P. 1
57 Ingrijirea Pacientului Cu Come Neurologice

57 Ingrijirea Pacientului Cu Come Neurologice

|Views: 23|Likes:
Published by Camelia Iribita

More info:

Published by: Camelia Iribita on Jan 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/08/2014

pdf

text

original

INGRIJIREA PACIENTULUI CU COMA NEUROLOGICA (ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL SI EPILEPSIE

)

COMA este definita prin abolirea starii de constienta, la care se asociaza alterarea functiilor vegetative (tulburari respiratorii, cardio-vasculare, sfincteriene) si semne neurologice.

CLASIFICARE ETIOPATOGENICA A COMELOR

I.

Prin leziuni primitive ale creierului

Accidentul vascular cerebral -hemoragic -ischemic -encefalopatie hipertensiva Traumatisme cranio-cerebrale Tumorile si procesele expansive intracraniene Infectii cerebrale –encefalite (meningoencefalite) - tromboflebite cerebrale -abcesul cerebral Epilepsia-criza grand mal, starea de rau epileptic

II.

Prin leziuni situate in alta parte, dar afecteaza metabolismul cerebral
- hepatica - renala -cardiaca - pulmonara -diabet zaharat -hipoglicemia -insuficienta corticorenala -insificienta hipofizara -insuficienta tiroidiana -tulburari hidroelectrolitice

Decompensari viscerale (boli cornice decompensate)

Decompensari endocrine

Dezechilibrul ionic

incluzand: -tromboza -embolismul sau hipoperfuzia Atacul cerebral hemoragic poate fi : -intaparenchimatos -subarahnoidian I. barbiturice -compusi organofosforici -oxibarbiturica.aparitia brusca a unui deficit neurologic focal: -slabiciune -deficit sensorial -dificultati de limbaj Atacul cerebral ischemic are un grup eterogen de cauze. tromboza in situ. alcool -salicilati. rezultand consecutiv ischemie si implicit pierderea functiei neurologice corespunzatoare ariei neperfuzate. . atropinice etc. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC) DEFINITIE Accidentul vascular cerebral este termenul clinic folosit in cazul pierderii acute a perfuziei intr-un teritoriu vascular al creierului. CLASIFICARE Pot fi :-ischemice -hemoragice Manifestari tipice:. sau hipoperfuzia relativa.Intoxicatiile -etilism. DEFINITIE ATACUL CEREBRAL ISCHEMIC Atacurile ischemice rezulta din evenimente ce limiteaza sau opresc fluxul sanguin. cum ar fi embolismul.

ATACUL ISCHEMIC TRANZITOR (A. In stenozele carotidiene: PLAVIX.I. INFARCTUL CEREBRAL DEFINITIE Obliterarea unui vas cerebral cu un embol sau tromb.1.vertij -tulburari de echilibru -diplopie Aceste doua tipuri se remit in 24 ore. astfel incat simptomele care se instaleaza initial. dispar in maxim 24 ore. rezultand tulburari de irigatie cerebrala cu instalarea necrozei in tesutul infarctat. -pareza de nervi cranieni -deficit motor -tulburari de deglutitie. TRATAMENT Se instituie tratament anticoagulant sau antiagregant.T. SIMPTOMATOLOGIE Atacul ischemic tranzitor apare in doua teritorii diferite: -carotidian.generand-hemipareza tranzitorie -afazie -hemianopsie homonima tranzitorie -ataxie -tulburari de echilibru -vertebro-bazila r. fonatie.) DEFINITIE Consta din obliterarea unui vas. . uramata de disiparea rapida a embolului. ASPIRINA. TROMBOSTOP.SINTROM. 2.

