P. 1
Ingrijirea pacientilor cu Apendicita acuta

Ingrijirea pacientilor cu Apendicita acuta

3.0

|Views: 5,747|Likes:
Published by beibylove
Lucrare de licienta
Lucrare de licienta

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: beibylove on Jan 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/29/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN PITESTI Facultatea de Stiinte Specializarea: Asistenta Medicala

LUCRARE DE LICENTA
NURSINGUL PACIENTILOR CU APENDICITA ACUTA CUPRINS

Date istorice Motivatia lucrari
PARTEA TEORETICA

1. Notiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui vermiform 2. Apendicita acuta Epidemiologie Etiopatogenie Fiziopatologie Anatomie patologica Formele edogene Formele exogene Simptomatologie Forma acuta tipica

Semne generale Examenul general Examenul paraclinic Evolutie Forme clinice dupa gravitate Forme dupa evolutie Forme clinice dupa situatie topografica Incidenta Diagnostic Diagnostic pozitiv Diagnostic diferential Tratamentul apendicitei acute Complicatii postoperatorii Avantajele si dezavantajele apendicectomiei laparoscopice Diagnostic de nursing Rolul nursei
PARTEA SPECIALA

Materiale si metoda de lucru Plan de ingrijire preoperator Plan de ingrijire postoperator

Cazuistica Cazul 1 Cazul 2 Cazul 3 Administrarea medicamentatiei (medicamente utilizate) Concluzii Studiul statistic BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIA LUCRARI

Am abordat aceasta tema deoarece in zilele noastre leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate aspecte de evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala fiind considerata urgenta chirurgicala abdominala in copilarie, adolescenta si la adultul tanar, fapt ce ma determinat sa imi aleg aceasta teme de studiu si pentru instruirea mea profesionala. .Dealungul acestei teme am ingrijit bolnavi operati de aceasta afectiune si ca pe viitor doresc sa lucrez in aceasta sectie. Consider ca este o tema interesanta, avand bibliografie vasta pe care am studiat-o, iar cunostintele teoretice le-am putut completa cu cele practice. Mi-am structurat lucrarea in doua capitole, in care am caracterizat „Apendicele vermiform’’din punct de vedere general, detaliind pentru cazul apendicitei acute unde am prezentat formele clinice, tabloul clinic, diagnosticul diferential, examenul fizic si paraclinic, tratamentul si complicatiile acestei boli punand accentul pe rolul asistentei medicale in pregatirea preoperatorie si postoperatorie a bolnavilor cu aceasta afectiune.

privim la aceeasi luna. Aceasta lucrare va reprezenta o inbunatattrii a intregii mele activitati si desfasurarea in cadrul Corpului Asistentilor Medicali si in acelasi timp un punct de plecare spre viitoarea mea cariera. sta la baza multor suferinte abdominale pentru care sunt incriminate presupuse alte leziuni ale organelor digestive. mediu de provenienta. Apendicita cronica. la buletinele de analize si am participat la examinarea lor. apare citat “apendicele cecal”. a trebuit sa mai treaca inca un secol pentru a fi izolate din cadrul asa ziselor “supuratii pericecale” sau “peritiflite” inflamatiile proprii apendicelui si sa se intrevada posibilitatea profilaxiei si vindecarii acestora prin extirparea apendicelui. statueaza filiatia “inflamatia apendiculara-peritonita localizata”si foloseste prima oara pentru definirea acestei leziuni notiunea de apendicita. intre cauzele care provoaca discutatul “sindrom de dispepsie secundara” alaturi de suferinta veziculei biliare se situeaza si inflamatia cronicaapendiculara (Chevalier). apendicele nu este cunoscut ca entitate anatomica decat in secolul XVI. pregatire scolara. forme clinice. “Noi fiintele umane. cand in lucrarile anatomistului Berangario de Carpi din Bologna. la care am avut acces la foile de observatie. complet atat apendicele cat si valvula ileo-cecala. sex. dar nenumarate sunt drumurile prin care putem ajunge pe culmea cea mai apropiata de ea” Eiji Zoshikawa Date istorice Desi inca la sfarsitul erei premergatoare secolului I. in lucrarea De arte medica.Am ales un numar de 10 de pacienti pentru studiul practic. am putut realiza o analiza statistica privind incidenta bolii ca: varsta. asa de pilda. . Pe baza acestor date si din interviul cu pacientii si apartinatorii acestora. Cornelius Celsus a mentionat “suferinte ale regiunii cecale”. bazat pe constatari anatomopatologice si clinice. zile de spitalizare. In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz. probleme de dependenta si diagnostice secundare la externare. in secolul XVIII Morgagni descrie anatomic. desi mai greu de identificat. termen care va fi adoptat de catre toate scolile medicale din lume.

fara functie cunoscuta. fiind dependenta in ceea ce priveste baza sa de situatia cecului. la 2 saptamani dupa nastere. situatie prezenta la 20-30 ani. care provine din artera ileo-ceco-apendiculara. ramura terminala a arterei mezenterice superioare. cu media de 8-9 cm la adult. Situarea apendicelui . Irigatia peretelui apendicular este asigurata de o mica artera apendiculara. Apendicele are probabil rol in maturarea limfocitelor si in productia de imunoglobuline. dar cu extreme de 3-33 cm. prin ostiumul apendicular. asemanandu-se cu o piramida. varful poate fi orientat in orice directie („ca aratatorul pe cadranul ceasului'). Venele apendicelui dreneaza spre vena mezenterica superioara.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ANATOMIE Apendicele vermiform uman este considerat adesea ca un organ vestigial. valvula Gerlach. Lungimea apendicelui este variabila. Daca baza apendicelui este de obicei in fosa iliaca dreapta. normal continutul apendicelui dreneaza spre cec. doar dupa cativa ani cecul devine sacular. prevazut cu un pliu mucos. Drenajul limfei se face spre ganglionii duodeno-pancreatici (conexiuni evidentiate de profesorul timisorean Dan Berceanu) sau ovarului. Diametrul exterior este de 5-8 mm iar al canalului interior de 1-3 mm. Numarul foliculilor limfoizi creste treptat pana la aproximativ 200. De fapt este prezent la om. la maimutele antropoide si la iepuri. dar cu apendicele in varf. Artera apendiculara se gaseste in mezoui apendicelui. Lumenul apendicular este inegal si comunica cu cecul in mod normal. in submucoasa apare. Topografia apendicelui este variabila in cavitatea abdominala. tesut limfoid. Ulterior cu varsta numarul foliculilor limfoizi se reduce. pe cand baza apendicelui se gaseste la unirea celor trei tenii cecale. La fat si nou-nascut apendicele prelungeste distal cecul. Structura peretelui apendicular este asemanatoare cu a cecului. nu este insa un organ indispensabil si prezenta sa este chiar foarte periculoasa cand este inflamat. Apendicele este denumit si „amigdala abdominala'. iar restul apendicelui poate fi orientat in orice directie. Cresterea in continuare inegala a cecului determina situarea postero-mediala a apendicelui la 2-3 cm sub valva ileo-cecala. Apendicele este deci util in anumite situatii. in pozitia sa definitiva. Lumenul apendicular contine mucus clar secretat de glandele sale si uneori fecale aduse de undele antiperistaltice de la cec.

Frecventa Apendicita acuta este denumita boala tineretii.Cec 6-Apendice 7-Colon 8-Rect 9-Anus APENDICITA ACUTA Termenul de apendicita a fost propus de R. deoarece survine cu precadere intre 10-40 ani. Poate fi prezenta si la batrani sau adulti. dar are o .1-Esofag 2-Stomac 3-Duoden(parte fixa a intestinului subtire) 4-Intestin subtire 5. Fitz. Este mai frecvent intalnita la populatia cu alimentatie predominant camata sau exclusiv vegetala. care a sustinut ideea de apendicectomie (articol publicat in 1886). perioada de maxima dezvoltare a aparatului limfatic si a bolilor infectioase.

Se pare ca la pubertate si adolescenta ar predomina sexul feminin. Este cea mai frecventa urgenta abdominala (1/50-60 din locuitori prezinta in timpul vietii apendicita acuta).frecventa foarte redusa la nounascuti si sugari. . uneori asociati. Escherichia Coli este prezenta aproape constant. de obicei cei prezenti in colon. 1:1 la adulti). infectia se propaga in toate straturile si in formele complicate depaseste peretele apendicelui. Apendicectomia constituie 1-2% din toate operatiile chirurgicale. Mai ales la tinerii sub 15 ani apendicita acuta poate fi cauzata de agentii infectiosi. in apendicite pot fi identificati anumiti germeni. Frecventa pe sexe este considerata egala cel putin in ceea ce priveste numarul de apendicectomii. dar de fapt la femei numarul de apendicectomii neconfirmate anatomopatologic este mai mare decat la barbati. De la nivelul foliculilor limfatici. 2:1 la pubertate. Etiopatogenie Cauza determinanta a apendicitei acute este infectia microbiana (teoria infectioasa a lui Aschoff). stafilococ sau anaerobi (Clostridium perfringens si Baccilus funduliformis). asociata uneori cu streptococ. astfel incat se pare ca totusi apendicita acuta ar fi ceva mai frecventa la barbati (raportul barbati/ femei este de 1:1 inainte de pubertate. Nu are predispozitie rasiala.

se cunosc apendicite acute determinate de corpi straini inghititi (publicate 256 cazuri in ultimii 100 ani). Germenii virulenti prolifereaza si transforma mucusul in puroi. lungimea excesiva a apendicelui. Uneori enterocolitele. Citomegalovirusul este citat in etiologie la bolnavii cu SIDA. Microbii provin din lumenul apendicelui. Concomitent creste proportional presiunea intraluminala. Microbii ajung la apendice pe cale sangvina de la un focar de infectie. Probabil coprolitii si corpii straini au si un efect direct mecanic iritant asupra mucoasei.5 pana la 1% ar fi determinate de amoebii. Este comunicat si un caz cu debut dupa colonoscopie. o apendicita acuta. care determina inflamatia intregului intestin. Fiziopatologie Obstructia segmentara a lumenului apendicelui determina acumularea de mucus in interior. Acestia favorizeaza prin staza realizata in apendice proliferarea germenilor. Factorii vasculari de tip ischemic ca si cudura mezoului sau tromboza arterei apendiculare. Infectia se poate produce si de la focare din apropiere. favorizeaza dezvoltarea infectiei. strabat mucoasa lezata si infecteaza peretele. corpi straini (diferiti samburi) prezenti in 20-30%. Acumularea secretilor si cresterea presiunilor in apendicele inextensibil jeneaza drenajul . Teoria hematogena. Leziunile mucoasei (ulceratii. Factorii favorizanti ai difuzarii infectiei sunt cei care ingusteaza sau obstrueaza lumenul apendicelui (cavitatea inchisa Dieulafoy) cuduri. Aceasta ipoteza este valabila mai ales la copii dupa bolile infectioase. situatie care survine mai frecvent la femeile cu anexite. Parazitii: in tarile tropicale 0.Teoria enterogena. coproliti prezenti in 30-50% din cazuri. dar se vindea rapid la nivelul intestinului. determina prin edemul mucoasei si exacerbarea dezvoltarii microbilor din lumenul apendicelui. in SUA 1-3% din apendicectomii au o posibila etiologie oxiurica. aderente. cicatrici fibroase dupa un puseu anterior de apendicita acuta sau hipertrofia limfoida la tineri. bride. tumori. Ea explica cele 40% din apendicitele acute la care nu se constata un obstacol evident. rareori diverticuli. La copii s-a descris si o apendicopatie oxiurica (Aschoff) determinata de prezenta parazitilor intestinali la acest nivel. edem) reprezinta porti de patrundere ale germenilor spre foliculii limfatici. Printre alte etiologii. edem al mucoasei.

Formele endogene sunt in ordinea gravitatii. cu edem si hipervascularizatie a seroasei. sediul sau maximum de intensitate in fosa iliaca dreapta. Distensia stimuleaza miscarile peristaltice. tahicardia si cresterea numarului de leucocite se explica prin actiunea toxinelor bacteriene si rezorbtia tesuturilor necrozate. tumefiate. Astfel se explica durerea difuza. durerea apendiculara este uneori colicativa („colica apendiculara') si reflex determina greata. urmata de gangrena parcelara si perforatie. Microscopic. Astfel in faza de stare a bolii durerea are. epigastrica sau periombilicala resimtita de multi bolnavi la debutul bolii. Cand procesul septic depaseste seroasa apendiculara si. prin contact apendicele irita peritoneul parietal. de obicei. Iritatia peritoneului determina aparare si apoi contractura musculara. durerea devine intensa si localizata exact in functie de topografia organului. Febra. Presiunea si inflamatia irita terminatiile nervoase din peretele apendicelui. Compromiterea vascularizatiei apendicelui prin tromboze este urmata de aparitia unor zone ischemice cu infarctizari si necroze. dupa ce presiunea depaseste 100 cm apa (37). ulterior afecteaza si circulatia arteriala cu instalarea ischemiei parietale. Perforatia apendicelui survine prin detasarea unei zone necrozate de obicei de pe marginea antimezenterica.limfatic si venos cu aparitia edemului. Mucoasa este congestionata. se constata un infiltrat leucocitar si hipertrofia foliculilor limfatici cu invadare de catre polinucleare. Anatomie patologica Inflamatiile peretelui apendicular se clasifica in forme endogene (localizate la nivelul apendicelui) si exogene (depasesc peretele). varsaturi. Influxul se transmite pe caile viscerale care nu localizeaza exact durerea. . Germenii microbieni patrund in cavitatea peritoneala. In peritonitele generalizate secundare durerea se extinde si cuprinde intreg abdomenul. urmatoarele trei: •catarala (congestiva): apendicele si mezoul sau sunt congestionate.

empiem apendicular). . Mucoasa prezinta ulceratii si necroze. fetid si hiperseptic. Marele epiploon. apendicele este marit de volum. supurata. Seroasa este acoperita de false membrane de fibrina. unele tromboze vasculare si hemoragii interstitiale. Apendicele este tumefiat. inodor sau fetid). Seroasa este acoperita cu false membrane de fibrina. Mezoapendicele foarte infiltrat este friabil. In situatia in care lumenul apendicelui este obliterat la baza prin coproliti sau edem. La microscopie se gasesc in peretele apendicelui abcese miliare si infiltrate masive cu polinucleare. turgescent si friabil.•flegmonoasa (purulenta. sau cuprinde apendicele in totalitate (forma hemoragica si necrozanta) realizand aspectul de „frunza vesteda'. cu abcese si zone de necroza a peretelui. in peritoneu gasindu-se un revarsat abundent purulent. Vasele apendiculare sunt trombozate. in cavitatea peritoneala se constata prezenta unui exsudat clar sau tulbure (sero-purulent sau purulent. La nivelul mucoasei se constata ulceratii intinse. Apendicita acuta flegmonoasa microscopic •gangrenoasa: leziunea poate fi limitata ca o pata. ileonul si cecul se pot acola prin fibrina la apendice si determina formarea unui bloc. Germenii obisnuiti sunt cei anaerobi. continand un lichid purulent sub tensiune.

Rezulta o peritonita localizata (bloc apendicular).Daca evolutia a fost mai lenta. atunci acolarea progresiva a anselor intestinale si a marelui epiploon la apendice prin exsudatul fibrinos determina aderente. Forma acuta tipica Semne functionale. Debutul durerii . formand empiemul apendicular. apoi stranse. semnul major al apendicitei acute.portiunea distala a apendicelui va fi plina de secretie sero-purulenta sub presiune. Simptomatologie Tabloul clinic al apendicitei acute este diferit. Revarsarea rapida a germenilor in cavitatea peritoneala determina o peritonita acuta secundara. difuza. insotit uneori chiar de gaz sub presiune este prezent in cavitatea peritoneala. de teren si de varsta bolnavului. in functie de sediul topografic al organului. prin difuziunea transparietala sau prin perforatii vizibile macroscopic. survine de obicei in plina sanatate sau pe fondul unui usor disconfort digestiv. de stadiul evolutiv. Perforatia apendiculara rezulta din eliminarea unei placi de necroza. Descriem initial forma cea mai frecvent intalnita. Durerea abdominala. greu de disociat. initial laxe. Revarsatul purulent fetid. Se realizeaza o zona de efractie parietala cu margini sfacelate. Diseminarea germenilor in peritoneu se face pe caile limfatice. Perforatiile survin in fazele de apendicita acuta flegmonoasa sau gangrenoasa. Dar este posibila o dehiscenta a organelor aglutinate si evolutia spre o peritonita secundar generalizata in doi sau trei timpi. Formele exogenese caracterizeaza prin propagarea infectiei in afara apendicelui.

tusea. Semne generale. Halena este fetida. accentueaza durerile („semnul tusei'). va evita miscarile si mersul. Greata. sunt semne prezente in perforatia apendicelui. Frisoanele. Initial bolnavul este agitat si mereu isi schimba pozitia. sau in formele toxice si la copii. Tahicardia este proportionala cu gravitatea infectiei si temperatura. orice miscare determina o crispare dureroasa. Debutul brusc ca o durere paroxistica localizata periombilical sau eventual in epigastru poate evoca debutul unui sindrom ocluziv si reprezinta „colica apendiculara'. Durerea determina prezentarea bolnavului la medic. durerile se pot remite. Pozitia antalgica consta in mentinerea coapsei drepte in flexie si usoara abductie. Durerea devine ulterior continua. adesea saburala. . febra peste 38°. Examenul obiectiv:bolnavul este linistit. apoi se localizeaza dupa cateva ore sau zile in fosa iliaca dreapta. care ii accentueaza durerea. In final poate fi si vomito negro. ulterior bilioase si apoi in peritonite devin fecaloide. evita orice miscare si mentine flexia antalgica a coapsei drepte pe abdomen. creste presiunea din lumenul apendicular si astfel creste riscul de perforatie in apendicitele acute. fiind marcata in fazele tardive ale bolii. Temperatura se mentine de obicei sub 38°. Administrarea de purgative este periculoasa deoarece creste secretia de mucus. varsaturile sunt bilioase si survin in cadrul ileusului dinamic prin iritatia peritoneala. varsaturile sunt mai tardive. La inlaturarea spontana a obstacolului. Inapetenta este un semn foarte precoce si constant. se datoreste obliterarii lumenului apendicelui prin corp strain. Frecvent durerea se manifesta initial in epigastru sau in regiunea periombilicala. Diareea survine mai rar si anume in apendicitele pelvine. dar nespecific. in peritonitele apendiculare avansate apare discordanta caracteristica dintre pulsul tahicardie de amplitudine mica si temperatura redevenita normala sau scazuta. dar creste treptat in intensitate. Dupa cateva ore. La multi bolnavi durerea debuteaza direct in fosa iliaca dreapta. alimentare. In fazele avansate de boala. uneori chiar pana la oprirea tranzitului. nu preced durerea! Bolnavul prezinta greturi si varsaturi initial reflexe iritative. Durerea creste treptat in intensitate si poate cuprinde apoi intreg abdomenul. si prezinta crispare dureroasa la miscari. Efortul.este brusc sau mai insidios. Constipatia este frecventa. Limba este incarcata. Tulburarile de tranzit.

