Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă

Capitolul VIII FILTRAREA VIII.1. Definiţie. Etape. Factori de influenţă ai operaţiei
Filtrarea reprezintă operaţia de separare a sistemelor eterogene fluid-solid cu ajutorul unui strat filtrant cu structură poroasă, prin care trece numai faza fluidă. Fenomenul de filtrare se datorează diferenţei de presiune dintre cele două părţi ale stratului filtrant. În urma operaţiilor de sedimentare – cernere – adsorbţie are loc separarea fazei solide pe stratul filtrant. Scopul operaţiei de filtrare este de a separa fazele unei suspensii în precipitatul care conţine cât mai mult din faza solidă a suspensiei şi filtratul cu cât mai puţin solid. Etapele filtrării unei suspensii sunt următoarele: ♦ reţinerea fazei solide de către stratul filtrant. La începutul acestei etape, filtratul este de obicei tulbure şi trebuie readus încă o dată la filtrare; ♦ reţinerea fazei solide de către stratul de precipitat depus pe suprafaţa filtrantă, care rămâne doar cu rolul de suport al precipitatului; ♦ spălarea precipitatului şi îndepărtarea sedimentului depus pe filtru; ♦ regenerarea stratului filtrant prin îndepărtarea precipitatului, spălarea stratului filtrant, destuparea porilor. a) Suspensia: Operaţia de filtrare se poate aplica la orice tip de suspensie, indiferent de natura şi caracteristicile fizico-chimice.

42

de 0. b) Temperatura de filtrare: Creşterea temperaturii de filtrare are influenţă favorabilă asupra operaţiei de filtrare. într-un dozaj convenabil. Depunerea materialului absorbant pe suprafaţa filtrantă se poate face: .Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă Alegerea stratului filtrant ca textură şi porozitate. care se realizează cu suspensii cu conţinut redus de particule de natură microbiană sau coloidală de dimensiuni foarte mici.se formează stratul adsorbant. se modifică în prealabil granulometria suspensiei prin adăugarea de substanţe auxiliare.01 – 0. c) Presiunea de filtrare: În tabelul VIII. celuloză etc.05 % din greutatea fazei solide în suspensia iniţială. Mărimea particulelor poate varia între aproximativ un milimicron şi un milimetru. fibre de azbest. În cazul filtrărilor dificile (de exemplu în industria vinului. 43 .discontinuu . Acestea sunt materiale granulare sau din fibre fine care se adaugă în proporţii mici cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de filtrare: kieselgur (material inert. după care se începe filtrarea. structura şi permeabilitatea precipitatului sunt determinate de granulometria fazei solide.continuu. Acest efect favorabil al creşterii temperaturii poate fi însă micşorat sau chiar anulat dacă temperatură determină umflarea stratului filtrant. industria berii). foarte absorbant). prin micşorarea vâscozităţii sau modificarea granulometriei (inducerea unei coagulări). .1 se indică presiunile de filtrare funcţie de tipul de filtrare.

normal Plăci metalice poroase Presiuni [Pa] pe faţa de pe faţa de ieşire.să aibă rezistenţă mecanică şi chimică corespunzătoare. pies intrare.5⋅ 105 Până la 700⋅ 105 0 0 Presiunea de filtrare depinde de comportarea stratului de precipitat ca strat filtrant. d) Materialul filtrant: Materialul folosit ca strat filtrant trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: .1⋅ 105 – 0. Dacă acesta este incompresibil. pintr Presiuni absolute: 105 0. există două limitări ale operaţiei de filtrare: 44 . .9⋅ 105 Suprapresiune: 105 – 3. mărimea diferenţei de presiune între feţele sale are influenţă favorabilă asupra vitezei de filtrare.1 – Presiuni de filtrare Filtrare în Filtre celulare rotative: . .Fil tr a r ea Tabelul VIII. .suspensii fine .4⋅ 105 – 0.8⋅ 105 – 0. cristaline Filtre presă sau prin plăci poroase: . această diferenţă de presiune se determină experimental.suspensii mari. Pentru precipitate compresibile.7⋅ 105 105 0. .să aibă rezistenţă hidraulică redusă.să permită viteze de filtrare mari.să se regenereze uşor.suspensii mijlocii .2⋅ 105 5 10 0. Funcţie de materialul filtrant.să reţină cât mai complet faza solidă a suspensiei şi eventualele impurităţi.

