GEOGRAFIA CONTINENTELOR

AMAZON Amazonul este fluviul cu cel mai mare debit hidrografic din lume, care nregistreaz la vrsare n estuarul su valoarea de 219,000 m/s, respectiv fluviul cu cel mai extins bazin hidrografic din lume (6,915,000 km), acoperind cinci ri ale Americii de Sud: Brazilia, Peru, Bolivia, Columbia i Ecuador . Amazonul ocup locul doi n lume, dup Nil, n lungime, dar este cel mai mare curs de ap dulce al Terrei datorit a dou caracteristici de baz debitul de ap i suprafaa bazinului hidrografic. Izvoarele Amazonului se gsesc n masivul peruan Nevado Mismi. Amazonul propriuzis ncepe de la confluena celor doi mari aflueni Ucayali i Maranon, care se unesc n amonte de localitatea Iquitos; pn la unirea cu apele celui mai mare afluent de pe stnga Rio Negro, care se produce la Manaus, Amazonul se numete Solimoes. n limitele bazinului intr versanii estici ai Anzilor, o parte din Podiul Guyanei, partea nordic i central Podiului Braziliei i Amazonia, cea mai mare cmpie din lume. Cea mai mare parte a cursului se desfoar ntre Ecuator i 5 latitudine sudic, cu consecine foarte importante n clima regiunii i pentru regimul de scurgere fluviului. Afluenti: din sud - Jur, Purus, Madeira, Tapajos, Xingu. Din nord - Napo, IcaPutimayo, Jupura, Rio Negro. Limea apelor Amazonului propriu-zis are 2 km la Iquitos i 5 km ctre Manaus, iar adncimea apei ntre 20 i 50 m. Cea mai importanta insul Marajo; port Belem. MISSISSIPPI Mississippi izvorte din Lacul Itasca n partea de nord a statului Minnesota, i are o lungime de 3.778 km. Se unete cu afluenii si principali Missouri i Meramac lng oraul St. Louis, Missouri, iar cu Ohio n statul Illinois. n afar de regiunea Marilor Lacuri fluviul asigur cu ap ntregul inut dintre Munii Stncoi n V i Munii Apalai n E. Aflueni: de stnga - Wisconsin, Ohio. De dreapta - Minnesota, Missouri, Rul Arkansas. Cercetri mai recente, din anul 2005, au stabilit c fluviul de fapt nu s-ar termina n delt ci i-ar continua cursul nc 2000 de km sub forma unui curent submarin pn la coastele Cubei. Mississippi se vars sub forma unei delte cu o suprafa de 28.600 km, cea mai mare gur de vrsare din lume. Fluviul la vrsare este compus din cinci brae principale pe teritoriul statelor Louisiana, Arkansas i Tennessee. Cantitatea zilnic de sediment adus de fluviu fiind de 1,5 milioane de tone. Inundaiile periodice cu depuneri de ml, face ca aceste regiuni s fie deosebit de fertile, regiunea este bogat n pete (1 miliard de kg de pete anual) Cultivarea n regiunea deltei fiind favorabil culturii de: orez, bimbac, trestie de zahr i soia. O problem a acestei regiuni este scufundarea treptat a uscatului care duce la urcarea nivelului marin cu ap srat - eutrofie.