Hiperestezia cutanata de la nivelul fosei iliace drepte se evidentiaza prin excitatii blande (ciupire usoara. considerata caracteristica pentru apendicita acuta de catre Dieulafoy: 1. Aceste regiuni nu sunt sensibile la palpare. durerea nu poate fi localizata in anumite puncte deoarece se constata zone dureroase. Adesea se gaseste in fosa iliaca. Caracteristic pentru apendicita acuta este exacerbarea durerii din fosa iliaca dreapta la palpare. In apendicita acuta muschii peretelui abdominal sunt in stare de contractura tonica permanenta si involuntara. adica la 4-5 cm) se afla de fapt in plina zona dureroasa. dar mobilizarea retrograda a gazelor din colon cu distensia cecului si miscarea peretelui abdominal pot accentua durerea din fosa iliaca dreapta (manevra Rovsing).La inspectie se constata o diminuare a miscarilor respiratorii la nivelul hemiabdomenului drept si chiar un blocaj al miscarii peretelui abdominal in inspir. Extinderea procesului inflamator apendicular determina aparitia semnelor de iritatie peritoneala. 3. durere in fosa iliaca dreapta. hiperestezie cutanata. inferior de linia orizontala ce uneste spinele iliace antero-superioare si lateral de linia ombilic spina iliaca antero-superioara dreapta. Daca tuseste bolnavul acuza dureri in fosa iliaca dreapta si. atingerea tegumentelor. Palparea fosei iliace drepte exacerbeaza durerea. care sunt dureroase. Acestea alcatuiesc triada simptomatica. 2. aparare musculara in fosa iliaca dreapta. cu blandete. Apararea musculara este proportionala cu severitatea procesului inflamator. in formele avansate se constata distensia abdomenului. In apendicita acuta. Localizata initial in fosa iliaca dreapta. alunecarea degetelor pe tegumente). . reflex.dreapta apararea musculara. delimitata medial de marginea externa a muschiului drept abdominal. care poate fi invinsa prin palpare blanda. incepand din fosa iliaca stanga spre flancul stang si epigastru. lacobovici a descris in apendicita acuta o zona dureroasa triunghiulara. Punctul dureros descris de Mc Burney aproximativ la jumatatea liniei ombilic-spina iliaca antero-superioara dreapta (de fapt in original la 1. Palparea se face cu palma intreaga.5-2 inch de spina. bolnavul apasa si imobilizeaza cu ambele maini peretele abdominal din regiunea fosei iliace drepte.

Auscultatia releva adesea o rarire sau stingere a zgomotelor intestinale in faza de ileus paralitic. Insa in 20-30% din apendicitele acute. Se mai pot constata colectii lichidiene in fundul de sac Douglas in fazele avansate. se utilizeaza cand palparea blanda nu poate localiza sediul maxim al durerii din cauza defensei musculare. Pentru ameliorarea . Leucocitoza in jur de 10 000/mmc cu/sau fara polinucleoza (80-90%) si VSH-ul marit sunt caracteristice. Leucocitoza nu trebuie sa influenteze negativ decizia de interventie chirurgicala la cei cu tablou clinic clar de apendicita acuta (49). • Manevra Blumberg depresiunea brusca a peretelui abdominal. • Mandelpott (semnul clopotelului sau rezonatorului) percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime la nivelul fosei iliace drepte. Tuseul rectal sau vaginal permite gasirea unei dureri pe fata laterala dreapta a rectului sau a fundului de sac vaginal lateral drept. numarul de leucocite este in limite normale sau doar usor crescut. defensa musculara este generalizata. Cresterea leucocitelor la 12 000 in prezenta tabloului clinic de apendicita acuta este sugestiva pentru diagnostic. In peritonita apendiculara difuza. Examenele paraclinice. Se descriu urmatoarele semne: • Lanz: diminuarea sau chiar disparitia reflexelor cutanate la nivelul fosei iliace drepte si chiar a hemiabdomenului drept in prezenta unei contracturi musculare subclinice. Perforatia se insoteste de leucocitoze pana la 20 000/mmc. • Manevra psoasului: ridicarea membrului inferior drept intins determina accentuarea durerilor din fosa iliaca dreapta in timpul compresiunii fosei de catre examinator si la bolnavul in decubit dorsal. Tuseul vaginal permite si diagnosticul diferential cu atat de frecventele afectiuni ginecologice ale femeii. dupa o palpare profunda determina intensificarea brutala a durerii si este caracteristica iritatiei peritoneale.contractura se intinde in paralel cu procesul de difuziune a infectiei in interiorul peritoneului.

Totusi. Foarte rar in perforatiile apendiculare este prezent pneumoperitoneul (07%). Virulenta mai scazuta a germenilor si/sau reactivitatea imunologica. cu structura tubulara multistratificata si cu un diametru mai mare de 6 mm. Sedimentul urinar este normal in apendicita acuta si ajuta la diferentierea de o afectiune renala. ecografia rinichilor si urografia sunt utilizate pentru efectuarea diagnosticului diferential cu colica renala.5 ar indica si ar fi mai sensibil pentru acuratetea diagnosticului in comparatie cu numarul absolut de leucocite (23). Recent s-a constatat ca ecografia are rol si in diagnosticul pozitiv al apendicitei acute prin evidentierea apendicelui inflamat ca o structura nedeformabila la compresiunea gradata. A. Computertomografia stabileste cu o precizie de 98% diagnosticul de apendicita acuta flegmonoasa. Ecografia permite identificarea cu usurinta a stazei reno-ureterale si deci a litiazei. determina propagarea lenta a infectiei si formareaunui exsudat bogat in fibrina pe suprafata exterioara a apendicelui. dar cu riscul aparitiei in orice moment a unor complicatii grave. Acest plastron apare de obicei la 24-72 ore de la debutul crizei. initial buna a organismului. Tabloul clinic se agraveaza si se realizeaza diferite forme de apendicita. leucocite si puroi.diagnosticului unele studii mentioneaza ca raportul neutrofile/limfocite cu valoare mai mare de 3. Infectia se extinde in peretele apendicular. Plastromul apendicular (blocul apendicular. ajungand inclusiv la seroasa pe care o depaseste si contamineaza cavitatea peritoneala. Imagini hidro-aerice apar in complicatiile mecano-inflamatorii ocluzive. antibioticele si punga cu gheata pot determina remisiunea temporara a simptomelor. Prezenta excesiva a hematiilor si piuria masiva este de obicei determinata de o afectiune urologica. in scop de cercetare si in cazuri speciale s-ar putea utiliza leucocite marcate cu Tc99m care ar evidentia apendicita acuta. regimul hidric. un apendice inflamat si situat in contact cu ureterul sau cu vezica urinara poate determina un sediment urinar patologic cu hematii. cu extremitatea distala inchisa. Dupa tabloul initialclasic de apendicita . Radiografia abdominala (renala simpla). peritonita localizata cu plastron). Evolutie Repausul.

febra. in caz de remisiuni se constata scaderea febrei si a leucocitozei. se constata reducerea treptata a diametrului tumorii pana la disparitie. reechilibrare hidro electrolitica si mai ales prin antibioterapie masiva. iar cea profunda sonoritate la nivelul blocului. Se deceleaza o tumora inflamatorie cu o sensibilitate dureroasa vie la palpare. diametrul tumorii. Rezolutia se obtine prin tratament medical: repaus la pat. Sub tratament medical plastronul se poate remite. evolutia durerii abdominale. care este inlocuita cu o zona de impastare dureroasa. Polul inferior al blocului poate fi atins la tuseul vaginal sau rectal. a tranzitului intestinal. sau evolueaza spre abces apendicular si peritonita generalizata (in doi si trei timpi). Bolnavul trebuie internat si se urmareste evolutia durerii locale. regim alimentar hidric. In blocul apendicular tratamentul chirurgical de apendicectomie este indicat la 2-3 luni dupa „racirea' completa obtinuta prin tratament medical. Se urmareste: starea generala. cu contur sters. durerile se reduc. leucocitoza. Bolnavul prezinta semnele generale ale procesului septic cu febra si hiperleucocitoza. starea generala se amelioreaza. nedepresibila. Constipatia este frecventa. se reia tranzitul intestinal.nedepresibila. pulsul.acuta se constata reducerea contracturii abdominale din fosa iliaca dreapta. pulsul.renitenta la presiune. Se constata pierderea supletei parietale si o rezistenta inegala la palpare. leucocitoza. fixata posterior si uneori aderenta chiar de peretele abdominal anterior. febra. Local se aplica o punga cu gheata. Percutia superficiala evidentiaza submatitate. tranzitul intestinal. diametrul impastarii. Local. .

Clinic. Pana in prezent in literatura au fost comunicate 123 fistule apendiculo-vezicale precum si fistule cu intestinul subtire sau colonul. Abcesul apendicular poate fistuliza la piele (rar) intr-un organ cavitar sau mai frecvent in peritoneu (peritonita in doi si trei timpi).B. faciesul bolnavului este intoxicat. . Portiunea centrala a plastronului se ramoleste si contine puroi.Abcesul apendicular. Este mai frecvent in localizarile retrocecale si mezoceliace. La examenul local se deceleaza la palpare o zona de fluctuenta. starea generala se agraveaza in continuare sau dupa o perioada de aparenta remisiune. varsaturi si reacutizarea durerilor. Ascensionarea curbei febrile a leucocitozei si tahicardiei se insoteste de ileus dinamic cu greturi. Limba este saburala.

Peritonita acuta. datorita unei peritonite acute generalizate. simptomatologia apare generalizata in intreg abdomenul. Reprezinta o complicatie grava a apendicitei acute. se poate produce o remisiune spontana sau prin tratament medical. Este prezenta febra de tip septic si leucocitoza de 15-20 000/mmc cu neutrofile. Dupa dureri tipice de apendicita acuta. Starea generala este alterata. Tranzitul intestinal este oprit. care constituie primul timp.C. in formele evoluate bolnavul este socat. Peritonita generalizata. secundar generalizata in 2 timpi. Generalizarea se produce dupa un interval de cateva ore pana la 1-2 zile de la debutul clinic al apendicitei acute. Dupa un interval variabil de ore sau zile. care reprezinta timpul al doilea. uneori prin administrarea eronata si condamnabila de purgative in apendicita sau prin clisme intempestive. . Tabloul clinic se poate declansa spontan sau. Durerea se exacerbeaza brusc si apoi apar semnele de peritonita.

Peritonita acuta secundara generalizata in 3 timpi. varsaturi. constatam prezenta durerilor in punctele apendiculare. si in fosa iliaca dreapta se deceleaza defensa musculara. uneori. dar mai intensa in fosa iliaca dreapta. diareea este frecventa. plastronul apendicular. cu soc toxic grav de la inceput. Forme dupa evolutie . Simptomele clinice prezente sunt mai atenuate decat in apendicita acuta. Bolnavul este socat. Pulsul este tahicardie si abia perceptibil. apar eventual perioade de exacerbare si remisiune a durerilor. febra mare. de jenasau chiar dureri in epigastru. Sunt intalnite mai frecvent la copil si la adultii tarati. Debutul este acut si starea generala a bolnavului se agraveaza in cateva ore. 2. Constipatia. greturile. care in timpul al treilea fistulizeaza in marea cavitate peritoneala. 3. dar fara aparare musculara. 4. varsaturile si sindromul febril sunt prezente. Forma toxica a peritonitei septice difuze. cu debut brutal. Forma comuna a fost descrisa anterior. Starea generala este putin alterata si se deterioreaza la aparitia peritonitei. Se va repeta examenul obiectiv dupa un scurt interval de timp in care bolnavul nu utilizeaza absolut nici o medicatie analgetica. Manevra Rovsing si palparea cu coapsa in hiperextensie (atarnand la marginea patului) produc dureri in fosa iliaca dreapta. Este intalnita la tineri. Durerea debuteaza brusc si este localizata in fosa iliaca dreapta. adinamic. in timpul al doilea. Gravitatea apendicitei acute creste odata cu intarzierea diagnosticului si cu instituirea tardiva a tratamentului chirurgical. Se produce o deshidratare rapida prin varsaturi abundente chiar sanghinolente si prin scaune diareice frecvente. b) septica difuza: starea generala este alterata: varsaturile sunt mai rar prezente. Diagnosticul este dificil datorita simptomatologiei abdominale reduse. Forme clinice dupa gravitate 1. Dupa o apendicita acuta urmeaza. Peritonita apendiculara primitiva a) purulenta: este o peritonita generalizata. cu alterarea starii generale. Infectiile cu germeni foarte virulenti determina apendicite acute grave. cu facies teros. Abdomenul este usor meteorizat. Forma subacuta. Este precedata de inapetenta si. contractura abdominala difuza. disociat de temperatura (hipotermie). Clinic.

mai ales ca sunt de obicei operati foarte repede. Prezenta lichidului bilios in peritoneu si a unui apendic normal sau usor congestionat evoca un ulcer perforat si necesitatea unei laparotomii mediane. Diagnosticul diferential cu ulcerul perforat este ajutat de anamneza corecta care releva suferinta ulceroasa veche. cu hiperleucocitoza si a constatarii la ecografie si scintigrafie a localizarilor hepatice. • peritonita apendiculara localizata cu plastron (blocul apendicular). dar predominent in firida parietocolica dreapta. la radiografia abdominala pe gol. Apendicita acuta retrocecala:reprezinta 30% din cazuri. Prezentarea tardiva a bolnavului cu apendicita acuta in fazele complicate si avansate ale bolii ingreuneaza mult diagnosticul. Complicatiile generale grave ca septicemia cu bacilus funduliformis. Debutul bolii este mai insidios. durerea si semnele clinice de la nivelul peretelui abdominal . sau un puseu recent dureros epigastric.5 ori mai mult timp pentru a se prezenta la medic si de aceea sunt in mare parte responsabili de evolutia bolii. Forme clinice dupa situatia topografica in functie de pozitia apendicelui. In incertitudinea de diagnostic etiologic al unei dureri abdominale intense cu aparare (contractura musculara) se recomanda efectuarea unei interventii de celiotomie in fosa iliaca dreapta. veziculara sau a unui piosalpinx. Uneori diagnosticul diferential este transat si elucidat de prezenta pneumoperitoneului. sau debutul unei dureri epigastrice intense (lovitura de cutit) urmata de coborarea si generalizarea durerii abdominale.Bolnavii cu apendicita acuta perforata asteapta de 2. A. abcesele hepatice multiple urmate de pilefleblita sunt diagnosticate pe baza prezentei hepatomegaliei fara icter. imediat dupa internare. tabloul clinic prezinta anumite particularitati. Peritonita acuta difuza cu debut brusc poate fi determinata si de perforatia ulceroasa. • peritonita apendiculara generalizata secundar poate avea o forma progresiv difuza (dupa dureri si aparare localizata in fosa iliaca dreapta urmeaza contractura abdominala generalizata) sau peritonita in doi si trei timpi la care survine o scurta faza intermediara de liniste urmata de generalizarea durerilor. care este mult mai frecvent in ulcerul perforat decat in apendicita perforata. incizia din fosa iliaca dreapta se va utiliza pentru plasarea unui tub de dren in Douglas care are un rol benefic ulterior.

Durerea se localizeaza periombilical. Manevra psoasului este dureroasa: bolnavul in decubit dorsal ridica membrul inferior drept in timp ce examinatorul comprima fosa iliaca dreapta sau se examineaza pacientul cu membrul inferior drept coborat la marginea patului. Deoarece apendicele nu atinge peritoneul parietal anterior adesea lipseste contractura abdominala. cistite acute si alte afectiuni urinare. La palpare fosa iliaca dreapta este putin sensibila. blocul este dificil perceptibil la palparea abdomenului. Este descrisa si o inflamatie comuna a apendicelui si ovarului drept (flirt apendiculoovarian . erectiile. La tuseul rectal si vaginal se constata dureri si o formatiune dureroasa in fundul de sac Douglas sau latero rectal. Bolnavul mentine pozitia antalgica cu coapsa flectata (semn important la copii) deoarece permite relaxarea muschiului psoas. prin acest procedeu se comprima apendicele situat inapoia cecului de catre examinator. Fiind situat profund. retentia acuta de urina. tenesmele si. Scaunele sunt cu aspect de pseudoglere. la bolnavul in decubit lateral stang procedeu prin care se evidentiaza durerea si apararea musculara in zona supra. In varianta retroileala diagnosticul este dificil. Durerea spontana si la palpare este situata mai distal. Ansele ileale se aglutineaza in jurul apendicelui inflamat. Sediul durerii este predominant in lomba dreapta sau lombo-abdominal si uneori iradiaza spre perineul anterior. Se impune diagnosticul diferential cu diverticuloze sigmoidiene. Se recomanda palparea cu doua maini plasate inter costo-iliac drept.anterior sunt mai sterse.Dieulafoy). disuria. Apendicita mezoceliaca(„a promontoriului'). Apendicita acuta pelvina: reprezinta 10% din cazuri. respectiv de muschiul psoas contractat. iar la femei in special cu salpingite sau flegmoane ale ligamentului larg. Forma frusta a apendicitei retrocecale este destul de frecventa. Manevra obturatorului (rotatia interna a coapsei flectate pe bazin cu bolnavul in supin) este dureroasa. Aceasta forma poate evolua spre un abces si ulterior spre peritonita generalizata. Apendicele poate fi orientat pre sau retroileal. lipsind contractarea abdominala si apendicita evolueaza insidios spre un plastron situat inapoia anselor intestinale si a mezenterului. care vine in contact cu apendicele inflamat. Frecventa este de .si retro-iliaca Leriche. Polachiuria. sunt prezente. Uneori este prezent doar un sindrom febril si diagnosticul este dificil. C. Abcesul format in Douglas se poate deschide spontan in rect si mai rar in vagin sau vezica urinara. spre hipogastru si perineu. Prezenta unor semne ca disuria si polachiuria orienteaza diagnosticul in mod gresit spre o suferinta urologica. B. iar pentru tuseu este prea sus situat („prea profund pentru a fi palpat si prea sus pentru a fi tusat'). uneori la copii.

in timpul examinarii abdomenului se va urmari mimica micului pacient („ceea ce ascunde cuvantul. Durerile din fosa iliaca stanga determina confuzia cu o sigmoidita acuta. Leucocitoza. Se deceleaza mai greu contractura musculara deoarece plansul creste tonusul muschilor abdominali. La copil astenia fizica si alterarea starii generale domina tabloul clinic. Apendicita in stanga(0. De frica copiii mai mari nu relateaza durerea. Apendicita la copil:sub 2 ani doar 2% din apendicitele la copii. cu sediu enteral. Apendicita la sugari. F. Durerile sunt frecvent difuze in tot abdomenul cu posibilitatea localizarii in fosa iliaca dreapta. Forma toxica este obisnuita. La copil este mai frecventa localizarea pelvina si cea subhepatica. Apendicita herniara:inflamatia apendicelui din sacul herniar este intalnita mai frecvent la batrani. Bolnavul prezinta febra. E.rara si grava. fiind atribuite unei colecistite acute. dar atentie ca urmeaza brusc complicatiile. diagnosticul este dificil deoarece anamneza este imposibila'. Se poate manifesta ca o „ocluzie febrila'. Apendicita survine frecvent dupa o afectiune infecto contagioasa. mezenter comun sau lipsa rotatiei intestinului primitiv.20% (din care 15% retroileal). D. Debutul durerilor este brusc. deoarece se produce o regresie a foliculilor limfoizi. 3. tahicardie. Totusi bolnavii peste 60 ani reprezinta 1% din apendicectomizati (lacobovici). tradeaza fata'). iar datele obtinute de la parinti sunt subiective si greu de interpretat. Uneori se constata si situs inversus.forma mai rara. De aceea. 2. Semnele de iritatie peritoneala sunt importante pentru stabilirea diagnosticului. Se confunda usor cu o hernie strangulata. Unele apendicite subhepatice sunt insotite chiar de un subicter sau icter conjunctival (semn descris de romanul Poenaru-Caplescu). varsaturi abundente. Apendicita la batrani. Forme clinice dupa varsta 1. Apendicita subhepatica:durerile sunt localizate sub rebordul costal drept. Reactivitatea varstnicilor este redusa si tabloul clinic este mai estompat la debut.1%). La batrani durata suferintei pana la prezentarea la . La copii durerile pot ceda usor la aplicarea unei pungi cu gheata. este mai frecventa dupa varsta de 2 ani. cresterea VSH-ului si proteina C reactiva permit diagnosticul corect de apendicita acuta la 96% din apendicitele copiilor.

abces apendicular constatat dupa o colica apendiculara atipica sau se deceleaza la examinare direct o tumora in fosa iliaca dreapta. iar la examinare lipseste contractura musculaturii abdominale. durerile din apendicita sunt localizate proximal de zona clasica din fosa iliaca dreapta. 4. Daca situatia permite. La peste 70 de ani se mentioneaza ca jumatate din apendicite sunt perforate. Durerea abdominala este cheia diagnosticului si in apendicitele acute la gravide (30). este dureroasa spontan si la palpare si se constata o alterare a starii generale. Boala este intalnita mai ales in lunile 2-5. c) apendicita cu peritonita in doi timpi. iar acestea au mortalitate de 30%. Starea generala a batranului este adesea buna si bolnavul este subfebril. Chiar in peritonitele apendiculare starea generala a batranilor poate fi initial relativ buna. Disgravidiile si contractiile uterine cu greturi. starea generala se altereaza rapid. clisma baritata evidentiaza deformarea si compresiunea extrinseca a ceco-ascendentului in plastronl apendicular spre deosebire de imaginea lacunara tipica din cancerul de colon. Dupa luna a 4-a datorita dezvoltarii uterului. Durerea spontana si la palpare la nivelul fosei iliace drepte este de intensitate redusa. De mentionat ca durerile se deceleaza la palparea fosei iliace drepte daca bolnava se aseaza in decubit lateral stang. Desigur examinarea histopatologica a apendicelui extirpat si uneori doar examinarea zonei ileocecale rezecate poate stabili cu certitudine diagnosticul. b) pseudotumora: plastron. Localizarea durerii spre fosa iliaca dreapta si asocierea cu febra trebuie sa ridice suspiciunea de apendicita. Rareori la interventie se constata apendici normali (48). varsaturi si dureri abdominale sunt frecvente la gravide. Leucocitele pot fi mult crescute sau normale. Apendicita si sarcina. doar semnul Blumberg pozitiv ne indica prezenta unei peritonite.chirurgie este mai mare. Tumora a prezentat o crestere progresiva. in final. La batrani sunt posibile trei forme clinice: a) ocluzia febrila: peritonita prin perforatie apendiculara cu ocluzie mecanoinflamatorie si febra. in aceasta situatie uterul gravid se deplaseaza spre stanga si apendicele este accesibil examinarii. in ultimele luni de . Stabilirea diagnosticului diferential cu cancerul de cec si de colon ascendent este dificila. Diagnosticul de certitudine este uneori stabilit doar intraoperator si se confirma la examinarea intraoperatorie a apendicelui si colonului. Diagnosticul se stabileste de obicei in momentul aparitiei complicatiilor. Frecventa acestei forme este de 5% din apendicitele acute ale varstnicului.

