Universitatea de Arte ,, George Enescu’’ Iași Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design Iași Specializarea : Conservare-Restaurare Direcția

de studiu : Restaurare Pictură Murală

TEHNICI FOTO ÎN CONSERVARE-RESTAURARE

Student Ţâbârnea Radu Anul 2011

1

.. 5 2 .............. 3 II....... Tehnici vizuale de analiză a bunurilor de patrimoniu cultural . Introducere ......... 4 III..........restaurare . Rolul fotografiei în conservare ..................Cuprins I.............................................................................................................................

pe peretele opus se proiecta imaginea palidă.I. Abia 50 de ani mai târziu. Primul aparat de fotografiat. In 1727. În scurta sa istorie de aproape două sute de ani. era de fapt o cutie mare cu o mică deschidere pe una dintre părţile laterale pentru a lăsa lumina să pătrundă. chimistul suedez Carl Scheele a demonstrat că schimbările provocate de lumină sărurilor pot fi permanentizate printr-un tratament chimic. Filosoful grec Aristotel a observat că lumina care trece printr-un mic orificiu din perete formează imaginea răsturnată a unui obiect. Larg răspândită. Cu toate acestea. De aceea oamenii de ştiinţă s-au gândit să găsească o cale pentru a permanentiza imaginea. Pe baza acestor observaţii acumulate prin experimentele mai multor autori 3 . precum şi a studiului asupra sensibilităţii sărurilor de argint la lumină. Schultze a descoperit că sărurile de argint se înnegresc în contact cu lumina. aceste descoperiri nu au fost folosite pentru obţinerea fotografiei până în jurul anului 1830. estetică şi economică. fizicianul german Johann H. Camera obscura era suficient de mare cât să poată încăpea un om în interiorul eişi a fost intens folosită de artişti pentru schiţe. contururi estompate. pentru a reda subiecte din viaţa de toate zilele în forma lor cea mai eficientă (Andreas Feininger). fiind mediul cel mai des utilizat în comunicarea mediatică. a obiectelor de afară. Încă de la începutul secolului al XVI-lea se ştia dacă în peretele unei camere întunecate (fără ferestre) se practica un orificiu de mici dimensiuni. ce are diverse implicaţii în viaţa oamenilor. devenind un fenomen de masă. aflate în plin soare. Pentru a realiza o fotografie şi pentru a-i înţelege semnificaţiile sunt necesare câteva cunoştinţe tehnice. fotografia are un caracter universal. această proprietate a luminii nu a fost folosită pentru a construi un aparat foto decât pe la 1500 în Italia. Pe peretele cutiei. Caracterul documentar al fotografiei a fost unul dintre primele elemente ale limbajului său specific. Fotografia constituie astăzi o realitate culturală. apoi o colorau. Totuşi. Camera obscura putea doar să proiecteze o imagine pe un ecran sau pe o coală de hârtie. iar cele care capătă o valabilitate generală se transformă în simboluri. Într-o fotografie documentară se combină abordarea plină de imaginaţie şi prezentarea creatorartistică. fotografia s-a afirmat cu o deosebită forţă în ceea ce priveşte vocaţia sa populară. Imaginile ne dau informaţii despre situaţii şi evenimente. Aceştia schiţau o imagine în interiorul cutiei. opus celui pe care se afla deschiderea. denumit camera obscura. Introducere Fotografia a apărut în primele decenii ale secolului al XIX-lea şi a fost rezultatul unor perfecţionări de câteva sute de ani ale camerei obscure. lumina forma o imagine răsturnată a scenei din exterior.

Fotografia este o reprezentare vizuală directă a unui subiect sau eveniment. În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. 4 . Prima experienţă foto a lui Niepce Termenul de fotografie are o triplă semnificație în vorbirea curentă:  este tehnica care poate crea imagini sub acțiunea luminii. . Progresele au urmat trei direcții principale:    reducerea duratei de expunere / mărirea sensibilității filmului sau a plăcii. Cardan etc. mărirea stabilității imprimării. Cele mai importante elemente ale aparatelor foto: .) s-a definit camera obscură care a fost perfecţionată în a doua jumătate a secolului XVI-lea de către napolitanul Porta. Leonardo da Vinci.obturatorul.  este o imagine obținută prin această tehnică.  este o ramură a artei grafice care folosește această tehnică. Impresia făcută fotografiei este mai directă şi conţinutul ei mai puţin supus neînţelegerii în raport cu alte mijloace vizuale.camera etanşă la lumină.vizorul.sistemul de punere la punct (reglare a clarităţii). În diversitatea lor. . datorită apariției: o aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici și mai ieftine o substanțelor chimice de developare și stabilizare a peliculei sensibile negative sau a suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate. simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat. . . toate aparatele fotografice clasice au în compunere aceleaşi subansambluri de bază.(Roger Bacon.obiectivul.

5 -100 %. Metoda foloseşte un microscop care se ataşează la un aparat foto clasic sau digital. lupa stereoscopică. Instrumentele folosite sunt de tip ocular – lupe. Analiza fotografică constă în aplicarea unor tehnici de fotografiere conforme scopului urmărit. În decursul istoriei. microscopice. este nevoie de un aparat profesional pentru a surprinde detaliile sau ansamblurile la cea mai bună calitate de pe anumite zone care prezintă degradări. dimensiunilor şi situarea spaţială a bunului cultural. Macrofotografia este un document foto care reproduce direct suprafeţe sau mici obiecte vizibile cu ochiul liber. calculatoare. în infraroşu şi în ultraviolet. camere video. Macrofotografia şi microfotografia sunt tehnici tradiţionale de fotografiere în lumină albă sau vizibilă. indiferent de dimensiunea lui. Pentru a realiza fotografii pe un monument de patrimoniu ce suferă în general numeroase degradări. Tehnicile netradiţionale folosesc lumină razantă. Rolul fotografiei în conservare – restaurare Fotografia. plecând de la fotografia acestuia. Puterea de mărire a microscopului variază în funcţie de tipul de microscop folosit. Fotogrametria este un ansamblu de tehnici care permit determinarea formei. Se fotografiază bunul în ansamblul cât şi zonele deteriorate. şi anume înregistrarea vizuală a bunului de patrimoniu şi evidenţierea aspectelor specifice stării de conservare. Aceste fotografi vor fi realizate înaintea şi după intervenţiile de restaurare-conservare. III. polarizată. lentile. are un rol major în restaurare deoarece ea ajută la conceperea unei documentaţii tehnice referitoare la starea de conservare. fotografia a reuşit să imortalizeze numeroase obiecte de patrimoniu aflate într-o stare avansată de degradare. 5 .II. existând şi posibilitatea cuplării la microscop a unei camere video. Aparatele folosite sunt aparate cu focale mici. a fişei stării de conservare şi face parte integrantă din dosarul de conservare-restaurare. Tehnici vizuale de analiză a bunurilor de patrimoniu cultural Examinarea vizuală cuprinde tehnicile cele mai simple de evaluare a stării suprafeţei bunului cultural. cu un coeficient de mărime cuprins între 0. Documentaţia fotografică obţinută este folosită la realizarea fişei analitice ce evidenţă. microscop optic. Microfotografia este un document foto care reproduce obiecte invizibile cu ochiul liber.

Editura Polirom. 2003. Matei Bejenaru – Introducere în fotografie. Editura Performantica.BIBLIOGRAFIE   Marincaş Octaviana – Investigaţii științifice aplicate bunurilor de patrimoniu. 2007. 6 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful