fiecare sursa
Examinarea datelor din certifciatul de calitate Tuburi din beton pentru canalizare Dimensiuni (diam si grosimi) ecarturi
816-80
O determianr e pe lot de 100 mc O incercare pe fiecare lot de 500 mc O incercare pe fiecare lot de 500 mc
Examinarea vizuala a suprafetelor interioare Examinarea datelor din certifciatul de calitate Dimensiuni
816-80 1139-87
Borduri din beton pentru trotuare
Rezistenta la incovoiere
1139-87
Elaborator:
Pag.27/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
PARTEA II - MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR
CAPITOLUL VIII - PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
8.1.
PICHETAREA LUCRARILOR
8.1.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor. 8.1.2. Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre Inginer consemnandu-se in registrul de santier.
8.2. EXECUTAREA SAPATURILOR

8.2.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate Bun pentru executie. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de Inginer in timplul executiei lucrarilor. 8.2.2. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda. 8.2.3. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie. 8.2.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
Elaborator:
Pag.28/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
8.2.5. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de Inginer la o distanta , care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale. 8.2.6. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere. 8.2.7. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietr a caror diemnsiune depaseste 15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.
Elaborator:
Pag.29/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL IX - COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

9.1.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare: mortar M50 destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand compozitia conform C 17-78 mortar M100 destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia conform C 17-78.
9.2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

9.2.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. 9.2.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana orizonatal din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, amestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen. In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amesteca pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortar pentru protectii, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte considerente. 9.2.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.
Elaborator:
Pag.30/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
9.3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOABELOR

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment. Tabel 24 Clasa Marca betonului betonului C2,8/ 3,5 C 4/5 C 6/7,5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 B50 B75 B100 B150 B200 B250
Destinatia betonului
Rezistenta caracteristica RbK N/mm 2.8/3.5 4/5 6/7.5 8/10.0 12/15.0 16/20.0
Cantitatea minima de ciment mc 115 150 180 240 300 350
Beton de umplutura Beton in fundatii masive Beton in fundatii sau elevatii Beton simplu in elevatii si beton slab armat Beton armat Beton armat prefabricat
9.4. COMPOZITIA BETOANELOR

9.4.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate. Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre antreprenor: - fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5; - fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca Inginerul accepta. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intrun termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare. 9.4.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Normativului pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012/99 luand in considerare: Elaborator:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 24 lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26 rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28
Pag.31/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 25 Nr crt TIPUL DE ELEMENTE DE BETON MIJLOC DE TRANSPOR T Basculante Autoagitator idem LUCRABILIDITATE Notari T2 T3 T4 Tasare cm 3+/-1 8+/-2 12+/-2
1 2 3
Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse
Tabel 26 Clasa betonului T2 C 8/10 C 8/10 C 20/25 160 170
Apa, 1/mc pentru lucrabilitate T3 170 185 T4 220
9.4.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane. 9.4.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza: - pentru fiecare sort de agregate - pentru ansamblu de agregate - pentru ciment - pentru apa totala +/-3% +/-2% +/-2% +/-5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii. 9.4.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28.
Elaborator:
Pag.32/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 28 VARSTA C 8/10 7 zile 28 zile 11.7 18
REZISTENTA LA COMPRESIUNE N/MMP C 12/15 15.3 23.5 C 16/20 18.8 29 C 18/22.5 20.8 32.0
CAPITOLUL X - COFRAJE
10.1 COFRAJE
10.1.1. Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului. 10.1.2. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. 10.1.3. Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze. 10.1.3. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm. 10.1.4. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
Elaborator:
Pag.33/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XI -OTEL DE ARMATURA
11.1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR

11.1.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraje. 11.1.2. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm. 11.1.3. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa. 11.1.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de Inginer sau de delegatul acestuia inainte de betonate. Inginerul poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.
Elaborator:
Pag.34/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XII -BETON
12.1. PREPARAREA BETONULUI

12.1.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei. Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare: agregatele cu cele mai mari dimensiuni cimentul nisipul agregatele cu cele mai mici dimensiuni apa
12.1.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi: - malaxor cu axa verticala - malaxor cu axa orizontala - betoniera cu axa orizontala - betoniera cu axa inclinata 10 rotiri 20 rotiri 20 rotiri 30 rotiri
duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale. 12.1.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi. 12.1.4. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct 22.4. 12.1.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii Inginerului inainte de executie.
Elaborator:
Pag.35/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
12.2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

12.2.1. Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale. 12.2.2. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier. 12.2.3. Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare. 12.2.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune. 12.2.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat. 12.2.6. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceeasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, daca aceasta din urma a fost pusa in opera prin vibrare. 12.2.7. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinand seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet. Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10o timp de 72 de ore. Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.
Elaborator:
Pag.36/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
12.2.8. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 350 C . Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca: - temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 0 C - utilizarea apei reci - evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire - protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 350, Inginerul va intrerupe betonarea. 12.2.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Inginerul va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.
12.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETONULUI

12.3.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control. 12.3.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevant, pentru fiecar parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera necesara, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:
La 7 zile - compresiune - intindere 3 3
La 28 zile 3 3
12.3.3. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare. Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tanand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
Elaborator:
Pag.37/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
12.3.4. Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului. 12.3.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui as se situeza intre 0,8-1,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta. Incercarea va putea fi repatata ori de cata ori Inginerul o va considera necesar.
12.4. TOLERANTELE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON

12.4.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 29
Tabel 29 DIMENSIUNI IN mm 0.10 0.20 0.50 1.00 2.00 5.00
TOLERANTE IN cm 0.5 0.7 1 2 2 3
12.4.2 Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Elaborator:
Pag.38/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 30 Inaltimea in mm a 1 2 3 5 10 Nota: 1.5 2 2.2 2.6 3.3
Tolerante in cm b 1.8 2.3 2.7 3.2 4 C 2.3 2.9 3.3 4 5
tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct tolerante c pentru elemente neportante
12.4.3. Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime l a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile: 1/300 un centimetru
Elaborator:
Pag.39/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XIII -ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
13.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

13.1.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta. 13.1.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa. 13.1.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute. 13.1.4. Fata vazuta a zidarieii va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati. 13.1.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat. 13.1.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit. Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria. 13.1.7. Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm.
Elaborator:
Pag.40/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
13.1.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice. 13.1.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului. 13.1.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita. 13.1.11. Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.
Elaborator:
Pag.41/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XIV CASIURILOR
- AMENAJAREA SANTURILOR,
RIGOLELOR
SI
14.1 PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

14.1.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor. 14.1.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta longitudinala minima va fi : 0,25 % in teren natural 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.
14.1.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului. 14.1.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31. Tabel 31 DENUMIERA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMANTURI Pamanturi coezive cu compresibilitate mare Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa: nisipuri prafoase si argiloase nisipuri argiloase nisipoase argile prafoase si nisipoase 1 2 3 Pamanturi necoezive grosiere: Elaborator:
PANTA MAXIMA ADMISA % 0,5
pietris (2-20 mm) bolovanis (20-200 mm) blocuri (peste 200 mm)
3 4
Pag.42/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
5 Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina nisip fainos si fin (0,050,25 mm) nisip mijlociu mare (0,042,00 mm) nisip cu pietris 0,5 1 2
14.1.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32. Tabel 32 TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - C 6/7,5 -BC 8/10 Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa C 8/10 Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului 15 67
PANTA MAXIMA ADMISA % 5 12
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 1, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel. 14.1.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii: - la ramblee cu inaltimea 3 5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate - la ramblee peste 5,00 m Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze. 14.1.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta. 14.1.8. Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
Elaborator:
Pag.43/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
14.1.9. Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata Inginerului lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
14.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

14.2.1. Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm. Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransata pitrele vecine. Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanarea care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz. 14.2.2.Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
14.3.
EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
14.3.1.Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului. 14.3.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
Elaborator:
Pag.44/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT

14.4.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria. 14.4.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile. 14.4.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
14.5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

14.5.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmotarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct. 31.3.
14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

14.6.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm. 14.6.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice. ]
Elaborator:
Pag.45/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
14.7. PEREUL DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

14.7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie. 14.7.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.
CAPITOLUL XIV - DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI
15.1. PRESCRIPTII GENERALE

15.1.1. Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin: drenuri transversale de acostament strat drenat continuu dren longitudinal sub acostament
15.1.2. Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 2530 cm si adancime de 3050 cm situate la o distanta de 1020 m in functie de panta longitudinala a drumului. Panta longitudinala a acestor drenuri este de 35% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%. 15.1.3. Stratul drenat continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
Elaborator:
Pag.46/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
15.1.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenat continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona. 15.1.5. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile. 15.1.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri. In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%.
15.2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT

15.2.1. Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe si distanta intre ele aratate la punctul 37.2. Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei. 15.2.2. Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenuri executate carora sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.
15.3. REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU

Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor.
Elaborator:
Pag.47/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
15.4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDIBAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA

15.4.1. Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat. Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume: - pentru H = 1,00-1,50 - pentru H = 1,50-2,00 - pentru H = 2,00-4,00 latimea = 0,60 m latimea = 0,80 m latimea = 1,20 m
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m. 15.4.2. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 46 m lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat. 15.4.3. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executatrea corpului drenului astefl incat sa nu se tina sapatura deschisa. 15.4.4. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de: - 1,00 m in pamanturi plastic virtoase si nisipuri in stare indesata; - 1,50 m in pamanturi tari. Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa taluze. 15.4.5. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta. 15.4.6. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50 m. 15.4.7. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton C 6/7,5 la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o pnata longitudinala
Elaborator:
Pag.48/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
de 0,2-10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate. 15.4.8. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie. 15.4.9. Umplerea drenului cu material drenat, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenat se realizeaza prin compactare in straturi de 3040 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista. 15.4.10. Se interzice intreruperea lucrarilor in statii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor. 15.4.11. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru. 15.4.12. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.
Elaborator:
Pag.49/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XVI -CANALIZAREA
16.1. DESCHIDEREA SAPATURILOR

16.1.1. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exetrior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta. 16.1.2. Fundul sapaturii este adus cu grij ala cotele pervazute in proiect si este compactat, daca este cazul, da asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal. 16.1.3. Cand in transee se intalnesc bancuri stincoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast.
16.2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CAMINELOR DE VIZITARE

16.2.1. Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrlor este interzisa. 16.2.2. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe amonte. 16.2.3. Tuburile vo rfi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este executat cu mortar in loc. 16.2.4. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul Inginerului. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor.
Elaborator:
Pag.50/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal. 16.2.5. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare. 16.2.6. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat. 16.2.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere. 16.2.8. Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50. 16.2.9. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M50. 16.2.10. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare. 16.2.11. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul. Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat. 16.2.12. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5 . Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.
Elaborator:
Pag.51/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XVII - BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
17.1. MONTAREA BORDURILOR

17.1.1. Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m. 17.1.2. Fundul sapaturii este adus dcu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal. In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat. Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi. 17.1.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim 10 cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului. 17.1.4. Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50. 17.1.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele , aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie. 17.1.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
Elaborator:
Pag.52/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XVIII - INCARCARI SI CONTROALE
18.1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR

Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea materialelor elementare care intervin in constituirea lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicol se va proceda la:
INCERCARI PRELIMINARE DEINFORMARE Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
INCERCERI DE CONTROL DE CALITATE Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in tabelul nr. 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale. Tabel 33 Denumirea lucrarii
Natura incercarii
Categoria de control A B * * * * * de * * C
Frecventa
Betoane > C 8/10
Studiul compozitiei Incercari compresiune Incercari la intindere
* la * * la
Pentru betoane de clasa > C 8/10 Pe parti de lucrari
Betoane < C 8/10
Incercare compresiune Incercare plasticitate
Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui
Elaborator:
Pag.53/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
Cofraje
Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate Controlul armaturilor pozitiei
Inaintea betonarii fiecarui element
Armatura
* * *
Inaintea betonarii fiecarui element La fiecare lucrare La fiecare lucrare
Lucrarile executate Controlul din beton sau zidarie dimensiunilor si din piatra bruta sau incadrarii in tolerante bolovani Controlul corectarii finisarii a fetei vazute Lucrari de protejare Amplasamentul a santurilor rigolelor lucrarilor si casiurilor Dimensiunile calitatea lucrarilor * * si *
* * *
La fiecare lucrare La fiecare lucrare La fiecare lucrare
Profil longit. sectiunea si grosimea protejarii Drenuri transversale Amplasamentul de acostament inclinarea Dimensiunile Posibilitatea scurgere in sant Drenuri longitudinale Amplasament Cotele radierului Realizarea corecta a filtrului Amplasarea camerelor de vizitare Controlul functionarii de si
* * * * * * * * * * * La fiecare lucrare * La fiecare lucrare
Canalizare
Amplasament Cotele radierului Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarii intre ele Realizarea corecta a umpluturii
* * *
*
Pag.54/ 57
Elaborator:
Achizitor :

Beneficiar :
Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare Controlul functionarii
La fiecare lucrare
* * * * La fiecare lucrare *
Borduri de trotuar
Amplasament Realizarea corecta a fundatiei Respectarea cotelor
* * *
A: incercari preliminare de informare B: incercari de control de calitate C: incercari de control de receptie
Elaborator:
Pag.55/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XIX -RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
19.1. RECEPTIA PE FAZE

19.1.1. In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini. 19.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 19.1.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre Inginerul lucrarii si Anrrtreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi. 19.1.4. Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: a) b) Pentru drenuri tasarea si amplasarea caminelor executarea sapaturii la cota realizarea radierului si pozarea tubului drenat la realizarea umpluturii Pentru canalizare tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare executarea sapaturii, la canal si camine pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota finala c) Pentru lucrari de beton si zidarii: Santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a. Elaborator:
trasarea executia sapaturilor la cote