.sarcina uneori se deceleaza doar o contractura unilaterala dreapta a uterului datorita iritatiei in contact cu apendicele inflamat. Perforatia este relativ mult mai frecventa la copiii mici si la varstnici. Pentru pastrarea sarcinii se vor administra antispastice si progesteron. Postoperator se vor administra numai medicamente fara risc teratogen. DIAGNOSTIC -DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENTIALDiagnosticul pozitiv se stabileste clinic pe baza triadiei simptomatice: dureri abdominale. Rata mortalitatii a scazut constant in Europa si Statele Unite. cu exceptia perioadei dintre pubertate si 25 de ani. Apendicita si infectia bacilara. dar este relativ rara la varste extreme. cu aport crescut de vitamine. 6. Apendicita si febra tifoida: exceptional apendicita reprezinta debutul unei febre tifoide. prezinta riscul de avort. Incidenta globala a apendicitei este mult mai scazuta in tarile subdezvoltate. cu aproximativ 40% intre 1940 si 1960. la mai putin de 1/100 000 de locuitori in 1970 si ulterior. si in regiuni cu dezvoltare socio-economica redusa. perioade in care si mortalitatea este cea mai crescuta. dar de atunci a ramas neschimbata. Se va preciza etiologia prin testare. in semestrul II de sarcina se poate opera laparoscopic cu rezultate bune. INCIDENTA Incidenta maxima a apendicitei acute apare in decadele a doua si a treia de viata. Incidenta absoluta a bolii a scazut. diferiti factori. in raport de 3/2. iar contractura musculara a peretelui abdominal este absenta. dar motivele reale nu au fost elucidate. de asemenea. Afectiunea poate fi intalnitain orice perioada a vietii. ar explica incidenta redusa. si este sustinut de explorarile paraclinice. varsaturi. alterarea florei intestinale si o alimentatie mai echilibrata. stare febrila. de la 8. 5. dar intarzierea operatiei determina instalarea unei peritonite foarte grave. posibil letala pentru mama si fat. cand predomina afectarea barbatilor. cum ar fi schimbarea obiceiurilor alimentare. Totusi. Barbatii si femeile sunt afectati in mod egal. Apendicectomia este singura solutie terapeutica.1/100 000 de locuitori in 1941. in special in regiuni ale Africii.

Totdeauna se impun cateva investigatii simple dar decisive. infectionistul sau urologul. in sindromul dureros al fosei iliace drepte. in pneumonii. ginecologul. virozele cu manifestari digestive trebuie recunoscute deoarece interventia chirurgicala este contraindicata. febra. dupa necesitati. si uneori chiar la cei operati (apendice dublu. La suspiciunea acestui diagnostic interventia nu trebuie amanata daca durerile sunt in fosa iliaca dreapta. mai ales edematoasa. Infectiile cu Yersinia (enterocolitica sau pseudotuberculosis) determina sindroame clinice diferite de adenita mezenterica. ileita. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential poate include intreaga patologie abdominala si cu deosebire toate varietatile de abdomen acut. Din acest motiv suspiciunea de apendicita acuta trebuie formulata sistematic in prezenta oricarui semn din cele care pot surveni in evolutia bolii. Acestea incep cu formele incomplete. deoarece diferentierea de alte apendicite nu se poate face clinic. fruste. Clinic este de mare utilitate ‘’triada Dieulafoy’’ – hiperestenzie cutanata. Afectiuni medicale. pleurezii bazale) sunt usor de diferentiat clinic si radiologie de apendicita. Formele tipice. cu localizari atipice.Diagnosticul ramane o problema de mare responsabilitate din cauza riscurilor la care expune orice omisiune. numarul de leucocite este normal sau chiar scazut. colite si apendicita acuta. In incertitudinea diagnosticului de limfadenita la interventie se constata un apendic normal si ganglionii mezenterici inflamati. se recurge la interventii laparoscopice. tuse. debutul unei hepatite epidemice prin dureri abdominale. sensibilitate la presiune si contractura musculara – la bolnavii care se prezinta pentru sindrom dispeptic instalat brusc. in consult cu chirurgul. Gastroenteritele acute. dureri musculare difuze) si suferinta redusa din fosa iliaca dreapta. tifosul exantematic. pot fi confundate cu apendicita. Recent. Examenul obiectiv complet. febra tifoida. dureri abdominale cu intensitate maxima in cadranul inferior drept si sindrom febril. se poate constata si un punct dureros in fosa iliaca dreapta. inclusiv tuseul rectal sau vaginal si urmarirea dinamica trebuie sa certifice diagnosticul in primele ore. La copil. nu constituie dificultati de diagnostic. de etiologie neprecizata. Infectia poate fi limitata sau generalizata. la orice bolnav neapendicectomizat. Afectiunile respiratorii cu junghi toracic drept (pneumonii. cu simptomatologie completa. care precizeaza diagnosticul si . dizenteria. Limfadenita mezenterica se caracterizeaza prin discrepanta dintre simptomele generale alarmante (cefalee. Unele forme de pancreatita acuta. cicatrice cutanata fara apendicectomie).

Confuzia cu un piosalpinx. Afectiuni ginecologice acute utero-anexiale: se vor diferentia prin tuseu vaginal. porfirinuria. cu o anexita acuta dreapta. Cistopielita si pielonefrita au o simptomatologie clinica usor de diferentiat de apendicita acuta. prezenta tulburarilor urinare si manevra Giordano pozitiva in dreapta. apendicitele acute retrocecale subhepatice pot fi confundate cu o colica biliara sau o colecistita. mai rare. durerile sunt prezente si la jumatatea ciclului (Mittelschmerz din a 14-a zi de ciclu al autorilor germani) sau in flirt apendiculo-anexial (Pozzi). sunt caracteristice. dar la care o noua durere. Unele afectiuni medicale. in colecistita acuta durerile sunt localizate in hipocondrul drept si iradiaza spre umarul drept. in colica renala dreapta. cu ruptura unui folicul De Graaf sau cu o sarcina extrauterina dreapta. durerile debuteaza in regiunea lombara dreapta si iradierea este specifica. colica saturnina. aparare musculara poate fi confundata cu o apendicita. cu un chist de ovar eventual torsionat. dar anamneza si examenul ginecologic clarifica diagnosticul. colica dar sa nu perforeze'). Diagnosticul clinic este mai dificil in situatia unui calcul ureloral pelvin. Greata si varsaturile fara simptome abdominale clare la o femeie tanara pot fi prezente in cadrul disgravidiei din primele luni de sarcina. ca purpura abdominala Schonlein Henoch. Afectiuni chirurgicale. Ecografia este foarte utila pentru diagnosticul diferential Se cunosc pacienti litiazici care au antecedente de eliminare a numerosi calculi din dreapta. Afectiuni urologice. nu este grava deoarece au indicatie chirurgicala. in ulcerul perforat pot fi prezente dureri in fosa iliaca dreapta determinate de scurgerea continutului digestiv prin firida parieto-colica dreapta. reactii anafilactice abdominale pot determina tablouri clinice de fals abdomen acut si se pot confunda cu o apendicita. eventual usor modificata fata de cele anterioare. Inflamatiile diverticulului Meckel se deosebesc de apendicita prin sediul centro-abdominal al durerilor. rupt sau nu. Boala Crohn prin dureri. febra.permit la nevoie sanctiunea chirurgicala pe cale laparoscopica sau prin conversiune la operatia clasica. in ulcerul perforat durerile . Radiografia renala simpla si examenul sumar de urina furnizeaza date utile diagnosticului diferential. a fost determinata de o apendicita acuta si sub tratament antispastic diagnosticul corect a fost stabilit tardiv in faza de peritonita cu evolutie uneori chiar infausta („colica. recunoasterea se face de obicei doar in cursul operatiei. crizele tabetice.

Alte afectiuni chirurgicale care trebuie excluse sunt infarctul entero-mezenteric. pancreatita acuta si ocluzia intestinala Plastronul apendiculartrebuie diferentiat de neoplasmele de cec sau colon.au debut brusc („lovitura de cutit') cu sediul epigastric insotite de contractura abdominala. iar la examenul clinic seconstata un focar primitiv pulmonar sau pleural si examenul de laborator evidentiaza o nefroza. Formele neglijate cu ileus paralitic trebuie deosebite de ocluziile intestinale. Apendicitele descendente (pelvine) la femei trebuie diferentiate deafectiunile ginecologice. de ptoza renala dreapta. diagnosticul este orientat deobicei catre colita. Prezenta inapetentei. Apendicitele mezoceliace. care permite explorarea corecta a cavitatii peritoneale si sanctiunea chirurgicala adecvata. de chisturile de ovar drept torsionate. sigmoidita sau diverticulita. de ileita terminala si localizarile ileale si colice ale bolii Crohn. deoarece predomina ileusul si durerile centroabdominale. . Anamneza atenta. Incertitudineadiagnosticului poate impune o mica laparotomie prin care se verifica aspectul apendicelui. de tuberculoza ileo-cecala. Peritonita apendiculara trebuie diferentiata de celelalte tipuri de peritonite si in primul rand de ulcerul perforat. Apendicita acuta in stanga este rara si greu de diagnosticat. daca nu se deceleazaun situs inversus. permite decelarea unor pseudoapendicite proximal de un neoplasm de colon. mai ales in situatia unui sindrom ocluziv impune laparotomia mediana. abces de psoas. de invaginatiile ileocecale. Diagnosticul diferential al apendicitei acute se va face in functie de forma topografica. la un bolnav initial afebril. Formele subhepatice pot mima o colecistita acuta sau un hidrops vezicular. a scaderii ponderale si a tulburarilor de tranzit in ultimele luni atrage atentia asupra posibilitatii cancerului de colon. mai ales la varstnici. care adesea are antecedente de ulcer. torsiune de epiploon. In prezenta acestui context clinic interventia chirurgicala efectuata in urgenta. de volvulus intestinal sau cecal. se recolteaza lichidul sau puroiul din cavitatea peritoneala si se decide daca trebuie efectuata sau nu apendicectomia. retroileale sunt dificil dediagnosticat. La radiografia abdominala pe gol se deceleaza nivele hidro-aerice situate mai frecvent la unghiurile colonului. La copil se impune diagnostic diferential cu peritonita primitiva pneumococica la care febra este inalta de la inceput. epiploite etc. Apendicitele retrocecale trebuie deosebite maiales de afectiunile urologice. de tumorile retroperitoneale.

Postoperator acesti bolnavi au evoluat favorabil. drenajul cavitatii peritoneale. mai ales in prezenta unui deficit de lactaza. fara complicatii. de nivelul economic din teritoriul respectiv. (19) in acest context se accepta astazi practicarea ablatiei chirurgicale a apendicelui in urgenta ca metoda optima de tratament. Tratamentul chirurgical profilactic. iar in alte statistici s-a constatat o ameliorare clinica. frecvent dupa o scurta perioada de ameliorare urmeaza etapa complicatiilor cu risc major si interventii chirurgicale mult mai dificile (50% din bolnavii ameliorati recidiveaza. Procentul acestora depinde de legislatia sanitara. la care se asociaza. iar la 10% din acestia survine perforatia apendicitei acute in intervalul pana la un an). in functie de starea bolnavului pentru instituirea terapiei de . Statistica finlandeza . Terapia medicala cu antibiotice. Suferinta dureroasa in unele statistici a persistat. Expectativa sub tratament medical nu este acceptata in apendicitele acute cu exceptia blocului apendicular. Procentajul acestor apendicectomii abuzive este diferit.Apendicectomiile abuzive: studii recente au evidentiat apendicectomii pe apendici indemni la examenul histopatologic. statistica suedeza mai veche . Tratamentul apendicitei acute Gravitatea si frecventa crescuta a complicatiilor posibile din apendicita acuta neoperata contrasteaza cu evolutia favorabila a bolnavilor dupa interventia efectuata in timp util. incercat de chirurgii americani intr-o anumita perioada a fost abandonat datorita riscurilor si complicatiei unei apendicectomii pe un apendice absolut indemn. cand e indicat.12%. Diagnosticarea apendicitei acute in primele 48 de ore de la debut impune de urgenta apendicectomia. Clismele evacuatorii si administrarea de purgative si analgetice majore sunt contraindicate in situatia cand suspicionam o posibila apendicita acuta. in peritonita apendiculara difuza interventia chirurgicala se amana cateva ore. Se recomanda tratamentul chirurgical radical in toate cazurile de apendicite acuta. care se pregatesc pentru marile concursuri internationale.40% cu reducere remarcabila in ultimii ani. adica apendicectomia la toti copiii. antispasticele si punga cu gheata la nivelul fosei iliace drepte nu asigura vindecarea apendicitei acute. astronauti.  persoane in care se investesc fonduri mari pentru un anumit moment: sportivi de mare performanta. statistica americana 15%. In aceasta situatie in prezent indicatiile apendicectomiei profilactice se fac doar la:  persoane care stau izolate un timp indelungat: marinari. exploratori.

fara complicatii. Fowler. inervatia sau vascularizatia peretelui. Inciziile pentru apendicectomie pot fi:  oblice: Mc Burney (1889). Incizia Aperidicectomia clasica este o interventie simpla din punct de vedere tehnic. rapida si practicabila in conditii foarte bune printr-o incizie relativ mica si acceptabila pentru estetica pacientului. transrectala (prin dreptul abdominal). Delageniere).se incizeaza foita anterioara si posterioara a tecii muschiului drept abdominal din dreapta si se tractioneaza acest muschi catre linia mediana). care in prezent a fost desigur mult diminuata. ceea ce favorizeaza o evolutie postoperatorie buna. Finney. Aceste incizii nu sacrifica musculatura. incizie mare'. dupa Mc Burney). mediana verticala. mai ales supuratii ale plagii.  transversale (Chaput. Sonnenburg.reechilibrare hidro-electrolitica si volemica. In formele grave de apendicita sa nu uitam insa ca este preferabila o incizie mai mare care sa permita interventia chirurgicala la vedere in conditii optime. A nu se uita unele recomandari de tipul „chirurg mare. peridurala sau locala.  unghiulare (Willy-Meyer. Aceste dezechilibre sunt rezultatul acumularii de lichide intraperitoneal si in ansele intestinale. Morris. Edebols). Anestezia Anestezia pentru apendicectomia clasica deschisa poate fi generala cu intubatie oro-traheala. rahidiana.  verticale: pararectala (Jalaguier . Roux. chiar daca pacientii solicita o miniincizie neadecvata leziunilor lor apendiculare daca preoperator tabloul clinic pledeaza pentru leziuni apendiculare avansate. si 8 cm sub aceasta linie. perpendicular pe linia de unire cu ombilicul si cu lungimea de 12 cm (4 cm deasupra. Nu se . Dupa incizia tegumentelor si tesutului celular se sectioneaza fascia oblicului mare si se disociaza muschiul oblic mic si transvers abdominal. Incizia obisnuita pentru apendicectomie (Mc Burney -1889) este situata la 3 cm (aproximativ 2 laturi de degete) de spina iliaca antero-superioara dreapta.

sectioneaza muschii. Vierii). Manevrele de cautare a unui diverticul Meckel si de inspectie a organelor genitale interne sunt recomandate si absolut necesare in situatia in care leziunea apendiculara nu justifica suferinta. eventual si in Douglassau in alte zone declive considerate necesare. Zona infundarii se poate acoperi cu mezoapendicele. Se prinde peritoneul cu pense anatomice. la unirea celor 3 tenii se afla baza apendicelui. datorita caracterului unghiular al inciziei bransate in situatia extinderii laparotomiei. se zdrobeste apendicele in apropierea bazei cu o pensa si apoi se leaga la acest nivel cu un fir resorbabil (catgut. Incizia Mc Burney se poate prelungi la nevoie la nivelul tecii dreptului abdominal proximal sau distal in functie de necesitate. Explorarea cavitatii peritoneale evidentiaza prezenta lichidului seros. in peritonitele apendiculare este indicata toaleta peritoneului si spalarea cavitatii peritoneale. ceea ce constituie mezoplastia. apoi se sectioneaza peritoneul si se patrunde in cavitatea peritoneala. care se poate preleva si pentru antibiograma. Refacerea peretelui in continuare se inchide peretele pe straturi anatomice. Se sectioneaza apendicele imediat distal de ligatura cu un bisturiu cu iod si se dezinfecteaza transa prin badijonare cu iod. Se infunda bontul apendicular legandu-se bursa. Se leaga mezoul apendicelui care contine artera apendiculara. Acest procedeu este imposibil la apendicele care prezinta . Exereza apendicelui Apendicectomia poate fi efectuata prin tehnica directa. este obligator drenajul in focar. Cautarea si exteriorizarea apendicelui Orientandu-se dupa tenii se recunoaste cecul care se exterioreaza. in unele apendicite congestive se poate utiliza daca este posibila tehnica de infundare a apendicelui ca un deget de manusa in cec cu ajutorul unui fir in bursa dupa ce initial s-a legat mezoul si s-a triturat baza apendicelui cu o pensa (procedeul A. Se plaseaza pe cec o bursa cu fir neresorbabil. Se poate aplica o a doua bursa sau un fir in „Z'. purulent (inodor sau foarte fetid in peritonite). Se repereaza si se exterioreaza apendicele in plaga. Tassos). nu se sacrifica vase si nervi. retrograda sau prin decorticare subseroasa. in aceasta situatie trebuie o atentie deosebita la refacerea peretelui abdominal.