dar prezintă avantajul unei suprafeţe libere mari. cu scopul reţinerii substanţelor coloidale. Aceste materiale filtrante au rezistenţă mecanică redusă şi se colmatează uşor. pe suport orizontal sau sub formă de saci. membrane. .o filtrare în adâncime: particulele solide ale suspensiei se depun şi sunt adsorbite pe suprafaţa mare a particulelor stratului filtrant pe toată adâncimea lui. Ele se utilizează ca suprafeţe filtrante dispuse pe rame verticale. Membranele pot fi de provenienţă animală. fibre sintetice (mătase artificială). utilizate mai ales ca suport pentru pânze sau alte materiale filtrante (celuloză. materialele filtrante se utilizează sub formă de table. Tablele perforate sunt grătare cu ochiuri dreptunghiulare (cu lăţimea minimă 1. porozitate fină. azbest. supleţe. păr de cămilă. Împletiturile metalice au rezistenţă mecanică mai mică decât tablele perforate dacă se utilizează ca suport pentru materiale poroase. Materialele filtrante textile sunt: fibre vegetale (bumbac. caracterizate prin elasticitate. iută). sticlă). site. Pânzele filtrante. reţin particulele suspensiei prin efect de cernere şi adsorbţie. fibre animale (lână.Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă . viruşilor. grosimea materialului filtrant se neglijează. kieselgur). esteri de celuloză depuse pe ţesături sau hârtie) şi se utilizează ca suprafeţe filtrante pentru filtrări fine. Funcţie de natura lor. ţesături şi împletituri. vegetală sau sintetică (gelatină.o filtrare superficială: materialul filtrant opreşte pe suprafaţa sa particulele solide ale suspensiei datorită diferenţei dintre mărimea particulelor şi mărimea porilor. bacteriilor.5 mm) sau circulare (cu diametrul minim 3 mm). plăci poroase. straturi granulare. 45 . straturi fibroase şi pulverulente. fibre minerale (azbest. mătase naturală).

. Astfel de filtre cu straturi granulare se utilizează şi ca filtre active. Straturile pulverulente se depun prin sedimentare (pulbere de kieselgur. sticlă. cărbune) şi se utilizează mai ales pentru filtrări prin adsorbţie. 46 . rezistenţă mecanică şi chimică. carborundum. pentru decolorarea şi dezodorizarea lichidelor. azbest. argilă.filtru cu cărbune activ. a unor componente.Fil tr a r ea Straturile fibroase se obţin din fire de celuloză. şi anume din azbest. bentonită. Cele mai răspândite sunt filtrele de nisip. de exemplu: . gelatină. in prin presare (carton. kieselgur. fetru. materiale plastice. prin adsorbţie. lână.filtru cu cărbune activ pentru reţinerea. pâslă) sau prin sedimentarea fibrelor pe o suprafaţă suport. fiind utilizate pentru filtrări foarte fine. Acestea din urmă se utilizează la filtrarea suspensiilor care colmatează uşor stratul filtrant (sirop de zahăr. Plăcile poroase filtrante se realizează din granule reunite prin presare cu sau fără lianţi şi ardere prin vitrificare. Straturile granulare susţinute pe un suport sunt materiale filtrante care lasă să treacă filtratul dar opreşte particulele stratului. Aceste materiale filtrante se regenerează prin spălare. Aceste materiale filtrante se caracterizează prin porozitate uniformă. pori exteriori sau deschişi şi pori sau goluri intergranulare. Pentru operaţia de filtrare prezintă interes doar porozitatea corespunzătoare golurilor intergranulare şi repartizarea diferitelor mărimi de pori. vinuri). cuarţ. ulei vegetal. porţelan. grafit. e) Porozitatea materialului filtrant: Golurile dintr-un material filtrant pot fi de trei feluri: pori interiori sau închişi. pământ decolorant.

