-instalatii de incalzire 1.Centrale termice.Clasificare.Generalitati.

Generalitati: Centrala termica reprezinta o sursa de caldura,bazata pe conversia unei forme oarecare de energie in energie termica,care transportata de un agent termic ajunge la consumatori. Consumatorii pot fi:-inst de incalzire -inst de preparat acm -inst de ventilare(climatizare) -inst tehnologica care consuma energie Forma primara de energie,cea mai des intalnita,se bazeaza pe arderea combustibililor fosili(hidrocarburi,carbuni) sau a celor derivati din combustibili fosili (gazul de furnal) sau a celor de natura vegetala(lemn si reziduri din lemn). In alcatuirea unei central termice intra: -cazanele,arzatoarele,pompele,elementele de legatura si de distributie,armature,gospodarie de combustibili,instalatia de evacuare a gazelor arse(canale de leg catre cos,cos de evacuare, prize de aer proaspat,prize de aer de evacuare),inst de automatizare,inst de asigurare, inst de dedurizare! Clasificarea centralelor termice: O central termica poate fi definite dupa mai multe criteria: *puterea termica instalata:-de putere mica <100 kW -de putere medie 1002000 kW -de putere mare >2000 kW *dupa natura ag termic: - de apa calda <115C -de abur de joasa presiune p<0,7 bar -de apa fierbinte >115C(in jur de 150C) -de abur de medie presiune p>0,7 bar (15-20 de bari) *dupa sistemul de asigurare la suprapresiuni: - cu vase deschise -cu vase inchise si supape de siguranta -cu VED si supape de siguranta -de abur,cu disp hidraulice sau supape de siguranta (abur de joasa presine) *dupa comb utilizat: - gazos -lichid -solid Concluzie: alegerea centralei termice presupune cunoasterea unor date care sa permita incadrarea in criteriile anuntate anterior. Initial puterea centralei termice se stabileste pe baza de indici.Ulterior dimensionarea ei se face pe baza unor calculi exacte.Ag termici se stabilesc pe baza unor criteria de economii date si pe baza consumatorilor pe care trebuie sa ii alimentam.

In cazul centralelor termice vechi,aflate in functiune,separarea sau inlocuirea echipamentelor presupune respectarea exigentelor actuale,vizavi de aceste echpamente!

2.Centrale termice de putere mica(p<100 kW).

La aceste centrale termice,ag termic are temperature masima de 115C.Aceste tipuri de centrale sunt destinate cu precadere incalzirii locuintei.Un caz particular al acestor centrale il constituie microcentrala ,centrala de apartament.Ac centrala termica este conceputa astfel: -intr-o singura carcasa se gasesc:cazan,arzator,sis de expansiune,supape de siguranta, pome/pompa,schimb de preparat acm,inst de automatizare,alte accesorii! Montarea unui astfel de echipament presupune racordarea la inst de alim cu combustibil,la inst de incalzire, la inst de distrib a acm,la inst de evacuare a gazelor arse si la inst de alim cu energ electrica.In esenta montarea unei central termice alta decat microcentrala(montare si instalare) inseamna asezarea pe pozitie a echipamentelor,interconectarea lor in system,si racordarea la instalatia de comb,energ elect, incalz,apa calda.

Schema unei centrale termice cu un singur cazan,cu temp de max 95C circulatie fortata,VEI
2

C-cazan VEI-vas de expansiune inchis Ss-supapa siguranta TA-tablou automatizari P-pompa Te-temp ext Ti-temp int V3c-vana cu 3 cai Te,Ti-senzori La centrale cu puteri mai mici de 100 de KW se monteaza un singur cazan.La centr termice cu putere mai mica de 60 de kW se monteaza o singura supapa de siguranta.Acest tip de centrala functioneaza in variant SAU.(sau acm sau incalzire) Acest sistem se regaseste la o microcentrala de apartament.

O varianta mai imbunatatita a acestui sistem se regaseste in schema de mai jos:

Functioneaza in variant SI,va prepara atat ag termic pt incalzire cat si ag termic pt acm. Ele vor fi in mod permanent in functionare,si aici avem un dezavantaj:nu avem o reglare calitativa a functionarii.

O a treia varianta ,mai imbunatatita si care ofera posibilitatea unui reglaj calitativ al furnizarii caldurii este in urm schema:

Elem component sunt aceleasi ca si in schema precedent cu completarea ca apare o vana cu 3 cai pe circuitul consumatorilor. Aceasta vana cu 3 cai are rolul de a realiza un reglaj calitativ al furnizarii caldurii la consumatori. Acest reglaj calitativ consta in modificarea temperaturii ag termic la consumatori in concordant cu cerinta lor de caldura. Pornind de la relatia Q=G*c*(td-tr) Modificarea temperaturii inseamna o reglare calitativa,intotdeauna! Modificarea debitului(G) combinata intotdeauna cu o modificare a unei temperaturi (de regula temp de retur) Modificarea temperaturilor si debitului reglare mixta,cea mai avantajoasa!! Q=G*c*t-repr cantitaea de caldura preluata de ag termic 1907=f(text)

3.Consideratii generale privind proiectarea si executarea centralelor termice de putere mica.

Normativul care reglementeaza aceste criterii este GP-051-2000 Amplasarea centralelor termice Centralele termice se amplaseaza in : -incaperi avand functiunea de centrala termica -in orice alta incapere in care nu este blocat accesul si circulatia,sau reducerea gabaritelor acestora -agentul termic produs in centralele termice mici,de putere mica,este apa calda cu temp mai mici de 95C si p<6 bari -centralele termice de putere mica pot fi amplasate la orice nivel(parter,etaj) cu exceptia celor care functioneaza cu GPL care nu se amplaseaza in subsol! Se interzice amplasarea centralelor termice(NU): -incaperi din categoria A,B pericole de incendiu sau alipite de acestea -sub Sali aglomerate si cai de evacuare a acestora -sub incaperi si dormitoare de copii cu varsta prescolara -sub saloane de bolnavi sau Sali de operatie -in spatiu cu risc mare sau f mare de incendiu

Proiectarea,executarea sist de alimentare cu combustibil se face cu respectarea normativelor aferente, I13 , I6 , P118 ; Temperatura agentului termic se alege corespunzator sist de incalzire utilizat; Combustibilii utilizati sunt:lichizi,gazosi, solizi;Alegerea tipului de combustibil se face pe criterii economice,ecologice,in functie de posibilitatea de asigurare cu combustibil(debite,retea),de posibilitatile de depozitare,de evacuare si depozitare a cenusii,in fctie de evacuarea gazelor de ardere! Echipamente principale.Conditii si criterii -Echipamentele din centralele termice trebuie sa fie performante si fiabile. Se utilizeaza numai echipamente omologate sau agrementate in Romania! -echipamentele din centrala termica trebuie sa fie insotite de urm documente: *certificate de calitate eliberate fie de producator fie de distribuitor(aceste certificate confirma caract termice ale produsului(declaratie de conformitate);
6

*carti tehnice cu caract tehnice si functionale(f important) *instructiuni de montare *certificate de garantie si service *pt produse noi-argumente tehnice Cazane si arzatoare.Cerinte si criterii -Cazanele: se pot amplasa *pe perete *pe pardoseala Dpdv al alc lor ele pot fi: *compacte *sau din elem sau module specializate Dupa mat din care sunt realizate: *fonta sau otel Dupa existenta unui sist de recuperare a caldurii din gazele arse:*cu sist de recuperare sau fara sist de recuperare Arzatoarele: dupa comb utilizat avem:-arz cu comb gazos -arz cu comb lichid Dupa modul de reglare al flacarii: -fara reglare -cu reglarea in trepte -cu reglarea continua Cazanele cu comb lichid sau gazos trebuie sa aiba randamente globale la putere nominala de minim 90%. Amplasarea cazanelor murale(de perete) Cond de montare Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca incaperile in care se amplaseaza cazanele murale: *sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie *sa fie protejate impotriva inghetului *sa fie bine ventilate,orificiile de ventilare sa nu fie obturate *sa nu existe in incaperea respectiva degajari de vapori cu actiune agresiva *umiditatea incaperii sa nu fie mai mare de 79%(intre 30 si 70%) *temperatura din incapere sa nu fie mai mare de 35C *sa se asigure accesul usor la resp cazan
7

Montarea centralelor termice murale Montare aparenta sau in nisa!! Montarea aparenta: se recomanda respectarea urm distante fata de elem de constructie: *minim 300 mm deasupra cazanului *minim 500 mm de la pardoseala(recomandat 1500mm)

*minim 500 mm in fata cazanului *minim 300 mm fata de perete/pereti laterali Montarea in nisa: cazanele pot fi amplasate in nise deschise sau inchise.At cand se amplaseaza in nise inschise este necesar sa se asigure deschideri pt ventilare si pt asigurarea aerului necesar arderii; In cazul montarii in nise se recomanda urm distantze minime: *minim 100 mm intre partea frontala a cazanului si elem de inchidere *minim 300 mm intre partea superioara a cazanului si acoperisul nisei *minim 500 mm fata de pardoseala *minim 300 mm in lateral Distantele dintre module si intre module si elem la elem modulate,nu este reglementata.

4.Centrale termice de putere medie si mare.Consideratii.Scheme. Centrale termice de putere medie

Se incadreaza centralele termice cu puteri intre 100 si 2000 kW. Ca urmare a cresterii puterii termice instalate,si pentru marirea sigurantei in exploatare,se recomanda(I 13) ,montarea a minimum 2 cazane. La aceste echipamente tot I13 prevede asigurarea unui debit de ag termic recirculat pe cazan,in valoare de 30% din debitul total de ag termic instalat pe cazanul respectiv. Acest lucru este necesar pentru a proteja cazanul impotriva supraincalzirii in anumite zone,precum si pentru a evita fenomenul de condens tot pe anumite zone ale cazanului(zona de retur,si in cazul supraincazirii ne referim la zona apropiata plecarii).

La aceste centrale termice dezavantajul major consta in aceea ca scoaterea din functiune a unui cazan si introducerea lui in sarcina se face prin manevrarea vanelor,cazanul comportandu-se ca un consumator!!Aceasta schema poate fi realizata si cu sisteme de asigurare inschise.

C-cazan Pr-pompa recirculare VEI-vas expansiune inchis VED-vas exp deschis Ss-supapa siguranta P-pompa TA-tablou automatizari

10

BE-butelie de egalizare C1,C2-cazane VEI-vas de expansiune inchis Ss-supapa sigurantza TM-termomanometru TA-tablou automatizare P-pompa Pr-pompa recirculare
11

Acest sistem permite functionarea cazanelor in cascada in functie de mecesarul de sarcina termica a consumatorului.Aceasta schema poate fi aplicata si la centralele de putere mica. Centrale termice de puteri mari In aceasta categorie se incadreaza centralele termice a caror putere depaseste 2000 de kW. Principala problema este controlarea sarcinii termice.Centralele termice de putere mare nu sunt diferite constructiv de cele de putere medie. Diferentele sunt date de :-puterea instalata -nr min de cazane Se va acorda o atentie deosebita masurilor de siguranta(protectiei impotriva suprapresiunilor).Schema cea mai eficienta ptr centrala termica de putere mare este cea cu 3 cazane instalate,prevazute cu recirculare a debitului in proportie de 30 % pe fiecare cazan,butelie de egalizare,circulatia ag termic realizandu-se cu pompe individuale,atat pe circuitele consumatorilor cat si pe fiecare cazan. Se prevad vane cu trei cai,atat la impreunare cat si la separare. Asigurarea centralei termice de putere mare este recomandata a se face prin vase de expansiune deschise si supape de sigurantza.

5.Centrale termice in condensatie.Consideratii.

Centrale termice echipate cu cazane in condensatie Caldura de condensare depinde in primul rand de hidrogenul din gazele de ardere(vapori de apa). Prin gazele de ardere evacuate prin cosul de fum,se elimina energie sub forma de caldura sesibila si caldura de condensare.Caldura sensibila este cu atat mai mare cu cat diferenta,sau temperatura gazelor de ardere este mai mare. Caldura de condensare depinde de continutul de hidrogen din gazele de ardere (comb gaze naturale). Coborarea temperaturii de evacuare a gazelor de ardere sub punctul de condens are ca efect pozitiv recuperarea caldurii si reducerea debitelor de gaze naturale evacuate.

12

Efecte negative ale acestui proces *intensificarea procesului de coroziune asupra cazanului si asupra cosului (condensul este acid) *reducerea tirajului natural al cosului(inaltime si diferenta de densitate dintre gazele arse si gazele reci).Toate aceste echipamente au sist de evacuare fortzate. Solutii: 1.Folosirea de materiale rezistente la coroziune; 2.Folosirea de recuperatoare de cald integrate cazanelor total sau partial.Solutia cea mai buna o constituie cazanele cu recuperatoare inglobate;La utilizarea unor recuperatoare independente trebuie sa se aiba grija la urm: *recuperatoarele trebuie sa fie amplasate cazan,gazele de ardere parcurgand distante cat mai mici; cat mai aproape de

*marirea pierderilor de sarcina pe circuitul gazelor de ardere implica folosirea unui exhaustor pt vehicularea acestora; 3.Schema tehnologica a centralei trebuie sa permita acordul intre sarcina termica a cazanului si a recuperatorului pe de-o parte si a consumatorului pe de alta parte. 4.Condensul obtinut trebuie tratat chimic;

6.Cosul de fum.Alcatuire.Generalitati.
COSURI DE FUM Gazele de ardere sunt evacuate in aer prin traseul: focar(camera de ardere)schimbatoare de caldura(recuperator-dak este cazul)-canale de fum-cosul de fum; Cosul de fum este o instalatie pt evacuarea gazelor de ardere in atmosfera. Cosurile de fum pot fi cu tiraj natural datorat efectului ascensional al gazelor de ardere sau cu tiraj fortat atunci cand se foloseste un ventilator cu exhaustor. Constructiv,cosurile pt centrale termice de puteri mici si medii se po executa din metal(tevi cu grosimea de 4-7 mm),din caramida sau beton.
13

Acestea pot fi realizate cu camasa dubla,in spatiul dintre tevi,putand avea izolatie termica sau aer. Cea cu cosul din metal se realizeaza cel mai usor.