aspontaneitate -apatie -bradipsihism SINDROM DE ARTERA CEREBRALA SYLVIANA-determina: -hemipareza -tulburari de sensibilitate superficiala sau profunda -hemianopsie -tulburari de limbaj -tulburari de schema corporala SINDROM DE ARTERA CEREBRALA POSTERIOARA. La tineri. SINDROMUL DE ARTERA CEREBRALA ANTERIOARA.sindroame mieloproliferative.cauze de infarct cerebral: -colagenoze -cauze sanguine:-anemii -leucemii .determina hemipareza predominant crurala -tulburari neuropsihologice:.determina modificari ale vaselor cerebrale prin examenul fundului de ochi -diabetul zaharat complicat.determina: -hemianopsie omonima in infarct -agnozii vizuale -tromboza de artera carotida .FACTORI DE RISC -ateroscleroza cerebrala .microangiopatie diabetica -hiperlipemie – cu cresterea LDL colesterol. SIMPTOMATOLOGIE SINDROAME TOPOGRAFICE VASCULARE-reprezinta un sindrom neurologic determinat de obstructia unei artere mari.HTA.

3.afectiune grava cu instalare treptata.primara. ATACURILE ISCHEMICE VERTEBRO-BAZILARE SIMPTOMATOLOGIE In atacurile de trunchi cerebral. -in embolii.tulburari de echilibru -ataxie -varsatura -cefalee -edem cerebral -gravitatea este data de posibilitatea unei morti subite prin HIC.deficitul motor poate fi brusc .se examineaza pacientul din punct de vedere cardiologic.SISTEMUL VERTEBRO BAZILAR -tromboza de bazilara. .tratamentul factorilor de risc:HTA. glicemic.se administreaza ser fiziologic si Manitol . hemipareza de o parte si apoi de partea opusa (tetrapareza).de la instalarea infarctului cerebral pana la spital. -secundara-la bolnavii care au avut deja un eveniment cerebral vascular. incompatibilitate cu viata.vertij -nistagmus . ci doar in 24 ore.risc de a creste zona ischemica.instalarea deficitului motor in cateva ore. se efectueaza CT. In urgenta.pentru preantampinarea aparitiei infarctului cerebral . . cand se poate face liza trombului.nu se scade TA brusc.in salt tensional cu HTA netratata. In infarctul cerebelos intalnim:.se depisteaza daca exista o leziune ischemica sau hemoragica cerebrala . Debutul infarctului cerebral –la pacientii varstnici:. hiperlipemie -tratament anticoagulant la bolnavii cu factori de risc-Aspenter 75 mg. coma. se administreaza Aspirin protect 325mg (Plavix). intervalul de timp sa fie mai mic de 3 ore.pierdere de cunostinta TRATAMENT -profilaxia. complicatia este tromboza de bazilara. tratamentul factorilor de risc. DZ.

5cm. Piracetam.in punte SIMPTOMATOLOGIE Exista mai multe stadii: STADIUL NEURASTENIFORM . Tanakan. . Sermion. cu dimensiuni de la cativa mm-1.ameteli -tulburari de echilibru . INFARCTUL LACUNAR DEFINITIE Aparitia de infarcte cerebrale la nivelul vaselor mici.neurotrofic-Cerebolysin.oboseala .mici infarcte lacunare INFARCTELE LACUNARE DEVIN PERMANENTE –sindrom parkinsonian -hemipareze -afazii-tulburari de deglutitie. TRATAMENT -hidratare -administrare de tratament. se emaciaza.labilitate emotionala cu modificare fundului de ochi. Piracetam. Localizare: -periventricular -in nuclei bazali .apatie .hemipareze tranzitorii -AIT . Sermion.fonatie -un pacient lacunar poate face IMA.cefalee -gandire dureroasa . 4. neurotrofic-Cerebrolysin. STADIUL DE INFARCTE LACUNARE. Tanakan.- se administreaza antiagregant sau anticoagulant. se instituie tratament de fiziokinetoterapie din stadiul precoce recuperarea depinde de localizarea leziunii.