NIL Izvorte din munii Rwandei i Burundi i se vars n Marea Mediteran travernd statele africane: Sudan, Burundi, Rwanda, Tanzania, Uganda, Etiopia i Egipt. Cu lungimea de 6.671 km, fluviul Nil este cel mai lung fluviu din lume, urmat de Amazon cu 6.440 km, unele msurtori ale Amazonului de la izvoare, ar fi stabilit o lungime a acestuia de 7.200 km. Nilul se vars n Mediteran formnd o delt lat de 250 km. Peisajul de-a lungul cursului su variaz de la pduri tropicale si munti n sud, savane si mlatini n S udan, pn la desert n nord. Cei mai mari aflueni sunt:Nilul Albastru, Sobat i Atbar. Primul baraj de pe Nil, cel de la Aswan, a fost construit n 1902 si nlat 1936. Barajul nalt de la Aswan, terminat n 1970, determin unul dintre cele mai mari rezervoare, lacul Nasser. Revrsrile anuale ale Nilului depozitau cndva sedimente bogate de-a lungul malurilor sale, crend pmnt favorabil agriculturii. Prezena Nilulului a influenat istoria Egiptului care ar fi fost deert, (asemntor deertului libian, arab i nubian) ns datorit Nilului ia natere o cultur antic dezvoltat. Cmpia roditoare din Valea Nilului a fcut posibil dezvoltarea agriculturii prin inundaiile sale prin nmolul transportat s-a mbuntit fertilitatea solului. CONGO Cu lungimea de 4.400 km, este al doilea fluviu ca lungime din Africa i pe locul doi n lume dup debitul de ap. Traverseaz capitalele Brazzaville i Kinshasa Cursul superior al fluviului Congo, cunoscut sub numele de rul Lualaba, este doar parial navigabil. Iniial acesta curge spre nord printr-un defileu abrupt i stncos, apoi erpuiete prin mlastini acoperite de trestie i se vars n lacul Kisale, un paradis al egretelor i al pescruilor, dar i al pescarilor din zon. La Kongolo, fluviul i-a lit deja albia de ase ori, msurnd acum 500 m, iar podul rutier i de cale ferat ce-l traverseaz este unicul pe o distan de 2800 km. Dincolo de acesta se deschide un defileu abrupt, cu cascade i vrtejuri amenintoare: Porile Iadului. GANGE-BRAHMAPUTRA Numele de Gange este cunoscut in toata India, fiind cel mai indragit fluviu al hindusilor. Acesta izvoraste dintr-o pestera situata in nord-vestul Muntilor Himalaya, la 4200 m. Fluviul trece si da viata in acelasi timp celor mai populate orase ale Indiei, incluzand si Kanpur (2 mil.), Allahabad, Varanasi, Patna, Calcutta (14 mil.). Regiunea de sud a deltei Gangelui este un tinut nedefinit. Prin vegetatia pe care o acopera, ea apartine continentului ; dar prin apele care o inunda in intregime in timpul furtunilor apartine marii sau oceanului. Delta acopera o suprafata de 60 000 km2 , iar cursurile raurilor din delta sunt largi si active, aducand o mare cantitate de apa. Ploile din perioada Iunie- Octombrie sunt cauza inundatiilor ce au loc in regiunea deltei din Bangladesh,lasand satele izolate. Turba gasita in delta este folosita ca fertilizator si combustibil. Cantitatea de apa depinde de ploile aduse de muson in perioada Iulie-Octombrie si de zapada topita din Himalaya din perioada Aprilie- Iunie. CHANG JIANG

Yangtze (Fluviul Albastru) sau Chang Jiang (Fluviul Lung) este al treilea fluviu din lume ca lungime, msurnd peste 6.000 de kilometri, dintre cate 2.800 kilometri navigabili. Este cel mai lung fluviu din Asia i al treilea din lume din punct de vedere al debitului de ap (dup Amazon i Congo). Cursul lui se afl n ntregime pe teritoriul Chinei. Se vars n Marea Chinei de Est la 23 km nord de oraul Shanghai. Prin Marele Canal Chinez este legat de fluviul Huang He. La ieirea din defileul Xiling, din regiunea celor Trei Defileuri, se ridic o construcie criticat pe plan mondial: Barajul Sanxia. El reprezint cea mai mare realizare chinez de acest fel i se nal la 181 de metri deasupra vii fluviului. VOLGA Volga este un fluviu din vestul Rusiei. Este cel