Cosurile din zidarie

14

Cosurile de beton se fac prin turnarea betonului monolit. La centralele termice mici se folosesc sist de metal,cosuri din inox,cu un strat de protectie de vata minerala,protejat la exterior cu un strat de tabla. Pentru a evita racirea puternica a gazelor de ardere la circulatia prin cos, si pt evitarea unei temperatruri scazute a peretelui cosului este necesar ca acesta sa se izoleze. Cosurile din tabla de otel,metal in general,se izoleaza cu saltele de vata minerala protejata la exterior,de regula tot cu tabla. De asemenea avem cosuri la care avem un strat de aer,rol de izolator(cosuri mecanice sau cosuri ceramice). Un caz particular al osurilor cu strat de aer,este cel al cosurilor de tip ventuza pt microcentrale de apartament.La acest tip de cosuri,gazele de ardere circula pe zona interioara a tubului,iar aerul este absorbit pe exterior. In cazul in care temp gazelor de ardere depaseste 100C,este necesar sa se captuseasca cu zidarie refractara,in interior,cosul. Pt temp mai mari de 200C captusirea cu zidarie refractara se realizeaza pe o treime din inaltime,pt temp cuprinse intre 200C si 300C,captusirea se realizeaza pe jumatate din inaltime,iar pt temp mai mari de 300C captusirea se realizeaza pe intreaga inaltime.
15

In ceea ce priveste sectiunea interioara,sectiunea ce amai economica este cea circulara.In conditiile in care avem nevoie de sectiune rectangulara avem de respectat urm conditie: >0,7.

Cosul va depasi coama casei cu minimum 0,5 m daca el se afla la o dist mai mica de 1,5 m,pt invelitori necombustibile.Pt invelitori combustibile se recomanda min 1 m.

16

In cazul cladirilor cu acoperisuri tip terasa,conul va trebui sa depaseasca elem de suprainaltare a terasei cu 0,5 m dak acesta se gaseste la o distanta mai mica de 3 m.La o distanta mai mare de 3 m suprainaltarea trebuie sa ajunga la 1 m.

Cosurile,de preferat cele din zidarie se recomanda sa nu aiba pereti in contact direct cu exteriorul.

7.Calculul de verificare al cosului de fum si de optimizare(tiraj natural).Calculul cosului de fum:

17

La un cos de fum se determina inaltimea h, si sectiunea S.Cele doua marimi depind de urm elemente: -marimea centralei termice -numarul de cazane -tipul de combustibili Elemetele care trebuiesc luate in considerare: 1.tirajul cosului trebuie sa acopere pierderile de sarcina ale gazelor pe traseul cazancanal de legatura-cos(cazanele care functioneaza cu aer atmosferic) 2.tirajul fortat trebuie sa acopere pierderile de sarcina numai pe traseul canal de fumcos; 3.normele de protectie a mediului(concentratia maxima admisa de poluanti care se impune prin aceste norme); 4.problema de optimizare:in functie de tirajul existent; Tirajul cosului: Cosul trebuie sa asigure patrunderea aerului necesar arderii,combustiei in cazan, in centrala termica iar pe de alta parte trebuie sa evacueze gazele de ardere pe traseul cazan-canal de fum-cos.

18

Hcos=h*g*(aer-gm) [Pa]

(H-tirajul cosului)

HcosPpriza aer+Pcazan+Pcanal de fum+Pcos+Pext Pliniar= * * Plocal=* * Ppriza aer=a* *a Pcazan=data de producator(specifica fiecarui cazan) Pcanal= Pcos= * * *gm+canal* *gm *gm ext *gm

Pext=ext*

Calculul de verificare al cosului presupune indeplinirea notatiei de mai jos:

19

HcosPpriza aer+Pcazan+Pcanal de fum+Pcos+Pext Influenta vaporilor de apa: In gazele de ardere se gasesc vapori de apa care in contact direct cu suprfata interioara a cosuluipot condensa.conditia de formare a condensului este ca temperatura peretelui sa fie mai mare decat temp punctului de roua a gazelor. Condensul astfel format duce la o modificare a temp gazelor de ardere si a vitezei acestora.Drept consecinta se va modifica functionarea termohidraulica a cosului. Se pune problema determinarii temp pctului de roua si compararea acesteia cu valoarea temp gazelor de ardere.Condensul actioneaza asupra cosului deteriorandul(coroziune la metal,macinare la zidarie).

8.Criterii privind utilizarea incalzirii prin radiatie.

Sisteme de incalzire prin radiatie Incalzirea prin radiatie se caracterizeaza in principal prin aceea ca suprafetele incalzitoare cedeaza caldura prin radiatie in proportie de mai mult de 50% din totalul caldurii cedate.Principalul parametru care caracterizeaza si permite o diferentiere a sist de incalzire prin radiatie,este temp medie a supr incalzitoare. In functie de acest parametru sistemele se clasifica astfel: 1.sist radiative de temp joasa,cu temp medie a suprafetei incalzitoare intre 25 si 100C.In aceasta categorie se incadreaza pardoselile incalzite,peretii si panourile radiante. 2.sist radiative de temp medie cu temp cuprinse intre 100 si 500C.Aici avem benzile si panourile incalzitoare amplasate pe tavan.

Particularitati ale sistemelor de incalzire prin radiatie in raport cu celelalte sisteme 1.Asigura un grad de confort sporit,temp medie a supr de radiatie este mai ridicata iar la modul general,temp aerului interior este mai scazuta. 2.Realizeaza in incaperi un gradient de temperatura,redus;
20

3.Se reduce viteza de circulatie a prafului;

Recomandari la folosirea sistemelor radiante 1.Se aplica ptr cladiri civile cu conditia de igiena si confort deosebite,unde se urmareste asigurarea unei incalziri uniforme; 2.In cladiri industriale unde nu avem ventilatie mecanica; 3.In cladiri industriale unde se pune problema incalzirii zonale;

9.Instalatii de incalzire prin radiatie de joasa temperatura.Plansee. Pardoseli incalzitoare.

