1 PEDAGOGIE-Consiliere psihopedagogica-An3 , Sem1 , 11/12 Abuzul este: Answer un comportament agresiv sau necorespunztor ndreptat asupra copilului sau

a cuiva care se afl evident ntr-o situatie inferioar si fr aprare si care are ca rezultat consecinte fizice si / sau emotionale negative. Abuzul poate fi de mai multe tipuri: 1. abuzul fizic 2. abuzul emotional 3. neglijarea 4. abuzul sexual ANS: toate Abuzul fizic inseamna: 1. lovirea, muscarea, arderea intentionat a copilului, pedepsirea crud a copilului (ex. ncuierea afar a copilului n timpul noptii sau pe vreme rea, deprivarea de somn); 2. stabilirea unor standarde nerealiste pentru copil (Ar trebui s iei numai note de 10!), discriminri (elevi slabi si elevi buni), folosirea unor amenintri, pedepsirea, respingerea, izolarea, terorizarea copilului, impunerea unor modele negative; 3. contactul sexual, a-l expune sau a-l folosi pe copil pentru filme sau reviste pornografice, indiferent dac este fortat sau nu si dac se ntmpl cu voia lui sau nu, dac i place sau nu. ANS: 1 Abuzul emotional inseamna: 1. lovirea, muscarea, arderea intentionat a copilului, pedepsirea crud a copilului (ex. ncuierea afar a copilului n timpul noptii sau pe vreme rea, deprivarea de somn); 2. stabilirea unor standarde nerealiste pentru copil (Ar trebui s iei numai note de 10!), discriminri (elevi slabi si elevi buni), folosirea unor amenintri, pedepsirea, respingerea, izolarea, terorizarea copilului, impunerea unor modele negative; 3. contactul sexual, a-l expune sau a-l folosi pe copil pentru filme sau reviste pornografice, indiferent dac este fortat sau nu si dac se ntmpl cu voia lui sau nu, dac i place sau nu. ANS: 2 Abuzul sexual inseamna: 1. lovirea, muscarea, arderea intentionat a copilului, pedepsirea crud a copilului (ex. ncuierea afar a copilului n timpul noptii sau pe vreme rea, deprivarea de somn); 2. stabilirea unor standarde nerealiste pentru copil (Ar trebui s iei numai note de 10!), discriminri (elevi slabi si elevi buni), folosirea unor amenintri, pedepsirea, respingerea, izolarea, terorizarea copilului, impunerea unor modele negative; 3. contactul sexual, a-l expune sau a-l folosi pe copil pentru filme sau reviste pornografice, indiferent dac este fortat sau nu si dac se ntmpl cu voia lui sau nu, dac i place sau nu. ANS: 3 Acceptarea neconditionat (indiferent de performante) si gndirea pozitiv (convingerea c fiecare persoan are ceva bun) sunt atitudini care nu favorizeaz dezvoltarea personal.Afirmatia este: 1. adevarata 2. falsa ANS: 2 Adriana Bban mentioneaz c n cadrul imaginii de sine identificam urmtoarele componente: 1. Eul (sinele) interior 2. Eul (sinele) actual sau real, 3. Eul (sinele) viitor 4. Eul (sinele) ideal. Answer 2+3+4

Asteptarea (intre sfrsitul unei interventii a clientului si o alt interventie a consilierului) prespupune o pauz de: 1. 6 pn la 10 secunde 2. 2 pn la 5 minute 3. 2 pn la 5 secunde Answer 3 Autobiografia desemneaz: 1. o modalitate de autoinvestigatie transversal n structura psihologic a individului. Ea se nscrie n categoria metodelor care favorizeaz conturarea unui portret ct mai aproape de realitate, din perspectiva clientului, util n managementul procesului de consiliere si care reprezint viziunea personal sau propria imagine a subiectului despre sine. 2. relatrile subiectilor despre ei nsisi, relatri ce sunt apoi analizate, interpretate, explorate dintr-o anumit postur teoretico-metodologic. Practic, este o investigatie retrospectiv-longitudinal prin intermediul creia individul este ncurajat s-si exploreze experientele personale. ANS: 2 Autocaracterizarea desemneaz: 1. o modalitate de autoinvestigatie transversal n structura psihologic a individului. Ea se nscrie n categoria metodelor care favorizeaz conturarea unui portret ct mai aproape de realitate, din perspectiva clientului, util n managementul procesului de consiliere si care reprezint viziunea personal sau propria imagine a subiectului despre sine. 2. relatrile subiectilor despre ei nsisi, relatri ce sunt apoi analizate, interpretate, explorate dintr-o anumit postur teoretico-metodologic. Practic, este o investigatie retrospectiv-longitudinal prin intermediul creia individul este ncurajat s-si exploreze experientele personale. ANS: 1 Avantaje ale autobiografiei: 1. Calitatea rezultatelor obtinute n urma aplicrii acestei metode depinde n mare msur de capacitatea de exprimare oral sau n scris a persoanei consiliate, de abilitatea acesteia de a auto-analiz retrospectiv, de sinceritatea sa si de disponibilitatea de a aduce n prezent experinete apuse, precum si capacitatea de a oferi acestor experinte interpretri realiste n contextual propriei deveniri sociale. 2. Metoda ofer o imagine asupra vietii persoanei consiliate, contribuind la ntelegerea sistemului de reprezentri ale acesteia, ofer informatii valoroase despre background-ul cultural, etnic si social. Totodat se ofer clientului sansa unui insight pentru sine (posibilitatea de a-si interpreta propria poveste), putnd descoperi noi ntelesuri ale personalittii sale, atitudini fat de sine si fat de persoanele semnificative din viata sa. 3. Depinde n mare msur de capacitatea subiectului de autoanaliz si de disponibilitatea acestuia de a comunica informatii personale. De asemenea, relevanta informatiilor depinde de sinceritatea subiectului si de nivelul de ncredere n relatia de consiliere. Aceast metod se bazeaz pe auto-cunoastere si presupune realism, intuitie, mult luciditate, utilizarea corect a criteriilor de evaluare si nu n ultimul rnd, responsabilitate. ANS: 2 Avantaje ale autocaracterizarii: 1. Calitatea rezultatelor obtinute n urma aplicrii acestei metode depinde n mare msur de capacitatea de exprimare oral sau n scris a persoanei consiliate, de abilitatea acesteia de a auto-analiz retrospectiv, de sinceritatea sa si de disponibilitatea de a aduce n prezent experinete apuse, precum si capacitatea de a oferi acestor experinte interpretri realiste n contextual propriei deveniri sociale. 2. Metoda constituie cadrul care permite consilierului s obtin rspunsuri la ntrebri precum Cum vede clientul lumea?", Care este contextul in care trieste?, Cine este acest individ?", Care sunt caracteristicile sale cele mai importante?, Care este stilul de viat al acestui client?", Care sunt valorile sale?". Metoda ofer informatii despre dimensiunea psihic a persoanei, despre imaginea de sine a clientului, inaccesibile altor mijloace de investigare. 3. Depinde n mare msur de capacitatea subiectului de autoanaliz si de disponibilitatea acestuia de a comunica informatii personale. De asemenea, relevanta informatiilor depinde de sinceritatea subiectului si de nivelul de ncredere n relatia de consiliere. Aceast metod se bazeaz pe auto-cunoastere si presupune realism, intuitie, mult luciditate, utilizarea corect a criteriilor de evaluare si nu n ultimul rnd, responsabilitate. ANS: 2

Avand drept criteriu de analiza gradul de severitate al problemei clientului, consilierea: Answer ajut indivizii normali pentru a depsi obstacolele aprute n calea dezvoltrii personalittii lor Avand drept criteriu de analiza gradul de severitate al problemei clientului, psihoterapia: 1. se ocup de probleme mult mai grave, prezentate de subiecti care au nevoie de tratament urgent, de persoane a cror dezvoltare emotional a fost grav afectat si distorsionat. 2. ajut indivizii normali pentru a depsi obstacolele aprute n calea dezvoltrii personalittii lor ANS: 1 Avand drept criteriu de analiza natura problemelor cu care se confrunt clientul, psihoterapia: 1. Se ocup, n primul rnd, de problemele orientate spre realitate, probleme ale mediului, de natur situational si nu intrapersonale sau de conflicte interne de personalitate; de decizii referitoare la alegeri scolare, profesionale sau alte tipuri de alegeri. 2. Se ocup de atitudinile, sentimentele si diversele stri emotionale ale persoanei. ANS: 2 Avand drept criteriu de analiza natura problemelor cu care se confrunt clientul, consilierea: 1. Se ocup, n primul rnd, de problemele orientate spre realitate, probleme ale mediului, de natur situational si nu intrapersonale sau de conflicte interne de personalitate; de decizii referitoare la alegeri scolare, profesionale sau alte tipuri de alegeri. 2. Se ocup de atitudinile, sentimentele si diversele stri emotionale ale persoanei. ANS: 1 Avand drept criteriu de analiza scopurile, consilierea: 1. Este un proces al crei scop nu este o schimbare a persoanei, ci de a-l face pe individ s utilizeze sansele pe care le are pentru a putea face fat problemelor vietii. 2. Este centrat spre o schimbare de personalitate ANS: 1 Avand drept criteriu de analiza scopurile, psihoterapia: 1. Este un proces al crei scop nu este o schimbare a persoanei, ci de a-l face pe individ s utilizeze sansele pe care le are pentru a putea face fat problemelor vietii. 2. Este centrat spre o schimbare de personalitate ANS: 2 Avand drept criteriu de analiza metodele si tehnicile utilizate, consilierea si psihoterapia: 1. folosesc metode si tehnici diferite 2. apeleaz la metode si tehnici similare, elaborate de pe pozitiile diverselor conceptii si modalitti teoretice de abordare. ANS: 2 . Ce reprezint consilierea in sens larg (dupa Tomsa)? Answer o actiune complexa prin care se urmareste sugerarea modului de a proceda sau a modului de comportare ce trebuie s fie adoptat intr-o situatie data sau, in general, in viata si activitatea cotidiana. C. Andre si F. Lelord i atribuie stimei de sine trei stlpi importanti: 1. iubirea de sine 2. imaginea de sine 3. conceptia despre sine 4. increderea in sine ANS: 1+3+4

4 Conceptia despre sine: Answer nu este doar o cunoastere de sine, ci o convingere pe care o avem de a fi detintori ai calittilor si defectelor, ai potentialittilor si limitelor Conceptul de autocunoastere se refer la: 1. procesul de engramare si reacutualizare selectiva a experientei anterioare 2. procesul de identificare a 3. procesul de explorare si structurare a propriilor caracteristici ANS: 3 Conceptul de orientare n carier: 1. reprezint o interventie educational de dezvoltare a deprinderilor si abilittilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea si managementul propriei cariere. 2. este o forma de asistent continu acordat individului n procesul complex de adaptare la mediul schimbtor al muncii; aceasta ajut individul s-si descopere interesele sau preferintele pentru o profesie sau o familie de profesii, s verifice dac are aptitudinile necesare pentru practicarea cu succes a respectivei profesii si s-si evalueze sansele de reusit profesional. 3. este termenul care acoper gama cea mai larg de activitti, de la informare si evaluare, la consiliere si educatie pentru carier si devine astfel "conceptul umbrel" pentru activittile din acest domeniu. ANS: 3 Conform psihologiei umaniste dezvoltat de Carl Rogers si Abraham Maslow, fiecare persoan este: Answer valoroasa in sine Consecintele abuzului asupra copiilor sunt: 1. imagine de sine crescuta 2. probleme n dezvoltarea emotional 3. probleme de relationare 4. cosmaruri 5. simptome somatice functionale ANS: 2+3+4+5 Consilierea carierei apare ca fiind: a. termenul care acoper gama cea mai larg de activitti, de la informare si evaluare, la consiliere si educatie pentru carier si devine astfel "conceptul umbrel" pentru activittile din acest domeniu. b. o forma de asistent continu acordat individului n procesul complex de adaptare la mediul schimbtor al muncii; aceasta ajut individul s-si descopere interesele sau preferintele pentru o profesie sau o familie de profesii, s verifice dac are aptitudinile necesare pentru practicarea cu succes a respectivei profesii si s-si evalueze sansele de reusit profesional. c. o interventie educational de dezvoltare a deprinderilor si abilittilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea si managementul propriei cariere. ANS: B

5 Consilierea psihopedagogic este un proces complex ce presupune parcurgerea mai multor faze printre care si urmatoarele: 1. facilitarea activ a schimbrii evolutive 2. experimentarea si exersarea noilor comportamente 3. functionarea adaptativ optim Answer 1+2+3 Consilierea vocational: Answer urmreste dezvoltarea capacittii de planificare a carierei. Aceast form de consiliere este, de cele mai multe ori, asimilat consilierii carierei, atunci cnd se acord elevilor si absolventilor ciclurilor de nvtmnt terminale. Consilierea comportamental: Answer se bazeaz pe abordarea de tip behaviorist. Indivizii nvat si dezvolt comportamente care le pot servi n carier prin constientizarea acestora si recompensarea comportamentelor dezirabile - conditionare pozitiv (operant) Consilierea de criza: 1. se bazeaz pe abordarea de tip behaviorist. Indivizii nvat si dezvolt comportamente care le pot servi n carier prin constientizarea acestora si recompensarea comportamentelor dezirabile - conditionare pozitiv (operant) 2. asigur asistarea psihologic a persoanelor n dificultate. Aceasta implic metode, tehnici si cunostinte de specialitate si se bazeaz pe interventia n stare de criz, care se situeaz ntre consiliere si psihoterapie 3. este un rezultat al dezvoltrilor de tip umanist n psihologie (Rogers). Answer 2 Consilierea pentru dezvoltare personal: 1. este o form de consiliere psihologic n care problemele psihice nu sunt vzute n termeni de tulburare si deficient, ci n parametrii nevoii de autocunoastere, de ntrire a eu-lui, de dezvoltare personal si de adaptare; formeaz abilitti si atitudini care permit o functionare personal flexibil si eficient. 2. asigur asistarea psihologic a persoanelor n dificultate. Aceasta implic metode, tehnici si cunostinte de specialitate si se bazeaz pe interventia n stare de criz, care se situeaz ntre consiliere si psihoterapie 3. este un rezultat al dezvoltrilor de tip umanist n psihologie (Rogers). Answer 1 Consilierea pastoral: 1. este o form de consiliere psihologic n care problemele psihice nu sunt vzute n termeni de tulburare si deficient, ci n parametrii nevoii de autocunoastere, de ntrire a eu-lui, de dezvoltare personal si de adaptare; formeaz abilitti si atitudini care permit o functionare personal flexibil si eficient. 2. este un tip de consiliere religioas, un proces de asistare psihologic realizat de ctre preot n comunitatea sa religioas, 3. este un rezultat al dezvoltrilor de tip umanist n psihologie (Rogers). ANS: 2 Consilierea marital: 1. este o form de consiliere psihologic n care problemele psihice nu sunt vzute n termeni de tulburare si deficient, ci n parametrii nevoii de autocunoastere, de ntrire a eu-lui, de dezvoltare personal si de adaptare; formeaz abilitti si atitudini care permit o functionare personal flexibil si eficient. 2. este un tip de consiliere religioas, un proces de asistare psihologic realizat de ctre preot n comunitatea sa religioas, 3. este o form de asistent psihologic acordat familiei, care, spre deosebire de terapia marital, poate fi considerat mai limitat ca scop, deoarece pune n discutie numai un conflict particular, legat de problemele imediate ale familiei; aceasta poate fi orientat ctre o sarcin specific, de exemplu, cresterea unui copil. Multi autori consider dihotomia terapie consiliere marital ca fiind artificial, deoarece sunt mai multe asemnri dect deosebiri, ambele forme punnd accent pe ajutorarea partenerilor n a face fat mai eficient problemelor de cuplu ANS: 3

Consilierea bazat pe o terapie rational: 1. este o form de consiliere psihologic n care problemele psihice nu sunt vzute n termeni de tulburare si deficient, ci n parametrii nevoii de autocunoastere, de ntrire a eu-lui, de dezvoltare personal si de adaptare; formeaz abilitti si atitudini care permit o functionare personal flexibil si eficient. 2. asigur asistarea psihologic a persoanelor n dificultate. Aceasta implic metode, tehnici si cunostinte de specialitate si se bazeaz pe interventia n stare de criz, care se situeaz ntre consiliere si psihoterapie 3. urmreste (re)ancorarea individului, ntelegerea evenimentelor sociale, culturale si cele care se petrec n jurul su, asumarea responsabilittii, cresterea ncrederii n sine etc.; toate acestea pot fi nvtate si dezvoltate n actiuni favorabile individului care trieste ntr-o lume concret, pe care trebuie s o accepte sub aspectele ei rationale, s o schimbe acolo unde este nedreapt sau s se adapteze la exigentele acesteia ANS: 3 Consilierea informationala: 1. este o form de consiliere psihologic n care problemele psihice nu sunt vzute n termeni de tulburare si deficient, ci n parametrii nevoii de autocunoastere, de ntrire a eu-lui, de dezvoltare personal si de adaptare; formeaz abilitti si atitudini care permit o functionare personal flexibil si eficient. 2. este un tip de interventie prin care se ofer informatii pe domenii / teme specifice; n cazul cnd aceste informatii, completate de metode si tehnici de specialitate, sunt furnizate cu ajutorul tehnologiei informatice, se poate vorbi de un nou tip de consiliere: consilierea on-line, computerizat sau asistat de calculator. 3. urmreste (re)ancorarea individului, ntelegerea evenimentelor sociale, culturale si cele care se petrec n jurul su, asumarea responsabilittii, cresterea ncrederii n sine etc.; toate acestea pot fi nvtate si dezvoltate n actiuni favorabile individului care trieste ntr-o lume concret, pe care trebuie s o accepte sub aspectele ei rationale, s o schimbe acolo unde este nedreapt sau s se adapteze la exigentele acesteia. ANS: 2 Consilierea psihologica: 1. este o forma de consiliere psihologic n care problemele psihice nu sunt vzute n termeni de tulburare si deficient, ci n parametrii nevoii de autocunoastere, de ntrire a eu-lui, de dezvoltare personal si de adaptare; formeaz abilitti si atitudini care permit o functionare personal flexibil si eficient. 2. n literatura actual, este definita ca un demers organizat, structurat, dispunand de mijloace si tehnici specifice in cadrul cruia un consilier atestat acord asistent si sprijin unor persoane normale psihic, dar aflate ntr-un moment de dificultate, de impas existential. 3. urmareste (re)ancorarea individului, ntelegerea evenimentelor sociale, culturale si cele care se petrec n jurul su, asumarea responsabilittii, cresterea ncrederii n sine etc.; toate acestea pot fi nvtate si dezvoltate n actiuni favorabile individului care trieste ntr-o lume concret, pe care trebuie s o accepte sub aspectele ei rationale, s o schimbe acolo unde este nedreapt sau s se adapteze la exigentele acesteia. Answer 2 Consilierea centrata pe client: 1. se bazeaz pe abordarea de tip behaviorist. Indivizii nvat si dezvolt comportamente care le pot servi n carier prin constientizarea acestora si recompensarea comportamentelor dezirabile - conditionare pozitiv (operant) 2. urmreste dezvoltarea capacittii de planificare a carierei. Aceast form de consiliere este, de cele mai multe ori, asimilat consilierii carierei, atunci cnd se acord elevilor si absolventilor ciclurilor de nvtmnt terminale. 3. este un rezultat al dezvoltrilor de tip umanist n psihologie (Rogers). ANS: 3 Consilierul scolar ndeplineste multiple roluri n unitatea n care lucreaz. El este: 1. educator, 2. consultant n probleme de economie, 3. mediator al conflictelor, 4. psiholog al elevilor, profesorilor si printilor. ANS:1+3+4

7 Consilierea psihopedagogic este un proces complex ce presupune parcurgerea mai multor faze printre care si urmatoarele: 1.stabilirea relatiei a unei legturi specifice cu clientul si cu lumea sa 2.invitatia adresat acestuia de a vorbi si de a-si spune povestea 3.ascultarea pasiva a clientului 4.definirea problemelor ANS: 1+2+4 Consilierea psihopedagogic este un proces complex ce presupune parcurgerea mai multor faze printre care si urmatoarele: 1. scaderea gradului de constientizare de ctre client a problemelor sale 2. confruntarea clientului cu propriile credinte si convingeri care reprezint surse de rezistent la schimbare 3. analiza solutiilor alternative posibile si adoptarea unei decizii ANS: 2+3 Consilierea psihopedagogic este un proces complex ce presupune parcurgerea mai multor faze printre care si urmatoarele: 1. facilitarea activ a schimbrii evolutive 2. experimentarea si exersarea noilor comportamente 3. functionarea adaptativ optim ANS: 1+2+3 Convingerile sntoase sunt: 1. inflexibile; 2. personale si nu impuse din afar; 3. realiste, n conformitate cu posibilittile individuale; 4. cresc calitatea vietii, mai degrab dect o limiteaz Answer 2+3+4 Convingeri caracteristice sentimentului de superioritate/ autosuficient: 1. Tuturor le face plcere s m asculte. 2. Am gusturi perfecte. 3. Colegii au multe de nvtat de la mine. 4. Pot s fac pe oricine s cread ce vreau eu. 5. De obicei nu sunt n centrul atentiei unui grup. ANS:1+2+3+4 Convingeri caracteristice sentimentului de superioritate/ autosuficient: 1. Cunosc n general oamenii ca pe o carte deschis. 2. ntotdeauna stiu ce am de fcut. 3. Pot de obicei s vorbesc despre orice subiect. 4. Nu pot s fac orice mi propun. 5. Stiu c sunt o persoan deosebit pentru c lumea mi-o tot spune. ANS: 1+2+3+5 Copiii abuzati si formeaz: 1. un sistem corect de perceptie a lor, a celorlalti si a lumii 2. un sistem disfunctional de perceptie a lor, a celorlalti si a lumii, ce are efecte pozitive pe termen lung. 3. un sistem disfunctional de perceptie a lor, a celorlalti si a lumii, ce are efecte negative pe termen lung. ANS: 3

8 Cunoasterea de sine se dezvolt odat cu vrsta si cu experientele prin care trecem. Afirmatia este: Answer adevarata Curriculum-ul de consiliere si orientare are o structur coerent, pe baza unor module tematice, care se regsesc la nivelul fiecrui an de studiu al ciclurilor primar, gimnazial, liceal: 1. Autocunoastere si dezvoltare personal 2. Comunicare si abilitti sociale 3. Managementul firmei 4. Planificarea carierei 5. Calitatea stilului de viat. ANS: 1+2+4+5 Dezavantaje ale autobiografiei: 1. Calitatea rezultatelor obtinute n urma aplicrii acestei metode depinde n mare msur de capacitatea de exprimare oral sau n scris a persoanei consiliate, de abilitatea acesteia de a auto-analiz retrospectiv, de sinceritatea sa si de disponibilitatea de a aduce n prezent experinete apuse, precum si capacitatea de a oferi acestor experinte interpretri realiste n contextual propriei deveniri sociale. 2. Metoda ofer o imagine asupra vietii persoanei consiliate, contribuind la ntelegerea sistemului de reprezentri ale acesteia, ofer informatii valoroase despre background-ul cultural, etnic si social. Totodat se ofer clientului sansa unui insight pentru sine (posibilitatea de a-si interpreta propria poveste), putnd descoperi noi ntelesuri ale personalittii sale, atitudini fat de sine si fat de persoanele semnificative din viata sa. 3. Depinde n mare msur de capacitatea subiectului de autoanaliz si de disponibilitatea acestuia de a comunica informatii personale. De asemenea, relevanta informatiilor depinde de sinceritatea subiectului si de nivelul de ncredere n relatia de consiliere. Aceast metod se bazeaz pe auto-cunoastere si presupune realism, intuitie, mult luciditate, utilizarea corect a criteriilor de evaluare si nu n ultimul rnd, responsabilitate. ANS: 1 Dezavantaje ale autocaracterizarii: 1. Calitatea rezultatelor obtinute n urma aplicrii acestei metode depinde n mare msur de capacitatea de exprimare oral sau n scris a persoanei consiliate, de abilitatea acesteia de a auto-analiz retrospectiv, de sinceritatea sa si de disponibilitatea de a aduce n prezent experinete apuse, precum si capacitatea de a oferi acestor experinte interpretri realiste n contextual propriei deveniri sociale. 2. Metoda constituie cadrul care permite consilierului s obtin rspunsuri la ntrebri precum Cum vede clientul lumea?", Care este contextul in care trieste?, Cine este acest individ?", Care sunt caracteristicile sale cele mai importante?, Care este stilul de viat al acestui client?", Care sunt valorile sale?". Metoda ofer informatii despre dimensiunea psihic a persoanei, despre imaginea de sine a clientului, inaccesibile altor mijloace de investigare. 3. Depinde n mare msur de capacitatea subiectului de autoanaliz si de disponibilitatea acestuia de a comunica informatii personale. De asemenea, relevanta informatiilor depinde de sinceritatea subiectului si de nivelul de ncredere n relatia de consiliere. Aceast metod se bazeaz pe auto-cunoastere si presupune realism, intuitie, mult luciditate, utilizarea corect a criteriilor de evaluare si nu n ultimul rnd, responsabilitate. ANS: 3 Dezvoltarea unei stime de sine ridicate este favorizat de izolarea persoanei fata de sursele de suport social, emotional, instrumental, informational. Answer fals Deoarece se ntalnesc frecvent confuzii ntre consiliere si psihoterapie se impune o analiz comparativ a acestora. Criteriile de analiza sunt: 1.Gradul de severitate al problemei clientului 2. Natura problemelor cu care se confrunt clientul 3. Scopurile 4. Metodele si tehnicile utilizate 5. Varsta clientului Answer 1+2+3+4

9 Dezavantaje ale autocaracterizarii: Answer Depinde n mare msur de capacitatea subiectului de autoanaliz si de disponibilitatea acestuia de a comunica informatii personale. De asemenea, relevanta informatiilor depinde de sinceritatea subiectului si de nivelul de ncredere n relatia de consiliere. Aceast metod se bazeaz pe auto-cunoastere si presupune realism, intuitie, mult luciditate, utilizarea corect a criteriilor de evaluare si nu n ultimul rnd, responsabilitate. Dup Tomsa, consilierea scolar este: 1. un proces intensiv de acordare a asitentei psihiatrice elevilor, studentilor si celorlalte persoane n cmpul educational. 2. un proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice elevilor, studentilor si celorlalte persoane n cmpul educational. Answer 2 Dup Ion Dumitru consilierea educational sau psihopedagogic este un tip de consiliere care are, n acelasi timp, obiective de natur: ANS pedagogic Decizia de carier reprezint: 1. comportamentul sistematic de colectare de informatii referitoare la oportunittile educationale si la ocupatii. 2. procesul de selectie a unei alternative de carier din multimea de variante disponibile la un moment dat 3. o serie de etape care au pondere mai mare sau mai mic n economia deciziei de carier, n functie de continutul si contextul deciziei. Answer 2 Definitia pentru consilierea carierei, utilizat de OECD, Comisia European si Banca Mondial este urmtoarea: b. Consilierea carierei se refer la serviciile si activittile care intentioneaz s asiste individul, de orice vrst si n orice moment al vietii sale, s fac alegeri n planul educatiei, formrii si ocupatiilor si s-si dezvolte propria carier. Aceste servicii ofer date cu privire la carier n form tiprit, n format electronic sau altele, instrumente de evaluare si autoevaluare, interviuri pentru consiliere, programe de educatie pentru dezvoltarea carierei, pentru a-l ajuta pe individ s aib o bun imagine de sine, s fie constient de oportunittile de care poate beneficia si s-si dezvolte deprinderile de management al carierei, programe de testare, programe de cutare a unui loc de munc si servicii de tranzitie. ANS: B Deoarece se ntalnesc frecvent confuzii ntre consiliere si psihoterapie se impune o analiz comparativ a acestora. Criteriile de analiza sunt: 1.Gradul de severitate al problemei clientului 2. Natura problemelor cu care se confrunt clientul 3. Scopurile 4. Metodele si tehnicile utilizate 5. Varsta clientului Answer 1+2+3+4 Decizia de carier reprezint: 1. comportamentul sistematic de colectare de informatii referitoare la oportunittile educationale si la ocupatii. 2. procesul de selectie a unei alternative de carier din multimea de variante disponibile la un moment dat 3. o serie de etape care au pondere mai mare sau mai mic n economia deciziei de carier, n functie de continutul si contextul deciziei. ANS: 2 Definirea deciziei si identificarea alternativelor presupune:

10 1. constientizarea necesittii de a lua o decizie de carier 2. definirea continutului deciziei; 3. identificarea alternativelor existente pentru decizia dat. ANS: toate Demersul decizional propriu-zis cuprinde: 1. comportamentul sistematic de colectare de informatii referitoare la oportunittile educationale si la ocupatii. 2. procesul de selectie a unei alternative de carier din multimea de variante disponibile la un moment dat 3. o serie de etape care au pondere mai mare sau mai mic n economia deciziei de carier, n functie de continutul si contextul deciziei. ANS: Dezvoltarea unei stime de sine ridicate este defavorizat de dezvoltarea abilittilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme, abilittile de a face fat situatiilor de criz. Answer fals Dezvoltarea unei stime de sine ridicate este favorizat de izolarea persoanei fata de sursele de suport social, emotional, instrumental, informational. ANS:. fals Dezvoltarea unei stime de sine ridicate este favorizat de crearea unor situatii n care copilul si adolescentul s aib oportunitatea de a oferi ajutor altor persoane - activitti de voluntariat, centre pentru copii cu nevoi speciale, cmine de btrni. ANS: adevarat Dezvoltarea unei stime de sine ridicate este favorizat de identificarea domeniilor de competent ale copilul si adolescentului si crearea situatiilor n care acestea s fie utilizate cu succes. ANS: adevarat Dezvoltarea unei stime de sine ridicate este defavorizat de dezvoltarea abilittilor de comunicare, negociere, rezolvare de probleme, abilittile de a face fat situatiilor de criz. ANS: fals Dezvoltarea unei stime de sine ridicate este defavorizat de dezvoltarea sentimentului de auto-eficacitate ANS: fals Educatia pentru carier reprezint: Answer o interventie educational de dezvoltare a deprinderilor si abilittilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea si managementul propriei cariere. Efectele abuzului asupra copiilor pot fi: 1. din punct de vedere financiar si din punct de vedere social 2. din punct de vedere fizic si din punct de vedere emotional. 3. din punct de vedere familial si din punct de vedere social-istoric ANS: 2 Efectele abuzului din punct de vedere fizic presupun: 1. abuzurile si neglijrile pot determina rni grave, probleme medicale serioase, handicapuri sau chiar moartea; 2. copiii si formeaz anumite atitudini negative despre lume, aceasta devenind pentru ei ameninttoare si nesigur. Copiii devin astfel anxiosi, labili emotional sau defensivi, cu dificultti de exprimare si control emotional. Deficientele de dezvoltare emotional si lipsa de ncredere pot face dificil relationarea cu persoanele apropiate n timpul vietii de adult. ANS: 1

11 Efectele abuzului din punct de vedere emotional presupun: 1. abuzurile si neglijrile pot determina rni grave, probleme medicale serioase, handicapuri sau chiar moartea; 2. copiii si formeaz anumite atitudini negative despre lume, aceasta devenind pentru ei ameninttoare si nesigur. Copiii devin astfel anxiosi, labili emotional sau defensivi, cu dificultti de exprimare si control emotional. Deficientele de dezvoltare emotional si lipsa de ncredere pot face dificil relationarea cu persoanele apropiate n timpul vietii de adult. ANS: 2 Elevii cu o stim de sine sczut 1. interpreteaz situatiile noi ca fiind o provocare si nu o amenintare; 2. sunt nemultumiti de persoana lor n general ( Nu sunt bun de nimic., Nu sunt n stare s fac asta., Nu am nici o calitate.); 3. si asum responsabilitti (Pot s fac acest lucru.); 4. sunt mndri de realizrile lor (Sunt mndru pentru c , Sunt important.); 5. realizeaz fr probleme sarcini noi (Sunt convins c pot s fac acest lucru.). ANS: 2 Elevii cu o stim de sine pozitiv: 1. interpreteaz situatiile noi ca fiind o provocare si nu o amenintare; 2. si asum responsabilitti (Pot s fac acest lucru.); 3. se comport dependent (Nu m descurc singur.); 4. sunt mndri de realizrile lor (Sunt mndru pentru c , Sunt important.); 5. realizeaz fr probleme sarcini noi (Sunt convins c pot s fac acest lucru.). ANS: 1+2+4+5 Esecul printilor n a diferentia ntre comportament si persoan (etichetarea copilului dup comportament) duce la: 1. formarea unei imagini de sine oscilante 2. formarea unui imagini de sine negative 3. formarea unei imagini de sine pozitive ANS: 2 Etapele procesului decizional (dup Lemeni si Negru) sunt: 1. Definirea deciziei si identificarea alternativelor 2. Explorarea si evaluarea alternativelor existente 3. Planul de carier 4. Implementarea deciziei 5. Reevaluarea deciziei ANS: toate Explorarea educational si profesional se refer la: 1. comportamentul sistematic de colectare de informatii referitoare la oportunittile educationale si la ocupatii. 2. procesul de selectie a unei alternative de carier din multimea de variante disponibile la un moment dat 3. o serie de etape care au pondere mai mare sau mai mic n economia decioziei de carier, n functie de continutul si contextul deciziei. ANS: 1 Eul actual sau Eul real: 1.vizeaz modul n care persoana si reprezint mental ceea ce poate deveni n viitor, folosind resursele pe care le are n prezent. 2. este rezultatul experientelor noastre si reprezint modul n care o persoan si percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si sprituale la un moment dat 3. este ceea ce ne-am dori s fim, dar n acelasi timp suntem constienti c nu avem resurse reale s ajungem. ANS: 2 Eul viitor:

12

1.vizeaz modul n care persoana si reprezint mental ceea ce poate deveni n viitor, folosind resursele pe care le are n prezent. 2. este rezultatul experientelor noastre si reprezint modul n care o persoan si percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si sprituale la un moment dat 3. este ceea ce ne-am dori s fim, dar n acelasi timp suntem constienti c nu avem resurse reale s ajungem. ANS: 1 Eul ideal: 1.vizeaz modul n care persoana si reprezint mental ceea ce poate deveni n viitor, folosind resursele pe care le are n prezent. 2. este rezultatul experientelor noastre si reprezint modul n care o persoan si percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emotionale, sociale si sprituale la un moment dat 3. este ceea ce ne-am dori s fim, dar n acelasi timp suntem constienti c nu avem resurse reale s ajungem. ANS: 3 Exista o relatie de cauzalitate intre formarea stimei de sine la elevi si acceptarea neconditionat ca atitudine a adultului n general. Afirmatia este: Answer adevarata Experientele din copilrie care dezvolt o imagine de sine echilibrat: 1. ncurajarea, lauda; 2. copilul este ascultat de adult; 3. este hiperprotejat; 4. i se acord atentie si este mbrtisat; 5. are performante bune n activittile extrascolare (sport, desen, pictur, teatru) sau scoal ANS: 1+2+4+5 Experientele din copilrie care dezvolt o imagine de sine scazuta: 1. ncurajarea, lauda; 2. copilul este ascultat de adult; 3. este des criticat; 4. i se acord atentie si este mbrtisat; 5. are performante bune n activittile extrascolare (sport, desen, pictur, teatru) sau scoal Answer 3 Explorarea educational si profesional se refer la: 1. comportamentul sistematic de colectare de informatii referitoare la oportunittile educationale si la ocupatii. 2. procesul de selectie a unei alternative de carier din multimea de variante disponibile la un moment dat 3. o serie de etape care au pondere mai mare sau mai mic n economia decioziei de carier, n functie de continutul si contextul deciziei. Answer 1 Exista o relatie de cauzalitate intre formarea stimei de sine la elevi si acceptarea neconditionat ca atitudine a adultului n general. Afirmatia este: Answer adevarata Experientele din copilrie care dezvolt o imagine de sine echilibrat: 1. ncurajarea, lauda; 2. copilul este ascultat de adult; 3. este hiperprotejat; 4. i se acord atentie si este mbrtisat; 5. are performante bune n activittile extrascolare (sport, desen, pictur, teatru) sau scoal Answer 1+2+4+5 Factorii implicati n consilierea si orientarea profesional pot fi grupati n dou categorii (dup Erdei):

13 1. factori familiari si factori sociali 2. factori psihosociali si factori individuali 3. factori ce tin de piata fortei de munca si factori educationali ANS: 2 Functia investigativ se realizeaz prin: 1. ansamblul de activitti sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii. 2. realizarea unor actiuni care s duc la formularea unor optiuni profesionale adecvate si realiste. 3. verificarea succesului activittii de consiliere ANS: 1 Functia formativ/ educativ const n: 1. ansamblul de activitti sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii. 2. realizarea unor actiuni care s duc la formularea unor optiuni profesionale adecvate si realiste. 3. verificarea succesului activittii de consiliere Answer 2 Functia informativ se realizeaz de ctre consilier (de obicei) si se refer la: 1. cerintele diverselor scoli / profesii; cerintele sociale, structura propriei personalitti. 2. realizarea unor actiuni care s duc la formularea unor optiuni profesionale adecvate si realiste. 3. verificarea succesului activittii de consiliere Answer 1 Functia de integrare socio- profesional (socotit de unii drept principiu): 1. se realizeaz prin ansamblul de activitti sistematice realizate cu scopul de a obtine date cu privire la structurile de personalitate ale celor orientati si pentru a cunoaste cerintele diverselor profesii. 2. presupune realizarea unor actiuni care s duc la formularea unor optiuni profesionale adecvate si realiste. 3. este ultima etap a pregtirii si totodat o modalitate de verificare a succesului acestei pregtiri. ANS: 3 Imaginea de sine se dezvolt pe parcursul vietii din experientele pe care le are copilul si din actiunile pe care le realizeaz si la care particip. Experientele din timpul copilriei au un rol esential n dezvoltarea imaginii de sine. 1. adevarat 2. fals ANS: 1 Implementarea deciziei presupune: Answer : aplicarea planului stabilit. Informatiile relevate pentru evaluarea abuzului din caracteristicile socio-cognitive sunt: 1. printii au atitudini rigide despre copii si relatia copil-printe, au abilitti sczute de ngrijire si educare a copilului, utilizeaz pedeapsa ca metod de educare, nu comunic cu copilul, au abilitti sczute de rezolvare a situatiilor de criz, inabilitatea de control al comportamentului impulsiv fat de copil, lipsa deprinderilor sociale; 2.consum de alcool, droguri la cel putin unul dintre printi, tulburri neurologice sau psihopatologie grav la cel putin unul dintre printi. Cunoasterea acestor aspecte au un rol important pentru profesorul-consilier pentru identificarea cazurilor de abuz si preventia acestora prin cursurile oferite adultilor n cadrul scolii printilor. 3. antecedente de violent sau acte delincvente la cel putin unul dintre printi, cstorii anterioare, divort, printi vitregi, cel putin unul dintre printi a fost maltratat sau abuzat n copilrie, copilul este nelegitim, printii au sub 20 de ani la nasterea copilului, valori disfunctionale n familie (violenta este modalitatea de rezolvare a situatiilor de conflict); Answer 1

14

Informatiile relevate pentru evaluarea abuzului sunt: 1. istoricul familiei 2. caracteristici socio-cognitive 3. starea de sntate Answer toate Informatiile relevate pentru evaluarea abuzului din istoricul familiei sunt: 1. printii au atitudini rigide despre copii si relatia copil-printe, au abilitti sczute de ngrijire si educare a copilului, utilizeaz pedeapsa ca metod de educare, nu comunic cu copilul, au abilitti sczute de rezolvare a situatiilor de criz, inabilitatea de control al comportamentului impulsiv fat de copil, lipsa deprinderilor sociale; 2.consum de alcool, droguri la cel putin unul dintre printi, tulburri neurologice sau psihopatologie grav la cel putin unul dintre printi. Cunoasterea acestor aspecte au un rol important pentru profesorul-consilier pentru identificarea cazurilor de abuz si preventia acestora prin cursurile oferite adultilor n cadrul scolii printilor. 3. antecedente de violent sau acte delincvente la cel putin unul dintre printi, cstorii anterioare, divort, printi vitregi, cel putin unul dintre printi a fost maltratat sau abuzat n copilrie, copilul este nelegitim, printii au sub 20 de ani la nasterea copilului, valori disfunctionale n familie (violenta este modalitatea de rezolvare a situatiilor de conflict); ANS: 3 Informatiile relevate pentru evaluarea abuzului din caracteristicile socio-cognitive sunt: 1. printii au atitudini rigide despre copii si relatia copil-printe, au abilitti sczute de ngrijire si educare a copilului, utilizeaz pedeapsa ca metod de educare, nu comunic cu copilul, au abilitti sczute de rezolvare a situatiilor de criz, inabilitatea de control al comportamentului impulsiv fat de copil, lipsa deprinderilor sociale; 2.consum de alcool, droguri la cel putin unul dintre printi, tulburri neurologice sau psihopatologie grav la cel putin unul dintre printi. Cunoasterea acestor aspecte au un rol important pentru profesorul-consilier pentru identificarea cazurilor de abuz si preventia acestora prin cursurile oferite adultilor n cadrul scolii printilor. 3. antecedente de violent sau acte delincvente la cel putin unul dintre printi, cstorii anterioare, divort, printi vitregi, cel putin unul dintre printi a fost maltratat sau abuzat n copilrie, copilul este nelegitim, printii au sub 20 de ani la nasterea copilului, valori disfunctionale n familie (violenta este modalitatea de rezolvare a situatiilor de conflict); ANS: 1 Informatiile relevate pentru evaluarea abuzului din starea de sanatate sunt: 1. printii au atitudini rigide despre copii si relatia copil-printe, au abilitti sczute de ngrijire si educare a copilului, utilizeaz pedeapsa ca metod de educare, nu comunic cu copilul, au abilitti sczute de rezolvare a situatiilor de criz, inabilitatea de control al comportamentului impulsiv fat de copil, lipsa deprinderilor sociale; 2.consum de alcool, droguri la cel putin unul dintre printi, tulburri neurologice sau psihopatologie grav la cel putin unul dintre printi. Cunoasterea acestor aspecte au un rol important pentru profesorul-consilier pentru identificarea cazurilor de abuz si preventia acestora prin cursurile oferite adultilor n cadrul scolii printilor. 3. antecedente de violent sau acte delincvente la cel putin unul dintre printi, cstorii anterioare, divort, printi vitregi, cel putin unul dintre printi a fost maltratat sau abuzat n copilrie, copilul este nelegitim, printii au sub 20 de ani la nasterea copilului, valori disfunctionale n familie (violenta este modalitatea de rezolvare a situatiilor de conflict); ANS: 2 In orice situatie si pentru orice tip de abuz: 1. exista o retet viabil de interventie a consilierului 2. nu exist o retet valabil de interventie a consilierului ANS: 2 Initialele din tehnica SWOT inseamna: 2. puncte tari, puncte slabe, oportunitti, amenintri Answer 2