mai lung fluviu din Europa, izvorte din Podiul Valdai, cu un curs de 3.690 km, fiind inima celui mai mare complex hidrografic al continentului. Volga este al 19 lea fluviu din lume ca lungime, vrsndu-se n Marea Caspic.La vrsare formeaz o uria delt. Cursul su strbate cea mai bine populat i mai dezvoltat regiune a Rusiei. Pe cursul su s-au construit nou mari hidrocentrale. Canalul Moscow, Canalul Volga-Don si Canalul Volga-Baltic formeaza canale pentru navigare si fac legatura intre Moscova si Marea Baltica, Marea Caspica, Marea Azov si Marea Neagra. Raul Volga are foarte multi afluenti, cei mai importanti fiind Kama, Oka, Vetluga si Sura. Volga impreuna cu afluentii sai formeaza siatemul raului Volga, care dreneaza aproape 1.350.000 km2 in cea mai populata zona a Rusiei. Traverseaza orasele: Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan

DUNAREA Este al doilea fluviu (dupa Volga) ca lungime si ca debit din Europa, dar cel mai important. Curge de la vest la est pe o lugime de 2860 km strabatand 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Moldova, Ucraina) si patru capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad). Izvoraste din Muntii Padurea Neagra din Germania si se varsa in Marea Neagra printr-o delta. Face legatura dintre Europa de vest (inclusiv prin canalul Main-Rin) cu Orientul Apropiat prin intermediul Marii Negre si Marii Mediterane. In tara noastra curge intre Bazias si Sulina pe o lungime de 1075 km (mai mult de 1/3 din lungime si 1/2 din cursul navigabil). - caracteristici romanesti Face granita cu Serbia (Iugoslavia), Bulgaria, Moldova, Ucraina. Curge numai pe teritoriul Romaniei intre Calarasi si Galati. Aduna majoritatea raurilor din tara cu exceptia celor din Dobrogea. Transporta anual cca. 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m3 de apa. Prezinta importanta deosebita pentru: navigatie, hidroenergie, piscicultura, furnizand apa pentru industrie, agricultura, populatie. In lunca sa se afla multe asezari intre care 18 orase (Moldova Noua, Orsova, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Fetesti,
3

Cernavoda, Harsova, Braila, Galati, Isaccea, Tulcea, Sulina), fiind traversata de cinci sosele si doua cai ferate. Cuprinde patru sectoare: Sectorul Defileul Dunarii ( Portile de Fier) Ingust, cu aspect de defileu adanc, cel mai lung din Europa, taiat intre muntii Banatului si muntii din Iugoslavia. In trecut pragurile si stancile din albia fluviului reprezentau un pericol pentru navigatie. In prezent Sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I (construit in colaborare cu Iugoslavia) usureaza navigatia care se face pe lacul de acumulare si prin ecluzele din baraj. Hidrocentrala produce energie electrica pentru cele doua tari. Sectorul Portile de Fier - Calarasi Fluviul curge domol intr-o singura albie (latimea medie este de 800m), in sudul Campiei Romane. La Ostrovul Mare s-a construit hidrocentrala Portile de Fier II. La Giurgiu s-a construit podul rutier si feroviar de trecere in Bulgaria. Sectorul Calarasi - Braila (baltile Dunarii) 2. Dunarea curge de la sud spre nord. Se desparte in cate doua brate, de doua ori, in care se cuprind Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei (fosta Balta a Brailei). Lunca inundabila a fost transformata in zona agricola prin indiguiri si descarcari. 3. Intre Fetesti si Cernavoda se afla un pod feroviar vechi si unul nou (feroviar si rutier). Intre Giurgeni si Vadu Oii, Dunarea este traversata de un pod rutier. 4. De la Cernavoda porneste canalul Dunarea Marea Neagra. Sectorul Braila Marea Neagra (Sectorul maritim) Patlageanca, Dunarea curge printr-o singura albie (lata peste 1km). Tulcea bratul Tulcea se imparte in bratul Sulina si bratul Sfantu Gheorghe.

CAMPIA CHINEI DE EST Se intinde pe aproape 1100 km lungime (nord-sud) si pe o latime care in partea central-sudica depaseste 700 km.Este situata intre litoralul Marii Galbene si al Marii Chinei de Est in partea de rasarit, Muntii Taihan si Tin Lin la apus, Muntii Huai-yang si prelungirile nord-estice ale muntilor Chinei de Sud la miaza-zi. Geneza si evolutia Marii Campii Chineze Marea Campie Chineza este un vast con de dejectie,care s-a format incepand de la sfarsitul tertiarului, pe locul unei vaste depresiuni tectonice. Fundamentul campiei este format din roci dure, vechi, apartinand Platformei Sinice, peste care, dupa prabusirea de la sfarsitul mezozoicului, s-au depus aluviuni de grosimi de sute de mii de kilometri. Depozitele aluviale alterneaza complexele loessoide, aceasta reprezentand o caracteristica de baza a Marii Campii Chineze. In general, aceasta campie are o inaltime medie de 50 m, cu aspect foarte neted, perturbat in afara muntilor din zona central-nordica, de domuri de orogine vulcanica. Clima Temperaturile lunii ianuarie sunt negative in nord (-6C), in jur de 0C in zona centrala si de 3C in sud. Corespunzator,temperaturilor lunii iulie sunt de 26-28C si respectiv 29C. Precipitatiile inregistreaza mari variatii in teritoriu,fiind cuprinse intre 400-500mm, in nord, si 750-1000mm in sud. Cu toate aceste diferentieri climatul musonic este evident pe intreaga intindere a campiei Conditiile climatice se individualizeaza prin caracterul continetal puternic influentat de musoni,cu ierni secetoase si reci si veri calduroase si umede.. El reiese din activitatea ciclonala intensa,care provoaca deseori furtuni mari, taifunuri aducatoare de dezastre si de ploi torentiale puternice. Din cantitate totala de precipitatii,circa 80%cad vara cand musonul bate dinspre ocean spre uscat,iar restul primavara si toamna,intrucat iarna nu detine decat 2-3%. Daca nu ar fi musonul de vara si, in general,acest climat musonic, Marea Campie Chineza ar fi un desert asemanator Saharei, la a carui latitudine se afla. Reteaua hidrografica: Yangtze (Fluviul Albastru, fluviul n totalitatea sa se numete "Chang Jiang", ceea ce nseamn "Fluviul Lung"), Huangpu, Huang He. CAMPIA SIBERIEI DE VEST Campia Siberiei de vest este cuprinsa intre Muntii Ural si fluviul Enisei,fiind strabatuta de bayinul fluviului Obi si reprezentand o larga deschidere spre Oceanul Artic. Altitudinile sunt, pe intinderi mari,foarte coborate. Avand un aspect depresionar,favorizeaza acumularea apelor si formarea unor intinderi mari de mlastini.Este a doua regiune a globului in privinta resurselor de petrol si gaze naturale. Cprinde n marea sa majoritate depozite aluviale cenozoice si este att de plat ncat o cretere cu 50 de metri a nivelului mrii ar cauza inundarea ntregii zone cuprinse ntre Oceanul Arctic i Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din aceast cmpie sunt rezultatul barajelor de ghea care ntorc cursurile rurilor Ob i Yenisei, redirijndu-le spre Marea Caspic (i probabil spre Marea Aral). Este deasemenea o cmpie foarte mltinoas. n sudul acesteia, unde permafrostul este absent, se formasera zone ntinse bogate n iarb care sunt de fapt o prelungire a stepei din Kazakhstan, aceste zone fiind acum inexistente.