Sisteme de incalzire prin radiatie de joasa temperatura Temperatura incalzitoare fiind redusa (scazuta) se impune folosirea suprafetelor incalzitoare mari,fapt ce a condus la folosirea suprafetelor delimitatoare a incaperilor ca suprafete incalzitoare. Clasificare: 1.Incalzirea prin plafoane:in aceasta situatie se folosesc plafoanele pe post de elemente incalzitoare,temp medie a supr incalzitoare situandu-se in jurul valorii de 50C; 2.Incalzirea prin pereti:peretii devin elemnte incalzitoare,temp medie fiind limitata la 8090C; 3.Incalzirea prin pardoseala:temp medie a supr incalzitoare fiind de max 30C; Sisteme de incalzire prin radiatie la plafon Se poate realiza in doua moduri: 1.introducerea de elemnte incalzitoare(tevi,serpentine) in plafoane; 2.Conceperea de panouri incalzitoare dispuse pe partea superioara a incaperii,sub forma plafoanelor false;

21

pardoseala sapa izolatie placa beton tencuiala

La aceasta structura se impune sa se aplice un strat de termoizolatie la partea superioara pt a impiedica transferul de caldura la partea superioara. dimensiunile tevilor sunt in general de 20 mm; Si in cazul in care tevile sunt amplasate in sapa se recomanda un strat de termoizolatie.O alta varianta o reprezinta amplasarea tevilor incalzitoare in spatele unui plafon fals realizat din materiale usoare,fie la varianta grinda sau beton monolit;materialul tevii recomandat in cele doua situatii este PP sau PPR.

22

grinda

termoizolatie plafon fals

Sisteme de incalzire prin radiatie,prin pardoseala Dpdv constructiv sist de incalzire prin pardoseala sunt asemanatoare sistemelor de incalzire prin plafon cu deosebirea ca sist sunt amplasate in pardoseala.Izolatia termica se amplaseaza la partea inferioara.Tevile incalzitoare se pot amplasa atat in elem de rezistenta cat si in sapa.Datorita cantactului dintre talpa picorului si supr incalzitoare,temp medie a supr incalzitoare este recomandata a fi 30C.Pe de alta parte,temp ag termic care circula prin tevile incalzitoare este limitata la 38-40. Pentru a putea folosi in mod independent un sistem de incalzire in pardoseala,se recomanda ca in incaperile respective sa avem grad de dotare cu mobilier cat mai redus iar rezistenta la transfer termic a elem de constructie delimitatoare pt incaperea respectiva sa fie cat mai ridicata.

Executarea pardoselilor radiante Pardoselile radiante pot fi executate in doua variante a) umeda b)uscata Executarea prin metoda umeda Etape: 1.preg suprafetei suport unde urmeaza sa se execute un astfel de sistem
23

2.izolarea termica periferica in lungul peretilor si a elem verticale in contact cu pardoseala;acest lucru se face cu o banda izolatoare de material plastic; 3.Acum se monteaza placile izolatoare(dale izolatoare).E important sa se lase un rost de dilatare pt dale.La fiecare 40 m2 se face un rost de dilatare. 4.Se stabileste zona de montare a tevilor 5.Se fixeaza,se monteaza tevile pe dalele izolatoare.Este important sa asezam tevile intr-o alternanta tur-retur. 6.Montarea unei plase armate peste tevile incalzitoare si fixarea lor pe aceasta plasa si turnare a sapei.

Sisteme de incalzire prin radiatie-metoda uscata Acest sistem(uscat) se aseamana constructiv cu sistemul de la metoda umeda, cu mentiunea ca acoperirea conductelor se face cu ajutorul unor dale prefabricate, realizate din beton sau chiar ipsos(se folosesc structuri cu configuratia traseului gta facut,delimitat).In rest,celelalte straturi care urmeaza sunt la fel ca la metoda umeda(operatiile de alc a structurii sunt identice cu cele prezentate la metoda umeda).

24

10.Scheme de alimentare cu caldura pt instalatii de incalzire prin radiatie(impreuna si cu alte instalatii de incalzire).
Racordarea tevilor incalzitoare la reteaua de distributie: Se realizeaza prin intermediul unor racorduri de tip colector-distribuitor.Sistemul distribcolect permite in primul rand centralizarea unor comenzi,asigura distributia ag termic catre panoul radiant la o temperatura a ag termic controlata,plus mici avantaje constructive si economice.

TC

pompa
degazor distribuitor

P
termom colector

de la CT

V3c

la CT

CT

Aceste sisteme se numesc module de reglaj: -partea de distrib-colect -pompa de rcirculare -cap termostat-care comanda in fctie de indicata de emisia de la CT -vana cu 3 cai-la separare Scheme de alim cu caldura in care avem sursa in sistem combinat cu pardoseala Se disting 3 tipuri de scheme de distributie:
25

1.Sursa si sist de incalzire prin pardoseala

TC

tp,ti

T V3c

VE

cazan

pardoseala incalz

2.Sursa -sistem clasic de incalzire-sistem de incalzire prin pardoseala -Cazane de apa calda cu parametrii 90-70C,cu dif combustibili

t ext

TC

V4c

P M T D cazan

incalz corp clasic

Ss

VE incalz corp clasic C

26

3.Sist pardoseala+sist clasic+preparare acm

tp,ti text

TC P BE cazan VE
Pac V4c

P pardoseala

V3c

P incalzire

incalzire ac boiler acm ar

11.Dimensionarea Inst de incalzire prin radiatie,de joasa temperatura.

Dimensionarea panourilor radiante Calculul de dimensionare al instalatiei de incalzire prin radiatie se face cunoscand urm elemente: 1.Caract constructive ale incaperii:pereti,pardoseli,alc straturilor,supraf respectiva,etc. 2.Caract termice ale incaperii (necesarul de caldura,temp interioara a incaperii); 3.Caract constructive ale panoului radiant(temp medie la supraf panoului,structura panoului radiant,temp maxima admisa in panou).

Calculul de dimensionare al panoului radiant cuprinde: 1.calc hidraulic al serpentinelor(alegerea diametrelor si a pierderilor de sarcina) 2.Stabilirea caract constructive ale distrib si colect.
27

Amplasarea serpentinei incalzitoare:in functie de situatia din teren se aseaza in anumite forme si la anumiti pasi intre ele.

12.Criterii privind utilizarea incalzirii cu aer cald.

Sisteme de incalzire cu aer cald Folosesc ca agent termic aerul.Spre deosebire de instalatiile de incalzire cu apa calda sau apa fierbinte,energia termica este transferata,spre consumatori,direct,spre deosebire de celelalte sisteme la care este nevoie de un schimbator de caldura. Sarcina termica necesara ptr incalzirea incaperilor poate fi acoperita in totalitate de aceste sisteme sau partial,aceste sisteme pot functiona impreuna cu sist clasice care folosesc ca agent termic apa calda. Aceste sisteme pot fi cuplate cu sistemele de ventilare.A nu se confunda cu ventilarea,intrucat ventilarea asigura o calitate a aerului interior prin procedee de tratare. In sist de incalzire cu aer cald,urmarim cresterea entalpiei mediului interior iar conditionarea prin sistemele sale urmareste sa pastreze parametrii de stare ai aerului intre anumite valori diferite. Criterii de alegere a sistemelor de incalzire cu aer cald Sistemele de incalzire cu aer cald sunt foarte utilizate in sectorul industrial,in organizatii de santier,spatii mari,aglomeratii. Avantajele utilizarii sistemului de incalzire cu aer cald 1.incalzirea rapida a incaperilor la punerea in functiune 2.Evitarea pericolului de inghetz 3.cuplarea cu un sistem de ventilare

Dezavantaje: 1.Racirea rapida a incaperilor

28

2. Transportul unor debite de aer cald f mari pt necesarul de caldura 3.Incalzirea neuniforma a incaperilor in plan vertical si in plan orizontal datorita repartitiei neuniforme a debitului de aer 4.Supraincalzirea zonelor superioare a incaperilor 5.Raspandirea mirosurilor si nocivitatilor in incapere in conditiile in care avem sursa in incapere 6.dificultati in reglarea termica

13.Instalatii de incalzire cu preparare locala a aerului cald.