V. creşte rezistenţa hidraulică (lungimea traseului parcurs de lichid în stratul de precipitat şi tasarea acestuia) şi astfel scade viteza de filtrare şi deci productivitatea filtrului. ∆p. Datorită lipsei de bază fizică pentru noţiunea de porozitate. A.Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă Porii sunt de fapt goluri de secţiune variabilă în lungul lor. Ecuaţiile filtrării exprimă relaţia dintre forţa motrice a operaţiei (diferenţa de presiune. 47 . care reprezintă debitul de lichid trecut prin stratul poros pentru o diferenţă de o atmosferă între presiunile dintre cele două feţe ale stratului filtrant.în echicurent – filtratul este împins din porii precipitatului de către lichidul de spălare. un material filtrant se caracterizează mai bine prin noţiunea de permeabilitate.în contracurent – filtratul se diluează cu lichidul de spălare de deasupra precipitatului. Ecuaţiile de filtrare Filtrarea este o operaţie complexă ce decurge în regim nestaţionar şi depinde de o mulţime de factori. cu lungimi diferite. Teoria filtrării. f) Grosimea stratului de precipitat: Cu creşterea grosimii stratului de precipitat. . spălarea poate fi: . Faţă de sensul de filtrare. dintre feţele suprafeţei filtrante) şi aria suprafeţei de filtrare. VIII.2. g) Spălarea precipitatului: Această fază a filtrării este necesară atunci când precipitatul trebuie eliberat de substanţa dizolvată (purificarea precipitatului) sau când trebuie recuperat filtratul. atât ca valoare cât şi ca formă. necesară pentru obţinerea unui volum de filtrat.

η [Pa⋅ s] – vâscozitatea lichidului. . Filtrarea ideală Filtrul ideal este un strat permeabil. ∆p [m]. (VIII.viteza lichidului.densitatea lichidului. este: Δp = μ ⋅ unde: μ [-] d [m] w [m/s] ρ [kg/m3] l w2 ⋅ ⋅ρ d 2 (VIII. cu diametre egale şi constante. . capilari.diametrul porilor. a cărui permeabilitate se datorează unor pori cilindrici. Curgerea prin porii filtrului este laminară: 64 l w 2 Δp = ⋅ ⋅ ⋅ρ = Re d 2 64 l w2 = ⋅ ⋅ ⋅ρ = d⋅ w ⋅ρ d 2 η l = 32 ⋅ η ⋅ 2 ⋅ w d unde: Re [-] – numărul lui Reynolds.Fil tr a r ea VIII.1. perpendiculari şi uniform repartizaţi pe feţele stratului.2. . cu feţe paralele. Printr-un singur por.coeficientul de frecare.1) .2) 48 . pierderea de presiune datorită frecării la trecerea lichidului prin porii filtrului.

dată de expresia (VIII.3). q [m3/s] este dat de relaţia: πd 2 q= ⋅w 4 (VIII. rezultă debitul de lichid. . w.Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă Din această ecuaţie se poate deduce viteza lichidului. 49 .intensitatea curentului electric.diferenţa de tensiune.3) Debitul lichidului prin porii filtrului.4) viteza lichidului.4) Înlocuind în relaţia (VIII.6) în care: I ∆E .5) Această expresie este asemănătoare cu ecuaţia lui Ohm pentru curgerea curentului electric: I= ΔE ρe ⋅ l πd 2 4 (VIII. q [m3/s]: q= Δp 32η l ⋅ d2 πd2 4 (VIII. w [m/s]: Δp ⋅ d2 w= 32 ⋅ η ⋅ l (VIII.

Singura diferenţă structurală între cele două ecuaţii (VIII.2. este constantă. . . .timpul de la începutul filtrării. .pierderea de presiune în filtru. În acest caz. Stratul filtrant are doar rol de suport.rezistivitatea electrică a conductorului. pe când expresia porilor.Fil tr a r ea ρe l d .rezistenţa hidraulică a stratului de precipitat la momentul t.lungimea conductorului. 50 .7) Q [m3/s] V [m3] t [s] ∆p [Pa] R [kg/(m4⋅ s] .debitul volumic de filtrat.2.diametrul conductorului. filtrarea constă în curgerea de lichid printrun strat granular. Filtrarea prin stratul de precipitat Teoria filtrării prin stratul de precipitat consideră că filtrarea are loc numai prin reţinerea fazei solide din suspensie de către stratul de precipitat. . cu creşterea în timp a grosimii stratului de precipitat şi a rezistenţei hidraulice.5) şi (VIII. Ecuaţia generală de curgere în cazul filtrării are forma: 32η variază cu diametrul d2 Q= în care: dV Δp = dt R (VIII. .volumul de filtrat până la timpul t. VIII. d. ρe.6) este că rezistivitatea electrică a conductorului.

A [m2]: l= x⋅V A (VIII.suprafaţa specifică a granulelor de precipitat.8) arată că rezistenţa hidraulică R. . În timpul filtrării. . o caracteristică a lichidului (vâscozitatea dinamică η) şi o caracteristică a stratului (l/A).grosimea stratului de precipitat.8) R= ⋅η⋅ = r ⋅η⋅ A A ε3 2 în care: ε [-] σ [m2/m3] η [Pa⋅ s] l [m] A [m2] r [1/m2] .Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă Pentru un strat poros (granular): 5 ⋅ (1 − ε ) ⋅ σ 2 l l (VIII. împărţit la suprafaţa filtrului. . V [m3]. . . rezistenta hidraulică specifică r a stratului de precipitat variază din cauza compresibilităţii şi neomogenităţii 51 .9) Ecuaţia (VIII. l [m].vâscozitatea dinamică a lichidului. este egală cu volumul lui.porozitatea (fracţiunea de goluri în precipitat).aria suprafeţei filtrului. reprezintă produsul între o caracteristică a precipitatului (rezistenta hidraulică specifică r). Grosimea stratului de precipitat.10) unde x [-] reprezintă fracţia volumică de fază solidă în suspensie.rezistenţa hidraulică specifică a stratului de precipitat: 2 5 ⋅ (1 − ε ) ⋅ σ 2 r= ε3 (VIII.

prin integrarea ecuaţiei diferenţiale (VIII. pentru care debitul filtrului este proporţional cu diferenţa de presiune.s = 0 pentru precipitate necompresibile.constantă ce reprezintă rezistenţa specifică a precipitatului la o diferenţă de presiune.12) rezultă: ( Δp) t V   =2 r1 ⋅ η ⋅ x A 2 1− s (VIII. a grosimii stratului de precipitat l (VIII. Compresibilitatea precipitatului are ca efect creşterea rezistenţei specifice cu presiunea. . formate din particule tari.). Variaţia rezistenţei specifice cu compresibilitatea este dată de relaţia: r = r1 ⋅ ( Δp ) unde: r1 [-] s [-] s (VIII.11) . expresiile rezistenţei hidraulice a stratului de precipitat R (VIII.8).7). rezultă ecuaţia diferenţială a filtrării prin stratul de precipitat: ( Δp) dV = A2 ⋅ dt r1 ⋅ η ⋅ x ⋅ V 1− s (VIII. Înlocuind în ecuaţia generală de curgere (VIII.11).exponent care ia valori între 0 şi 1: .10) şi a rezistenţei hidraulice specifice r (VIII. formate din particule moi. . egală cu 1.Fil tr a r ea precipitatului.s = 1 pentru precipitate compresibile.12) La presiunea constantă (∆p = const. pentru care debitul este independent de diferenţa de presiune.13) sau 52 . ∆p.

