Iconografia artei crestine

Sectia Conservare-restaurare anul1 Student Irina Iuoras

Albrecht Drer (1471-1528) este cunoscut att ca un mare pictor ct i ca un gravor deosebit. Spirit universal i modern, Drer a fost apreciat nu doar ca artist, ci i ca un rafinat umanist. Cltorind n Italia, Drer a fost atras de coala veneian de pictur, care va exercita, prin Gionanni Bellini i Mantegna, o influen evident asupra sa, modificndu-i concepia despre rolul artistului. Lor le datoreaz Drer preocuparea pentru forma i frumuseea plastic. Creaia lui Drer cuprinde mai multe compoziii cu teme religioase (Fecioara, pruncul Iisus i Sfnta Ana, Adam i Eva, Adoraia Sfintei Treimi) care dezvluie preocuparea lui Drer de a fixa fizionomiile i tipurile umane specific germane . Adoratia Sfintei Treimi (1511)

Ulei pe panza, 135x123.4cm Kunsthistorisches Museum, Viena, Austria Identitatea tabloului din imagine a putut fi descifrata datorita inscriptiei din partea dreapta, jos albertus durer noricus faciebat anno a viginis 1511. Matthaeus Landauer a comandat aceasta opera pentru Zwolfbruderhaus (Casa celor doisprezece frati) in Nremberg. Dumnezeu este ilustrat dupa regulile iconografiei traditionale, cu bratele deschise, tinand cruceape care este rastignit Hristos. Porumbelul, simbolul Sfantului Duh, se afla deasupra tuturor personajelor. In partea stanga, putin mai jos se afla Fecioara Maria, inconjurata de ingeri care canta. Sfantul Ioan Botezatorul apare in partea dreapta, alaturi de toti sfintii. Pictorul demonstreaza ca este un cultivator al perspective, tehnica pe care artistul a deprinso in timpul sederii sale in Italia. Drer afirma: Cu cat o opera este mai exacta si mai reala, cu atat va fi mai buna. Daca cele mai buna parti ale oamenilor ar fi concentrate intr-o singura persoana, aceea va fi demna de lauda. In aceasta capodopera, Drer a concentrate toate informatiile culese de la pictorii venetieni. Scena Adoratiei Sfintei treimi pare deosebit de reala. Artistul reuseste sa-I grupeze intr-o singura imagine pe Dumnezeu Tatal, descries asemenea unui patriarch batran, Fiul, Dushul Sfant, sfintii si oamenii.

Fecioara cu Pruncul (1512)

Ulei pe panza, 49x37cm. Kunsthistorisches Museum, Viena, Austria Tabloul Fecioara cu Pruncul a fost pictat in momentul in care Drer a ajuns la maturitatea artistica. Opera este cunoscuta in special pentru atmosfera intima si gingasia pe care le reflecta. Cele doua personaje sunt pictate pe un fundal inchis. Acest tablou, in care Drer isi pune in valoare calitatile de gravor, a fost realizat intr-o perioada in care artistul s-a dedicate in mare parte acestei tehnici, lasand deoparte picture. Culorile predomnante sunt albastru si bleu. Trupurile personajelor sunt pictate in nuante deschise, aurite. Valul fecioarei Maria, de exemplu, are aceeasi nuanta cu pielea sa si a Pruncului. Drer foloseste tehnicile care i-au fost predate de artistii italieni ca Michelangelo si Mantegna. Chipul Fecioarei domina intreaga compozitie. Ea isi priveste Pruncul cu afectiune, cele doua personaje capatand imediat atentia privitorului. Drer acorda atentie deosebita proportiilor. Pruncul este descries in dimensiunea sa umana, in timp ce isi priveste cu adoratie mama. Frumusetea trupului sau firav se datoreaza experientei pictorului in folosirea acuarelei. Folosea o tehnica moderna in domeniul acuarelei, pe care ceilalti artisti inca nu o stapaneau.

Artistul reuseste sa imbine perfect volumul si clarobscurul specific picturii italiene traditionale. In acest tablou sunt vizibile si urme ale influentei artei gotice tarzii. Drer demonstreaza ca este un maestru absolut original. Adam si Eva (1507)

Ulei pe panou de lemn; fiecare panou are dimensiunile 209x81 cm. Muzeul Prado, Madrid, Spania Cele doua panouri reprezinta primele nuduri in marime naturala din picture germane si au realizate imediat dupa intoarcerea la nurenberg in urma celei de-a doua perioade probabile de sedere Italia, asa cum lasa sa se inteleaga indicatia almanus (german), alaturata numelui. Cele doua semnaturi intaresc supozitia ca figurile ar avea valoare de sine statatoare, nu atat aceea de evocare a parintilor primordiali din Vechiul Testament, cat cea de prototipuri ale nudului monumental, construit in mod classic, dupa studiul proportiilor anatomice. Perechea se afla la cel mai inalt nivel al experientei italiene a artistului si rivalizeaza cu criteriile compozitionale si stilistice adoptate de artistii Renasterii. Drer renunta aici la nervozitatea sobra, caligrafica si subtire a desenului din traditia Nordica si imprima figurilor niste tonuri moi si senzuale in clarobscur, iar mersului usor si pletelor unduitoare, un ritm asemanator dansului. Analizandu-I izolat, barbatul si femeia se decupeaza de pe fondul intunecat impreuna cu elemente care amintesc de lumea naturala, redata cu o grija deosebita. Picturile nu sunt doar o excelenta demonstratie de cunoastere a anatomiei, dar si o dovada a insusiriiculturii umaniste de catre pictor: ca si Leonardo, Drer cauta armonia dintre om si natura in coexistent constienta intr-un organism viu omnipresent. Cele doua panouri au apartinut reginei Cristina a Suediei, cale le-a daruit in 1655 regelui Spaniei, Filip al IVlea. fost in

monograma au fost realizate

Panourile sunt amandoua semnate: cel reprezentandu-l pe Adam, in dreapta jos,cu artistului, cel cu Eva, in placuta atarnata de o creanga. Acestea duc la concluzia ca operele separat.

Bibliografie:
-

Colectia Marile Muzee ale lumii, editura Adevarul holding Volumele 7 si 8,respective Muzeul Prado, Madrid si Muzeul de Istorie a Artei, Viena