Aceste sisteme de incalzire reprezinta cele mai simple forme de alimentare cu caldura.Acestea furnizeaza debitul de aer cald necesar incalzirii unui spatiu adiacent sursei.Aceste sisteme au ca element central sursa de energie pt incalzirea aerului,distrib aerului realizandu-se in mod natural sau cu ajutorul unor mijloace mecanice. Sursele care incalzesc aerul se pot clasifica astfel: 1.agregate cu focar propriu 2.aeroterme 3.agregate multifunctionale Sursa cu focar propriu In aceasta categorie intra sistemele cu sobe,realizate din diferite materiale si generatoarele cu aer cald. Spatiul incalzit in aceasta situatie se reduce la un numar redus de incaperi asezate in vecinatatea sobei.Sobele acestea au focar propriu,un sistem de canale cu sicane pe traseul gazelor de ardere si o manta exterioara care poate fi din material ceramic sau metalic.

29

in c a lz ir e p e n t r u r e s tu l c a m e r e lo r

Q
fu m

Daca pentru miscarea aerului se poate folosi un ventilator atat pe partea de aspiaratie cat si pe refulare,reglarea distribuitorului aerului in incapere se face pe nista guri cu jaluzele.

Incalzirea cu aeroterme
30

Se folosesc in mod deosebit pt incalzirea spatiilor cu volume mari,si in cadrul acestor spatii se urmareste incalzirea intr-o anumita zona de lucru. Aerotermele sunt echipamente pentru incalzirea aerului, alcatuit din doua piese importante:ventilatorul si schimbatorul de caldura. Criterii de alegere a aerotermelor in raport cu spatiul: 1.structura spatiului incalzit 2.distributia echipamentelor tehnologice in acest spatiu 3.destinatia 4.amplasarea locurilor de munca 5.amplasare zonelor de nocivitati(surse) 6.tipul de agent termic utilizat Aerotermele de perete Acestea se monteaza de regula pe stalpi sau pe pereti.Fiecare aeroterma este definita in fisa tehnologica,prin doua marimi:inaltimea de montare si lungimea jetului. Numarul de aeroterme dintr-o incapere se deduce din urm conditii: 1.sarcina termica a incaperii-acoperire 2.asigurarea a minimum 2-3 schimburi de aer/ora pt a obtine un grad acceptabil de uniformizare a distributiei aerului cald La amplasarea aerotermelor trebuie sa se respecte urm reguli: 1.Inaltimea de montare >2m pt a nu deranja persoanele(omul) 2.Distanta dintre doua aeroterme alaturate este de 6-12 m 3.Distanta dintre doua aeroterme fata in fata,se stabileste in functie de bataia jetului de aer cald,a.i. sa fie acoperit intreg spatiul.

Referitor la temperatura de refulare a aerului incalzit,acesta se alege ai prin amestec cu aerul interior sa se asigure in zona de lucru parametrii de comfort. In functie de inaltimea de montare,se alege temperatura de refulare a aerului.Atunci cand temperatura este mai mica de 45C,inaltimea de montare este mai mica de 3 m.La o temperatura de 45-70C,inaltimea de montare este mai mare de 3 m.

Scheme de amplasare a aerotermelor

31

Aerotermele pot lucra cu aer recirculat,aer proaspat,sau amestec.Se disting 3 variante de amplasare: A.

l=12 m A A A

l>L L-lung jetului

A l=12 m

32

B.

l=6 m A A A

2L>l

33

C.

l=6-12 m A A A

latime f mare

La deschideri f mari-reprezinta o combinatie intre cele doua cu amplasarea unui rand de aeroterme pe zona centrala. Diferenta celor de tavan fata de cele de perete consta in directia si modul de refulare a jetului de aer. Temperatura aerului de refulare determina inaltimea de amplasare a aerotermelor de tip tavan.Aerul refulat poate fi direct refulat spre pardoseala.In aceasta situatie aeroterma se amplaseaza la inaltimi mai mici de 4 m pt temp de 40C,iar in cazul in care t=4070C,aerul este dirijat spre lateral,inaltimea de montare a aerotermei fiind mai mare de 4m.

14.Instalatii cu aer cald cu preparare centralizata.Scheme. Distributii.Canale.

Sisteme centralizate(inst cu aer cald preparat centralizat)

34

Inst de incalzire cu aer cald,cu preparare centralizata a agentului sunt alcatuite din urm elemente componente: 1.agregatul(sursa) de producere a aerului cald 2.o retea (sau sist) de canale pentru transportul si distributuia aerului cald 3.dispozitive de imprastiere si reglare a aerului cald In cazul acestor sisteme,circulatia agentului(aer cald),se realizeaza cu ajutorul ventilatoarelor.(ventilator-echipament care transforma energia mecanica in energie hidraulica). Se alege in functie de debitul de aer vehiculat si inaltimea sau presiunea ce trebuie asigurate. Sursa de producere a aerului cald are in alcatuirea sa,mai multe elemente componente:prize de absorbtie,filtre,baterii de incalzire-racire(electrice,cu ardere de comb,aici are loc o preluare de energie de catre aerul cald),clapete de reglaj,echipamente de masura,echipamente de control+baterii de umidificare. Scheme de principiu ale sist de incalzire cu aer cald *Sisteme de incalzire cu aer cald complet recirculat

PR Pt F V Bi

In orice instalatie de incalzire cu aer cald cu distributie fortata trebuie sa avem minim 10% aer proaspat.