defecatie. cu semen meningiene pozitive -agitatie . fara greata -hiperestezie cutanata -pozitie de’’ cocos de pusca’’ -LCR hemoragic -redoare de ceafa. Cea mai frecventa cauza se datoreaza fisurarii unui anevrism cerebral sau malformatii.-antiagregant Plavix.nu suporta zgomotele -varsaturi in jet. Ruperea unui anevrism poate fi spontana sau precipitata de activitati care cresc presiunea intracraniana: tuse. sport etc. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA Apare un revarsat hemoragic in spatiul subarahnoidian produs de o rupture vasculara de cauza primara sau secundara. hemoragie meningee. Aspirina -tratamentul factorilor de risc. care se accentueaza la tuse. II.confuzie -coma -hipertermie -aritmii -bradicardie -HTA . DEFINITIE ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL HEMORAGIC Este un accident vascular cerebral care se instaleaza prin ruperea sau fisurarea peretelui unei artere intracerebrale sau meningiene. stranut -fotofobie . SIMPTOMATOLOGIE -cefalee intensa.

favorabil progresiva in urmatoarele 2-3 saptamani de la debut. COMPLICATII -vasospasm -ischemie secundara -hidrocefalie -tulburari de mers -dementa -arahnoidite TRATAMENT -neurochirurgia de urgenta este esentiala -repaus la pat.EVOLUTIE. HEMORAGIA INTRAPARENCHIMATOASA Sangerarea apare initial in parenchimul cerebral. Cele mai comune cauze sunt :-varsta inaintata si afectarea arteriolelor intracerebrale -HTA sistemica de durata -anticoagularea -abuzul de alcool -terapia trombolitica -diatezele sanguine. desi sangele poate sa apara si in lichidul cerebrospinal. obligatoriu 3 saptamani -tratarea si monitorizarea HTA -dieta hipocalorica. neoplasmele -MAV SIMPTOMATOLOGIE -cefalee -varsaturi . dar riscul de resangerare este crescut si implicit de deces. este benefica si poate temporiza tratamentul chirurgical. hiposodata -terapia antifibrinolitica pentru a preveni resangerarea la pacientii cu risc crescut de vasospasm.

-convulsii -somnolenta -deficit motor -hemiplegie -tulburari de sensibilitate -afazie -crize epileptice COMPLICATII -inundarea ventriculara -extensia focarului hemoragic -hidrocefalia obstructiva EVOLUTIE -hemoragiile mari cu debut brutal pot intra in coma si deces in primele 3 zile TRATAMENT -sustinerea functiilor vitale -monitorizarea TA. diuretice -internare in ATI -montare de SNG -montare sonda uro-vezicala -antalgice -antibiotice -anticonvulsivante -reechilibrare hidroelectrolitica si acido-bazica -NIMODIPINA pentru vasospasm -tratamentul neurochirurgical. MANAGEMENTUL IN DEPARTAMENTUL DE URGENTA In departamentul de urgenta. examenul obiectiv este indreptat spre 5 arii majore: -asigurarea cailor respiratorii. respiratiei si circulatie ABC -identificarea severitatii deficitului neurologic -identificarea cauzelor posibile de atac cerebral -identificarea cauzelor care imita un atac vascular cerebral . evitarea scaderii bruste -tratamentul edemului cerebral:MANITOL.

vertij sau nistagmus pierdera brusca a constientei Aparitia brusca a cefaleei severe insotita de greata si voma.-identificarea comorbiditatilor SEMNELE COMUNE DE ATAC VASCULAR includ urmatoarele simptome: hemipareza sau hemiplegie acuta hemianopsie completa sau partiala. fotofobie. cu modificarea starii de constienta. pacientii se plang de “cea mai mare durere de cap a vietii mele”. -de obicei. CELE 5 GRADE DE SEVERITATE IN RAPORT CU SCALA GLASGOW: Grad I II III IV V Scor Glasgow 15 14 sau 13 fara defict focal 14 sau 13 cu deficit focal 12-7 6-3 EPILEPSIA DEFINITIE Reprezinta o suferinta cerebrala cronica caracterizata prin crize recurente care se manifesta motor. sau de o cefalee “fulgeratoare”. modificari vizuale sau pierderea constientei sugereaza o hemoragie subarahnoidiana. senzitiv. comportamental. sensorial. CLASIFICARE:-crize partiale -crize focale:-simple -motorii -senzitive -senzoriale -vegetative -psihice . Severitatea hemoragiei subarahnoidiene se bazeaza pe starea pacientului la prezentare. pierdere a vederii monoculare sau binoculare sau diplopie dizartrie sau afazie ataxie.