MUNTII ANZI Munii Anzi sunt cel mai lung lan muntos din lume. Ei se ntind de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud prin Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina i Chile. Sunt alctuii de fapt din dou sau mai multe lanuri paralele n unele regiuni ca de exemplu n Peru, Bolivia, nordul Chile i Argentinei, unde ntre lanurile muntoase sunt distane mari, delimitnd ntre lanuri podiul Altiplano cu lacul Titicaca. Centrul fostului imperiu Inca, oraul Cuzco, se afl n nordul acestui podi. Lungimea Anzilor Cordilieri este de aproximativ 7.500 km Muntele cel mai nalt din lanul Anzilor Cordilieri este Aconcagua cu 6.962 m nlime i este situat n Argentina la grania dintre Argentina i Chile. Anzii se afl ntr-o zon cu o intens activitate vulcanic i seismic. Vulcanii cei mai nali din lume se afl n Anzi: vulcanul Monte Pissis din (Argentina) are 6.882 m, Ojos del Salado din (Chile) are 6.887 metri. Ca rezultat al proceselor vulcanice exist solfatarele, geizerele i fumarolele. Anzii prezint un caz tipic ntre o plac continental i o plac oceanic (Pacific). Placa "Nazca" s-a ciocnit cu placa continental a Americii de Sud n urm cu circa 150 de miloane de ani. Pe aceast linie de jonciune s-a format o falie (crptur) n adncimea oceanului numite "Gropa Peru" (6262 m) i "Groapa Atacama" (8066 m) adncime. MUNTII CORDILIERI M. STANCOSI Sunt muni de ncreire situai n vestul Americii de Nord, coninnd sporadic i civa vulcani. Muntele cel mai nalt al lanului Munilor Stncoi este Mount McKinley din Alaska, cu 6.194 m. Rocile sunt n marea majoritate roci metamorfice i magmatice. Rauri: Colorado, Missouri , Rio Grande, Snake, Yellowstone Domin vnturile de vest aducnd aer rece i umed cu ploi dinspre Pacific, ceea ce determin o clim umed spre coasta Pacificului (versanii vestici) i o clim uscat (versanii de est) a munilor. Temperaturile sunt tipice unei clime alpine, frecvent norat excepie parcul Yellowstone, cu temperaturi medii de 6, precipitaiile medii de 36 cm pe an. Munii coin zcminte de plumb, aur, cupru, molibden, argint, wolfram, zinc In iarn sunt atraciile sporturilor de iarn, n mod deosebit schiul alpin cu regiunile: Aspen in Colorado; Snowbird in Utah; Sun Valley in Idaho; Big Mountain i Big Sky in Montana;

PODISUL BRAZILIEI Podiul Brazilei este o regiune veche, cu platouri monotone, traversate de lanuri muntoase joase i fragmentate. Podiul Braziliei nsoete rmul Atlanticului pe mai bine de 7000 de kilometri, de-a lungul crora, pe o fie relativ paralel cu coasta, sunt situate i cele mai distincte lanuri muntoase. Aceast fie, unde nlimile mai ridicate fac ca precipitatiile s fie constante i abundente, este acoperit de o complex pdure tropical, iar nspre sud, subtropical, deosebit de diversificat, aa-numit "mata atlantica (pdurea atlantic), de fapt o ngemnare de cel puin 15 ecosisteme importante. Doar a zecea parte din aceast pdure nu a
6

fost tiat, mata atlantica find una dintre cele mai periclitate zone ecologice de pe glob. rmul adiacent podiului Braziliei, cu cmpii relativ nguste, nsoite de lagune, mangrove, i recifuri coraligene, este remarcabil prin continuitatea, pe aproape ntreaga sa lungime, a plajelor late i cu un nisip fin, o mare parte dintre ele extrem de izolate. Partea nordic a podiului Braziliei este cea mai joas i mai uniform, cu nlimi cuprinse ntre 200 i 500 de metri, mrginit nspre Oceanul Atlantic de o serie de lanuri muntoase scunde, mai degrab dealuri rmul este nsoit de o cmpie relativ ngust, cu mangrove i numeroase lagune i recifuri coraligene, vestit pentru plajele sale. Clima este cald, cu temperaturi de 25-30C (ce pot atinge i 38C) i ploi bogate, de pn la 2500 mm/an, mai sczute n nord, i repartizate n dou anotimpuri. Conform NASA, aici este aerul cel mai curat din lume, cu excepia celui din Antarctia. Pe cursul inferior al rului Parnaiba (1700km), din nord, i care se vrsa n ocean printr-o delt asemntoare cu a Amazonului, ns cu mult mai mic, este specific palmierul Babacu, al crui ulei, n combinaie cu ulei de cocos, a fost folosit, ntr-un test din februarie 2008, drept combustibil pentru unul din motoarele unui Boeing 747. Denistatea populaiei este mare, rmul fiind nsoit de un lan de orae, dintre care cele mai mari sunt Recife (3.7 milioane de locuitori n aria metropolitan, 2006), Fortaleza (3.5 milioane n 2006), Salvador (2.9 milioane n 2007), Natal i Sao Luis (fiecare cu cte 1.3 milioane n 2006). Interiorul acestei pri a Podiului Braziliei difer mult fa de zona de coast. n aanumitul "sertao, temperaturile cresc i ploile se mpuineaz (500-800 mm/an, ajungnd ns i pn la 250 mm/an), dnd natere unei regiuni semi-deertice, caracterizat prin secete frecvente i devastatoare. Sezonul ploios este redus la trei sau patru luni, tot attea n cte precipitatiile lipsesc cu desvrire. Covorul vegetal, numit "caatinga, este compus din ierburi, plante cu tulpini groase i lemnoase, cactui i desiuri spinoase.