35

*Sisteme de incalzire cu aer cald-cu amestec

PR

ext

Bi

*Schema care functioneaza numai cu aer proaspat

36

PR

ext

Bi

Transportul si distributia aerului se realizeaza prin retele de canale asemanatoare cu canalele de ventilare.Dimensionarea canalelor se face in functie de viteza de circulatie a aerului(viteza mica v<12,5 m/s,viteza mare v>12,5 m/s). Canalele de recirculare si evacuare se dimensioneaza la viteze mai mici de 10 m/s. In functie de presiunea aerului din sistemul de canale,canalele se clasifica astfel: a).Presiune joasa p=125500 Pa(12,550 mm col H2O) b).Presiune medie p=7501500 Pa(75150 mm col H2O) c).Presiune mare p>2500 Pa (250 mm col H2O) Sectiunea canalelor de aer cald este de regula rectangulara si circulara(cea rectangulara se modeleaza mai usor constructiv). Cele mai uzuale sunt din tabla de otel zincat.(se combina in sistem flansha cu garnitura de etansare si strangere cu suruburi). Diferenta mare rezulta din diferente de pierderi de sarcina-pierderile pe canalele circulare sunt ceva mai mici decat pe cele rectangulare. Scheme de canale:variante de canale de distributie si trasnport a aerului cald 1.Distributia in bucla perimetrala(se amplaseaza f bine in plafoane)

37

2.Varianta cu canale amplasate radial(pot fi amplasate in tavane false sau chiar in structurile de rezistenta)

guri de refulare

distribuitor de aer

3.Distributie ramnificata:varianta cea mai folosita putand fi realizata cu canale care sa aiba sectiune constanta sau sectiune variabila:
38

GR

GR

GR

GR

GR

GR

GR

GR

GR diametrul scade,sunt mai eficiente ,echilibrata hidraulic

GR

15.Calculul instalatiei de incalzire cu aer cald.(aer proaspat, aer recirculat, aer amestecat)
39

Calculul de dimensionare a sist cu aer cald: Calc de dimensionare a sist de incalz cu aer cald consta in determinarea debitului de aer cald si a sarcinii termice care trebuie asigurata de sursa. Pt calculul debitului de aer cald este necesar sa se cunoasca urmatoarele date: *necesarul de caldura al incaperii ce urmeaza a fi acoperit cu aer cald; *tipul de sistem ales,cu recirculare,cu aer proaspat,cu amestec; *parametrii interiori si exteriori de calcul; *numarul de schimburi de aer; *functionarea in paralel cu un sistem de ventilare; Necesarul de caldura al incaperii care trebuie acoperit cu aer cald: Rezulta dintr-o ecuatie de bilantz termic: Qac=Qh-Qap-Qi Qh-necesarul de caldura Qap-aporturile Qi-alte sisteme de incalzire In cazul incaperilor care sunt prevazute cu ventilare mecanica si dak debitul de ventilare este preluat de instalatia de incalzire cu aer cald,atunci la debitul de caldura Qac se adauga debitul de caldura pt incalzirea aerului exterior: Qac+(i+v)=Qac+Qv In cazul in care se asigura pt incapere si ventilarea acesteia,numarul de schimburi orare de aer,procentul de aer proaspat si parametrii aerului refulat,se impun dupa criteriile ventilarii. 1.Calculul inst de incalz cu aer cald care functioneaza numai cu aer recirculat: In aceasta situatie sursa termica,generatoare de aer cald,trebuie sa acopere numai pierderile de caldura ale incaperii: Qs=Qac=Qh Fluxul termic este preluat de un debit de aer recirculat(LR) Qs=LR*cp*aer*t [W]

40

Se observa ca in aceasta ecuatie avem 2 necunoscute:-deb de aer L R,si temp aerului refulat Tr Putem impune debitul de aer recirculat care depinde de nr de schimburi de aer orare LR=nV [m3/s] si de volumul incaperii.Fiecarei incaperi,in functie de destinatia sa,ii trebuie asigurat un numar de schimburi de aer. Cunoscand debitul de aer, se determina temperatura Tr din ecuatia de mai sus si se verifica daca temperatura de refulare indeplineste urm conditie:dak aerul cald este introdus in incapere printr-o gura de refulare amplasata la o inaltime mai mica de 3,5 m,atunci temperatura t<45C.Dak gura de refulare este amplasata la h>3,5 m atunci t<70C; In cazul al doilea de calcul,se poate impune temperatura de refulare in functie de situatia din teren,urmand sa se determine deb de aer recirculat,si sa se verifice daca se apropie de deb de aer recirculat determinat in functie de numarul de schimburi de aer/ora. 2.Calculul instalatiilor de incalzire cu aer cald care functioneaza numai cu aer proaspat: Dak instalatia de incalzire functioneaza si ca instalatie de ventilare numai cu aer din exterior,sau proaspat,sarcina termica ce trebuie asigurata de sursa este QS=Qac+Qe Qac=Le*cp*aer*(Tr-Ti) Qe=Le*cp*aer*(Ti-Te) QS=Le*cp*aer*(Tr-Te) [W]

Temperatura aerului refulat se impune si se determina debitul,care trebuie sa indeplineasca val ceruta pt destinatia incaperii.Le-sa rezulte o temp a aerului refulat care sa se incadreze in conditiile de refulare. 3.Calculul instalatiilor de incalzire cu aer cald care functioneaza cu aer amestecat: Atunci cand instalatia functioneaza cu aer amestecat,debitul total de aer este L=Le+Li;care trebuie sa indeplineasca conditiile impuse de normele sanitare.Per total,L,trebuie sa asigure nr de schimburi de aer pe ora corespunzator volumului de aer si destinatiei incaperii.Qs=Qac+Qe Qac=Li**cp*(Tr-Ti)
41

Qe=Le**cp*(Ti-Te) Temperatura aerului refulat se impune in functie de solutia de amplasare a gurilor de refulare.

16.Criterii privind utilizarea incalzirii cu abur de joasa presiune. Avantaje.Dezavantaje.

Sisteme de incalzire cu abur de joasa presiune (p<0,7 bari) Generalitati: Instalatiile de incalzire cu abur de joasa presiune sunt instalatii inchise care utilizeaza ca ag termic aburul saturat la presiunea de 0,7 bari,suprapresiune! Principala caracteristica a acestor instalatii este utilizarea vaporilor de apa ca agent termic transportor,ceea ce sporeste capacitatea termica a acestui tip de instalatie. Sarcina termica la consumator se obtine prin trasnformarea unui debit de abur in condensatie si preluarea caldurii latente de condensare. Sarcina termica transportata de un debit de abur Qabur=G*r G-debitul de fluid r-caldura latenta de vaporizare,ambele la presiunea de regim a instalatiei[W] Ex: 80C 100C r=2309 kj/kg r=2257 kj/kg p=0,47 bari p=1,01 bari

Alcatuirea instalatiilor de incalzire cu abur de joasa presiune: 1.Sursa-sau generatorul de aburi 2.Sistemele de conducte pt trasportul aburului 3.Sistemele de conducte pt colectarea si trasportul condensului 4.Consumatorii(corp de incalzire,procese tehnologice..etc) 5.Sist de eliminare a aerului in cond de condensat 6.Sisteme de colectare a condensului
42

7.Sisteme de siguranta si control 8.Accesorii(pompe de condens,pompe de alimentare cu apa) Doma-vasul in care se aduna aburul Criterii privind utilizarea incalzirii cu aburi de joasa presiune: Domeniul de utlizare al instalatiilor de abur de presiune joasa este mai redus decat al celor ce functioneaza cu apa calda. Explicatia consta intr-o serie de caracteristici ale acestor instalatii care genereaza fenomene nedorite,si anume: 1.temperatura ridicata a agentului(peste 100C) determina temperaturi ridicate ale suprafetelor de radiatie.Este afectata calitatea aerului interior prin arderea prafului si intensificarea curentilor convectivi. 2.Inertie termica redusa a instalatiei,ce determina o functionare continua a generatoarelor. 3.Imposibilitatea asigurarii unui reglaj calitativ al caldurii.Singurul reglaj valabil este cel cantitativ,de debit. 4.Coroziunea echipamentelor si a conductelor din otel(cand circula impreuna cu aerul,prin conducte) 5.Riscul functionarii defectuoase prin aparitia unor dopuri de apa insotite de zgomote in conducte sau in corpurile de incalzire(proiectare defectuoasa). 6.Scaparile de abur din instalatie sunt periculoase.