Pag.56/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
- executarea cofrajului - montarea armaturii d) Drenuri transversale de acostament - la realizarea acestora 19.1.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
19.2. RECEPTIA PRELIMINARA

19.2.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei perliminare a lucrarilor verificandu-se concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie - daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate - daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora - conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate In cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc) In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. -

La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.
Elaborator:
Pag.57/ 57
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2.CAIET DE SARCINI - CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MATERIALELE FOLOSITE LA LUCRARILE De CONSOLIDARE TERASAMENTE
GENERALITATI 1. 1 1. 2 DOMENIU DE APLICARE PREVEDERI GENERALE
CAP. I. DISPOZITII COMUNE TUTUROR MATERIALELOR 1 1. DISPOZITII GENERALE PARTEA I MATERIALE PRIMARE CAP. II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 2. 1. CIMENTURI 2.2. ADITIVI 2.3 AGREGATE PENTRU MORTARE SI BETOANE 2.4. APA 2.5. OTEL CAP. III. PIATRA BRUTA SI BOLOVANI PENTRU ZIDARII 3.1. PIATRA BRUTA PENTRU ZIDARII 3.2. BOLOVANI PENTRU ZIDARII CAP. IV. PREFABRICATE PENTRU ZIDURI DE SPRIJIN SI PROTECTII TALUZ 4.1. PREFABRICATE TIP R
Elaborator:
Pag.1 / 47
Achizitor :

Beneficiar :
4.2. PREFABRICATE TIP Y 4.3. PREFABRICATE CU VUTE 4.4. PREFABRICATE TIP CREIONAJE JAPONEZE 4.5. PREFABRICATE TIP PLACA 4.6. PREFABRICATE TIP TRAFOR F 80(IMPREJMUIRE DE GARD) CAP. V. MATERIALE PENTRU PERNE SI PILOTI DE BALAST 5.1. BALAST PENTRU PERNE SI PILOTI 5.2. GEOTEXTIL CAP. VI. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 6.1. MATERIALE PENTRU FILTRE 6.2. TUBURI PENTRU DRENURI RUTIERE 6.3. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON CAP. VII. MATERIALE PENTRU GABIOANE SI ANROCAMENTE 7.1. CUTII PENTRU GABIOANE 7.2. MATERIALE PENTRU UMPLEREA GABIOANELOR 7.3. MATERIALE PENTRU ANROCAMENTE CAP. VIII. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR PRIMARE 8.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR PRIMARE 8.2. INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR PARTEA a II-a. MATERIALE COMPLEXE CAP. IX. MORTARE 9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 9.2. PREPARAREA MORTARELOR CAP. X. BETOANE 10.1. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 10.2. COMPOZITIA BETOANELOR CAP. XI. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 11.1. INCERCARI LA CARE TREBUIE SUPUSE BETOANELE 11.2. INCERCARI PENTRU STUDIUL BETOANELOR 11.3. INCERCARI DE CORESPONDENTA 11.4. INCERCARI DE CONTROL AL BETOANELOR CAP. XII. COFRAJE, ESAFODAJE SI CINTRE 12.1. CONSTRUIREA COFRAJELOR, ESAFODAJELOR SI CINTRELOR 12.2. INGRIJIREA COFRAJELOR
Elaborator:
Pag.2 / 47
Achizitor :

Beneficiar :
CAP. XIII. OTELUL PENTRU ARMATURI 13.1. FURNIZAREA OTELURILOR 13.2. FASONAREA ARMATURII 13.3. MONTAREA ARMATURILOR CAP. XIV. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 14.1. PREPARAREA BETONULUI 14.2. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE 14.3. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE 14.4. DECOFRAREA 14.5. TOLERANTE PRIVIND DIMENSIUNILE SI POZITIA LUCRARII CAP. XV. ZIDARIE DIN PIATRA BRUTA 15.1. PRESCRIPTII GENERALE PRIVIND ZIDARIA DE PIATRA BRUTA 15.2. ZIDARIA USCATA DIN PIATRA BRUTA 15.3. ZIDARIE DIN PIATRA BRUTA
Elaborator:
Pag.3 / 47
Achizitor :

Beneficiar :
GENERALITATI
1.1 DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini comune are ca obiect stabilirea conditiilor tehnice comune pentru executia lucrarilor de asanare, protejare, sustinere si consolidare a terasamentelor.
1.2 PREVEDERI GENERALE

Prevederile acestui caiet de sarcini se aplica la lucrarile de modernizare, constructii si reconstructie a drumurilor publice, precum si a drumurilor de exploatare.
CAPITOLUL I -
DISPOZITII COMUNE TUTUROR MATERIALELOR
1.1 DISPOZITII GENERALE

Materialele trebuie sa satisfaca prevederile standardelor romanesti in vigoare la data punerii in aplicare a prezentului caiet de sarcini cu exceptia derogarilor prevazute de caietul de sarcini comune si caietele de sarcini speciale. Metodele de verificare a caracteristicilor fizico-mecanice a materialelor si calitatea acestora sunt cele prevazute in standardele romanesti in vigoare.
CAPITOLUL II-
MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
2.1 CIMENTURI
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conforme prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania. 2.1.1 La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate: ciment Portland P40 conform STAS 388-80 ciment Portland cu adaos Pa 35 conform STAS 1500-78
Elaborator:
Pag.4 / 47
Achizitor :

Beneficiar :
ciment metalurgic M30 conform STAS 1500/78 ciment hidrotehnic Hz35 conform STAS 3011/83 2.1.2. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment este aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare.
Tabel 1 Nr. Conditii de executie sau Crt. Caracteristicile elementelor 0 1
Clasa betonului 2
Tipul de beton 3
Tipul de ciment P40 Pa3 M30 5 4 5 6
Hz3 5 7
1.1.1.1.1 1A. CONDITII NORMALE DE EXPLOATARE Simplu Elemente sau constructii cu Bc 3.5-7.5 Simplu grosimi 1.50 m la care se Bc 10 Armat 1 folosesc cofraje obisnuite si Bc 15 se executa in afara perioadei Bc 20 Armat de timp friguros Bc 30 Armat Bc 3.5-7.5 Simplu Bc 10 Oricare Idem, executarea in Bc 15 Oricare 2 perioadele de timp friguros Bc 20 Armat Bc 30 Armat
1 1 1 1 R 1 1 1 U R
U U U R U U R R R U
U U R U I R U U 1 1
1 1 L 1 1 1 1 1 1 1
0 3
1 Elemente sau constructii masive avand grosimea egala sau mai mare de 1.50m Elemente sau constructii din betoane superioare
2 Bc 15 > Bc 15 Bc 35 Bc 40
3 Simplu Armat Armat Armat armat
4 1 1 U U U
5 U U U 1 1
6 U R 1 1 1
7 U U R 1 1
1.1.1.1.1.1 B. EXPUSE LA INGHET-DEZGHET IN STARE SATURATA CU APA Bc 15 Elemente sau constructii cu Oricare 1 R 1 Bc 20 grosimi mai mici de 1.5 m Oricare U R Bc 30 Elemente sau constructii Bc 15 Oricare 1 R 2 masive avand grosimea Bc 20 Oricare U U egala sau mai mare de 1.5m Bc 30 Bc 15 Elemente sau constructii din Armat U 1 3 Bc 20 betoane superioare Armat U 1 Bc 30 NOATII:
Elaborator:
U 1 U 1 1 1
1 1 U R 1 1
R ciment indicat a se utiliza

Pag.5 / 47
Achizitor :

Beneficiar :
U ciment utilizabil in locul celui indicat I ciment a carui utilizare nu este recomandata din considerente tehnice sau economice Trebuie mentionat ca notiunea de clasa de beton (definita pe baza rezistentei caracteristice a betonului Rbk, care este rezistenta la compresiune la 28 zile determinata, conform STAS 1275-81, pe cuburi cu latura de 141 mm sub a carei valoare se pot intilni statistic cel mult 5% din rezultate) apare in STAS 10102-84 (in curs de revizuire in 1986), iar marca de beton echivalenta clasei de beton este data in tabelul 1 care urmeaza. La echivalarea marcilor trebuie sa se tina seama si de Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ C 140-86. Marca echivalenta Teoretic N/mm2 4.7 6.7 10.1 13.4 20.3 27.1 33.6 48.3 55.5
Clasa betonului Bc 3.5 Bc 5 Bc 7.5 Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 22.5 Bc 30 Bc 35 Bc 40 Bc 50
Nominal B 50 B 75 B 100 B 150 B 200 B 250 B 300 B 350 B 440 B 500 B 600
Tabel 2 Nr crt 1 2 3 Tipul de mortar Tipul de ciment Indicat a se utiliza Utilizabil in lipsa celui indicat M 30 Pa 35 M 30
Mortar de zidarie sau tencuiala de marca M 50 F 25 Idem, de marca M 100 M 30 Mortare de completare a rosturilor dintre Pa 35 elementele prefabricate
Elaborator:
Pag.6 / 47
Achizitor :

Beneficiar :
2.1.3. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 Tabel 3 Caracteristica 1.1.1.1.1.1.1 Conditii de admisibilitate P 40 Pa 35 M 30 Hz 35 1h 1h 1h 1.30 h 10 h 10 h 10 h 10 h Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi Marirea de volum 10 mm
1.1.1.1.1.1.2 Inceputul prizei Sfirsitul prizei Constanta de volum pe ture Constanta de volum pe Chatelier Rezistenta la intindere din incovoiere, min.N/mm2 la 2 zile la 7 zile la 28 zile Rezistenta la compresiune, N/mm2 la 2 zile la 7 zile la 28 zile
3.0 5.0
4.0 5.5
17.0 40.0
10.0 35
15 30
20 35
2.1.4. Pentru lucrari in contract cu ape naturale agresive sau in contact cu apele marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale, in functie de lucrare. 2.1.5. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. 2.1.6. In timpul transportului de la fabrica de santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificare cu corpuri straine. 2.1.7. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment. 2.1.8. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator. 2.1.9. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare, a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator noii marci. Cimentul care se considera ca s-a alterat, se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor rutiere. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
Elaborator:
Pag.7 / 47
Achizitor :

Beneficiar :
2.1.10. Controlul calitatii cimentului de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 17.
2.2 ADITIVI
2.2.1. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul transportului, marimea gradului, de impermeabilitate si a rezistentei la inghet-dezghet repetat, marimea duratei de priva se vor folosi: aditiv antrenor de aer aditiv plastifiant aditiv intirzietor de priza 2.2.2. Ca plastifiant si antrenor de aer se poate folosi si aditivul mixt DISAN A, iar ca intirzietor de priza se poate folosi aditivul REPLAST. 2.2.3. Aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor vor fi aprobati de catre Beneficiar pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului. 2.2.4. Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate. 2.2.5. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si in incaperi uscate (ferite de umiditate). 2.2.6. Aditivele DISAN A si REPLAST trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 4. Tabel 4 1.1.1.1.1.1.3 Conditii de admisibilitate DISAN A REPLAST Praf de coloane cafeniu Lichid incolor cu reflexe 1.1.1.1.1.1.4 Aspect inchis opalescente Continut de substanta uscata, min. 95% 9-11% PH, solutie % 4.5 5.5 23 Substanta insolubila in apa, max 2% Substanta reducatoare, 5.5% max Continut de cenusa, max 16% Substante active 10 1% Densitate 1.080 1.100 gr/cm2 Caracteristici 2.2.7. La prepararea betoanelor aditivul DISAN A se foloseste sub forma de solutie avand concentratia de 20% 1% substanta uscata in unitati de masa.
Elaborator:
Pag.8 / 47
Achizitor :

Beneficiar :
Verificarea concentratiei se poate face cu densimetrul la 20 5oC.
2.3. AGREGATE 2.3.1. Agregatele folosite la prepararea mortarelor si betoanelor pot fi:
agregate naturale nisip natural 0-3, 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 sau agregate concasate nisip de concasaj 0-3, 3-8 sau 0-8 - piatra sparta 8-25 sau 8-40 2.3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 2.3.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. 2.3.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait 2.3.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale. 2.3.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5. Tabel 5 1.1.1.1.2 Caracteristici Forma granulelor b/a c/a Conditia minimala admisibilitate 0.66 0.33 de Observatii Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa incercarea prealabila pe betoane
2.3.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 6. Tabel 6 1.1.1.1. crt 1 Corpuri straine: resturi animale sau vegetale Nu se admit pacura, uleiuri Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor, care ar putea sa le Nu se admit izoleze, de liant Nu se admit Denumirea impuritatii Conditii de admisibilitate Nisip natural sau Pietris sau piatra de concasaj sparta
Nu se admit
Elaborator:
Pag.9 / 47
Achizitor :

Beneficiar :
3 4 5 6 7 8
Mica, %, max 1 Carbune, %, max 0.5 Humus (culoarea solutiei de hidroxid de Galbena sodiu) Argila in bucati, %, max 1 Parti levigabile, %, max 2 Sulfati sau sulfuri Nu se admit
Galbena 0.25 1 Nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. 2.3.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 7. Tabel 7 1.1.1.1. 1.1.1.1.2.1.2.1.1 crt 1 2 3 4 5 Caracteristici 1800 1200 10 2 40 45 55 60 15 0.80 90 10 Conditii de admisibilitate
6 7 8 9
Densitatea aparenta, kg/mc, min Densitatea in gramada in stare afinata si uscata, kg/mc, min Porozitatea totala pentru piatra sparta, %, max Porozitatea aparenta pentru pietris sau piatra sparta, %, max Volum de goluri in stare afinata pentru: nisip, %, max pietris, %, max piatra sparta, %, max Rezistenta la strivire, % in stare saturata, min in stare uscata, max Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min Rezistenta la compresiune a rocilor din care provine determinarea pe cuburi sau cilindri in stare saturata, N/mm2, min Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea fata de masa initiala, %, max
2.3.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate printr-o granulozitate continuta, iar continutul in granule care trec sau raman, pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce ramin pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1.5 d max.
Elaborator:
Pag.10 47
Achizitor :