CAMPIA AMAZONIEI Amazonia este un vast bazin umplut de sedimentele celui mai mare fluviu din lume i a celor peste o mie de aflueni ai si, dintre care 20 au peste 1500 de kilometri lungime. O lun de curgere a Amazonului ar fi suficient timp de un an agriculturii Indiei, cu miliardul su de oameni i cele dou sau chiar trei recolte. ns aici nu triesc dect vreo 15 milioane de oameni; Cmpia Amazonului este domeniul "selvei, cea mai mare pdure tropical din lume, locul de ntlnire a unui numr impresionant de plante i animale, neegalat de nici o alt regiune a Pmntului. Se estimeaz c un singur kilometru ptrat de pdure amazonian poate conine 75,000 de specii de arbori i 150,000 de specii de plante superioare, adic n jur de jumtate din toate plantele Pmntului. Masa acestora este de peste 90,000 de tone, adic fiecare metru ptrat susine 90 de kilograme de materie vie. n zonele neinundate ("varzeas) arbori imeni ajung pn la o sut de metri nlime, cu coroane ca nite domuri i li ane ncolcite pe ramurile lor; sub aceast coroan se afl un hi de arbuti, palmieri i ferigi. Malurile rurilor mari sunt ca nite delte, cu numeroase brae i meandre nsoite de grinduri, aflate ntr-o continu micare. Aceast imens mas verde constituie adpostul a cel puin jumtate din petii, reptilele i psrile lumii, i a unui sfert dintre amfibieni.
7

n pofida defririi intense i a unei colonizri n plin desfurare, suprafee imense rmn nc nelocuite, sau complet izolate de restul omenirii. Densitatea general este de 2-4 loc/kmp, oamenii fiind concentrai de-a lungul cursurilor de ap; Manaus, situat n inima Amazoniei este cel mai mare ora, cu 1.7 mil, Belem i Macapa de o parte i de alta a gurii de vrsare a Amazonului. Aceasta este un fenomen unic n lume, delt i estuar n acelai timp. Mareea este att de puternic nct urc, sub forma unor valuri ("pororoca), pn la o mie de kilometri n albiile Amazonului. Totui, fora ei este prea mic pentru cele un miliard de tone de aluviuni aduse anual de fluviu, i care s-au depus sub forma unor insule, dintre care cea mai mare, Marajo, are 47,600 kmp. CAMPIA EUROPEI DE EST Cmpia Europei de Est (Cmpia Rus) este cea mai ntins cmpie din Europa, are o suprafa de 4 mil. km2 i este a doua cmpie din lume ca suprafa dup Cmpia Amazonului. Ocup aproape ntreaga jumtate estic a Europei, de la Carpaii Pduroi, n vest, pn la Munii Ural, n est, i de la Marea Neagr i Marea Caspic, n sud i pn la Oceanul Arctic n nord. Are altitudini cuprinse ntre -28 m n Cmpia Caspic, 343 m n Podiul Valdai i 463 m n Colinele Timan. Cmpia apare ca o asociere de cmpii joase, coline i podiuri vechi. Din punct de vedere tectonic se suprapune peste Placa Est European, avnd un fundament precambrian larg boltit i modelat de calota glaciar n jumtatea nordic. n nordul acestei cmpii relieful este dominat de formele rezultate din procesul de acumulare glaciar care se ntreptrund cu cele fluvio-glaciare. O caracteristic a acestei cmpii este i faptul c marile fluvii au dispunere nord-sud: Nipru, Don, Volga etc. ALPII Se ntind din Austria i Slovenia pn n sud-estul Franei, trecnd prin nordul Italiei, sudul Elveiei, Liechtenstein i sudul Germaniei. Alpii formeaz un arc de cerc n sudul Europei centrale, n lungime de aproximativ 1200 km i acoper o suprafa de cca 200.000 km. Cel mai nalt munte este Mont Blanc situat la frontiera