17.Particularitati ale instalatiilor cu abur de joasa presiune. (Amplasarea distributiilor.Racordarea coloanelor..etc etc etc.plm)
Clasificarea instalatiilor de abur la presiune joasa Sistemele de incalzire cu abur de joasa presiune se clasifica dupa urmatoarele criterii principale: 1.Dupa numarul de conducte care alimenteaza corpurile de incalzire: -monotubulare -bitubulare

43

2.Dupa modul de intoarcere a condensului la sursa: -intoarcere libera sau gravitationala -intoarcere prin pompare 3.Dupa modul in care se face distributia aburului la consumator: -distrib superioara -distrib inferioara 4.Dupa pozitia conductei de intoarcere a condensului in raport cu nivelul de presiune din instalatie: -innecata -neinnecata

In majoritatea cazurilor se prefera sistemul bitubular,iar alegerea sistemului de distributie se face in functie de structura cladirii,de posibilitatea amplasarii conductelor de distributie si de posibilitatea amplasarii sistemelor de recuperare a condensului. Se recomanda pe cat posibil,pt conductele de abur,o panta de montare care sa determine o scurgere a condensului format datorita racirii aburului in acelasi sens cu miscarea aburului. In cazul montarii in contrapanta,la viteze de curgere mari,15-40 m/s, pt abur,dopurile de apa formate ca urmare a racirii(condensul) sunt lovite puternic de peretii conductelor.Acest fenomen provoaca zgomote si rezistente hidraulice mari ce afecteaza buna functionare a instalatiei.In situatia in care nu se poate decat montarea conductelor in contrapanta, se recomanda viteze mai reduse ale aburului. Racordarea coloanelor la reteaua de distributie La inst cu distrib superioara,racordarea coloanelor se face printr-o legatura de tip pipa;Impiedica condensul format sa se deplaseze pe coloana si spre corpurile de incalzire.

44

leg de tip "pipa"

Pentru racordarea coloanelor la instalatia cu distributie inferioara se disting urm situatii: a).racordarea directa

45

b).Racor darea coloanei intr-un punct de rupere de presiune

abur

condens oala de condens

c).racordarea coloanei la capatul retelei de distributie

46

abur

co ndens

Racordarea corpurilor de incalzire la instalatia de abur Montarea corpurilor de incalzire in sist de alim cu abur respecat urm standarde :STAS 1676;STAS 11247/1;STAS 11247/2;STAS 11247/3,STAS 11247/4; In ceea ce priveste racordarea corpurilor de incalz se disting o seride de particularitati:

1).Ls instalatiile bitubulare cu distrib superioara,racordarea corpurilor de incalzire se face cu panta:

47

le g d e t ip "p ip a "

p a n ta

cond en s

Se pot racorda corpuri de incalzire si in contrapanta cu obs ca ultimul corp sa fie racordat cu panta pt a se asigura evacuarea intregii cantitatzi de condens formata.Aceste conditii se respecat si in cazul in care avem racordari multiple.

48

leg de tip "pipa"

contrapanta

panta

condens

abur

condens

49

La inst bitubulare cu distributie inferioara racordarea corpurilor se face numai cu contrapanta. In cazul in care se pune prb unei racordari unilaterale si multimple:

abur

condens

Racordurile corpurilor de incalzire la conducta de colectare a condensului sunt prevazute cu dispozitive de tipul separatoarelor de condensare(sau oale de condens).Aceste armaturi sunt necesare pt a transforma debitul de abur necondensat in caorpul de incalzire in lichid,in condens.Se evita astfel pierderile de abur in conducta de condens.

50

18.Instalatii cu abur de j.p. cu intoarcerea libera a condensatului.Cu conducta inecata sau neinecata.Scheme.Discutii.
Instalatii cu intoarcerea condensului prin cadere libera Inst de incalzire cu abur de joasa presiune sunt inst inchise si sub presiune.Nivelul de presiune NP este determinat de cerintele consumatorului si de pierderile de sarcina din instalatii.Nivelul de presiune NP este in permanentza mentinut de disp hidraulice de siguranta.

cond de dezaerisire

NS NP NA
300 mm

abur condens

At cand inst este nefunctionala(la rece) nivelul apei din inst,NA,corespunde cu nivelul de presiune,NP. La cald,cand inst este in functiune,nivelul de presiune NP,creste peste nivelul apei din cazan,la o cota egala cu presiunea de regim(0,7 bari,de ex).Nivelul de siguranta,limita maxima se gaseste la o diferenta de cota de 300 de mm. Pt eliminarea aerului din cond de condensat fara riscuri de a se pierde si apa,eliminarea aerului se face peste NS.

51

Sistemele de intoarcere libera a condensatului sunt inst la care deb de apa rezultat din transformarea aburului,este evacuat liber sau gravitational si in mod continuu. Aceste sisteme sunt recomandate ori de cate ori ansamblul cazan-conducteconsumatori se gasesc amplasati in aceeasi cladire. Sisteme de incalzire cu abur de joasa presiune,cu conducta de condens montata sub NP(innecata)

CA

NS NP

NA

cazan

conducta de condens

-legatura de la coloane pe partea de condens se poate face direct la conducta de condens,in punctele de rupere de panta se pot racorda direct la cond principala de condens ptr eliminarea condensului format. -conducta de aerisire se leaga la o conducta care se leaga la un sist de conducte ce uneste punctele A,B,C. -aceste sisteme se folosesc atunci cand condensul se intoarce liber la sursa.

52

Sisteme de incalzire cu abur de joasa presiune cu conducta de condens neinnecata: In ac situatie se disting doua cazuri: 1.Sist de incalz cu abur de joasa presiune si cond neinnecata si distrib inferioara 2.-------------------------------------------------------------------------si distrib superioara

1.

CA

NS NP

NA

cazan

conducta de condens

53

2.

CA

NS NP

NA

cazan

co n d u c ta d e co n d e n s

Oricare din aceste 3 scheme sunt solutii care se folosesc in practica.