care constau in contractii tonice localizate-convilsii localizate la un segment de membru sau tot membrul.Cele mai frecvente sunt crizele Jacksoniene. somn cu sforait zgomotos. ATITUDINE TERAPEUTICA La 2-3 crize consecutive. midriaza. agresivitate. pacientul devine cianotic. forma tonica evolueaza cu anoxie cerebrala. hipotonie musculara generalizata. mialgii. strigat zgomotos. SEMNELE PREMONITORII PRODROMALE: -cefalee -astenie -miros neplacut -vede diferite imagini -aude o muzica -urmeaza aura. polipnee.avertizeaza pacientul de criza . insa poate persista cefaleea. ceea ce reprezinta o urgenta -interzicerea consumului de alcool. secundar. dezorientare temporo-spatiala. stertor. pacientul trebuie tratat.. Se respecta:. Este faza de coma in care pacientul este inconstient. ritmul se rareste si devin mai ample. FAZA CLONICA-se caracterizeaza prin convulsii generalizate. toxice -evitarea virozelor -evitarea traumatismelor cerebrale etc. Uremaza o faza tonica de 10-20sec. Aceasta criza poate fi precedata de semne premonitorii. ele se pot generaliza-se transforma in criza majora. TRATAMENT . inchiderea si deschiderea gurii. Criza epileptica. cu modificari vegetative. brutala. initial rapide. Dureaza 50-60sec.Apare incontinenta sfincteriana emisie de urina si fecale. ce pot prevesti criza. Ele se propaga treptat in “pata de ulei”. CRIZA MAJORA EPILEPTICA PIERDEREA DE CUNOSTINTA-Criza Grand Mal debuteaza brusc cu pierdere de cunostinta. iar apoi. de prodrom. cu contractia tonica. FAZA POSTCRITICA –pacientul se trezeste. tahicardie.somnul -se interzice intreruperea tratamentului-risc de instalare a starii de status epilepticus. cu expir prelungit. extensia puternica a trunchiului. care dureaza cateva secunde. apare contractura tonica.

pentru prevenirea traumatismelor limbii. bolnavul reechilibrat iese din starea de rau epileptic. cu o privire fixa cateva secunde. -Valproat-prevenire -Depachin -Lamitol -Lamotrigina In timpul crizei.adresat epilepsiei-cat si general-adresat starii comatoase si functiilor vitale. bolnavul nu mai are convulsii. devine palid. In final. Decesul se produce prin stop cardio-respirator sau colaps circulator. Tumorile cerebrale pot debuta cu crize epileptice.Se administreaza tratament timp de 3-5 ani de la ultima criza majora sau partiala . FINLEPSIN etc. FENITOIN. Aceste crize pot trece neobservate.m. apoi revine la normal. sau in cazul in care pacientul a fost scos din starea comatoasa. dar starea comatoasa se agraveaza din cauza edemului cerebral secundar.Aceasta revenire se face treptat. astfel incat asistam clinic la scaderea treptata a amplitudinii si frecventei convulsiilor. IMPORTANT Evolutia favorabila (prognostic bun) a unui bolnav in status epileptic este anuntata de asocierea: rarirea si scaderea in amploare a convulsiilor + superficializarea starii comatoase. STATUSUL EPILEPTIC: reprezinta crize epileptice repetate fara nici o pauza intre ele. in care tratamentul trebuie schimbat. Pe masura ce timpul trece. insuficienta renala secundara poate fi fatala. in care copilul se opreste din joc. Aceasta stare de rau pote dura ore-zile. cu insuficienta cardiaca. biologic se produce o “epuizare” a acestora.Schimbarea caracterului crizei reprezinta un factor de agravare. dificil. care este atat de specific. TERAPIE MEDICAMENTOASA Pentu criza majora:-Fenobarbital i. Cauzele aparitiei:-bronhopneumonie -infectie intercurenta -intoxicatii cu alcool -intreruperea tratamentului -traumatism cerebral -meningite. suferita neuronilor se accentueaza. coma este profunda. La copii. . se aplica o pipa Guedel. pot apare crize de rigiditate decerebrata. crizele epileptice au o durata foarte scurta. din cauza suferintei metabolice a neuronilor suprasolicitati de crizele subintrante si din cauza acumularii in sange a medicamentelor specifice antiepileptice:DIAZEPAM. TRATAMENT In urma tratamentului sustinut.

