P. 1
Rezumat Filimon Dan Vasile

Rezumat Filimon Dan Vasile

|Views: 25|Likes:
Published by Radu Aikido Adrian

More info:

Published by: Radu Aikido Adrian on Feb 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/30/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR.T.

POPA” - IAŞI Facultatea de Medicină

TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT CONTRIBU II LA EXPLORAREA ELECTROFIZIOLOGICĂ, TERMOGRAFICĂ ŞI HISTOCHIMICĂ A ZONELOR DE ACUPUNCTURĂ

Conducător ştiin ific Prof.Univ.Dr. ANA STRATONE Doctorand Dr. DAN-VLAD FILIMON

IAŞI 2011
1

2

Lista de abrevieri
(OMS) - Organiza ia Mondială a Sănătă ii (NIH) - Institutul Na ional pentru Sănătate din SUA (AMA) -Asocia ia Medicală Americană (AP) - Acupunctura (APe) - Acupuncte, acupunctele (puncte/punctele de acupunctură) (MO) - medicina orientală (MRI) - imaginilor prin rezonan ă magnetică (PET) - tomografia prin emisie de pozitroni (pAP) - puncte de acupunctură (mAP) - meridiane de acupunctură (fMRI) - rezonan a magnetică func ională (PET) - tomografia prin emisie pozitronică (NK) - celule natural killer (AM) - acupunctura medicală (MA) - medicină alternativă (MTC) - medicină tradi ională chineză (EKG) - electrocardiogramă (EMG) - electromiogramă (RMN) - rezonan ă magnetică nucleară (CDD) - curen i dia-dinamici (WMA) - Western medical acupuncture (P) - Meridianul plămânilor (IG) - Meridianul intestin gros (S) - Meridianul stomacului (SP) - Meridianul splinei (C) - Meridianul inimii (IS) - Meridianul intestinului sub ire (V) - Meridianul vezicii urinare (R) - Meridianul rinichilor (VS) - Meridianul pericardului, sau vase sex (TF) - Meridianul trei focare (VB) - Meridianul veziculei biliare (F) - Meridianul ficatului (VG) - Meridianul Vas Guvernor (VC) - Meridianul Vas de Concep ie
3

............10 II.................13 II...............Studii asupra substratului histologic al zonelor de acupunctură ...21 II. Parametrul termic ca metodă de evaluare a fenomenelor acupunctice ..........................22 III...............................5....19 II.... Ipoteze asupra modelului de biosistem descris de acupunctură .1........................................................3................18 II.......2... PARTEA GENERALĂ …………………………………….CUPRINS (la rezumatul tezei de doctorat) I...............6 Culegerea valorilor bioelectrice la nivelul acupunctelor de cercetat ...24 III...... Diagnosticul pulsurilor şi cercetarea modernă ...................5..............30 III.3..9 II... Locul acupuncturii în cadrul ştiin ei medicale moderne ........... CONTRIBU II PERSONALE .4..........4 Alcătuirea loturilor pentru studiul caracteristicilor bioelectrice ale tegumentelor din zonele de acupunctură ............ 1.1.......................3....................7 II..............7...........24 III...3..3........ Definirea termenilor folosi i în acupunctură ………...... Stadiul actual al cunoaşterii şi cercetării în domeniul acupuncturii ........... INTRODUCERE ...12 II.. Importan a paradigmei propusă de acupunctură pentru ştiin a modernă ..27 III....... Principiul de construc ie al aparatului de măsură ...................1..........1........ Motivarea temei de cercetare .......... No iunea de meridian şi de boală în acupunctură ...25 III..... Material şi metodă ..............1...........................2..............3...27 III............................1.....6....31 4 ......................15 II........ 2..14 II.............3......9 II..........................3....1.3....................3.. Rela ia acupuncturii cu fizica modernă ................1.. No iunea de energie qi ...

...9.......... Etapa studiului histologic al acupunctelor .... Rezultatele măsurătorilor impedan ei electrice cutanate .......1.......2.................8. BIBLIOGRAFIE .... Rezultate şi interpretare ............................................53 III........... PERSPECTIVELE DESCHISE DE TEZĂ ......2...............1..................... Calculul rezisten ei măsurate la electrozii aparatului de măsură .........7.. Material şi metodă ...........C..................79 VI............ Tehnica de determinare a impedan ei electrice cutanate ..........C............................35 III..........74 V.....10.......68 IV.......62 III.................................................. CONCLUZII ...........12..........35 III..............C......1........40 III........ Studiul eşantioanelor cu prebenzinism şi benzinism ..................1........62 III.............. Consemnarea valorilor impedan ei electrice cutanate în neurogramă .................A.....2.. Material şi metodă în studiul termografic .....1....B...............................B.................A...37 III..............1....III.................. Rezultate şi discu ii privind explorarea termografică şi bioelectrică ... Calculul mediei valorilor şi a abaterii standard în vederea ob inerii domeniului de normalitate bioelectrică .......36 III...............67 III................67 III.... Metodologia de culegere a semnalelor electrofiziologice .A........B...... Statistica descriptivă a valorilor măsurate pentru impedan a electrică cutanată a lotului Săvineşti şi compara ii cu lotul martor Băl ăteşti .............................32 III.................................. Con inutul şi indica iile neurogramelor .................................47 III.....................1.11...1....80 5 .......63 III...........1...............33 III.. Etapa studiului termografic al zonelor de acupunctură .....................

6 .

netoxice şi eficiente. unele fenomenele ce stau la baza anumitor practici sanogenetice antice. cât şi de reactivitatea specifică fiecărui individ. acupunctura. INTRODUCERE Lucrarea de fa ă îşi propune să investigheze. În prezent. habitat. deşi foarte veche. provenite din Extremul Orient şi anume ale acupuncturii. inta sa fiind organismul viu ca un întreg echipat cu multiple sisteme de reglare. 7 . se bucură de o largă recunoaştere în întreaga lume. ca terapie. farmacologie şi medicină devenite atât de performante ar justifica din plin rămânerea acupuncturii drept exemplu exotic într-un tratat despre istoria ştiin elor. fiind recomandată de o serie întreagă de institu ii responsabile de îngrijirea sănătă ii. în condi iile în care mediul extern manifestă permanent o complexă varia ie a stării factorilor ambientali cum sunt schimbările de climă.I. cu ajutorul tehnicilor şi principiilor medicale moderne. Acest lucru este posibil întrucât acupunctura. alimenta ie. ca metodă medicală. inclusiv de Organiza ia Mondială a Sănătă ii (OMS) [1]. deşi noile cunoştin e din biologie. urmând ca pe baza datelor ob inute să se analizeze anumite aspecte ce pot contribui la suplimentarea în elegerii mecanismelor fiziologice şi de patogeneză a suferin elor. nu se adresează fenomenului boală în sens cauzal simplist sau simplificator. cât şi a unor tratamente netraumatizante.

obiectivabile cu ajutorul metodelor puse la dispozi ie de tehnologiile medicale actuale. se înscrie şi lucrarea de fa ă. acupunctura nu urmăreşte strict şi individual doar agentul patogen. preven ie şi recuperare a sănătă ii. ci mai ales modul în care organismul se comportă sau reac ionează la prezen a acestuia. Acupunctura poate fi utilizată ca mijloc eficient de între inere. în sens histo-fiziologic şi histochimic. În această direc ie de căutare. Pe de altă parte. în schimb s-a dovedit dificil de stabilit din punct de vedere ştiin ific care este substratul organic.Prin urmare. deşi influen a acupuncturii asupra stării de sănătate nu poate fi negată nici logic nici ra ional. insistând asupra unor aspecte cantitative. cât şi de analiză şi sinteză a datelor furnizate de cercetarea medicală modernă. pe care se bazează modul său de ac iune. completând armonios eficien a remarcabilă a medicinii conven ionale ce este de neîntrecut în rezolvarea celor mai complexe urgen e medicale. 8 . de partea sa stând mărturie efecte terapeutice indubitabile.

Stadiul actual al cunoaşterii şi cercetării în domeniul acupuncturii Întrucât de-a lungul timpului au fost formulate unele observa ii care privesc credibilitatea acupuncturii [2]. formalizării etc. Problema pusă de practica medicală chineză antică (ale cărei aplica ii au fost probate şi de medicina occidentală) a fost totuşi expediată în domeniul cunoaşterii comune. acest lucru fiind o probă peremptorie că această metodă de interven ie asupra organismului viu func ionează după criteriul exactită ii şi predictibilită ii.II. putând utiliza metode speciale de tipul modelării. Cercetări sistematice moderne au eviden iat că acupunctura permite aplicarea sa în deplină siguran ă. Cu alte cuvinte. s-a ridicat problema dacă şi în ce măsură acupunctura se pretează unei cunoaşteri obiective. calită i caracteristice 9 . în vederea ob inerii de cunoştin e verificabile. 1. domeniu al sim ului comun. axiomatizării. [3].[4] Rezolvarea acestei probleme ine de demontarea automatismelor mentale generate de experien a cotidiană. adică al reprezentării cunoştin elor fără a se efectua întotdeauna o cercetare sistematică după metode ştiin ifice. se ridică problema dacă acupunctura este sau poate deveni o ştiin ă. automatisme ce urmează să fie înlocuite de matematizare şi formalizare. prin urmare. dacă abordarea acesteia cu mijloacele ştiin ei actuale se justifică din punct de vedere academic şi economic şi dacă acest tip de abordare poate duce la constatări cognitive consistente.. PARTEA GENERALĂ II.

Organiza ia Mondială a Sănătă ii. chiar pare a fi confirmată de noile descoperiri ştiin ifice. 2. teorie inspirată de sistemul de gândire taoist. În vederea atingerii acestei inte în 1981. de fapt aceste no iuni sunt termeni tehnici. prin Oficiul Regional al Pacificului de Vest a organizat Grupul de Lucru pentru Standardizarea Nomenclaturii în Acupunctură. iar cealaltă este medicina modernă înzestrată cu tehnici de ultimă oră). OMS a dispus constituirea unei comisii oficiale în vederea elaborării unui catalog care să reunească to i termenii ce trebuiesc folosi i în această disciplină. aşa cum o pretinde cunoaşterea ştiin ifică. astfel încât să elimine orice posibilitate de eroare.[5] Încă un aspect interesant. este de maximă importan ă. Se poate arăta că. postulate. să îi explice şi să îi definească. din contra. ine de diferen ele de limbaj. ca să nu spunem că. rigoarea şi standardizarea limbajului. reguli şi tot con inutul specific unei cunoaşteri de tip ştiin ific. II. în 1991. După 10 ani de muncă. care deosebeşte cunoaşterea comună de cea ştiin ifică în formularea teoriilor şi a explica iilor. In plus. Această problemă este una care a stat la baza motivelor de obstruc ionare a dezvoltării acupuncturii în Occident. a fost publicată la Geneva „Propunearea de Nomenclatură 10 . Pe drept cuvânt. acupunctura se bazează şi pe un anumit model ce are la bază o teorie de sine stătătoare. Definirea termenilor folosi i în acupunctură Deoarece limbajul utilizat de medicinile tradi ionale prezintă un anumit grad de imprecizie datorat interpretabilită ii prea largi a termenilor. ceea ce indică posibilitatea întrepătrunderii celor două forme de cunoaştere (fie că una dintre acestea este una foarte veche. care descriu. dispune de categorii. a cărei valoare nu este infirmată. explică şi sunt necesari la construc ia teoriei taoiste. Această teorie con ine axiome.cunoaşterii ştiin ifice.

[6] Din această aşezare a modului de exprimare. [9] Diagnosticul şi tratamentul bolilor este bazat pe identificarea patternurilor/diferen ierii sindroamelor. concep ie filozofică ce priveşte corpul omenesc ca pe un tot organic integrat în mediul ambiental (extern). [7] Deoarece acupunctura reprezintă o practică medicală provenind din cultura antică chineză.5 din acelaşi Nomenclator şi poate fi descris pe baza integrării cauzelor. într-o edi ie revăzută. în Mandarina Standard. puncte electrodermic active) de pe corp. ceea ce semnifică tehnica de a în epa şi a manipula ace filiforme în „puncte de acupunctură” (acupuncte. în Europa şi în SUA. naturii şi locului în care au apărut schimbările patologice în diferitele stadii ale bolii. iar patternul bolilor se precizează la pozi ia 1.7. sau stabilirea patternului bolii se realizează în urma unei analize cuprinzătoare a stării fizice şi a simptomatologiei subiectului investigat. a împunge (verb).Interna ională Standardizată pentru Acupunctură” şi apoi. aceasta a devenit cunoscută. [12] 11 . a fost publicată de Regional Office for the Western Pacific la Manila. iar în elegerea ei este dependentă de sistemul de gândire taoist (propriu acestei culturi). este o locu iune care provine din limba latină: acus. pe baza cărora este determinată cauza. natura şi locul suferin ei [11]. „ac” (substantiv) şi pungere. aceasta reprezentând o adaptare latinească a no iunii yhen jiu care. sub numele de „Standard Acupuncture Nomenclature (Part 1 and 2)”. [10] Diferen ierea sindroamelor. cu scopul de a reface starea de sănătate sau starea de bine care se poate ob ine prin înlăturarea durerii şi a bolii. fiind caracterizată de concep ia holistă [8]. acupunctura 鍼法. sub numele de Medicina Tradi ională Chineză (MTC). înseamnă ac-moxibustie.

pe de altă parte. încă din secolul trecut se poate spune că a apărut o nouă formă de acupunctură. 2009). a adâncirii sensului no iunilor de boală şi sănătate şi mai ales a suplimentării modului de descriere a rela ionării dintre organe atunci când nu se omite.II. [14] Părerea noastră (Filimon. dar. ci există un lung şir de procese pe care le declanşează. (Adrian White. sau o formă de acupunctură metatradi ională. care sunt eficiente chiar dacă AP nu se practica conform canoanelor chinezeşti. constată că ceea ce se practică în Occident sub numele de acupunctură este de fapt un hibrid de a cărui existen ă trebuie să avem cunoştin ă. Locul acupuncturii în cadrul ştiin ei medicale moderne Pătrunderea şi practicarea în Occident a acupuncturii a devenit o problemă deoarece în elegerea modului de ac iune al acesteia a fost neglijat. fapt care 12 . după înregistrarea feluritelor ipoteze şi teoretizări. Acest aspect probează eficien a de multe ori spectaculoasă a metodei. Faptul că acupunctura are efecte în simptome atât de diverse sugerează că aceasta nu ac ionează într-un singur mod. Renun area la această paradigmă originală ar putea conduce la pierderea interesului fa ă de în elesurile cu care se poate îmbogă i biologia modernă. că organismele sunt sisteme vii care au un comportament cibernetic. să îi în elegem caracteristicile şi direc iile evolutive pentru a putea evita confuziile. pentru practicieni fiind prioritare efectele sale. qi). [16]. Astfel. Modificarea esen ială adusă de acupunctura metatradi ională constă în renun area la anumite no iuni tradi ionale (yin-yang. [13] Acupuncture in Medicine. din acest tip de teorie. noi considerând că păstrarea paradigmei originale pe baza căreia s-a dezvoltat acupunctura este importantă pentru a nu fi deviată de la o direc ie corectă de cercetare.3. 2007) [15] este în oarecare antiteză cu cea a lui White. a dus şi la un impas teoretic al ei.

Importan a şi ubicuitatea interac iunilor sunt prezentate foarte atent de către antici. ceea ce ar conduce la ideea de a multiplica în elesurile noi şi a suplimenta metodele de tratament actuale de care se ocupă în prezent psihosomatica. inclusiv al insulei. decât de reducerea lor la elementele fundamentale. ca no iune modernă. şi toate dezvoltările din natură – cele din lumea fizică. Holismul.arată complexitatea ei. în ansamblu. PET. decurge din observa iile taoiste care prezintă problema interac iunii dintre toate obiectele cosmice ca pe o axiomă fundamentală pe care apoi se construieşte toată teoria tao. Importan a paradigmei propusă de acupunctură pentru ştiin a modernă Paradigma descrisă şi utilizată de acupunctura tradi ională oferă un cadru interesant. organismul individual.3. [19] 13 . în privin a implicării diferi ilor centri din creier în controlul durerii. cu posibilită i opera ionale obiective în vederea instituirii unor direc ii fezabile de dezvoltare a medicinei moderne. de unde şi nevoia de a-i fi dedicat un efort de cercetare pe măsură. mai cu seamă la nivelul sistemului limbic [17]. Joseph Needham. este perceput ca fiind într-o stare de perpetuă curgere şi schimbare. era preocupată mai mult de raporturile dintre lucruri.1. ceea ce explică şi fluctua iile dintre yin şi yang. Tot din acest tip de concept rezultă şi recunoaşterea interdependen ei complexe dintre minte şi corp în sănătate şi boală. precum şi cele din domeniile psihologic şi social – prezintă tipare ciclice. asemenea cosmosului în ansamblu. În acest ansamblu de viziuni se înscrie şi concep ia chineză despre corpul viu ca fiind una preponderent func ională. Aşa stând lucrurile. 1962 [18] subliniază că filozofia chineză. II. Dovezi convingătoare au fost ob inute şi cu ajutorul fMRI şi a tomografiei prin emisie de pozitroni.

Bazându-se pe similitudinea dintre comportamentul Yin– Yang. 23. qi. un loc aparte îl ocupă diagnosticul pulsurilor. totuşi con ine o mare doză de subiectivism. iar cercetările în această direc ie au devenit foarte numerose. Încercarea de a găsi un procedeu tehnic de obiectivare a caracteristicilor pulsurilor încă nu este satisfăcătoare. Pornind de la aceste considera ii. deşi această metodă se bucură de mare interes în rândul practicienilor acupuncturii. chirurg şi fost preşedinte al Comitetului de acordare a Premiului Nobel. În vederea realizării acestui deziderat. aduce dovezi clinice.3. Căutările în această direc ie au dezvoltat o altă metodă de determinare a stării energetice a meridianelor care se bazează pe măsurarea parametrilor electrici ai acestora. Diagnosticul pulsurilor şi cercetarea modernă În MTC. se pune accentul pe men inerea stării de sănătate şi pe prevenirea îmbolnăvirii. prin sinergie. în prezent se pun bazele unor teorii şi practici avangardiste aşa cum se întâmplă prin promovarea aşa-numitei medicini integrative. Această no iune. medic radiolog.2. [22. pe baza căruia se evaluează starea de încărcare energetică a meridianelor. no iunea neştiin ifică qi poate fi acceptată în termeni ştiin ifici. s-a trecut la măsurarea acestora. [21] II.În siajul unor astfel de idei. de fapt prin integrarea celor două modele de practică medicală [20]. iar prin utilizarea explica iilor furnizate de fizică şi a verificării experimentale. experimentale şi teoretice despre existen a unui sistem 14 . 24] Dar. OMS analizează modalită ile de creştere a eficien ei. deci este energie electrică. Această explica ie a întrunit suportul tuturor celor care se ocupă de acupunctură. de fapt constă într-un transfer de sarcini electrice. autor al lucrării Circuitele bioelectrice închise. Bjorn Nordenström 1983 [26]. care [25] indică varia ia parametrilor electrici din biosisteme.

3. De aceea. adică extinderea limitelor noastre de percep ie a fenomenelor biofizice care se petrec la nivelul punctelor de acupunctură. Aceste reprezentări nu sunt structuri statice. un rol important în propulsarea cunoaşterii ştiin ifice în domeniul acupuncturii îl pot juca tehnicile şi mijloacele de măsurare. pentru a reprezenta toate configura iile cosmice şi umane posibile. medic [27]. Simion Prună. Gândirea chineză care sesizează importan a mişcării şi a transformărilor a dezvoltat no iunea de structură dinamică ce se formează şi dispare continuu în fluxul cosmic al lui Tao. în Cosmologia taoistă reprezentând principiile fundamentale ale realită ii şi modalită ile lor de interrela ionare.3. în cadrul legii yin-yang. Capra. nu se regăseşte nimic altceva decât postulatul termodinamic după care „nimic nu se pierde. arată că „o mare parte din fenomenele bioelectrice asociate punctelor de acupunctură se petrec la nivel celular. [29] In China antică se foloseau aşa-numitele trigrame. în număr de opt figuri.circulator suplimentar. totul se transformă”. fizician şi C.” [28] II. Rela ia acupuncturii cu fizica modernă Fritjof Capra. reunite sub numele de electropunctometrie. fizician cuantist. 1995 [30] arată în lucrarea I King (Cartea schimbărilor) că filozofia orientală este 15 . nimic nu se câştigă. cu scop bine definit. „Tehnicile şi metodele acupuncturometrice pot contribui unic şi semnificativ la fundamentarea pe baze ştiin ifice – teoretice şi experimentale a actului terapeutic prin acupunctură. pe lângă cele arterio-venos şi limfatic cunoscute. arată că atât fizicianul modern cât şi misticul oriental s-au convins că toate fenomenele acestei lumi sunt corelate dinamic şi într-o permanentă schimbare. In acelaşi context. Ionescu-Târgovişte. adică integral în afara intervalului de ac iune a spectrului nostru senzorial. ci sunt stadii în procesul transformării energiei cosmice.

în combina ie potrivită ¦¦¦¦¦| duce la secven a binară 000001. în cadrul căreia procesele fundamentale din domeniul hadronilor sunt numite „schimbări” şi sunt considrate esen iale pentru în elegerea tuturor fenomenelor naturale. (Wikipedia http://en.cea mai aproape de teoria matricii S datorită no iunii de structură dinamică ce le este comună amândurora. procesele fiind reac ii ale particulelor care generează toate fenomenele posibile în domeniul hadronilor. dă 000000. care. Nu în ultimul rând. aşa cum am mai arătat (Filimon. 1999) [33]. astfel ¦¦¦¦¦¦ ce corespunde nota iei 0. trebuie precizat şi faptul că modul în care sunt descrise rela iile de transformare ale elementelor componente ale sistemelor din natură se petrece astfel încât aceste sisteme pot 16 .wikipedia. Fig. a mai indicat Capra. modelul pentru reprezentarea binară l-a descoperit în alcătuirea hexagramelor. Gottfried Leibniz scrie că a găsit in hexagrame o bază de sus inere a universalită ii sistemului numeric binar[32]. De observat similitudinea cu punctele de vedere din I King. 1 Cele 8 trigrame. şi aşa mai departe.org/wiki/I_Ching) În cadrul teoriei matricii S. [31] In articolul Explication de l'Arithmétique Binaire. figuri compuse din opt aranjamente posibile între yin şi yang. (no iune din mecanica cuantică) se pune un accent special pe procese şi nu pe obiecte.

aceea de organ-func ie. cu precădere a raporturilor numerice care rezultă din articularea în propor ia descrisă de Numărul de Aur a componentelor corpului uman. Studiul proprietă ilor şirurilor Fibonaci a permis identificarea principiului de bază care explică modul de dezvoltare al organismului uman şi morfogeneza organelor sale interne. Tradi ia medicală antică extrem-orientală acordă o importan ă specială func iilor şi un loc mai modest forma iunilor histoanatomice. sau sistem-func ie [35] etc. preferându-se o formulare mai complexă. 17 . termen ce a rezultat din studiul proprietă ilor şirurilor de tip Fibonaci. Filimon şi Postolică publică în lucrarea „Numărul de aur în morfogeneza şi energetica sistemelor vii” [34]. cu diferite organe fizice. care principiu se regăseşte în distribu ia valorilor biofizice specifice re elei de puncte şi meridiane de acupunctură. fără a fi identice.dăinui îndelung gra ie unor mecanisme de reglare intrinseci ce func ionează pe principiul cibernetic al buclei cu retroac iune. urmând postulatul antic conform căruia în orice structură vie func ia este prioritară fa ă de formă. Astfel. În lumina acestor date. Tot în 1999. motiv pentru care s-a convenit să se evite numirea organelor pur şi simplu. acupunctura descrie organismul viu ca pe un întreg care con ine un număr de subsisteme ale căror func ii sunt asociate. rămâne ca o direc ie de cercetare ulterioară în elegerea func iilor care au importan ă decisivă în alcătuirea sistemelor vii. le are în distribu ia punctelor de acupunctură de-a lungul meridianelor. pentru prima dată. observa ii care privesc importan a implica iilor pe care propor ia de aur.

[38] În acupunctură sunt descrise 12 meridane de acupunctură care sunt numite meridiane principale. în sensul cel mai general.3. realizând din organism un întreg morfo-func ional. Circula ia enerigei Qi de-a lungul celor 12 meridiane principale are două trasee unul intern şi altul extern. Traseul extern al meridianelor de acupunctură poate fi urmărit uşor cu ajutorul planşelor de acupunctură. Meridianele şi colateralele lor sunt definite ca fiind un sistem de conducte prin care circulă energia qi şi sângele. În Nomenclatorul standard [36]. Mai sunt descrise şi altele: opt meridiane extraordinare. sunt defini i ca termeni folosi i pentru a descrie opzi ia. şi mai pe scurt. ce se bazează pe fenomenul de meridian. No iunea de meridian şi de boală în acupunctură Conform paradigmei antice. traseul fiind situat relativ superficial. ele mai sunt numite canale.II. fiziologiei. esuturile profunde şi esuturile superficiale. 18 . dar şi re ea de meridiane. bolile sunt în elese ca o pierdere a echilibrului dintre energiile sau for ele yin şi yang. fiziopatologiei.4. yin şi yang (陰陽). fiind cunoscută de asemeni sub numele de Teoria re elei meridianelor de acupunctură. vasele Luo. extremită ile. canalele divergente şi canalele rezervor de energie. diagnosticului şi principiilor terapeutice. conectând organele şi viscerele între ele. legăturilor. meridiane. [37] Modul şi traseele de-a lungul cărora circulă energia qi prin organismul viu este făcută cunoscută în textele antice chineze cu ajutorul unui concept descris sub denumirea Teoria meridianelor şi colateralelor. care este acea ramură a acupuncturii ce se ocupă cu studiul structurii. Mişcarea neîncetată a acestor două for e stă la baza tuturor schimbărilor ce se petrec în întreaga lume. sau. a unor for e cosmice complementare ce interac ionează în întreaga natură materială.

picioare – toarace ş. la Vezică biliară shaoyang al piciorului.3. de către un grup de cercetători chinezi. de la Universitatea din Otago. Acest tip de mişcare a fost asimilat. de unde pleacă la meridianul Splinei taiyin al piciorului. în mod constant. la San Jiao shaoyang al mâinii. acolo unde se află organele interne cu care sunt în legătură. la meridianul Rinichi shaoyin al piciorului. Mişcarea energiei qi poate fi comparată cu cea a unui ciclu fără de sfârşit. pornind de la meridianul Plămân taiyin al mâinii ce dirijează energia qi la meridianul Intestin gros yangming al mâinii. Parcursul energiei qi de-a lungul acestor trasee se face conform unui orar specific numit ceasul chinezesc [39]. mâini – cap. [41] Pentru prima dată s-a putut observa că intensitatea temperaturii variază 19 .5. fără să se oprească niciodată”. No iunea de energie qi Nie Jiong-Bao 2001 [40]. conform Capitolului 39 din Suwen. sau aidoma mişcării soarelui şi lunii de-a lungul orbitelor lor. arată. de la acesta la meridianul Stomac yangming al piciorului. la meridianul Intestin sub ire taiyang al mâinii. la meridianul Ficatului jueyin al piciorului şi înapoi la meridianul Plămân taiyin al mâinii. cap – picioare. la meridanul Vezică biliară taiyang al piciorului.a. II. descriu trei circuite ale corpului. Noua Zeelandă. de aici la meridianul Inimii shaoyin al mâinii. la meridianul Pericard jueyin al mâinii. de la torace la mâini. în număr de 12. că substan ele care circulă prin canalele de acupunctură efectuează această ac iune “ciclic.Traseele interne ale meridianelor pătrund până la niveluri profunde. Traseele superficiale ale meridianelor principale. “Energia qi se mişcă în mod continuu asemenea curen ilor din apele curgătoare. cu varia iile intensită ii termice înregistrate termografic de-a lungul unor trasee epidermice coincidente cu cele ale meridianelor de acupunctură.d.m.

poate fi în exces sau în deficit. iar efectele terapeutice ale acupuncturii se datorează normalizării celor trei fluxuri: respectiv fluxul qi. cum este cel al circula iei termice. această esen ă fiind distribuită celor cinci viscere şi şase organe. A fost. iar partea mai grea. Partea mai uşoară (mai rafinată) a acestei esen e constituie qi-ul constructiv. înscriind un ciclu complet când ajunge la Ficat de 1h la 3h. Durerea sau bolile în general se tratează prin remedierea circula iei acestor fluxuri. la rândul ei. Concluzia cercetătorilor este aceea că fenomenul reprezentat de traseele termice şi oscila iile intensită ii lor termice în ritm nictemeral este un comportament normal. Se consideră.în timp de-a lungul acestor trasee care coincid cu cele descrise de MTC. Fiin a umană primeşte qi-ul din alimente care au pătruns în corp prin stomac unde au fost prelucrate. nu există blocaj. nu există blocaj. fie acestea fluxuri de substan ă (sângele şi lichidele organismului). electrice şi al energiei Qi. fie fluxuri de energie. ei afirmă că această proprietate poate fi utilizată pentru studiul func iilor fiziologice şi fiziopatologice ale organismului cu ajutorul termografiei. de aici. această situa ie a născut axioma antică: „nu există durere. nu există durere”. studiat şi ritmul varia iilor termice la nivelul acupunctelor. circula ie care. În plus. pentru ca esen a lor să pătrundă apoi în meridianul Stomac. 20 . fluxul sângelui şi al lichidelor organismului („jin ye”) care parcurg organismele vii. de asemeni. Teoria medicală chineză sus ine că starea de boală apare atunci când în calea curgerii fluxurilor apar blocaje la diferite niveluri ale circuitului energetic. sânge. că durerea indică un blocaj sau o stagnare a fluxului de energie qi. sau a lichidelor jin ye. Prin fiecare meridian energia qi circulă timp de două ore începând cu Plămânul de la 3h la 5h. MTC vede ca pe un aspect determinant al stării de sănătate men inerea fluxurilor în dinamică. Este un fapt important de re inut acela că. (grosieră) va alcătui qi-ul defensiv sau energia de apărare. în MTC.