Beneficiar :
2.3.10. Granulozitatea nisipului este data de tabelul 8. Tabel 8 Sortul de nisip 02 03 0-7 Min Max Min Max Min Max Treceri, in % prin sitele sau ciurul de: 0.2 0.5 1 2 10 45 90 50 85 100 5 35 30 75 2 20 21 70 3.15 90 100 56 87 7.0 100 100
2.3.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplinesca conditiile din tabelul 9. Tabel 9 Balast pentru betoane 0 31 0 71 0 40 0.63 Min Max Min Max Min Max Min Max Treceri, in % prin sita sau ciurul, de: 3.15 5 16 20 55 50 85 10 35 30 65 30 60 25 55 20 55 85 45 80 d max 80 100 80 100 80 100 80 100
2.3.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. 2.3.13. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. 2.3.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Executant se face in conformitate cu prevedrile tabelului 17 Controlul calitatii agregatelor. 2.3.15. Laboratorul Executantului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar, vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
Elaborator:
Pag.11 47
Achizitor :

Beneficiar :
intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
2.4. APA
2.4.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 10 conform STAS 790-84. Metodele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. 2.4.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc. Tabel 10 Conditii de admisibilitate Caracteristici chimice si fizice Continutul total de gr/l max Sulfati gr.SO42/litru, max Substante gr/litru max Cloruri Cl/litru max Azotati NO3/dm3 max Magneziu Mg22/dm3 max Materii cu gr. max saruri, 4 2 organice, 0.5 gr 0.5 gr 0.5 gr 0.5 suspensii 3
2.5. OTEL PENTRU ARMATURI

2.5.1. Armaturile pentru beton armat se vor realiza din otel beton cu profil neted OB 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 si PC 52, precum si plase sudate STPB. Aceste oteluri trebuie sa indeplinesca conditiile tehnice, prevazute in STAS 438/1-89. 2.5.2. Tabelul nr. 11 defineste caracteristicile mecanice ale otelurilor beton.
Elaborator:
Pag.12 47
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 11 Incercari la tractiune Tipul otelului beton Diametrul nominal (mm) Limite de curgere N/mm2 (min) 255 235 355 345 335 420 405 395 Rezistenta la Alungire rupere la la rupere tractiune % min 2 Rm N/mm A5 (min) 360 510 25 20 Incovoiere la indoire la rece Unghi de indoire 180o 180o 180o Diametrul domului
OB 37 PC 52
PC 60 STPB
612 1428 614 1628 3240 612 1428 3240
0.5 d 3d
590
16
3d
2.5.3. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Lungimile curente de livrare conform STAS 438/1-89 sunt de 6 18 m pentru bare drepte > 12 mm. Otelul beton cu 12 mm se livreaza in colaci in greutate de 40600 kg. 2.5.4. Barele de otel pentru beton armat trebuie, se regula, sa fie aprovizionate drepte, fara indoituri si rasuciri fie pe santier, fie la atelierul de prefabricate. 2.5.5. Aprovizionarea in colaci nu poate sa fie efectuata pentru armatura cu diametru mai mare de 6 mm, decat daca Antreprenorul dispune pe santier de un utilaj adecvat pentru redresarea barelor de otel si daca diametrul colacilor este cel putin egal cu de doua ori diametrul acestor bare. 2.5.6. Otelurile sunt stocate in locuri speciale, fie pe santier, fie la atelierul de fasonare daca acesta este destinat de santier. Ele sunt clasate pe categorii si diametre. Daca otelurile cu profil neted, de diferite marci destinate diferitelor lucrari, coexista pe santier, loturile corespunzatoare vor fi stocate pe locuri net separate, iar barele lor sunt marcate la cele doua capete cu vopsea. In caz de dubiu asupra marcii otelului unui lot, limita de elasticitate este verificata inainte de utilizare. 2.5.7. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul cu materialele sau cu obiecte susceptibile de a antrena umiditate. In general, depozitul de armatura este organizat ca sa evite murdarirea si coroziunea barelor de otel. 2.5.8. Transportul si manipularea otelului beton de la uzina furnizoare la locul de utilizare sunt organizate si efectuate in asa fel ca acesta sa nu sufere deformatii permanente.
Elaborator:
Pag.13 47
Achizitor :

Beneficiar :
2.5.9. Armaturile fasonate sau fasonate si ambalate intr-un atelier distinct de santier sunt transportate in asa fel ca nici un element sa ni sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. 2.5.10. Controlul calitatii otelului beton se face pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta din:constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie examinarea aspectului verificarea prin indoire la rece In cazurile in care se prevede in proiect sau cand exista dubii asupra calitatii otelurilor aprovizionate se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si dupa caz la sudabilitate.
CAPITOLUL III -
PIATRA BRUTA SI BOLOVANI PENTRU ZIDARII
3.1. PIATRA BRUTA

3.1.1. Piatra bruta folosita in zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile la dezagregarea fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aibe o structura omogena compactata. 3.1.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 12. Tabel 12 CARACTERISTICA Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mm2, min. Rezistenta la inghet-dezghet - coeficient de gelivitate, la 25 cicluri de piatra sparta, % max coeficient de inmuiere, pe epruvete % max
CONDITII DE ADMISIBILITATE 80
0.3 25
3.1.3. Forma pietrei este neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg pentru a putea fi manevrata manual. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite sunt aratate in tabelul 12.a. Dimensiunile medii ale pietrei brute sunt: lungime 250 mm inaltime 120 mm coada 200 mm
Elaborator:
Pag.14 47
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 12.a. CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI Forma neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o prisma 140 180
Inaltimea, mm Dimensiunile bazei, mm: lungime egala sau mai mare cu inaltimea latime 80 150 Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, 15 max 3.1.4. Piatra bruta se foloseste la realizarea zidariilor de piatra uscata, zidarie de piatra cu mortar si rosturi orizontale si zidarie din piatra bruta poligonala (opus incertum). 3.1.5. Pentru zidaria de piatra cu mortar si rosturi orizontale se va folosi piatra stratificata care are doua fete aproximativ parelele. 3.1.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele vor avea o fata vazuta destul de mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei mai mici.
3.2. BOLOVANI
3.2.1. Bolovanii de riu pentru zidarii trebuie sa provina din roci nealterate, negelive si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau cu fete de clivaj. 3.2.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza: rezistenta la sfarimare prin compresiune min. 6% rezistenta la uzura cu masina Deval min 11 Determinarile se fac potrivit metodelor din STAS 790/84 si respectiv 667-/84. 3.2.3. Bolovanii se folosesc la zidarii cu mortar si eventual in zidarii uscate. 3.2.4. Bolovanii mici se pot folosi in betoane ciclopiane ca material de umplutura. 3.2.5. Dimensiunile bolovanilor care se vor folosi trebuie sa varieze in limitele tabelului 12.b.
Elaborator:
Pag.15 47
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 12.b. CONDITII DE ADMISIBILITATE DIMENSIUNI Lungime, latimea, fetei, mm 80 140 Inaltime 120 160 Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, max, 15 din masa
CAPITOLUL IV - PREFABRICATE PENTRU ZIDURI DE SPRIJIN SI PROTECTII TALUZ
4.1. PREFABRICATE TIP R

Casetele prefabricate tip R din beton armat cu plase sudate pentru ziduri de sprijin au grosimea, inaltimea si latimea constanta, iar lungimea variabila, conform datelor din tabelul 13. Tabel 13 Caseta tip R1 R2 R3 R4 R5 Dimensiuni , in mm Grosime Inaltime 0.20 0.50 0.20 0.50 0.20 0.50 0.20 0.50 0.20 0.50 Latime 1.50 1.50 1.50 1.50 1.50 Lungime 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00
Modul de aranjare a acestor casete pentru alcatuirea zidurilor de sprijin este indicat in plansele proiectului.
Elaborator:
Pag.16 47
Achizitor :

Beneficiar :
4.2. PREFABRICATE TIP Y

Elementele prefabricate sunt din beton Bc 15 (B 200) cu sectiune patrata 8x8cm de tip Y cu trei brate de cate 50 cm lungime conform proiectului tip IPTANA folosite la protejarea taluzurilor ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice si la taluzurile cu p 1:1 si pamanturi putin coezive. Prin asezarea lor se realizeaza caroiaje de forma hexagonala.
4.3. PREFABRICATE CU VUTE

Elementele prefabricate cu vute sunt din beton clasa Bc 15 (B 200) dreptunghiulare cu o sectiune redusa la capete pentru imbinare perfecta intre ele, cu dimensiunile 1.25 x 0.10 x 0.10, realizandu-se pe taluz caroiaje cu latura 1.30 m. Pentru o mai buna imbinare a elementelor se foloseste si mortar marca M 100. Elementele prefabricate cu vute se folosesc la protejarea taluzurilor ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice alcatuite din pamanturi necoezive sau slab coezive cu panta p 1:1.
4.4. PREFABRICATE TIP CLEIONAJE JAPONEZE

Elementele prefabricate sunt din beton clasa Bc 15 (B 200), dreptunghiulare cu o evazare speciala la capete, ceea ce permite o imbinare perfecta. Elementele au dimensiunile 0.97 x 0.10 x 0.10 si permit realizarea pe taluz a unor caraiaje cu latura de 1.0 m. La imbinarea lor se folosesc si tarusi din beton de aceeasi marca cu elementul prefabricat de 45 cm lungime cu sectiunea patrata 0.7 x 0.7 cm. Elementele prefabricate se folosesc la protejarea taluzurilor de debleu alcatuite din pamanturi putin coezive cu panta p 1:1 ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice.
4.5. PREFABRICATE TIP PLACA

Elementele prefabricate tip placa sunt executate din beton clasa Bc 15 (B 200) de forma patrata cu dimensiunile 0.50 x 0.50 x 0.08 m. Placile se aseaza pe taluz cu interspatii de 40 cm realizandu-se pe taluz aspectul unei table de sah. Placile reazema unele pe altele pe o lungime de 5 cm. Elementele prefabricate se folosesc la protejarea taluzurilor din pamanturi nisipoase cu panta p 1:1 ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice.
Elaborator:
Pag.17 47
Achizitor :

Beneficiar :
4.6. PREFABRICATE TIP TRAFOR F 80

Elementele prefabricate tip TRAFOR F 80 sunt din beton clasa Bc 20 (B 250) de forma dreptunghiulara cu dimensiunile 2.43 x 0.80 x 0.05 m. In interiorul elementului sunt lasate goluri sub forma de patrate cu dimensiunile 0.21 x 0.21m. Elementele se aseaza pe taluz cu interspatii de 1.00 x 0.80 cm, creandu-se o suprafata protejata sub forma unei table de sah. Elementele prefabricate se folosesc la protejarea taluzurilor din pamanturi prafoase si argiloase cu panta p 1:1 ce pot fi ravinate sau spalate cu ape meteorice.
Elaborator:
Pag.18 47
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL V - MATERIALE PENTRU PERNE SI PILOTI DE BALAST
5.1. BALAST PENTRU PERNE SI PILOTI

5.1.1. Pentru perne si piloti se utilizeaza numai balast sortat, spalat si cu granulatia 070mm. 5.1.2. Verificarea calitatii se va face prin prelevarea de probe (1 proba la 1000 mc) pentru care se determina: continutul in fractiunea mai mica de 1 mm care nu trebuie sa depaseasca 25% In acest procent se include si partea levigabila care nu trebuie sa depaseasca 3%. 5.1.3. Granulozitatea balastului sortat trebuie sa se incadreze in limitele aratate in tabelul 14. Tabel 14 Balast 0 71 min Treceri in % prin ciurul sau sita de: 0.02 1 25 7 25 40 16 30 60 31 50 90 71 100 100
max 3
5.1.4. Materialul care nu se incadreaza in aceste limite nu se va pune in opera sau se va ciurui pana se aduce la granulometria stabilita in limitele aratate.
5.2. GEOTEXTIL
5.2.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88. 5.2.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte pe cel mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.
Elaborator:
Pag.19 47
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL VI -
MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
6.1. MATERIALE PENTRU FILTRE

6.1.1. Ca material drenent se foloseste balastul 0 71 mm, STAS 662-82 care trebuie sa aibe un echivalent de nisip superior lui 40. 6.1.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus si detritusuri. Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin asternerea acestuia intre golurile corpului drenului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui Terzaghi D 15 > 4 d 85 unde: D 15 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant D 85 dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor. 6.1.3. Pietris ciuruit 7 40 mm conform STAS 662-82 asezat in zona tubului perforat al drenului de adincime. 6.1.4. Ca filtru invers se folosesc geotextile cu masa de 200 g/m2 la drenuri cu adincime mai mare de 22.0 m. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
6.2. TUBURI PENTRU DRENURI RUTIERE

6.2.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-86; tuburi din polietilena (PE) STAS 10617/2-84; tuburi ondulate riflate perforate din PE NI 8500-80 tip IPMP Buzau.
Elaborator:
Pag.20 47
Achizitor :

Beneficiar :
6.2.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 15. Tabel 15 STAS 6675/2-86 1.1.1.1.2.1.2.2 Dime nsiuni Diametrul exterior mm Grosimea nominalamm Lungimea ml Greutatea kg/ml Supraf.activacm2/ml Tub PVC 75 3.6 6.0 1220 24-45 riflat 110.0 5.3 6.0 2610 neperforat STAS 10617/2-84 Tub PE 75.0 4.3 5-12 0.972 21-45 rigid 11.0 6.3 5.12 2080 neperfor at NI 8500-80 IPMP Buzau Tub PVC riflat 65.0 80.5 0.6 140 0.220 24-45 0.7 170 0.325 24-45
6.3. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON

6.3.1. Tuburile prefabricate din beton cu sectiune circulata cu cep si buza, fara talpa, D=1000 mm si lungime de 1.00 m conform STAS 816-80 sunt folosite la realizarea caminelor de vizitare a drenurilor. 6.3.2. Tuburile prefabricate din beton cu sectiunea circulata cu cep si buza, fara talpa, D=200 mm si lungimea de 1.00 m STAS 816-80 sunt folosite la realizarea capetelor de aerisire la drenuri.
Elaborator:
Pag.21 47
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL VII - MATERIALE PENTRU GABIOANE SI ANROCAMENTE
7.1. CUTII PENTRU GABIOANE

7.1.1. Cutiile pentru gabioane se vor confectiona in ateliere centralizate folosind urmatoarele materiale: Plasa de sirma zincata 3.15 mm cu ochiuri patrate Z 100 x 3.15 x b (mm) g=1.09 kg/mp STAS 2543/76; Plasa de sirma neagra 3.15 mm cu ochiuri patrate N 100 x 3.15 x b (mm) g = 1.09 kg/mp STAS 2543/76 pentru plasele de capat a gabioanelor; Sirma tare zincata 5.00 mm Zn x 5; g = 0.145 kg/ml STAS 889/80 pentru cadru; Sirma moale zincata 1.8 mm Zn x 1.8; g = 0.020 kg/ml STAS 889/80 pentru ancore de rigidizare; 7.1.2. Calitatea plasei Plasele utilizate vor fi verificate prin cintarire si vizual pentru a nu prezenta defectiuni de impletire (ochiuri sarite) sau inadiri de sirma in campul plasei.
7.2. MATERIALELE DE UMPLEREA GABIOANELOR

7.2.1. Umplerea gabioanelor se va face cu bolovani sau piatra bruta provenite din roci rezistente la intemperii, dure sa nu fie alterabile sau friabile. 7.2.2. Pietrele in contact cu ochiurile plasei trebuie sa aiba o marime in toate sensurile cel putin egala cu 1.5 ori marimea ochiului. Materialele de umplere nu trebuie sa treaca printr-un inel avand diametrul de 8 cm.
7.3. MATERIALELE PENTRU ANROCAMENTE

7. 3.1. Materialele pentru anrocamente vor fi constituite din blocuri de piatra dura, negeliva cu desnitatea mai mare de 2.4 t/m3, avand o greutate, dupa natura lucrarilor, cuprinsa intre 30 si 1000 kg. 7.3.2. Raportul L/l intre cea mai mare dimensiune L a pietrei si cea mai mica l nu trebuie sa fie mai mare de 3. 7.3.3. Controlul calitatii se face asupra dimensiunilor si a densitatii cel putin o incercare pentru fiecare lot de 500 mc aprovizionat.
Elaborator:
Pag.22 47
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL VIII- CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR PRIMARE
8.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR PRIMARE

Materialele propuse de Antreprenor sunt impuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere. 8.1.1. Incercari preliminare de informare Aceste incercari sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa sunt aratate in tabelul nr. 17 completat cu dispozitiile Inginerului instructor, unde s-au cerut. Rezultatul lor va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitii ale caietului de sarcini speciale. 8.1.2. Incercari de reteta Consistenta incercarilor si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul nr. 17 completat cu dispozitiile Inginerului instructor, unde s-au cerut. Nici o alta toleranta decat cele care sunt fixate in prezentul caiet de sarcini nu va fi admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija Inginerului.
8.2. INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR

Tabel 17 Materialul 1 Ciment Incercarea caracteristicile care se verifica 2 Examinarea datelor certificatul de calitate Constanta de volum sau Metode Conform STAS 3 din 227/3-86 Frecventa incercarilor Incercarea de Incercarea informare inainte utilizare 4 5 La fiecare lor aprovizionat O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de 100t pe o proba medie O proba la 100 tone sau la
de
Timpul de priza
227/4-86
Rezistente mecanice la 2 227/6-86 (7) zile
Elaborator:
Pag.23 47
Achizitor :

Beneficiar :
Rezistente mecanice la 28 227/6-86 zile Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau 227/1-86 au intervenit factori de alterare. Examinarea datelor din certificatul de calitate Parte levigabila Humus 4606-80 4606-80
fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat Doua determinari pe siloz (sus si jos) lot O determinare pe lot de 100 mc
La fiecare aprovizionat -
La schimbarea sursei O proba la mx.500 mc pentru fiecare sort si sursa O determinare pentru fiecare sursa O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 100 mc O determinare pe lot de 50 mc
Agregate
Corpuri straine argila in bucati, argila aderenta, 4606-80 continut de carbune si mica Granulozitatea sorturilor 4606-80
730-84
Rezistenta la uzura cu 730-84 masina tip LOS ANGELES Agregate Umiditate 4606-80
4 5 O determinare la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba pe schimb si sort si atunci cand apar schimbari meteo Pentru apa potabila este necesara analiza
Apa
Analiza chimica -continut total de saruri -sulfati -substante organice -cloruri -azotati -magneziu -materii in suspensie Calitatile prevazute in STAS 438/1-89
790-84
Otel
Elaborator:
Pentru apa nepotabila o analiza pentru fiecare sursa Nu sunt necesare pentru oteluri livrate cu
Pag.24 47 /
Achizitor :

Beneficiar :
Incercarea de intindere Gabioane
Incercarea de incovoiere
Rezistenta la compresiune 730-84 Piatra bruta Rezistenta la inghet- 730-84 si bolovani dezghet pentru ziduri Rezistenta la uzura 667-84 Echivalentul de nisip Agregate pentru filtre -
Granulozitatea
Dimensiuni Anrocamente Densitate
certificat de calitate Incercarea obligatorie pentru o cantitate 100 unitati si pentru fiecare sursa Incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 mc Incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 mc si pentru fiecare sursa Incercari obligatorii daca cantitatea 500 mc si pentru fiecare sursa
O serie de incercari pentru fiecare lot de 100 unitati O serie de incercari pentru fiecare lot de 100 mc O serie de incercari pentru fiecare lot de 500 mc
Elaborator:
Pag.25 47
Achizitor :

Beneficiar :
PARTEA a II-a MATERIALE COMPLEXE
CAPITOLUL IX - MORTARE
9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

Materialele vor avea urmatoarele compozitii si intrebuintari. 9.1.1. Mortar M 50 Destinat zidariilor de piatra bruta sau bolovani, avand un dozaj de 300 kg ciment M 30 la mc de nisip. 9.1.2. Mortar M 100 Destinat tencuielilor de ciment sclivisite, rosturilor de zidarii din piatra sau prefabricate, cu un dozaj de 400 kg, ciment M 30 sau Pa 35 la mc de nisip.
9.2. PREPARAREA MORTARELOR

9.2.1. Pentru dozajul compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe, a carui capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. 9.2.2. Mortarul este fabricat manual, amestecul, nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala, de scindura sau metalica pana la omogenizarea perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Mestecarea continua, pana cand mortarul este perfect omogen si maleabil. 9.2.3. In toate cazurile, mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un cocolos usor umezit, sa nu curga printre degete. Pentru anumite folosiri, precum mortare pentru reluari, mortare de protectii, mortare pentru matare, Inginerul poate sa accepte si alte consistente. 9.2.4. Mortarul trebuie sa fie folosit de indata dupa ce a fost fabricat. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu se admite amestecarea lui cu mortar proaspat.
Elaborator:
Pag.26 47
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL X -
BETOANE
10.1. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR

Clasificarea dupa rezistenta si utilizarea betoanelor este indicata in tabelul nr. 18 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane, precum si consumurile minime de ciment. Tabel 18 Clasa betonulu i Bc 3.5 Bc 5 Bc 7.5 Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 22.5 Marca betonului B 50 B 75 B 100 B 100 B 200 B 250 B 300 Rezistenta caracteristica Rbk N/mm2 Cantitatea minima de ciment la mc. 115 150 180 240
1.1.1.1.2.1.2.3 Destinatia betonului
Beton de umplutura 3.5 Beton de fundatii masive 5.0 Beton in fundatii sau elevatii 7.5 Beton simplu in elevatii si beton slab 10.0 armat Beton armat Beton armat in barete 15.0 Beton armat prefabricat Beton armat in coloane 20.0 Beton armat in coloane si barete 30.0
300 350 390
10.2. COMPOZITIA BETOANELOR

10.2.1. Compozitia 10.2.1.1. Compozitia betoanelor este definita de proportiile in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata confectionat, volumul apei si, eventual de aditiv necesara calitatii amestecului pentru a obtine un metru cub de beton. Todata proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutati daca caietul de sarcini speciale o cere. 10.2.1.2. Cantitatile respective ale fiecarui constituent al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea. Daca acestea nu sunt stabilite de Antreprenor pe cheltuiala sa: fie printr-un studiu de laborator bazat pe incercari de control al calitatilor mecanice ale betoanelor de clasa Bc 15 fie prin comparatii cu compozitii deja folosite cu materiale identice, daca Inginerul accepta.
Elaborator:
Pag.27 47
Achizitor :

Beneficiar :
10.2.1.3. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de min. 15 zile, inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei diferitelor clase de beton prevazute in documentatii cu toate justificarile necesare. 10.2.1.4. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Normativului pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ C 140-86 luand in considerare: Lucrabilitatea betonului care trebuie asigurata conform tabel 19 Dozajul minim de ciment conform tabel 18 Limitele optime ale granulozitatii conform tabel 21 23 Rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate conform tabel 23
Tabel 19 Nr. Crt. 1 2 3 Tipul de elemente de beton Fundatii din beton simplu sau slab armat elemente masive Idem, sau fundatii de beton armat, stipli grinzi, diafragme, pereti Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armatura sau dificultati de compactare, elemente cu sectiuni reduse Mijloc de transport Basculante Bena Autoagitatoare idem Lucrabilitatea Notare Tasare (cm) L2 L3 L4 3+1 8+2 12 + 2
Cantitatea orientativa de apa de amestecare
Tabel 20 Clasa betonului Bc 3.5 B 7.5 Bc 10 Bc 25 Apa, l/m3 pentru lucrabilitate L2 L3 160 170 170 185 L4 220
LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU BETOANE DE CLASA Bc7.5
Tabel 21 Agrega Limite t Max 0 31 Min Max 0 40 Min 0 - 70 Max

Elaborator:
% treceri in masa prin sita sau ciurul de: 0.2 1 3 7 16 10 25 42 60 80 2 18 32 50 70 10 23 38 52 74 2 16 28 42 64 8 18 32 45 61
25 70
31 100 95 90 82 77
40 100 95 84
71 100
Pag.28 47 /
Achizitor :

Beneficiar :
Min
13
22
38
50
57
68
95
LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU BETOANE DE CLASA Bc15
Tabel 22 Agrega % treceri in masa prin sita sau ciurul de: Limite t 0.2 1 3 4 16 25 31 40 Max 8 22 37 55 76 100 0 31 Min 1 14 27 45 66 95 Max 8 20 33 47 69 88 100 0 40 Min 1 12 23 37 59 80 95 Max 8 18 32 45 61 70 77 84 0 - 70 Min 1 6 13 22 38 50 57 68 LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU BETOANE DE CLASA Bc20
71 100 95
Tabel 23 Agregat Limite Max 0 31 Min Max 0 40 Min % treceri in masa prin sita sau ciurul de: 0.2 2 3 7 7 1 6 1 18 10 16 8 32 22 28 18 50 50 42 32 16 72 62 64 54 31 100 95 86 78 40 100 95
REZISTENTA MINIMA PENTRU INCERCARI PRELIMINARE
Tabel 24 Rezistenta la compresiune N/mm2 Varsta Bc 10 7 zile 11.7 Bc 15 15.3 Bc 20 18.8 Bc 22.5 20.8
Elaborator:
Pag.29 47
Achizitor :

Beneficiar :
28 zile
18
23.5
29.0
32.0
NOTA: Valorile sunt pentru tipul de ciment normal (Pa 35) si pentru un grad de omogenitate II. 10.2.2. Tolerantele asupra compozitiei 10.2.3. In situatia ca in caietul de sarcini speciale nu se indica in mod special, tolerantele admisibile la compozitia betonului sunt dupa cum urmeaza: - pentru fiecare sort de agregat + 3% - pentru ansamblul de agregate + 2% - pentru ciment + 2% - pentru apa totala + 5% - aditivi + 5% 10.2.4. Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii. 10.2.5. Afisajul compozitiei Antreprenorul este obligat sa afiseze la sediul santierului compozitia fiecarei clase de beton.
CAPITOLUL XI-
INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
11.1. INCERCARI LA CARE TREBUIE SUPUSE BETOANELE

Incercarile necesare determinarii compozitiilor granulometrice si a controlului calitatilor mecanice ale betoanelor conduce la masurarea rezistentelor lor la compresiune si la intindere. Aceste incercari sunt urmatoarele: 11.1.1. Incercari pentru studii Destinate a cunoaste calitatile intrinseci ale betoanelor de studii fabricate in laborator. 11.1.2. Incercari de corespondenta Destinate sa verifice, cu ajutorul unui beton mortar, realizat pe locul lucrarii in conditii si cu miloacele de santier, inaintea inceperii lucrarilor in ce masura corespund caracteristicilor betonului fabricat pe santier cu cele ale betonului de studii. 11.1.3. Incercari de control Destinate sa verifice corectitudinea fabricarii betonului si sa controleze daca rezistenta nominala prescrisa este atinsa.
Elaborator:
Pag.30 47
Achizitor :

Beneficiar :
11.2. INCERCARI PENTRU STUDIUL BETOANELOR

11.2.1. Aceste incercari sunt efectuate in laborator plecand de la compozitii stabilite conform articolului 27. Numarul minim de epruvete va fi urmatorul: Incercari la compresiune 3 pentru incercari la 7 zile 6 pentru incercari la 28 zile Incercari la intindere (numai pentru Bc 15) 3 pentru incercari la 7 zile 6 pentru incercari la 28 zile 11.2.2. Incercarile la compresiune vor fi efectuate prin compresiune axiala pe cuburi cu latura de 140 mm, avand suprafata de 200 cmp. Incercarile la intindere a betonului pe epruvete prismatice de 7 cm x 7 cm x 35 cm. 11.2.3. Valoarea rezistentelor nominale atat la intindere cat si la compresiune va fi luata la fiecare varsta, egala cu rezistenta medie inmultita cu coeficientul 0.86. In raport cu rezistenta medie aceasta rezistenta nominala este: compresiune cn = 0.86 m intindere t m = 0.86 m
11.3. INCERCARI DE CORESPONDENTA

11.3.1. Incercarile se vor face in conditii identice cu cele de studiu; numarul de incercari la compresiune si la intindere va fi de 3 la 7 zile si 3 la 28 zile. Totusi, lucrarile vor putea demara daca rezistenta la 7 zile este cel putin egala cu 0,80 din rezistenta medie la 28 zile obtinuta in laborator pentru betonul de studiu corepunzator. In caz contrar va trebui sa se astepte rezultatele la 28 zile. 11.3.2. Daca incercarile la 28 zile nu dau rezultatele prevazute, Antreprenorul va fi obligat sa execute, pe cheltuiala sa, un nou beton mortar dupa ce va aduce pe santier ameliorarile necesare.
11.4. INCERCARI DE CONTROL AL BETOANELOR

In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control. 11.4.1. In acest scop, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrare in executie, la iesirea din betoniara sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera necesar, un maximum de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari: Incercarea la 7 zile la 28 zile - compresiune 3 3 - intindere 3 3 TOTAL 6 6
Elaborator:
Pag.31 47
Achizitor :

Beneficiar :
11.4.2. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei virste, Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile la betonare, conveninduse pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau si unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de corespondenta inainte de a relua lucrarile de betonare. 11.4.3. Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, la destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere aflate in posesia sa, lucrarea poate fi acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata, el poate subordona acceptarii sale a lucrarii sau partii de lucrare in cauza cu o refacere la un cost total (beton, cofraj si armatura) care poate sa atinga 20%. 11.4.4. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau a unei parti din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului. 11.4.5. Controlul plasticitatii Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abranus. El va trebui sa se situeze intre 0.8 1.0 din tasarea obtinuta cu betonul de corespondenta corespunzator. In caz contrar, cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta. Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar.
Elaborator:
Pag.32 47
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XII- COFRAJE, ESAFODAJE SI CINTRE
12.1. CONSTRUIREA COFRAJELOR, ESAFODAJELOR SI CINTRELOR

12.1.1. Desenele de executie Studiul dispozitiilor formale sau cofrajelor, esafodajelor si cintrelor este in sarcina Antreprenorului in afara de cazul unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale. Acest studiu este stabilit sub forma de desene de executie insotit cu toate notele de calcul necesare. Inginerul poate sa ceara ca el sa fie supus in totalitate sau partial, aprobarii sale inainte de a incepe lucrarile. Ranforsarile necesare pentru utilizarea provizorie a lucrarilor ca suport sunt in sarcina Antreprenorului.
12.1.2. Rezistenta Cofrajele, esafodajele si cintrele trebuie sa fie capabile sa reziste sarcinilor, suprasarcinilor si diverselor actiuni care pot surveni pana la decofrare, demontare sau decintrare. 12.1.3. Deformatii Deformatiile cofrajelor, esafodajelor si cintrelor sub actiunile de orice natura, care achizitioneaza sau sunt susceptibile de a actiona asupra lor, nu trebuie sa cauzeze sticaciuni lucrarilor proaspat turnate sau in curs de priza sau intarire. Aceleasi deformatii nu trebuie sa dauneze stabilitatii, utilitatii serviciului, aspectul lucrarii definitive si nu trebuie sa conduca la depasirea tolerantelor asupra dimensiunilor. Inginerul poate sa ceara stabilirea de repere pentru controlul deformatiilor si tasarilor. 12.1.4. Precizii si tolerante Cofrajele, esafodajele si cintrele sunt calculate, trasate si executate cu precizia ceruta pentru realizarea lucrarilor definite conform art. 38. In plus: Toate cofrajele vor trebui sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de plus minus 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofrajele diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte in nici un punct diferente mai mari de 5 mm. Cofrajele parametrelor care vor fi buciardate vor trebui sa fie dispuse in asa fel ca sa se realizeze o ingrosare uniform a betonului de 1.5 cm. 12.1.5. Facilitatea de acces a betonului Cofrajele sunt concepute de maniera ca sa permita o turnare corecta a betonului in toate fazele de executie.
Elaborator:
Pag.33 47
Achizitor :

Beneficiar :
Ele comporta in acest scop, daca este necesar, panouri mobile imbinate pentru a putea fi oricand scoase sau puse in loc si destul de repede pentru a permite respectarea ritmului prevazut pentru betonare.
12.2. INGRIJIREA COFRAJELOR

12.2.1. Ingrijirea inainte de betonare. 12.2.2. Curatirea Cofrajele parametrelor trebuie sa fie suficient de curate pentru a nu lasa urme pe paramentele lucrarilor. Inainte de udarea sau ungerea cu ulei, cofrajele sunt curatate cu grija pentru a le debarasa de praf si de resturi de orice natura. Ferestrele cu obturari mobile sunt rezervate daca este necesar, pentru a facilita curatirea si inspectia partilor dificil accesibile ca fundurile si unghiurile cofrajelor. Terminarea curatirii este asigurata cu aer comprimat. 12.2.3.Sunt stropite din abundenta inainte de punerea in opera a betonului:cofrajele ordinare din scinduri cofrajele ordinare compuse din panouri din placi fibrolemnoase aglomerate sau placate cofraje din scinduri ingrijit prelucrate. Stropirile se fac in mai multe faze esalonate in asa fel incat sa se obtina o umezire a lemnelor pe cat posibil completa. Suprafetele umezite nu trebuie totusi sa fie ude in exces. Apa in exces este evacuata cu aer comprimat.
12.2.4. Ungerea cu ulei:Sunt unse cu ulei inainte de betonare:toate cofrajele metalice cofrajele ingrijite, constituite din panouri plasate sau din placi fibro-lemnoase aglomerate si toate cofrajele pentru parametre fine. Uleiul in exces in fundul tiparului este supt cu buretele inainte de betonare. Uleiurile folosite sunt uleiuri speciale de tipare. Ele sunt curatate ca sa nu lase urme pe Paramentele betonului si nu trebuie sa prezinte reactii acide, Inginerul lucrarii poate sa ceara incercari prealabile de mulaj pentru a controla calitatea lor. Ungerea cofrajelor de paramente fine din lemn, scanduri placate, fibre lemnoase, este efectuata prin aplicarea esalonata in timp a doua straturi cel putin ca sa se impregneze lemnele foarte bine. 12.2.5. Intretinerea Daca sunt prevazute mai multe folosiri pentru acelasi cofraj, acesta este perfect curatat si eventual adus in buna stare inaintea oricarei folosiri. 12.2.6. Securitatea personalului si a altora Cofrajele si elementele de sarpante, care dupa folosire vor avea cuie, sau puncte in relief, sunt imediat degajate de punctele lor daca sunt destinate sa fie refolosite, fie pe santier, fie in alta parte sau sa fie depozitate pe un teren deschis. In caz contrar, ele sunt imediat arse sau stocate in afara santierului pe un amplasament neaccesibil publicului si arse, inainte de terminarea lucrarilor.
Elaborator:
Pag.34 47
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XIII-
OTELUL PENTRU ARMATURI
13.1. FURNIZAREA OTELURILOR

13.1.1. Tipurile de otel care se aprovizioneaza si diametrele acestora au fost indicate in proiect. 13.1.2. Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotite de certificatul de calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. 13.1.3. Este interzis de a se utiliza la aceeasi lucrare oteluri beton naturale netede de acelasi diametru dar cu simboluri diferite. 13.1.4. Caietul de sarcini speciale poate sa prevada lungimile minimale la care trebuie sa fie aprovizionate diferitele oteluri. 13.1.5. Barele de otel pentru beton armat trebuie, in general, sa fie aprovizionate drepte fara pliuri si nici incolacite, fie pe santier, fie la atelierul de fabricatie. 13.1.6. Este interzis de a se indrepta barele accidental folosite. Aceste bare sunt refuzate. Totusi partile lor ramase drepte dupa eliminarea partilor refolosite pot sa fie acceptate daca sunt utilizabile, in ce priveste lungimea lor.
13.2. FASONAREA ARMATURII

13.2.1. Prescriptii generale 13.2.1.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. 13.2.1.2. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate; in acest scop se va indeparta: eventualele impuritati de pe suprafata barelor rugina, prin frecare cu perii de sirma, dar numai in zonele in care barele urmeaza a fi inadite prin sudura. 13.2.1.3. Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru de: 0.3 mm la 8 mm
Elaborator:
Pag.35 47
Achizitor :

Beneficiar :
0.5 mm la 1.0 8< 20 mm 0.8 mm la 22 20< 40 mm 13.2.1.4. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara insa a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul, lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m. In cazurile in care corodarea este favorabila datorita conditiilor locale se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare. 13.2.1.5. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede avand diametrul d, ciocul se indoaie la 180o, cu raza interioara de minim 1.25 d si portiunea dreapta de capat de minim 3 d. 13.2.1.6. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90o, cu raza interioara de minim 2 d, si portiunea dreapta de capat de minim 7 d. 13.2.1.7. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stilpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru, se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d. 13.2.1.8. Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d in zonele intinse si cel putin 10 d in zonele comprimate. 13.2.1.9. In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indoire va fi de minim 2 d (d= diametrul etrierului). 1.36.1.10. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curatarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza medie a masinii. 13.2.1.11. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10oC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. 13.2.1.12. Fasonarea in cofraje nu este admisa decat pentru inchiderea unor cadre si etrieri constituite din bare de otel cu un diametru de cel mult 12 mm. Armaturile se introduc in cofraje gata fasonate. 13.2.1.13. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare, sunt protejate impotriva unor plicuri accidentale. Indoirea si dezdoirea barelor lasate in asteptare este interzisa.
13.3. MONTAREA ARMATURILOR

13.3.1. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acestuia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). Trebuie prevazut: cel putin doi distantieri la fiecare mp de placa sau perete cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp.
Elaborator:
Pag.36 47
Achizitor :

Beneficiar :
13.3.2. Distantierii pot fi din mortar de ciment, in forma de prisme prevazute cu cate o sirma pentru a fi legate de armatura, sau confectionate din mase plastice. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel-beton cu exceptia cazului cand acesti distantieri se pun intre armaturi. 13.3.3. Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preambalate, de preferinta sudate prin puncte. 13.3.4. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sirma neagra sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sirma, se vor utiliza doua fire de sirma de 1 1,5 mm diametru. 13.3.5. Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). 13.3.6. La grinzi si stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai in sah (cel putin din doi in doi). 13.3.7. Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. Fretele vor fi legate de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza. 13.3.8. Pentru armarea copoanelor si a baretelor se confectioneaza carcasele de armatura si se transporta la locul de punere in opera, unde vor fi receptionate de Inginer. 13.3.9. Lansarea carcaselor se face lent cu macaraua avand grija sa nu se deformeze carcasele in timpul lansarii si sa fie centrata pozitia in coloana sau in pozitia indicata in proiect pentru bareta. 13.3.10. Se interzice utilizarea de carcase deformate. 13.3.11. Inainte de lansarea carcasei de armatura se va curata fundul coloanei sau a baretei si se vor evacua eventualele ape colectate in sapatura. Abaterile limita la armaturi. 13.3.12. Abaterile limita la armaturi sunt cele precizate in tabelul nr. 25.
Elaborator:
Pag.37 47
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 25 Abateri, in mm Elementul Distanta intre axele barelor 10 5 Lungimi partiale sau totale Grosime fata de proiect a strat 110 acoperire 1 m 10m m 10 3 3 2 5 20 30 Lungime petrecere la Pozitia innadire prin innadirii sudare
Fundatii Pereti Stalpi, grinzi, 3 coloane Placi 5 Intre etrieri si la 10 pasul fretelor
3d
50
Curatirea armaturilor 13.3.13. In momentul turnarii betonului, armaturile montate trebuie sa fie perfect curate, fara pete de rugina, de grasime, de ulei, de mortar, de beton sau pamant. Verificarea montarii armaturii 13.3.14. Verificarea armaturii daca aceasta corespunde planurilor de executie, daca montarea este corecta si raspunde tuturor prescriptiilor impuse trebuie sa fie efectuat de Inginer inainte de a incepe turnarea betonului. In acest scop Antreprenorul trebuie sa-l previna cu cel putin 24 ore inainte. Inginerul poate sa ordone ca betonarea sa nu aiba loc decat dupa aceasta verificare. Verificarea armaturilor se va face inainte de inchiderea cofrajelor. Aceasta verificare se consemneaza in caietul de santier.
Elaborator:
Pag.38 47
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL XIV -
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
14.1. PREPARAREA BETONULUI

Dozarea materialelor 14.1.1. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri: 3% pentru agregate 2% pentru ciment si apa 5% pentru aditivi 14.1.2. Mijloacele de dozare vor fi verificate cel putin odata pe saptamana si daca se constata defectiuni la dozatoarele de ciment si agregate se va sista prepararea betonului pana la remedierea lor, iar daca defectiunea se constata la apa dozarea acestuia se va face pana la repararea ei cu recipienti gradati. 14.1.3. In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cantarire si care nu sunt supuse atestarii se admite dozarea materialelor sa se faca volumetric. Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi: 5% pentru agregate 3% pentru ciment si apa 5% pentru aditivi Amestecarea betonului si incarcarea in mijlocul de transport 14.1.4. Pentru amestecarea betonului se vor folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera. 14.1.5. Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare: agregate cu granulele cele mai mari ciment nisip agregate cu granulele cele mai mici apa. 14.1.6. Durata de amestecare va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei, dar va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru: utilizare de aditivi perioada de timp friguros utilizare de agregate cu granulele mai mari de 31 mm 14.1.7. Duratele minime ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de ture de malaxare: - malaxor cu axa verticala 10 ture - malaxor cu axa orizontala 20 ture - betoniera cu axa orizontala 20 ture - betoniera cu axa inclinata 30 ture Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca mai mult de 3 ori duratele minimale.
Elaborator:
Pag.39 47
Achizitor :

Beneficiar :
14.1.8. La betoanele de clasa Bc > 10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipului si agregatelor care va trebui sa fie masurata cel putin odata pe zi. 14.1.9. Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon, va fi de max. 209 minute. Transportul betonului 14.1.10. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pentru betoane cu tasare mai mare de 5 cm se vor folosi autoagitatoare, iar pentru cele cu tasarea de max 5 cm, autobasculante cu bena amenajata corespunzator. 14.1.11. In cazul transportului cu autobasculante la distante mai mari de 3 km betonul trebuie sa fie protejat pe timp de arsita sau ploaie. 14.1.12. Durata de transport a betonului nu va depasi durata indicata in tabelul 26. Tabel 26 Temperatura amestecului de beton , oC t > 30 10 < t < 30 t < 10
Durata maxima de transport (minute) Cimenturi de marca 35 autoagitator autobasculanta 45 30 60 45 90 75
Cimenturi de marca 40 autoagitator autobasculanta 30 15 45 30 60 45
14.2. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE

14.2.1. Execeutarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca au fost receptionate de Inginer lucrarile de sapatura cofraje, armaturi (dupa caz). 14.2.2. Daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata prezenta frecventa a ruginii neaderente, armatura se demonteaza si dupa curatire si remontare se va proceda la o noua receptie. 14.2.3. Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment si de betonul necompact sau segregat pentru asigurarea unei bune legaturi intre cele doua betoane. 14.2.4. Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in max 15 minute de la aducerea lui. 14.2.5. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 2 m in cazul elementelor cu latime de max 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafata (placi, fundatii).
Elaborator:
Pag.40 47
Achizitor :

Beneficiar :
14.2.6. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane forma tronconica), avand capatul inferior situat la max 1,5 m de zona de betonare. 14.2.7. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea in straturi orizontale de max 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior. 14.2.8. Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor special in zonele unde armaturile sunt dese, prin indesarea laterala a betonului curent sau cu vergele de otel, conomitent cu vibrarea lui. 14.2.9. Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in documentatie sau in fise tehnologice. 14.2.10. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului care este de 2 ore in cimenturile cu adaos si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos. 14.2.11. In cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor prin cioplire, curatarea si spalarea abundenta. Nu este permisa intreruperea betonarii la placi si grinzi. 14.2.12. Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe unul de egalizare de 5 cm grosime. 14.2.13. Betonarea elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) se va face respectanduse urmatoarele precizari: in cazul elementelor cu inaltimea max 3 m daca vibrarea nu este stingherita de grosimea redusa a peretelui sau de desimea armaturilor se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului; in cazul cand se intrevad dificultati la compactarea betonului, precum si in cazul elementelor cu inaltimea mai mare de 3 m, se va executa cofrajul pe max 1 m inaltime si se completeaza pe masura betonarii elementului. 14.2.14. Betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea mai mica dimensiune este cel putin egala cu 1,5 m se va face in straturi continui fie in trepte. 14.2.15. Durata de timp max admisa pentru acoperirea cu strat sau treapta de beton va fi: Ta = T Tt Ts unde: T = durata de timp pana la inceperea prizei Tt= durata de transport Ts= durata de stationare pana la punerea in opera. Durata de timp T, pana la inceperea prizei betonului se va determina in laborator. In lipsa unor asemenea determinari, se vor lua in considerare datele din tabelul 27.
Elaborator:
Pag.41 47
Achizitor :

Beneficiar :
Tabel 27 BETON Fara aditiv intarzietor Cu aditiv intarzietor T (ore) pentru temperatura medie de 0 20oC > 20oC < 10oC 3 2 2 6 5 4
14.2.16. Grosimea stratului sau treptei nu trebuie sa depaseasca 50 cm. Betonarea coloanelor si a baretelor 14.2.17. Betonarea coloanei sau a baretei se face imediat dupa montarea carcasei de armatura. Decalajul in timp maxim admisibil intre montarea carcasei si betonare este de max 6 ore cand nu sunt infiltratii si max 1 ora cand sunt infiltratii. 14.2.18. Turnarea betonului in coloane sau in barete se va executa cu palnie de betonare sau prin pompare. Concomitent cu betonarea in cazul coloanelor se va face extragerea tubajului recuperabil. 14.2.19. Betonarea se face continua fara intrerupere mai mare de ora intre sarje (aceasta numai in cazuri de forta majora). Daca intreruperea depaseste 2 ore, coloana se considera rebutanta. 14.2.20. La terminarea betonarii, capul coloanei sau a baretei va trebui sa fie mai sus fata de cota din proiect cu 0,50 m, grosime de beton ce va fi apoi demolata pentru a se asigura legatura dintre armatura din coloana si radier. Compactarea betonului 14.2.21. Compactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare. Vibratoarele trebuie sa prezinte astfel de dimensiuni ca ele sa poata penetra cu usurinta si tinand seama de raza lor de actiune sa poata actiona asupra totalitatii betonului. Tipul si numarul vibratoarelor si metoda de vibrare trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. 14.2.22. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca din lungimea capului vibrator. 14.2.23. Durata de vibrare optima se situeaza intre min 5 sec si 30 sec in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat. 14.2.24. Distanta dintre doua proiecte succesive de introducere a vibratorului de interior este maximum 1,0 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor. 1.39.25. Vibrarea externa este indicata la elementele cu grosimi reduse si cu armaturi dese, care nu pot fi compactate prin vibrare interna.
Elaborator:
Pag.42 47
Achizitor :

Beneficiar :
14.2.26. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor de maximum 20 cm grosime. Durata de vibrare va fi de 30-60 sec in acest caz. Betonarea pe timp friguros 14.2.27. Caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia Inginerul fixeaza tinand seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor sau de natura cimentului folosit, temperaturile sub care executia betoanelor este intrerupta sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii de mijloace si procedee eficace pentru a preveni urmarile nefaste ale frigului. 14.2.28. Aceste mijloace si procedee sunt prevazute in caietul de sarcini speciale sau sunt hotarate in cursul lucrarilor, ele trebuie sa asigure mentinerea, in toate punctele betonului, o temperatura de cel putin 10 oC timp de cel putin 72 ore dupa executia betonului preparat cu cimenturi Portland artificiale. 14.2.29. Cand este posibil sa se reia betonarea intrerupta din cauza frigului, trebuie demolat betonul compromis si apoi sa se opereze ca in cazul unei reluari accidentale. Betonarea pe timp cald 14.2.30. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru a avea in timpul malaxarii si in cursul primelor ore o temperatura a betonului inferioara lui 35oC. Unele precautiuni elementare vor fi luate in acest scop: conservarea agregatelor si a cimentului la umbra, se recomanda in special sa se ia toate masurile ca temperatura cimentului sa nu depaseasca 40oC. De la aceasta valoare se risca sa se provoace fenomenele unei prize necorespunzatoare. utilizarea apei racite oprirea malaxarii indata ce amestecul va fi suficient de omogen transportul rapid al betonului executia in straturi subtiri si pe sectiuni determiante in asa fel ca sa se evite manifestarea unui inceput de priza intre doua straturi succesive protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei 14.2.31. Daca precautiunile de mai sus nu permit sa mentina betonul la o temperatura sub 35oC, Inginerul va putea intrerupe betonarea.
14.3. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

14.3.1. Pentru a asigura conditii fevorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractii, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin: acoperirea cu materiale de protectie stropirea periodica cu apa aplicarea de pelicule de protectie. 14.3.2. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafetele acoperite. Materialele de protectie se vor mentine permanent in stare umeda.
Elaborator:
Pag.43 47
Achizitor :

Beneficiar :
14.3.3. Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnare, imediat dupa ce betonul este suficient de intarit si se va repeta la intervale de 26 ore ca suprafata sa se mentina mereu umeda. In cazul cand temperatura este mai mica de + 5oC betonul nu se va stropi cu apa, in schimb se va acoperi. 14.3.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena. 14.3.5. Inginerul fixeaza durata de tratare pentru fiecare parte de lucrare in functie de calitatea betonului si conditiile climatice ale momentului. Durata poate sa atinga 15 zile pentru betoane de calitate deosebita si o saptamana pentru celelalte.
14.4. DECOFRAREA
14.4.1. Dupa decofrare, betonul va trebui sa prezinte muchii vii, profile net conforme cu desenele de executie, paramentele prevazute trebuie sa fie perfect regulate si sa nu se lase sa apara nici o granula sau armatura care sa nu fie anrobata in mortar. 14.4.2. Paramentele vazute raman brute dupa decofrare, nu vor fi tencuite cu mortar de ciment, in afara de cazul unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale sau a planurilor de executie. 14.4.3. Termenele pentru inlaturarea sprijinirilor si a cofrajelor chiar si partiale vor fi stabilite de Antreprenor, si pe raspunderea sa. Daca la decofrare se produc fisuri sau deformatii de natura de a compromite aspectul si rezistenta lucrarii, Antreprenorul va fi obligat sa procedeze de urgenta, pe riscul si cheltuiala sa la reparatiile considerate ca necesare de Inginer, daca ele se dovedesc posibile si daca nu la demolarea si refacerea lucrarii.
14.5. TOLERANTE PRIVIND DIMENSIUNILE SI POZITIA LUCRARII

14.5.1. Abaterile maxime admisibile la executia lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt aratate in tabelul 28. Tabel 28 Dimensiunile elementelor (m) L = 0.10 0.5 L = 0.20 0.7 L = 0.50 1.0 L = 1.00 2.0 L = 2.00 2.0 L = 2.00 3.0
Elaborator:
Tolerante in cm la: Inclinarea paramentului H in a b m (cm) (cm) 1 1.8 1.5 2 2.3 2 3 2.7 2.2 5 3.2 2.6 10 3.3 4.0
c (cm) 2.3 2.9 3.3 4.0 5.0
Pozitia elementelor Ax in plan Cote de (cm) nivel (cm) < 6 m 1 1.0 > 6 m .. 1.6
Pag.44 47
Achizitor :

Beneficiar :
NOTA: a = element portant cu parament vertical b = element portant cu frunct sau in surplomba c = paramentul elementelor neportante Tolerantele pentru cofraje nu pot depasi valorile din tabelul 28. 14.5.2. Toleranta de liniaritate a unei muchii sau de liniaritate a oricarei generatoare a unei suprafete plane este caracterizata prin sageata maxima admisibila pe tot segmentul de lungime l a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare din urmatoarele doua valori: 1/300 1 cm. 14.5.3. Caietul de sarcini speciale precizeaza, daca este cazul, tolerantele admisibile admise pentru muchiile sau suprafetele curbe si de asemenea pentru amplasarea lucrarii. 14.5.4. Daca mai multe tolerante sunt aplicabile, se retine toleranta cea mai severa.
CAPITOLUL XV-
ZIDARIA DIN PIATRA BRUTA
15.1. PRESCRIPTII GENERALE PRIVIND ZIDARIA DE PIATRA BRUTA

15.1.1. Pietrele sunt udate cu apa in gramada, in asa fel ca sa fie usor umezite in timpul folosirii. 15.1.2. Pe timp uscat zidariile trebuie sa fie usor stropite insa frecvent pentru a preveni uscarea lor rapida. Ele vor fi ferite prin mijloace adecvate impotriva ploii, inghetului si uscaciunii. Aceste masuri de protectie trebuie sa fie ingrijite in special in caz de intrerupere pe o anumita durata. 15.1.3. Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de jonctiune a acestora sunt curatate, udate si la nevoie spalate si desfacute. 15.1.4. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie depozitat in jgheaburi sau pe platforme de lemn, metal sau din material plastic si nu chiar pe zidarii, aceste jgheaburi sau platforme vor fi adapostite pe timp de ploaie sau foarte cald, este interzis sa se inmoaie adaugandu-i apa. 15.1.5. In caz de inghet, Antreprenorul se conformeaza dispozitiilor prescrise de Inginer. 15.1.6. Daca zidariile in executie trebuie sa fie momentan abandonate ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul ia masuri de protectie astfel ca acoperirea partii superioare sa se faca cu rogojini sau cu un strat de pamant sau nisip de 0.10 m grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demontata si reconstruita. Nici o zidarie nu va putea fi realizata pe ninsoare. Ea ar putea fi facuta numai sub dispozitive de protectie.
Elaborator:
Pag.45 47
Achizitor :

Beneficiar :
15.2. ZIDARIA USCATA DIN PIATRA BRUTA

15.2.1. La executarea zidariei uscate pietrele se aseaza pe lat in randuri cat mai orizontale, astfel ca sa reazeme intre ele pe o suprafata cat mai mare, iar volumul golurilor sa fie cat mai mic. Pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mici de forma corespunzatoere care se introduc in goluri. Asezarea pietrelor se face astfel ca sa fie asigurata tasarea rosturilor verticale pe minimum 10 cm. 15.2.2. Primul strat de piatra din fundatii se aseaza pe un strat de nisip sau balast de cel putin 10 cm. 15.2.3. Pietrele care se intrebuinteaza la executarea unui strat trebuie sa fie cat mai uniforme ca rezistenta si densitate. 15.2.4. In parament pietrele cu coada lunga vor alterna cu pietrele cu coada scurta pentru a se realiza o buna legatura a paramentului cu restul zidului. 15.2.5. In stratul de baza, la colturi, incrucisari, ramificari, precum si la straturile intermediare care se executa pentru a uniformiza presiunile, se va folosi piatra bruta mare cu fete paralele. Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mici.
15.3. ZIDARIA DIN PIATRA BRUTA