19) 53 .17) mai poate fi scrisă şi sub forma: 1 A2 ( Δp) V ⋅   = K2 ⋅ t  t  2 1− s (VIII.14) K1 ( Δp) 1−s =2 r1 ⋅ η ⋅ x (VIII.18) Ecuaţia (VIII.12) devine: ( Δp) V = A2 ⋅ t r1 ⋅ η ⋅ x ⋅ V 1− s (VIII.).17) K2 = 1 r1 ⋅ η ⋅ x (VIII.Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă V   = K1 ⋅ t A unde K1 [-] este o constantă ce are expresia: 2 (VIII.16) sau V 1− s = K 2 ⋅ ( Δp) ⋅ t 2 A unde K2 [-] este o constantă a cărei expresie este: (VIII.15) La debit constant (Q = const. ecuaţia diferenţială a filtrării (VIII.

respectiv (VIII. K = K2.19) se poate observa că.20) Rezultă ecuaţia generală a filtrării prin stratul de precipitat: V n   = K ⋅ ( Δp ) ⋅ t A m (VIII. prin particularizare. rezultă că în fiecare moment al filtrării trebuie îndeplinită condiţia: ( Δp) 1−s t = const. (VIII. n = 1 . deoarece termenul stâng se menţine constant în timpul filtrării.diferenţa totală de presiune.pentru filtrarea la debit constant: m = 2. este suma rezistenţelor hidraulice. . K = K1. n = 0. ∆pt.s.22) 54 . VIII.3.19): .pentru filtrarea la presiune constantă: m = 2. Filtrarea prin stratul de precipitat şi prin stratul filtrant Teoria filtrării în acest caz consideră că: .2. duce la ecuaţiile (VIII.Fil tr a r ea Din ecuaţia (VIII.14). a stratului de precipitat şi a stratului filtrant: Δp t = Δp + Δp' (VIII.21) care.

stratul filtrant se înlocuieşte cu un strat de precipitat format la filtrarea unui volum V’ de filtrat cu aceeaşi rezistenţă hidraulică ca a stratului filtrant. Ecuaţia diferenţială a filtrării prin stratul de precipitat şi stratul filtrant este: A 2 ⋅ ( Δp t ) dV = dt r1 ⋅ η ⋅ x ⋅ ( V + V ') 1− s (VIII.26) Prin diferenţierea ecuaţiei (VIII.Te odor Ioa n Tra şc ă O pe r a ţi i uni ta r e î n i ndus tr ia al i me nta r ă unde: ∆p ∆p’ – pierderea de presiune în filtru.25) b= 1− s V ' = 2aV' (VIII. Ecuaţia filtrării prin stratul de precipitat şi prin stratul filtrant. . la presiune constantă (∆pt = const.24) unde a şi b sunt două constante determinate prin ecuaţiile: a= 2 A 2 ⋅ ( Δp t ) A 2 ⋅ ( Δp t ) r1 ⋅ η ⋅ x r1 ⋅ η ⋅ x 1− s (VIII. – diferenţa de presiune necesară pentru trecerea filtratului prin stratul filtrant.) este: t = aV 2 + bV (VIII.23) în care V [m3] reprezintă volumul de filtrat care creează un strat de precipitat cu aceeaşi rezistenţă hidraulică ca a suportului.24) se obţine ecuaţia unei drepte cu coeficientul unghiular 2a şi ordonata la origine egală cu b: 55 .

Qs [m3/s]. respectiv a lichidului de spălare. [Pa⋅ s]. 000ηs. Qs [m3/s]. În caz general. debitul lichidului de spălare. 56 . se calculează cu relaţia: Qs = ηf 1 ⋅ ηs 2aVf + b (VIII.27) Ecuaţia filtrării prin stratul de precipitat şi prin stratul filtrant. . este: dt A2 1− s 1− s V = ⋅ ( Δp t ) − ( Δp') ⋅ t (VIII. Spălarea precipitatului Debitul apei de spălare.Fil tr a r ea dV = 2aV + b dt (VIII. când spălarea se face cu un alt lichid decât cel care formează faza lichidă a suspensiei sau la altă temperatură. la debit constant ( Q = dV = const.2. reprezintă vâscozitatea filtratului.28) r1 ⋅ η ⋅ x 2 [ ] VIII.4.29) unde Vf [m3] reprezintă volumul de filtrat la sfârşitul filtrării. este egal cu debitul filtratului la sfârşitul filtrării: 1  dV  Qs =   = 2aVf + b  dt  t = t 1 (VIII.30) unde ηf.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful