A

!u ,t
,1

'7

Curs: smilogilziunilor tmiele {suturilormoi: ombustii,dgrituri, ltroutar. lan: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Asuri: Dfini1i.orbiditata; Clasifiaraombustiilordupi prfurim9i suprafa1i; Boala argilor: dfini1i, patgnza, lasifiar'rognozara volu1ii bolii ar;ilr; ompliafiilin boala arqilrdup6prioad; tratamntul loal gi gnralal ombustiilor; Degeriturile:dfinilie,lasifiar,smilogia, tratamntul; hipotrmia:dfini1i,lasitae, smiolgia,tratamentul; ltroutara: defini1i,patogenza, semiologia, aordaraprimului ajutoral ltroutatului, tratamntul ;

Combustio _ ste lezarc a {suturilororganismuluisub aliuna lal6 al tmpraturii inalt, sau al substantelorhirii sau radialii atini., Confom datlor oS lziunilor trmi al !suturilor le rvin 6Yo dintoatelziunil traumati rioadeipni. Iar,20Yola opii si'28%la adul1imai in v6rst 65 de ani ale d azuril letale in difrite lziuni traumatistepe smaombustiilor.
\F-'-------?---i-

t t
I I I I il il il il
il

Clsifir: ist mai multprinipii d lasifiar: dupa imprjurimil produii asurii: fi) \--l a. industrial; b. d uz asni; . d rzboi; - (.t2'/ dupe aratrul fatouluid afiun: \.J a. trmie; b. ltri; . himi; d. atini:

rsurile termice sunt l mai ds intAlnitqi gradul d lziun tisular6 va dindd urm6torii fatori: - tmprturde |iune_ u at tmpratura rst mai inalt u at6tlziunil tisulasunt mai profund; - conductibilittetermicd l corpului contctzdcu tgumntI u 6t _ ondutibilitteatermici stmai mar u atit arsurast mai adini (aliunaarului firbinte l00 a dar usat (in sauni) poats1 nu provoa arsuf,p 6ndapade aiaqi trmpratilr l00" provoai arsuri profunde); . pozi|ic|iunii - u 6t ste mai lung u attleziunile tisular sunt mai rfund; - umiditt cl,lAtst mai inalt u at6tgradul arsurii st mai mar. Din astonsidrnt pratia lini ar importan{ stabilit nmijlit gi agntul|ezant, in d ar va xprima caratristiaastorfatori: . arsuru flara; - arsuru aburi umzi sau usafi; - arsuru uli firbint; - asuru bitum topit; - arsurd ontat u mtaleinandsnt... Arsuril hirnisunt provoat a}iuna substanflor d himi:
tlo-i

'*l -,

l
oaze; acizi. Combustiilatinipt fi rovoatd radialia infraroqi,ultraviltsau u iradia{i7.

l.. 3. lasitlara arsurilrduloalizar: b. . d. ' f. Arsuri al rgiunilorfunlinalnativ(trunhiul); A1 f!i; Rgiunii prosal aului; Al ilor rspiratorii; Prinului.

t
I I I I i

Aast6dtaiizral loaliz5,rilor arsurilorar important darin difrit rgiuni al orpului grosimadrmi stdifrit9i atiuna unui gi aluia agnttrmi poatprovoa difrit arsuri dup gradul de profunzim. @l Clasifiaradup profunzim: xist mai mult lasifiri dupprofunzim, dar toat astlasifiri au dirt ataqamt fat d stratul baza| a| drmi _ stratular ini1iazi rgnrara drmi u pitlizarapldgii ombustional. Aftara aestui stratontribui la cicatizare u formara tsutului onjutiv fibros. In Rusia gi in oldova dezvoltarmai rspindit a ptatlasifiara dupi 4 grade. Clasifiara arsurilor dupi profunzim dupi 4 grade: qi Gadul I _ aftara nivlul pidrmisului, s manifst5 la prin hiprmie9i dmal pili; Gradul II _ s afecteaz stratul idrmiu fomrabullor plin d lihid transparnt; tot Gradul I[I _ nrzadrmi: Gradul IIIA _ necrozal pitliului i al straturilr suprfiial aI drmi u pistrara intr gritlii funtional al stratulu bazal al drmi; i Gradul IIIB _ nroz al intrgului stratal drmi inlusiv qi a stratuluiaza|,imrrrn u foliulii pilogi glandelsudoripar sbau trrela stratuladips; 9i _ nroz al intrgului stratdrmal gi a tesuturilor mai adin situat (!sutadipos, Gradul IV musular,osos). Arsuril d gradul I, II 9i IIIA suntonsidrate arsuri suprfiial,iar IIIB 9i IV a a profund.Aast6 divizar al arsurilor in dou6 arsuri - Suprfiial 9i - Profund ste prinipiali, deoarein arsuril suprfiial rgnrrareadrmi posiili in ttalmntfEr6 intrvnti hirurgial u restabiliradermi omplt6 9i in aspetfun{ional, pe ind in arsuril profund rgnrara sinst6t6toar st imposibil6, sau sr fmeazi tsttt _ afun}ionalqi pntru aastast nsard autodrmoplastii. njuntiv Clasifiara arsurilor onform Asoia{ii Amrian al Combustiolgilor: Grdul I (arsuri suprfiiale) _ afecteaz numai pidermisul; Gradul II (partiathikss) - afecteaztrpidermisul pial drma; 9i Gradul III (fu.thikness) _ afecteazlpidmisul, in intrgim drma qi !suturil subutanat. Clasiraraarsurilor du profurrzimst smnifiativ, dar insufiint pentruaprirea aftrii strii gneralal organismului.Pntru aastaste important d apriatqi suprafala