15.3.1.La executarea zidariei cu mortar, pietrele se curata de pamant si alte impuritati, se uda cu apa si se aseaza in straturi succesive pe mortar, indesandu-se prin batere usoara cu ciocanul sau maiul. 15.3.2. Contactul dintre pietre trebuie sa se faca numai prin intermediul mortarului care va umple complet toate rosturile a caror grosime va fi de 2 5 cm. 15.3.3.Pietrele din acelasi rand orizontal vor fi de acceasi calitate, iar la fiecare 1-2 m pe inaltime se va introduce un rand de pietre mai mari si mai regulate. 15.3.4. Rosturile verticale vor fi tesute si decalate pe cel putin 10 cm. 15.3.5. Pietrele se aseaza in randuri normale si pe directia incarcarii. 15.3.6. Zidaria se alcatuieste astfel ca pietrele cu coada lunga sa alterneze cu cele cu coada scurta si sa se lege bine cu restul zidariei. 15.3.7. Tasarea pietrelor se va face si in masa zidariei, neadmitandu-se folosirea in interiorul zidariei a celor de alta marime. 15.3.8. Pietrele de la colturi vor fi mai mari si vor fi usor cioplite ca sa prezinte doua fete plane, normale intre ele, cu rosturi orizontale pe fetele vazute. 15.3.9.Legarea unui zid nou de altul vechi se va face taind in cel vechi locasuri de cel putin 15 cm adancime, de grosimea randurilor respective, din doua in doua randuri.
Elaborator:
Pag.46 47
Achizitor :

Beneficiar :
15.3.10.Fata superioara a zidurilor de sprijin va avea o panta de cel putin 1/5. 15.3.11. Cand zidul de sprijin are un frunct exterior mai mare de 15oC, straturile de zidarie vor fi orientate normal pe fata vazuta. 15.3.12. La executarea fundatiilor, dupa nivelarea fundului sapaturii si indepartarea pamantului umed si afanat, se aseaza un strat de nisip sau balast batut bine cu maiul. 15.3.13. Daca exista ape subterane, fundul sapaturii se acopera cu un strat de cel putin 10 cm grosime de piatra sparta, iar apa se epuizeaza in timpul executiei. Stratul inferior de piatra bruta se aseaza fara mortar si se executa din pietre mari, cat mai regulate, rezemate pe suprafetele mai mari. 15.3.14. Zidaria din piatra bruta poligonala se foloseste numai in elevatie, la fetele vazute ale peretilor, zidurilor de sprijin, pereurilor, etc. Fata vazuta a pietrelor trebuie sa fie poligonala neregulata cu latura de cel putin 15 cm fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca o data si jumatate muchia cea mai scurta. Nu se admite folosirea pietrelor cu fata triunghiulara si a celor cu unghiuri frante. 15.3.15. Pietrele se zidesc asa fel ca sa formeze rosturi poligonale, cu respectarea urmatoarelor reguli: in nici un punct sa nu se intalneasca mai mult de 3 rosturi, iar rosturile sa nu fie continui pe verticala sau orizontala.
Elaborator:
Pag.47 47
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2. CAIET DE SARCINI - COMPLETAREA ACOSTAMENTELOR
GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se refera la repararea si consolidarea acostamentelor cu balast. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite de materialul folosit pentru aceste operatii.

1.2.1 Acostamentele avand latimi variabile 50 cm marginesc drumul de o parte si de alta pana la limita rambleului sau debleului. 1.2.2 Acostamentele se realizeaza la nivelul drumului, urmand profilul acestuia si trebuie sa aibe suprafata plana. 1.2.3 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice pentru respectarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.4 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din prezentul caiet de sarcini. 1.2.5 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea ,, inginerului,, verificari suplimentare fata de prevederile caietului de sarcini.
Elaborator:
Pag.1 / 4
Achizitor :

Beneficiar :
CAP . I MATERIALE
1.1. BALAST
1.1.1 Pentru executia acostamentelor se va balast 0 71 in strat de 20 cm . 1.1.2 Balastul trebuie sa provina din roci nealterabile, la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate. 1.1.3 Balastul trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul nr. 1 Tabelul 1 Caracteristici Sort Continut de fractiuni % max. sub 0,02 mm sub 0,2 mm 0 7,1 mm 31,5 - 71 Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN) min. Uzura cu masina Tip Los Angeles (LA) % max. Conditii de admisibilitate 0 - 71 3 15 70 continua 15 30 30 1913/5 4606 4606 730 730 730 Metode de verificare conform STAS
1.2. APA
Apa necesara compactarii acostamentului poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse si sa corespunda STAS 790.
Elaborator:
Pag. 2 / 4
Achizitor :

Beneficiar :
CAPITOLUL II - CONTROLUL CALITATII CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
BALASTULUI
SI
2.1. CONDITII TEHNICE

Controlul calitatii balastului se face de catre antreprenor, prin laboratorul sau, urmarind : Caracteristica ce se verifica Frecventa Metoda de verificare coform STAS 1. Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie la fiecare lot 2. Granulozitatea aprovizionat sau sursa 3. Umiditate la punerea in opera 4606 4606
la aprovizionare
4606
2.2. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

2.2.1 Caracteristicile optime de compactare antreprenorului sau de catre un laborator autorizat. se stabilesc de catre laboratorul
2.2.2 Gradul de compactare, exprimat prin incercarea Proctor trebuie sa fie 98% in 95% din cazuri si 95% in 5% din cazuri.
2.3. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII

2.3.1 Verificarea caracteristicilor de compactare se face conform planului de verificare a calitatii lucrarilor si anume : Caracteristica ce se verifica 1. Umiditatea de compactare min. 3 probe la 2000 mp / strat 2. Grosimea stratului compactat min. 3 probe la 2000 mp / strat 3. Gradul de compactare min. 3 puncte ptr. supraf. < 2000 mp 1913 / 15 Frecventa Metoda de verificare conform STAS 1913 / 1
Elaborator:
Pag. 3 / 4
Achizitor :

Beneficiar :
si min. 5 puncte ptr. supraf. > 2000 mp/strat
Elaborator:
Pag. 4 / 4
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2. CAIET DE SARCINI - COLMATAREA IMBRCAMINTILE BITUMINOASE
FISURILOR
DIN
GENERALITATI
1. 1. DOMENIU DE APLICARE CAP. I . TEHNOLOGIA DE EXECUTIE 1.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Elaborator:
Pag. 1 / 3
Achizitor :

Beneficiar :
GENERALITATI
1.1. DOMENIU DE APLICARE

1.1.1. In vederea asigurarii pentru imbracamintile noi, a unui strat suport cu suprafete plane, omogene si fara fisuri sau denivelari (2-3 mm) care ar putea impiedica asternerea noului strat, este, necesar ca defectiunile imbracamintilor vechi sa fie reparate. 1.1.2. Pentru aducerea profilului transversal existent la panta imbracamintii noi, reprofilarea imbracamintei vechi bituminoase se face cu mixturi asfaltice. Grosimea minima, in stare compactata a straturilor de reprofilare, trebuie sa fie de cel putin 2 ori mai mare decat dimensiunea granulei maxime utilizate.
CAPITOLUL I TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

1.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT
Inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va amenaja si semnaliza conform Ordinului MI/MT nr. 1112/411/200 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. 1.1.1. Dupa deschiderea fisurilor acestea se vor repara astfel: - fisurile cu deschidere pana la 3 mm, se colmateaza cu emulsie cationica - crapaturile cu deschideri pana la 5 mm, se colmateaza cu mastic bituminos - crapaturile cu deschideri mai mari de 5 mm, se colmateaza cu mixtura asflatica In functie de deschiderea lor fisurile si crapaturile se vor colmata: 1.1.2. Colmatarea cu emulsie bituminoasa In cazul fisurilor pana la 3 mm se unge suprafata cu 0.8-1 kg de emulsie bituminoasa cu rupere rapida in cazul raspandirii manuale sau cu 0.5-0.6 kg/m2 in cazul pulverizarii acesteia cu ajutorul aerului comprimat. Se raspandeste un strat uniform de nisip curat, de granulatie 0-3 mm in cantitate de cca. 4 kg/m2 Cilindrarea usoara favorizeaza fixarea nisipului si stabilizarea badijonarii. Circulatia se deschide la cca. 12 ore dupa asternerea nisipului.
Elaborator:
Pag. 2 / 3
Achizitor :

Beneficiar :
In cazul raspandirii manuale a emulsiei bituminoase cu rupere rapida, se va evita frecarea energica a acesteia pentru a nu se produce ruperea prematura. 1.1.3. Colmatarea cu mastic bituminos. Pentru colmatarea fisurilor si crapaturilor cu deschidere pana la 5 mm, se va proceda astfel: - se vor largi si adanci fisurile si crapaturile folosindu-se dispozitive mecanice sau scoabe, spitul, tarnacopul, etc. - curatarea fisurilor se va face cu peria de sarma si suflarea cu aer comprimat - se vor indeparta de pe partea carosabila impuritatile rezultate - se amorseaza fisurile sau crapaturile - se prepara masticul bituminos din 2832% bitum, tip D 80/100 si D 100/120 si 7268% filer de calcar - se toarna in exces masticul bituminos in fisuri sau crapaturi - suprafata se netezeste si se pudreaza cu nisip 1.1.4.Colmatarea cu mixtura asfaltica Crapaturile avand deschiderile mai mari de 5 mm se colmateaza cu mixtura asfaltica. Tipul de mixtura asfaltica se alege in functie de latimea crapaturii. Tehnologia de lucru va cuprinde: decaparea in lungul crapaturii a straturilor degradate cu dalta si ciocanul sau tarnacopul si mai ales prin frezare sau folosirea pikamerului; curatarea temeinica cu matura si cu peria a portiunilor decapate si indepartarea materialului rezultat; amorsarea suprafetelor decapate in lucngul crapaturii cu bitum taiat sau emulsie; umplerea si burarea crapaturii pregatite in stratul de legatura cu mixtura asfaltica; umplerea spatiului pregatit in stratul de uzura cu mixtura, urmata de o buna compactare. Pentru ca drumurile sa poata intra in iarna in bune conditii, lucrarile de colmatare trebuie terminate pana la finele lunii octombrie.
Elaborator:
Pag. 3 / 3
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2. CAIET DE SARCINI -REMEDIEREA DEGRADARILOR IMBARACAMINTEI RUTIERE PRIN FREZARI LOCALE SI PLOMBARE
GENERALITATI
1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. Obiect si domeniu de aplicare Pregatirea suprafetei de remediat Tehnologia de executia Tipuri de mixturi folosite la repararea imbracamintilor Controlul calitatii lucrarilor executate
bituminoase

1.1.1.Repararea defectiunilor izolate cauzate de aparitia de denivelari la suprafata de rulare mici (23 cm) sau de fisuri, crapaturi, se face prin decaparea si refacerea imbracamintei bitum conform Normativ AND ind. 547/98. 1.1.2. Tehnologia repararii degradarilor prin decapare si refacerea imbracamintei cuprinde: Pregatirea suprafetei de remediat Decaparea imbracamintei degradate Plombarea suprafetei decapate inclusiv compactarea
1.1.3.Utilaje si scule
Elaborator:
Pag. 1 / 3
Achizitor :

Beneficiar :
Freza cu sistem electronic de control a adancimii de frezare Pickamer cu echipament spit si dalta Mai actionat cu aer comprimat Mai manual Tarnacop, dalta, ciocan Dispozitiv mecanic de pulverizat amorsajul Cilindri compactori
1.2. PREGATIREA SUPRAFETEI DE REMEDIAT

1.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va amenaja si semnaliza conform Ordinului comun MI/MT nr. 1112/411/2000 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. 1.2.2. In vederea plombarii gropilor si a portiunilor degradate cu mixtura asfaltica suprafetele respective trebuie pregatite in mod corespunzator, in care scop se vor executa urmatoarele lucrari: 1.2.3. Marcarea suprafetei necesare a fi decapata prin trasarea unor linii pline la marginea acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate; se va da o atentie deosebita obtinerii unor patrulatere estetice care sa cuprinda intreaga suprafata degradata sau susceptibila la degradare. 1.2.4. Taierea verticala a marginilor suprafetei marcate, executate pe linia de marcaj, cu dalta si ciocanul, cu tarnacopul, cu pickamerul actionat de un moto-compresor, sau cu alte despozitive mecanice (freze speciale). 1.2.5. Scoaterea si indepartarea materialului ce se disloca din perimetrul marcat; mixtura asfaltica rezultata din decaparea straturilor bituminoase se aduna urmand a fi indepartata.
1.2.6. Curatarea perfecta, temeinica a suprafetei decapate cu maturi si perii piassava sau prin suflare cu aer comprimat: daca astfel nu s-a obtinut o suprafata perfect curata, atunci se va proceda la spalarea acesteia cu apa. 1.2.7. Suprafata curata se va amorsa cu bitum taiat (0,4 kg/m2) sau emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida EBCR (0.6 1kg/m2). Btumul taiat va contine 60% bitum D 60/80 sau D 80/100 si 40% petrosin.
1. 3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
1.3.1. Plombarea propriu-zisa se face cu mixtura asfaltica, respectand urmatoarea tehnologie: 1.3.2. Dupa efectuarea amorsarii, mixtura asfaltica se asterne in straturi uniforme cu grosimea de max 4 cm; se va asigura grosimea necesara astfel incat dupa compactarea suprafetei reparata sa fie la acelasi nivel cu suprafata adiacenta.
Elaborator:
Pag. 2 / 3
Achizitor :

Beneficiar :
1.3.3. Se va realiza compactarea temeinica a mixturii asfaltice asternute cu maiul sau cu compactoare cu pneuri, compactoare cu rulouri netede, tavalugi, rulouri adaptate la tractoare, placi vibratoare, etc. Operatia de compactare este foarte importanta pentru etanseitatea si durabilitatea lucrarii, de aceea trebuie facuta cu multa atentie: - Dupa compactarea mixturii asfaltice asternute, suprafata plombata se pudreaza cu nisip grauntos sau nisip de concasaj 03mm, anrobat cu 2-3% bitum pentru asigurarea etanseitatii suprafetei stratului superior. 1.3.4. Nu se vor executa plombari pe timp de ploaie intrucat prezenta apei impiedica acrosarea mixturii asfaltice la stratul suport. 1.3.5. Darea in circulatie a suprafetelor reparate se face dupa racirea mixturii asfaltice puse in opera, sau imediat dupa efectuarea plombarilor in cazul folosirii unor mixturi asfaltice la rece.
1.4. TIPURI DE MIXTURI FOLOSITE LA REPARAREA IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE.