unctele biologic active pot fi vizualizate termografic şi că 2. radiativ etc. sunt mijloace de investigare obiectivă a proprietă ilor acupunctelor. s-a dovedit că în punctele biologic active sunt depistabile schimbări semnificative de temperatură în cazul anumitor afec iuni. pot fi numite „puncte reci”. S-a observat că [42]. Parametrul termic ca metodă de evaluare a fenomenelor acupunctice Termografia medicală.6. [45] 3. imaginea termică a corpului se modifică atunci când asupra unui punct de acupunctură se aplică un stimul mecanic. se află într-o permanentă stare de excita ie şi activitate. cu alte cuvinte pot fi identificate puncte care din punct de vedere al încărcării lor calorice pot fi hipotermice. sau. electric. materia vie. termic. Pentru prima dată s-a putut observa că intensitatea temperaturii variază în timp de-a lungul acestor trasee care coincid cu cele descrise de MTC. Statistic.3. „calde” şi „indiferente”. deci că.II. ori izoterme fa ă de tegumentele învecinate. s-a eviden iat în mod clar [43] existen a unor trasee de-a lungul corpului uman. împreună cu electroacupunctometria. De asemenea. aceste puncte se pot afla în 3 stări din punct de vedere termic. Aceste aspecte i-au condus pe autori la ideea că acupunctura răspunde şi ini iază reac ii electrice şi termice. 21 . inclusiv meridianele Jingluo. [44] Explorarea comportamentului termic al esuturilor a dus la concluzia că: 1. hipertermice. Ea este o metodă neinvazivă şi permite vizualizarea şi evaluarea schimbărilor de temperatură pe suprafa a corpului omenesc. mai simplu.

de asemenea. sus in autorii. continuă să nu ofere rezultate privind existen a unei anumite structuri dedicate unei rela ii directe cu fenomenele acupunctice. Plummer.şi microscopice observă prezen a unui ram de nerv subcutanat la nivelul celor mai multe puncte. arată Ifrim et al (2005) [49]. Prin urmare.Studii asupra substratului histologic al zonelor de acupunctură Investiga iile histo-anatomice. 22 . în 1966 [50].7.II. format la şcoala de medicină occidentală. Astfel. Yoshio Nakatani. că punctele de acupunctură sunt localizate la nivelul unei ramuri neuro-musculare a diferi ilor nervi ai corpului uman.3. detectează şi el. se găsesc o multitudine de complexe neuro-vasculare (CNV) şi neuromusculare. pe baza studiilor anatomice pe cadavre consideră. Dung. Analiza bibliografică indică inexisten a unui substrat bine individualizat anatomic sau histologic al punctului de acupunctură. în schimb. de forma ie medic alopat. pe suprafa a pielii unor bolnavi. locurile care prezintă acest tip de structură sunt punctele de acupunctură cu conductivitate mare ce sunt conectate la suprafa a pielii. histochimice. în 1984 [48]. sau după caz. după ce a sistematizat studiile macro. Liu şi Varela (1975) [46] găsesc că foarte multe acupuncte corespund unor muşchi. [51] Nakatani (1966) [52] consideră că fenomenul de meridian poate fi privit ca o func ie a sistemului nervos simpatic şi poate fi în eles ca starea de excita ie a punctelor de acupunctură a căror impedan ă electrică poate fi măsurată. existen a unor zone de înaltă conductibilitate electrică. cercetarea orientându-se către forma iunile musculare sau neuro-musculare. histoelectrice. situate pe locurile ce sunt descrise de către MTC ca fiind clasicele puncte de acupunctură. în 1979 [47].

23 . este atribuită biologiei celulelor esutului conjunctiv şi modificărilor echilibrului acido-bazic din lichidele extravasculare. în a cărui structură se include şi sistemul nervos.Takano şi Hongo (1980) [53] cred că problema naturii meridianului. la a căror examinare a folosit rec ia cu florocianid de cupru coloidal.

În scopul men inerii unei homeostazii informa ionale sunt emise sau recep ionate semnale codificate electric prin punctele electrodermice. fizician. cu un scop bine definit: „extinderea limitelor noastre de percep ie a fenomenelor biofizice care se petrec la nivelul punctelor de acupunctură. bazată pe concepte derivate din fizică. reunite sub numele de electropunctometrie. Ionescu-Târgovişte. Ionescu-Târgovişte (1987) [54] reiau această idee. Simion Prună. Dumitrescu şi C. Se poate atribui învelişului cutanat. privit în această ipostază. un rol de „antenă” pentru organism.1. fapt care stimulează multiplicarea cercetărilor în această direc ie. Dumitru (1977) [53] sus ine că există o homeostazie electrică şi informa ională care este reglată în func ie de nivelul informa ional intern şi extern al organismului. punctele electrodermice comportându-se ca nişte por i care cresc sau reduc accesul informa ional de la mediu spre organism şi invers. sub forma dezvoltării teoriei reglării şi controlului la biosisteme. Tehnicile şi metodele acupuncturometrice pot contribui unic şi semnificativ la 24 . CONTRIBU II PERSONALE III. Ipoteze asupra modelului de biosistem descris de acupunctură În termenii ştiin elor actuale. C.III. de homeostazie electrică care stă la baza vie uirii perene a organismelor vii şi o dezvoltă. idee ce este sus inută şi de Becker în 1985 [55]. medic (1988) [56]. electronică şi biologie. Ion Fl.1. arată că un rol important în propulsarea cunoaşterii ştiin ifice în domeniul acupuncturii îl pot juca tehnicile şi mijloacele de măsurare. şi C.

2. ini iat din anul 1987. dar şi din ingineri şi informaticieni. Colectivul.fundamentarea pe baze ştiin ifice – teoretice şi experimentale a actului terapeutic prin acupunctură. condus de către subsemnatul. pe de o parte şi Centrala de Fibre Sintetice (CFS) Săvineşti pe de altă parte. Motivarea temei de cercetare Cercetarea de fa ă s-a efectuat în baza unui protocol încheiat între Direc ia Sanitară (DS) a jude ului Neam .” III.1. Programul de cercetare urmărea identificarea şi introducerea unei metode de investigare medicală fezabilă. respectiv din 25 . plecând de la premise provenite din medicina neconven ională. păr ile au agreat sugestia de a se efectua o cercetare ştiin ifică. a fost alcătuit din reprezentan i ai DSP şi ai CFS. Cu prilejul discu iilor. care să permită depistarea cât mai timpurie a riscului de instalare a unor afec iuni patologice (risc de boală profesională) datorate expunerii la benzen şi care să fie folosită cu prilejul Controalelor medicale preventive periodice.

05 1991. şi la Congresul franco-elen de la Atena – 1986 cu lucrarea „ esutul conjunctiv. institu ie care func iona la acea dată în cadrul Ministerului Chimiei. cu prilejul efectuării stagiului de medic secundar în cadrul Clinicii de balneofizioterapie din Tg. În urma dobândirii acestei competen e. a OSIM Bucureşti. au fost dobândite de autorul prezentei teze în perioada efectuării stagiaturii de medic de întreprindere la CFS Săvineşti în urma selec ionării şi instruirii sale. cu consim ământul şefului clinicii. No iunile de medicină tradi ională chineză. autorul. Dumitrescu. Birek Laszlo. pe baza Rezolu iei nr. Toate datele cercetării şi rapoartele de lucru au constituit proprietatea Centralei Industriale de Fibre Chimice (CIFCh) Săvineşti. timp de trei ani de zile. Mureş. când. 26 . Baza materială. a fost invitat nominal a lua parte la Cel de al VII-lea Congres latino-german de acupunctură ce a avut loc la Palma del Malorca. substratul morfo-func ional al fenomenelor din acupunctură”. am folosit acupunctura ca metodă de tratament şi recuperare func ională a afec iunilor reumatice cronice şi a sechelelor post-traumatice. înregistrată la Biroul special. finan area şi logistica au fost asigurate de către CFS Săvineşti. Fl. a fost desecretizată şi pusă la dispozi ia autorului acestui studiu. necesare derulării acestui studiu. 001794 din 15. în anii 1973-1975. directorul Laboratorului de Biotehnologii Bucureşti. I. Pe baza rezultatelor ob inute în munca de explorare a fenomenelor şi comportamentelor specifice zonelor de acupunctură în cadrul Laboratorului de Biotehnologii. la propunerea dr.medicina tradi ională chineză. septembrie 1980. univ. cu lucrarea „Contribu ii la explicarea fenomenelor acupunctice în lumina proprietă ilor de lichid magnetic ale sângelui”. de către dr. Ioan Fl. Spania. sub numărul 047 până în 1991. din 1977 şi până în 1980. Dumitrescu. conf.

27 . Alcătuirea loturilor pentru studiul caracteristicilor bioelectrice ale tegumentelor din zonele de acupunctură În vederea efectuării cercetării au fost alcătuite două loturi.Există un consens al specialiştilor în problema substratului morfo-func ional şi anume că terapia acupunctică ac ionează asupra unei structuri al cărei comportament este asemănător cu acela al unor func ii specifice unui sistem de reglare şi control al organismului.4. deoarece a fost alcătuit din persoane internate în Sta iunea Balneară Băl ăteşti-Neam pentru tratamentul unor afec iuni degenerative cronice ale aparatului mio-artro-kinetic.1. Lotul martor. Material şi metodă III. A. Descoperirea mecanismului acestei ac iuni şi a substratului său. explicarea ştiin ifică a modului de interac iune tegumentorgan descrisă (în termeni arhaici) de teoria medicală III. care mai este numit şi lotul Băl ăteşti.1. sau lotul 1.3.

de asemeni cu manifestare cronică.afec iuni ginecologie. uree. pe aparate şi sisteme) şi investiga ii biologice (VSH. Lotul este format din 626 persoane. creatinină. respiratorii.1 Componen a după sex şi vârstă a lotului martor Băl ăteşti Grupa de vârstă 10-20 ani 21-30ani 31-50 ani 51-60 ani 61-70 ani 71-90 ani Total Bărba i 12 79 101 41 52 8 293 Femei 5 55 144 41 74 14 333 Total 17 134 245 82 126 22 626 Au fost incluşi în acest lot martor persoane fără acuze clinice. cât şi acele persoane care prezentau afec iuni inflamatorii cronice ale aparatului locomotor: artrita reumatoidă. provenite dintre localnici a căror activitate s-a desfăşurat toată via a în mediul rural sau forestier cât şi dintre cele aflate la tratament pentru afec iuni cronice artro-stato-kinetice. spondilita ankilopoietică etc. Hemoglobină. To i subiec ii din lotul martor au fost evalua i clinic (examen clinic general. persoane ce efectuau tratamente stomatologice pentru parodontopatii şi care nu prezentau semne clinice şi/sau biologice de activare inflamatorie a suferin ei. glicemie. afec iuni metabolice ca 28 .. acid uric) înainte de începerea determinărilor bioelectrice. transaminaze hepatice. cu următoarea distribu ie pe grupe de vârstă şi sex: Tabel nr. Nu au fost introduse în loturile în studiu persoane cu afec iuni ale pielii (cronice sau acute) care ar fi influen at determinările bioelectrice.

renale. sau lotul Săvineşti. pulmonare. acest lot provenind. Neam . acest lot a fost preluat ca atare din sec iile Lactama. Această formă de triere a determinat re inerea în lot a unei categorii de persoane supuse unei vie i cotidiene în limite obişnuite. fapt care ar fi dus la modificarea valorilor bioelectrice. în mod obligatoriu. inclus obligatoriu în cercetare şi explorat conform metodei. Aceste persoane erau supuse stresului chimic şi cu ritmul circadian modificat. B. din care 414 bărba i cu vârstele cuprinse între 18 şi 57 de ani şi 74 de femei cu vârstele cuprinse între 27 şi 53 de ani. endocrine etc. 29 . Toate aceste persoane au lucrat pe durata celor 3 ani în acelaşi loc de muncă. s-a urmărit în mod special starea acelor subiec i ce sunt supuşi condi iilor de suprasolicitare sub ac iunea unui complex de factori industriali agresivi.diabetul zaharat. din personalul angajat la CFS Săvineşti şi lucrul în trei schimburi. În acest caz. majoritatea lor provenind din bazinul de agricultori şi muncitori forestieri din localită i aflate în jurul oraşului Tg. numit lotul 2. boli cronice ca cele hepatice. În acest caz a existat un singur criteriu de excludere şi anume a celor ce prezentau afec iuni dermatologice sau leziuni cutanate ale extremită ilor. Lotul de cercetat. Lotul de cercetare (numit şi lotul Săvineşti) este compus din 488 de persoane. Lotul a fost împăr it în următoarele grupe de vârstă: Grupul 1 = vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani Grupul 2 = vârste cuprinse între 21 şi 30 de ani Grupul 3 = vârste cuprinse între 31 şi 50 de ani Grupul 4 = vârste cuprinse între 51 şi 60 de ani Prin urmare.

Notând cu F valoarea α + 1/ α . dacă se notează cu U tensiunea de alimentare a pun ii.III.1 = H De unde: Dacă: U2 = 2UoH α / (α . 30 .1. Ro rezisten a pielii. După această regulă.1. α raportul dintre rezisten ele α = Rc/R3 când: apare condi ia de echilibru: U = 2Uo . W2 puterea din Rc. α / (α -1)2. [600]. α / α .1)2 = G. α +1/ α – 1 Dacă U este variabilă pentru a satisface rela ia de echilibru. se va ob ine: W2 = WoG La nivelul unui punct de acupunctură cu rezisten ă joasă. există un dezechilibru ∆U la o scădere a rezisten ei Rc. R1 = R2.5. U2 tensiunea la bornele rezisten ei.1 W2 = 4Uo la a 2/R3 . R3 rezisten a celui de al treilea bra al pun ii. Principiul de construc ie al aparatului de măsură Acest principiu se bazează pe regula pun ii Wheatstone. are loc: U2 = 2Uo . Uo tensiunea de echilibru ales. U = 2UoF Şi: α/α .

LM 712. P2 – potentiometru semireg labil pentru reglarea sensibilitatii microampermetru lui. (se reglează de către constructor). Culegerea valorilor bioelectrice la nivelul acupunctelor de cercetat În cursul procesului de măsurare a rezisten ei punctelor de acupunctură se respectă legea lui Ohm: I = U/R. s e etaloneaza instrumentul de masura prin scurtcir cuitarea S 1 cu S2 . în care R = RP1 + RA De unde: I = U/RP1 + RA 31 . III.4.) Electrod referinta (+) S2 Electr od test P1 – poten iometru carbon. Ic 1 – circuit integrat stabilizator de tens iune ce asigura o tensiune s tabilizata de 12 V K1 I c1 LM 712 1 2V I 0 ÷ 50 0 µA 100K? P1 + + încarcator 19-2 0V 15V µA - P2 1KO - S1 (. cu care se etalonează instrumentul de măsură prin scurtcircuitarea electrozilor S1 cu S2. Ic1 – circuit integrat stabilizator de tensiune ce asigură o tensiune stabilizată de 12 V.Schema electrodetectorului punctelor de acupunctura P1 – potentiometru carbon. (se ob ine indica ia maximă pe scală – operatorul are acces permanent la panou şi astfel o poate ajusta). P2 – poten iometru semireglabil pentru reglarea sensibilită ii microampermetrului.

S2 – electrozii de măsură Aparatul de măsură determină valoarea Rx. Calculul rezisten ei măsurate la electrozii aparatului de măsură R p – rezisten a electrică a pielii E int – rezisten a electrică a circuitului în interiorul organismului explorat RX – rezisten a electrică măsurată S1. Calculul rezisten ei măsurate la electrozii aparatului de măsură III.7. care reprezintă rezisten a electrică a pielii (Rp) împreună cu rezisten a esuturilor din interiorul organismului (R int). 23.Rezultă că: RA = R µ A . Se ştie că cea mai mare rezisten ă a esuturilor este reprezentată de piele. în mod special de stratul cornos de la 32 .1. RP2/PµA+RP2 RX RP R int S1 S2 Fig.

nivelul epidermului. Acesta joacă un rol important atât prin func ia sa de barieră electrică, termică şi mecanică, cât şi printr-o participare activă la schimburile energetice electromagnetice şi termice. Valoarea rezisten ei electrice determinată de stratul lucidum şi membrana bazală a făcut pe mul i autori să accepte denumirea lor de „bariere electrice” ale pielii. Curentul explorator care pătrunde în esuturile subcutanate va alege un traseu a cărui rezisten ă la trecerea acestuia va fi cea mai mică. Acest traseu este reprezentat de esuturile ce constituie substratul meridianului de acupunctură. Dacă rezisten a electrică medie a pielii este considerată constantă, atunci calculul lui RX rezultă din rela iile: 1/RX = 1/Rp + 1/Rint, de unde: Rx = Rp . Rint/Rp + R int De re inut în acest context al procesului de măsurare este faptul că indica ia la panoul aparatului este dată în valori de curent. În spe ă, se măsoară valoarea curentului care reuşeşte să treacă prin circuitul explorat. Un esut opune o anumită rezisten ă la trecerea curentului electric test. Aşadar, în realitate este măsurată rezisten a pe care esutul o opune trecerii unei anumite cantită i de curent, rezisten a esutului fiind dedusă din rela ia care descrie legea lui Ohm: R = U/I. III.1.8. Tehnica de determinare a impedan ei electrice cutanate Subiectul este plasat în pozi ia aşezat pe scaun inând în mână electrodul de masă, în timp ce electrodul activ este plasat succesiv pe cele 24 de puncte, în prealabil şterse cu alcool. Aducerea aparatului la pozi ia zero înseamnă impedan a minimă la trecerea curentului electric test, ceea ce la nivelul scalei se constată prin pozi ionarea indicatorului la 200µA, ceea
33

ce arată fluxul maxim de electroni, care, conform concep iei dispozitivului este de această valoare.

După verificarea pozi iei „0” a acului indicator se măsoară fiecare punct, fig. 24, ini ial la membrele superioare (alternativ, dreapta şi apoi stânga) apoi la membrele inferioare. La determinarea rezisten ei electrice, este foarte important ca presiunea de contact electrod-piele pentru fiecare punct să fie constantă, iar timpul de citire al valorii să fie la două secunde de la plasarea pe punct a electrodului explorator. Ordinea în care se măsoară punctele trebuie să fie întotdeauna aceeaşi, respectiv mâna dreaptă, mâna stângă, urmat de membrul inferior drept, membrul inferior stâng. De asemeni, va fi respectată şi ordinea punctelor, respectiv se începe întotdeauna cu H1 la H6, apoi F1 la F6, ca în figurile de la 12 la 21. După măsurarea valorilor individuale (dreapta şi stânga) ale celor 12 meridiane se calculează valoarea medie, care reprezintă cifra „de referin ă” pentru individul studiat. În raport cu aceasta, unele meridiane vor avea o rezisten ă electrică mai mică şi/sau un poten ial electric mai mare, ceea ce traduce un exces energetic, în timp ce altele vor avea o rezisten ă electrică mai mare şi/sau un poten ial electric mai mic, semnificând o insuficien ă energetică.
34

III.5. Metodologia de culegere a semnalelor electrofiziologice Măsurarea valorilor bioelectrice consacrate studiului a reprezentat prima investiga ie a zilei. După această determinare urma rutina medicală alopată care consta în: - prelevarea prizei de sânge pentru analize medicale, - înregistrarea EKG - radiografiere pulmonară fa ă şi profil, - examen clinic general efectuat de un specialist în medicină internă, care avea sarcina de a integra toate datele provenite din examenele medicale standardizate. Rezultatul investiga iei alopate consta în formularea unei concluzii, în sensul că persoana prezintă, sau nu, o afec iune evolutivă sau risc de boală profesională. Atunci când investiga iile indicau vreun proces patologic, subiectul era tratat conform procedurii legale, ceea ce consta în repetarea investiga iilor sau prescrierea altora suplimentare, până la ob inerea unui rezultat definitiv care era comunicat grupei de cercetare. III.1.10. Consemnarea valorilor impedan ei electrice cutanate în neurogramă Parametrii determina i la nivelul zonelor acupunctice, aşa cum este specificat în paragraful dedicat metodei, sunt reprezenta i de 24 de variabile, cifră formată din câte 12 valori simetrice, 6x2 provenind de la membrele superioare şi 6x2 de la membrele inferioare, bilateral, în total 24. Aceste valori, spre a putea fi analizate, au fost distribuite în tabele individuale, pe care le vom numi neurograme, întrucât alcătuirea acestora s-a făcut, pentru prima dată, după un model propus de Nakatani.

35

În documentul numit neurogramă sunt consemnate valorile bioelectrice ob inute în urma determinărilor efectuate cu ajutorul aparatului de măsură descris în sec iunea material şi metodă. Neurograma este formată dintr-un imprimat ca în imaginea din figura 24 unde sunt înscrise datele personale, astfel: numele şi prenumele, vârsta, sexul, data efectuării determinărilor bioelectrice, diagnosticele stabilite prin metodele alopate. III.1.11. Con inutul şi indica iile neurogramelor

Fig. 25. Neurograma unui bărbat de 25 ani, ale cărui valori de impedan ă electrică se află situate în interiorul intervalului normal bioelectrometric.

Diagrama con ine 26 de coloane. Coloana 1 şi 26 con in cifre de la 5 la 160, reprezentând repere ale valorilor mediei. Figura 25 reprezintă o neurogramă a unui bărbat de 25 ani, ale
36

cărui valori de impedan ă electrică se află situate în interiorul intervalului normal bioelectrometric. Coloanele de la 2 la 25 con in valorile măsurate ale impedan ei electrice cutanate în acupunctele descrise mai sus (fiecare meridian are măsurate valorile dreapta stânga) ordinea în care se fac determinările, începând cu meridianul Plămân şi terminând cu meridianul Stomac. Se calculează media valorilor ob inute şi se trasează o linie în dreptul cifrei care reprezintă această valoare. Deasupra şi dedesubtul nivelului valorii medii se trasează de asemeni câte o altă linie la o distan ă, reprezentând valoarea abaterii standard, rezultând astfel un interval care reprezintă domeniul electrofiziologic, domeniu în interiorul căruia se află distribuite valori fără semnifica ie patologică. Sunt considerate anormale acele valori care depăşesc în sus sau în jos zona intervalului normal, care mai este numit şi domeniu electrofiziologic. Pentru a determina intervalul de electro-normalitate s-a procedat empiric, respectiv s-a estimat acest domeniu prin adoptarea valorii ce provine de la majoritatea lotului investigat. S-a constatat prin determinări empirice că în intervalul normal nu se întâlnesc valori bioelectrice, cu semnifica ie patologică eviden iabilă în baza examenelor alopate. III.1.2. Calculul mediei valorilor şi a abaterii standard în vederea ob inerii domeniului de normalitate bioelectrică a. Calcularea mediei (M) Notăm cu x1 valoarea măsurată în primul acupunct de cercetat, x2 valoarea din al doilea punct,…x24 valoarea ultimului acupunct măsurat. Media valorilor măsurate este media aritmetică a valorilor: M = (X1 + X2+…+X24) / N, unde N = 24.
37

Calcularea abaterii medii (SD) Se calculează diferen ele (X1 -M). sau/ şi prezintă grupuri din câte 2-3 valori denivelate fa ă de domeniul bioelectric normal.Acest fapt este o măsură a gradului important de activitate metabolică şi hormonală. 38 . la tineri. 68% din valori se găsesc în intervalul de normalitate.…. deci pot fi apreciate limitele reglării. apoi se ridică la pătrat aceste diferen e. Astfel.(X24 -M). Din acest motiv. pentru o valoare a mediei de 80 şi o abatere standard de 20.b. (X2 –M). valorile bioelectrice sunt fie amplu disipate. fie prezintă grupuri de valori denivelate. unde N = 24. domeniul normal este cuprins între: 80-20=60 şi 80+20=100 Valorile care sunt mai mici de 60 şi mai mari de 100 nu mai apar in domeniului normalului şi au semnifica ii patologice. SD = / N. Ceea ce este specific în aceste cazuri rezultă din faptul că aceste configura ii nu au stabilitate. la o valoare a abaterii standard. ele se pot schimba de câteva ori şi în timpul aceleiaşi zile. În cadrul acestui tip de măsurători se poate aprecia abaterea maximă asupra căreia se mai poate exercita reglarea. astfel încât să rezulte intervalul: (M – SD. se însumează. Trebuie men ionat că la tineri valorile bioelectrice sunt fie disipate amplu. Domeniul fiziologic normal este delimitat de două linii orizontale trasate paralel cu linia mediei şi pozi ionate în jos şi în sus fa ă de aceasta. În cazul unei distribu ii normale (conform clopotului lui Gauss). M + SD) De exemplu. se extrage rădăcina pătrată şi rezultatul se împarte la 24.

In situa ia unei varian e mici a valorilor ne aflăm în cazul unui organism la care. pe de altă parte. mai întâi. fie că rezervele de energie sunt epuizate. prin aceasta arătând. reprezintă situa ia impedan elor electrice cutanate la un tânăr de 17 ani. pe de o parte. că agresiunea produsă este de dată recentă. S-au calculat. în baza căreia s-a 39 . că acesta are rezerve de energie disponibile pentru realizarea unui efort de redresare eficient şi.configura iile bioelectrice sub vârsta de 15-16 ani nu pot fi fructificate în acest stadiu de cunoaştere a acestei metode. fie că sistemul de reac ie este incapabil să determine mobilizarea acestor rezerve. În acest caz valorile meridianului Ficat sunt denivelate sub intervalul de electronormalitate.26. Abaterea standard mai mare indică un efort mult mai intens al organismului în tentativa sa de redresare. valorile care privesc media nivelului impedan ei electrice cutanate. Fig.

modulul. În statistică nu discutăm atât despre medie. Tabelele de frecven ă reprezintă primul procedeu prin care se poate analiza acest grup de scoruri. Media reprezintă media aritmetică a scorurilor (în cazul nostru. care sunt definite pe scurt în continuare. prin scăderea din media abaterii standard a domeniului electrofiziologic. III. din punct de vedere statistic şi empiric. mediana şi modulul sunt toate măsuri ale tendin ei centrale.A. 40 . Tabelele de frecven ă se pot reprezenta grafic cu ajutorul histogramelor. Dacă distribu ia frecven elor unor scoruri este simetrică. sau sensului evolu iei a vreunei boli. sănătate. Rezultatele măsurătorilor impedan ei electrice cutanate Indicatorii statistici utiliza i în prezentul material sunt media. mediana. şi cu ajutorul poligoanelor de frecven ă. caz în care se observă mai bine tendin ele grupului de rezultate. Media.convenit. Modulul este scorul cu cea mai mare frecven ă Mediana reprezintă scorul din centrul distribu iei. scor este echivalent cu o valoare a impedan ei electrice cutanate). să fie considerat normal. cât despre măsura tendin ei centrale. atunci valorile mediei. varian a. Acest aspect atrage aten ia asupra posibilită ii de a folosi constantele biofizice ale organismului în procesul de evaluare a stării de boală. Reparti ia normală Această caracteristică este utilă deoarece arată că rezultatele ob inute în urma aplicării tehnicilor statistice sunt valide. În distribu iile asimetrice aceşti indicatori au valori diferite. abaterea standard. ceea ce se poate. Un tabel de frecven ă arată câ i subiec i ob in o anumită valoare la o variabilă. medianei şi modulului vor fi identice.

sau numărul 2. În lucrarea noastră am folosit versiunea 16 a programului SPSS. Pentru tabele şi histograme s-au folosit programele Word 2007 şi Excel 2007. adică al postulatelor. S-a procedat apoi la verificarea valabilită ii acestor măsurători şi în corela ie cu modelul de comportament al meridianelor de acupunctură. Aşa cum s-a arătat mai sus. numit şi lotul Băl ăteşti şi lotul de cercetat.Este unimodală .O reparti ie normală are un grafic care se numeşte curba normală sau clopotul lui Gauss şi are următoarele proprietă i: . 41 . Pentru aceasta s-a efectuat analiza statistică a valorilor bioelectrice recoltate ale lotului martor analiză care a validat corectitudinea acestora. numit şi lotul Săvineşti. În virtutea acestor atribute ale programelor statistice se va trece la descrierea valorilor ob inute în urma măsurătorilor impedan ei electrice cutanate ale celor două loturi de subiec i. trecând la analiza valorilor fiecărui meridian măsurate prin metoda expusă la paragraful Material şi metodă.Este simetrică fa ă de dreapta x = media. sau lotul numărul 1. convexitatea curbei este spre exterior Există trei parametri cu care poate fi descrisă o distribu ie. prin măsurătorile valorilor bioelectrice efectuate la lotul martor s-a urmărit verificarea valabilită ii postulatelor acupuncturii.În vecinătatea punctului maxim. Postulatele MTC afirmă următoarele reguli comportamentale pentru meridianele de acupunctură şi organele interne omonime. Se va începe cu lotul martor. deci luarea lor în considerare este corectă şi reprezentativă. lotul martor. iar ramurile curbei tind asimptotic la axa absciselor .

Figura 29. adică organ gol. fiecare element plasat în acest circuit pe un anumit loc. numită regula ciclului de produc ie. Celor 5 elemente simbolice le corespunde câte un organ plin care la rândul său este cuplat cu un viscer. astfel încât ele se pot inhiba reciproc. aşa cum s-a arătat în subcapitolul despre fiziologia acupuncturii. pământ. apă se produc şi se între in unul pe celălalt. care sunt lemn. Cele cinci elemente. Judecă ile comportamentelor tuturor sistemelor vii şi nevii se fac conform modelului de influen are reciprocă dintre aceste cinci elemente. Schemă a Ciclului de produc ie şi opozi ie al celor 5 Elemente 42 . întrucât energia qi le parcurge ritmic de câte 50 de ori în fiecare 24 de ore.În primul rând. Acest ciclu este numit ciclul de inhibi ie sau de control. Fig. După aceasta. ciclul de generare. metal. foc. 29. redă schematic tipurile de Interrelaționare din cadrul ciclului celor 5 elemente. În acelaşi timp. îl produce şi îl sus ine pe cel care îi urmează în acest ciclu. sau regula mamă-fiu. se consideră existen a unui ciclu de 5 elemente pozi ionate după o regulă anumită. în cadrul acestui ciclu există şi alt tip de rela ie între elementele componente şi anume rela ii de control a unora asupra celorlalte. zang-fu în chineză.

iar fiecare dintre aceste elemente are ataşate anumite organe interne cărora le corespund diferite atribute.Primul postulat: Rela ia de generare APA hrăneşte LEMNUL LEMNUL alimentează FOCUL FOCUL naşte PĂMÂNTUL (cenuşa) în PĂMÂNT apare METALUL METALUL (prin condensare) duce la apari ia APEI Al doilea postulat :Rela ia de control (reglare sau inhibi ie) APA (RINICHI) controlează FOCUL (INIMA) FOCUL (INIMA) controlează METALUL (PLAMANII) METALUL (PLĂMÂNII) controlează LEMNUL (FICATUL) LEMNUL (FICATUL) controlează PĂMÂNTUL (SPLINA) PĂMÂNTUL (SPLINA) controlează APA (RINICHI) Fiecărui element fundamental îi urmează un altul. Verificând distribu ia cifrelor după aceste postulate se constată că ele corespund valoric şi regulei nictemerale şi celei sezoniere. după care so ul trebuie să domine so ia. 114 Mediile generale ale meridianelor: V S 75 T F 83 43 Media P 8 3 C 7 1 IS 7 7 I G 83 S P 74 F 6 9 R 6 7 V 7 2 V B 62 S 7 0 . O conexiune interesantă este aceea denumită regula So So ie. Respectiv conductibilitatea electrică este crescută diminea a şi respectiv primăvara şi scade seara şi noaptea. Tabelul nr. 128. ca în Tabelul nr. respectiv toamna şi iarna.

114 Tabelul nr. 115 Sensul de circula ie al energiei Qi în decursul a 24 de ore P 83 IG 83 S 70 SP 74 C 71 IS 77 V 72 R 67 VS 75 TF 83 VB 62 F 69 Se ns ul de circulatie al e ne rgie i Qi in de curs ul a 24 ore 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 P IG S SP C IS V Series1 R VS TF VB F Histograma tabelului nr.115 44 .Me diile ge ne rale ale m eridianelor 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 P VS C IS TF IG SP F R V VB S m e ridiane Media Histograma tabelului nr.

117 Compara ii ale mediei păr ii superioare a corpului (Medm) şi mediei păr ii inferioare a corpului (Medp). Histograma tabelului nr.Tabel nr. 165 Compara ii ale mediilor meridianelor bărba ilor şi femeilor Conductibilitatea electrică medie este mai mare la bărba i decât la femei. 45 . P 8 0 8 6 V S 70 79 C 6 7 7 6 T IS F 7 9 86 7 4 80 I G 8 3 8 2 S P F 6 69 3 7 79 7 R 6 0 7 5 V 6 8 7 7 V B 55 70 S 6 2 7 9 Com paratie intre m edia m eridianelor la fem ei si barbati 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 P VS C IS TF IG SP F R V VB S Media f em Media băr. Media fem Media băr. Conductibilitatea electrică medie este mai mare în partea superioară a corpului.116 Tabel nr.

11 62.46 72.79 82.p 83.6 70.37 74.9 76.42 83.48 71.4 67.Med.81 69.49 46 .37 74.m Med.

So ie – afirmă că so ul domină so ia.m 4 Med. între meridianele de acupunctură există o serie de rela ii de comandă şi control.p 5 6 Histograma tabelului nr.p 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1 2 3 Med. 129 Componen ă pe sexe şi grupe de vârstă a lotului Săvineşti Grup vârstă Grup 1 (18-20 ani) Grup 2 (21-30 ani) Grup 3 (31-50 ani) Grup 4 (51-60 ani) Total Bărba i 12 110 216 76 414 47 Femei 4 66 4 74 Total 12 114 282 80 488 . Conductibilitatea electrică medie a meridianelor so este mai mare decât a meridianelor so ie Tabel nr.117 Conform postulatelor din MTC.m si Med.Com paratie intre Med. cum sunt următoarele: Regula So .

23 60.363 0. Statistica descriptivă a valorilor măsurate pentru impedan a electrică cutanată a lotului Savineşti şi compara ii cu lotul martor Băl ăteşti Studiul statistic cuprinde analiza pe cele 12 perechi de meridiane principale ca în exemplul de mai jos care prezintă cazul meridianului Plămân.III.835 0.A.1.00 60 8.130 48 . Meridian Pd Statistics Valide Absente Media Mediana Mod Abaterea standard Skewness Kurtosis 488 0 61.123 Pd N Tabel nr. 130 Statistica meridianului Pd lot Săvineşti Histograma tabelului nr.

Tabel nr.36 Graficul tabelului nr. SUBIEC I MEDI A MEDIAN A MO D ABATERE STANDAR D SĂVINEŞTI BĂL ĂTEŞT I 488 626 61 88 60 90 60 100 8. Putem asimila această distribu ie cu o distribu ie normal şi putem aplica în continuare tehnici statistice de prelucrare.123 > 0). 131 Compara ie între meridianele Pd ale celor două loturi LOT NR. 131 49 .363 > 0 ) şi este leptocurtică (indicatorul Kurtosis = 0.Distribu ia valorilor meridianului Plămân dreapta este unimodală (valoarea cea mai întâlnită este Mod = 60) prezintă înclina ie la dreapta (indicatorul Skewness = 0.835 25.

764 18. O compara ie interesantă ni se pare a fi cea între grupa 3 de vârstă Băl ăteşti şi grupa 3 de vârstă Săvineşti.327 50 . Tabel nr.Tabel grafic nr. 183 al varia iei mediei în func ie de grupa de vârstă Analiza influen ei variabilei independente sex asupra mediilor subiec ilor lotului de cercetare Săvineşti este irelevantă întrucât sunt 74 de femei şi 414 bărba i şi nu reflectă propor ia din popula ia generală. 184 Compara ie între grupele 3 de vârstă a celor două loturi LOT Săvineşti Băl ăteşti Grupa de vârstă 3 (31-50 ani) 3 (31-50 ani) Numărul de subiec i 282 245 Media 61 76 Abaterea standard 5.

62 79 Media păr ii inf.199 Compara ie între mediile păr ii superioare şi inferioare a corpului lot Săvineşti Meridian Săvineşti Băl ăteşti Media păr ii sup. 61 69 La lotul Săvineşti cele două medii sunt aproape egale. 51 . spre deosebire de lotul Băl ăteşti. 184 Compara ie între grupele 3 de vârstă a celor două loturi 76 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Săvinești Băl ătești 61 Tabel nr.Histograma tabelului nr.

42 0.29 0. Săvinești Media păr ii inf .13 0.24 0.41 0.23 0.16 0.19 0.18 0.23 0.15 0.30 0.11 0.49 R 0.42 0.19 0.2 0.33 0.30 0.21 0.2 0.18 0.13 0.16 0.32 0.19 0.25 0.19 0.17 0.26 0.33 0.41 0.24 0.49 0.3 0.42 IS 0.18 0.23 0.22 0.66 0.23 0.3 TF 0.18 0.21 0.16 0.17 0.59 F 0. 52 .18 0.46 C 0.17 0.17 0.19 0.11 0.3 0.19 0.42 VB 0.54 P VS 0.54 Corela iile Pearson sunt calculate cu ajutorul SPSS şi pentru economie de spa iu am sintetizat toate corela iile în acest tabel.46 V 0.22 0.41 0.27 0.21 0.35 0.41 0. 200 Corela iile Pearson pentru meridianele lotului Săvineşti Meridian P VS C IS TF IG SP F R V VB S 0.46 0.09 0.35 0.19 0.09 0.26 0.15 0. Băl ătești 69 62 61 Tabel nr.21 0.199 Comparatie intre mediile partii superioare si inferioare 79 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Media păr ii sup.66 SP 0.59 0.17 0.2 0.25 0.46 0.Histograma tabelului nr.23 0.17 0.15 0.23 0.19 0.18 0.49 IG 0.2 0.24 0.1 0.5 S 0.16 0.23 0.25 0.16 0.32 0.09 0.5 0.09 0.49 0.13 0.27 0.19 0.1 0.3 0.18 0.39 0.20 0.19 0.17 0.27 0.20 0.23 0.18 0.17 0.16 0.16 0.16 0.1 0.15 0.17 0.25 0.27 0.17 0.39 0.23 0.29 0.3 0.1 0.13 0.23 0.24 0.3 0.

201 Correlations P P Pearson Correlation Sig.000 Spre deosebire de lotul Băl ăteşti. (2-tailed) N VS Pearson Correlation Sig.În SPSS aşa arată tabelul unei corela ii: Tabel nr.000 488 1 488 1 0. (2-tailed) N **.5). 488 0.R V S V R. C TF.202 Corela iile maxime şi minime dintre meridian Meridian P VS C IS TF IG SP F R V VB S Corelează Cel mai mult VS P VS TF IG TF IG SP F VB S VB Cel mai pu in S F F.09<r<0. lotul Săvineşti prezintă corela ii pozitive slabe şi medii(0.01 level (2-tailed). unde toate corela iile erau pozitive şi puternice (r>0.459** 0. Correlation is significant at the 0. IG TF IG 53 . Tabel nr.459 488 ** VS 0. V VS VS.5).

A. Tabel nr. Studiul eşantioanelor cu prebenzinism şi benzinism Subiec ii din acest lot lucrau în 3 schimburi şi erau expuşi la benzen. 54 . 203 Circula ia energiei Qi în decursul a 24 de ore Meridia n Valoare P 6 0 V S 58 C 5 7 T IS F 6 1 67 I G 6 9 F 6 66 5 S P R 6 2 V 6 2 V B 60 S 5 3 Graficul tabelului nr. 203 Circulatia energiei Qi in decursul a 24 de ore 80 70 60 50 40 30 20 10 0 P VS C IS TF IG SP F R V VB S III.Coeficientul de corela ie Pearson notat cu r ia valori între -1 şi +1 şi semnifică măsura în care un set de valori influen ează alt set de valori. valorile meridianului P sunt cel mai mult influen ate de valorile meridianului VS şi cel mai pu in de valorile meridianului S. S-au coroborat rezultatele înregistrate pe neurograme cu investiga iile medicale clinice şi paraclinice care au dus la confirmarea cazurilor de prebenzinism şi benzinism şi s-a observat existen a unor particularită i ale valorilor impedan ei electrice cutanate. De exemplu.2.

Anorexie Semne paraclinice: .Cefalee .Trombopenie . Se poate afirma că prebenzinismul este o stare morbidă cu mare poten ial fiziopatologic care trebuie tratată tot atât de sever ca şi benzinismul constituit. Intestin gros.Astenie .Grea ă . iar la nivelul traseelor reprezentate de meridianele Stomac. la nivelul meridianelor Ficat şi Rinichi se constată o hiperconductibilitate electrică. Intestin sub ire. Astfel. au prezentat două forme de manifestare a capacită ii de conducere a curentului electric test de-a lungul traseelor meridiane. 129 sunt prezentate aceste valori.Leucopenie . 55 .În tabelul nr. to i bărba i. Este cunoscut faptul că benzenul este un puternic decapant al grăsimilor. Prebenzinismul este categorisit pe baza următoarelor elemente. şi Trei focare impedan a electrică este crescută (conform cu Graficul comparativ al subiectului 1 (52 ani) cu mediile lotului Săvineşti). iar acest lucru se şi întâmplă în privin a mucoasei digestive. deci este de aşteptat ca membranele celulare să reprezinte cel mai pronun at risc de degradare la ac iunea benzenului. Semne clinice: . Cei 12 subiec i cu prebenzinism.Macrocitoză şi hipercromie eritrocitară Am coroborat rezultatele înregistrate pe neurograme cu analizele medicale de laborator şi examenele clinice care confirmau fazele de prebenzinism şi benzinism şi s-a observat existen a unor particularită i ale valorilor impedan ei electrice cutanate.

204 Subiec ii cu prebenzinism V S 80 90 75 80 85 90 85 95 80 10 0 80 85 58 Subiect S1-52 ani S2-52 ani S3-54 ani S4-55 ani S5-49 ani S6-45 ani S7-43 ani S8-48 ani S9-50 ani S10-46 ani S11-51 ani S12.50 ani Medie lot P 10 0 80 90 95 75 85 11 0 10 0 90 85 95 11 0 60 C 7 0 6 5 7 0 6 0 7 0 8 5 9 0 8 0 7 0 9 5 7 5 9 5 5 7 I S 5 5 6 0 5 5 5 0 6 0 6 5 7 0 6 5 6 0 6 0 4 0 6 5 6 1 T F 55 60 55 50 60 70 55 70 55 55 55 75 67 I G 65 55 65 70 75 55 50 60 45 70 55 60 69 S P 75 80 90 65 80 90 80 80 60 80 60 80 66 F 10 5 11 0 10 5 10 0 10 5 11 0 10 5 12 0 85 10 0 95 95 65 R 95 90 10 0 95 11 0 10 5 11 0 11 0 95 95 85 10 0 62 V 90 85 75 60 90 95 95 90 10 0 80 75 70 62 V B 70 55 60 55 75 55 80 65 60 55 60 85 60 S 5 0 5 5 5 5 6 0 5 5 4 5 5 5 6 0 4 0 4 5 4 5 4 5 5 3 M 7 6 7 4 7 5 7 0 7 8 7 9 8 2 8 3 7 0 7 7 6 8 8 0 6 2 Graficul comparativ al subiectului 1(52 ani) cu mediile lotului Săvineşti 56 .Tabel nr.

valorile subiectului 1 se abat foarte mult de la mediile lotului.După cum se observă din acest grafic. 57 .

205 Subiec ii cu benzinism I S 60 65 60 60 61 Subiect S13ani S14ani S15ani S16ani 55 54 55 P 80 10 0 85 VS 90 95 10 0 90 58 C 6 5 8 0 9 5 6 5 5 7 T F 60 70 55 60 67 I G 55 60 70 55 69 S P 80 80 80 80 66 F 6 0 6 5 4 5 6 0 6 5 R 5 0 5 5 5 0 4 5 6 2 V 8 5 9 0 8 0 8 5 6 2 V B 55 65 55 55 60 S 5 5 6 0 4 5 5 5 5 3 M 66 74 68 66 62 50 80 60 Medie lot Grafic comparativ al subiectului 15 cu mediile lotului Săvineşti Grafic comparativ al subiectului 1 cu prebenzinism.Tabel nr. subiectul 15 cu benzinism şi mediile lotului Săvineşti 58 .

50 ani Medie lot P 10 0 80 90 95 75 85 11 0 10 0 90 85 95 11 0 60 C 7 0 6 5 7 0 6 0 7 0 8 5 9 0 8 0 7 0 9 5 7 5 9 5 5 7 I S 5 5 6 0 5 5 5 0 6 0 6 5 7 0 6 5 6 0 6 0 4 0 6 5 6 1 T F 55 60 55 50 60 70 55 70 55 55 55 75 67 I G 65 55 65 70 75 55 50 60 45 70 55 60 69 S P 75 80 90 65 80 90 80 80 60 80 60 80 66 F 10 5 11 0 10 5 10 0 10 5 11 0 10 5 12 0 85 10 0 95 95 65 R 95 90 10 0 95 11 0 10 5 11 0 11 0 95 95 85 10 0 62 V 90 85 75 60 90 95 95 90 10 0 80 75 70 62 V B 70 55 60 55 75 55 80 65 60 55 60 85 60 S 5 0 5 5 5 5 6 0 5 5 4 5 5 5 6 0 4 0 4 5 4 5 4 5 5 3 M 7 6 7 4 7 5 7 0 7 8 7 9 8 2 8 3 7 0 7 7 6 8 8 0 6 2 Graficul comparativ al subiectului 1(52 ani) cu mediile lotului Săvineşti 59 . 206 Subiec ii cu prebenzinism V S 80 90 75 80 85 90 85 95 80 10 0 80 85 58 Subiect S1-52 ani S2-52 ani S3-54 ani S4-55 ani S5-49 ani S6-45 ani S7-43 ani S8-48 ani S9-50 ani S10-46 ani S11-51 ani S12.Tabel nr.

sindrom hemoragic). La aceste cazuri de prebenzinism şi benzinism apare o deosebire interesantă în modul de manifestare al comportamentului bioelectric Astfel. trombopenie. . şi Trei focare. Semne clinice : . Comportamentul bioelectric în aceste cazuri este prezentat în tabelul nr. cu modificarea structurii eritrocitului. valorile subiectului 1 se abat foarte mult de la mediile lotului. parestezii) .Prezen a fenolului urinar. anemie aplastică.Manifestări medulotoxice (anemie macrocitară hipercromă. 130. anorexie. dar ca fapt distinctiv. se constată că se men in valori scăzute la meridianele Stomac. Diagnosticul de benzinism a fost stabilit în următoarele condi ii. Intestin sub ire.120 100 80 60 40 20 0 P VS C IS TF I G SP F R V VB S M S1-52 ani M edie lot După cum se observă din acest grafic. Intestin gros. Urmărirea hemogramei a fost făcută în dinamică. astenie. valorile 60 . cefalee. intoleran e alimentare diverse) Semne paraclinice : . leucopenie. ca la cei cu prebenzinism. În cadrul acestei explorări au fost depistate şi 4 cazuri de benzinism constituit.Manifestări digestive (grea ă.Manifestări neurologice (iritabilitate.

Interpretarea acestei situa ii conduce la observarea faptului că rezervele de adaptare ale organismului celor cu benzinism constituit sunt în mod evident epuizate. edem.meridianelor Ficat şi Rinichi. care la prebenzinişti erau crescute. 61 . hipercloremie etc. creşterea permeabilită ii capilare. Acest comportament are loc atunci când se petrec intoxica ii acute. Dar apar fenomene de reac ie ca hemoconcentra ie. media valorii impedan ei între cele două loturi scade la cei cu benzinism. hipertrofie şi hipersecre ie corticosuprarenaliană înso ite de descărcarea masivă de ACTH. eozinopenie. hipocloremie. de această dată au scăzut şi ele. Totodată. La prebenzinism se întâlnesc semne de depresiune neurologică : astenia şi eventual paresteziile. În aceasta faza modificările si dezechilibrele apărute depăşesc foarte pu in limitele homeostazice. Desigur că reac ia de alarmă nu îmbracă forma tutor reac iilor organismului până la faza de şoc.

luptă şi epuizare.Cele mai importante modificări adaptative interesează atât sistemul nervos vegetativ simpatic cât şi sistemul adrenergic. Acest aspect neurovegetativ este foarte bine evocat de creşterea conductibilită ii electrice cutanate pe meridianele Ficat şi Rinichi. care se aflaseră în hiperactivitate la prebenzina i. către faza finală a stadiului de rezisten ă (modificările induse de agentul stresant tind să depăşească limitele homeostatice) şi instalarea stadiului de epuizare. la benzinism sunt deprimate. iar valoarea mediei meridianelor în totalitatea lor se situează sub media normalului general al lotului de referin ă. Benzinismul constituit este o ilustrare fidelă a stării pe care o are un biosistem epuizat. conform simptomatologiei afişate. Semnele clinice şi cele bioelectrice apar cu mult timp înaintea celor hematologice manifeste. Revenind la comportamentul bioelectric al benzina ilor apare cu claritate o evolu ie foarte apropiată de cea descrisă de etapele pe care le parcurge un organism supus unui stres prelungit. faza de agresiune. Din punct de vedere bioelectric. care tinde. meridianele Ficat şi Rinichi. cu evolu ie lentă pe acumularea noxei mul i ani de zile şi pe colective foarte numeroase. Cercetarea noastră a depistat formele de prebenzinism cronic. 207 Subiec ii cu benzinism I S 60 65 60 60 61 Subiect S13ani S14ani S15ani S16ani 55 54 55 P 80 10 0 85 VS 90 95 10 0 90 58 C 6 5 8 0 9 5 6 5 5 7 T F 60 70 55 60 67 I G 55 60 70 55 69 S P 80 80 80 80 66 F 6 0 6 5 4 5 6 0 6 5 R 5 0 5 5 5 0 4 5 6 2 V 8 5 9 0 8 0 8 5 6 2 V B 55 65 55 55 60 S 5 5 6 0 4 5 5 5 5 3 M 66 74 68 66 62 50 80 60 Medie lot 62 . Tabel nr.

63 .

55 ani Medie lot Dacă la prebenzinişti se constată. Ca informa ie deosebit de utilă pentru viitorul acestui tip de studiu apare următoarea situa ie. Una din direc iile de cercetare pe care le deschide prezenta lucrare este reprezentată şi de faptul că investiga iile cantitative pot fi continuate prin folosirea valorilor oferite de studiul parametrilor bioelectrici. există un comportament bioelectric indică situa ii subtile din starea fiziologică sau fiziopatologică a organismelor vii. Deoarece rezervele energetice ale lumii sunt reprezentate de ATP şi de glucoză. Este indubitabil că acest aspect nu este o simplă coinciden ă. prin conductibilitatea crescută la două meridiane.Grafic comparativ al subiectului 15 cu mediile lotului Săvineşti 120 100 80 60 40 20 0 P VS C IS TF IG SP F R V VB S M S15. Ficat şi Rinichi. Meridianul Rinichi. se poate trece la calculul estimativ al acestor substan e în diferite organe. ci un indicator clar că. Benzenul este reclamat ca agent agresiv tocmai asupra măduvei hematopoietice. ceea ce indică prezen a unor rezerve energetice şi ac iunea de mobilizare care se traduce prin permisivitate electrică mare. cei cu benzinism au un comportament specific fazei a treia care prin consumul cronic al rezervei energetice a ajuns în faza de decompensare. conform descrierilor din acupunctură controlează oasele şi măduva osoasă. 64 .

Grafic comparativ al subiectului 1 cu prebenzinism.55 ani O altă compara ie reprezentativă s-a efectuat între cele două loturi. Din aceasta a rezultat că lotul de cercetat prezintă o împrăştiere a valorilor mult mai mare decât cele ale lotului martor.Aceeaşi observa ie este valabilă şi în cazul impedan ei electrice de la nivelul meridianului Ficat. organul ficat putând suferi chiar până la instalarea unei hepatite acute sau cronice. 65 . subiectul 15 cu benzinism şi mediile lotului Săvineşti 120 100 80 60 40 20 0 P VS C IS TF S1-52 ani IG SP F R V Medie lot VB S M S15. Acest aspect este de natură să indice un efort de adaptare mult crescut al componen ilor lotului din domeniul de activitate cu specific industrial. suferă agresiunea lipolitică a benzenului. care în benzinism.

Portland.5 şi 2. Fig. Toate termogramele sunt efectuate în aceleaşi palete de culori: albastru . situate între 0. USA). 34 66 .temperaturi joase.5 C.III.. Hipertermie în punctul Ian-Lin-Tiuani VB. de asemeni. Camera operează într-o bandă de lungimi tot de 7. cum s-ar explica şi dacă această concordan ă poate servi şi în ce măsură prezentului studiu. sistem (Flir Systems Inc. Etapa studiului termografic al zonelor de acupunctură III.B. Pentru studiul de fa ă este important să se poată constata dacă între comportamentul bioelectric şi cel biotermic al acupunctelor există vreun nivel decelabil de concordan ă.1.5–13 µm. intervalul în care au variat valorile temperaturilor la subiec ii investiga i fiind. cum se manifestă. 31 Gamba. roşii – temperaturi înalte. Suprafa a laterală. Material şi metodă în studiul termografic Pentru determinările termografice s-a utilizat modelul de cameră pentru infraroşu Agema ThermaCAMTM P640.B.

cu diferite zone de hipertermie mai accentuată. Hipertermie neomogenă în proiec ia punctului Tzu-San-Li E.5 gr la 100 grame carne preparată) în carne tocată (mici). la 6 dintre subiec ii de sex masculin. meridianul Stomac a devenit hipertermic.III. 32) Fig. cu vârstele între 23 şi 55 ani. câte 50 mililitri. La to i aceştia. cea mai reprezentativă imagine termografică fiind întâlnită la majoritatea subiec ilor la nivelul acupunctului S36. 32 Gamba. (Fig.2. Rezultate şi discu ii privind explorarea termografică şi bioelectrică Pentru a verifica în ce măsură există o concordan ă între starea func ională unui organ intern şi tegumente. Determinările la 30 şi 60 minute după proba alimentară a prezentat o creştere a conductibilită ii electrice cutanate la nivelul meridianului Stomac de la o medie de 70 µA.B. şi administrarea unui alcool comestibil (coniac) 40 grade alcoolice. la 140 µA. s-a procedat la stimularea mucoasei gastrice prin administrarea unui condiment picant (capsicum 0. Suprafa a antero-laterală. Au fost măsurate impedan ele electrice şi au fost efectuate termotestele înainte şi după ingestia respectivului complex alimentar. cât a fost valoarea acesteia rezultată de la cei 6 subiec i.36 67 .

iar pe dreapta punctele 20-25 meridianul stomacului. adică a forma iunilor locale foarte bine delimitate. aşa cum este cazul tendoanelor. traseele meridiane apar mai difuze şi mai pu in omogene. după intervale de timp măsurabile. (Fig. din punct de vedere termic. fapt care indică o lărgire a structurilor meridiane. aponevrozelor şi fasciilor conjunctivale. Fig. Hipertermia punctelor Tzin-Vai. În zonele toraco-abdominală şi dorsală. dovedit prin mărirea conductibilită ii şi a termogenezei. 33 Abdomenul. ceea ce corespunde teritoriilor meridianelor tendino-musculare care se distribuie de-a lungul esutului celular subcutanat. 68 . De asemenea. în cursul manevrelor de producere a reac iilor bioelectrice şi biotermice se constată că meridianul îşi creşte activitatea.În zona proiec iei punctelor abdominale ale meridianului Stomac se constată de asemenea o activitate termică crescută. 33) Există o uşurin ă mai mare de a eviden ia. zonele acupunctice la nivelul extremită ilor. iar regiunea hipertermică migrează de-a lungul traseului meridian. aidoma celor anatomice. Această manifestare ine de configura ia locală a elementelor histoanatomice.

15 iar pe dreapta punctele 20-25 meridianul stomacului.9. 44 Hipotermia punctelor Sui-Fan J.10 şi hipertermia punctelor Guan-Iuan J. Hipertermia punctelor Tzin-Vai J.5 69 . Sea-Van J.Fig. 43 Abdomenul. 4 şi Si-Man J. Fig.

4 C) în proiec ia punctelor biologic active.0.Măsurarea superficială (cu termometrul şi cu termograful) arată o mărire a temperaturii (0. fie mai rece. Hipertermia acupunctului are semnifica ia sindromului de exces energetic. Comportamentul hipotermic. 70 . ca şi a celorlal i autori. se observă o diminuare lentă a temperaturii până la dispari ia gradientului termic. Astfel. iar punctelor cu slabă conductibilitate electrică le corespund imagini de punct cu aspect hipocaloric. deci care reflectă o slabă perfuzie locală. de 2. punctelor hiperactive electric. comportamentul acupunctelor se poate manifesta în trei registre calorice: izoterm cu zonele învecinate sau fie mai cald.4C în compara ie cu vecinătatea. (grafic reprezentat prin culoarea albastră).4C sub valoarea termică ce semnifică izotermia tegumentelor vecine acupunctului investigat.5C după 8-10' de la introducerea acului. după care. hipotermic. le corespund imagini de tip hipercaloric. începând cu primul minut şi ajungând la un maximum.3C . care reprezintă din punct de vedere bioelectric conductibilitate electrică crescută. este considerat ca având semnifica ie metabolică şi hemodinamică şi debutează la o diferen ă de minimum 0. Considerăm drept comportament hipertermic al acupunctului un gradient de temperatură mai mare cu minim 0. în sensul unei conductibilită i electrice crescute. Acest aspect este concordant atât cu teoria yin-yang cât şi cu valorile electrice consemnate în neurograme. Cercetarea noastră. hipertermic (reprezentarea grafică este în domeniul culorii roşii). relevă că din punct de vedere termic.

s-a făcut un nou test bioelectric şi apoi s-a trecut la prelevarea de esut dermo-epidermic. cu ace de punc ie biopsie. din câte două acupuncte consecutive. Prin urmare. Material şi metodă Acest demers urmăreşte să investigheze dacă în zonele de acupunctură în care se petrec modificări decelabile din punct de vedere biofizic există şi la nivelul histologic respectiv anumite comportamente specifice. S-a determinat impedan a electrică cutanată. Cele mai ridicate valori ale conductibilităşii electrice s-au decelat pe meridianele Stomac. Subiec ii au fost selec iona i deoarece prezentaseră cu 10 zece zile înaintea experimentului înregistrări bioelectrice cu aspect normal. utilizarea unui agent patogen al cărui comportament este suficient de intens pentru a determina anumite organe să reac ioneze. Vezică biliară şi Cord.III. la doi voluntari de sex masculin.C. conform metodei. iar cele mai mici pe meridianul Intestin gros. 71 . care sau reconfirmat şi la măsurătoarea de la data interven iei. sănătoşi. respectiv S23 şi S24 şi VB25 şi VB26. de pe o singură latură.C. din zonele abdominale ale meridianelor Vezică biliară şi Stomac de la nivelul acupunctelor. S-au repetat determinările bioelectrice după 10 minute şi apoi la 30 minute. unul de 21 şi celălalt de 28 ani. Subiec ilor li s-a introdus în stomac pe nemâncate. muncitori forestieri. La 10 minute de la ingestie. ar trebui să determine şi modificări la nivelul acupunctelor şi meridianelor.1. Etapa studiului histologic al acupunctelor III. prin sondă de gavaj. şi anume din partea dreaptă a corpului subiec ilor. o cantitate de câte 100 ml alcool etilic (coniac).

Rezultate şi interpretare Modificările valorilor bioelectrice la 10 minute după excitarea pere ilor stomacului au constat în creşterea moderată a electropermeabilită ii meridianului VB.La 30 minute de la ingestie s-a repetat o nouă determinare bioelectrică şi apoi s-au prelevat alte cupe histologice de pe punctele indemne simetrice. Adâncimea prelevatelor a atins 2 cm începând de la suprafaşa pielii. Păstrarea simetriei valorilor reflectă o bună reactivitate a organismelor celor doi. la fiecare nivel de structurare şi func ionare a lui. La examenul microscopic al prelevatelor. Cupele histologice au fost trimise spre prelucrare histologică în cadrul Laboratorului de medicină legală a Spitalului jude ean din Piatra Neam . cât şi a sindromului nespecific de apărare.edem intersti ial. respectiv de pe partea stângă. III. demonstrează o deplină coeren ă a comportamentelor lor. S. stă la baza atât a fenomenelor din acupunctură. . Legarea firească a tuturor factorilor doveditori ai fenomenelor din acupunctură.creşterea bazofiliei.hiperemie activă. procesul inflamator apare ca un proces de adaptare. permit formularea ideii că acelaşi substrat. . esutul conjunctiv. . În cazurile studiate în această sec iune. Aceste modificări apar în sectoarele ocupate de esut conjunctiv şi ele constau în: .degranulare mastocitară. . congestie capilară. progresiv. cât şi Stomac.2. biotermice şi histologice.creşterea con inutului de heparină.C. atât din acupunctele de pe meridianele Vezică biliară. la nivelul tuturor acupunctelor investigate. ca testele bioelectrice. Electropermeabilitatea cutanată creşte la ambii subiec i. 72 .

Temperatura cutanată la nivelul acestor zone a înregistrat creşteri între 0. 21 ani. Tabel nr. după ingestie Dr 65 70 65 Stg 60 80 85 Meridiane Intestin gros Vezică biliară Dr Stg Dr Stg 60 70 55 60 70 60 65 80 90 65 85 100 Stomac Dr 65 70 130 Stg 70 75 125 73 . Cord Timp Înainte de ingestie La 10 min. Valorile de electropermeabilitate cutanată ale subiectului C.208.40 – 0..D. Cord Timp Dr Inainte de ingestie La 10 min. înainte şi după administrarea po iunii iritante. înainte şi după administrarea po iunii iritante.I. după ingestie La 30 min. 28 ani.209 Valorile de electropermeabilitate cutanată a subiectului A. după ingestie La 30 min.efectuate la 10 minute de la introducerea prin gavaj a probei de alcool etilic în stomac. după ingestie 60 80 85 Stg 60 80 90 Meridian Intestin gros Vezica biliara Dr Stg Dr Stg 60 55 50 60 50 45 60 90 100 60 80 100 Stomac Dr 70 100 110 Stg 70 110 120 Tabel nr.90 grade Celsius după primele 6 minute. preparatele au eviden iat structuri normale..

Se constată inflama ie acută atât în epiteliu. 74 . Fig. dar din partea opusă a abdomenului. pe preparatele ob inute din prelevatele la 30 minute de pe aceleaşi meridiane. la nivelul structurilor de esut conjunctiv se constată aspecte de tip inflamator. lichid intersti ial şi congestie capilară.În schimb. dar nu mai mult decât a inflama iei din faza catarală.48 Prelevat de esut la 30 minute după iritarea mucoasei gastrice la un subiect de 28 ani. dar în mod special la nivelul esutului conjunctiv subcutanat. eviden iabil prin abunden a de plasmocite. în diferite grade de evolu ie.

Fig. 75 .49 Detaliu din frotiu din prelevat la 30 minute după iritarea mucoasei gastrice la un subiect de 21 ani zona acupunctului VB23. Se observă esutul conjunctiv abundând de plasmocite. lichid intersti ial în exces şi congestie capilară.

la 30 minute după iritarea mucoasei gastrice la un subiect de 28 ani. Din prelevat de esut de la nivelul acupunctului S25 la 30 minute după iritarea mucoasei gastrice. 51 Detaliu dintr-un frotiu de esut conjunctiv prelevat din zona abdominală a acupunctului S24. 76 . Fig. 200 X. 50 Epiteliu plat.Fig. situat deasupra unui esut conjunctiv epidermic cu semnele unui proces inflamator cataral. la un subiect de 21 ani.

aşa cum este descrisă ea de MTC. 77 . există un tip specific de organizare şi rela ionare interactivă. în zonele respective s-au produs fenomene reactive.Fig. de conducere. din zona abdominală la nivelul acupunctului VB 23. apărare şi adaptare identic cu ceea ce Selye descrie ca fiind Sindromul Nespecific de Adaptare. În consecin ă. Acest tip de modificări indică faptul că organul excitat a determinat apari ia unor aspecte histochimice de tip inflamator la distan ă. În aceste condi ii se poate sus ine că fenomenele acupunctice reprezintă un comportament reactiv. ci iradiază de-a lungul unei re ele intersti iale până la nivelul limitantelor cutanate ale organismului. în urma căreia a apărut un proces inflamator care nu se rezolvă şi nu se limitează la nivel local. la subiect de 28 ani la 10 minute după iritarea mucoasei gastrice. Prin acest experiment s-a probat faptul că între organele interne şi proiec ia lor periferică. 53 Piele sub ire. 100x. respectiv la nivelul zonelor acupunctice. cu scop adaptativ şi de apărare la ac iunea stresoare reprezentată de iritarea chimică a mucoasei gastrice.

78 . Săvineşti. varia ie care în func ie de starea organismului investigat este repetabilă şi previzibilă. studii statistice şi diferite calcule. fapt care permite formularea afirma iei că acupunctura dispune de un model propriu de organism al cărui mod de func ionare este previzibil în circumstan e date. bilateral. oferind posibilitatea ob inerii unei configura ii speciale. Astfel. S-a luat în studiu un număr de 1114 persoane. există o conductibilitate electrică mai mare la grupele de vârstă mai tinere fa ă de adul i şi vârstnici. împăr ite în 2 loturi: lotul martor. CONCLUZII 1. lotul de cercetat. cu vârsta cuprinsă între 18 şi 58 ani. Înregistrarea datelor ob inute din aceste măsurători au fost notată în tabele speciale de concep ie proprie. Băl ăteşti format din 626 persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 82 ani şi al doilea lot.IV. cât şi de boală. în timpul sezoanelor calde fa ă de cele reci. sub forma unor grafice care permit efectuarea de compara ii. 2.Acest comportament al impedan ei electrice a permis verificarea şi confirmarea postulatelor din acupunctură conform cărora comportamentul subansamblelor care constituie un biosistem viu se petrece după anumite reguli. La ambele loturi a fost măsurată impedan a electrică cutanată în câte 6 puncte de acupunctură de la nivelul fiecărei articula ii radiocarpiene şi tibiotarsiene. cu ajutorul unui dispozitiv electronic de concep ie proprie. la bărba i fa ă de femei. fiziologice. În baza valorilor înregistrate. 3. s-a constatat că impedan a electrică cutanată de la nivelul acupunctelor variază atât în stări normale. 5. 4.

Stimularea mucoasei gastrice cu alcool a dus la activarea anumitor forma iuni tisulare. 9.6. deşi distribu ia lor este mai amplă. cât şi rezervele energetice de care dispune. s-a constat că rezultatele ob inute pe ambele căi sunt consistente. 8. prezentând şi anumite comportamente. respectiv a meridianelor 79 . în acest sens permi ând pentru depistarea stării de sănătate şi metoda măsurătorilor bioelectrice propuse. Coroborând informa iile provenite din determinările bioelectrice şi biotermice se poate constata că modul în care răspunde un organism când este supus ac iunii unui factor stresor este eviden iabil la nivelul acupunctelor şi acest comportament urmăreşte fazele descrise de Sindromul General de Adaptare. conform configura iei neurografice. Prin acest act. mai ridicată. 7. Această rela ie este una conformă cu legile fizicii în sensul că atunci când nivelul termic al acupunctului este ridicat se va găsi prin electropunctometrie o conductibilitate electrică. cunoaşterea postulatelor acupuncturii şi determinarea unor valori acupunctometrice bioelectrice şi/sau biotermice poate permite o mult mai bună cunoaştere a evolu iei şi posibilită ilor de tratament ce sunt necesare de la caz. Comparând mediile valorilor loturilor martor şi de cercetat s-a constat că subiec ii a căror activitate se desfăşoară în mediul industrial. de asemeni. Astfel. acupunctura este un mod de a descrie acest tip de sindrom de adaptare. Explorarea termografică a punctelor de acupunctură a pus în eviden ă rela ia congruentă dintre conductibilitatea electrică cutanată şi nivelul termic al acestora. ale acestuia. cu noxe chimice şi lucru în schimburi au medii mai mici. mai subtile decât cele descrise până în prezent. 10. capacitatea de a se adapta acestora. s-a putut observa că valorile bioelectrice descriu modul în care organismul face fa ă solicitărilor la care este supus. între altele. Devotând cercetarea acestui tip de diferen e între cele două loturi. Efectuând analiza varia iilor bioelectrice comparativ cu metoda de depistare de tip alopat a stării persoanelor cu prebenzinism şi benzinism cronic.

4C şi 2. 13. investiga ia termografică indică la nivelul toraco-abdominal al meridianelor de acupunctură zone hipertemice mai largi. Aceste aspecte indică faptul că meridianele tendino-musculare au un traseu mai compact la extremită i şi unul mai larg în zona trunchiului. Creşterea nivelului de perfuzie demonstrează existen a condi iilor de activare a metabolismului meridianului cea ce poate atrage şi influen area anumitor organe interne cu care acesta se află în rela ii func ionale. 12. la rândul său. înainte de stimulare şi la 10 şi la 30 de minute după ingestie. Din punct de vedere morfologic. Studiul microscopic a eviden iat la probele prelevate după jumătate de oră constituirea unui edem intersti ial. a determinat creşteri ale temperaturii pe acupuncte cuprinsă între 0. Stimularea activită ii meridianelor fie direct prin în eparea unor acupuncte. deci se modică conform ritmului nictemeral în care se produce ciclul de activare al diferitelor meridiane. Aspectul histologic este concordant cu comportamentul bioelectric şi biotermic. de la nivelul a câte două acupuncte de pe fiecare dintre aceste zone acupunctice. 11. respectiv semnele unu proces inflamator de reac ie. în sensul că cea mai ridicată temperatură şi cea mai mare conductibilitate electrică pe aceste zone apare când fenomenul inflamator are cea mai mare intensitate. Aceste manifestări pot fi episodice. fie indirect. deci un metabolism diminuat. cât şi acupuncte izoterme. degranulare mastocitară.de acupunctură Stomac şi Vezică biliară. Atunci când aceste stări termice sau electrice au un caracter de permanen ă ne aşteptăm la o stare patologică instalată. creşterea bazofiliei. cum este cazul excita iei mucoasei gastrice. practic 80 . prin punc ie biopsie. congestie capilară. S-a procedat la prelevarea de cupe histologice. S-au depistat şi zone acupunctice hipotermice ceea ce indică o perfuzie săracă. 14. mai difuze şi mai pu in omogene. ceea ce indică o creştere a perfuziei locale care atinge un maximum în circa 15 minute.5C.

este bine eviden iată prin faptul că. 16. de la nivelul acupunctelor. Legătura dintre metabolismul general al organismului şi structurile acupunctice. în egală măsură. În mod clar. acestea sunt accesibile stimulării şi dinspre exterior. Cercetarea histologică pe punctele de acupunctură indică un proces de hiperemie activă care se instalează în condi ii fiziologice. meridianul se dovedeşte o structură de tip interfa ă între mediul ambiant şi interiorul organismului viu.are loc stadiul de epuizare al SGA. puncte şi meridiane. atunci când din punct de vedere orar este un maximum de activitate în meridianul respectiv. este generatoare de căldură. cu expresie locală la nivelul unuia sau mai multor meridiane de acupunctură. se probează faptul că. Ingestia probei de alcool etilic determină şi creşterea conductibilită ii electrice în acupunctele de pe meridianele 81 . care duce la eliberarea de histamină contribuie la depolimerizarea mucopolizaharidelor din substan a fundamentală a conjunctivului intersti ial. activitatea catabolică. ceea ce antrenează eliberarea de ioni şi apă crescând astfel conductibilitatea electrică 17. care predomină în astfel de perioade. sau atunci când meridianul sau anumite acupuncte sunt stimulate printr-o metodă oarecare. ca substan ă iritantă a mucoasei gastrice. Deoarece cu aceste prilejuri se constată edem intersti ial şi degranulare mastocitară. de la nivelul tegumentelor toraco-abdominale de pe meridianele în discu ie. se poate afirma că aceste procese stau la baza activării acupunctelor şi a declanşării unui întreg proces metabolic. 15. Deosebit de importantă este faptul că întotdeauna degranularea mastocitară. deci inducerea unui metabolism crescut în organ cât şi în meridianele Stomac şi Vezică biliară. pun în eviden ă un proces inflamator reactiv la nivelul structurii conjunctive din esutul celular subcutanat şi foarte pu in la nivelul epiteliului. cât şi de la nivelul organelor. există o hipertermie bine exprimată la aceste nivele. Astfel. 19. 18. a cărei eliminare se pare că se produce preferen ial pe la nivelul acestor zone. Cupele histologice prelevate la 30 minute. în timpul curelor de slăbire. Utilizând alcoolul etilic.

21. 23. a adaptării optime a acestuia. datorită diferen elor hormonale care ajustează func ionalitatea sistemului nervos vegetativ în mod aparte. În func ie de sex. 20. Conductibilitatea electrică variază în func ie de anotimp. munca în schimburi. 82 . şi scăzând spre seară şi noaptea. Calculul statistic al rezultatelor privind comportamentul bioelectric al meridianelor a arătat că valorile impedan ei au de obicei o distribu ie normală. deşi în mult mai mică măsură. distribu ia valorilor de impedan ă este mai mare decât la lotul martor. Valorile bioelectrice. cea mai mare conductibilitate electrică fiind diminea a şi în cursul zilei. demonstrează că. 24. Acest fapt sus ine ideea din acupunctură că toate meridianele sunt interconectate şi reac ionează de o manieră sinergică în sensul reechilibrării organismului. Alura curbei conductibilită ii o urmează pe cea a secre iei de colesterol. Varia ii ale conductibilită ii electrice se întâlnesc şi în ciclul nictemeral. 22.Stomac şi Veziculă biliară. cele mai mari valori ale impedan ei se întâlnesc toamna şi iarna. bărba ii prezintă o mai mare permeabilitate electrică decât femeile. dar şi pe celelalte meridiane. în dispunerea lor pe neurograme. dar şi prezen a noxelor chimice sunt un factor de stres foarte important care suprasolicită intens mecanismele de regalare şi control. fapt care demonstrează în plus rela ia dintre procedeele acupunctice şi SGA. unimodală. la lotul cercetat. iar cea mai ridicată permeabilitate electrică primăvara şi toamna. Acest fapt confirmă că modificarea bioritmului de lucru. cât şi datorită abunden ei paniculului adipos.

Această proprietate a putut fi utilizată pentru a depista anumite stări toxice induse de anumi i agen i chimici. S-a constat că aceste valori au tendin a de a fi organizate sub forma unor grupuri de valori caracteristice anumitor activită i fiziologice şi/sau anumitor stări fiziopatologice.V. 83 . cu situa ia sănătă ii unor subiec i diagnostica i prin metode medicale standardizate. respectiv a impedan ei electrice cutanate la nivelul zonelor de acupunctură. continuarea investiga iilor în acest sens poate aduce noi mijloace de depistare a anumitor stări morbide. PERSPECTIVELE DESCHISE DE TEZĂ În studiul de fa ă a fost prezentată o metodă tehnică de măsurare a unui parametru bioelectric. Comparând apoi diferite moduri de combinare între ele a valorilor măsurate. Aceste valori au fost prelucrate statistic şi apoi au fost efectuate diferite compara ii între valorile ob inute la acelaşi individ. În aceste condi ii. cât şi la indivizi diferi i. a rezultat o concordan ă care permite folosirea acestor măsurători ca metodă de diagnostic.

Washington. The Role of Complementary and Alternative Medicine: Accommodating Pluralism.. Aug. and alternative medicines".WHO. WHO. 1995. 36–53. Saunders Co. Lorretta M. 13. 1995. ISBN 0-7216-5738-9 8. p. "Acupuncture: A History. complementary. pp. o3. 11. Raport. p. ISBN 978 92 9061 248 7 (NLM Classification: WB50). 84 . Spring/Summer. Number 1.VI." The Scientific Review of Alternative Medicine and Aberrant Medical Practices. p. Guidelines for clinical research in acupuncture. Volume 3. 2007. WHO. Basser. Inc. WHO International Standard Terminologies on Traditional Medicine in the Western Pacific Region. Complementary Medicine -Mind-Body Interventions. 4. Credulity about acupuncture infiltrates the New England J Med."Science-based medicine". Stephen. p. B. 9.com/balance/tc/ complementary-medicine-mind-body-interventions. 25th ed. partea introductivă. (1999). Kopelman. pp. 16–20. http://www. DC: Georgetown University Press. "Complementary and Alternative Medicine in the United States". In Callahan D. 5. 13 9. (2004). "The role of science in assessing conventional. BIBLIOGRAFIE 1. 3.. 10. United States Institute of Medicine. W. WHO. 2010. ISBN 9290611146 2. 9. WebMD. 6.webmd. 2010. 12 January 2005. Dorland's Pocket Medical Dictionary. Regional Office for the Western Pacific. Gorski D. 7.

27:33–35. 23. Acupunct Med 2009. Filimon. Filimon DV. 20. Beijing. 18. 162. 170. (ISBN 978-92-9061-248-7 World Health Organization 2007). Pain 2008. Weil AT (February 2002). et al.2. Hui KK. Essentials of Chinese Acupuncture.4. 14.. Yu Guiqing. 24. 27:33–35. 15.. Acupunctura. Cetatea Doamnei. 1962 19. England: Cambridge University Press. Science and Civilisation in China. Western medical acupuncture: a definition. Makris N.395. pp. et al. Acupuncture modulates resting state connectivity in default and sensorimotor brain networks. 22. (NLM Classification: WB50) 21. doi: 10. "Integrative medicine: bringing medicine back to its roots". în Jin Ke You. Incursiune în acupunctură. Liu J. Acupunct Med 2009. The pulse phenomenon of liver cirrhosis and hepatoma. 2000. 1980 Beijing Foreign Languages Press. et al. Polirom.. Adrian White. Piatra Neam . Park K.12. 2004. Chan Yensong. În elepciune aparte. PMID 11863470.. 85 . 3(2): 13-21. 9-47. ed. Buc. Yeh C. Hum Brain Mapp 2000. p. Ed Tehnică. Cambridge.9:13–25. 10(2): 152-155. New progress in the four diagnostic methods of cancer. WHO p.1001/archinte. Vol. et al. tratamente cu un singur ac.136:407–18. Anonymous. Western medical acupuncture: a definition. Probleme ridicate de acupunctură în fa a acupunctorilor occidentali. Iaşi. Adrian White. Capra F. Journal of Chinese Medicine 1992. 19 Dhond RP. 17. 13.. Snyderman R. Acupuncture modulates the limbic system and subcortical gray structures of the human brain: evidence from fMRI studies innormal subjects. DV. Journal of Traditional Chinese Medicine 1990. Joseph Needham. 16. Archives of Internal Medicine 162 (4): 395–7.46.

Buc.com/archive/03/01/mrstatic. 35. Prună. 41. Ş. Crigarux. Crigarux. Piatra Neam . Postolică V. Ştiin ifică şi Enciclopedică. p. 28. 34. 38. Piatra Neam .html. 29.223.ce-mag. ISBN: 973-7970-42-x Colectie: DAOISM . Nordenstrom.25. Ionescu-Târgovişte. p. ed. „Taofizica”.. Ed. pp. Postolică V. C.. Biologically closed electric circuits: clinical. *** Secretul florii de aur. ed. pp. 220.10.24-32 30. Gerhardt.W. Tehnică.. ed. 1999. Capra. p. ed. Stockholm. 13 37. transl. WHO. 28. and theoretical evidence for an additional circulatory system . Filimon DV. Tehnică. 1983. 2007. Mathematischen Schriften. 27. 39.. Numărul de aur în morfogeneza şi energetica sistemelor vii. Ionescu-Tirgoviste. 2005. 1982. Peter Deadman and Mazin Al-Khafaji with Kevin Baker. 27-28. Paris. 31. F. Numărul de aur în morfogeneza şi energetica sistemelor vii. 38-48. 26. Measurement of acupuncture injury potential by acupunctometry.nih. 1995.. engl. i eica. 1987. "A Manuel of Acupuncture" Journal of Chinese Medicine. 2004 36. Ed. Filimon DV. 1999. LAROUSSE. 1988. Dictionnaire de Medicine chinoise. p. în Acupunctura de la tradi ie la ştiin ele moderne. Am J Acupuncture. experimental. Tehnici şi metode acupuncturometrice. "Acupuncture and Atmospheric Ions "www. F. „Termodinamica”. Hiria Ottino. C. Cartea Constiintei si Vietii. p.gov/1997/1997Acupuncture107 html. WHO. 33. WHO. ISBN 978-0-9510546-5 86 . Berlin 1879.. 1995 32.htm 40.7. 15. Ed. vol. Capra. Explication de l'Arithmétique Binaire. Leibniz G. Academiei RSR.E. http://consensus. Niels Jonassen. B. S. Nordic Medical Publications. pp. „Taofizica”.

Am J Chin Med (Gard City N Y). Y. p171-173. 46. 1975 Oct. et al.3 (4): 347-58. ‘Biophotonics in the Infrared Spectral Range Reveal Acupuncture Meridian Structure of the Body’. (1). Hongo. 1966 87 . Ryodoraku Research Institute. General Theory of Ryodoraku. Y. 48. 1984.35(11):1534-5. 1966 51. Determination of Conductive Path-ways . K. Schlebusch. 2001. Y.26:11-23. The correspondence between some motor points and acupuncture loci. Nakatani. Thermography Shows Impact of Acupuncture InfraMation 2007 Proceedings ITC 121A 2007-05-02. 338.12(1-4):80-92. 2005 JanMar. General Theory of Ryodoraku. J.110(1):51-7 49. Nakatani. Dung HC. Acupuncture Electrother Res Int J. IEEE Eng Med Biol Mag.1. Plummer JP.42. Ryodoraku Research Institute. Ifrim M.Experientia. (2005). Thermovisual evaluation of acupuncture points. et al.. 47.Am J Chin Med. T. Digital infrared thermal imaging of human skin. Takano. 43. of Autonomic Nervous System. Ovechkin A. 1966 50.26:11-23 45. W. Maric-Oehler. Ital J Anat Embryol. Acupoints [corrected] and meridians: a histochemical study. Nakatani. & Popp. 2001. Ifrim-Chen F. Ann-Christin Lange. Ryodoraku Research Institute. Plassmann P. 1980. Thermovisual evaluation of acupuncture points.by the Method of lon Cataphoresis.. F. Varela M. 11. Liu Y. Helge Beck. Histochemical Studies on Meridian Points(1). 44. Oswald R. S. Jones BF. Kamayni Agarwal. Acupuncture points and cutaneous nerves. 2002. Journal of Alternative and Complementary Medicine. 52. General Theory of Ryodoraku. 1979. 27.21(6):41-48. Ovechkin A. Acupuncture points of the cranial nerves. Acupuncture Electrother Res Int J.

. (1985).Fl. 56. 1988.1. New York: William Morrow and Co. 27. p. Acupunctura . 1988. Determination of Conductive Path-ways . 53. în I. Inc. T. R.. Tehnici şi metode acupuncturometrice. S. Prună. 1980..de la traditie la stiintele moderne.53.. Ionescu-Târgovişte. Dumitru C. Editura Stiintifica si enciclopedica (1988) 55. Editura Junimea 54. Takano.O. 220. Histochemical Studies on Meridian Points(1). Dumitrescu şi Dumitru Constantin.by the Method of lon Cataphoresis. Acupunctura stiintifica moderna. Ed. S. J. Hongo. Buc. Ionescu-Târgoviste. 88 . The body electric. în Acupunctura de la tradi ie la ştiin ele moderne. Becker. Dumitru Constantin şi C. C. 1977. Ştiin ifică şi Enciclopedică.. of Autonomic Nervous System.

D. Filimon. Ana Stratone: Considera ii privind tratamentul algoneurodistrofiilor cu ajutorul acupuncturii (Considerations Regarding the Treatment of the Algodystrophy Using the Acupuncture) Volumul 112 (2008). Filimon. Al. Zaharia.D. Numarul 3 Pagina: 928 3.V. ISBN 978-973-1755-38-0. legi promotoare ale dezvoltării re elei Jing Luo în organismele vii. Numarul 2 Pagina: 455 2. Piatra Neam . D. S. D. Ed. Filimon.D. Revista Română de acupunctură. 5. 2008. Legea creşterilor organice şi legea constructală. Filimon. 2008. (Inflammatio – fundamental process ăn acupuncture phenomena). promoting laws of the development of the living organisms and the net Jing Luo).V. Professor Jean-Claude Degueldre. Cetatea Doamnei. Ed. Beijing 2008. Pagina 18-31.LISTA LUCRĂRILOR ŞTIIN IFICE 1. Pagina 33-38. Cetatea Doamnei. Partea întâi la Monografia A Needle in My Hand. D.V.V. published by The International Institute of Chinese Medicine and Acupuncture Beijing. Ciochină. Inflama ia ca process fundamental în cadrul fenomenelor acupunctice.D. Ana Stratone: Contribu ii la studiul proprietă ilor bioelectrice a zonelor de acupunctură (Contribution to Bioeletrical Properties Research of Areas with Acupuncture) Volumul 114 (2010).V. Piatra Neam . ISBN 978-973-1755-38-0. (The law of organic growth and the constructal law. 4. Revista Română de acupunctură. Filimon. Stratulat. 89 .

D. D. Pagina 33-38.V. 2000. Cetatea Doamnei.V. Crigarux. 1999 90 . Filimon. V. legi promotoare ale dezvoltării re elei Jing Luo în organismele vii. Congresul de Fiziologie şi Neurolgie. Piatra Neam . Postolică. pagina 18-31. D. Revista Română de acupunctură. ISBN 978973-1755-38-0. Incursiune în acupunctură. Revista Română de acupunctură. Inflama ia ca process fundamental în cadrul fenomenelor acupunctice. (The law of organic growth and the constructal law.Filimon. Piatra Neam .Filimon. D. Ed. Filimon. Stratone Ana. 7. Piatra Neam . Acupunctură.V. ISBN 978-973-1755-38-0. 2008. Cetatea Doamnei Piatra Neam .V. (Inflammatio – fundamental process în acupuncture phenomena). Eficienta tratamentului cu acupunctura in algoneurodistrofii.“Mecanisme fiziologice integrative de la nivel celular la nivel sistemic” 1 – 2 iunie 2007. editura Polirom. promoting laws of the development of the living organisms and the net Jing Luo). D. Bucureşti 2007. tratamente cu un singur ac. Piatra Neam . Căr i: D. 11. XXII-a Conferin ă Na ională a Societă ii Române de Ştiin e Fiziologice. Jin Ke Yu.Filimon.. 10. (2008).V. (2008).V. D.6.Filimon. Ed. Rolul de func ie integrativă a esutului conjunctiv în fenomenele acupunctice.V Filimon. Numărul de Aur în morfogeneza şi fiziologia sistemelor vii. Legea creşterilor organice şi legea constructală.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->