I I i

I I I I

J g

aftata orpului xpimatin pronte.Supafa{a orpului omrnrs adult variaz intr l5000m, qi 21000m2. fost rousmultipl metdd dtminare suprafti Au a| aftat: Metod lai ||Ils propusin 1951.Aastmtodastunosut9i a rgulaifri ,,9'' qi onstain faptul 6 rpul unui adult stdivizat in rgiuni orsund a9Yo din surafala orului: Cap gi gdt- 9o/o; mbrlsuprioar it 9%. (in total 18%); a Partaantrioar trunhiuluiipt qi abdmn) 6t9% - (in total 18%); a a Parta postrioara trunhiului (spat9i lmb) a c'te 9Yo - (in total I8%); mbrl infrioare a at 18%. (in total 36%); Prinu_ 1%.in total altus 100%. La opii aast6 mtodnu stapliabildin auzaproportionaliteliidifrit al p(ilor opului. Metod lui Glumov propusi din l953, are sr mai num;te,'mtodapalmi''. a onstin faptul d suprafafapalmi aidentatuluiorespundla un 0/oldin suprafala total6 a orpului. Mtod Postnicov propusin 1949 onsti in afliarea p pala ombustionalal unei pliul d lofan 9i p a s onturazi hotarelarsurii. Pliula dat1 se apli p o suprafat, gradat, ptrateu suprafala deja ;tiut, dup are se dtrminqi suprafa[a afectat, in rprt u de iar suprafataorpului s dtrminpronful d suprafa16 aftati. Mtod de tble-sblon Land-Brower onstin alulara supraf!lorde arsuronfrm tbli1elorspial pntru arsuri deja stabilite u prontajulal difritor regiuni al orpului. (tablseparatpntru adult qi opii). Smiologia Smiologio rsurii de grdul1est dterminati d hipermi vidnt,dem 9i durer pronunfatd.In timp d 6teva z1|e zil) toatesmnl sus numratsunt in desreqtre (1 qi pidrmisul suprfiial se detqaz. rsur de grdul,// st dstul d tipi prin faptul smnl linice aratristie gradului I sunt mai pronun{at, aftaramai prfund al pidrmisului provoa6 dtagara lui 9i u formarea a bullor pline u lihid transparnt.La a 10-12 zi are lo pitlizara dsinstilttoar. Ciatrie nu s formeaz. rsuri d grdul III este aracteristic prezen|anrozi cu formaa rusti. Pntru rsur d grdul III estearatristiombinaradintr nroz6 9i udati, din aastdcauz1' aparnroz al pidermisului parall u prrznla bullor plin u lihid sros. Aest arsuri tegenereaz' ontul re$teriigranula}iilorgi din foliulii pilo;i, glandl sba9i sudoripar. din Parall ar lo 9i epitlizarra marginala. La rsurg d grdul IIIB apareo rusta usatd uloar brtrn.Rgnrarau pitelizain asmnaarsuri st imposibil6 din calzanrozei intregului statal dermi u anl i. Rgnrara posibil numai prin formara!sutului fibros, ar ntribui la afunfionalita rgiunii afetat. In arsuril d gadul IV s formaz'crustnroti uloar bruna sau nagra de intrsaztsuturil din profunzim. in unl arsuri survine arbonizara {esuturilor. Stabilire p rofunzimii fctdrii : Diagnostia profunzimii afetrii s stbil;t pebaza anamnzi,insptii vizual a supraftri aftat9i p baza utilizrii a itorva prob: - dtrminradrglrii mirohmoirulatiei: etoda d omprimardigitl6: s deosbstrei zon d derglarea mirohmoirula{iei : o Zonade prmi _ la omprsi apapaliditat gr. I, II, IIIA; o Zonade stazd_ la omprsiulareanu s mdifi - IIIB:

t
I
'
;liri

,siirrJ

r:f'*

&fl

fl

ffi

I .t
fl t l il d ]l t I f il l o Zona lipsit d mirohmoirulaliIV. - nst5in administrara os al u etoda d fluorisn! tetrai1in6 r ttrailiniapoi rgiunaarsurii s iluminaz5intr-o amri intnrat ua4. u (I, II, IIIA) vor 6tauloar galbui' iar l rfirndArsuril suprfiial nu; tda trmmtrii arsurilprofundau tmratura 1,5-2 gtaderrrai joas; u Dtminara (rin in{ar, prin pilali, prin rluraru a1o1); snsibilitd1ii; . Utilizara olorantilor:loraa arsurii u olrantdup mtdavan GiL-Son: o Arsuril d gr. i, II s vor oloain roz-aprins; o Gr. IIIA _ in slab-galbn; o Gr. IIIB, IV _ galbn-apins. . Utilizarea fmnfilor. Toat mtdl numrateadsala momentul spitalizirii nu pot pris stabili plagii rofunzimea aftrii tqi stabilirea ort6 s stabilgtp parurs dup regenrara u sau ra rstbilira drmi. :

ra

fl .

u,u..*
-

l r.
I ' l

d suprfiial; arsuri . ffiTJl1."j:"';};;i:11lf,,,J',

sau in azul arsurilor ilor rspiratorii indifrnt d arsuril tm. Indarile de prognozare I evoluiei bolii rsilor: Rgula ,,suti2'_ vArsta paintului + suprafa}aarsurii o/o:

Boala ar;ilor s dzvoltin azul 6nd:

:r:'r;"#J:j,}:*lelorganismului

..i I

- < 60 volutie favorabil; . 61-80_ rlativ favorabil: - 80-l00_indoielni;

- mai multd l0l _ nefavorail. = Indullui Frank: |Yode arsur suprfiiali 1 unitat; d arsur1profund: 1'% 3 unitli. unit.: IndxulFrank. - < 30 _prognozafavorabil; - 30 _ 60 - rlativfavorabil; - 6| _ 90 - indoilnii; - ai mult dr 90 _ nfavoabil. PrioadeI bolii mbustionl: (durzi pin la 3 zil) 9i estdtrminate I - pioadgouluiombustional: d: . afrntafi durrasd esiv6; - plasmoragi; . drglarea funfiirinihilor. ilrri Tbloul lini al ;oului ombustionalst dstul d tipi: idntatul sr'ribi:i putmi louril arsurilr, in stxitatdar fartrpd dvininhibatqi adinami.l',i"i:grsiv pulsul, se miqoraztmratura. in azurile grav s s mi9oreaz6T^, s aelraz drglaz6respiralia, s dzvlt hipoxia organlor qi a fsuturilor' s stabilgtacidoza, oliguri. Dosbim tei grad al ;oului hmooncntrati, miro- 9i marohmaturi, sus ombustiona raportu drglril enumrat: in - $o d gr.Is instlz arsuride t5-20%din suprafa{a la orpului; - $o gr.II in 20-60% rsuri; d - $o gr.IIIin azul ind suprafaAa mai mard 600lo. este

I I I I I
t

fi
.d

. ::l .J il d t fl

II - prioad toemii ombustional (duraz6pin la 10-15zil) stdtrmonat6 d absorb1ia plaga mustional toxinlor (oligopptidl din al toi, glurotiziloru sifitat antigni; _ priada d sptitmi lII ombustinal (dureazi2 - 3 stmini). Aast6rioad stdtminatd d: - ipoprotinmiadclanqati; - Inhibara-puizara ativit1ii sistmuluiinrun; - A1ipirainf{ii drglril gi provoat prosulinflamator d irrflis; - Absorbtia txinlorbaterin. IV _ priad de reonvalisn!. Asoia{iaCombustiologilor Amriani au ropus urmitr lsifiare aI svrittii rsurilor. duDi re si ativzi: Clasifi aa ombustii1or Caratristia Indiatiil pntrutratamnt -Asurid gr.I; Lezdi ombustional minor ratamntxtrasnital.

il

il il il I il
l il t fi c ffil r.d ''. r -i 6| l

Lezri ombustional modrat

Lez6i ombustionale majre

-Asuri gt.I| >25o/o adul1i; ratamentulest indiat in la - Arsuri gr.II >20o/o opii; la ntrombustionale -Arsuri gr.III>10%; spializte. -Arsui ce afecteazi m6inil, fa1a,ohi, uhi,plant sau prineu; - Arsuril ilor rspiratorii, eltroutri; . Arsuri u traum onomitntemajore sau patolosii onomitnt svr.

-rsurigr.II< I5Yolaadul1i; - Asurigr.II< 10Yo|a opii; .Arsuri sr.|II <2o -Asurigr.I1|5Yo-25Yo |a Painlii nsit1tratamnt adulti; stalionade profil gnral. - Arsuri gr.lI IIYo-2\Yola opii; -Arsurisr.III< 10%;

ffi
il

Dmrorogr S deosbs gradale ;oului ombustional: trei Gradul I steintilnit la prsoanlr tinrin arsuripin la 15-20%. Paien{iiprezintldurri foartputemiin locul |ezdni,inprimleminutpaien}ii suntagitati, frvnta ofitra}iilor ardia p min.,PA nesntial 90 ridiatsaunormald,daclin priml infuzional s aord6 tapi survinoliguriegi hmoonntralie :.:1.# qi este Gradul II al qouluiombustional dzvolt6la s arsuriu suprafa{ade20-60Yo caracterizat o cre;tr psihicu adinami9i p6strar d rapidi al inhibarii d _ unoqtinf. ahiardi esiv6 |2o pe min.' hipotonistabil16 infuzie, tmperatura orpuluiin sdre, st,elmnt dispptie, oliri, hmoonntra}i. dlan$az aidozmetaboli S o modratiu o omprnsar rcspiratri. Gradul III s dlan;az arsurimai mult de 60& din suprafata la orpului.Stara steriti6, pste1-3 or d la traum dvinonfuz,survininhibara uno;tin} unoqtinta 9i mai soor'Ps filiform, PA szt jos d 80,rspiratia suprfiial, dzvolt6 s hipoxie rgani tisularu aidozdompnsatd, hmoonntrafi, oliguri, 9i

il il il il il I

parczintstinal disppsi(grquri, u vmi cuza| de mir 9i macro hmaturi, - hmagiidin ulra}iiaut). afa Prid tmiimbustinalaut survin\a 2- zi dutraum5qi s lungqt 15 10(ligptidlrti, zil. Absrb1iarduslti din plaga mbustinal gluprtidlr sifiarantigni, u frmnliiprotlitii)prvaa}iuniti asura intm u drgiara funlii lor, s delanqaz hiprtrmi40. cauzatl de o organlr paliditat, hiptoni,drgiarafun{iituturor nt.ilui trmrgula}i' d drglara organlor. d rioada septitomii ombustionIstaratrizat' dzvoltaraproeslr supurativeatit in plag it qi in afara i. Asti fz st speifi apari1iaaqaomplialii a: pneumonii, genea|izara inftii, aqxii, ulrul Kurling mpliat u hmragie. omplialii a insufiin} tn priadad ronvatisn{i pot.apra rnalrnidtrminat6 I de ami1oidoz,wo]ritiaz.., TRATANTUL BoLNAvILoR U ARSURI Aprofunzima aftirii qi valuaabolii dpind d rapiditata qi rtitataardirii primului ajutor. Aordarea primului ajutor: - stoparaa}iunii agntuluitrmi asupratsuturilor; - riraloului arsurii in timp d 10-15min; - apliarapansamntuluiasepti; . ana|gezi9i initirea tratamnfuluianti$o; - transportattraumatizatulin slie speializati. Lol: o Consrato: . tod inhisi; . etdi dshis o Chirurgil: . Nrrrtomi; . Autodermplasti; r opera{iironstrtiv; Gnral: o Analgti; - o Dzintoiar; o Antibiotapi; o Hmodinami: . Plasmoinfuzii: . Albumi; O rologi; o imunostimulatoar; o siptoatie: . ardia; . antiulroasr.

t t t
I i

I I

I I I

I I

t t
i

Tratamntul loal numai onsrvatr poat fi numai in arsuril surrial, atuni ind rgrnrarra plagii ar lo u rstbiliraintgrala drmi atit anatomi it qi fun1inal. arsuril prfund st nsarde apliat un tratamntmpl atit onsrvatorit qi hirurgial

il il il il il fl

il fl

d ombina}ial tatamntuluilal gi gnral.in ultimul timp apar tot mai multe informalii qi argumntriin utilizarra pro in arsuril profund al nrtomiilr pro qi por sau u utilizaradrmiartifiial,ar ntribuila surtara autodrmoplastiilor qi timpului d tratamnt prvniraaltrriistdrii paintuluiaratristi valuirii lasi a bolii arqilor. pro cu utodrmop|sti pro: Prioritdile nerctomii qi l. inliturara !sutuluinroti- sursaprinipali d intia1ie mediul favorabil pntru dzvoltarainf1ii; 2. diminuarapirdrilord plasm; . mi;orarain timp al bolii argiloru ompliatiil aratristi qi miqorara i trmnului d spitalizar; 4. dadenesitatarpansirilor frventqi duroase; 5. s minimal izs'azposibilita dezvolt1ri1 cicatizdrilor hloidal. rmnul optimal d utilizar al nrtomiilor proe u autodrmoplastiist 3-5 zile de la dbut. ln ast intrval de timp s dlimiteaz6 tsuturilviabil d l nviabil 9i s lud I posibilitateaecizdii lesufurilor viabile. Indiciil cdtre ncrctomiprcoce cu utodermoplstiprecoe: 1. arsuri d gr. IIIB u o suprafatde 10'20Yo' ind rsursl drmi sdntoas prmit autodrmoplastia unimomntan; 2. arsuril la painlii virstnii, ind numai intrvnlia hirurgial poat vita azul ltal; . arsuril m6inii, ind ste nesaraoperira formatiunilor anatomi funtionale, are la formara hloidlor vor afta funtionalitata. ontrindic|iile cdtr necrctomiprcoc cu utodermoplstiprecoce : stareade qo ombustional; aftri gravr ale sistemului nrvos ntral, inihilor, fiatului; . arsuril f1i,gitului u aftarailor respiratorii; infli de plag masiv; virst6 avansatil. Partiularit6file ombustiilor himi: la arsuril himi cu aizi s dzvolt necrozdprin oagulalii a tsuturilor (nro usat6); o pror se dezvolta un strup usat e previn pntraraaidului in profunzim in tsuturi 9i d obii s dzvolti arsuri superrial; la arsuril himic u alalin s dezvolt nroz prin olivati a !sufurilor (necro umd); o -se dezvolt un strup umd nu stopeazpentrareabazei in profunzime in tsuturi gi d obii s dzvolt arsuri pofund; s afecteaz qi fun1iaorganlorprenhimatoas simptomatia intoxia}ii. in arsuril atini s dosbestrei faz: 1. ra{iaprimar6; 2. prioada latent6; 3. prioada latentji; 4. prioada modifirilor neroti. Conglafi _ st o totalitate d simptoam lini r aar a rzultat al a{iunii tmperaturilor joas asupra {esuturilor i s manifsti u nrzi qi inIlamalie rativi a !suturilr.

f, l f, f,

ts
fl
flr*

il

I I il f tl f I I I f

Fatorii ontribuila dzvoltaraonglafilor: - ondi1iillimatri(umiditata' vintul); - imbr65minta,inltminta; - stararativit1ii organismului; . starairula{iisanguin. disoirii oihmoglobiniqi nu ar lo d La tmpratura *8o ar lo stoara oignului !suturilr. transmitra a Hipotrmi _ rirea gnral a organismului st o stare patologii grav' organismului survin la miqoraratmpraturii orpului mai jos d 34" 9i onstituitdin tri faze: 1. faza de adaptar(34-l" ) _ estrvrsibil (modifiri prponderntal sitmului NC qi vasular); inhibaraSNC; 2. fazade stupor(I'29. ) s plrrng;t (maijos de29" ).. 3. fazade intarea ativitlilrvital

vaslorprifri Spasmul

Drglri a miroircula}ii
---l

t
I

Shimbri in prlii vaslr

Hyperoagula!i, sdrafibrinlizz

Crqtraagregrii lmntlorsanguin gi a viscozit1ii sanguin

I I

I
ll

i I I I
*:a

a
Partiularittilprosului d martin hipotrmi: /A

f i

t t
I I I

din caZa nsit1ii survinramo(ii stmult mai indlungat diminuatd xign al tsutuilr; trrain stard martlini survin la tmratura 24o , qi stauzat d d bloada biolgi al ntruluid rsirali; ranimirii ruqitstmult mai mar duatad roartelini qi posibilitata dit a obisnuitd 5-6 min.

Clsifiara ongelalilor dup prfunzim: - slnede necrozl a }suturilor se dtrmini - hiprmi; nu I' - nroz al intrgului stratde piteliu- bul u lihid transparnt; II. - nrroz al intrgului strat al dmi u trr la !sut adipos- edm, necroz' bul u I. lihid hmoragi; - nroz la adinimea tuturor straturilora mmbrului _ angrnusat6sau umd. IV. dou priod: in tbloul lini al ongla{ilorsldosbs 1. perioadaprereativ pin6 la inepreainlzirii. Tabloul lini sra.Cu it aast perioada st mai lung u atit mai mult sut aftatetsuturil.

n Bolnavul pezintela rire gi parestzie,sau Iipsa ompleta sensibilitlii paIide. StabiIirea profunzimii nerozei in membrul afetat. egumente|e aeast fz este imposibiI.

t t t

TnIziii: membru|afetat apar in 2. prioda reativ - din momentulneperii dureri puterni'tegumenteledevin ianotie,progreseazedemul. Chiar 9i Tn peste tevazile. aeast perioadhotarullar al nerozeise stabilegte _ pin|a5 zi|e_ semnl linial toxmiei; a. perioada Preor _ lini ale sptiotomii. b. perioada tardiv_ du65 zilre smnl ratamnfttl perioadaprerativ: in l. inlziatsufurilor; in 2. rstabilirea hmodinamiii mmbrulaftat: gnral. . tratamntul Tratamentul perioada in rativ: gnral: 1. tratamnt a. inlzirgnralia orpului; (t/v, b. ntioagulant la); . dzintoxiant; d. rlogi; . analgti; f. arrtibioti; loal: 2. tratament _ a. onservator prin pansiri pst1.2 zil identiplgilor purulent; b. hirugial: i. nrotomia; ii. nrtomie; iii. amputatii; iv. operatiironstructive. d ndi1ionate un letroutara- reprezint qir d modifiripatologia oganismului afiunea impuluiltri. gnrazd efet: organismului ltriasupra Aliunaurntului - trmi:

I I il

T I

biologi.

fetl trmi al urentuluielctrise datorgte legea fizic,Djoul, d onform6ruia qi antitata 6ldur6degajat6 dirtproporlional putrea tensiuna d d este urntuluiltri. qi Asupra profunzimiiafctdriiin ltrocutare important timpul de ontat, ar suprafa1a de rzistnfa ontat, majorsuntin lourild intareqi i9ira de ontat. odifi6il fsuturilor aruluiltri. ftulbiologise datorgt polariz6rii onentra{ii ionilor 9i dreglarea modifirii mmbranlor lular.S dzvoltformara de cu agrgatelor ritroit9i trmboit trombara vasloru dzvoltara nrozlor ste azulind arulltri treprin seundar. priculos ord sau reeru drglara ativittiiaestr olgan.

I l

Tblullini
. . .

Simptomatia loal s aratrizeazil prin:

l l l

I
I l I I

Prznlaporfilor d intrarr gi ie;ir al aruluiltri; (2-3m) d o formrotund, ntrurtrati, d obici suprafet in aftat}nici marginillvate; hiprmia lipsqt; sindromul dolorlipsqt; poatavealo meta|izalia supraf1lor afetat arsurilintotdauna profund. sunt

Simptomatiagneraldst dtrminat aftara d sistemuluiardiovasulargi aftarasistemului nervos entral. in ltoutarste important d qtiut despreno}iunade,,moart falsi''- stare inongtintd, ontratiiardiaslab nu s prp,rspirati tard.Din aast e onsidra1i la eletroutatimsuril de reanimartrebui s fie mai prelungit.

I
I
I

il