1.4.1. Tipurile de mixturi asfaltice ce se pot utiliza pentru plombarea gropilor si repararea suprafetelor degradate sunt: - betoane asfaltice pentru stratul de uzura (BA 8, BA 16, etc.) - mortarele asfaltice (MA7) - mixturi asfaltice pentru repararea pe baza de nisip bituminos - mixturile asfaltice stocabile 1.4.2. In general mixturile asfaltice de tipul betoanelor asfaltice si a mortarelor asfaltice se folosesc la plombari pe timp calduros, cand functioneaza statia de asfalt, iar asfaltul turnat si mixturile asfaltice stocabile se folosesc in perioadele de iarna, atunci cand alt tip de mixtura asfaltica este greu de obtinut.
1. 5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR EXECUTATE

1.5.1. Verificarile se efectueaza pe teren de catre resposabilul tehnic atestat conform prevederilor Hotararii de Guvern nr. 925/95 si constau in urmatoarele: 1.5.1.1. Pregatirea suprafetei de remediat - verificarea taierii verticale a marginilor suprafetei de plombat - verificarea suprafetei si amorsarii suprafetei de plombat 1.5.2. Executarea lucrarii de plombare - verificarea respectarii compactarii mixturilor asfaltice - verificarea planeitatii suprafetei plombate.
INTOCMIT Tehn. Daniel Nita
SEF PROIECT ing. Christian Antipa
Elaborator:
Pag. 3 / 3
Achizitor :

Beneficiar :
205-03-32/10.2006
2.
CAIET DE SARCINI
- MARCAJE RUTIERE
GENERALITATI
1.1. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE 1.1. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE 1.2. CONTROLUL CALITATII VOPSELEI PENTRU MARCAJE CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE 2.1. MARCAJE LONGITUDINALE 2.2. MARCAJE TRANSVERSALE 2.3. ALTE MARCAJE CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR

ANEXA 1-Fisa tehnica. Vopsea de marcaj alba. ANEXA 2- Fisa tehnica. Amorsa cu uscare la actiunea aerului
Pag. 1 / 10
.1
Achizitor :

Beneficiar :
GENERALITATI
Acest Caiet de Sarcini se refer la condiiile de realizare a marcajelor rutiere i conine condiiile tehnice pe care acestea trebuie sa le ndeplineasc. Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant. n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile standardelor i normelor n vigoare. Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute de prezentul Caiet de Sarcini. Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
Elaborator:
Pag. 2 / 10
.1
Achizitor :

Beneficiar :
CAP.I. MATERIALE
1. 1. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmtoarele materiale: Vopsea de marcaj ecologic, alb, de tip masa plastica, monocomponent, solubila in ap (fr solveni organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat. Aceast vopsea trebuie s asigure vizibilitatea n orice condiii, atat ziua cat si noaptea. Vopseaua va fi aplicat peste o amors corespunztoare. Durata minim de serviciu a marcajelor este de 18 luni. Se avea in vedere mentinerea calitatii si/sau refacerea marcajelor rutiere pe toata durata garantiei. Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaiile tehnice din Anexa 1. Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica prezentata in Anexa 2. Pentru toate materialele supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic. Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].
1. 2. CONTROLUL CALITATII VOPSELEI PENTRU MARCAJE

Prelevarea probelor i efectuarea ncercrilor i determinrilor se vor face conform prevederilor Instruciunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND CESTRIN.
Elaborator:
Pag. 3 / 10
.1
Achizitor :

Beneficiar :
CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

2. 1 . MARCAJE LONGITUDINALE
Marcajele longitudinale sunt: de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu dou benzi; de delimitare a benzilor; de delimitare a prii carosabile. Aceste marcaje sunt reprezentate prin : linie simpl sau dubl continu; linie simpl sau dubl discontinu; linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu. Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu doua benzi Linie simpl discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului; Linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu, care permite depirea numai pentru sensul cu linie discontinu; Linie dubl continu, care nu permite depirea. Marcaje de delimitare a benzilor Linie discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului. Marcaje de delimitare a prii carosabile Linii simple continui pe autostrzi, drumuri naionale i pe partea exterioar a curbelor periculoase; Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare i de viraj fa de benzile principale de circulaie. Marcaje pentru supralrgirea n curbe Pentru supralrgiri < 1m, toate supralrgirile vor fi marcate pe partea interioar a curbei;
Elaborator:
Pag. 4 / 10
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Pentru supralrgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcat cu 1m + 60% din diferena peste 1m, iar banda de circulaie exterioar va fi marcat cu 40% din restul de peste 1 m.
2. 2 . MARCAJE TRANSVERSALE
Marcajul de oprire Linie continu cu limea de 400 mm. Marcajul Cedeaz trecerea Linie discontinu cu limea de 400 mm; poate fi precedat de un triunghi. Marcaje pentru trecerile de pietoni Linii cu limea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului: linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/or; linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza 50 km/or. Liniile de oprire cu limea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate cu 600 mm naintea trecerii de pietoni pentru fiecare band de circulaie. Marcaje de traversare pentru biciclete Dou linii discontinue. carosabile.
2. 3 . ALTE MARCAJE
Marcaje de ghidare Utilizate pentru indicarea direciei pe care vehiculele trebuie s o urmeze n intersecie. Marcaje pentru locuri interzise Linii paralele nclinate, ncadrate de o linie de contur continu. Marcaje pentru zone de parcare la 90o pe linia de delimitare a marginii drumului;
Pag. 5 / 10
.1
Achizitor :

Beneficiar :
nclinate pe linia de delimitare a marginii drumului; paralele cu linia de delimitare a marginii drumului. Marcaje pentru curbe periculoase dup aliniamente lungi marcajele de reducere a vitezei cu limea de 400 mm. Marcaje prin sgei i inscripii Aceste marcaje dau indicaii privind destinaia benzilor direciilor de urcat, limitri de vitez, etc. si au dimensiuni difereniate funcie de locul unde se aplic i viteza de apropiere. Culoarea utilizata la execuia marcajelor este alb. Marcajele se execut mecanizat, cu maini i dispozitive adecvate. Marcajele prin sgei, inscripii, figuri precum i alte marcaje cu suprafa redus, se pot executa manual, cu ajutorul abloanelor corespunztoare.
CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR

nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de minim 200m. Trecerea la execuia propriu-zis a lucrrilor se va face doar dup aprobarea Consultantului. Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunztoare. Grosimea filmului marcajului va fi de 600m. La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar temperatura mediului ambiant s fie de min. +150C. Lucrri pregtitoare Lucrarea poate s nceap la aprobarea Consultantului, dup obinerea tuturor autorizaiilor legale. Trasarea marcajelor Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunztoare; Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului; Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic; Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului.
Pag. 6 / 10
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final.
La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele: Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei; Cartea marcajului (filmul marcajului); Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa, pregtire vopsea) Dozaj de vopsea, dozaj de microbile Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel: pre-semnalizarea sectorului marcarea pozare conuri pentru protecia vopselei ude protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare; recuperarea conurilor. Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase. Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea traficului rutier. Fiecare categorie de marcaj se execut conform STAS 1848 / 7 85. n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea i microbile. Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea i limea benzii de vopsea.
Elaborator:
Pag. 7 / 10
.1
Achizitor :

Beneficiar :

Cu 14 zile nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va supune aprobrii Consultantului, Procedura de Execuie a marcajului. Procedura va conine, fr a se limita, urmtoarele: msuri care s asigure amestecul uniform al vopselei; verificarea periodic a grosimii peliculei de vopsea, a cantitii i distribuiei microbilelor. Controlul calitii vopselei i a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate n funcie de trafic, tipul i caracteristicile suprafeei drumului, i condiiile de mediu.
Recepia lucrrilor de marcaj n vederea recepiei lucrrilor de marcaj, se vor face urmtoarele verificri: geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85; dozajele de vopsea i microbile si grosimile peliculei ude i dup uscarea acesteia.
Elaborator:
Pag. 8 / 10
.1
Achizitor :

Beneficiar :
Anexa 1: FIA TEHNIC - Vopsea de marcaj alb, ecologic, mono-component, diluabil cu apa (fr solveni organici), reflectorizant pe suprafee uscate i ude
Caracteristicile vopselei lichide tipul de liant densitate substane nevolatile vscozitate cenu (%) la 450oC durata de depozitare Caracteristicile peliculogene Buletin BAST min. 4 Mio pentru film ud: grosimea filmului de 2000 m (test de uzur) raport BAST retro-reflexie pe suprafa uscat factor de luminan coeficient SRT rezistena la uzur grosimea peliculei neuscate tipul microbilelor dozajul microbilelor g/m
2
acrylic conform productorului minimum 85% conform productorului conform productorului minimum 6 luni
nr. min. 150 mcd/Lx/m2
min. 0,40 min. 40 min. 85% 2000 m buletin BAST buletin BAST
Timpul de uscare a peliculei buletin BAST Efectul ploii dup uscare conform productorului Garania vopselei i a microbilelor Vopsea buletin LGA - BAST
Microbile Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar
Condiii de aplicare Temperatura pe durata aplicrii aer conform productorului

Pag. 9 / 10
.1
Achizitor :

Beneficiar :
sol Higrometrie Diluie Maina de marcaj
conform productorului conform productorului conform productorului conform productorului conform prevederii 91/155/EWG conform productorului
Toxicitate i protecia mediului Reguli de transport, prelucrare i depozitarea n siguran
Anexa 2: FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la aciunea aerului

Este folosit pentru a asigura aderena la suprafaa drumului, a vopselei pentru marcajul final. Amorsa va fi aplicat pe suprafee bituminoase noi i vechi sau pe marcajul rutier vechi. Caracteristicile amorsei Tipul de liant Densitate Vscozitate Durata de depozitare Condiii de aplicare Temperatura aerului Temperatura suprafeei Umiditate relativ (%) Modul de aplicare Grosimea peliculei neuscate Timp de uscare Efectul ploii dup uscare Toxicitate i protecia mediului Reguli de transport, prelucrare si depozitarea n siguran acrylic conform productorului conform productorului minimum 6 luni conform productorului conform productorului conform productorului conform productorului conform productorului max. 3-6 minute max. 15 minute conform prevederii 91/155EWG conform productorului
Elaborator:
Pag. 10 / 10
.1

02 Caiete de Sarcini CB

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

02 Caiete de Sarcini CB

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

FAZA : PROIECT TEHNIC +CAIET DE SARCINI

VOLUM : 2 CAIET DE SARCINI PE SPECIALITATI

REABILITARE DJ 592 INTRE LOCALITATILE BUZIAS - LUGOJ Km 25+000 - Km 54+200, L = 29,2 Km

Sef Proiect Componenta Tehnica

Ing. Christian ANTIPA

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Reabilitare DJ 592 Judet Timis Buzias Lugoj, km 25+000 km 54+200, L=29.20 km

LOT 6 PROIECT 2 - ETAPA I

FAZA: PROIECT TEHNIC+CAIET DE SARCINI

COD PROIECT 205-03-32/10.2006

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Volum 1 Volum 2 Volum 3 Volum 4 Volum 5 Volum 6 Volum 7

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

2. CAIET DE SARCINI - IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

1.3. PREVEDERI GENERALE

CAPITOLUL II - DESCRIEREA MATERIALELOR

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

BADP C25 BADP C25a

Diferenta pana la 100%

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Marimea ochiului sitei (mm)

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0.63 mm 0.20 mm 0.10 mm

951 00 405 5 192 8 162 2 132 0 121 6

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Mod de verificare conform STAS

6080 4955 >4 >100 < -13 > 250 > 99

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

<2 > 0,995 < 0,5 > 80

<2 > 0,992 0,5 > 80

< 0,80 > 50 < 10 > 50

< 0,90 > 50 < 10 > 50

< 0,90 > 47 <9 > 75

CAPITOLUL III - CONDITII TEHNICE

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibra

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

3.2. ELEMENTE GEOMETRICE

3,0 3,5 4,0 4,0 5,0

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

3.3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Tabelul 7 Nr. Crt . 1

Tipul mixturii asfaltice Betoane asfaltice rugoase

Raport filer :liant ( recomandat) 1.6.1.8

3.4. CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall

BA8 BA25 BA8a BA25a

BAR16 BAR16a BAPC 16 BAPC16a BAD 25 BAD 25a

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

BADPC 25 BADPC 25 a BADPS25 BADPS25a

IIIV IIIV IVV IVV

4.5 4.0 4.5 4.0

1.54.5 1.54.5 1.54.5 1.54.5

1.03.0 0.92.6 1.03.0 0.92.6

3.5. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA DE EXECUTATE

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Densitatea aparenta kg/mc