15

Interpretarea presupune: 1. pastrarea contextului conceptual conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din care ea este trit, plasnd-o in acelasi cadru, care corespunde faptelor 2. schimbarea contextului conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din care ea este trit, plasnd-o ntr-un alt cadru, care corespunde la fel de bine sau chiar mai bine faptelor 3. explicarea si ntelegerea semnificatiei ideilor, atitudinilor si comportamentelor clientului ANS: 3 Iubirea de sine este: a. elementul cel mai important al stimei de sine b. elementul cel mai putin important al stimei de sine c. componenta cu care adesea se confund stima de sine ANS: 1 n analiza solutiilor alternative posibile si adoptarea unei decizii consilierul: 1. l spijin pe client s identifice mai multe ci de solutionare, prin multiplicarea perspectivelor de abordare, urmat de analiza comparativ si luarea deciziei. 2. schimba contextul conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din care ea este trit, plasnd-o ntrun alt cadru, care corespunde la fel de bine sau chiar mai bine faptelor Answer 1 ncrederea in sine este: 1. elementul cel mai important al stimei de sine 2. elementul cel mai putin important al stimei de sine 3. componenta cu care adesea se confund stima de sine ANS: 3 ncepnd cu anul scolar 2006-2007 conform adresei MEdC nr. 27984/1.03.2006 Ministerul Educatiei si Cercetarii a aprobat programele scolare ale disciplinei: 1. Orientare Scolara si Profesionala - OSP 2. Consiliere si Orientare 3. Consilierea copilului si adolescentului ANS: 2 n consilierea de grup se folosesc: 1.metoda solilocviu-lui 2. metoda expunerii 3. metodele interactive de tipul jocurilor de rol, a problematizrilor, a dezbaterilor. ANS: 3 n consilierea individual accentul cade pe: 1.problemele societatii in care traieste individul 2. problemele personale ale beneficiarului, pe dificulttile sau esecurile acestuia n ncercarea de a se adapta cerintelor familiei, scolii, societtii n care trieste. 3. metodele interactive de tipul jocurilor de rol, a problematizrilor, a dezbaterilor. Answer 2

16 In etapa Explorarea si evaluarea alternativelor existente se colecteaz informatii despre alternativele existente n luarea unei anumite decizii de carier. Pe baza unor criterii prestabilite, sunt evaluate alternativele, pentru a se identifica varianta optim. Dintre criteriile cele mai importante amintim: 1. suprapunerea peste caracteristicile sociale (valori morale etc.); 2. concordanta cu asteptrile persoanei (stilul de viat dorit, mediul de activitate asteptat, nivelul eductional implicat etc); 3. costurile si beneficiile implicate de alegerea variantei respective. ANS: 2+3

n general, durata eficient a unei sedinte de consiliere este de: 1. 20-30 minute 2. 45-50 de minute 3. 1 ora si jumatate Answer 2 n deschidere consilierului recurge la urmtoarele operatii si actiuni: 1. ncearc s reduc anxietatea initial a clientului pn la un nivel care s-i permit acestuia s vorbeasc despre el nsusi; 2. consilierul trebuie sa vorbeasca cat mai mult cu putinta 3. consilierul trebuie s asculte cu atentie la ceea ce spune clientul si s ncerce s reconstruiasc o imagine a lumii acestuia asa cum o descrie el; ANS: 1+3 In facilitarea activ a schimbrii evolutive consilierul: 1. l spijin pe client s identifice mai multe ci de solutionare, prin multiplicarea perspectivelor de abordare, urmat de analiza comparativ si luarea deciziei. 2. schimba contextul conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din care ea este trit, plasnd-o ntrun alt cadru, care corespunde la fel de bine sau chiar mai bine faptelor 3. sustine, ncurajeaz si orienteaz clientul pentru a ntelege mai bine schimbarea ANS: 3 n ncercarea lor de a defini scopurile comportamentale ale clientului n procesul de consiliere, consilierii trebuie s depseasc mai multe obstacole printre care: 1. clientul priveste problema lui ca fiind comportamentul altcuiva 2. clientul si exprim problema doar ca pe un sentiment 3. problema clientului este absenta unui scop ANS: toate n ncercarea lor de a defini scopurile comportamnetale ale clientului n procesul de consiliere, consilierii trebuie s depseasc mai multe obstacole printre care: 1. comportamentul dorit de client este dezirabil 2. clientul stie c manifestarea lui comportamental este nepotrivit 3. problema clientului este un conflict de alegere 4. problema clientului este interesul de a nu identifica nici o problem. ANS: 3+4 n fereastra lui Johari, aria necunoscuta presupune urmatoarele: Answer nsusiri pe care nu ni le cunoastem si pe care nici ceilalti nu le vd, dar care pot "iesi la suprafat" in situatii limita

17 n fereastra lui Johari, aria ascunsa presupune urmatoarele: 1. nsusiri evidente att pentru subiect ct si pentru ceilalti; 2. nsusiri de care nu suntem constienti, dar care sunt evidente pentru ceilalti. 3. aspecte ale personalittii pe care omul nu le dezvluie cu usurint pentru c le consider ca tinnd de intimitatea sa. 4. nsusiri pe care nu ni le cunoastem si pe care nici ceilalti nu le vd, dar care pot "iesi la suprafat" n situatii limit. Answer 3 n fereastra lui Johari, aria deschis presupune urmatoarele: 1. nsusiri evidente att pentru subiect ct si pentru ceilalti; 2. nsusiri de care nu suntem constienti, dar care sunt evidente pentru ceilalti. 3. aspecte ale personalittii pe care omul nu le dezvluie cu usurint pentru c le consider ca tinnd de intimitatea sa. 4. nsusiri pe care nu ni le cunoastem si pe care nici ceilalti nu le vd, dar care pot "iesi la suprafat" n situatii limit. ANS: 1 n fereastra lui Johari, aria oarba presupune urmatoarele: 1. nsusiri evidente att pentru subiect ct si pentru ceilalti; 2. nsusiri de care nu suntem constienti, dar care sunt evidente pentru ceilalti. 3. aspecte ale personalittii pe care omul nu le dezvluie cu usurint pentru c le consider ca tinnd de intimitatea sa. 4. nsusiri pe care nu ni le cunoastem si pe care nici ceilalti nu le vd, dar care pot "iesi la suprafat" n situatii limit. ANS: 2 n functie de continutul deciziei de carier, planul se poate referi la: 1. modul n care se vor dobndi cunostintele si deprinderile necesare pentru practicarea domeniului ales 2. modul n care se vor explora ofertele educationale sau ocupatiile 3. modul n care se va face promovarea personala (CV, scisoarea de intentie etc.) Answer 1+2 n functie de domeniu, exist mai multe tipuri de consiliere, care, de cele mai multe ori, se completeaz si suprapun n activitatea practic: 1. Consilierea vocational 2. Consilierea eductional 3. Consilierea comportamental 4. Consilierea pentru dezvoltare personal ANS: Toate n functie de domeniu, exist mai multe tipuri de consiliere, care, de cele mai multe ori, se completeaz si suprapun n activitatea practic: 1.Consilirea centrat pe client 2. Consilierea bazat pe o terapie rational: 3. Consilierea de criz 4. Consilierea pastoral Answer Toate n functie de domeniu, exist mai multe tipuri de consiliere, care, de cele mai multe ori, se n activitatea practic: 1. Consilierea informational 2. Consilierea marital 3. Consilierea psihologic 4. Medierea ANS: Toate completeaz si suprapun

n functie de continutul deciziei de carier, planul se poate referi la: 1. modul n care se vor dobndi cunostintele si deprinderile necesare pentru practicarea domeniului ales 2. modul n care se vor explora ofertele educationale sau ocupatiile

18 3. modul n care se va face pensionarea ANS: 1+2 In planul de cariera modul n care se vor dobndi cunostintele si deprinderile necesare pentru practicarea domeniului ales se refera la: 1. consultarea materialelor scrise, vizite la scolile, faculttile sau locurile de munc vizate 2. curriculum vitae, scrisoare de intentie, autoprezentarea la interviul de selectie 3. traseul educational si formele de dezvoltare adiacente ANS: 3 In planul de cariera modul n care se vor explora ofertele educationale sau ocupatiile se refera la: 1. consultarea materialelor scrise, vizite la scolile, faculttile sau locurile de munc vizate 2. curriculum vitae, scrisoare de intentie, autoprezentarea la interviul de selectie 3. traseul educational si formele de dezvoltare adiacente ANS: 1 In planul de cariera modul n care se va face promovarea personal se refera la: 1. consultarea materialelor scrise, vizite la scolile, faculttile sau locurile de munc vizate 2. curriculum vitae, scrisoare de intentie, autoprezentarea la interviul de selectie 3. traseul educational si formele de dezvoltare adiacente ANS:2 In definirea problemelor, consilierul ajut clientul s-si lmureasc problema utiliznd urmtoarele tehnici: 1. Reconstientizarea, Remunerarea, Integrarea 2. Reformularea, Resemnificarea, Interpretarea 3. Reiterarea, Retusarea, Verbalizarea Answer 2 n ncercarea lor de a defini scopurile comportamentale ale clientului n procesul de consiliere, consilierii trebuie s depseasc mai multe obstacole printre care: 1. clientul priveste problema lui ca fiind comportamentul altcuiva 2. clientul si exprim problema doar ca pe un sentiment 3. problema clientului este absenta unui scop Answer toate n planul de cariera modul n care se vor explora ofertele educationale sau ocupatiile se refera la: 1. consultarea materialelor scrise, vizite la scolile, faculttile sau locurile de munc vizate 2. curriculum vitae, scrisoare de intentie, autoprezentarea la interviul de selectie 3. traseul educational si formele de dezvoltare adiacente Answer 1 In planul de cariera modul n care se vor dobndi cunostintele si deprinderile necesare pentru practicarea domeniului ales se refera la: 1. consultarea materialelor scrise, vizite la scolile, faculttile sau locurile de munc vizate 2. curriculum vitae, scrisoare de intentie, autoprezentarea la interviul de selectie 3. traseul educational si formele de dezvoltare adiacente Answer 3 ntotdeauna, n deschiderea sedintei de consiliere, consilierul trebuie s fie: 1. cu 20 minute mai devreme 2. cu 5 minute mai tarziu 3. punctual ANS: 3 ntelegem prin consilieri peer: 1. specialisti in consiliere vocationala

19 2. specialisti in consiliere maritala 3. persoane de vrst apropiat, fr pregtire de specialitate selectate dintre beneficiari instruite si coordonate de specialisti ANS: 3 n consilierea individual accentul cade pe: 1.problemele societatii in care traieste individul 2. problemele personale ale beneficiarului, pe dificulttile sau esecurile acestuia n ncercarea de a se adapta cerintelor familiei, scolii, societtii n care trieste. 3. metodele interactive de tipul jocurilor de rol, a problematizrilor, a dezbaterilor. ANS: 2 Medierea: 1. urmreste dezvoltarea capacittii de planificare a carierei. 2. desemneaz ansamblul activittilor de corelare a cererii si ofertei de fort de munc de pe piat, n scopul angajrii unei persoane pe un loc de munc nou creat sau liber. 3. urmreste (re)ancorarea individului, ntelegerea evenimentelor sociale, culturale si cele care se petrec n jurul su, asumarea responsabilittii, cresterea ncrederii n sine etc.; toate acestea pot fi nvtate si dezvoltate n actiuni favorabile individului care trieste ntr-o lume concret, pe care trebuie s o accepte sub aspectele ei rationale, s o schimbe acolo unde este nedreapt sau s se adapteze la exigentele acesteia. ANS: 2 Miclea si Lemeni precizeaz faptul c n prezent, n literatura de specialitate, se vehiculeaz trei termeni n legtur cu interventiile de consiliere si orientare n carier: 1. orientarea profesionala, consiliere psihologica, terapie ocupationala, 2. orientarea n carier, consilierea n carier si educatia pentru carier. 3. asistenta educationala, orientarea profesionala, consilierea educatiei. ANS: 2 Modificarea lui "trebuie" ca modalitate de prevenire a sentimentului de non-valoare presupune si examinarea limbajului utilizat - absolutismele din verbe si adverbe si transformarea lor n termeni nuantati - de exemplu: prefer, doresc, ar fi plcut, cteodat. 1. fals 2. adevarat ANS: 2 Neglijarea presupune ca: 1. printele nu i mplineste copilului nevoile emotionale de baz (dragoste, atentie) sau fizice (mncare, mbrcminte, adpost), nu l supravegheaz (absente nemotivate de la scoal, pn la abandon); 2. lovirea, muscarea, arderea intentionat a copilului, pedepsirea crud a copilului (ex. ncuierea afar a copilului n timpul noptii sau pe vreme rea, deprivarea de somn); 3. stabilirea unor standarde nerealiste pentru copil (Ar trebui s iei numai note de 10!), discriminri (elevi slabi si elevi buni), folosirea unor amenintri, pedepsirea, respingerea, izolarea, terorizarea copilului, impunerea unor modele negative; ANS: 1 Neglijarea, izolarea, ignorarea sau blamarea copilului au drept consecinte: 1. tulburri emotionale si comportamentale usoare (performante scolare medii etc). 2. tulburri emotionale si comportamentale grave (performante scolare sczute, abandon scolar, depresie, prostitutie, suicid, delincvent). 3. nu au nici un fel de consecinte asupra comportamentului si vietii afective a copilului ANS: 2

20

Noua program de consiliere si orientare se axeaz pe un model care asociaz competentele si continuturile, contribuind la: 1.dezvoltarea teoriei si practicii psihologiei 2.dezvoltarea intrebarilor - cheie 3.dezvoltarea competentelor - cheie stabilite la nivel european ANS: 3 Noua program de consiliere si orientare se axeaz pe un model care asociaz competentele si continuturile, contribuind n special la dezvoltarea urmtoarelor aspecte: 1. Competente interpersonale, interculturale, sociale si civice 2. A nvta s citesti - alfabetizarea 3. Cultur antreprenorial 4. Tehnologia informatiei si a comunicatiilor (TIC). ANS: 1+3+4 Obiectivele (in cadrul planului de carier) sunt subsumate scopului general si definesc n mod specific ceea ce persoana doreste s realizeze. Obiectivele eficiente: 1. presupun implicare din partea persoanei - adic, sunt formulate de persoana n cauz si sunt legate de scopurile sale; 2. sunt orientate spre actiune - adic indic o directie specific, respectiv succesiunea actiunilor care trebuie ntreprinse pentru atingerea scopului; 3. sunt formulate specific, msurabil, realist, temporal. ANS: toate O clasificare des citat a functiilor orientrii si consilierii profesionale este cea elaborat de Salade si Drgan, care disting patru functii: 1. Functia exploratorie, functia psihosocial, functia preventiva, functia diagnostica. 2. Functia social, functia moral, functia economic, functia evaluativ. 3. Functia investigativ, functia informativ, functia formativ/ educativ, functia de integrare socio- profesional Answer 3 O stim de sine pozitiv si realist dezvolt capacitatea de a lua decizii responsabile si abilitatea de a face fat presiunii grupului. 1. adevarat 2. fals ANS: 1 O strategie de ncheiere a sedintei de consiliere const n folosirea de ctre consilier a unei fraze scurte si explicite, prin care se recunoaste faptul c e timpul s se ncheie sedinta. Asemenea fraze sunt: se pare c timpul nostru s-a terminat pentru astzi. Cred c este timpul s ne oprim aici. ANS: adevarat Pe ansamblu, n procesul de consiliere scolar se ncearc provocarea unei schimbri voluntare n atitudinile si comportamentul clientului (elev, printe, profesor). Afirmatia este: ANS: adevarata Peer counselling-ul este de fapt o form de consiliere: 1. de la elev la adult 2. de la adult la elev 3. de la adult la copil 4. de la varstnic la copil 5. de la elev la elev ANS: 5

21

Peer counselling-ul s-a dovedit viabil in: 1. Africa si Australia 2. China 3. S.U.A si Canada. 4. Franta 5. Romania ANS: 3 Pentru copiii de varsta mai mica sursa cea mai importanta pentru formarea stimei de sine o constituie evalurile: Answer parintilor Pentru ca elevii s-si dezvolte stima de sine, adultii (printii, profesorii, consilierii) nu trebuie: 1.S exprime expectante rezonabile fat de vrsta copilului. 2. S planifice din timp activittile. 3. S formuleze clar ceea ce asteapt de la elevi. 4. S se focalizeze asupra aspectelor pozitive ale elevilor. 5. S nu ofere posibilitti si optiuni elevilor de cte ori apare ocazia ANS: 5 Planul de cariera presupune: 1. stabilirea unui plan de actiune pentru punerea n practic a deciziei, pornind de la alternativa selectat 2. stabilirea unui plan de actiune pentru anularea deciziei, pornind de la alternativa selectat 3. stabilirea unui plan de inactiune pentru punerea n practic a deciziei, pornind de la alternativa ignorata ANS: 2 Planul de carier poate fi considerat: a. piatra unghiulara a vietii psihice b. kilometrul zero c. o adevrat hart ce va ghida persoana spre atingerea cu succes a destinatiei propuse. ANS: C Pornind de la detaliile activittii de consiliere, competenta consilierului se extinde pn la: 1. nivelul comunittii sociale n care trieste. 2. nivelul scolii in care exista cabinetul de consiliere 3. nivelul cabinetului de asistenta prihopedagogica Answer 1 Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si probleme n dezvoltarea emotional ceea ce inseamna ca: 1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind s devin ei nsisi abuzatori, cutnd relatii cu persoane pe care le pot domina; copiii abuzati nvat s nu aib ncredere n adulti si dezvolt n timp tulburri de relationare; 2. pe parcursul vietii, cel care a suferit un abuz simte c este dificil s si exprime emotiile (indiferent dac acestea sunt pozitive sau negative) sau s nteleag sentimentele altora 3. copiii cred c adultii au ntotdeauna dreptate. Ei pot rmne cu impresia c au fost tratati astfel din cauz c au fost ri si c, de fapt, au meritat s fie abuzat. ANS: 2 Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si simptomele somatice functionale ceea ce inseamna ca: 1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind s devin ei nsisi abuzatori, cutnd relatii cu persoane pe care le pot domina; copiii abuzati nvat s nu aib ncredere n adulti si dezvolt n timp tulburri de relationare; 2. pot aparea la copil dureri de cap sau abdominale, vrsturi, starea de somnolent sau de ru; tahicardia, tulburrile respiratorii pot fi consecintele strii de anxietate si depresie cauzate de abuz. 3. copiii cred c adultii au ntotdeauna dreptate. Ei pot rmne cu impresia c au fost tratati astfel din cauz c au fost ri si c, de fapt, au meritat s fie abuzat. ANS: 2