54

Sifonul de condens(SC):

abur

condens ht

Diametrul sifonului se stabileste in functie de lungimea de conducta de abur de pe care colecteaza. ht-se determina in functie de 2 parametri:-presiunea asigurata de cazan + pierderile de sarcinape sist de conducte intre sursa si punctul in care se amplaseaza. Sifoanele de condens(SC) se confectioneaza din teava cu diametre diferite(d). Inaltimea teoretica ht,a sif de condensare trebuie sa corespunda presiunii anurului in punctul de racordarea a acestuia: ht:Hcz-Rl+Z [mm] Pt considerente de siguranta, ia caz de suprapresiuni accidentale,sifoanele de condensat se monteaza avand o inaltime practica mai mare de cca 5000 Pa (500 mm)
55

ht=Hcz+5000 Pa

19.Calculul hidraulic al inst de incalz cu abur de joasa presiune.

Etapele de parcurs pt dimensionarea inst de abur: 1.Intocmirea unei scheme de calcul la care se cunosc lungimi ,debite de caldura pt consumatori,materialul din care este realizata inst(din planurile de montaj). 2.Se stabileste presiunea disponibila,asigurata de cazan.Cu aceasta presiune dips se determina Rm Rm=(1-a)HDisp/l (pt corpul cel mai dezavantajat) -apoi folosim tabelele si se aleg diametrele -cu deb de caldura de pe fiecare tronson si cu Rm,din tabele se aleg diammetrele conductelor -cu diametrele cunoscute se stabilesc pierderile totale pe fiecare tronson -insumarea tuturor pierderilor de sarcina pe toate tronsoanele retelei pt a verifica daca HD cazan(Rl+Z)retea Dimensionarea conductelor de abur: Calc de dimensionare al cond de abur au la baza ec generala a pierderiloor de sarcina: p=pliniar+plocal p=

20.Calculul hidraulic al conductei de condensat.

Dimensionarea conductelor de condensat: Alegerea diametrelor cond de condensat se face corespunzator celor doua sisteme (cu intoarcere libera a condensatului sau cu intoarcere prin pompare). Sisteme cu intoarcere libera a condensului:
56

In cazul acestor sisteme are loc o curgere gravitationala caracterizata de o presiune disponibila data de diferenta de cota dintre sursa si consumator: HD=h*g** [Pa] g-acceleratia gravitationala -densitatea condensului corespunzatoare temp de intoarcere -defineste gradul de umplere al conductei Aceasta presiune disponibila trebuie sa acopere pierderile de sarcina pe traseul conductei de condens HDispRl+Z Alegerea diametrelor se face ca si in cazul inst cu apa calda: 1.Rm=(1-a)HD/l 2.d=f(Q,Rm) 3.Rl+Z 4.HDRl+Z Q=G*r (debitul de apa) [Pa/m]

21.Instalatia electrica centralizata cu aer cald.

Sisteme de incalzire electrice Atunci cand se dispune de o instalatie de producere a agentului termic,clasica, bazata pe arderea combustibililor,ag termic fiind apa sau aerul,si se doreste inlocuirea sursei existente cu o sursa electrica,cazanul poate fi inlocuit cu un generator electric si o unitate de stocare. Instalatie electrica centralizata,aer cald: La aceste instalatii masa de stocare este alcatuita din elemente modulate,astfel profilate,incat prin montarea acestora sa rezulte niste canale de circulatie a aerului. Aerul preia caldura de la masa de stocare.

57

aer

aer

Aerul din incapere este trecut ptin aceste canale cu ajutorul unui ventilator,se incalzeste si este introdus in incapere. Si aici se respecta regula comform careia trebuie sa i se asigure un minim de 10% aer proaspat.Pentru evacuarea aerlui viciat se practiga guri de refulare. Automatizarea minima a acestor instalatii se compune din bucle pt: 1.supravegherea masei de acumulare a cladirii 2.mentinerea temperaturii masei de aer introdus in limitele admise,controlate prin termostate. 3.pornirea,oprirea ventilatoarelor cu ajutorul unui termostat,atunci cand temperatura aerului din incapere,mediul ambiant,scade sub valorile prescrise.

58

22.Instalatie de incalzire electrica centralizata cu apa calda.

Incalzirea electrica centralizata,apa calda: Sistemul este asemanator cu cel clasic,numai ca prepararea agentului termic se face cu ajutorul energ electrice. Sist se poate aplica la orice tip de cladire. Aceste sisteme de incalzire sunt cele de tip statie compacta alcatuite dintr-un sistem electric incalzitor bazat pe rezistente electrice,si pompe de recirculare. La aceste echipamente se pot adauga armaturi,sisteme de siguranta si asigurare,comanda si automatizare. Ansamblul electric,incalzitor-> pompa,este compus dintr-o pompa f silentioasa si rezistente electrice de incalzire. Pompa functioneaza pe principiul histerezis(magnetic,consum f mic).Cu puteri instalate mici putem obtine performante hidraulice destul de ridicate. Agentul termic in aceste sisteme intra pe la partea inferioara si este directionat la partea superioara trecand prin rezistentele electrice. Sisteme de incalzire cu cazane electrice: La aceste sisteme,prelucrarea agentului termic se face utilizand cazane electrice.Aceste cazane sunt prevazute cu reglare electronica a temperaturii avand intrreruptoare termostatice si un limitator de siguranta la temperaturi maxime admise si un termostat de reglaj curent care prescrie valoarea temperaturii pe conducta de ducere.

23.Inst electrica integrata in elementele de constructii.

Incalzirea electrica integrata in elementele de constructie: Rezistentele electrice pot fi integrate in pardoseli,plansee,pereti,schimbul de caldura realizandu-se atat prin convectie si radiatie. Avantaje:-permit o reglare usoara -fiabilitate -usor de instalat
59

-utilizeaza intreg potentialul sursei -se pot instala in orice tipuri de cladiri -asigura un grad de confort sporit datorita repartitiei optime a aerului in incapere.

Incalzire electrica prin pardoseala: Sistemul de incalzire electric prin pardoseala poate fi total cand puterea instalata este cuprinsa intre 100-150 W/m2 si suplimentar at cand valoarea se situeaza in jurul a 80 W/m2. Un astfel de sistem este alcatuit din: 1.cabluri incalzitoare 2.echipamente de comanda si control 3.instalatia electrica de alimentare

60

manta PVC armatura izolatie conductor

In camerele de baie se recomanda cel putin 100 W/m2.Se pot monta sub toate tipurile de pardoseli.

Dimensionarea instalatiilor de incalzire electrica prin pardoseala: 1.Determinarea necesarului de caldura cf STAS 1907 2.Determinarea puterii instalate a cablurilor Pi=c*Qh [W] (c=1,21,3) 3.Se determina suprafata utila a pardoselii 4.Se determina puterea electrica unitara necesara Ps= [W/m]

5.Alegem tipul de cablu in functie de destinatia incaperii si de recomandarile producatorilor. 6.Se determina distanta d dintre doua bucle.
61

d= *100 [mm] ; d= *100 [mm] Lt-lungimea totala de cablu 7.Se verifica temperatura la suprafata pardoselilor incalzitoare a.i. sa nu depaseasca valorile recomandate.

62