de obicei. pacientul fiind confuz. a cunostintei. datorita unei tulburari in circulatia sangelui. de scurta durata. senzatie de cadere. la un bolnav care mictioneaza. paliditate.Sincope prin ischemie cerebrala localizata: -sincopa din migrena 3.Evolutia nefavorabila (prognostic grav) la un bolnav in status epileptic este anuntata de asocierea: ( rarirea si scaderea in amploare a convulsiilor + agravarea starii comatoase).Sincope prin modificari ale compozitiei sangelui: Sincopa se manifesta clinic printr-un prodrom scurt ( cateva secunde). paloare.Sincopa la mictiune: apare noaptea. fara a fi vorba de fapt despre coma. uneori convulsii care pot mima o criza de epilepsie grand mal. care precede pierderea starii de constienta: ameteli. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL STARII COMATOASE Exista o serie de circumstante patologice in care un bolnav isi poate pierde starea de constienta pentru o scurta durata de timp. Astfel. anxios.Starile sincopale Sincopa se defineste ca fiind o pierdere brusca.Sincope prin ischemie generalizata cerebrala: -sincopa aparuta la tuse -sincopa prin hiperexcitabilitatea sinusului carotidian -sincopa prin reflexe intracardiace (stenoze. catre sfarsitul . CLASIFICARE 1. FORME PARTICULARE DE SINCOPA 1. in timpul accesului sincopal se observa tonusul muscular scazut. notam: I. cardiopatie ischemica) -sincopa ortostatica (hipotensiune arteriala ortostatica) 2. dar starea generala este din ce in ce mai buna si nu se observa sechele postsincopale. oboist. Revenire din sincopa se face treptat. produsa prin anoxie cerebrala. insuficiente aortice-sincopa prin reflex coronarian (infarct de miocard.