22

Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si cosmarurile ceea ce inseamna: 1. retrirea traumei n timpul somnului - poate fi o caracteristic frecvent la persoanele care au suferit diverse abuzuri; 2. pot aparea la copil dureri de cap sau abdominale, vrsturi, starea de somnolent sau de ru, tahicardia, tulburrile respiratorii pot fi consecintele strii de anxietate si depresie cauzate de abuz. 3. copiii cred c adultii au ntotdeauna dreptate. Ei pot rmne cu impresia c au fost tratati astfel din cauz c au fost ri si c, de fapt, au meritat s fie abuzat. ANS: 1 Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si problemele de relationare ceea ce inseamna ca: 1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind s devin ei nsisi abuzatori, cutnd relatii cu persoane pe care le pot domina; copiii abuzati nvat s nu aib ncredere n adulti si dezvolt n timp tulburri de relationare; 2. pe parcursul vietii, cel care a suferit un abuz simte c este dificil s si exprime emotiile (indiferent dac acestea sunt pozitive sau negative) sau s nteleag sentimentele altora 3. copiii cred c adultii au ntotdeauna dreptate. Ei pot rmne cu impresia c au fost tratati astfel din cauz c au fost ri si c, de fapt, au meritat s fie abuzat. ANS: 1 Printre semnele fizice prin care putem recunoaste un abuz se numara: 1. comportament de evitare si retragere, temeri exagerate fat de unele persoane, de a merge acas, tnjeste dup atentia celorlalti, oboseal, lipsa capacittii de concentrare, plns, stare de foame (cerseste mncare, fur), absente si ntrzieri frecvente la scoal. 2. contuzii, dungi de la curea sau oase rupte, tieturi sau cicatrice, arsuri, pr lips, traumatisme sau roseat n jurul organelor genitale, rni sau situatii de boal care nu au fost tratate corespunztor. Copilul sau printele poate explica aceste semne ca fiind accidente. De fapt, i este greu s spun ce s-a ntmplat sau i este team c va fi pedepsit, afost amenintat cu moartea etc; ANS: 2 Printre comportamentele copilului prin care putem recunoaste un abuz se numara: 1. comportament de evitare si retragere, temeri exagerate fat de unele persoane, de a merge acas, tnjeste dup atentia celorlalti, oboseal, lipsa capacittii de concentrare, plns, stare de foame (cerseste mncare, fur), absente si ntrzieri frecvente la scoal. 2. contuzii, dungi de la curea sau oase rupte, tieturi sau cicatrice, arsuri, pr lips, traumatisme sau roseat n jurul organelor genitale, rni sau situatii de boal care nu au fost tratate corespunztor. Copilul sau printele poate explica aceste semne ca fiind accidente. De fapt, i este greu s spun ce s-a ntmplat sau i este team c va fi pedepsit, afost amenintat cu moartea etc; ANS: 1 Printre cauzele abuzului se numara si: 1. probleme financiare, 2. ocupationale, 3. dificultti de comunicare, 4. izolare social, 5. neacceptarea violentei domestice si a pedepselor corporale. ANS: 1+2+3+4 Principalele obiective ale consilierii individuale, realizat n scopul orientrii carierei sunt: 1. centrarea pe problemele clientului, 2. modificarea comportamentelor cu privire la carier 3. stimularea capacittii de a actiona rational, si n consens cu realitatea si mediul ANS: 1+2+3

23 Printre etapele studiului de caz se numara si: 1. Familiarizarea participantilor cu cazul 2. Formularea ntrebrilor fundamentale pentru studiul de caz 3. Indentificarea problemei /problemelor 4. Explorarea atitudinilor grupului/ indivizilor n timpul lucrului ANS: toate Printre etapele studiului de caz se numara si: 1. Identificarea alternativelor de solutionare 2. Amanarea deciziei 3. Dezvoltarea unui plan de aciune 4. Evaluarea rezultatelor si conceptualizarea cazului ANS: 1+3+4 Printre avantajele studiului de caz intalnim: 1. familiarizarea cursantilor cu situatii ireale, imaginare 2. favorizeaz lucrul n echip stimulnd colaborarea, competitia si conduce la cresterea coeziunii grupului de cursanti; 3. ajut la constientizarea si accentuarea importantei deciziei 4. sprijin dobndirea de experient n rezolvarea problemelor. ANS: 2+3+4 Printre avantajele studiului de caz intalnim: 1. dezvolt abilittile de comunicare 2. stimularea confruntrii cu probleme autentice, care provoac utilizarea abilittilor similare celor folosite n viata real; 3. cercetrile au demonstrat c metoda conduce la finalizarea n termen a sarcinilor. 4. dup utilizarea metodei pentru rezolvarea mai multor cazuri, se poate constata c acest demers este un mod interesant si recompensator de nvtare. ANS: 1+2+3+4 Printre dezavantajele studiului de caz intalnim: 1. dezvolt abilittile de comunicare 2. stimularea confruntrii cu probleme autentice, care provoac utilizarea abilittilor similare celor folosite n viata real; 3. cercetrile au demonstrat c metoda conduce la finalizarea n termen a sarcinilor. 4. este dificil evaluarea contributiei fiecrui membru al grupului la solutionarea cazului si a impactului resimtit de actori ANS: 4 Printre dezavantajele studiului de caz intalnim: 1. dezvolt abilittile de comunicare 2. metoda nu este eficient pentru transmiterea unui continut informational de tip stiintific; 3. cercetrile au demonstrat c metoda conduce la finalizarea n termen a sarcinilor. 4. este dificil evaluarea contributiei fiecrui membru al grupului la solutionarea cazului si a impactului resimtit de actori ANS: 2+4 Printre caracteristicile personale ale consilierului eficient, descrise n literatura de specialitate, mai semnificative sunt considerate urmtoarele: 1.calmul si rbdarea, 2. capacitatea de a asculta, 3. viziunea negativa asupra oamenilor, 4. deschiderea n relatiile cu semenii. ANS: 1+2+4

24 Printre caracteristicile personale ale consilierului eficient, descrise n literatura de specialitate, mai semnificative sunt considerate urmtoarele: 1. capacitatea de comunicare interpersonal, 2. deschiderea la schimbare, 3. incapacitatea de a tolera ambiguitatea, 4. simtul umorului, 5. onestitatea si sinceritatea. ANS: 1+2+4+5 Printre caracteristicile personale ale consilierului eficient, descrise n literatura de specialitate, mai semnificative sunt considerate urmtoarele: 1.capacitatea de a-si recunoaste propriile greseli, 2.realismul, 3.capacitatea empatic, 4.capacitatea de a accepta oamenii asa cum sunt ei n realitate. ANS: 1+2+3+4 Printre elementele externe care concur la formarea imaginii de sine se numara si urmatoarele: 1. valorizati aspectele pozitive ale copilului si adolescentului 2. sprijiniti copilul si adolescentul s se descopere pe sine 4. ajutati tinerii s si identifice structurile Eului 5. discutati cu elevii modul n care structurile Eului le influenteaz convingerile, emotiile si comportamentele Answer 1+2+4+5 Printre elementele interne care concur la formarea imaginii de sine se numara si urmatoarele: 1.Observarea propriilor gnduri, emotii, comportamente 2. Informatii verbale si nonverbale primite de la alte persoane 3. Analiza retrospectiv a traiectului de viat 4. Estimarea resurselor individuale si sociale ANS: 1+2+3+4 Printre elementele interne care concur la formarea imaginii de sine se numara si urmatoarele: 1. Identificarea intereselor 2. Identificarea priorittilor 3. Analiza aspiratiilor si scopurilor 4. Analiza valorilor social-istorice ANS 1+2+3 Printre dezavantajele studiului de caz intalnim: 1. dezvolt abilittile de comunicare 2. stimularea confruntrii cu probleme autentice, care provoac utilizarea abilittilor similare celor folosite n viata real; 3. cercetrile au demonstrat c metoda conduce la finalizarea n termen a sarcinilor. 4. este dificil evaluarea contributiei fiecrui membru al grupului la solutionarea cazului si a impactului resimtit de actori Answer 4 Printre dezavantajele studiului de caz intalnim: 1. dezvolt abilittile de comunicare 2. metoda nu este eficient pentru transmiterea unui continut informational de tip stiintific; 3. cercetrile au demonstrat c metoda conduce la finalizarea n termen a sarcinilor. 4. este dificil evaluarea contributiei fiecrui membru al grupului la solutionarea cazului si a impactului resimtit de actori Answer 2+4

25

Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si probleme n dezvoltarea emotional ceea ce inseamna ca: 1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind s devin ei nsisi abuzatori, cutnd relatii cu persoane pe care le pot domina; copiii abuzati nvat s nu aib ncredere n adulti si dezvolt n timp tulburri de relationare; 2. pe parcursul vietii, cel care a suferit un abuz simte c este dificil s si exprime emotiile (indiferent dac acestea sunt pozitive sau negative) sau s nteleag sentimentele altora 3. copiii cred c adultii au ntotdeauna dreptate. Ei pot rmne cu impresia c au fost tratati astfel din cauz c au fost ri si c, de fapt, au meritat s fie abuzat. Answer 2 Printre factorii psihosociali implicati n consilierea si orientarea profesional regsim: Answer familia (printi, rude); grupul de prieteni; "moda profesiunilor" si prejudectile legate de unele profesiuni. Printre factorii individuali implicati n consilierea si orientarea profesional regsim: a. nivelul intelectual b. "moda profesiunilor" si prejudectile legate de unele profesiuni c. familia (printi, rude); grupul de prieteni. ANS: A Printre etapele studiului de caz se numara si: 1. Familiarizarea participantilor cu cazul 2. Formularea ntrebrilor fundamentale pentru studiul de caz 3. Indentificarea problemei /problemelor 4. Explorarea atitudinilor grupului/ indivizilor n timpul lucrului Answer: toate Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si probleme n dezvoltarea emotional ceea ce inseamna ca: 1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind s devin ei nsisi abuzatori, cutnd relatii cu persoane pe care le pot domina; copiii abuzati nvat s nu aib ncredere n adulti si dezvolt n timp tulburri de relationare; 2. pe parcursul vietii, cel care a suferit un abuz simte c este dificil s si exprime emotiile (indiferent dac acestea sunt pozitive sau negative) sau s nteleag sentimentele altora 3. copiii cred c adultii au ntotdeauna dreptate. Ei pot rmne cu impresia c au fost tratati astfel din cauz c au fost ri si c, de fapt, au meritat s fie abuzat. Answer 2 Printre dezavantajele studiului de caz intalnim: 1. dezvolt abilittile de comunicare 2. metoda nu este eficient pentru transmiterea unui continut informational de tip stiintific; 3. cercetrile au demonstrat c metoda conduce la finalizarea n termen a sarcinilor. 4. este dificil evaluarea contributiei fiecrui membru al grupului la solutionarea cazului si a impactului resimtit de actori Answer 2+4 Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si simptomele somatice functionale ceea ce inseamna ca: 1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind s devina ei nsisi abuzatori, cutnd relatii cu persoane pe care le pot domina; copiii abuzati nvat s nu aib ncredere n adulti si dezvolt n timp tulburri de relationare; 2. pot aparea la copil dureri de cap sau abdominale, varsaturi, starea de somnolenta sau de rau; tahicardia, tulburarile respiratorii pot fi consecintele starii de anxietate si depresie cauzate de abuz. 3. copiii cred ca adultii au ntotdeauna dreptate. Ei pot rmne cu impresia c au fost tratati astfel din cauz c au fost ri si c, de fapt, au meritat s fie abuzat. Answer 2