franco-italian, cu o altitudine de 4810 m. Rauri: Rin, Ron, Inn, Isere, Pad Lacuri: Leman, Como, Garda, Maggiore, Boden. Caracterictici: masivitatea accentuat, determinat de lipsa depresiunilor ntinse; altitudinile ridicate: Mont Blanc (4810 m), Monte Rosa (4638 m), Matterhorn (4565 m); fragmentare ridicat prin vi longitudinale (Gail, Rhne); nicio vale n-a reuit s ferestruiasc unitatea montan n totalitate; extrem de compleci sub raport structural i morfologic; predominana rocilor cristaline, metamorfice i sedimentare; faliere intens; simetrie structural: cristalin (isturi, granite, gnaise) n centru, sedimentar mezozoic intern (calcare) i sedimentar mezozoic i neozoic spre exterior (calcare i molas);

limita actual a zpezii persistente este situat la 3.600 m altitudine n sud i 3.200 m pe versantul nordic, unde modelarea glaciar continu; n Alpii Dolomitici, Bavariei, Austriei, Iulieni carst dezvoltat n calcare de mare grosime, cu peteri de mari dimensiuni (Eisriesenwelt, Postojna); MUNTII ATLAS Se intind pe teritoriul statelor Maroc, Algeria i Tunisia. Vrful cel mai nalt fiind Toubkal (4165 m) este situat n partea sudic a Marocului. Munii alctuiesc o linie de desprire ntre clima umed a regiunii nord-vestice africane i clima cald extrem de uscat a deertului Sahara. In general este o clim continental cu veri fierbini, iar iarna din cauza altitudinii mari cu cderi de zpad care pe piscurile mai nalte care nu persist de obicei tot timpul anului, ns cu temperaturi nu prea sczute. Primvara prin topirea zpezii iau natere ruri i lacuri numite Wadi, lacuri ce seac vara n locurile mai nalte sunt lacuri srate numite Shots care n timpul verii devin bli mici. Orase: Marakesh (Maroc), Constantine (Algeria) Atlasul este bogat n minereuri de fier, plumb, cupru, fosfat, sare, mercur, marmor i mai puin argint, crbuni naturali i gaz natural, numai Africa de Sud este aa bogat n resurse naturale. SAHARA Cu cei 9.000.000 km este cel mai mare desert de pe Glob Clima este tropical-deertic, cu temperaturi medii ridicate (38C), deosebit de fierbinte i uscat; vntul dominant tot timpul anului este vntul Pasat, un vnt uscat ce aduce ploi rare. Variaiile mari de temperatur de la zi la noapte au determinat formarea deertului. Iarna, pe timpul nopii temperatura scade pn la -10 grade, pe cnd vara atinge n timpul zilei 58 de grade Celsius. Precipitaiile sunt reduse (20-200 mm/an) i amplitudini termice diurne foarte mari (30C n aer i 70C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10C, iar a lunii iulie 35C. Temperatura maxim absolut a fost nregistrat n septembrie 1922 la Al'Azzyah (Libia), iar minima absolut -18C (pe timp de noapte). Sahara este o regiune endoreic, lipsit de cursuri de ap permanente, reeaua hidrografic fiind reprezentat prin ueduri, care se umplu cu ap n timpul ploilor ocazionale. Vegetaia este xerofil, rar i cuprinde circa 1000 de specii. n cele circa 90 de oaze mari se cultiv curmali, legume, cereale Fauna este foarte srac: scorpioni, oprle, vulpi de deert, strui. Spre margini ptrund uneori animale de savana. Populaia rar a Saharei const n special din arabi, berberi, mauri; pe lng acetia sunt neamurile tubu i tuaregilor (60%). Pe lng creterea animalelor care era pn n secolul al XIX-lea comerul cu caravanele prin deert, o important ramur economic a acestor popoare nomade.