cardiaci. poate fi insotita de manifestari derutante. Coma depasita ATENTIE! Este mai dificil de apreciat aceasta situatie drept criteriu de moarte cerebrala. de asemenea coma profunda “depasita” datorita hipotermiei. in care bolnavul este “mentinut in viata” cu ajutorul aparatelor de respiratie artificiala. acum se pune problema intreruperii oricarei tentative terapeutice. neantelegeri intre parteneri sau generatii). la care se asociaza si reflexul vasovagal. II. 1. mai ales in momentele de adormire sau trezire si de paralizii de somn.criza de pierdere a starii de constienta de “cauza isterica”-poate fi foarte inselatoare. prin supradozare produc depresia functiilor vitale. tranchilizante sau alte droguri care.) -durerile (colica renala.se manifesta clinic printr-o perioada de somn aparuta brusc. Bolnavul este cianotic. dar constantele vegetative vitale sunt foarte bune. MOARTEA CEREBRALA In cazul comei depasite.) -pitiatismul. care relaxeaza astfel vasele de sange din etajul inferior abdominal. in conditiile in care coma este data de narcotice. Pierdera starii de constienta de scurta durata datorata altor cauze: -emotivitate (frica. dar fara pierderea starii de constienta). hipnotice. IMPORTANT Diagnosticul de criza pitiatica se pune in mod corect prin excluderea celorlalte cauze de pierdere a starii de constienta. care sa sperie anturajul. emotii puternice etc. III. Cauza este reprezentata de o tulburare de hemodinamica prin golirea vezicii urinare. Bolnavul cade din ortostaitsm in mod brusc. Sindromul Adams-Stockes: aceasta sincopa se datoreaza tulburarilor paroxistice de ritm cardiac urmate de asistolie (stop). dar functia cerebrala este ireversibil incetata. situatia devine extrem de delicata. De obicei.actului. discutii contradictorii. Aceste semne de hipersomnie pot fi precedate anamnestic de mai multe momente de cataplexie ( scaderea brusca a tonusului muscular. Acest fel de sincopa se intalneste la bolnavii cu cardiopatie ischemica sau alte boli cardiace. Dureaza un timp mai indelungat si nu se observa semne de suferinta vegetativa. preteaza la . aceasta sincopa apare fracvent la alcoolici. cu cadere. aceste crize pitiatice le observam la varstele tinere. colica biliara etc. circumstantele de aparitie sunt evident anamnestice (crize cu aspect demonstrativ. fara prodroame presincopale. 2. uneori se pot observa convulsii tonico-clonice. deoarece. hipervagotoni. respiratie superficiala sau absenta. de fenomene halucinatorii. Accesul de hipersomnie-narcolepsia.

dar protejeaza tesutul nervos de distrugerea secundara hiopxiei datorate stopului cardio-respirator-deci potentialul de resuscitare este intr-o oarecare masura pastrat. A. areactive la lumina -absenta reflexului corneean (atingerea corneei cu un fragment de vata nu determina clipitul de aprare) -absenta reflexuli oculo-cefalogir(intoarcerea brusca a capului bolnavului comatos nu este insotita de revenirea globilor oculari la pozitia initiala) 5. intr-un plan usor mai inclinat (semiTrendelenburg).Absenta reflexului de tuse la introducerea sondei de aspiratie in trahee. deoarece nu are respiratie spontana. 2. accident frecvent intalnit. fie cu ajutorul unei pense. la originea lor reprezinta un gest de urgenta extrem de important pentru evolutia ulterioara a bolnavului. Obstructia cavitatii bucale si a faringelui va impune eliberarea acestora. fie cand exista posibilitatea.) 4. Absenta reflexelor oculare: -pupile dilatate. . 3. ASPECTE PRACTICE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU STARE DE CONSTIENTA ABOLITA Atitudini medicale in urgenta Prima problema pe care o ridica un bolnav in stare de coma este gradul de interesare a functiilor vitale in acel moment. Ingrijirea respiratiei • • Bolnavul comatos va fi asezat in decubit lateral.Cauza care a produs coma este cunoscuta sau recunoscuta ca un factor de deces (hemoragie cerebrala difuza supraacuta. cu ajutorul aspiratorului medical. pentru a evita patrundere continutului gastric in arborele bronsic. iar deconectarea de la aparatul de respiratie artificiala nu este insotita de aparitia miscarilor respiratorii.Tot aici se subliniaza posibilitatea obstructiei aeriene de catre limba hipotona. contuzie cerebrala severa predominant de trunchi cerebral etc.In aceasta situatie se impune aplicare pipei Guedel. incoercibile. in acest caz glota fiind obstruata prin etalarea muschilor linguali. Acestor date clinice li se mai adauga persistenta unui traseu EEG izoelectric-deci absenta activitatii bioelectrice a creierului. 6. diametrul peste 5mm.Bolnavul in coma depasita este ventilat artificial. Nu exista crize de rigiditate decerebrata sau decorticate aparute spontan sau la stimulare dureroasa.. mai ales in cazul varsaturilor repetate.discutii deoarece hipotermia mimeaza moartea creierului din punct de vedere clinic.Aceasta dezobstructie la a cailor respiratorii. a unui tampon umed.

tonus • Functia senzitiva • Reflexe • Mersul . deoarece starea comatoasa este insotita de tulburari vegetative adesea severe (fibrilatie atriala. In cazul in care IOT este imposibila.Observarea in timp util a insuficientei circulatorii. decorticare • Functia motorie: putere. deoarece manevra acestui dispozitiv poate impinge corpii strain din gura spre glota.pregatire pentru IOT. coordonarea • Nistagmus • Anizocorie.anuntarea medicului -la GCS 8-9-monitorizare EKS. deoarece se inlatura riscul iesirii acului din lumenul venos.Ingrijirea cardio-circulatorie • Cateterizarea unei vene este obligatorie la bolnavul in coma. • • C. internare in ATI . mai ales daca avem in vedere ca multi bolnavi comatosi fac crize convulsive. extrasistole ventriculare. • In starile comatoase profunde. sau lipsa edemului glotic).Atentie! Pipa Guedel nu se introduce in cavitatea bucala daca exista corpi straini(cheaguri de sange.). confera posibilitatea de a obtine rezultate pozitive in urma administrarii medicatiei specifice (Atropina. resturi dentare etc. B. Se prefera cateterizare. tahiaritmii. daca aceasta este posibila (lipsa obstacolelor obstructive oroglotice. bradicardii importante). Supravegherea clinica a functiei hemodinamice prin controlul TA.internare in sectia de Neurologie • Postura: decerebrare. Efedrina.Examinarea neurologica • Determinarea scorului Glasgow -la GCS < 8. Calea venoasa confera posibilitatea administrarii solutiilor medicamentoase. a pulsului. de corectarea acestora depinzand supravietuirea. sunt agitati. cu mari tulburari respiratorii.se va practica IOT. in locul punctiei simple venoase. sau in situatii extreme-stop respirator. a zgomotelor cardiace se face concomitent cu monitorizarea EKG. se efectueaza traheostomia de urgenta. cu actiune rapida. crize de rigiditate decerebrata sau decorticata. midriaza. simptomatica si etiologica. HHC. Corectarea tulburarilor respiratorii contribuie la diminuarea edemului cerebral si la imbunatatirea functie neuronilor. etc). SpO2. administrare de O2 pe masca faciala . mioza .

determinand agitatia bolnavului.Ingrijirea tractului digestiv Introducerea unei sonde nazo-gastrice este o necesitate la bolnavul comatos deoarece: • Prin sonda se aspira staza gastrica. In comele superficiale si in starile precomatoase. Prin SNG se fac spalaturi cu substante neutralizante ale aciditatii gastrice. E. deoarece poate produce ruptura vezicii urinare. Sonda urinara permite eliminarii de urina. inca de la primele gesturi terapeutice. Acesta trebuie evacuat. • • .Ingrijirea functiei excretorii Necesitate introducerii unei sonde urinare la bolnavul comatos. in acest fel fiind posibila o orientare corecta asupra functiei renale. bolnavul va fi asezat si in decubit dorsal. ce agraveaza starea bolnavului. fiind astfel oprite varsaturile.15 grade fata de membrele inferioare-pozitie optima pentru reducerea edemului cerebral.D. globul vezical constituie un factor iritativ. masurarea cantitatii acesteia. Este cunoscut riscul aparitiei ulceratiilor la nivelul stomacului. Prin SNG se pot administra unele medicamente care completeaza tratamentul injectabil. iar pozitia usor inclinata in semiTrendelenburg va fi corectata printr-o pozitionare cu extremitatea cefalica si 1/3 superioara a trunchiului ridicate la cca. Dupa ce a fost introdusa sonda. este argumentata de urmatoarele aspecte: • • In foarte multe situatii bolnavul are glob vezical. asupra bilantului hidric a organismului. cu sangerari ale mucoasei gastrice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->