26

Printre principiile consilierii abuzului se numara si urmatoarele: 1. ascultarea pasiva a copilului; 2. perceperea copilului ca pe o persoan valoroas si special; 3. oferire de sprijin n asumarea unor decizii personale. ANS: 2+3 Printre principiile consilierii abuzului se numara si urmatoarele: 1. evitarea etichetrilor; 2. evitarea criticilor adresate persoanei; 3. evitarea laudrii; ANS: 1+2 Printre principiile consilierii abuzului se numara si urmatoarele: 1. validarea emotional; 2. dezvoltarea stimei de sine a elevului si a sentimentului de competent; 3. nvtarea modalittilor de a face fat situatiilor de stres; 4. sesizarea organelor de resort (directia de protectie a copilului) ANS: 1+2+3+4 Printre atributiile si respnsabilittile profesionale ale consilierului scolar, descrise de Asociatia Consilierilor Scolari din America (ASCA) se nunmara si: 1. Responsabilitatea fundamental a consilierului este consilierea individuala si de grup. El ajut elevii sa-si dezvolte constiinta de sine, abilitatea de exprimare, ideile, sentimentele, trebintele si valorile, consilierul scolar furnizeaza informatii pertinente si ncearc s promoveze abilitatea elevilor n luarea deciziilor. 2. Consilierul scolar asist elevii si printii n ntelegerea oportunittilor educationale si profesionale. El raporteaz interesele elevilor, aptitudinile si abilitatile lor la o gama larga de proiecte si alegeri. Colecteaz si distribuie informatii educationale si ocupationale etc. 3. Recunoscandu-si propriile limite, consilierul si asum responsabilitatea pentru a face trimiteri, atunci cnd este cazul, la alti specialisti din cadrul comunitatii. Answer 1+2+3 Printre factorii individuali implicati n consilierea si orientarea profesional regsim: Answer nivelul intelectual Procesul consilierii n grup si buna ,,functionare a acestuia presupune parcurgerea de ctre consilier si beneficiari a mai multor pasi, printre care: 1. identificarea problemelor comune ale grupului; 2. ignorarea problemelor particulare ale membrilor grupului; 3. asigurarea unei comunicri efective ntre membrii grupului si ale grupului cu exteriorul; 4. conducerea intern a grupului (proceduri, structuri), stabilirea modului de alegere a liderilor, coordonatorilor de sub-proiecte; ANS: 1+3+4 Procesul consilierii n grup si buna ,,functionare a acestuia presupune parcurgerea de ctre consilier beneficiari a mai multor pasi, printre care: 1. culegerea de informatii si experiente personale care s-ar putea dovedi utile si altora; 2. exersarea lurii deciziilor n mod rational si motivat, comunicrii n diferite situatii, rezolvrii problemelor; 3. alternarea muncii n grup cu cea in grupuri mici si apoi cu cea independent (care va deveni, n final, preponderent); 4. stagnarea treptat in planul imaginarului si ipoteticului, si nu n cel al posibilului si realului Answer 1+2+3

27

Procesul consilierii n grup si buna ,,functionare a acestuia presupune parcurgerea de ctre consilier si beneficiari a mai multor pasi, printre care: 1. anuntarea scopului constituirii grupului si stabilirea finalittilor asteptate; 2. activittile grupului vor fi total spontane, neplanificate. 3. stabilirea sarcinilor individuale si colective atribuirea /asumarea anumitor roluri de ctre membrii grupului si precizarea asteptrilor; 4. identificarea modalittilor de a constitui, ntri si conserva spiritul de grup, sentimentul de apartenent si solidaritate, construirea unei anumite dinamici si coeziuni ale grupului n vederea atingerii obiectivelor consilierii. ANS: 1+3+4 Procesul consilierii n grup si buna ,,functionare a acestuia presupune parcurgerea de ctre consilier si beneficiari a mai multor pasi, printre care: 1. alternarea activittilor teoretice cu cele practice, ale nvtrii rationale cu cea emotional; 2. simularea n cadrul grupului a diferitelor situatii de viat; 3. oferirea de solutii si rezolvarea situatiilor critice; 4. exprimarea opiniilor negative (fr a suferi consecinte neplcute sau afecta coeziunea grupului); ANS: 1+2+3+4 Reevaluarea deciziei presupune: a. aplicarea planului stabilit. b. implementarea planului stabilit c. reluarea traseului decizional d. revizuirea si optimizarea procesului de luare a unei decizii. ANS: D Resemnificarea (recadrarea) presupune: 1. pastrarea contextului conceptual conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din care ea este trit, plasnd-o in acelasi cadru, care corespunde faptelor 2. schimbarea contextului conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din care ea este trit, plasnd-o ntr-un alt cadru, care corespunde la fel de bine sau chiar mai bine faptelor 3. explicarea si ntelegerea semnificatiei ideilor, atitudinilor si comportamentelor clientului ANS: 2 Rolul consilierii este, cu precdere, unul: 1. diagnostic 2. proactiv 3. curativ ANS: 2 Rolul consilierii este, cu precdere, unul proactiv, ceea ce nseamn c: 1. ea rezolva situatiile de criza personala si educationala si, mai mult, se ocup de probleme mult mai grave, prezentate de subiecti care au nevoie de tratament urgent, de persoane a cror dezvoltare emotional a fost grav afectat si distorsionat. 2. ea ncearc sa stabileasca un psihodiagnostic cat mai complet al clientului si, mai mult, urmareste instituirea unei scheme de tratament adecvata diagnosticului pus. 3. ea ncearc prevenirea situatiiilor de criz personal si educational si, mai mult, urmreste dezvoltarea personal, educational si social a elevilor. ANS 3 Rolul principal al consilierului trebuie s fie cel de: 1. vorbitor 2. investigator 3. diagnostician 4. asculttor Ans 4

28 Scopul pentru care se deruleaz consilierea n grup este acela de a: 1.oferi informatii asupra procedurilor legislative si economice necesare la demararea unei afaceri; 2. instrui persoana pentru nsusirea unor metode si tehnici de management 3. facilita si ntri nvtarea, a practica si a exersa acele comportamente sociale dezirabile, favorabile dezvoltrii personalittii, insertiei socio-profesionale reusite, planificrii si punerii n practic a unui proiect. ANS: 3 Stilurile decizionale au eficient: 1. egala indiferent de continutul deciziei. 2. diferit n functie de continutul deciziei. 3. ndoielnica indiferent de continutul deciziei. ANS: 2 Stilul evitativ 1. Utilizeaz o abordare logic si organizat n luarea de decizii; elaboreaz planuri minutioase pentru punerea n practic a deciziei luate. 2. Se bazeaz preponderant pe sfaturile, sprijinul si ndrumarea din partea altora n luarea de decizii; consider c ajutorul celor apropiati (prieteni, printi etc.) este indispensabil atunci cnd cntresc si aleg alternative. 3. Amn si/sau evit luarea unei decizii. 4. Se centreaz pe intuitii si impresii n luarea unei decizii; nu caut dovezi pentru argumentarea unei decizii. Answer 3 Stilul dependent: 1. Utilizeaz o abordare logic si organizat n luarea de decizii; elaboreaz planuri minutioase pentru punerea n practic a deciziei luate. 2. Se bazeaz preponderant pe sfaturile, sprijinul si ndrumarea din partea altora n luarea de decizii; consider c ajutorul celor apropiati (prieteni, printi etc.) este indispensabil atunci cnd cntresc si aleg alternative. 3. Amn si/sau evit luarea unei decizii. 4. Se centreaz pe intuitii si impresii n luarea unei decizii; nu caut dovezi pentru argumentarea unei decizii. Answer 2 Stilul intuitiv: 1. Utilizeaz o abordare logic si organizat n luarea de decizii; elaboreaz planuri minutioase pentru punerea n practic a deciziei luate. 2. Se bazeaz preponderant pe sfaturile, sprijinul si ndrumarea din partea altora n luarea de decizii; consider c ajutorul celor apropiati (prieteni, printi etc.) este indispensabil atunci cnd cntresc si aleg alternative. 3. Amn si/sau evit luarea unei decizii. 4. Se centreaz pe intuitii si impresii n luarea unei decizii; nu caut dovezi pentru argumentarea unei decizii. Answer 4 Stilul rational: 1. Utilizeaz o abordare logic si organizat n luarea de decizii; elaboreaz planuri minutioase pentru punerea n practic a deciziei luate. 2. Se bazeaz preponderant pe sfaturile, sprijinul si ndrumarea din partea altora n luarea de decizii; consider c ajutorul celor apropiati (prieteni, printi etc.) este indispensabil atunci cnd cntresc si aleg alternative. 3. Amn si/sau evit luarea unei decizii. 4. Se centreaz pe intuitii si impresii n luarea unei decizii; nu caut dovezi pentru argumentarea unei decizii. Answer 1 Stilul spontan: 1. Utilizeaz o abordare logic si organizat n luarea de decizii; elaboreaz planuri minutioase pentru punerea n practic a deciziei luate. 2. Se bazeaz preponderant pe sfaturile, sprijinul si ndrumarea din partea altora n luarea de decizii; consider c ajutorul celor apropiati (prieteni, printi etc.) este indispensabil atunci cnd cntresc si aleg alternative. 3. Iau decizii sub impulsul momentului rapid si fr prea multe deliberri. 4. Se centreaz pe intuitii si impresii n luarea unei decizii; nu caut dovezi pentru argumentarea unei decizii. Answer 3

29 Structura programei scolare Consiliere si Orientare este urmtoarea: 1. Competente individuale 2. Conditii de aplicare si evaluare 3. Autocunoastere si dezvoltarea personala 4. Sugestii metodologice ANS: 1+2+4 Tomsa (2003) arat faptul c nainte de toate, consilierul scolar trebuie: Answer sa aib anumite deprinderi sociale si pedagogice Un alt mod de ncheiere a sedintei de consiliere l constituie folosirea rezumrii. Rezumarea este un tip de rspuns activ al consilierului, care ofer continuitate sedintei de consiliere. ANS: adevarat Un binecunoscut model teoretic care explic relatia autocunoastere intercunoastere este cel numit: 1. fereastra lui Piaget 2. fereastra lui Freud 3. fereastra lui Johari Answer 3 Un studiu de caz este: 1. o investigatie empiric prin care se investigheaz un fenomen contemporan n contextual su din viata real, n special atunci cnd granitele ntre fenomen si context nu sunt foarte bine delimitate. 2. o metod de tip extensiv, care necesit colectarea de informatii relativ simple. Answer 1 Un studiu de caz este: 1. o investigatie empiric prin care se investigheaz un fenomen contemporan n contextual su din viata real, n special atunci cnd granitele ntre fenomen si context nu sunt foarte bine delimitate. 2. o metod de tip extensiv, care necesit colectarea de informatii relativ simple. Answer 1 Una dintre consecintele abuzului asupra copiilor este imaginea de sine sczut ceea ce inseamna ca: 1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind s devin ei nsisi abuzatori, cutnd relatii cu persoane pe care le pot domina; copiii abuzati nvat s nu aib ncredere n adulti si dezvolt n timp tulburri de relationare; 2. pe parcursul vietii, cel care a suferit un abuz simte c este dificil s si exprime emotiile (indiferent dac acestea sunt pozitive sau negative) sau s nteleag sentimentele altora 3. copiii cred c adultii au ntotdeauna dreptate. Ei pot rmne cu impresia c au fost tratati astfel din cauz c au fost ri si c, de fapt, au meritat s fie abuzat. Answer 3