Complicatiile postoperatorii Sunt rare la bolnavii operati la timp si frecvente. respectiv fir in „Z'. peritonite generalizate. se impune diferentierea ileusului paralitic de ocluzie mecanica. la cei operati tardiv (10% la apendicitele neperforate si 20% la apendicitele perforate). in inflamatii cu peretele friabil. • hemoragii: in situatia deraparii ligaturii de pe artera apendiculara rezulta un hemoperitoneu sau un hematom voluminos. • hemoragia prin deraparea ligaturii de pe mezoapendice. in astfel de situatii ligatura apendicelui se face cu fir neresorbabil si evolutia este adesea foarte buna. • ocluzii: precoce mecano-inflamatorii (dupa 5-6 zile) sau tardive prin bride si aderente.zone de stenoza sau in lungimi excesive ale apendicului. Evolutia bolnavului apendicectomizat este de regula benigna. Exceptional se pun trei burse. grave. . • hemoragie la plasarea firului de bursa pe cec si lezarea arteriolelor cecului.de obicei suficient. dar in situatia in care cecul este cartonos si bursa ar putea leza peretele la tentativa de strangere. Pot surveni: • infectii: abcesul peretelui (preaponevrotic. Bontul apendicular se infunda de obicei. Mentionam posibilitatea de a surveni: • lezarea anselor intestinale sau a cecului la izolarea apendicelui in blocul apendicular. doua burse. in apendicectomiile obisnuite bontul se poate infunda cu una. respectiv. se lasa atunci bontul neinfundat. Antibioterapia energica se instituie preoperator sau intraoperator si este absolut necesara in apendicitele gangrenoase si peritonite. impunand reinterventia de urgenta. Incidentele intraoperatoriisunt relativ rare. abcese reziduale intraabdominale. subaponevrotic). In peritonitele apendiculare este necesara postoperator reechilibrarea corecta hidroelectrolitica.

Mortalitatea postapendicectomie. ileale. comprese). Fistula stercorala postapendicectomie se trateaza initial conservator deoarece inchiderea spontana survine adesea. Daca sub tratament medical semnele obiective indica remisiunea. • complicatii medicale: pneumonie. antibiotice cu spectrul larg si in doze mari. sau leziuni de decubit realizate de tuburi de dren compresive. • corpi straini (uitati intraperitoneal: tampoane. • normalizarea progresiva a rezultatelor investigatiilor paraclinice. • ameliorarea starii generale si reluarea tranzitului intestinal. . al leziunii intraoperatorii la nivelul cecului sau ileonului in blocul apendicular disecat intempestiv. • apendicitele„reziduale' dupa drenajul blocului apendicular sau dupa o extirpare partiala a apendicelui. embolii pulmonare. reechilibrare hidroelectrolitica si comprese reci (de obicei punga cu gheata) la nivelul fosei iliace drepte. Terapia consta in repaus la pat. regim hidric.2% in statisticele recente. in esecul tratamentului conservator se impune reinterventia. Fistulele sunt rezultatul deraparii ligaturii si dezunirii bontului apendicular. • peritonite localizate sau difuze. Morbiditatea prin complicatii dupa apendicectomie este de pana la 20%. • remisiunea febrei. inclusiv in complicatii este de 0. analgezice. tromboflebite. In plastromul apendicularmai vechi de 5 zile si in lipsa semnelor de reactie peritoneala se interneaza pacientul la spital la chirurgie si se urmareste atent si continuu evolutia sub tratament medical. Semnele remisiunii sunt: • reducerea progresiva a diametrului pana la disparitia tumorii. La nivelul plagii apar secretii fetide specifice.• fistule digestive: cecale. se temporizeaza interventia si se continua tratamentul medical pana la disparitia blocului. care realizeaza inchiderea fistulei la nivelul intestinului si plasarea unor drenaje in apropiere.

• reinsertia profesionala si sociala mai rapida. cresterea diametrului plastronului si mai ales ramolirea sa centrala. in ultimii ani a fost introdusa tehnica de apendicectomie laparoscopica [Semm (1983)]. „deschisa' este o interventie realizabila in anestezie rahidiana sau locala. . De aceea se recomanda sa se limiteze interventia la evacuarea abcesului si plasarea unui tub de dren in focar. • cresterea leucocitelor spre 20 000/mmc. in situatia lasarii apendicelui pe loc se va interveni dupa 6 luni si se efectueaza apendicectomia. simpla din punct de vedere tehnic. • persistenta. simptomele devin alarmante si se recomanda interventia chirurgicala de drenaj spre exterior a abcesului. Avantajele apendicectomiei laparoscopice sunt: • evolutie postoperatorie mai buna. adica apendicectomia. portiunea sa distala fiind amputata spontan in procesul de abcedare a plastronului. In situatia blocului apendicular operatia de apendicectomie este riscanta datorita aderentelor la nivelul viscerelor. Aceasta tehnica este inca dezbatuta si are o raspandire redusa in prezent in comparatie cu acordul unanim asupra colecistectomiei laparoscopice. Apendicectomia „clasica'. • febra de tip supurativ. in cazul evolutiei spre plastron abcedat. De aceea apendicectomia va fi efectuata daca apendicele se ofera extirparii si se renunta daca recunoasterea elementelor anatomice si disectia este dificila si cu riscul lezarii anselor intestinale. rapida si practicabila in conditii foarte bune chiar printr o incizie mica si acceptabila pentru estetica pacientului. La 2-3 luni dupa stingerea fenomenelor inflamatorii acute prin tratament medical se recomanda efectuarea interventiei radicale. deci constituirea abcesului. Evidentierea riscanta si dificila este frecventa.Semnele evolutiei nefavorabile sunt: • alterarea progresiva a starii generale a bolnavului. Adesea se gaseste doar un rest de apendice. Se recomanda apendicectomia bontului apendicular deoarece astfel se previne o noua apendicita cu evolutie frecvent grava.

S-a testat laparoscopia pentru stabilirea diagnosticului corect si in situatia prezentei leziunilor apendiculare se continua cu apendicectomie laparoscopica.• prevenirea aderentelor postoperatorii. Initial. Dezavantajele apendicectomiei laparoscopice ar fi: • necesitatea. Tehnica laparoscopica este contraindicata in situatiile unei dotari cu echipament neadecvat sau de experienta insuficienta a echipei de chirurgie laparoscopica si in mucocelul apendicular. Indicarea apendicectomiei laparoscopice se justifica in sindromul dureros de cadran abdominal inferior drept la femeie. • necesitatea anesteziei generale. Tehnica apendicectomiei laparoscopice consta in realizarea insuflatiei peritoneului cu ajutorul acului Veress. • necesitatea unei echipe antrenate in chirurgia laparoscopica. datele asupra fezabilitatii si sigurantei de executie provin deocamdata din centre de referinta. respectiv. in introducerea a trei trocare pentru telescop si instrumentele chirurgicale. • dificultatile tehnice. imobilizarea si uzarea instrumentarului si echipamentului complex de laparoscopie (argument in tarile cu posibilitate economica limitata). • riscurile diseminarii infectiei (procentul mai mare de abcese intraperitoneale). supraantrenate in chirurgia laparoscopica si deci nu sunt inca un standard. in prezent nu exista un consens pentru indicarea interventiei laparoscopice in apendicita certa. la obezi si eventual pentru unele considerente estetice. Se dezbat diferitele atitudini posibile. Se cunosc statistici cu apendicectomii laparoscopice in ambulator. • durata crescuta a operatiei. Infirmarea diagnosticului si renuntarea la interventie chirurgicala este reprezentata de aproape 20% din cazuri. Apendicectomie laparoscopica este in perioada de testare si dezvoltare eficace. operatorul va examina obligatoriu scopic cavitatea peritoneala si va aprecia pe baza bilantului lezional daca este indicata si .

In apendicita acuta greselile de diagnostic sau complicatiile interventiilor au intotdeauna un rasunet amplu. pozitionarea bolnavului in Trendelenburg risca sa contamineze spatiile subfrenice si sa favorizeze ulterior dezvoltarea abceselor subfrenice. determina inca decese si vina nu este intotdeauna a bolnavului prin neprezentare la medic sau a destinului. apoi se repereaza apendicele in apropierea jonctiunii acesteia. Conversia operatiei laparoscopice la tehnica deschisa (peste 10%) este impusa de: • pozitia anormala a apendicelui. mai ales mucocel cu risc de rupere. Apendicita acuta.daca se poate extirpa laparoscopic apendicele. Localizarile retrocecale necesita mobilizarea cecului si a colonului ascendent. Mezoapendicele se diseca si se sectioneaza cu electrocauterul. • imposibilitatea identificarii apendicelui. in situatiile mai dificile se identifica in special cecul si ileonul. urmate de aspiratie. iar pe artera apendiculara se plaseaza clipuri hemostatice. La nevoie se poate drena peritoneul. Atentie deosebita necesita infundarea . • apendicita perforata cu peritonita generalizata grava. deoarece surprizele intraoperatorii sunt frecvente si uneori dificil de rezolvat pentru chirurgul incepator sau cu experienta operatorie medie. Intarzierea interventiei chirurgicale si dezvoltarea peritonitei apendiculare creste mult riscurile si mortalitatea care ajunge la 3%. Boala si operatia sunt considerate simple si in principiu fara riscuri de catre familie si pacient. • tumori apendiculare. Chirurgul trebuie sa abordeze cu o deosebita atentie si aceasta afectiune care face parte din abdomenul acut. • aderente extinse in fosa iliaca dreapta. in abcesele apendiculare si perforatiile apendiculare debridarea se face cu blandete iar puroiul se spala prin irigatii abundente cu ser fiziologic. Pe apendice se aplica o ansa cu catgut si apoi se sectioneaza apendicele. • abcesele periapendiculare. boala foarte cunoscuta si frecventa. • accidente hemoragice sau alte complicatii operatorii care nu pot fi rezolvate laparoscopic.

altfel spus diagnosticul de ingrijire reprezinta o forma simpla si precisa care descrie raspunsul (reactia) persoanei (grupului) la o problema de sanatate.  semne si simptome.  etiologie (cauza). care pot impune chiar o ileohemicolectomie in urgenta. Prin colonoscopie retrograda s-a intubat orificiul apendicelui si s-a aspirat puroiul obtinandu-se remisiunea clinica. simptome. De asemenea. cand s-a efectuat apendicectomia. Diagnosticul de ingrijire este de trei tipuri: . DEFINITIE: Diagnosticul de nursing reprezinta enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de sanatate prezente sau existentiale.  cauza problemei de dependenta. la respectivul pacient considerat asimptomatic.bondului apendicular in necrozele apendiculare propagate la cec. Dezvoltarea aparaturii medicale permite azi efectuarea de microlaparoscopii diagnostice cu tuburi cu diametrul sub 2 mm si stabilirea astfel cu certitudine a diagnosticului. asistenta poate sa defineasca problemele pacientului si sa puna un diagnostic de ingrijire (de nursing). Sau formula PES:  probleme de dependenta. la evenimente de viata ale unei persoane. nu este inca stabilit locul interventiei laparoscopice in tratamentul apendicitei acute. DIAGNOSTICUL DE NURSING Pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de dependenta.  semne. familii sau unei colectivitati. Viitorul poate aduce inca surprize in apendicita acuta. examenul anatomopatologic a constatat pe langa portiuni fibrozate si leziuni ulcero-flegmonoase ale apendicelui (40). insa dupa cinci luni. Diagnosticul de nursing este format din:  problema de dependenta a persoanei.

O mare atentie trebuie acordata igienei: spalarea bolnavului.manifestarile de dependenta sunt prezente si observabile. supravegherea si notarea deranjelor operatorii. puls. analiza si interpretarea lor de nursa si exprima problema pacientului. urmarirea si notarea zilnica. Formularea diagnosticului de nursing se face pornind de la informatiile culese. rezultatele examinarii). schimbarea lenjeriei de corp si de pat. foaia de observatie clinica. hemoragii. . temperatura.poate surveni o problema daca nu se previne aparitia ei. Bolnavii trebuie supravegheati permanent si orice semn nou aparut (varsaturi. in grafic. tranzit intestinal pentru gaze si materii fecale si efectuarea zilnica a bilantului hidric).  diagnostic potential. convulsii etc.  sa pregateasca materialele si instrumentele necesare interventie chirurgicale. diureza.  nursa trebuie sa specifice educatia sanitara. cauza acestei probleme si semnele prin care se manifesta. a functiilor vitale (TA.) va fi semnalat medicului. diagnostic actual. Nursa instituieste si urmareste respectarea recomandarilor dietetice pre si postoperatorii.descrie o problema a carei prezenta nu este sigura (personalul atentionat poate infirma sau confirma diagnosticul).  administrarea tratamentului medicamentos si a tuturor masurilor terapeutice ce au drept scop vindecarea/ameliorarea afectiunii pentru care pacientul s-a internat.  diagnostic posibil.  pregatire preoperatorii (in vederea efectuarii investigatiei chirurgicale). respiratie. Nursa trebuie sa obtina consimtamantul scris al pacientului pentru efectuarea:  investigatiile clinice si paraclinice (pentru stabilirea diagnosticului).  sa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii. ROLUL NURSEI IN INGRIJIREA BOLNAVIILOR CU APENDICITA ACUTA Rolul nursei este important si priveste toate masurile necesare pentru diagnostic si tratament.

 sonda canelata. se trateaza si se protejeaza o plaga cu scopul de a-I favoriza vindecarea.  sa nu fie dureros.  sa fie bine fixat.  ace pentru sutura.Materiale si metoda de lucru Efectuarea pansamentului Pansamentul este actul chirurgical prin care se aseptizeaza.  sa fie in functie de plaga: hemostatic in plagile sangerande.  port-ac.  sa fie executat cu materiale sterile si in conditii de perfecta asepsie.  pense hemostatice Pean si Kocher.  chiureta.  pense anatomice si chirurgicale.  sa nu fie prea strans sa nu impiedice circulatia. absorbant in plagile supurante.  suflet butonat. Cerintele unui bun pansament sunt:  sa izoleze bine plaga de mediul exterior. Materiale necesare pentru efectuarea unui pansament.  foarfece chirurgicale. . cicatrizarea.  bisturiu. protector.

Solutii degresante: benzina iodata. tavita renala. solutie de cloramina. degete de manusi. 3% solutie de permanganat de potasiu 1/5000. Solutii antiseptice: apa oxigenata. Tehnica de executare Pansamentele se fac in sala de pansamente. solutie de nitrat de argint 1%.  materiale pentru drenaj: tuburi de cauciuc. conditii optime de lucru. cu sulfamida. nitrat de argint sub forma de cristale sau creion. acid boric. tampoane de vata. este un factor ajutator insanatosirii lui: de aceea si din acest motiv este recomandabil ca pansamentele sa se efectueze in sala de pansamente. Medicul si asistenta medicala vor avea insa . In fiecare sectie de chirurgie trebuie sa existe o sala pentru pansamente aseptice si o sala pentru pansamente septice. Se mai pot adauga si alte materiale si instrumente in functie de specificul sectiei. fesi de diferite marimi. Mastisol. chibrituri. vata. iar ceilalti pacienti bolnavi sunt feriti de traumatisme psihice inutile. bromocet. se pot face manevrele necesare unui pansament corect. pensa de pus si scos agrafe Michel. spirtiera. Spray-uri: Bioxiteracol. alcool iodat. antibiotice.  materiale moi. Materiale si solutii de lipit: Galifix. solutie Dakin. rivanol. Numai in cazuri cu totul exceptionale pansamentele se vor efectua la pat (bolnavi cu contraindicatie neta de transport). agrafe Michel. fata de salonul bolnavului. In cazul in care bolnavul nu poate sa mearga la sala de pansamente . el va fi transportat pe brancarda sau pe un scaun cu rotile. mai ales pe propriile picioare. vaselina.  materiale pentru sutura: ata chirurgicala de diferite grosimi. sterile in casolete: comprese tifon de diferite marimi. lame de cauciuc. Aici plaga operatorie poate fi curatata fara riscul de a se murdari lenjeria de pat. ser fiziologie. cadgut. pulberi de sulfamide. leucoplast. 1/6000. Alte materiale: manusi sterile. Sala de pansamente ofera. eter. alcool medicinal. Deplasarea bolnavului in sala de pansamente. Unguente: oxid de zinc. tinctura de iod. mese. ace de siguranta.

Este absolut contraindicata ridicarea pansamentelor cu mana. sa fie introdusi imediat in sala de pansamente. si nu pe scaun. in sala de pansamente bolnavii vor fi introdusi unul cate unul. asistenta medicala trebuie sa aiba pregatire cele necesare. Tot pentru a feri bolnavii de traumatisme psihice inutile. Este preferabil ca aceasta fasa sa fie taiata cu o foarfeca butonata pe partea opusa plagii. sau fortral. Pansamentele se vor efectua numai cu ajutorul penselor si totdeauna cu doua pense. indeosebi pentru plagile infectate. . In timpul executarii pansamentului. bolnavul va sta culcat pe masa de pansamente. bolnavii cu un tonus nervos aparent bun. Nu rareori medicul poate sa indice ca unele pansamente – mai ales cele care se executa la bolnavii cu plagi intinse sau arsuri – sa se faca sub anestezie generala sau dupa efectuarea prealabila a unei injectii cu mialgin sau cu algolcamin . se va dizolva mastisolul cu un tampon inmuiat in benzina sau eter. Mai mult chiar. Cu atat mai mult ei trebuie sa stea in picioare. In timpul unui pansament manevrele trebuie sa fie extrem de blande si sa se incerce a se indeparta atentia bolnavului de la actul care se executa. sau sa se asigure ca injectia calmanta s-a administrat cu circa 30 de minute inainte de efectuarea pansamentului. ci o compresa lipita cu mastisol. ci ii vor programa in asa fel. In timpul efectuarii pansamentului. cu multa blandete. Daca pentru fixarea pansamentului nu s-a folosit fasa. mai ales pentru cei carora li se fac pansamente ce provoaca dureri. asistenta medicala care efectueaza sau ajuta medicul la executarea pansamentului trebuie sa dea dovada de foarte multa intelegere fata de bolnav. Pentru aceasta. cu pansamentele sa fie executate cu manusi sterile. este indicat. incat atunci cand acestia sosesc (intotdeauna adusi din camera lor de catre un cadru mediu sau auxiliar). Pentru executare pansamentului se va proceda astfel:  se desface fasa aplicata peste pansament. chiar atunci cand este vorba de o plaga de minima importanta deoarece adeseori. in loc de a fi desfasurata. Trebuie sa se tina seama ca bolnavii in genere au o jena fireasca atunci cand altii din jurul lor asista la efectuarea pansamentelor lor. pot face stari lipotimice si pot cadea de pe scaunul pe care sunt asezati.grija sa nu lase bolnavii sa astepte la usa salii de pansamente in conditii incomode.

In orele sau zilele care urmeaza dupa pansament. executandu-se badijonarea. folosindu-se solutiile antiseptice sau alte preparate. . se va face curatirea cu tampoane uscate sau imbibate in solutii antiseptice. se va controla daca tuburile de dren functioneaza in perfecte conditii ( sunt plasate in locul indicat.  se ridica vata si compresele care acopera plaga.  dezinfectarea plagii si a zonelor din jurul plagii se va face conform unei tehnice extrem de stricte.Daca pansamentul a fost lipit cu leucoplast. La nevoie se va folosi spalarea plagii cu un curent de solutie calduta de permanganat de potasiu si se vor extirpa sfacelurile cu foarfecele. daca pe ele se scurg secretii). de asemenea. deoarece exista riscul de a se infecta plaga cu germenii de pe piele. imediat dupa ce fost ridicat pansamentul. care este tratata in functie de caracterul ei. fie o imbibare puternica cu ser fiziologic sau apa oxigenata. fara secretii. Se acopera plaga cu comprese. Apoi. care se toarna pe plaga (dupa cateva minute de asteptare serul sau apa oxigenata desfac compresele de pe plaga). se foloseste. in functie de necesitati si indicatii. indelungata. dupa care sunt sterse bine tegumentele cu un tampon inbibat in neofalina sau eter pornind circular si centrifug. fie o baie calduta. trebuie sa existe grija ca aceasta sa nu se miste de pe plaga. Compresele cu care acoperim plaga trebuie sa depaseasca plaga in toate directiile cu cel putin 5-6 cm. Pentru acesta. dinspre plaga spre exterior. pentru ca aceasta face ca stratul aderent al leucoplastului sa ramana pe piele si curatirea acestuia este foarte anevoioasa. Plaga care se panseaza trebuie lasata la sfarsitul pansamentului pe cat posibil curata. in care s-a pus o solutie foarte diluata de permanganatde potasiu sau un detergent slab. se face o curatire sumara a plagii daca ea este prea murdara. care sunt adusi in plaga. Nu se va proceda invers. nu sunt astupate si au un calibru suficient. Pentru desprinderea compreselor de pe plaga atunci cand acestea sunt aderente. Astfel. din apropierea plagii catre exterior. In caz ca plaga este drenata. desfacem cu blandete banda de leucoplast de pe piele. intr-un vas steril. se aseptizeaza tegumentele din jurul plagii cu tinctura de iod diluata cu alcool. Se revine apoi la plaga. In aceasta baie se introduce segmentul de corp pe care exista plaga. Nu folosim benzina.

o data aplicat pe plaga. Asistenta medicala va reveni frecvent la astfel de bolnavi si va cerceta daca pansamentul s-a imbibat mult. Unii bolnavi au o sensibilitate speciala la mastisol. Excesul de tifon se taie cu un foarfece special. infiermiera va purta manusi de cauciuc. Nu este permisa aruncarea materialelor cu care s-au facut pansamentele la intamplare prin sala de pansamente. Benzile de leucoplast se lipesc usor de piele. In timpul manevrarii recipientului cu pansamente folosite. peste pansament se va aplica un cearceaf mic (o aleza). Dupa aplicarea mastisolului se asteapta 20-30 secunde. sau o foaie din material plastic. unde materialele sunt arse. Pansamentul. cu conditia ca aceasta sa fie lipsita de par. pe Sali. sau in curtea spitalului. pentru a se evapora cea mai mare parte din solventul (benzenul) in care este dizolvata substanta adeziva (colofoniul). se va renunta la acesta.aleza. De cate ori se observa reactii de intoleranta. foarte aproape de aceste comprese. sange. pe care infirmiera il transporta la crematoriu. Pielea trebuie sa fie lipsita de par. care evita ranirea pielii bolnavului. indoit in patru. Mastisolul se aplica pe piele. se arunca intr-un recipient special. Materialele cu care s-au facut pansamentele si care se ridica de pe plaga. pentru a retine toate secretiile si a nu risca sa se imbibe rufaria bolnavului sau cea de pat cu germeni patogeni. Ori de cate ori exista cea mai mica banuiala ca plaga va secreta atat de mult incat secretia sa depaseasca pansamentul si totdeauna cand plaga este drenata. astfel compresa nu adera. pansamentul se va reface. sau intr-un sac din material plastic care se inchide la gura. In toate aceste cazuri se va aseza peste cearsaful care acopera salteaua bolnavului o musama cauciucata. corect inchis. Aceasta masura de precautie fereste salteaua de a se imbiba cu secretii purulente. Aplicarea se face cu ajutorul unui tampon de vata care se inmoaie in mastisol. daca da. pentru a se evita transmiterea de germeni infectiosi. de jur imprejurul materialelor (comprese.Pansamentul sa fie facut cu material suficient (comprese si vata). . peste care se va asterne transversal un cearsaf. leucoplast sau fasa. dupa care se aplica o compresa de tifon suficient de larga ca sa acopere tot pansamentul aplicat pe plaga si toata zona pe care s-a dat pelicula de mastisol. se fixeaza cu mastisol. in recipiente de gunoi. intr-o pelicula fina si pe o latime de circa 3 cm. vata) cu care s-a facut pansamentul. Nu se va utiliza acelasi tampon la mai multi bolnavi.

 administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit.  scop depurativ (diluand si favorizand eliminarea din organism a produsilor toxici). un stativ. Pregatirea materialelor. solutia de perfuzat. valabilitate si diametrul acelor potrivite. pensa hemostatica sterila foarfece. sprijinite la marginea patului. el va fi mutata intr-un salon cu plagi septice. Daca in cursul spitalizarii se constata ca plaga unui bolnav devine purulenta. Bolnavul va sta in decubit dorsal cu bratul si antebratul relaxate. Scopul:  hidratarea si mineralizarea organismului. Bolnavii care au secretii purulente trebuie spitalizati separat de ceilalti bolnavi.In cazul cand executarea pansamentului face dificila intoarcerea pe jos a bolnavului la pat (bolnavul a fost sub narcoza sau este intr-o fizica precara). musama. perfuzia se poate face in zona subclaviculara sau se descopera o vena pe cale chirurgicala. operati sau neoperati inca. Perfuzie intravenoasa Calea intravenoasa: administrarea se face prin perfuzie rapida. manusi de cauciuc.  alimentarea pe cale parenterala. alcool iodat sau spirt pentru aseptizare.  completarea proteinelor sau a altor componente sangvine. romplast. . tampoane de vata. asistenta medicala se va ingriji ca el sa fie transportat cu brancardul. Se vor pregati pe o masa sau o tava medicala:  perfuzor ambalat. comprese sterile. cu integritate. seringi si ace de unica folosinta. perfuzia facandu-se in una din venele vizibile si proeminente de la plica cotului. Se face pregatirea fizica si psihica a bolnavului. garou. iar in stari de soc cand venele sunt colabate. prin injectii masive de lichide si prin perfuzie lenta si continua picatura cu picatura. steril.

Se fixeaza acul cu banda de romplast. cu aerul evacuat de pe tub se ataseaza la bolnav dupa punctionarea venei cu un ac steril.  patrunderea aerului in curentul circulator provoaca embolie gazoaza insotita de sincopa cardiaca. canula. dureri precordiale. dand semne de insuficienta circulatorie ca: dispnee. . pe toata durata perfuziei. se intrerupe perfuzia inainte ca rezervorul sa se goleasca complet pentru a impiedica patrunderea aerului in vena. contaminarea se face prin manevre necorespunzatoare. complicatii:  introducerea unor cantitati bruste de lichide in circulatie poate supraincarca inima. Clisma evacuatoare simpla se face pentru a provoca scaun sau pentru a pregati bolnavul in vederea unor interventii chirurgicale sau pentru anumite examinari (rectoscopia). Sursele de contaminare a perfuziei sunt: inainte de montarea sau adaptarea la vena. se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina. in timpul perfuziei se face prin schimbarea flaconului.  manuierea nesterila a aparatului si lichidului de perfuzat sau folosirea unor solutii cu substante pirctogene.  revarsarea lichidului de perfuzat in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite sau chiar necroze (in aceasta situatie se infiltreaza zona de jur imprejur cu ser fiziologic). Accidente.Aparatul de perfuzie montat si incarcat cu solutia de perfuzat. situatii in care se intrerupe perfuzia si se continua mai lent dupa ce au trecut fenomenele supraincarcarii. se verifica tensiunea arteriala. datorita substantelor aditionale. Se stabileste ritmul de administrare si dupa consumarea cantitatii de lichide prescrisa de medic. pot provoca frisoane si stari febrile. Clisma evacuatoare. ceea ce numim hiperhidratare. prin aer poluat sau prin infectii complementare.  coagularea sangelui pe ac. incidente.

Il asezam in decubit lateral stang cu membrele inferioare flectate pe abdomen. 250 ml pentru adolescenti. Dupa introducere este ridicat la o inaltime prea mare. Se unge canula cu o substanta lubrefianta. compresa sterile. apa patrunde in jet puternic. Lichide folosite: apa fiarta si racita la temperatura de 35-37ºC in cantitate de 500-1000 ml pentru adult. uleiuri si glicerina lubrefiaza caile de eliminare. se poate face intr-o incapere sau in salon. La tubul irigatorului se fixeaza canula la robinet inchis si se suspenda pe stativ astfel incat sa nu se atinga de obiectele din jur. se elimina aerul si apa rece de pe tubul irigatorului. Se umple irigatorul cu cantitatea de apa pregatita si se suspenda pe un stativ la o inaltime de aproximativ jumatate de metru deasupra nivelului patului. 150 ml pentru copil. timp in care apa patrunde in rect. sapunul are actiune dizolvanta asupra fecalelor. I se face pregatirea psihica corespunzatoare. manusi de cauciuc. stativ pentru suspendarea irigatorului. hartie absorbanta. se izoleaza patul cu musama si aleza. o plosca acoperita. dandu-I apoi directia catre spate introducand cativa cm. la inceput cativa cm pe o linie imaginara care uneste anusul cu ombilicul. Se deschide robinetul canulei.Materiale necesare: irigator Esmarch cu tub de cauciu lung de 1. cu mana stanga indeparteaza fesele. Nu este permisa introducerea canulei in irigator. in apa se poate adauga 1-2 lingurite de sapun ras dizolvat sau 2-3 linguri de glicerina sau 3-4 lingurite de ulei sau 1 lingurita de sare de bucatarie dizolvata si filtrata. substanta lubrefianta. Daca irigatorul este ridicat la o inaltime prea mare. cu mana dreapta introduce canula prin anus in rect. imbraca manusi de cauciuc sau foloseste comprese de tifon. tavita renala. izoland patul cu un paravan. apoi prin ansa sigmoida in intestinul gros. musama si traversa invelitoare pentru bolnav. acoperim bolnavul cu o invelitoare lasand descoperita regiunea care ne intereseaza. mareste peristaltismul . mareste peristaltismul intestinal si este evacuata.5 m cu robinet sau clema. apa patrunde in jet puternic. apa destinde colonul si provoaca senzatia de scaun. irigatorul se ridica ceva mai sus. 1-2 canule rectale sterile. vata. In functie de starea pacientului. Persoana care executa.

intestinal si este evacuata. Dupa introducerea apei, nu se lasa sa patrunda aer si se inchide robinetul. Se inchide robinetul, se scoate canula si se pune in tavita renala. Recomandam pacientului sa retina apa 10-15 minute timp in care ii vom schimba pozitia in decubit dorsal, apoi in decubit lateral drept, ceea ce favorizeaza patrunderea lichidului cat mai in profunzime; cand bolnavul sesizeaza senzatia de scaun va fi condus la toaleta, daca nu se poate deplasa I se aseaza sub bazin plosca, se face toaleta regiunii anale, plosca acoperita va fi indepartata din salon. Se reorganizeaza locul de munca, se aeriseste incaperea. Persoana care a facut clisma se spala si noteaza in foaia de observatie tehnic executata. Cazuistica Lotul studiat Pentru realizarea studiului am folosit un numar de 10 pacienti internati in Sectia de Chirurgie a Spitalului de Pediatrie Pitesti. 1. S.D.- varsta de 4 ani; diagnostic la internare: apendicita acuta cu reactie peritoneala. 2. P.M.- varsta de 5 ani; diagnostic la internare: apendicita acuta cu reactie peritoneala. 3. G.C.- varsta 10 ani; diagnostic de internare: colica apendiculara. 4. C.I.- varsta 13 ani; diagnostic la internare: apendicita acuta cu reactie peritoneala, apendicita acuta gangrenoasa. 5. E.S.- varsta 8 ani; diagnostic de internare: apendicita acuta cu reactie peritoneala. 6. D.E.- varsta 6 ani; diagnostic la internare: apendicita acuta gangrenoasa. 7. B.P.- varsta 12 ani; diagnostic la internare: apendicita acuta cu reactie peritoneala. 8. A.E.- varsta 7 ani; diagnostic la internare: apendicita acuta gangrenoasa. 9. F.I.- varsta 4 ani; diagnostic la internare: apendicita acuta cu reactie peritoneala, apendicita acuta gangrenoasa.

10. L.E.- varsta 9 ani; diagnostic la internare: apendicita acuta cu reactie peritoneala. Din acestia, am ales pentru efectuarea planului de nursing si a evolutiei pe zile, urmatorii pacienti: • P.M.- 5 ani: apendicita acuta cu reactie peritoneala; • G.C.- 10 ani: colica apendiculara; • C.I.- 13 ani: apendicita acuta cu reactie peritoneala, apendicita acuta gangrenoasa. CAZUL I

CULEGEREA INFORMATIILOR
A. INFORMATII SOCIALE NUME: P PRENUME: M VARSTA: 5 ANI DOMICILIU: Pitesti, jud. Arges OCUPATIE: prescolar Gradinita nr.10 Pitesti NATIONALITATEA: romana RELIGIE: ortodoxa DATA INTERNARII: 05.04.2010 ORA INTERNARII: 11¹º MOTIVELE INTERNARII:  durere in fosa iliaca dreapta, greturi si scaune moi. ISTORICUL BOLII:

 simptomatologia a debutat in urma cu cateva zile, cu dureri in fosa iliaca dreapta, greturi si scaune moi; simptomatologia se accentueaza, motiv pentru care se interneaza in sectia de Chirurgie a Spitalului de Pediatrie Pitesti DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:  apendicita acuta cu reactie peritoneala. MEDICUL CARE INGRIJESTE: Dr. Ionescu Emanuel Medic Primar Chirurgie si Ortopedie Pediatrica

B. EXAMEN CLINIC GENERAL
GREUTATE: 16 kg INALTIME: 1,10 m STARE GENERALA: modificata STARE DE CONSTIINTA: prezenta FACIES: incercanat TEGUMENTE: palide MUCOASE: clinic normale TESUT CONJUNCTIV ADIPOS: normal reprezentat SISTEM GANGLIONAR: nepalpabil SISTEM MUSCULAR: normocinetic SISTEM OSTEOARTICULAR: integru SISTEM RESPIRATOR:  torace cu aspect normal;  sonoritate pulmonara normala;

orientat temporo-spatial. mobil. CNDITII DE VIATA SI MUNCA: igienice.  varsaturi prezente.  scaune moi. dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta. cu miscari respiratorii. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: nesemnificative. APARAT URO-GENITAL:  mictiuni fiziologice.  loje renale nedureroase.  ficat si splina in limite normale. . murmur vezicular fiziologic.  soc apexian in spatiu V intercostal stang.  tranzit intestinal fiziologic. ANTECEDENTE PERSONALE: nesemnificative. APARAT CARDIOVASCULAR:  TA – 110/60 mmHg.  urini de aspect normal.  AV – 80 pulsatii/minut. SISTEM NERVOS:  reflexe osteotendinoase. APARAT DIGESTIV:  abdomenul este suplu.

. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere. NEVOIA DE A COMUNICA P: comunicare ineficace la nivel afectiv. S: teama. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: alterarea digestiei. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE PACIENT: P. E: inflamatia apendicului. C. S: durere in fosa iliaca dreapta.ALERGII: nu prezinta. S: greturi. E: proces inflamator. 2.M. 5 ani DIAGNOSTIC: apendicita acuta cu reactie peritoneala SALON: 2 1. 4.. E: apendicita acuta. NEVOIA DE A ELIMINA P: eliminare inadecvata a materiilor fecale. S: scaune moi. 3. E: neadaptarea la rolul de bolnav.

S: pozitie inadecvata. E: durere in fosa iliaca dreapta. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA P: dificultatea in a se imbraca si dezbraca. 8. DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCUOASELE P: dificultatea de a-si efectua ingrijirile igienice. S: lipsa ingrijirilor igienice. INGRIJIT. E: durere in fosa iliaca dreapta. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA P: postura inadecvata.5. S: ore insuficiente de somn (5h). E: durere. S: imbracare lenta. . NEVOIA DE A FI CURAT. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI P: dificultatea de a se odihni. 7. 6. E: durere.

. intr-o pozitie comoda.M.pacientul sa se adapteze la rolul de bolnav si sa comunice cu echipa de ingrijire in urmatoarele 8h. SALON: 2 DIAGNOSTIC CLINIC: apendicita acuta cu reactie peritoneala DATA CULEGEREA INFORMATIILO R . si sa se aseze (analgezic). . . . volum normal. 05.R=17 S: durere in fosa iliaca dreapta.201 0 . EVALUAR E .TA=110/60 mHg. NEVOIA DE A COMUNICA P: comunicare ineficace la nivel afectiv.pacientul comunica eficient cu echipa de ingrijire.greturi. . DIAGNOSTI C DE INGRIJIRE 1.durere in fosa iliaca dreapta.asez .04. 2.m.pacientul sa exprime diminuarea durerii in urmatoarele 12h. . S: teama.explic pacientului necesitatea internarii si importanta comunicarii cu echipa de ingrijire.CAZUL I PLAN DE NURSING PRE/POSTOPERATOR PACIENT: P. OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOM DELEGAT E E .durerea s-a pacientul la administrez diminuat pat. ii Piafen 1 recomand sa fiola (5ml) se linisteasca i. . .pozitie inadecvata.AV= 80 pulsatii/min celer.scaune moi. E: inflamatie apendiculara.dificultate in a se imbraca. NEVOIA DE A EVITA PERICOLEL E P: durere. . . E: neadaptarea la rolul de bolnav.

NEVOIA DE A ELIMINA P: eliminarea inadecvata a materiilor fecale. S: scaune moi. oral Antidiareic. . . respiratii/min.respiratie superficiala ritmica.ii dau pacientului sa consume lichide.pacientul si-a imbunatatit eliminarea. . administrez Furazolido n 1 capsula (2mg). . . tip costal E: proces inflamator.pacientul sasi imbunatateas ca eliminarea in urmatoarele 12h.3.

S: greturi. S: durere in fosa termen de 24h. TEGUMENTELE SI in 24h. . R=18 respiratii/min.pacientul nu DIAGNOSTIC DE BEA OBIECTIVE INTERVENTII A MANCA mai prezinte pacientul sa Metoclopra mai prezinta INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE greturi in inspire mid 1 greturi.testare la CURAT.durerile s-au dreapta. INGRIJIT. . efectua ingrijirile igienice.testare la optime pentru xilina=neg. NEVOIAsi A SE . . T=36. normal. (5h).invat Piafen ½ fiola .puls ritmic. odihna. ajutor E: durere in fosa va. imbrace si DEZBRACA dezbrace.5ºC. 10h.DAT A DAT A CULEGEREA INFORMATIIL OR CULEGEREA INFORMATIIL OR DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE EVALUARE DE INGRIJIRE 4. P: postura 7. inainte de cantitativ (6h).det. decubit dorsal.efectuez clisma . DE Afaca ingrijiri pacientul sa efectuat cu penicilina=negati SI PROTEJA igienice singur faca dus. ingrijirile iliaca dreapta. SE MISCA SI A o pozitie adecvata pacientului sa se preoperatorie. vol.04 . NEVOIA DE A SI . BUNA POSTURA pozitie adecvata pat. termen de 24h. TA=110/70mm Hg. SI A AVEA O prezinte o imbrace in pacientul in imbunatatit dezbraca. dezbrace singur in ajutor. in termen de l in pozitia de E: durere. NEVOIA DE A FI . ameliorat PERICOLELE diminuarea stea linistit la S: pozitie inadecvata. decubit dorsal.invat . durerii in termen pat. vedere odihni.det. asezandupostura. coagulare=6’ 30’’ OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE 06. MUCUOASELE igienice.administrez 6. NEVOIA DE A .pacientul si-a dreapta. timp de asternuturi de sangerare=2’ S:pozitie P: dificultatea de a-si pat si pijama.recomand .pacientul sa .pacientul si-a inadecvata.pacientul sa . ritmica. E: apendicita acuta. seara din punct de P: dificultatea de a se cantitativ in sa le practice (sedativ). inadecvata.pacientul s-a 8.ii ofer . .pacientul si-a se imbraca DE pacientul sa se MISCA.pacientul sa-si . . DATA S: lipsa ingrijirilor igienice.timp E: durere.pacientul sa aibe . .ajut pacientul reducerea oral SE IMBRACA SI poata sa se sa se imbrace si imbracat si senzatiilor de (antiemetic).dureri in fosa iliaca dreapta. 1. profund pentru comprimat.pacientul sa de 8h.pregatire . termen P: alterarea digestiei.m. aseze in pat in postura conditii S: ore insuficiente de somn POSTURA pozitia de .administrez . SI A SE ODIHNI beneficieze de pacientul Fenobarbital s-a odihnit i. E: durere in fosa iliaca 2. NEVOIA DE A . imbunatatit . miscari simetrice. . . EVITA exprime pacientului sa evacuatoare. somn tehnici de ½ comprimat corespunzator E: apendicita acuta. E: durere in fosa iliacapacientul sa-si NEVOIA DE A . CULEGEREA DIAGNOSTIC DE INFORMATIILOR INGRIJIRE .pacientul nu P: durere.respiratie superficiala. P: postura inadecvata. ritmul sau. celer. NEVOIA DE A DORMIde 12h. S: imbracare lenta.creez AVEA O BUNA in termen de 12h. somn. dezbracat cu greata. iliaca dreapta.instalez . corespunzator relaxare care oral.pacientul sa nu . .ajut .administrez EVALUARE .recomand . tip costal inferior. P: dificultatea in a Incurajez 5. AV=78 pulsatii/min .

. .administrez Fenobarbital ½ comprimat oral: Diazepam ½ comprimat oral. .recoltez urina pen examenul sumar d urina.ajut pacientul sa se imbrace. . S: imbracarea se face lent. .creez conditii pentru odihna pacientului. E: durere. . NEVOIA DE A FI CURAT P: dificultatea de a-si acorda ingrijiri igenice. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI P: somn perturbat. .pacientul sa se imbrace si dezbrace singur in 24h. . .insotesc bolnavul radiologie pentru efectuarea radiosco pulmonare.pacientul sa-si efectueze singur ingrijirile igenice in 24h.ajut pacientul sa-si efectueze igiena corporala. . . S: ore insuficiente de somn. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA SINGUR P: dificultatea de a se imbraca si dezbraca singur. E: durere.recoltez sange pen hemoleucograma glicemie VDRL. 5.pacientul sa se odihneasca corespunzator in termen de 12h. 4.3.

.

PROTEJA TEGUMENTELE sa-si mentina pacientul sapansamentu .pacientul 08. 10. lichide. P: durere. evolutie buna. miscari TA=120/80mmHg. diminuarea marginea de tehnici Piafen ½ TA=110/70mmHg ii.pacientul nu postoperatorii. PERICOLELE sa-si pacientul administrez urinara.recomand tehnici Piafen i. spontan.pacientul sa se . nu faca E: interventie . curat. MISCA SI A AVEA O chirurgicala. .pacientul . SI A MANCA alimentezede stea in pozitie pacientului administrez consuma termen sa-i AV=73 pulsatii/min misca .pacientul -toate Fenobarbita corezpunzator. neinfectata. TA=110/70mmHg P: durere.m. pacientul sa 12h. . NEVOIA DE . celer. faca nu --puls ritmic.respiratii respiratie infectie pansamentul (alcool buna. termen de 8h. 4. l (daca se oral. volum normal. glucozat R=17 respiratii/min. alterarea DE A .recomand . normal. S: cicatrice postoperatorie. e neinfectata.dureri postoperatorii.pacientul sa se ). CHIRURGICALA EVITA PERICOLELE exprime o pacientului cu Piafen i. NEVOIA SE ODIHNI odihneasca .8ºC S: cicatrice 3. PROTEJA prezinterisc de pacientul sa. rie prezinta E: apendicectomie.pacientul sa .puls respiratii/min. apendicectomie. evolutie 400ml.plaga are vindecare.sfatuiesc AV=76 pulsatii/min interventie chirurgicala.pacientul sa se volum normal.sfatuiesc R=17 PROTEJA TEGUMENTELE nu prezinte elimin pacientului pansament operatorie vol. BUNA POSTURA de 24h. NEVOIA DE A . S: dureri DORMI . in intr-o pozitie de . . T=36.respiratie P: alterarea integritati.m ½ prezinta dureri postoperatorii. prin lichide.invat 500ml. tip intact. ritmica.pacientul un urinar.DE A-SI. P: durere. NEVOIA DE A SE E: interventie A EVITA buna. sa ameliorate.pacientul a corespunzator in .respiratia.pacientul si-a 4. tip costal inferior.a urinat relaxare.S: cantitate scazuta 400ml. bruste.pacientul sa-sisa-si pacientul E .pacientul sapacientul si . SI TEGUMENTELE cicatrice pansament TEGUMENTELE chirurgicalasisi mentina si mentina comprimat. celer. somnul pansamentu comprimat odihni. P: alimentatie insuficienta.04 . corespunzator in care ar putea Diazepam corespunzat miscari simetrice.04 .DAT CULEGEREA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE DAT INFORMATIIL DAT CULEGEREA DIAGNOSTIC DE DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE EVALUAR A INGRIJIRE AUTONOM DELEGATE DELEGAT A A INFORMATIILOR INGRIJIRE INGRIJIRE E AUTONOM DAT CULEGEREA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE AUTONOM DELEGAT EVALUAR INTERVENTII OR E EE E A INFORMATIILOR INGRIJIRE E E AUTONOM DELEGAT. ameliorate.pacientul sa dau supa . DE A-SI corespunzator in . E: durere in fosa iliaca imbina dreapta. .administrez 07. tegumentelor. durere postoperatorie. a diminuat adecvata din P: eliminare urinara durerii in 24h. ½ fiola. eliminat ½ termen de 12h. si functiile perfuzii durerea. . P: alterarea integritatii ritmice.pacientul 2. termen de consume AV=74 pulsatii/min E: interventie chirurgicala.dureri diminuate.04.m. curat si lichide si a S: regim hidric. AV=80 pulsatii/min S: dureri miscari volum normal. S: anorexie. DE A-SI deshidratarea. NEVOIA DE Apostoperatorii. ritmic.pacientul durerii se relaxare fiola i.pacientul sa sa . intravenoas lichide. curat. invat . .pacientul R=16 respiratii/min. NEVOIA DE A EVITA. perturba supraveghez or. MUCOASELE postoperatorie sapansamentul curat. strecurataintravenoasa. seara. pacientului. puls ritmic. BEA SI A MANCA consume lichide pacientului consumat 12h.dureri P: durere.pacientul a termen de 24h.efectuez s-a odihnit . NEVOIA de A BEA .6ºC. neinfectata in evolutie T=36. diminueze supraveghez E: interventie chirurgicala.pacientul pulsul. S: plaga chirurgicala.04 INTERVENTIA . NEVOIA .ajut .puls ritmic.m TA=110/70mmHg punct de vedere comoda si sa inadecvata. PERICOLELEA EVITA eliminare exprime pacientul administrez eliminarea sprezinta 09. PERICOLELE termensa-si exprime se ridice la pacientul postoperator administrez mobilizarea. P: incapacitateaDE a se postoperatorie.perfuzie .durerea diminuareaexprime se aseze de fiola. seara. R=18 respiratii/min. iodat). E: dureri.invat . 12h. .plaga SI NEVOIA DE A-SI A 2. P: somn perturbat. termen de 12h.sa. (analgezic). S: ore insuficiente de somn (5h). NEVOIA DE . T=36. anunt medicul). S: insuficienta. 1. a ameliorat. 6.ii sezut. plaga curat. S: durere postoperatorie. T=36.respiratie postoperatori pansamentul P: NEVOIAtegumentelor. l este curat.dureri 1.ii bruste.linistesc . celer. DORMI SI A SE ODIHNI odihneasca toate sursele1200 ml administrez postoperato s-a odhnit superficiala.cu Betadine prezinta PROTEJA prezinte plaga sursele mentina l ½ pacientul prezinta sa-si de are evolutie 12h.5ºC. E: interventie chirurgicala. zgomot.E: chirurgicala.invat . durerilor relaxare. ritmica. pansamentul oral. .indepartez -cicatricea pacientul . .pacientul sa in patului-si sa care ofer . tip costal inferior. fiola i. P: integritatea tegumentelor. ore insuficiente de somn.durerea singrijiri inceput miscari simetrice. P: alimentatie a . 1.pacientul a 5%-500ml.pacientul E ELIMINA prezinte imbunatatit . administrez recomand . diminuarea .pacientul . E: apendicectomie. E: interventie chirurgicala. celer. NEVOIA DE A NEVOIA DE A . E: cu evolueze spre intact si curat..poata mobiliza in pacientul sa 1.8ºC. . . superficiala.invat . superficiale. 5. cantitativ durerii in pacientului sa in 12h. 3. ser preveni e E:imobilitate. S: plaga chirurgicala. S: dureri postapendicectomie. buna. 2. diminuarea tehnici Piafen ½ dureri . supraveghez tegumentele si mucoasele.efectuez . NEVOIA. P: dificultatea de a se costal inferior.servesc . lichide. S: superficiala. 2. pansament -. suficiente in sa consume pentru fiziologic lichide servitale (TA. cicatricea si mentina temperatura consumat E: apendicectomie. postoperatorii. ritmica.

EPICRIZA Pacientul se interneaza in sectia de chirurgie cu dureri in fosa iliaca dreapta. normal  Radioscopie pulmonara  Reactie VDRL= negativa  Pacientul a suferit interventie chirurgicala  Anestezie IOT generala Descrierea interventiei operatorie:  apendicectomie cu infundare. incizie M.16%  Hematocrit= 46%  Leucocite= 6900/mm³  Forma leucocitara  Neutrofile= 67%  Bazofile= 0%  Eozinofile= 2%  Mezofile= 4%  Glicemie 74. greturi si scaune moi. Burney. Beneficiaza de urmatoarele investigatii paraclinice:  Hemoleucograma  Hemoglobina= 16. situat . flegmonos.2mg/dl  Examen urina. la descrierea cavitatii peritoneale se gaseste un apendic de aproximativ 8-10 cm.

ISTORICUL BOLII: . PRENUME: C.a.02. febra. VARSTA: 10 ANI DOMICILIU: Pitesti.  senzatie de voma.13 Pitesti NATIONALITATEA: romana RELIGIE: ortodoxa DATA INTERNARII: 14. jud. control diverticul Mechel negativ.laterocecal. INFORMATII SOCIALE NUME: G. Recomandari medicale:  evitarea eforturilor fizice timp de 30 zile. Se externeaza cu evolutie postoperatorie buna. CAZUL II CULEGEREA INFORMATIILOR A. Arges OCUPATIE: elev clasa a IV. ORA INTERNARII: 19³º MOTIVELE INTERNARII:  durere in fosa iliaca dreapta. Scoala Generala nr.  evitarea alimentelor si bauturilor care provoaca gaze intestinale.2010. dupa ligaturarea nervului se practica apendicectomie cu infundare.

EXAMEN CLINIC GENERAL GREUTATE: 28 kg INALTIME: 1. MEDICUL CARE INGRIJESTE: Dr. DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:  colica apendiculara.20 m STARE GENERALA: modificata STARE DE CONSTIINTA: prezenta FACIES: palid.  sonoritate pulmonara normala. APARAT CARDIOVASCULAR: . incercanat TEGUMENTE: normal colorate MUCOASE: normal colorate SISTEM GANGLIONAR: nedureros la palpare SISTEM MUSCULAR: normoton SISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional SISTEM RESPIRATOR:  torace cu aspect normal. Ionescu Emanuel Medic Primar Chirurgie si Ortopedie Pediatrica B.  murmur vezicular fiziologic. pacientul acuza de circa o saptamana dureri in fosa iliaca dreapta. insotite de circa doua zile de febra si senzatie de voma.

 tranzit intestinal fiziologic.  soc apexian in spatiu V intercostal stang.  AV – 80 pulsatii/minut. ALERGII: nu prezinta.  senzatie de voma. ANTECEDENTE PERSONALE: nesemnificative. spatiu V intercostal drept.  zgomote cardiace ritmice. APARAT DIGESTIV:  abdomen suplu. CNDITII DE VIATA SI MUNCA: igienice. SISTEM NERVOS:  orientat temporo-spatial. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: parotidita epidemica in urma cu 2 luni. . APARAT URO-GENITAL:  mictiuni fiziologice. dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta. cai biliare: la limita superioara.  urini de aspect normal.  ficat. limita inferioara la rebord.  splina nepalpabila.  loje renale nedureroase. mobil. suflu sistolic gradul I-II mitro-aortic. TA – 105/60 mmHg.

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI . 5. 3. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere in fosa iliaca dreapta. E: durere in fosa iliaca dreapta. 4. S: pozitie atalgica. E: proces inflamator. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: digestie alterata. 2. S: durere in fosa iliaca dreapta.C. S: frica. E: apendicita acuta. NEVOIA DE A COMUNICA P: comunicare ineficace la nivel afectiv. E: neadaptarea la rolul de bolnav. 10 ani DIAGNOSTIC: colica apendiculara SALON: 2 1. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE PACIENT: G. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA P: postura inadecvata.C.. S: senzatie de voma si greturi.

S: ore insuficiente de somn (6h). . E: durere in fosa iliaca dreapta.P: somn perturbat. E: durere. 6. S: imbracare lenta. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA P: dificultatea in a se imbraca.

AV= 80 pulsatii/min celer. .NEVOIA DE A COMUNICA P: comunicare ineficace la nivel afectiv. .explic pacientului necesitatea internarii si importanta comunicarii cu echipa de ingrijire. . ii recomand sa se linisteasca si sa se aseze intr-o pozitie comoda. .durere in fosa iliaca dreapta.scaune moi.TA=110/60 mHg. . DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE 1. 3 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: digestie alterata.invat pacientul sa inspire profund pentru reducerea senzatiei de voma si a greturilor.R=17 respiratii/min.CAZUL I I PLAN DE NURSING PACIENT: G. volum normal.asez pacientul la pat. SALON: 2 DIAGNOSTIC CLINIC: colica apendiculara CULEGEREA INFORMATIILOR . Movalis fiola. S: durere in fosa iliaca dreapta. E:neadaptarea la rolul de bolnav. . tip costal inferior. E: apendicita acuta.pacientul sa nu mai prezinte senzatia de greturi si voma in 10h. . . . . .administrez Piafen3 fiole(5ml) i. miscari simetrice.respiratie superficiala ritmica. . .pozitie inadecvata. E: inflamatie apendiculara. S: teama. OBIECTIVE .pacientul sa comunice cu echipa de ingrijire in urmatoarele 12h. 2.administrez Metoclopramid 1 capsula (10mg) oral Antiemetic.m.dificultate in a se imbraca.C. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere. INTERVENTII AUTONOME DELEGATE .greturi. .servesc pacientul cu tavita renala in caz de varsaturi. S: senzatie de voma si greturi.pacientul sa exprime diminuarea durerii in urmatoarele 24h. (analgezic). . .

.

5.dureri termen miscari fiola postapendicectomie P: durere. (15mg).INTERVENTII EVALUARE AUTONOME DELEGATE 16.respiratie curat si-intact. tip costal somn.pacientul siCHIRURGICALA A EVITA si exprime pacientul si ii administrez a exprimat PERICOLELE diminuarea recomand sa Algocalmin diminuarea durerii in nu faca 3 fiole (1 durerii. pozitie inadecvata. mmHg. 36. NEVOIA cantitativ. corespunzato celer.pacientul a Testare xilina= neg. urina pentru 6h. eliminarea. miscari 6. NEVOIA DE A SE . .invat pacientul postoperatorie. S: ritmica. S: se imbraca singur. A EVITA sa-si intr-o pozitie pozitie de Hemoleucograma. pulsatii/min. se imbrace si sa poate imbraca E: .administrez Diazepam 1 T=36.m.linistesc . . inutile. celer. A INFORMATIIL DE INGRIJIREchirurgicala. NEVOIA DE . recoltez AV= 80 E: apendicita P: alterarea integritatii. cu evolutie mmHg. evacuatoare. de de a se IMBRACA SI 12h. i.ofer .pacientul sade . fosa iliaca DE NEVOIA . . apendicectomie.masor inferior. urinat spontan indepartez toate .pacientul sa E E AUTONOME recomand DELEGATE 4.pacientul nu s-a odihnit corespunzator. superficiala.. corespunzato 2. somn (6h). chirurgicala. .cicatrice inpacientul sa decubit dorsal. pansamentul dreapta. se imbrace si odihni. Fenobarbital 1 comprimat insuficiente de de urina. Proteine totale TGO. A-SI diminuarea de 24h. .invat exprime Calcemie.pacientul postura pacientul linistit-in pat sange pentru .care . radioscopie pulmonara. DE S: cicatrice . P: alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ. . Eree. S: cantitate mica S: oreimbraca.pacientul sa se odihneasca corespunzator. A DORMI SI A sa se sursele care ar deconsume s-a odihnit .pacientul a E: durere A BEA SI A consume pacientului sa consumat dreapta. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI P: somn perturbat. respiratii/min. NEVOIA . neindulcite.asez recoltez -postura. postoperatorie. . . acuta. administrez Diazepam 1 comprimat (10mh) oral. oral.pacientul sisuperior.pacientul inainte dreapta. radiologie pentru comprimat somnul.pacientul sa .administrez . a diminuat.creez conditii . TEGUMENTELE operatorie cu E: durere in fosadurerii in iliaca buna. la culcare. Efectuez clisma urinara SES: ore insuficiente de ODIHNI P: eliminare odihneasca putea perturba multe lichide mai bine.singur in 24h. 2ml)/zi. si dezbraca efectueze E: durere. NEVOIA DEA ELIMINA .02. E: interventie chirurgicala.prezinte o le practice Testare penicilina= neg. P: postura2. . sdurerea BUNA stea volum normal. E: durere in pacientului sa 2. tehnici 3.pacientul se 24h. iliaca dreapta.superficiala.termen PERICOLELE NEVOIA DE are comoda si efectuez .de pregatire preoperatorie R= 15 oral. P: dificultatea DE A SE .ii DEZBRACA dezbracespun sa se dezbrace.pacientul sarelaxareii dausa . P: durere. r in termen (10mg). deshidratarea.tehnicile .puls ritmic. Creatina. P: somn perturbat.pacientul siOR MISCA SI A AVEA O prezinte o pacientului sa a imbunatatit puls 1.insotescDiazepam la a imbunatatit pacientul 1 .linistesc pacientul si ii creez conditii optime de odihna. INTERVENTIA 1. inadecvata. MANCA lichide pentru consume lichidele a preveni lichide oferite. miscariin fosa interventie se odihneasca E: A SE . OBIECTIVEde DAT CULEGEREA DIAGNOSTIC DE INTERVENTII EVALUARE 24h.pacientul sa.pacientul eliminare (600ml). de relaxare. NEVOIA POSTURA 15. TA=110/60 mmHg A INFORMATIILO INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE DAT CULEGEREA AV= 78 DIAGNOSTICE: interventie OBIECTIV INTERVENTII EVALUAR R pulsatii/min. TGP. de relaxare comprimat (10mg) P: dificultatea de a se invatate. volum iliaca ODIHNI odihna. seara S: cicatrice de 24h. NEVOIA DE A .dureri in -fosa ritmic. DATA CULEGEREA INFORMATIILOR DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE OBIECTIVE . S: dureri DORMI SI optime pentru simetrice T=dreapta.0 . respiratii/min. normal. urmatoarele evolutie buna. postoperatorie PROTEJA tehnici plaga pacientul saprezinte TA= 110/60 R= 16 si pastreze Glicemie.5ºC. in . in fosa iliaca DE 4. termen favoriza or in termen pacientului.ajut pacientul sa TA= 110/70 . S: regim hidric.pacientul sa . simetrice. . seara. examen de urina. singur. adecvata in pentru a insuficienta corespunzat somnul ritmica.respiratie somn.9ºC. tip costal 5. . .

. .7ºC. S: plaga chirurgicala.indepartez posibilitatea factorilor perturbatori. R= 16 respiratii/min. AV=76 pulsatii/min.DATA 19.pacientul sa aibe o plaga chirurgicala cu evolutie buna. . pa Be p .pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in 12h. 3. DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE 1. celer. . NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI P: dificultatea de a se odihni. TA=110/70mmhg. INTERVENTII AUTONOME D . NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere. S: durere postoperatorie. NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: alterarea tegumentelor.recomand pacientului sa efectueze tehnici de relaxare inainte de culcare.dureri postoperatorii.respiratie superficiala. volum normal.pacientul sa se odihneasca suficient in termen de 12h. E: dureri postoperatorii. 2.T=36. ritmica. E: apendicectomie. CULEGEREA INFORMATIILOR .ii spun pacientului sa se mobilizeze cu grija.puls ritmic.02. D com . . OBIECTIVE .invat pacientul sa-si pastreze pansamentul curat pentru a nu se infecta. S: ore insuficiente de somn. tip costal superior. E: apendicectomie. A f .

S: cicatrice postoperatorie. . E: apendicectomie. E: apendicectomie. 2.cicatricea postoperatori e are evolutie buna. OBIECTIVE . TA= 110/60 mmHg AV= 73 batai/min R= 16 respiratii/min T=36.recomand pacientului sa mentina pansamentul curat si nedesfacut. DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE 1.pacientul sa-si exprime diminuarea durerii.dureri postoperatorii. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere.m. CULEGEREA INFORMATIILO R . . INTERVENTII AUTONOM DELEGAT E E . cu atentie.DAT A 22. .recomand pacientului administrez sa se Algocalmin mobilizeze 3 fiole/zi. .8ºC. i.durerea s-a diminuat. S: dureri postapendicectomi e.02. EVALUAR E .pacientul sa prezinte o evolutie buna a plagii postoperatori i. NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: alterarea integritatii.

TA=110/70mmHg. DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE 1.durerea spacientul administrez a diminuat.02. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere.cicatrice postoperato rie cu evolutie buna. nevoilor. . insotite de circa 2 zile de febra si senzatia de voma. AV=75 pulsatii/min. R= 15 respiratii/min. acuzand dureri in fosa iliaca dreapta. vechi de o saptamana. E: interventie chirurgicala. INTERVENTII EVALUAR E AUTONOM DELEGAT E E . NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: alterarea tegumentelor. S: cicatrice postoperatorie.DATA CULEGEREA INFORMATIILOR . .6%  Hematocrit=41%  Leucocite= 4500/mm³ sange  Forma leucocitara .efectuez scoaterea atelor in conditii de plina asepsie si cu grija.dureri postoperatorii. pentru Algocalmin indeplinirea 3 fiole/zi. 2. OBIECTIVE 23. . . S: dureri postoperatorii.pacientul se externeaza. T= 36. E: interventie chirurgicala. . EPICRIZA Pacientul se interneaza in sectia de chirurgie.7ºc .pacientul sa-si exprime diminuarea durerii. .ajut .ii recomand tehnici de relaxare.invat pacientul cum sa previna infectia plagii.pacientul sa prezinte cicatrice postoperatorie neinfectata cu evolutie buna. I s-au efectuat urmatoarele analize de laborator:  Hemoleucograma  Hemoglobina= 13.

 culoare galbena  pH acid  albumina: absenta  glucoza: absenta  acetona: absenta  sange: absent  pigmenti biliari: absenti  urobilina: limite normale. peritonita generalizata. Diagnosticul postoperator: apendicita acuta gangrenoasa perforata. Descrierea interventiei operatorii: . Apendicectomia se efectueaza cu anestezie IOT generala. Neutrofile= 67%  Bazofile= 0%  Eozinofile= 2%  Monocite= 4%  Limfocite= 27%  VSH= 13mm  Examen urina. Diagnosticul clinic la internare: colica apendiculara.

Evolutie postoperatorie favorabila. se efectueaza toaleta cavitatii peritoneale si drenaj Douglas. Recomandari medicale:  scutit de sport 30 de zile de la externare. acoperit de false membrane lungi de circa 9 cm. apendicectomie cu infundare in cecal. incizie M.  evitarea efortului fizic mediu si intens 30 de zile. Burney. drenaj peritoneal. . la descrierea cavitatii peritoneale se gaseste o cantitate mica de puroi si un apendic gangrenos la varf.  a se evita consumarea bauturilor si alimentelor care provoaca gaze intestinale timp de 30 de zile. Control diventricul Mechel negativ.

Mioveni NATIONALITATEA: romana RELIGIE: ortodoxa DATA INTERNARII: 23. senzatie de voma si varsaturi. DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:  apendicita acuta cu reactia peritoneala. senzatie de voma. MEDICUL CARE INGRIJESTE: Dr. varsaturi si subfebrilitate. VARSTA: 13 ani DOMICILIU: Arges. Ionescu Emanuel Medic Primar Chirurgie si Ortopedie Pediatrica . ORA INTERNARII: 11³º MOTIVELE INTERNARII:  durere in fosa iliaca dreapta. PRENUME: I. motiv pentru care s-a prezentat la spital.CAZUL III CULEGEREA INFORMATIILOR A. apendicita acuta gangrenoasa. jud. Arges OCUPATIE: elev clasa a VI-a Scoala Generala Liviu Rebreanu. ISTORICUL BOLII:  bolnavul acuza de circa 2 saptamani dureri in fosa iliaca dreapta si in urma cu 24 ore.06.2010. INFORMATII SOCIALE NUME: C.

50 m STARE GENERALA: modificata STARE DE CONSTIINTA: prezenta FACIES: normal colorat TEGUMENTE: normal colorat MUCOASE: umectate si normal colorate TESUT CONJUNCTIV ADIPOS: normal reprezentat SISTEM GANGLIONAR: nedureros la palpare SISTEM MUSCULAR: normoton. APARAT DIGESTIV: . EXAMEN CLINIC GENERAL GREUTATE: 35 kg INALTIME: 1.B.  AV – 72 pulsatii/minut. APARAT CARDIOVASCULAR:  TA – 120/80 mmHg. normokinetic SISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional SISTEM RESPIRATOR:  torace cu aspect normal.  soc apexian in spatiu V intercostal stang.  murmur vezicular fiziologic.  sonoritate pulmonara normala.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: nesemnificative. 13 ani DIAGNOSTIC: apendicita acuta SALON: 6 1. . ANTECEDENTE PERSONALE: varicela in urma cu 30 zile.I.  ficat si splina in limite normale. cu miscari respiratorii. mobil. E: spitalizare. SISTEM NERVOS:  reflexe osteotendinoase.  urini de aspect normal. abdomenul este suplu. C.  loje renale nedureroase.  tranzit intestinal fiziologic.. ALERGII: nu prezinta. orientat temporo-spatial. NEVOIA DE A COMUNICA P: comunicare ineficace la nivel afectiv. dureros. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE PACIENT: C. CNDITII DE VIATA SI MUNCA: igienice.  varsaturi absente. APARAT URO-GENITAL:  mictiuni fiziologice. spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta.

S: durere in fosa iliaca dreapta. 4. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE P: hipertemie. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere.5ºC). NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI P: dificultatea de a se odihni. E: apendicita acuta. 6. S: pozitie inadecvata. 3. E: durere in fosa iliaca dreapta. S: subfebrilitate (37.S: teama. E: proces inflamator. 5. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA P: postura inadecvata. E: durere in fosa iliaca dreapta. S: ore insuficiente de somn (5h). . NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: alterarea digestiei. 2. S: greturi. E: apendicita acuta.

DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCUOASELE P: dificultatea de a-si efectua ingrijirile igienice. NEVOIA DE A FI CURAT.7. S: imbracare lenta. E: durere. INGRIJIT. . 8. E: durere. S: lipsa ingrijirilor igienice. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA P: dificultatea in a se imbraca si dezbraca.

ii recomand sa se linisteasca si sa se aseze intr-o pozitie comoda. .scaune moi. . NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE . volum normal.m. .pacientul sa exprime diminuarea durerii in urmatoarele 24h.NEVOIA . . . .temperatura a scazut. imbraca. NEVOIA DE A ELIMINA S: teama. .durere in fosa 1.greturi. tip costal P: eliminarea inadecvata a materiilor fecale. .ii dau pacientului sa consume lichide. ingrijire in ineficace la urmatoarele nivel afectiv. E: inflamatie apendiculara. 2. P:comunicare .pozitie inadecvata. (analgezic).dificultate in a se E:neadaptarea la rolul de bolnav. .R=17 respiratii/min. 3. 12h. P: durere. administrez Algocalmin 1 capsula (2mg).durerea s-a ameliorat. .I.explic . .CAZUL III PLAN DE NURSING PRE/POSTOPERATOR PACIENT: C. echipa de cu echipa de ingrijire. S: durere in fosa iliaca dreapta.respiratie superficiala ritmica.pacientul DE A se adapteze la pacientului comunica COMUNICA rolul de bolnav necesitatea eficient cu iliaca dreapta.asez pacientul la pat. . .pacientul sa .AV= 80 pulsatii/min celer. oral Antidiareic. administrez Piafen 1 fiola (5ml) i. si sa comunice internarii. .TA=110/60 mHg. SALON: 6 DIAGNOSTIC CLINIC: apendicita acuta cu reactie peritoneala CULEGEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE INFORMATIILOR DE AUTONOME DELEGATE INGRIJIRE .pacientul sasi imbunatateasca eliminarea in urmatoarele 12h.

E: proces inflamator. S: scaune moi. inferior. . miscari simetrice.

pacientul nu s-a odihnit corespunzat or din punct de vedere cantitativ (6h). .pacientul sa nu mai prezinte greturi in termen de 12h. E: durere. . .invat sa pacientul beneficieze tehnici de de somn relaxare care corespunzat sa le or cantitativ practice in termen de inainte de 24h.pacientul DE A SE sa prezinte o MISCA.invat . E: durere in fosa iliaca dreapta. senzatiilor de greata. 5. asezandu-l in pozitia de decubit dorsal. oral. . . somn .pacientul . EVALUAR E .administrez Fenobarbital 1 comprimat (15mg). seara (sedativ).administrez pacientul sa Metoclopram inspire id 1 profund comprimat. NEVOIA . OBIECTIV E . SI A pozitie AVEA O adecvata in BUNA termen de POSTURA 10h. . S: ore insuficiente de somn (5h). S: greturi. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: alterarea digestiei.instalez pacientul in pat. E: apendicita acuta. pentru oral reducerea (antiemetic). 6.creez conditii optime pentru odihna. P: postura inadecvata. INTERVENTII AUTONOM DELEGATE E .DAT A CULEGEREA INFORMATIIL OR DIAGNOSTI C DE INGRIJIRE 4. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI P: dificultatea de a se odihni. S: pozitie inadecvata.pacientul nu mai prezinta greturi.pacientul si-a imbunatatit postura.

dreapta. .iipat. dreapta. . de termen de 12h. EVAL . pacientul sa 24. P: dificultatea de a-si pat si pijama. NEVOIA DE -SI 5.timp S: singur. .m. . Piafen 1 fiola AV=78 pulsatii/min examenul sumar de urina.administrez S:ore P: durere.incurajez SINGUR si inadecvata.det. NEVOIA DE A -faca ingrijiri pacientul sa. 1 fiola (5ml). IMBRACA dreapta.pacientul sa 2. sangerare=2’ se imbrace in E: durere de P: dificultatea apendiculara. NEVOIA DE .testare la 24h. . NEVOIA DE A FI -de INGRIJIRE termen pacientul sa-si AUTONOME . . de termen S:pozitie . i. DELEGATE DATA CULEGEREA SE ODIHNI DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII in comprimatDELEGATE (2mg).recomand pulmonare.pacientul sia-efectuat cu durerile sau ajutor ameliorat ingrijirile igienice sa . VDRL. fiole/zi.efectuez .dureri in fosa iliaca perturbat. NEVOIA . 8. .ajut 12h.recomand pacientului sa se aseze intr-o pozitie comoda si sa nu faca miscari bruste.det.recoltez sange pentru: DE A-SI PROTEJA igienice singur faca dus. celer.pacientul sEVALUARE a odihnit mai bine. CULEGEREA INFORMATIILOR INTERVENTIA CHIRURGICALA OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE . oral.creez administrez Fenobarbital CULEGEREA 3. igenice a-siS: lipsa ingrijirilor acorda .pacientul sa.ajut DEZBRACA iliaca si imbracese imbrace. a se imbraca si . coagulare=6’ 30’’ E: durere. 3 E: apendicita acuta. P: dificultatea in singur in in termen de a se DEZBRACA 24h. E: durere. INGRIJIT.ajut tip costal inferior.puls ritmic.pacientul sa decubit dorsal. glicemie. INFORMATIILOR INGRIJIRE AUTONOME Diazepam 1 corespunzator pacientului. DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE 1.pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in termen de 24h. TA=120/80 mmHg. ritmul sau. oral.5ºC. termen termen de 12h. .06. .insotesc bolnavul la 4.testare la dezbrace singur dezbrace. . A FIS: durere in fosa iliaca radiologie pentru sa-si efectueze E: CURAT fosasi efectueze durere in dreapta. IMBRACA pacientul sa poata sa sepacientul pacientul sa miscari simetrice.administrez Piafen 3 fiole pe zi.dureri postoperatorii. . NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere. dezbraca imbricare lenta. normal. ofer durerii in TA=110/70mmHg.DAT A DATA CULEGEREA INFORMATIIL OR DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE EVALUARE . EVALUARE . ritmica.pacientul isi face igiena corporala cu . AV=80 pulsatii/min . insuficiente de efectua ingrijirile (5ml)i.pacientul ajutor.pac prezint ameli . timp de pacientul sa 24h. asternuturirecoltez urina pentru . imbraca singur.ajut pacientul .igienice. vol.recomand .pacientul OBIECTIVE conditii . INFORMATIILOR 7.pacientul s-a -imbracat si pacientul se dezbricat cu poate ajutor.INTERVENTII DIAGNOSTIC DE A DORMI SI A se odihneasca pentru odihna 1 comprimat (15mg). somn. S: imbracarea se face lent.m. si-a imbunatatit postura . NEVOIA DE . superficiala. EVITA si exprime pacientului sa clisma hemoleucogra ma TEGUMENTELE SI in termen de PERICOLELE diminuarea stea linistit la evacuatoare. imbraca dezbraca. A SE R=18 respiratii/min. P: postura DE A SE xilina=neg. S: dureri postoperatorii. iliaca efectuarea radioscopiei singur igiena corporala.POSTURA de adecvata in O BUNA se aseze in pat igienice.. in pozitia de .imbrace si si se A durere in fosa imbrace se sa E: SE . NEVOIAinadecvata. SI T=36.pregatire P: MISCA SI A AVEA inaibe o pozitie pacientului sa preoperatorie.respiratie ingrijiri igenice. P: somn CURAT. E: interventie chirurgicala. dezbrace penicilina=neg. 1. MUCUOASELE 12h.dificultatea de DEingrijirile .

.perfuzie intravenoasa. E: interventie chirurgicala. .. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: alimentatie insuficienta. 2. . neinfectata in termen de 24h. ritmica. miscari simetrice. . T=36.sfatuiesc pacientul sa-si mentina pansamentul intact si curat.ii dau pacientului sa consume lichide. 3. ser fiziologic 500ml.8ºC. normal. vol. R=18 respiratii/min.pacientul sa prezinte cicatrice postoperatorie cu evolutie buna.pacientul sa consume lichide suficiente in termen de 8h. S: cicatrice postoperatorie. . celer. E: apendicectomie. NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE P: alterarea integritatii.puls ritmic.pacientul a consumat 1200 ml lichide si a eliminat 400ml.pac prez pansa cu respiratie superficiala. .paci cons lich . S: regim hidric. . tip costal inferior. .

administrez AUTONOM tehnici de DELEGATE Piafen 3 fiole pre diminuarea durerilor in E termen de 12h. . NEVOIA DE A DORMI SI AO BUNA POSTURA ODIHNI P: incapacitatea de a P: dificultatea de a se odihni.a urinat 2.administrez (analgezic). pulsul.pacientul cantitativchirurgicala sa consume sa-si mentina spontan.sfatuiesc Fenobarbital 1 imbunatatit eliminare un urinar. adecvata din (15mg) oral.vitale pozitie sezut. S: ore insuficiente E: apendicectomie. seara.pacientul a inceput . . NEVOIA DE A SE S: anorexie. temperatura). volum normal. pacientul sa nu comprimat eliminarea E: interventie chirurgicala. (TA.ajut . si-a . 3. marginea putea perturba in de 24h. .efectuez se-poata pacientul sa indepartez toate ingrijiri pacientul sa se mobiliza in se ridice la sursele care ar postoperatorii. MISCA SI A AVEA SE 4. cor .p mobilizarea.pacientul prezinte o pacientul cu .respiratii erficiale. de 12h. 6. 5%-500ml.pacientul sa . 5. corespunzator sa se toate ofer pacientului .supraveghez somnul stea in functiile pacientului. E: dureri.pacientul sa-si . NEVOIA DE A . E: dureri postoperatorii. zgomot. DE A-SI PROTEJA . urinara. celer.supraveghez pansamentul (daca se imbina anunt medicul).recomand bruste.administrez . E: interventie chirurgicala.servesc .administrez corezpunzator. pansamentul p curat. vedere sa prezinte pacientului .5ºC. respiratia. DE A ELIMINA =76 pulsatii/min uls ritmic. intravenoase E: durere postoperatorie. S: cantitate scazuta 400ml. deshidratarea. inadecvata. relaxare. MANCA alimenteze corespunzator prin perfuzii 12h. NEVOIA DE A BEA SI A .pacientul elimin in termen de sursele de supa strecurata si P: somn perturbat. PERICOLELE OR 4.pacientul nu evo pacientul si s-a odihnit S:DORMI SI A SE ODIHNI se odihneasca plaga chirurgicala. am .CULEGEREA DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE FORMATIILOR DAT DIAGNOSTIC DE .invat pacientul . lichide. NEVOIA =116/70 mmHg P: durere. S: durere postoperatorie. patului si sa . P: alterarea integritatii tegumentelor. i. T=36.se misca . odihneasca corespunzator termen termen de 12h. . preveni ser glucozat P: alimentatie insuficienta. S: imobilitate. P: eliminare urinara faca miscari punct de seara. NEVOIA.linistesc . 16 respiratii/min. OBIECTIVE .pacientul sa .supraveghez tegumentele si mucoasele. ritmice. lichide pentru a in termen de 12h. (5ml). .dureri CULEGEREA NEVOIA DE A EVITA 1. S: ore insuficiente de somn.invat pacientul . INTERVENTII EV AUTONOME DELEGATE OBIECTIVE exprime INTERVENTII EVALUARE . chirurgicala. de somn. E: interventie TEGUMENTELE plaga in termen neinfectata.pacientul sa . A INFORMATIIL INGRIJIRE postoperatorii. Diazepam 1 comprimat (2mg) oral.m.

invat pacientul tehnici de relaxare care sai diminueze durerea. R=17 respiratii/min.6ºC. .invat pacientul sa-si mentina pansamentul curat si intact.06. ritmica. T=36. . . NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: alterarea tegumentelor. E: interventie chirurgicala. 2.administre Piafen 3 fiole/zi. curat. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere. 1. TA=110/70 mmHg DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE 1.efectuez pansament c Betadine (alcool iodat .pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in termen de 12h. TA=110/70 mmHg P: durere.06 CULEGEREA INFORMATIILOR .respiratie superficiala. OBIECTIVE . .ii recomand prezinte risc de pacientului sa-si infectie si plaga mentina sa evolueze spre pansamentul vindecare.dureri postoperatorii. AV=74 pulsatii/min E: apendicectomie.pacientul sa nu .puls ritmic. S: dureri postapendicectomie. . celer. 28. volum normal. celer. INTERVENTII AUTONOME DELEGAT .pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in termen de 12h.m. . E: apendicectomie. volum normal. miscari simetrice. S: plaga chirurgicala. . NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE S: dureri postoperatorii.respiratie superficiala. R=17 respiratii/min. i. fiole/zi (5m i. .pacientul sa-si mentina cicatricea postoperatorie neinfectata. tip costal inferior. ritmica. AV=73 pulsatii/min E: interventie chirurgicala.administre tehnici de Piafen 3 relaxare.invat pacientul . . tip costal inferior. S: cicatrice postoperatorie. 2. T=36.m . NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: integritatea tegumentelor. .puls ritmic.DATA 27.8ºC.dureri diminuate. .

cicatrice postoperatorie cu evolutie buna. . DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE 1.durerea s-a diminuat. celer. .pacientul sasi exprime diminuarea durerii in urmatoarele 6h. TA= 110/70 mmhg. S: durere postoperatorie. R= 15 respiratii/min. oral. NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: alterarea tegumentelor.administrez Algocalmin 3 comprimate pe zi. . EVALUARE . AV= 73 pulsatii/min. . . 2. ritmica tip costal. S: cicatrice postoperatorie.invat prezinte pacientul cum cicatrice sa-si efectueze postoperatorie ingrijirile neinfectata cu igienice fara a evolutie buna.dureri postoperatorii. OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE . .scot firele pacientului cu grija si in conditii perfecte de asepsie. . E: apendicectomie. -1 comprimat (500mg) Analgezic. E: apendicectomie.ATA CULEGEREA INFORMATIILOR EXTERNAREA .recomand pacientului sa nu faca eforturi fizice mari.06. . . volum normal.respiratie superficiala. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere.pacientul sa . afecta cicatricea postoperatorie.puls ritmic.