HIMALAYA-TIBET Sunt muni tineri, formai n orogeneza alpin (de aceeai vrst cu Anzii Cordilieri i Munii Stncoi). Versanii sudici sunt alctuii din conglomerate i gresii, iar cei nordici din gnaisuri, granite, isturi cristaline i filite. Munii cei mai nali din lume cu vrful Everest au luat natere prin ciocnirea plcii tectonice indiene cu placa asiatic a podiului Tibet, fiind muni de ncreire i prin suprafaa i nlimea lor mare, fiind acoperii tot timpul anului cu zpad, aceast zon rece, n contrast cu aerul cald de pe coasta pacificului contribuie la formarea musonului. Aici se ntlnesc muni de peste 8000 m nlime ca Everest(8.849 m), K2 (8.611 m). Dintre cei 14 muni mai nali de pe glob, patru se gsesc n Munii Karakorum, din Pakistan situat n partea vestic a Himalayei de exemplu K2. Hymalaya partea muntoas i de podi este regiunea de unde izvoresc fluviile cele mai mari din sudul Asiei ca: Fluviul galben, ce curge pn n apropierea Pekinului vrsndu-se n Marea Chinei, , Mekong, ce traverseaz Laos i Kambodscha pn n regiunea oraului HCh-Minh din sudul Vietnamului. La fel fluviul Ind ce strbate Pakistanul de la nord la sud, in n estul Pakistanului fluviul deja amintit Brahmaputra. Podiul Tibet este cel mai nalt podi (altitudine medie 4.785m, suprafaa 2.000.000km) din lume. Situat in partea central-sudic a Asiei, in S-V Chinei, Podiul Tibet este strbtut de lanuri muntoase cu inltime de 6.000-7.000m si limitat de culmile semee ale Munilor Himalaya. Acetia formeaz o adevarat barier n calea maselor de aer umed ale musonilor, clima Podiului Tibet fiind, n consecin, uscat si aspr, cu variaii de temperatur intre -35C (iarna) si +10-15C (vara). Podisul Tibet este strbtut de numeroase ape ,cu izvoare n ghearii Himalayei, unele din ele reuind s strbat bariera munilor si s se ndrepte spre ocean. Cel mai important fluviu este Brahmaputra care curge pe direcia V -E, constituind zona cea mai important pentru economie si populaie. Densitatea demografic este de sub dou persoane pe km2. Tibetul nu este, aa cum se credea adesea, un platou dezolat i arid, prezentnd, n realitate, peisaje variate, funcie de niele ecologice. Habitatul uman se situeaz ntre altitudinile de 2800 i 5300 m i, cu toate c regiunile de vest i nord-vest sunt deosebit de inospitaliere, n prile de sud i sud-est ( n care ploile musonice reuesc s treac de bariera himalayan sau de lanurile muntoase orientale ) clima este mai blnd iar relieful este dominat de vi adnci i fertile, nconjurate de muni nali. Considerat al treilea pol al globului pmntesc podiul (ce reprezint, de fapt, fundul mrii Thetis, secat n urm cu 100 de milioane de ani) se caracterizeaz prin altitudine mare i clima friguroas.

10