. Beneficiaza de urmatoarele investigatii paraclinice:  Hemoleucograma  Hemoglobina= 16.frunza vesteda”. Burney. ansele din jurul cecului sunt aderente de acestea si fixate. normal  Radioscopie pulmonara  Reactie VDRL= negativa  Pacientul a suferit interventie chirurgicala Descrierea interventiei operatorie:  anestezie iot generala. dupa desfacerea acestora se evidentiaza apendicului cu aspect de .33%  Hematocrit= 50%  Leucocite= 4800/mm³  Forma leucocitara  Neutrofile= 61%  Bazofile= 0%  Eozinofile= 2%  Glicemie 32mg/dl  Examen urina. din care se recolteaza probe pentru analize. . pansament. evacuarea puroiului prin tamponare. incizie M. greturi si scaune moi. se practica apendicectomie cu infundare. drenaj Douglas prin fosa iliaca dreapta.EPICRIZA Pacientul se interneaza in sectia de chirurgie cu dureri in fosa iliaca dreapta. in plaga apare secretie purulenta abundenta. dupa deschiderea cavitatii peritoneale.

Alergie la derivati pirazolonici. dureri artrozice.m. Recomandari medicale:  evitarea eforturilor fizice timp de 30 zile. ADMINISTRAREA MEDICAMENTATIEI Medicamente utilizate ALGOCALMIN COMPOZITIE Metamizol sodic  Comprimate: 500 mg.  copii peste 15 ani: 1 comprimat de 2-3 ori/zi sau la nevoie comprimatele se administreaza cu un pahar mare de apa. Adulti: pana la 1-2 comprimate de 23 ori/zi sau 1-2 fiole in injectie i. INDICATII CONTRAINDICATII POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE . deficitde glucoza-6-fosfat dehidrogenaza. slab antiinflamator.  1 comprimat sau 1 fiola la nevoie.L.  evitarea alimentelor si bauturilor care provoaca gaze intestinale. ACTIUNE FARMACEUTICA  Fiole de 2 ml a lg (50%). puternic miotrop. dureri dentare si de sfera O.Pacientul are o evolutie postoperatorie buna. sindrom febril. afectiuni hepatice. leucopenie. mialgii. porfirie. granulocito-penie. antispastic. Alergii de diverse cauze: nevralgii.v. Analgezic de doua ori mai intens decat aminofenazona si antipiretic cu actiune intensa la administrare i. profunda.. afectiuni renale. artrice.. din poliartrita cronica evolutiva.R.

Se mai poate utiliza in tratamentul insomniei. celuloza microcristalina. stearat de magneziu. starea de rau epileptic. Varstnici: initial 2-2.5 mg de 3-4 ori/zi. la nevoie doza poate fi crescuta treptat in functie de raspunsul terapeutic. Insuficienta hepatica severa. sevrajului alcoolic (inclusiv delerium tremens) pregatirea preanestezica si ingrijirea postoperatorie in cazul interventiilor chirurgicale. Tranchilizant: miorelaxant si anticonvulsivant.5 mg de 1-2 ori/zi. Administrarea prelungita sau in doze mari a benzodiazepinelor poate determina dezvoltarea dependentei psihice si fizice. tetanos. .COMPOZITIE DIAZEPAM Diazepam. Miastenia gravis. 12. Diazepamul are urmatoarele indicatii terapeutice anxietate. in functie de severitatea simptomelor. Glaucomul acut sau cu unghi inchis. Copii peste 6 luni: tratamentul se incepe cu doze mici. convulsii. Antispastic uterin. la nevoie. dioxid de siliciu coloidal. Un comprimat contine diazepam a 2 mg si excipienti: lactoza. doza poate fi crescuta treptat in functie de toleranta clinica a pacientului. Intoxicatie cu alcool sau cu alte deprimante ale sistemului nervos central. Hipersensibilitate la diazepam sau la oricare dintre componentii produsului. contracturi musculare. Adulti: 2-10 mg de 2-3 ori/zi. Se recomanda administrarea cu prudenta la pacientii cu antecedente de alcoolism sau dependenta medicamentoasa. ACTIUNE FARMACEUTICA INDICATII CONTRAINDICATII PRECAUTIUNI DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE Copii sub 6 luni. comprimate a 2mg.

cate un comprimat de 15 mg la 4 ore. iar in cazul intreruperii medicatiei dozele trebuie reduse treptat. fosfat disodic. anticonvulsivant. in epilepsie se incepe cu ½ comprimat de 100 mg de 2-3 ori/zi continuandu-se cu 200-300 mg/zi fractionat pana la disparitia convulsiilor. epilepsie. medicatie prenarcotica. intoleranta la fenobarbital. hipnotic cu actiune prelungita. afectiuni medicale sau chirurgicale care necesita sedare. cardiopulmonara si hepatica grava. FENOBARBITAL Fiole continand solutie 10% (200 mg) si a 4 % (40 mg) fenobarbital in propilenglicol Comprimate continand 100 mg si 15 mg fenobarbital. ACTIUNE FARMACEUTICA Sedativ.sedativ 6mg/kg corp/zi in 3 prize oral sau i. parkinsonism.m. adjuvant al fototerapiei in icterul neo-natal. celuloza microcristalina. hipnotic 1 comprimat de 100 mg seara la culcare.m. CONTRAINDICATII Stari precomatoase si comatoase.m. doza zilnica maxima 600mg. porfirie latenta. stearat de magneziu. anticonvulsionat 3-5 mg/kg corp/doza oral sau i. Copii . apa distilata pentru preparatele injectabile. in intoxicatiile cu stricnina. acid citric. convulsii la sugari. anticolvulsivant. insuficienta renala. MOD DE ADMINISTRARE Adulti ca sedativ. insomnii. copii si adulti. Un ml solutie injectabila contine clorhidrat de metaclopramida 5 mg si excipienti: clorura de sodiu. diabet. INDICATII Sedativ in diferite stari de hiperexcitabilitate. metabisulfit de sodiu. Se poate repeta pana la maximum 300mg.COMPOZITIE In general se recomanda ca durata tratamentului sa nu depaseasca cateva saptamani. in boala Basedow ½ comprimat de 100 mg/zi. METOCLOPRAMID Un comprimat contine clorhidrat de metaclopramida 10 mg si excipienti: lactoza. COMPOZITIE . dioxid de siliciu coloidal. in tetanos 2-3 fiole/zi i. Doza unica maxima de 300 mg.

Intravenos in perfuzie 2 mg/kg repetand la nevoie dupa 2 ore. Greturi si varsaturi de diferite cauze. obstructii mecanice si perforatii ale tractului gastrointestinal. examen radiologic. Daca este necesar. De asemenea are proprietati antiemetice. creste tonusul si amplitudinea contractiilor gastrice.5-5 mg de 3 ori/zi. creste tonusul sfincterului esofagian inferior. Antiemetic: oral 5-10 mg de 3 ori/zi sau cu ½ h inaintea efectului dorit. Se poate repeta inca o data dupa 60 minute. timp de 7 zile. Daca sunt prezente simptome severe este recomandata administrarea parenterala a metoclopramidei in doze de 10 mg intramuscular sau intravenos. cu 30 minute inainte de masa si la culcare. Sindrom de hipomotilitate gastrica. Metoclopramida stimuleaza motilitatea tractului gastrointestinal. INDICATII TERAPEUTICE CONTRAINDICATII DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE . cel mult 3-5 doze.ACTIUNE TERAPEUTICA Propulsiv si antivomitiv. Hemoragii gastrointestinale. prima doza se poate administra parenteral (10 mg i. Perfuzie intravenoasa 1mg/kg ca doza unica. Esofagita de reflux: oral 10-15 mg cu 30 minute inainte de fiecare masa si seara la culcare (10-15 mg de 4ori/zi). epilepsie. Esofagita de reflux. accelereaza golirea stomacului si tranzitului intestinal. In cazul anumitor procedee diagnostice intubare duodenala. La copii 5-14 ani: oral 2. Sindrom de hipomobilitate gastrica: oral 10 mg cu 30 minute inainte de fiecare masa si seara la culcare. creste peristaltismul duodenului si jejunului. feocromocitom. hipersensibilitate cunoscuta sau intoleranta la unul din componentii produsului. de 3-4 ori/zi.). oral 10-15 mg de 4 ori/zi.m. Sughit. Sughit persistent. relateaza sfincterul piloric si bulbul duodenal.

PARACETAMOL Paracetamol. Clorhidrat de pitofenona: 5 mg (comprimate). migrene. deficit de G-6 PD. lent (1-1. Actiune analgezica puternica. apa distilata pentru preparare injectabile pana la 5 ml. efecte antipiretice. Forma injectabila este indicata. pancreatita cronica). antidepresive triciclice (cresc efectele atropinice). colite. in interventiile abdominale pe abdomen si pe micul bazin si in unele manevre de explorare instrumentala. Bromometilat de fenpipramida: (comprimate).5000 g (fiole).m. angina pectorala. CONTRAINDICATII MOD DE ADMINISTRARE COMPOZITIE ACTIUNE TERAPEUTICA Oral.COMPOZITIE PIAFEN Noraminofenazona: 500 mg (comprimate). antecedente de agranulocitoza toxica. infarct miocardic acut. dureri postoperatorii si posttraumatice). 0. efecte antispastice directe asupra fibrei musculare netede. dismenoree.v.1 mg ACTIUNE TERAPEUTICA INDICATII Excipienti pana la 690 mg. cate 2 comprimate de 1-3 ori/zi. insuficienta cardiaca grava. in sindroamele algice severe (colica nefretica.5 ml/minut). 0. Comprimatele sunt destinate pentru tratamentulunor algii mai putin acute (cefalee. 1-3 fiole/zi. porfirie hepatica acuta.0100 g (fiole). adenom de prostata cu tendinta la retentie urinara. colaps. glaucom cu unghi inchis. 2. Substanta cu actiune analgezica asemanatoare cu a . tahicardie. colica biliara. de asemenea. Injectii i. megacolon. odontologii. cistalgii. sau i.0001 g (fiole). Alergie la metamizol si alti pirazoli. in special. obstructie mecanica a tubului digestiv. Prudenta in asocierea cu amantadina chinidina. dischinezii hepatobiliare. 0.

 Copii intre 7 si 12 ani cate 0. de 2. urinare.  parenteral (IM). sciatice). regionale sau a durerilor germeni infectioasa. dureri dupa unele  infectii respiratorii. urinare.  oral. cu intoleranta digestiva la salicilati persoanele septicemii.250 g (½ comprimat)  infectii urinare.  infectii pulmonare. CONCLUZII O concluzie deosebit de importanta este aceea ca rolul nursei vizavi de aceasta afectiune nu se rezuma numai la tratarea ei ci si in preventia acestei boli.5 g (5 se va depasi doza zilnica INDICATII  infectii generale cu stafilococ sau bacili gramcomprimate). luxatii). ACTIUNE  asupra germenilor gram-pozitiv si gram-negativ MOD DE ADMINISTRARE  adulti si copii peste 12 ani.3 GENTAMICINA ani. In cadrul acestor indicatii. la 6 ore. cate 3-4 comprimate/zi. mecanism central. Nu se administreazaglucozata 5%).ACTIUNE TERAPEUTICA PENICILINA G  bacteriostatica. biliar). INDICATII TERAPEUTICE Combaterea simptomatica a febrei (peste 38ºC) de cauza INDICATII  infectii locale. hemolitic sau cu pneumococ. stafilococul auriu). fracturi. beneficiaza de preparat in special  meningite. venerice. TERAPEUTICA  concentrare biliara inalta (antibiotic. sau cu sensibilizare la derivati pirazolonici. dismenoree. meningite). MOD DE  IM. digestive si generalizate (septicemii. . de asemenea un  bactericida. combaterea simptomatica generale cu medii TERAPEUTICE (cefalee. TERAPEUTICA Nu (bacilul coli. ADMINISTRARE Durerile intense in special cele de origine viscerala. nevralgii dentare. INDICATII TERAPEUTICE MOD DE ADMINISTRARE  infectii cu enterococ si bacil tific. fiind influentate durerile de intensitate medie. cutanate. Efect analgezic are. la copii intre 3 si 7 ani este preferabil sa MOD DE  IM. TERAPEUTICE negativ. ADMINISTRARE AMPICILINA ACTIUNE  cu spectru larg. endocardite. biliare si interventii chirurgicale. entorse. fenacetinei si cu efect antipiretic apropiat de al salicilatilor. endocardite.  germenul de electie in afectiunile cu stafilococ neproducator de penicilinoza cu streptococ β Nu are actiune antiinflamatoare-antireumatica. se utilizeze supozitoarele a 250 mg. sensibili. CONTRAINDICATII  IV (perfuzie continua in solutie la copii sub durerile reumatice. biliare. artralgii nereumatismele.

Am studiat cu real interes si curiozitate. Impactul emotional al descoperirii afectiunii este in mare dat fiind de varsta tanara a pacientilor. Manifestarile clinice ale apendicitei acute sunt cunoscute dat fiind simptomatologia bogata. atat teoretic cat si practic. cunoscandu-se doar o serie de factori de risc. ignoranta si sentimentul de vina.Asa cum spuneam la inceputul lucrarii boala este descoperita uneori intamplator datorita faptului ca desi pacientii acuza dureri la nivelul abdomenului din pudoarea fals inteleasa sau pur si simplu din lipsa de educatie sanitara. intre 10-40 ani.. de regula afectiunea se afla intr-un stadiu avansat sau mai putin. . perioada de maxima dezvoltare a aparatului limfatic si a bolilor infectioase. chirurgia apendicelui cecal si am aflat informatii utile pentru instruirea mea profesionala. De obicei apendicita acuta se descopera cu ocazia manifestarilor altor semne decat cele specifice si atunci. Rolul nursei in ingrijirea pacientilor cu apendicita acuta este important si priveste toate masurile necesare pentru diagnostic si tratament.Tocmai aici intervine misiunea nursei de promovare a sanatatii care printr-o activitate bine coordonata poate descoperi afectiunea din stadii incipiente si astfel tratamentul sau are rezultatele scondate. Este mai frecvent intalnita la populatia cu alimentatie predominant camata sau exclusiv vegetala. Bolnavii trebuie supravegheati cu atentie si orice semn nou aparut trebuie raportat medicului.Rolul nursei in educatia sanitara mai ales a tinerelor mame este deosebit de importanta prin a le determina pe acestea de a se prezenta cu copii sau orice persoana de alta de varsta diferita la medic imediat ce se observa dureri ale abdomenului datorita faptului ca unul din factorii favorizanti al este temperatura ridicata. Apendicita acuta este o afectiune grava cu un prognostic in general sumbru. Etiologia apendicitei acute este infectia microbiana (teoria infectioasa a lui Aschoff). pentru a putea lua cat mai repede masurile necesare aplicarii formelor actuale de tratament de specialitate. acestia nu se prezinta la medic. Prognosticul destul de grav al majoritatii formelor de apendicita necesita o atenta observare a tuturor formatiunilor si o evaluare rapida si corecta a afectiunii.

pacientii vor avea de suportat o interventie chirurgicala. care au fost radical imbunatatite datorita ultimelor descoperiri din domeniul medicinei. Crearea unor conditii ambientale cat mai bine si asigurarea unui sprijin moral neconditionat pot avea un rol important in desfasurarea optima a actiunilor ce le vom desfasura pentru o cat mai buna rezolvare a problemelor de dependenta ale pacientului. este foarte important ca pacientul si familia sa inteleaga ce reprezinta aceasta afectiune si mai ales faptul ca prognosticul initial poate fi modificat respectand indicatiile terapeutice. nursa va face tot ce-i sta in putinta pentru a le oferi suportul fizic si psihic de care au nevoie la un nivel calitativ si cantitativ cat mai ridicat.Deoarece. STUDIUL STATISTIC Tabel cu repartizarea pacientilor in functie de mediul de provenienta pe sectii si procentul de incidenta al apendicitei acute pe mediul de provenienta Mediul de provenienta al pacientilor URBAN RURAL TOTAL Chirurgie cazuri 4 4 8 Chirurgie sectie 5 2 Cazuri pe mediu 9 6 15 Procent de incidenta 60% 40% 100% Graficul cazurilor pe mediul de provenienta al pacientilor 1 0 9 8 . De asemenea.

7

6 5

4

3 2 1 0

Chirurgie

Chirurgie sectie

Cazuri pe mediu

URBAN RURAL Tabel cu incidenta de aparitie a apendicitei acute intervale de sex si varsta si procentul de incidenta varsta sex Raport cazuri 1 1 2 1 1 1 Total cazuri 1 1 2 1 1 1 Procent de aparitie apendicita acuta 50% 50% 60% 40% 50% 50%

inainte Barbati de pubertate Femei la Barbati pubertate Femei la adulti Barbati Femei

Total 100%

50%

0%

Inainte de pubertate Barbat Femei

La pubertate

La adulti

Rezistenta la medicamente

Factori favorizanti aparitiei apendicitei acute

Bucuresti 1997 D. . ..Ed.Proca . Ed. Editura Medicala.Chirurgie generala. Popescu I. Celsius. Celsius 1998 Lucretia Titirica – Ghid de nursing.Burlui. Bucuresti vol VI 1986 Angelescu N. 1998 .Tratat de patologie chirurgicala.. -Actualitati in chirurgie. 1982 Dragomirescu C. Editura Viata Medicala Romaneasca.BIBLIOGRAFIE E.Patologie chirurgicala.

Onicescu 1996 . N. Niculescu.Popescu.vol.Lucretia Titirica – Manual de ingrijiri speciale acordate bolnavilor de asistenti medicali. Contraindication to laparoscopic appendectomy L.M. Shmookler B. TH. . D. Editura Viata Medicala Romaneasca.Ionescu.Atlas de histologie . 1998 Ghid de practica medicala . I 2002 R. C..M.Appendiceal mucocele.H. Sugarbaker P. Carmaciu. Leila Torsan – Anatomia si fiziologia omului. 1983 Gonzalez Moreno S. Bucuresti..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->