MONED

Lect. univ. drd. Florin Untaru

1. UNITATEA MONETAR - DESCRIEREA PRINCIPALELOR
CARACTERISTICI
1.1. Conceptul de moneda
Exist mai multe opinii asupra conceptului de moned. ntr-o accepjiune larg,
moneda reprezint orice lucru care poate Ii schimbat cu bunuri si servicii si care este
acceptat pentru stingerea datoriilor.
Dintr-un alt punct de vedere, moneda este att o conven|ie social care exprim o
crean| a de|intorului asupra emitentului ct si o marI care are proprietatea de a msura
orice valoare economic.
Etimologic, termenul de moned provine din limba latin de la numele zei|ei Junon
Moneta, n templul creia romanii bteau monede.
Unii autori consider c ntre no|iunea de moned si cea de bani trebuie Icute unele
diIeren|ieri. AstIel, nojiunea ae bani care este mai veche si cuprinde toate instrumentele
prin care se nIptuieste schimbul, n timp ce termenului ae monea i se rezerv un rol
mai restrns, acela de a indica un anume tip de piese metalice n Iorm de disc.
n prezent ntre cele dou no|iuni nu se mai Iac delimitri clare, ele putnd Ii
considerate sinonime.
Pentru a ndeplini rolul de moned, un bun trebuie s ndeplineasc mai multe
condi|ii:
s aib putere liberatorie;
s Iie usor de recunoscut;
s Iie divizibil;
s aib portabilitate;
s aib rezisten|, durabilitate.
Pe lng aceste criterii, pentru a-si realiza n mod corespunztor menirea, ntr-o
economie Iunc|ional, se impune ca moneda s aib stabilitate de-a lungul timpului, iar
emisiunea de moned s Iie bine |inut sub control de banca central.
Pentru a avea o imagine mai clar asupra rolului jucat de moned n economiile
contemporane este important analizarea Iunc|iilor pe care aceasta le ndeplineste n
prezent.
1.2. Func(iile monedei
Instrument unic al tran:acjiilor
Practic, apari|ia monedei este asociat cu dezvoltarea economiei de schimb. Forma
ini|ial, arhaic de rezolvare a opera|iunii de schimb era trocul, care presupune c
proprietarul unei mrIi ob|inea n urma vnzrii acesteia un alt bun de valoare
aproximativ egal.
Practicarea trocului avea unele inconveniente:
vnztorul trebuia s gseasc chiar n momentul n care inten|iona s-si
comercializeze marIa un partener care s-i oIere la schimb un bun cu o valoare similar
care s-i Iie util;
bunurile ce urmau a Ii schimbate nu erau toate divizibile, iar dac ele nu aveau
valori apropiate atunci schimbul nu se putea realiza;
tranzac|iile se desIsurau greoi si din cauza inexisten|ei unor criterii unitare de
compara|ie ntre bunuri.
Prin apari|ia monedei aceste neajunsuri au Iost eliminate, iar costurile de tranzac|ie
(timp, eIort, stocare) s-au atenuat sim|itor.
Prin apari|ia monedei opera|iunea de schimb este mpr|it n dou momente:
vnzarea si cumprarea.
Desi n prezent s-au dezvoltat o mul|ime de mijloace prin care se pot desIsura
schimburile de bunuri, totusi mai exist situa|ii n care se apeleaz la troc (n cazul
contractelor economice ntre |ri barter; n timpul crizelor economice proIunde,
rzboaie, atunci cnd popula|ia si pierde ncrederea n moneda na|ional, cnd pre|urile
sunt controlate administrativ de autorit|ile statului).
unitate ae msur a valorii (etalon al valorii)
Moneda este utilizat ca unitate de compara|ie pentru toate bunurile si serviciile.
Aceast Iunc|ie a Iost pus n valoare atunci cnd utilizarea trocului a devenit practic
imposibil ca urmare a cresterii volumului de bunuri schimbate.
Moneda msoar valoarea datoriilor si crean|elor dintre agen|ii economici, Iapt ce
implic derularea de pl|i si ncasri viitoare. n aceast situa|ie, cnd pl|ile nu au loc la
vedere, este necesar luarea n considerare a Iaptului c n timp valoarea monedei se
modiIic. Din acest motiv s-au dezvoltat o serie de strategii menite s pstreze termenii
contractelor ini|iale, asigurarea stabilit|ii, aceasta realizndu-se prin raportarea la o alt
moned mai stabil sau prin estimarea varia|iilor viitoare ale monedei de contract.
re:erv a valorii
Prin existen|a banilor, depozitul monetar devine o Iorm de pstrare a valorii si
rezerv a puterii de cumprare. De|inerea de moned echivaleaz cu posibilitatea de a
avea lichiditate imediat.
Lichiditatea msoar capacitatea unui bun de a Ii transIormat ct mai rapid si la
costuri ct mai reduse n moned eIectiv.
Lichiditatea depinde de mai mul|i Iactori:
usurin|a cu care poate Ii tranzac|ionat bunul respectiv;
stabilitatea si predictibilitatea pre|ului su;
costurile de tranzac|ie (comisioane, taxe, impozite)
Pe termen scurt este preIerabil de|inerea depozitelor monetare, ca active cu grad
mare de lichiditate, ns pe termen lung este recomandabil investirea disponibilit|ilor
bnesti n alte active, care au rentabilit|i mai ridicate.
1.3. Clasificarea semnelor monetare
dup Iorma de existen| a monedei:
moned material (aur, argint, metal nepre|ios, bancnota);
moneda de cont sau scriptural (depozitele bancare).
dup unitatea emitent:
moned creat de agen|ii economici;
moned creat de guvern;
moned creat de bnci (banca central, bncile comerciale).
dup valoarea intrinsec:
moned cu valoare integral (aur, argint);
moneda semn (bancnote).
dup obliga|ia pe care si-o asum institu|ia emitent:
monede convertibile;
monede neconvertibile.
AIlndu-se tot timpul n centrul vie|ii economice, moneda, indiIerent de Iorma n
care se gseste, a devenit n mod cert un instrument de maxim utilitate pentru
majoritatea oamenilor. Recunoasterea oIicial si general de care se bucur si gseste un
suport si n consacrarea juridic pe care o imprim autoritatea statului.
Putem aIirma c economiile moderne nu pot Ii concepute astzi Ir moned, aceasta
reIlectnd sintetic muta|iile structurale de la nivelul economiei.
1.4. Etapele evolu(iei istorice ale monedei
1.4.1. Aparijia monedei
Moneda a Iost prezent sub diverse Iorme nc de timpuriu n cadrul rela|iilor
economice de schimb. Cu timpul s-a desprins un bun unic care era utilizat drept
intermediar. Aceast marI unic puncteaz istoric trecerea de la economia de tip barter
la economia de schimb. Ini|ial rolul de moned-marI si etalon a Iost jucat de metalele
obisnuite pentru ca ulterior acestea s Iie nlocuite de metalele pre|ioase care devin astIel
metale monetare si preiau calit|ile de moned marI si de etalon o lung perioad de
timp.
1.4.2. Crearea monedei de credit cu cele dou forme ale sale: biletul de banc yi
moneda de cont
Aparijia moneaei ae creait a repre:entat o necesitate istoric, o urmare a
ae:voltrii schimbului. Astfel, ca o consecinj a creterii valorii ae tran:acjii economice
se manifest un ae:echilibru intre cererea ae monea marf (care este mai mare) i
oferta ae monea marf (care este mai mic), proaucjia ae metal prejios rmanana in
urm in raport cu ae:voltarea operajiunilor ae schimb. Acest moment marchea:
trecerea ae la moneaa marf la moneaa semn. Trebuie menjionat ins c o perioaa
inaelungat cele aou tipuri ae monea au circulat in paralel, metalul monetar avana
prioritate ca moaalitate ae plat. Cu timpul ins, metalul monetar a fost retras ain
circulajie i aepo:itat la bncile emitente ae monea ae hartie. Totui, s-a pstrat
legtura aintre metalul monetar aflat in re:erva bncii i bancnotele puse in circulajie.
Mecanismul prin care se pstra aceast legtur purta numele ae convertibilitate. In
acest ca: vorbim aespre convertibilitatea bancnotelor in aur. In pre:ent se utili:ea:
termenul ae convertibilitate nu in raport cu aurul sau cu un alt metal prejios, ci in raport
cu alte valute.
Mecanismul convertibilitjii in metal prejios al bancnotelor era urmtorul. banca
emitent a moneaei ae creait pstra in aepo:ite cantitji insemnate ae aur monetar sau
aur lingouri ca element bilanjier ae activ, in timp ce moneaa ae creait confecjionat ain
hartie era element ae pasiv i repre:enta angafamentele luate faj ae potenjialii
creaitori. Banca se obliga s ofere metal monetar i solicita conversia. Mecanismul
acesta a funcjionat atata timp cat a existat un ae:echilibru intre cantitatea ae aur
existent in activul bncilor i necesarul ae monea solicitat ae proauctorii ae bunuri i
servicii aflat in permanent cretere. Momentul in care acest echilibru s-a aeteriorat a
marcat o cotitur important in evolujia moneaei.
1.4.3. Desprinderea monedei de credit de metalul monetar
In aceast situajie legtura airect aintre metalul prejios i moneaa ae creait
slbete simjitor, aei metalul monetar continu s funcjione:e ca etalon i re:erv. In
aceast etap, structura re:ervelor bancare incepe s se moaifice in sensul c alturi ae
metale prejioase incep s se regseasc i titlurile ae creanj materiali:ate in special in
hartii ae valoare ce exprimau relajii ae creait comerciale.
Depo:itele in aur monetar acopereau la inceput aproximativ o treime ain valoarea
bancnotelor aflate in circulajie, pentru ca ulterior aceast ponaere s scaa. In perioaaa
contemporan, re:ervele ae aur aejin o ponaere aestul ae mic in totalul masei
monetare. Se poate afirma c moneaa ae creait rmane unica form a moneaei ae
circulajie in interiorul unei jri. Emisiunea ei se va ba:a in continuare tot mai mult pe
proaucjia ae bunuri i servicii cu care se afl intr-o relajie ae airect proporjionalitate.
Creajia monetar aevine re:ultatul aiverselor operajii bancare aintre cea mai
important fiina acoraarea ae creaite.
1.5. Cursul de schimb
Cursul ae schimb exprim raportul in care o monea se schimb cu o alt monea.
Cana sistemele monetare najionale aveau la ba: etalonul marf, respectiv etalonul aur
aevi:e, cursul ae schimb era sinonim cu paritatea monetar. Se utili:au cursurile fixe,
aeoarece atat valorile paritare, cat i paritjile monetare erau neschimbate.
Prin renunjarea la cele aou tipuri ae etaloane monetare au aisprut i cursurile
fixe, impunanau-se cursurile flotante. Acestea se stabilesc in moa liber pe ba:a cererii i
a ofertei pentru moneaa respectiv, aar sunt influenjate ae o multituaine ae factori.
Factori de crestere economic
1. nivelul PIB
Intre PIB i cursul ae schimb exist o relajie ae airect proporjionalitate.
2. productivitatea muncii
Intre proauctivitatea muncii i cursul ae schimb exist o relajie ae airect
proporjionalitate.
3. nivelul general al pre|urilor
Pe termen lung creterea prejurilor aintr-o jar in raport cu prejurile similare ain
alte jri antrenea: aeprecierea cursului ae schimb al moneaei najionale i invers,
scaerea relativ a prejurilor aetermin aprecierea moneaei najionale.
Rata dobnzii
Economiile ae piaj moaerne presupun existenja unor pieje ae capital pe care au
loc intrri, respectiv ieiri ae capital in relajiile cu exteriorul. Aceste fluxuri valutare
proauc moaificri in cererea i oferta ae valut pe piaja najional.
Maforarea cererii pentru o anumit valut aetermin creterea cursului ae schimb
al acesteia.
]ara care aorete atragerea ae capital strin va mafora nivelul aoban:ilor ain
economie astfel incat potenjialii investitori s gseasc posibilitji ae valorificare
superioar pentru capitalurile pe care intenjionea: s le plase:e. Trebuie ins avute in
veaere i alte consecinje pe care le are asupra economiei maforarea generali:at a
ratelor ae aobana.
Pentru a aprecia influenja nivelului aoban:ii asupra cursului ae schimb trebuie
avut in veaere paritatea aoban:ilor.
Evolujia aoban:ii ae pe piejele valutare internajionale va influenja cursul ae schimb
astfel.
creterea ratei aoban:ii pe piejele externe antrenea: o scaere a cursului ae
schimb al moneaei najionale,
scaerea ratei aoban:ii externe conauce la aprecierea moneaei najionale.
Influenjele ratei aoban:ii interne asupra cursului ae schimb sunt urmtoarele.
creterea ratei aoban:ii interne implic o cretere a cursului ae schimb,
scaerea ratei aoban:ii auce la aeprecierea moneaei najionale.
Situa|ia balan|ei de pl|i externe
Balanja ae plji externe exprim capacitatea ae export a jrii i arat eficienja
creterii economice in jara respectiv. Creterea exporturilor generea: creterea
incasrilor in valut.situajia optim pentru o jar se inregistrea: atunci cana
incasrile ain export aepesc in valut pljile pentru import.
In moa curent creterea posibilitjilor ae export aetermin aprecierea moneaei
najionale, in timp ce creterea importurilor poate aprofunaa aeprecierea monetar.
Factori Iinanciari si politici pe plan na|ional
a) DeIicitul bugetar. Cu cat aeficitul bugetar este mai mic, cu atat se spune c
economia este mai sntoas. Acoperirea aeficitelor bugetare prin emisiune monetar
generea: aeprecierea moneaei najionale.
b) Stabilitatea politic (relajie airect proporjional)
Factori Iinanciari si politici pe plan interna|ional;
a) costul capitalurilor pe piejele externe,
b) evolujia piejei creaitului pe plan extern,
c) atituainea organi:ajiilor internajionale pe piaja creaitului,
a) existenja unor conflicte :onale.
2. SISTEMUL MONETAR INTERNA|IONAL SI SISTEMUL MONETAR
EUROPEAN
Sistemul Monetar Internajional a luat fiinj in urma Acoraului ae la Bretton Wooas
ain 1944 i a repre:entat caarul ae colaborare internajional in perioaaa postbelic.
Sistemul Monetar Internajional era alctuit aintr-o serie ae norme i tehnici ae:ate
institujionali:at i utili:ate in relajiile monetare ae piaj inaiferent aac era vorba
aespre operajiuni comerciale, necomerciale sau ae micri ae capital pe plan
internajional.
2.1. Principiile Sistemului Monetar Interna(ional
1. etalonul monetar. Acest rol urma s fie inaeplinit ae aur i ae aolarul american.
Pentru aur va fi ultima aparijie in calitate ae etalon monetar. Dolarul american a fost
acceptat in ba:a re:ervelor ae aur ale SUA i a promisiunii ae a fi convertit oficial in
aur.
Paritatea (raportul oficial) intre aur i aolarul american era.
1 USD 0,888671 g aur
1 uncie roial 35 USD
2. stabilitatea cursului de schimb valutar urma a fi reali:at prin utili:area
cursurilor fixe. Fiecare jar trebuia s-i aefineasc propria monea in aur sau in
aolarul american i s menjin cursul in caarul unei marfe ae 1. Ulterior (1971)
marfa crete la 2,25 .
Pentru a menjine cursul valutar, bncile centrale erau nevoite s intervin pe piaj
prin operajii ae van:are cumprare ae aevi:e. Dac nu se reuea menjinerea cursului
ae schimb intre aceste limite exista ca ultim solujie posibilitatea reaefinirii oficiale a
cursului moneaei, in sensul aprecierii sau aeprecierii acesteia. O astfel ae reaefinire
trebuia s aib acceptul Fonaului Monetar Internajional.
3.convertibilitatea monetar. Exist aou situajii.
a) conve rtibilitatea in aur era valabil aoar pentru aolarul american i numai la
nivel oficial,
b) convertibilitatea in alt monea care presupune urmtoarele.
conform Fonaului Monetar Internajional trebuie aesfiinjate restricjiile in
aomeniul pljilor i transferurilor ae capital internajional,
obligajia asumat ae bncile centrale ae a-i rscumpra propria
monea aejinut ae o alt banc central la cererea acesteia (convertibilitate oficial).
4. constituirea de rezerve valutare oIiciale n aur sau n dolari americani
]rile erau obligate s-i constituie re:erve ain aou motive.
- pentru a aispune ae fonaurile necesare intervenjiei pe piaj pentru susjinerea
moneaei najionale,
- pentru a reali:a convertibilitatea oficial.
Re:erva valutar repre:int cantitatea ae mifloace ae plat valabile pe plan
internajional pe care fiecare jar o aloc pentru stingerea aatoriilor ain relajiile cu alte
jri. In principiu, o jar trebuie s aib sumele necesare pentru plata pe 3 4 luni a
importurilor, chiar aac nu ar avea incasri valutare in acea perioaa.
5. echilibrarea balan|ei de pl|i externe
]rile membre erau obligate s-i supraveghe:e echilibrul balanjei ae plji in
scopul evitrii ae:echilibrului sau exceaentelor prea mari.
Dac ae:echilibrele persistau se putea aprecia sau aeprecia moneaa najional, aar
numai cu acoraul Fonaului Monetar Internajional. Excepjia ae la aceast regul era
repre:entat ae SUA care puteau acoperi aeficitele prin emisiunea ae aolari americani.
2.2. Func(ionarea Sistemului Monetar Interna(ional
O lung perioaa Sistemul Monetar Internajional a funcjionat normal i acest lucru
s-a repercutat in moa po:itiv asupra economiilor najionale. De aceea, aup r:boi s-a
inregistrat o lung perioaa ae cretere economic. Cu timpul au aprut ins unele
fisuri care, accentuanau-se in anii 60, au conaus la prbuirea sistemului.
Exemplu. cursul aintre aur i aolarul american era stabilit la 1 uncie 35 USD,
aar in paralel funcjiona o piaj liber pe care aolarul american a inceput o uoar
aevalori:are. SUA au recunoscut aceast tenainj ae aevalori:are, fapt ce a conaus la o
cretere a solicitrilor ae conversie in aur a aolarului american. Astfel, un stat putea
objine aur la un prej avantafos (prejul oficial) i eventual il putea valorifica pe piaja
liber la un prej superior. Drept urmare s-au inregistrat aou aevalori:ri succesive ale
aolarului american.
- in 1971 la 38 USD 1uncie,
- in 1973 la 42 USD 1 uncie.
Presiunile s-au menjinut ins in continuare, ceea ce a conaus la renunjarea
stabilirii unui curs oficial pentru aolarul american, acest rol a revenina piejei. Cum i
celelalte moneae erau aefinite in funcjie ae aolarul american care nu mai avea un curs
fix, s-a hotrat inlocuirea generali:at a cursurilor fixe cu cele flotante.
2.3. Institu(ii nfiin(ate n urma Acordului de la Bretton Woods
A. FOADUL MOAE1AR IA1ERAAJIOAAL este principala institujie creat in
1944 in scopul finanjrii aeficitelor ae balanj ale jrilor membre.
Resursele Fonaului Monetar Internajional sunt alctuite ain.
1. sume reprezentnd aportul |rilor membre
Fiecare jar contribuie cu o anumit cot stabilit in funcjie ae venitul najional,
re:ervele ae aur i aolari, volumul importurilor i al exporturilor. 25 ain cota parte a
fiecrei jri se constituie in valut, iar restul ae 75 in moneaa najional. ]rile
membre primesc in schimbul acestor contribujii monea emis ae Fonaul Monetar
Internajional aenumit DST (Drepturi Speciale ae Tragere).
2. mprumuturile
Fonaul Monetar Internajional se poate imprumuta pe ba:a unor acorauri incheiate
ae regul cu jrile ae:voltate, iar reali:area practic a imprumutului se face prin
intermeaiul bncilor centrale.
Distribuirea resurselor Fondului Monetar Internajional
Creaitarea reali:at ae Fonaul Monetar Internajional aecurge printr-un sistem
propriu aenumit 'tragere`. In conformitate cu acest sistem o jar care aorete s se
imprumute poate cumpra o sum in aevi:e pltina in schimb cu moneaa najional i
luanau-i angafamentul ca la scaaenj s-i rscumpere propria monea. Se pot objine
astfel creaite ce pot repre:enta maxim 80 ain cota fiecrei jri.
1ipuri de trageri
1. tragerea n transa rezervei. Trana re:ervei repre:int o parte ain cota aejinut ae
jara respectiv la FMI i nu este asimilat unui creait, intrucat jara ii folosete
propriile resurse pentru acoperirea aeficitelor ae balanj.
2. tragerea n transe ordinare de credit. Ele sunt in numr ae patru i nu pot aepi
fiecare 25 ain cota ae participare a jrii la FMI.
Aceste trane ae creait sunt.
a) angafamentele ae creait stana-by care au ca termen ae rambursare 5 ani i
beneficia: ae o perioaa ae grajie (ae regul 3 ani). Prima tran se acora in ba:a
solicitrii jrii respective, iar celelalte sunt conaijionate ae inaeplinirea unor criterii ae
performanj in plan economic.
b) facilitjile extinse sunt acoraate pentru jrile ale cror economii au aificultji ae
orain structural. Durata pentru care se acora este ae 4 ani.
In aesfurarea acestor acorauri FMI auce o politic ae conaijionare ce are ca
obiectiv aeclarat repunerea balanjei ae plji externe intr-o po:ijie viabil, intr-un
context ae stabilitate a prejurilor, ae cretere economic, ae evitare a msurilor contrare
comerjului liber etc. In veaerea atingerii acestui scop FMI sugerea: o serie ae msuri.
1. reali:area aevalori:rii monetare in acest fel se asigur competitivitatea
proauselor najionale pe plan extern i aescurafarea importurilor,
2. constrangeri ae orain monetar,
3. reaucerea aeficitelor bugetare prin scaerea cheltuielilor i creterea veniturilor
(se vi:ea: creterea impo:itelor i imbuntjirea graaului ae colectare a acestora). Un
accent aeosebit este pus pe reaucerea cheltuielilor salariale prin corelarea
proauctivitjii cu veniturile salariale.
4. o politic realist privina prejurile in economie,
5. eliminarea subvenjiilor ae la stat,
6. liberali:area economiei prin eliminarea politicilor protecjioniste i stimularea
atragerii capitalului strin. FMI recomana renunjarea la facilitjile fiscale acoraate
anumitor categorii ae agenji economici.
7. privati:area societjilor cu capital ae stat.
Reali:area acestor politici este obligatorie pentru eliberarea tranelor ulterioare ae
imprumut.
]rile solicitante ae imprumuturi ale FMI nu sunt aepenaente ae resursele
Fonaului, ins au nevoie ae creaibilitate pe plan internajional, iar stabilirea unor relajii
ae aurat cu FMI constituie un 'certificat ae bun purtare`. Reaucerea riscului asociat
unei jri presupune objinerea unor resurse la prejuri mai mici.
B. BAACA MOADIAL
1. Banca Internajional de Reconstrucjie yi Dezvoltare (B.I.R.D) este abilitat s
acorae creaite atat guvernelor, cat i institujiilor private cu conaijia objinerii unor
garanjii guvernamentale. Sumele se acora pe termen ae 20 ae ani, cu termen ae grajie
ae pan la 5 ani.
Scopul creaitelor era inijial susjinerea creterii economice pentru jrile afectate ae
r:boi. In pre:ent se urmrete susjinerea financiar a jrilor membre.
Calitatea ae membru al Bncii Monaiale este conaijionat ae calitatea ae membru
al FMI.
Utili:area acestor creaite trebuie s se fac intr-o competijie aeschis, stimulanau-
se astfel calitatea i competenja in aetrimentul corupjiei interne.
2. Asociajia Internajional pentru Dezvoltare A.I.D. (1960)
Scopul infiinjrii A.I.D. este susjinerea financiar a jrilor srace prin imprumuturi
in conaijii foarte avantafoase. se pot acoraa pan la 10 ani garanjie, 15 ani pentru
rambursarea imprumutului, rata aoban:ii fiina 0.
Resursele A.I.D. provin ain subscripjiile membrilor i ain reaistribuirea veniturilor
B.I.R.D.
3. Corporajia Financiar Internajional (1956) finanjea: numai sectorul privat al
jrilor aflate in ae:voltare. Finanjarea se poate reali:a airect sau prin atragerea unor
capitaluri ae la jrile ae:voltate.
4. Agenjia Multilateral de Carantare a Investijiilor (1985) are rolul ae a asigura
investijiile reali:ate in jrile foarte srace impotriva riscurilor politice.
6.2.4. Drepturile speciale de tragere (DST)
DST este o monea creat ae FMI in anul 1969 cu scopul ae a crete lichiaitatea i
ae a repre:enta o alternativ la instabilitatea aolarului american.
Etapele evolu|iei DST:
1. inijial DST a fost aefinit la paritate cu aolarul american avana acelai conjinut in
aur. Acest lucru este explicabil prin faptul c la ba:a Sistemului Monetar Internajional
era ae:at etalonul aur aevi:e.
2. ae la 1 iulie 1974 prin trecerea la etalonul putere ae cumprare se reaefinete
valoarea DST pe ba:a a 16 moneae ain jrile care aejineau o ponaere mai mare ae 1
in totalul comerjului internajional. Aceast form a DST era forma unei moneae co.
3. in 1981 DST se reaefinete i aevine un co format pe ba:a celor 5 moneae liber
utili:abile la acel moment pe plan internajional. aolarul american, lira sterlin, marca
german, francul france: i yenul fapone:.
4. 1 ianuarie 1999 prin creare moneaei EURO, DST este aefinit in funcjie ae.
aolarul american, lira sterlin, EURO i yenul fapone:.
Utilizarea Drepturilor Speciale de Tragere
]rile membre FMI primesc gratuit DST in funcjie ae cota lor participare, aceste
alocri putana fi utili:ate pentru procurarea ae valut ae la alte jri prin ceaarea DST.
]ara care ofer valut trebuie s aib acoraul FMI i s inaeplineasc aou conaijii.
s aib re:erve valutare suficient ae mari,
balanja ae plji externe s fie echilibrat.
Deci:ia ae emitere i alocare gratuit a DST se ba:ea: pe nevoile ae lichiaitate pe
termen meaiu i lung. O jar care primete DST poate utili:a aceast monea astfel.
procurarea ae valut ae la alji membrii ai FMI,
creterea propriilor re:erve valutare in raport cu cota ae participare,
garantarea unor imprumuturi primite ae la alte jri,
emisiunea ae obligajiuni exprimate in DST.
Aceste titluri pot fi achi:ijionate ae ctre persoanele fi:ice. In acest ca: vorbim
aespre DST privat. Titlurile sunt cumprate in aolari la cursul :ilei. Rscumprarea
titlurilor se face tot in aolari la cursul ain :iua respectiv.
Avantajele Drepturilor Speciale de 1ragere
graa mare ae stabilitate in comparajie cu moneaele ce o compun - in timp ce o
monea se aprecia:, alta se aeprecia: i astfel pe ansamblu moneaa co rmane
stabil,
emisiunea DST nu conauce la aeficite ale balanjelor ae plji,
sunt emise ae o institujie inaepenaent (FMI), neinfluenjat ae situajia
economic a jrilor membre.
Dezavantajele Drepturilor Speciale de 1ragere
aac emisiunea nu este corect apreciat ain punct ae veaere al nevoilor ae
lichiaitate internajional, atunci pot aprea presiuni inflajioniste sau aeflajioniste legate
ae aceast monea,
DST nu inaeplinete toate funcjiile clasice ale moneaelor, nefiina mifloc airect ae
plat, el circul aoar intre bncile centrale ale jrilor membre,
fiina alocat membrilor in funcjie ae cotele lor ae participare la FMI, cele mai
mari sume sunt orientate tot ctre jrile ae:voltate.
Pe ansamblu ins se poate aprecia c emiterea DST a repre:entat o reuit, in
special aatorit faptului c exist posibilitatea exprimrii contractelor aintre jri intr-o
monea stabil in timp.
2.5. Sistemul monetar european
Dup cel ae-al aoilea r:boi monaial, jrile europene au inregistrat creteri
economice importante, care s-au manifestat i la nivelul re:ervelor valutare. Sentimentul
autonomiei europene i necesitatea combaterii efectelor negative ale contraaicjiilor
monetare existente pe plan internajional, au generat o competijie cu S.U.A., care este
liaerul economiei monaiale i care a impus moneaa proprie in centrul viejii economice
internajionale.
A aprut astfel necesitatea elaborrii intre jrile europene a unui sistem ae plji
care s le satisfac nevoile ae cretere economic. Scopul europenilor era ae a constitui
un sistem monetar propriu eliberat ae efectele negative ale folosirii aolarului in relajiile
ae plji internajionale. Aceste preocupri au generat mai multe acjiuni care au permis
infiinjarea sistemului monetar european..
in anul 1950 s-a infiinjat Uniunea Monetar ae Plji ,
in anul 1958 a avut loc Acoraul Monetar European,
in anul 1970 a avut loc Planul Barre,
planul Werner ii propunea reaucerea fluctuajiilor valutare prin promovarea
unor mecanisme valutare corelate. Este vorba aespre 'arpele in tunel`. Tunelul
repre:int cursul central aenumit curs pivot, iar marfele acestuia au fost stabilite la
2,25.
Sistemul Monetar European a luat fiinj in 1979 i a constituit caarul organi:at
aesfurat aestinat circulajiei monetare in spajiul european. Aceast organi:are
presupune participarea cu resurse ain partea jrilor membre (20 ain re:ervele
valutare ae aur). S-a constituit astfel, pentru inceput, echivalentul a 25 miliarae ECU. In
schimb re:ervele monetare valutare au crescut i ca urmare fonaul ae lucru al Sistemului
Monetar Internajional s-a maforat ae la 5 miliarae ae ECU la circa 75 miliarae.
Aceste re:erve trebuiau s asigure susjinerea preveaerilor politicilor monetare ale
jrilor membre printr-o serie ae imprumuturi acoraate bncilor centrale.
Principalele tipuri ae operajiuni erau.
1.finanjarea pe termen foarte scurt,
2.susjinerea financiar pe termen scurt,
3.susjinerea financiar pe termen meaiu.
Aceste resurse erau cooraonate ae FECOM (Fonaul european ae cooperare
monetar).
1.se acoraau pe termen ae maxim 75 ae :ile i presupuneau acoraarea ae creaite
pentru echilibrarea valutar,
2.acoraarea ae creaite pe termen ae cel mult trei luni. Acest tip ae finanjare
putea fi reinnoit ae aou ori la cererea bncii beneficiare. Sumele acoraate se exprimau
in moneaa jrii respective,
3.repre:int un afutor financiar acoraat pe termene cuprinse intre 2 5 ani unui
stat care se confrunta cu probleme serioase la nivelul balanjei ae plji.
La ba:a Sistemului Monetar European a stat o monea co alctuit prin
participarea mai multor valute europene - ECU.
Inijial ECU era alctuit pe ba:a a 8 moneae europene, apoi numrul acestora a
afuns la 12.Pentru aceast monea exista atat un curs oficial , cat i unul privat. Cel
teoretic era calculat pe ba: ae schimb al moneaelor care compuneau ECU. Pentru
exprimarea ECU intr-o monea component se calcul meaia ponaerat a celorlalte
valute care participau la co. Cursul acestora se exprima i in funcjie ae aolarul
american, aeoarece acesta era cea mai semnificativ monea ae pe plan internajional.
In paralel cu ECU oficial s-a ae:voltat i ECU privat care funcjiona separat pe piaja
Uniunii Europene. Acesta era creajia bncilor i se ba:a pe aisponibilitjile in ECU i
pe creaitele exprimate in aceast monea, iar cursurile ECU privat se stabileau pe ba:a
raportului aintre cerere i ofert.
Crearea Uniunii Monetare Europene
Etapele premergtoare
In anul 1985 Comisia European a aaoptat un program ce vi:a crearea unei mari
pieje unice care s consacre eliminarea oricrei bariere privina libera circulajie a
mrfurilor.
In anul 1988 Consiliul European a constituit un comitet pentru pregtirea caarului
ae reali:are a Uniunii Economice i Monetare. Cu aceast oca:ie s-au stabilit i
obiectivele ce trebuiau inaeplinite.
eliberarea total a micrilor ae capital intre jrile membre,
integrarea total a piejelor financiare,
convertibilitatea total a moneaelor najionale,
fixarea paritjilor monetare i eliberarea marfelor ae fluctuajie intre moneae,
crearea unei moneae europene unice prin inlocuirea moneaelor najionale.
In anul 1991 s-a semnat Tratatul ae la Maastricht, prin care s-a aistins voinja clar
a jrilor vest-europene ae a constitui o uniune monetar. Pentru a afunge la acest punct
s-a luat hotrarea ae a crete colaborarea in privinja politicilor economice i monetare
i ae asemenea s-a renunjat total la restricjiile privina circulajia capitalului.
S-au stabilit criteriile ae convergenj ce trebuiau inaeplinite ae o jar care aspira
la integrarea in Uniunea Monetar European.
rata inflajiei ain jara aspirant nu trebuia s aepeasc cu mai mult ae 1,5
puncte procentuale meaia celor mai mici trei rate ale inflajiei ain jrile Sistemului
Monetar European,
rata aoban:ii pe termen lung s nu aepeasc cu mai mult ae 2 ratele aoban:ii
ain primele trei jri cu aobanaa cea mai mic,
jara aspirant nu a proceaat la o aevalori:are a moneaei proprii pe parcursul a
aoi ani ce precea intrarea in Uniunea Monetar European. Devalori:area monetar
este o barier in calea importului i o moaalitate ae echilibrare a balanjei ae plji,
aeoarece mrfurile strine aevin mai scumpe.
aeficitul bugetar s nu aepeasc 3 ain PIB,
aatoria public s nu fie mai mare ae 60 ain PIB.
Ultima etap in procesul crerii Uniunii Monetare Europene a presupus trecerea la
paritji fixe intre moneaele jrilor participante, aelegarea competenjelor monetare ctre
Banca Central European i introaucerea moneaei EURO.
Punerea in practic a trecerii la moneaa unic a inceput in anul 1998 cana au fost
aesemnate ae Consiliul Europei jrile care intrau in Uniunea Monetar European.
Aceste jri erau. Germania, Olanaa, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria,
Finlanaa i Irlanaa. Ulterior s-a aaugat i Grecia. In luna ianuarie 1999 are loc
aebutul efectiv al Uniunii Monetare Europene, EURO funcjionana exclusiv ca o monea
ae cont. La 1 ianuarie 2002 s-au introaus noile semne monetare care au marcat
generali:area EURO i renunjarea la moneaele celor 12 jri.
Prin introaucerea moneaei EURO jrile comunitare au urmrit creterea stabilitjii
monetare, aar i sporirea piejei unice. ]rile ain :ona EURO au acceptat totoaat
politica monetar a Bncii Centrale Europene. Obiectivul acestei bnci este menjinerea
stabilitjii prejurilor in jrile Uniunii Monetare Europene. De asemenea, aceast banc
aejine i gestionea: re:ervele oficiale ale jrilor membre, autori:ana emiterea ae
monea.
Banca Central European impreun cu bncile centrale ale statelor membre
alctuiesc Sistemul European al Bncilor Centrale, care conauce politica monetar,
operajiile ae schimb valutar i pe cele ae plji, menjinanau-i in acelai timp
inaepenaenja faj ae Parlamentul European.
Avantafele Uniunii Monetare Europene sunt urmtoarele.
eliminarea costurilor ae conversie valutar,
eliminarea fluxurilor speculative ae capital (o jar poate objine venituri prin
atragerea capitalurilor strine in urma creterii aoban:ii, aceste venituri fiina
amplificate ae posibilele aiferenje ae curs valutar).
De:avantaful crerii Uniunii Monetare Europene este acela c jrile membre ii
piera in mare msur autonomia in privinja stabilirii politicii monetare.
3. MASA MONETAR
Masa monetar repre:int ansamblul activelor care pot fi utili:ate pentru achi:ijia
ae bunuri i servicii sau pentru stingerea aatoriilor.
3.1. Agregatele masei monetare
In funcjie ae graaul ae lichiaitate, masa monetar poate fi structurat pe mai multe
componente.
1. M1 cuprinae toate mifloacele ae plat sub forma moneaei efective i a
aepunerilor in conturile curente. Se mai numete i lichiaitate primar.
2. M2 incluae, in plus ae M1, ansamblul plasamentelor la termen i in veaerea
economisirii ce pot fi transformate in lichiaitji. Se mai numete quasimoneaa sau
lichiaitate secunaar.
3. M3 cuprinae agregatul monetar M2 plus alte active cu graae aiferite ae
lichiaitate (certificate ae tre:orerie, bonuri ae te:aur, alte titluri emise ae agenjii
economici pe termen scurt),
3.2. Contrapartidele masei monetare
Contrapartiaele masei monetare se regsesc in activul bilanjier al bncilor emitente
(aurul in activul bncii centrale, aevi:e, creaite acoraate statului, tre:oreriei, creaite
acoraate bncilor comerciale, creaite acoraate agenjilor economici i populajiei).
In afara acestor elemente care constituie contrapartiaa intern exist i o
contrapartia extern, care exprim influenjele relajiilor externe asupra acesteia.
- importul ae bunuri i servicii generea: o scaere a incasrilor in moneaa
najional, aeoarece agentul economic importator o transform in valut,
- exportul ae bunuri i servicii aauce o cretere a incasrilor in moneaa najional,
aeoarece intreprinaerea care se ocup cu aceast activitate va incasa valut prin
valorificarea mrfurilor in exterior i o va transforma in monea najional pentru a-i
aesfura activitatea pe plan intern.
In conclu:ie, situajia balanjei ae plji externe are o influenj airect asupra masei
monetare aflate in circulajie.
Structurarea masei monetare aifer ae la o jar la alta in funcjie ae obiectivele pe
care i le-a propus statul respectiv.
4. DOBNDA
Dobanaa a repre:entat un subiect ae aiscujie ain toate timpurile. Marile religii ale
lumii au avut obiecjiuni asupra acesteia, consiaerana-o ca imoral. Acest lucru se
intampla mai ales in antichitate i evul meaiu, cana era utili:at camta. Cu timpul ins
o rat ae aobana moaerat a fost acceptat ca fiina un element normal al relajiei ae
creaitare.
Dobanaa poate fi aefinit ca remunerarea pe care aejintorul ae capital o primete
fie pentru folosirea capitalului propriu, fie pentru capitalul increainjat spre utili:are unei
alte persoane pe o perioaa aeterminat.
Fiecare intreprin:tor este contient ae contribujia pe care capitalul o are la
succesul activitjilor sale. Atunci cana capitalul nu ii aparjine, el il imprumut i trebuie
s plteasc pentru acesta un prej aeterminat ae regul pe piaj. Dup objinerea
profitului i rambursarea creaitului i a aoban:ii aferente acestuia, partea rmas poate
fi consiaerat aportul managerial al intreprin:torului.
De-a lungul timpului s-au cristali:at mai multe concepte referitoare la rata
aoban:ii. Cele mai elaborate aintre acestea pot fi sinteti:ate astfel.
1. Conceptul clasic asupra dobnzii aparjine economitilor Davia Ricarao i Alfrea
Marshall.
Davia Ricarao creae c rata aoban:ii unui capital aepinae ae rata profitului care se
objine prin utili:area capitalului. Deci, aobanaa nu aepinae ae cantitatea aisponibil ae
bani existent in economie.
Alfrea Marshall consiaer c aobanaa este prejul pltit pe o piaj pentru folosirea
capitalului. Acest prej ae echilibru este stabilit prin egali:area cererii globale cu oferta
ae capital ae pe piaja respectiv.
2. Conceptul neoclasic al dobnzii ii este atribuit economitilor Friearich Hayek i
Irvin Fischer.
Hayek spune c fluctuajiile ratei aoban:ii pot fi iaentificate cu fluctuajiile prejurilor
ae la bunurile ae consum sau ae la bunurile ae folosinj inaelungat.
Fischer spune c aobanaa este prejul banilor ae a:i exprimat in banii ae maine.
3. Concep|ia keynesist
Keynes aauce o vi:iune nou asupra aoban:ii combtana concepjia clasic. El
afirm c aobanaa este o remunerare, o recompens pentru renunjarea la lichiaitate.
Keynes stabilete urmtoarea relajie intre aobana i masa monetar.
aac rata aoban:ii ar scaea, atunci cantitatea ae bani pe care populajia ar aori
s o pstre:e va crete,
aac recompensa pentru renunjarea la lichiaitate ar crete, atunci ar exista un
surplus ae numerar pe care nimeni nu ar mai aori s-l pstre:e.
4. Concep|ia marxist
Karl Marx consiaer aobanaa ca o parte ain plusvaloare care ii revine aebitorului
pentru ceaarea capitalului ctre intreprin:tor.
5. Concep|ia monetarist este asociat cu numele lui Milton Frieaman.
Monetaritii consiaer c aobanaa este principala parghie ae intervenjie in
economie.
Factorii care influenjeaz mrimea dobnzii
Ca orice prej i rata aoban:ii se aetermin in economia ae piaj prin echilibrarea
raportului aintre cererea i oferta ae capital ae imprumut. Trebuie aeci anali:ate
elementele care aetermin pe acestea, astfel.
OIerta de capital de mprumut depinde de urmtorii Iactori:
1. volumul produc|iei si al circula|iei mrIurilor (PIB). cu cat crete volumul
proaucjiei cu atat crete i oferta ae capital ae imprumut.
2. etapele ciclice ale economiei. in perioaaa ae avant crete oferta ae capital, in
perioaaa ae recesiune scaae oferta ae capital.
3. procesul de economisire
Creterea economiei populajiei antrenea: o cretere a ofertei ae capital ae
imprumut. Procesul ae economisire repre:int in toate jrile o cau: semnificativ a
creterii economice. In Japonia, ae exemplu, procesul ae economisire a populajiei
afunge s echivale:e cantitativ cu volumul acumulrilor objinute ae firme. Din aceast
cau:, Japonia este primul creaitor al lumii.
Factorii care aetermin creterea procesului ae economisire sunt urmtorii.
locuinja. necesitatea ae a avea o locuinj aetermin economisirea, formarea
resurselor. Cu cat pretenjiile ae confort sunt mai mari, cu atat procesul ae economisire
se ae:volt,
pregtirea pentru surse alternative ae venit aup pensionare. In jrile anglo-saxone s-
au ae:voltat sisteme ae pensii private care stimulea: economisirea.
Cererea de capital de mprumut depinde de urmtorii Iactori.
1. volumul produc|iei. cu cat volumul proaucjiei crete, cu atat cererea ae capital
crete,
2. etapele ciclice ale economiei. in perioaaa ae recesiune crete cererea ae capital ae
imprumut, iar in perioaaa ae avant scaae cererea ae capital ae imprumut,
3. mrimea nevoilor statului privind acoperirea deIicitelor bugetare prin
mprumuturi. cu cat aeficitul bugetar este mai mic, cu atat nevoile statului cresc i
implicit cererea ae capital ae imprumut crete.
Dei nivelul ratei aoban:ii aepinae cel mai mult ae raportul aintre cerere i ofert,
exist i alte elemente care influenjea: mrimea aoban:ii, precum.
rentabilitatea capitalului. In funcjie ae :ona in care se face investijia capitalului
se pot objine rate ae rentabilitate mai mare sau mai mic. Dac profitabilitatea
capitalului este mare, atunci i partea care revine aejintorului acestui capital poate fi
mai mare.
lichiditatea, aaic posibilitatea ae a transforma capitalul aflat in forme aiferite in
monea efectiv sau active uor lichiaabile.
Lichiaitatea este un element pe care creaitorul i-l aorete i ain acest motiv el este
tentat s-l pstre:e pe o perioaa cat mai mic.
Lichiaitatea riaicat este asociat cu rate ae aobana cat mai mici. In schimb,
avansarea capitalului pe un termen mai inaelungat presupune ae regul o rat ae
aobana mai mare.
riscul de nerambursare a capitalului
Bncile comerciale care sunt principalii creaitori pe piaj, au ae:voltat proceaeul
ae selecjie a solicitrii ae creaite. Cu toate acestea, o parte ain capitalul acoraat sub
form ae imprumut nu se mai intoarce in banc. Din acest motiv, rata aoban:ii care se
practic trebuie s jin cont ae procentul creaitelor nerecuperabile. Astfel, in rata
aoban:ii se incluae o prim ae risc menit s acopere eventualele pieraeri care vor
aprea.
Concluzie. aei poate avea fluctuajii ae la o perioaa la alta (aceste fluctuajii sunt mai
mari in economiile instabile), totui rata aoban:ii nu poate aepi rata profitului pentru c in
ca: contrar s-ar pierae interesul pentru investire.
Principalele tipuri de dobnzi din economia de piaj
Taxa oIicial a scontului este rata aoban:ii la care banca central rescontea:
efectele comerciale ae la bncile comerciale. Acestei rate care se refer la relajia ae
creaitare aintre banca central i bncile comerciale, ii asociem i celelalte rate
practicate in procesul ae refinanjare.
Taxa privat a scontului este rata la care banca scontea: cambiile pre:entate ae
clienjii lor,
Dobnda practicat in relajia ae creait comercial aintre agenjii economici care
ii vana mrfurile pe aatorie,
Rata dobnzii practicat ae bnci la creaitele acoraate,
Rata dobnzii practicat la constituirea de depozite (mai mic aecat aobanaa ae
la creaite),
Dobnda practicat la titlurile de stat pe termen lung sau scurt.
5. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR
Totalitatea bncilor aintr-o economie formea: sistemul bancar. In structura sa
intalnim.
5.1. Bancile comerciale
Bncile comerciale sunt intermeaiarii financiari principali in relajia economisire
investire. Astfel, ele.
mobili:ea: (atrage) resursele financiare existente la nivelul economiei,
plasea: resursele atrase prin acoraarea ae creaite,
asigur buna aesfurare a mecanismului ae plji prin efectuarea ae viramente,
plji in numerar sau prin utili:area unor mifloace ae plat. Deci, bncile comerciale
sunt i centre ae aecontare , ae stingere a pljilor intre clienji
persoane fi:ice sau furiaice.
Bncile comerciale au capital ae stat, privat sau mixt. In statutele lor ae funcjionare
se preva forma ae organi:are i forma capitalului propriu, operajiile pe care le pot
aesfura. Operajiile bancare se pot transforma in operajii bilanjiere i extrabilanjiere.
In funcjie ae specificul lor, bncile comerciale por fi clasificate astfel.
bnci de depozit, care funcjionea: ca bnci universale, aaic aesfoar toat
gama ae operajiuni. Principala lor activitate este legat ae atragerea aisponibilitjilor
la nivelul economiei i plasarea lor sub form ae creaite.
bnci specializate, care au prev:ute in statul lor ae funcjionare anumite
atribujiuni. Sunt institujii ae creait speciali:ate fie in acoraarea ae imprumuturi
anumitor ramuri ale economiei, fie a creaitelor imobiliare, creaitarea colectivitjilor
locale.
In afara bncilor comerciale funcjionea: i societji comerciale, care aesfoar
operajiuni pentru care sunt abilitate prin lege sau convenjii. leasing, factoring,
gestionarea instrumentelor ae plat, acoraarea ae creaite ae consum pe termene meaii
sau lungi pentru intreprinaeri.
Operajiunile bncilor comerciale
Operajiunile bilanjiere aejin ponaerea cea mai mare in totalul operajiilor
aesfurate ae bncile comerciale. Acestea se impart in.
Opera|ii pasive sunt menite s atrag aisponibilitji monetare existente in
economie.
In structura lor intalnim.
aepo:ite la veaere i la termen,
imprumuturi ae la banca central,
imprumuturi ae pe piaja monetar,
capitalurile proprii ale bncii.
Depozitele la vedere si la termen
Ele aejin ponaerea principal in totalul resurselor bancare. Acestea au un graa
mare ae lichiaitate. Se pot face plji oricana la cererea clienjilor fr ca bncile s
solicite un prej preavi: al banilor ain cont. Rata aoban:ii practicat la acest tip ae
aepo:ite este mic, aeoarece banca nu poate conta pe aceste plasamente pe perioaae
mari ae timp. Acestea au ponaerea cea mai mare in totalul pasivelor i repre:int
principala resurs a bncilor. Ele au o scaaenj aeterminat, aar au un graa ae
maturitate aiferit. Rata aoban:ii este mai mare aecat la aepo:itele la veaere, iar
retragerea anticipat a sumelor aauce penali:ri pentru clienji.
mprumuturile de la banca central
Bncile comerciale se refinanjea: in ca:ul lipsei ae lichiaitji ae la banca central.
Apelul ae refinanjare se poate face nu numai pentru asigurarea ae lichiaitji, ci i pentru
optimi:area portofoliului ae ctre titulari.
Principalele moaalitji ae refinanjare sunt urmtoarele.
rescontarea efectelor ae comerj,
objinerea ae imprumuturi pe gaf ae efecte publice (lombaraare),
ceaarea ae titluri in pensiune cu contract ae rscumprare la scaaenj.
mprumuturile de pe pia|a monetar
Astfel ae creaite se primesc pe termene scurte i sunt utili:ate pentru acoperirea
solaurilor creaitoare re:ultate in urma eainjei ae compensare multilateral
interbancar.
Aceste creaite au ponaere relativ sc:ut in totalul resurselor bncilor comerciale.
In pre:ent se constat o scaere relativ a acestei ponaeri ca urmare a creterii
volumului ae operajiuni bancare. Totui, pe plan internajional s-au impus nite reguli
menite s asigure in orice moment stabilitatea bancar. In acest sens se stabilesc nivele
minime ale raportului intre capitalurile proprii ale bncii i activele bancare in funcjie
ae riscuri.
Capitalurile proprii ale bncii
In structura capitalurilor proprii incluaem.
- capitalul social investit ae acjionari atat in momentul infiinjrii bncii, cat i
ulterior cana au avut loc creteri ae capital prin emisiunea ae acjiuni,
- re:ervele se constituie ain profitul bncii i au menirea s asigure lichiaitatea i
solvabilitatea bncii.
Opera|ii active sunt operajii ae plasament, care au ca scop principal objinerea
ae venituri . Se reflect in bilanj astfel.
numerar i re:erva minim obligatorie,
titluri,
creaite,
active imobili:ate.
Numerarul si rezerva minim obligatorie aejin o ponaere sc:ut in totalul activelor
bancare. Ele nu generea: venituri, aar constituirea lor este absolut necesar pentru
asigurarea lichiaitjii bancare pentru a face faj obligajiilor ain pasiv aevenite exigibile.
Ponderea titlurilor in totalul bilanjier cunoate in pre:ent o cretere. Acestea sunt
importante ain aou puncte ae veaere.
- contribuie la creterea profitului bancar prin veniturile pe care le aauc sub form
ae aoban:i sau aiviaenae. In structura portofoliului ae titluri intalnim valori imobiliare
cu venit fix, obligajiunile sau certificatele ae tre:orerie.
- asigur lichiaitatea bncii, aeoarece incluae in structura lor titluri pe termene
scurte uor tran:acjionabile.
Mrimea unui portofoliu ae titluri aepinae ae volumul resurselor totale ale
bncii, ae mrimea resurselor rmase aup acoraarea ae creaite.
Se cunosc mai multe moaalitji ae constituire a portofoliului ae titluri.
cumprarea airect,
scontarea efectelor comerciale,
luarea titlurilor in pensiune cu contract ae rscumprare la scaaenj,
lombaraarea (acoraarea ae imprumuturi pe gaf ae efecte publice).
Creditele aejin o ponaere mai mare in totalul activelor bancare. Repre:int
principala surs ae profit bancar i principalul factor ae risc i ae aceea aobanaa
practicat aepete ae regul aobanaa incasat la titluri. Creaitele au o importanj
aeosebit atat pentru managementul bancar, cat i pentru economie, intrucat contribuie
la performanjele bancare, ii sprifin pe agenjii economici atunci cana acetia au nevoi
temporare legate ae atragerea ae aisponibilitji.
Activele imobilizate au o ponaere aiferit. Ele nu sunt generatoare ae venituri, ins
existenja lor este absolut necesar pentru aesfurarea activitjii bancare.
5.2. Banca Centrala, cu atribu(iuni specifice, legate de emisiunea monetara,
conducerea politicilor monetare sau supravegherea institu(iilor de credit.
BAACA AAJIOAAL A ROMAAIEI
Banca Najional a Romaniei a fost creat ca institujie ae interes public in urm cu
131 ae ani. Legea care a fost publicat in Monitorul Oficial in aprilie 1880 vi:a
'infiinjarea unei bnci ae scont i circulajiune sub numele ae Banca Najional a
Romaniei`. Legea conferea acestei societji autoritatea ae a emite moneaa statului
roman. Dou treimi ain capitalul Bncii Najionale a Romaniei era la vremea respectiv
aejinut ae persoane private.
In cei peste 130 ae ani ae existenj, Banca Najional a Romaniei a cunoscut multe
schimbri la nivelul regimului proprietjii, a funcjiilor economice sau ale aimensiunilor
institujionale. Totui, atribujiunea ae a emite monea a existat in tot acest timp.
Dup 1990 Romania a hotrat crearea unui sistem bancar pe aou niveluri.
1. Banca Najional a Romaniei,
2. Bncile comerciale.
Scopul aeclarat este acela ae a crea un sistem bancar moaern aaoptat noilor cerinje
ae funcjionare a economiei.
La 1 Decembrie 1990, prin infiinjarea Bncii Comerciale Romane, au fost separate
activitjile comerciale ale Bncii Najionale ale Romaniei ae atribujiunile specifice unei
bnci centrale.
Statutul Bncii Najionale a Romaniei a fost inspirat ain statule istorice ale acesteia,
aar in acelai timp s-a cutat moaerni:area sa i aaoptarea la exigenjele actuale. De
asemenea, la aaoptarea statului Bncii Najionale a Romaniei s-a avut in veaere intenjia
Romaniei ae integrare in spajiul ae valori economic-occiaentale i ca urmare statutul
preia ain caracteristicile bncilor europene similare.
Conform statutului su, Banca Najional a Romaniei, aejine un graa mare ae
inaepenaenj faj ae puterea executiv, rspun:ana numai in faja puterii legislative
(Parlamentul) printr-o aare ae seam anual asupra situajiei monetare i a creaitului.
Guvernatorul Bncii Najionale a Romaniei i Consiliul ae aaministrajie sunt numiji
ae Parlament cu posibilitatea reinnoirii manaatului i pot fi schimbaji, ae asemenea,
numai ae puterea legislativa.
In aomeniul relajiilor externe, Banca Najional a Romaniei are contacte intense cu
Fonaul Monetar Internajional, participana in numele Romaniei la negocierile cu acesta.
De asemenea, Banca Najional a Romaniei poate participa la programele Bncii
Monaiale sau ale Bncii Europene pentru Reconstrucjie i De:voltare.
Obiectivele Bncii Aajionale ale Romniei yi mijloacele de ndeplinire a acestora
Banca Najional a Romaniei stabilete i conauce politica monetar i ae creait cu
scopul ae a menjine stabilitatea moneaei najionale. Avana parghiile specifice unei bnci
centrale, Banca Najional a Romaniei controlea: nivelul masei monetare i nivelul
aoban:ii, conaucana, in acelai timp politica valutar i aaministrea: re:ervele
internajionale ale Romaniei.
De asemenea, Banca Najional a Romaniei este organismul care supraveghea:
bncile comerciale ain sistem i acjionea: ca imprumuttor ae ultim instanj pentru
acesta.
Pentru a putea reali:a aceste obiective, Banca Najional a Romaniei utili:ea: mai
multe instrumente ae politica monetara.
Politica dobnzilor prin care se controlea: masa monetar.
Aceast politic se aplic in concoraanj cu politica fiscal a statului, in ca:
contrar existana posibilitatea agravrii unor probleme aefa existente.
Controlul asupra masei monetare (agregatul monetar M
2
). Se utili:ea: pentru
incercarea ae combatere a inflajiei i se reali:ea: in trei etape.
influenjarea ba:ei monetare,
prin procesul ae multiplicare a ba:ei monetare,
moaificarea inflajiei ca urmare a moaificrii la nivelul ba:ei monetare.
Opera|iunile de open market (piaja liber), care repre:int operajiuni ae
tran:acjionare a titlurilor ae stat intre banca central i bncile comerciale i este
instrumentul preailect ae politic monetar utili:at in jrile cu economie ae:voltat. Este
miflocul iaeal ae sterili:are a exceaentelor ae lichiaitate ae pe piaj sau aimpotriv ae
infectare a lichiaitjii pe piaj.
Rezervele minime obligatorii. Acest instrument permite controlarea lichiaitjilor
pe piaja monetar i controlarea expansiunii creaitului.
Cursul de schimb valutar este elementul ae ba: pentru echilibrarea in relajiile
ae plji externe.
Funcjiile Bncii Aajionale a Romniei
1. Func|ia de unic emitent de moned
Banca Najional a Romaniei este singura institujie autori:at s emit bancnote i
moneae metalice pe tot cuprinsul jrii. Ea este singura in arept s stabileasc valoarea
nominal, aimensiunile, greutatea, aesenul i alte caracteristici tehnice ale bancnotelor
i ale moneaelor metalice.
Bancnotele sunt semnate ae guvernator i ae casierul central al bncii.
Banca Najional a Romaniei, inc ain 1880, a aejinut privilegiul legal al emisiunii
monetare a statului roman, chiar aac in unele perioaae acest arept a fost imprjit cu
alte institujii. Spre exemplu, situajia ae la inceputul anilor 50 cana Ministerul ae
Finanje emitea monea ain metal i chiar unele copiuri ale bancnotelor.
2. Func|ia de banc a bncilor
Banca Najional a Romaniei gestionea: riscul ae sistem in activitatea tuturor
bncilor comerciale, autori:anau-le pe acestea s funcjione:e verificana existenja unui
capital minim i chiar verificarea persoanelor ain conaucerea bncilor.
Tot in aceast calitate, Banc Najional a Romaniei supraveghea: pruaenjial
celelalte bnci, verificana permanent situajia privina expunerea la risc a acestora.
3. Func|ia de casier si bancher al statului Romniei
Potrivit acestei funcjii Banca Najional a Romaniei particip la procesul execujiei
bugetare, jine eviaenja contabil a contului curent al tre:oreriei statului fr a plti
comisioane sau aoban:i pentru acestea.
Poate acoraa in limitele stabilite ae lege imprumuturi bugetului ae stat pentru
acoperirea aecalafului aintre veniturile i cheltuielile bugetului ae stat.
Poate emite, vinae sau rscumpra obligajiuni emise ae stat pe termen lung,
acjionana ca agent al acestuia.
4. Func|ia de conductor al politicilor monetare
Cele mai importante obiective ale politicilor monetare sunt aiferite in raport cu
volumul, structura operajiunilor monetare aesfurate ae Banca Najional a Romaniei
cu celelalte bnci comerciale. volumul i structura masei monetare, nivelul ratei
aoban:ii, raportul ae schimb aintre moneaa najional i moneaele altor jri, situajia
balanjei ae plji externe.
Instrumentele utili:ate sunt cele aescrise anterior.
5.Func|ia de conductor al politicii valutare a |rii.
Consiliul ae aaministrajie al Bncii Najionale a Romaniei are atribujiuni
importante in stabilirea regimului valutar al jrii. In aceast calitate Banca Najional a
Romaniei asigur tre:oreria balanjei ae plji externe.
Banca Najional a Romaniei aejine re:ervele oficiale internajionale ale Romaniei in
aur i in valut i poate utili:a aceste re:erve in scopul susjinerii moneaei najionale in
momentele ae cri:.
Banca Najional a Romaniei a inijiat crearea piejei valutare interne bancare ce
permite in pre:ent convertibilitatea moneaei najionale in valut fr restricjii cantitative
in scopul reali:rii tran:acjiilor curente. Din martie 1998 s-a reali:at liberali:area
integral a piejei valutare, aeterminarea liber a cursului prin intermeaiul raportului
cerere ofert.
6. Func|ia de supraveghere si participare la reglementarea sistemului de pl|i
Supravegherea pljilor fr numerar repre:int un mifloc ae politic monetar i ae
asigurare a stabilitjii moneaei najionale.
In aprilie 1995 s-a introaus sistemul ae compensare multilateral pe ba:e nete a
pljilor interbancar. Sistemul se aerula prin intermeaiul caselor ae compensajie aeschise
la sucursalele Bncii Najionale a Romaniei.
7. Func|ia de reprezentant al Romniei n rela|ia cu organismele Iinanciare
interna|ionale.
6. RISCURILE BANCARE
Bncile comerciale ii aesfoar activitatea atrgana resurse ae la clienjii lor,
persoane fi:ice i furiaice,i plasanau-le cat mai eficient in scopul maximi:rii profitului.
Avana in veaere c ele utili:ea: resurse care nu le aparjin, apare ca fireasc
preocuparea autoritjilor ae statua reglementri care s le impieaice pe acestea s se
ha:arae:e in operajiuni riscante, care s le proauc pieraeri. Dei, aa cum am mai
pomenit in alt loc, sistemul bancar este foarte reglementat, totui, in activitatea lor,
bncile se confrunt cu o serie ae evenimente aaverse crora trebuie s le fac faj. In
acest sens, vor fi iaentificate toate elementele interne sau externe bncii care pot aIecta n
viitor perIorman|ele economico-Iinanciare sau valoarea de pia| a bncii., cu alte cuvinte,
trebuie anticipate, estimate corect i aaministrate in consecinj elementele ae risc
potenjiale. Ne propunem s pre:entm pe scurt in cele ce urmea: cateva ain riscurile cu
care se confrunt societjile bancare, fr a avea pretenjia c subiectul va fi epui:at.
6.1. Riscul de creditare este intaiul risc pe care trebuie s-l infrunte o banc, el se
refer la posibilitatea ca o parte ain arepturile stipulate in contractul ae creait s nu fie
recuperat la timp. Mai concret, riscul ae creaitare exprim eventualitatea ca suma
imprumutat sau aobanaa aferent s nu fie rambursat integral la scaaenj ae ctre
aebitorul bncii. Se poate conveni c riscul ae creaitare are trei componente.
Una legat ae aspectele operajionale ale raportului ae creaitare.
Pentru a fi evitat un astfel ae risc, trebuie cunoscute exact tipul ae proaus bancar
utili:at, scaaenjele convenite, sistemul ae rambursare utili:at, sursa ae rambursare i
calitatea acesteia,
Una care aecurge ain relajia cu clientul i se refer la asumarea ae ctre
banc a riscului ae nerambursare a creanjelor sale la scaaenja convenit. Pentru a
preveni o asemenea posibilitate, bncile au ae:voltat proceauri ae anali: a bonitjii
clienjilor lor, calculana i interpretana aatele referitoare la solvabilitatea, lichiaitatea,
graaul ae inaatorare, rentabilitatea sau serviciul aatoriei pentru fiecare solicitant ae
creaite. De asemenea, aup acoraarea creaitului, banca monitori:ea: activitatea
imprumutatului, verific aestinajia sumelor acoraate i moaul in care sunt respectate
obligajiile contractuale ae ctre acesta.
Una care se refer la incertituainea recuperrii garanjiei, ultima surs pe
care banca o are la aispo:ijie, ae regul, se apelea: la executarea garanjiei aoar aac
nu exist alte ci ae recuperare a creanjelor. Pentru a se evita acest risc, banca trebuie
s evalue:e corect garanjia inc ae la momentul acorarii creaitului, iar aac se afunge
la executarea ei, este necesar anali:a atent a acesteia la momentul respectiv.
Practicile bancare moaerne tina s reauc accentul pus pe garanjie, fiina preferat
asigurarea creaitelor la societji speciali:ate. In acest fel, se transfer o parte a
riscurilor care aecurg ain contractul ae creait ctre societatea ae asigurri care, in
schimbul primelor ae asigurare incasate, accept s le preia i s aespgubeasc banca
aac o parte ain creanjele acesteia aevin nerecuperabile.
6.2. Riscul de lichiditate este riscul ca banca s nu-i poat onora operativ
solicitrile privina retragerile ae numerar provenite ain partea clienjilor si. Factorii
care generea: un astfel ae impas pot fi enaogeni (necorelarea scaaenjelor intre resurse
i plasamente, structura neaaecvat a activelor i pasivelor bancare, politica ae aoban:i
nepotrivit etc.), sau exogeni (meaiul economic nefavorabil, lipsa ae aisciplin a
aebitorilor, influenja factorilor psihologici etc.). Evitarea acestui tip ae risc presupune
reali:area unui echilibru intre sursele lichiaitjii bancare (numerar, aisponibilitji i
aepo:ite la alte bnci i la banca central, titlurile ae stat emise pe termene scurte, ratele
scaaente ale creaitelor acoraate, imprumuturile ae la banca central sau ae piaja
monetar interbancar) i aestinajiile acestora (re:erva minim obligatorie constituit
la banca central, pljile in numerar generate ae retrageri sau ae acoraarea unor
imprumuturi).
In practic, este aificil s se reali:e:e un echilibru intre scaaenjele resurselor i ale
plasamentelor, aaic imuni:area acestora. Situajiile reale pre:int fie ca:uri in care
pasivele se amorti:ea: mai rapia aecat activele (bilanjul bncii este supraconsoliaat),
fie se amorti:ea: mai lent aecat activele (bilanj subconsoliaat)
Inaicatori ae msurare a riscului ae lichiaitate bancar.
Pozi|ia lichidit|ii se aetermin ca aiferenj intre activele lichiae i pasivele
volatile. Optimi:area acestui inaicator calculat pe :ile, sptmani sau luni presupune
objinerea unui echilibru intre activele lichiae i pasivele imeaiate. Dac po:ijia
lichiaitjii este negativ, inseamn c activele lichiae sunt insuficiente pentru onorarea
integral a obligajiilor, iar banca este nevoit s apele:e la imprumuturi sau s
valorifice inainte ae scaaenj anumite active ain portofoliu. In schimb, aac inaicatorul
este po:itiv, re:ult c lichiaitjile existente aepesc necesarul, exceaentul urmana a fi
valorificat prin plasarea pe piaja interbancar sub forma aepo:itelor pe termen scurt
sau prin acoraarea ae creaite.
Pasivele nete cu cele aou forme.
1. Pasive nete simple aeterminate pentru fiecare perioaa ca aiferenj intre
pasivele i activele ae aceeai scaaenj arat msura in care activele lichiae acoper
pasivele exigibile,
2. Pasive nete cumulate calculate ca aiferenj intre pasivele i activele cumulate
corespun:toare fiecrei perioaae ae timp, inaic pentru banc perioaaa ae maxim
nevoie ae lichiaitate.
Indicele de lichiditate se calculea: ca raport intre pasivele i activele ponaerate
in funcjie ae scaaenje. Dac inaicele este subunitar, banca va trebui s fac
transformarea pasivelor pe termen scurt in active pe termen lung, iar aac este
supraunitar, atunci banca este obligat s transforme pasivele pe termen lung in active
pe termen scurt.
Lichiditatea general se calculea: ca raport intre activele lichiae i aatoriile
curente i exprim capacitatea elementelor ae activ ae a fi convertite pe termen scurt in
lichiaitji.
6.3. Riscul de rata a dobnzii se refer la posibilitatea ca evolujiile neprev:ute
ale aoban:ii ae piaj s afecte:e performanjele financiare ale bncii sau valoarea ae
piaj a acjiunilor acesteia.
Dat fiina incertituainea privina evolujia ratei aoban:ii, este important
clasificarea activelor i pasivelor bancare in funcjie ae sensibilitatea lor la rata
aoban:ii. Astfel, intalnim elemente patrimoniale sensibile la variajiile ratei aoban:ii i
elemente patrimoniale nesensibile la fluctuajiile aoban:ii. Pentru a reauce riscul ae rat
a aoban:ii bncile aaministrea: separat aiferenjele aintre activele i pasivele sensibile
(GAP), pe ae o parte, respectiv aintre activele i pasivele cu aobana fix (po:ijia
bncii), pe ae alt parte.
Interpretarea acestor inaicatori.
Pentru GAP (ecart).
aac GAP ~0 i rata aoban:ii crete, situajia este favorabil bncii,
aac GAP 0 i rata aoban:ii crete, situajia este aefavorabil bncii,
aac GAP ~0 i rata aoban:ii scaae, situajia este aefavorabil bncii,
aac GAP 0 i rata aoban:ii scaae, situajia este favorabil bncii,
Pentru po:ijia bncii.
- aac activele cu aobana fix aepesc pasivele cu aobana fix (po:ijie lung) i
rata aoban:ii crete, atunci situajia este aefavorabil pentru banc, in timp ce aac rata
aoban:ii scaae,situajia este favorabil pentru banc
aac activele cu aobana fix sunt mai mici ca volum aecat pasivele cu
aobana fix (po:ijie scurt) i rata aoban:ii crete, atunci situajia este favorabil
pentru banc, in timp ce aac rata aoban:ii scaae, situajia este aefavorabil pentru
banc.
6.4. Riscul de curs valutar repre:int posibilitatea ca o evolujie aavers a
cursurilor valutare s aetermine o scaerea a profitului bancar. El poate fi urmarea
unor operajiuni aerulate in nume propriu sau in numele clienjilor bncii i, pentru a fi
corect evaluat, se calculea: o serie ae inaicatori specifici.
- po:ijia valutar inaiviaual, aeterminat pentru fiecare valut in parte, are aou
forme.
a) pozi|ie scurt, cana activele in valuta respectiv sunt mai mici aecat pasivele in
aceeai valut, aac se inregistrea: o cretere a cursului valutar, situajia este
aefavorabil pentru banc, in timp ce aac va scaea cursul valutar, situajia va fi
favorabil pentru banc.
b) pozi|ie lung, cana activele in valuta respectiv sunt mai mari aecat pasivele in
aceeai valut, aac se inregistrea: o cretere a cursului valutar, situajia este
favorabil pentru banc, in timp ce aac va scaea cursul valutar, situajia va fi
aefavorabil pentru banc.
- po:ijia valutar global, calculat ca sola intre creanjele in valut i pasivele in
valut,convertite intr-o monea ae referinj pentru a se asigura comparabilitatea.
Aaministrarea riscurilor generate ae fluctuajiile cursurilor valutare are in veaere
afustarea perioaic a po:ijiilor valutare inaiviauale, in scopul eliminrii po:ijiilor scurte
i lungi sau, aac acest lucru nu este posibil, se utili:ea: tehnici specifice ae acoperire
a riscurilor cum ar fi instrumentele aerivate.
6.5. Riscul de solvabilitate bancara exprim posibilitatea ca banca s nu aejin
suficiente fonauri proprii pentru a satisface angafamentele ae plji. Fonaurile proprii
ale unei societji bancare se compun ain.
1. capital propriu
2. capital suplimentar
Capitalul propriu cuprinae capitalul social vrsat, primele legate ae capital,
re:ervele, profitul nereparti:at i alte fonauri, iar capitalul suplimentar are in
componenj aatoria suboraonat, subvenjiile pentru investijii i alte re:erve aecat cele
ain capitalul propriu.
Pentru a fi evitat riscul ae solvabilitate, pe plan internajional s-au consacrat reguli
ae aaecvare a capitalului bancar la riscurile asumate, inaiferent aaca ele provin ain
activitji bilanjiere sau extrabilanjiere.
7. INFLA|IA
7.1. Concept
InIla|ia este un proces complex prin care se maniIest multiple dezechilibre din
economie si care const n cresterea generalizat a pre|urilor, concomitent cu scderea
puterii de cumprare.
n Iunc|ie de amplitudinea Ienomenului, ntlnim:
- inflajie taratoare (exprimat cu o ciIr);
- inflajie aeclarat (exprimat n dou ciIre);
- inflajie galopant sau hiperinIla|ie, exprimat n trei ciIre.
7.2. Cauzele infla(iei
1. Infla(ia prin cerere si are geneza ntr-un dezechilibru de pe pia|a bunurilor si
serviciilor. Concret, majorarea pre|urilor este urmarea cresterii cererii agregate de bunuri
si servicii n raport cu o oIert global lipsit de elasticitate. Extinderea cererii globale
poate Ii rezultatul cresterii cantit|ii de moned de pe pia| datorat comportamentului
societ|ilor bancare, popula|iei, etc., ceea ce duce la o sporire a creditului n economie.
De asemenea, la originea majorrii cererii agregate poate sta un anumit tip de politic
Iinanciar si economic a unei |ri care poate viza majorarea veniturilor unor ramuri
economice prin alocarea de resurse cu precdere ntr-un anumit domeniu.
InIla|ia prin cerere se maniIest mai nti ntr-un cadru sectorial, cu timpul ns
Ienomenul cererii sporite deplasndu-se si angajnd ntreaga economie. Dezechilibrele
aprute n acest Iel se extind prin canale de transmisie speciIice:
- rela|iile interindustriale (ramurile economice care se bucur de sprijinul statului au
costuri mai mari, venituri mai mari pentru salaria|i, ceea ce implic o crestere a cererii;
- cresterea cheltuielilor popula|iei duce la majorarea cererii solvabile n raport cu
produc|ia de bunuri si servicii din economie;
- eIectul de contagiune privind cresterea veniturilor.
Cumularea acestor tensiuni inIla|ioniste se datoreaz si comportamentului agen|ilor
economici si popula|iei (spre exemplu au loc stocri de mrIuri n re|eaua de desIacere n
scopul de a proIita de cresterile pre|urilor; cumprtorii constituie depozite de bunuri,
alimente,etc. n vederea prevenirii cresterii pre|urilor; accelerarea vitezei de circula|ie a
banilor ca urmare a deprecierii monetare). Aceste Ienomene sunt corelate cu alte situa|ii
diIicile ce pot aprea n unele |ri (rzboi, secet).
2. Infla(ia prin costuri Ienomen legat de capacitatea de presiune a unor grupuri
sociale care doresc modiIicarea n interesul lor a modului de distribuire a venitului
na|ional. AstIel, inIla|ia prin costuri are la origine solicitrile privind cresterea veniturilor
din partea unor grupuri sociale bine organizate din punct de vedere sindical. Cresterea
veniturilor acestor categorii de popula|ie antreneaz cresterea pre|urilor, apoi alte
solicitri privind majorarea salariilor, s.a.m.d., declansndu-se astIel spirala inIla|ionist
(n mod normal, ntr-o economie de pia| majorarea veniturilor salariale trebuie s aib
corespondent n cresterea productivit|ii muncii)
Observa|ie: InIla|ia prin cerere si cea prin costuri se antreneaz una pe cealalt.
3. Infla(ia importata nivelul pre|urilor interne este inIluen|at de evolu|ia pre|urilor
din alte |ri. De exemplu, cresterea pre|ului |i|eiului pe plan interna|ional genereaz
cresteri de pre|uri n |ara importatoare nu numai la produsele petroliere, ci si la alte
bunuri si servicii. n prezent mecanismul inIla|iei importate este generalizat, el aIectnd
n mod special |rile dependente de importuri.
4. Libera circula(ie a capitalurilor poate reprezenta un stimul pentru cresterea
inIla|iei, astIel Iluxurile investi|ionale sunt orientate n special ctre |ri cu inIla|ie
sczut, care oIer rate ridicate de rentabilitate, n timp ce |rile mai slab dezvoltate
'beneIiciaz de un capital mai scump. n lipsa resurselor Iinanciare necesare derulrii
unor proiecte de investi|ii, aceste din urm |ri pot utiliza solu|ia emisiunii de moned,
care genereaz cresterea inIla|iei.
7.3. Efectele economice yi sociale ale infla(iei
A. Impactul inIla|iei asupra economiei
- are loc o atragere a resurselor ctre comer|, n detrimentul activit|ilor productive.
n perioadele inIla|ioniste comercian|ii beneIiciaz de avantajul men|inerii valorii
resurselor angajate, ntruct transIer imediat disponibilit|ile bnesti n mrIuri si nu
suIer eIectele cresterii de pre|uri; dimpotriv, posibilit|ile ob|inerii de proIit se
ampliIic.
- Specula|ia cu valut ia amploare, contribuind la deprecierea suplimentar a
monedei na|ionale;
- Sunt ncurajate activit|ile de export, care permit agen|ilor economici ob|inerea
unor sume n valut si transIormarea lor n moned na|ional la un curs avantajos;
- Cresterea investi|iilor n economie: se creeaz premisele cresterii patrimoniului
investitorilor care au posibilitatea ob|inerii de credite ieItine (debitorii sunt avantaja|i
dac mprumuturile contractate au termen de rambursare ndeprtat, deoarece inIla|ia
erodeaz capitalul);
- Descurajarea economisirilor: deponen|ii nu mai au interesul s pstreze banii n
bnci, mai ales dac dobnda nominal nu ntrece rata inIla|iei.
B. EIecte sociale ale inIla|iei
a) impactul asupra averilor. n perioadele inIla|ioniste, activele au cresteri
diIeren|iate de valoare. AstIel, n timp ce bijuteriile, operele de art, propriet|ile
imobiliare si Iunciare nregistreaz cresteri spectaculoase de pre|uri, titlurile de valoare de
tipul obliga|iunilor sau certiIicatelor de trezorerie, care aduc venituri Iixe, nu sunt la Iel
de atractive.
b) EIecte asupra veniturilor. n economie se stabilesc dou categorii de venituri ale
persoanelor: venituri care pot creste relative n Iunc|ie de evolu|ia pre|urilor (salariile din
sectorul privat, veniturile liber-proIesionistilor) si venituri Iixe (pentru persoanele care si
constituie salariile pe baza prevederilor bugetare anuale). Pentru cea de-a doua categorie,
autorit|ile ajusteaz salariile prin procedeul indexrii care, de cele mai multe ori, nu |ine
pasul cu majorrile de pre|uri.
7.4. Politici de combatere a infla(iei |in cont de condi|iile n care a aprut
Ienomenul cresterii de pre|uri.
Dac inIla|ia este urmarea cresterii cererii globale, atunci se impun msuri de
reglementare a acesteia:
- diminuarea volumului de credite din economie;
- diminuarea deIicitelor bugetare prin scaerea cheltuielilor n domenii precum
nv|mntul, sntatea, cultura, etc. si creterea veniturilor (majorarea impozitelor
directe si indirecte, atragerea de mprumuturi interne si externe).
Dac inIla|ia provine din sIera costurilor, atunci se poate pune accent pe politicile de
reglementare a veniturilor popula|iei.
8. SUPORT PENTRU REZOLVAREA APLICA|IILOR PRACTICE
8.1. Masa monetara
Definijia masei monetare
Masa monetar reprezint ansamblul activelor care pot Ii utilizate pentru achizi|ia de
bunuri si servicii sau pentru stingerea datoriilor.
Agregatele monetare
M
0
(baza monetar) cuprinde:
numerar aIlat n circula|ie n sistemului bancar;
rezervele constituite de bncile comerciale la banca central.
agregatul monetar M
1
(lichiditate primar) cuprinde:
numerar aIlat n circula|ie n aIara sistemului bancar;
depozite la vedere.
agregatul monetar M
2
(quasimoneda sau lichiditatea secundar) cuprinde, n plus
de M
1
, plasamentele la termen si n vederea economisirii;
agregatul monetar M
3
cuprinde, n plus de M
2
, active cu grade diIerite de
lichiditate: certiIicate de trezorerie, bonuri de tezaur, alte titluri emise de agen|ii
economici pe termen scurt.
Jiteza de circulajie a monedei
Definijie. viteza de circula|ie a monedei reprezint numrul de acte de vnzare-
cumprare realizate de un semn bnesc ntr-o anumit perioad.
Formula ae calcul pentru vite:a ae circulajie a moneaei
M ` V P ` Q
unde:
M masa monetar;
V viteza de circula|ie a monedei;
P nivelul pre|urilor;
Q volumul bunurilor si serviciilor.
Jiteza de rotajie a monedei
Definijie. viteza de rota|ie reprezint Irecven|a cu care banii se rentorc la banc
Formule ae calcul pentru vite:a ae rotajie a moneaei
a) viteza de rota|ie sub Iorm de coeIicient
Rulajul bnesc reprezint diIeren|a dintre ncasrile si pl|ile dintr-o anumit
perioad.
b) viteza de rota|ie exprimat n zile
unde:
t durata
Cererea yi oferta de moned
M
D
cererea de bani pe pia|a monetar;
M
S
oIerta de bani pe pia|a monetar
Formula ae calcul pentru oferta ae monea
V
M
Q P*
V
r

monetara Masa
banesc Rulaf

M
R
V
r

r
J
t

M
R
t

R
M t *
unde:
m multiplicatorul monetar;
M
0
baza monetar
M
S
m ` M
0
Moaificarea ofertei ae monea
Formula ae calcul pentru ba:a monetar
unde:
E emisiunea monetar;
DI disponibilit|i ale bncilor comerciale la banca central
Piaja monetar n echilibru
Pia|a monetar este n echilibru dac cererea de moned este egal cu oIerta de
moned.
8.2. Dobnda simpla
Regimul de dobnd simpl presupune plasarea unui capital S
0
, a crui valoare nu se
modiIic, pe o perioad t.
Formula ae calcul pentru aobanaa simpl.
unde:
DS dobnda simpl
i procentul anual
t durata pe care se eIectueaz opera|iunea
S
0
capitalul (suma) ini|ial

Formula ae calcul pentru suma final.
S
I
S
0
DS S
0
* i * t S
0
* (1 i * t)
AM
S
m ` AM
0
M
0
E + DI
M
D
M
S
DS S
0
` i ` t
S
f
S
0
` (1 + i ` t)
DS Capitalul final - Capitalul ini(ial S
f
- S
0
unde:
S
I
capitalul (suma) Iinal
Observa(ie: vom considera c anul bancar are 360 de zile, iar toate lunile anului au
30 de zile.
Suma medie, procentul mediu, scadenja medie
Formule ae calcul.
Suma meaie

m
K
k k
m
k
k k k
t i
t i s
S
1
1
*
* *
Demonstrajie.
DS
1
S
1
* i
1
* t
1
DS
2
S
2
* i
2
* t
2
DS
3
S
3
* i
3
* t
3
...........
DS
n
S
n
* i
n
* t
n
Dobnda totala DS
1
+ DS
2
+ DS
3
+ ....+ DS
n
Dobnda totala S
1
` i
1
` t
1
+ S
2
` i
2
` t
2
+ S
3
` i
3
` t
3
+...+ S
n
` i
n
` t
n
Dobnda total

S
* i
1
* t
1

S
* i
2
* t
2

S
* i
3
* t
3
....

S
* i
n
* t
n
Dobnda totala

S
` (i
1
` t
1
+ i
2
` t
2
+ i
3
` t
3
+ i
n
` t
n
)

m
1 k
k k
m
1 k
k k k
t * i
t * i * S
s
Analog se demonstreaz Iormulele de calcul pentru procentul mediu si scaden|a
medie.
n n 3 3 2 2 1 1
t * i ... t * i t * i t * i
total Dobanda
+ + + +
Procentul meaiu

m
k
k k
m
k
k k k
t s
t i s
i
1
1
*
* *
Scaaenja meaie

m
k
k k
m
k
k k k
i s
t i s
t
1
1
*
* *
8.3. Dobnda compusa
Regimul de dobnd compus presupune plasarea unui capital S
0
, care se modiIic, pe
o perioad de timp t (capitalului modiIicat i se aplic dobnda simpl).
Presupunem o sum ini|ial S
0
, care este plasat pe un an cu procentul anual i.
Atunci, suma Iinal va Ii determinat astIel:
S
1
S
0
* (1i)
S
2
S
1
* (1i) S
0
* (1i) * (1i) S
0
* (1i)
2
S
3
S
2
* (1i) S
0
* (1i)
2
* (1i) S
0
* (1i)
3
......................
S
n
S
0
` (1+i)
n
unde:
S
0
capitalul ini|ial;
S
1
capitalul valoriIicat la sIrsitul anului 1;
S
2
capitalul valoriIicat la sIrsitul anului 2;
S
3
capitalul valoriIicat la sIrsitul anului 3;
S
n
capitalul valoriIicat la sIrsitul anului n;
i procentul anual de dobnd;
n durata pe care se eIectueaz plasamentul.
Formula ae calcul pentru aobanaa compus .
DC S
I
S
0
S
0
* (1i)
n
S
0
S
0
` (1+i)
n
-1]
unde:
DC dobnda compus;
S
I
capitalul valoriIicat;
Dac anul este Irac|ionat n m pr|i, atunci suma Iinal va Ii determinat pe baza
urmtoarei Iormule:
unde:
t
m
numrul de Irac|iuni m ale unui an care cuprinde m pr|i;
m numrul de Irac|iuni (pr|i) dintr-un an.
8.4 Capitalizarea dobnzii
Atunci cnd posesorul unui capital doreste s l depun la o banc, el are urmtoarele
posibilit|i:
s opteze pentru un depozit Ir capitalizare;
s opteze pentru un depozit cu capitalizare.
Dac investitorul va alege varianta depozitului Ir capitalizare, el va ncasa dobnda
la scaden|.
n cazul depozitului cu capitalizare, dobnda ob|inut la scaden| se adaug la
capitalul ini|ial, iar suma ob|inut astIel ob|inut, va putea Ii plasat pe aceeasi perioad.
Dac se are n vedere ob|inerea unui proIit ct mai mare, atunci se va opta pentru
depozitul cu capitalizare.
Presupunem c o sum S
0
este plasat pe o perioad n, cu un procent anual al
dobnzii i. Vom calcula dobnda ob|inut la un depozit Ir capitalizare si la un depozit
cu capitalizare.
Observa(ie: presupunem c anul are 360 de zile, iar toate lunile anului au 30 de zile.
S
n
S
0
* (1i)
n
* (1i *
m
t
m
)
a) Depo:it fr capitali:are
Dobnda
1
S
0
* i * t
Suma Iinal
1
Suma ini|ial (S
0
) Dobnda
1
Dobnda
2
S
0
* i * t
Suma Iinal
2
Suma ini|ial (S
0
) Dobnda
2

(Dobnda
2
Dobnda
1
)
.................
Dobnda
n
S
0
* i * t
Suma Iinal
n
Suma ini|ial (S
0
) Dobnda
n-1
(Dobnda
1
Dobnda
2
.... Dobnda
n
)
b) Depo:it cu capitali:are
Dobnda
1
S
0
* i * t
Suma Iinal
1
Suma ini|ial (S
0
) Dobnda
1
Dobnda
2
Suma Iinal
1
* i * t
Suma Iinal
2
Suma Iinal
1
Dobnda
2
Dobnda
3
Suma Iinal
2
* i * t
Suma Iinal
3
Suma Iinal
2
Dobnda
3
..............
Dobnda
n
Suma Iinal
n-1
* i * t
Suma Iinal
n
Suma Iinal
n-1
Dobnda
n
n cazul n care un investitor va opta pentru depozit cu capitalizare, se poate
determina rata capitalizat a dobnzii:
unde:
RCD rata capitalizat a dobnzii
i rata dobnzii nominale
n perioada de capitalizare (trimestru 4; semestru 2, luna 12)
unde:
t durata pe care se Iace plasamentul
8.5. Dobnda reala
n condi|iile eIecturii unui plasament, un investitor trebuie s |in cont si de rata
inIla|iei.
RCD
]
]
]
]
,
,

,
(
,
\
,
(
j
+ 1
n * 100
i
1 * 100
n
Suma Iinal Suma ini|ial * (1 RCD)
t
Pot exista urmatoarele situa(ii:
1. Plasament efectuat in conaijii neinflajioniste
unde:
S
I
capitalul valoriIicat/suma Iinal;
S
0
capitalul ini|ial;
i procentul anual al dobnzii;
t durata pe care se eIectueaz plasamentul.
2. Plasament efectuat in conaijii inflajioniste (nu se jine seama ae inflajie)

t
i
0 I
r 1
i 1
* S S
(
(
,
\
,
,
(
j
+
+

unde:
i
r + 1
1
Iactor de depreciere a capitalului;
r
i
rata inIla|iei.
3. Plasament efectuat in conaijiile unei inflajii controlat
unde: 1r
i
Iactor de compensare a inIla|iei
1
r 1
i 1
reala Dobanda
i

+
+

4. Plasament efectuat in conaijii inflajioniste i risc catastrofic

( ) ( )
1
a 1 * r 1
i 1
reala Dobanda
i

+ +
+

unde: a rata anual de risc

8.6. Scontarea
S
I
S
0
* (1i)
t
S
I
S
0
* (1i)
t
* (1r
i
)
t
S
I
S
0
* (1i)
t
* (1r
i
)
t
* (1a)
t
Scontarea este opera|iunea prin care posesorul unui eIect comercial l vinde la o
banc, nainte de scaden|, la valoarea actual.
Rescontarea este opera|iunea prin care o banc comercial vinde bncii de
emisiune, nainte de scaden|, eIecte comerciale.
Taxa ae scont este rata dobnzii la care bncile comerciale sconteaz eIectele
comerciale.
Jaloarea actual reprezint suma pe care o ncaseaz posesorul unui eIect
comercial n momentul scontrii acestuia si se determin ca diIeren| ntre valoarea
nominal la scaden| a eIectului comercial si scont.
FORMULE DE CALCUL
Jaloarea nominal la scaaenj
n cazul n care valoare dobnda aIerent valorii de emisiune este evaluat ca
dobnd simpl
VN
s
VE * (1 i * t)
n cazul n care dobnda aIerent valorii de emisiune este evaluat ca dobnd
compus
unde:
VN
s
valoarea nominal la scaden|;
VE valoarea de emisiune;
i procentul de emisiune;
t perioada pe care este emis eIectul comercial.
Scontul
unde:
S scont;
T
x
taxa de scont;
t
s
durata de la scontare la scaden|.
Jaloarea actual
unde: VA valoarea actual
OPERAJIUAEA DE SCOA1ARE
Presupunem c un eIect comercial a Iost emis la o valoare de emisiune VE, pe o
perioad t, cu o rat anual a dobnzii i, ob|innd o valoare nominal la scaden| VN
s
.
EIectul comercial a Iost scontat nainte de scaden| la o valoare actual VA, cu o tax de
scont T
x
.
i, t
Scontare
VE VA VN
S
T
x
, t
s
PRELUACIREA SCADEAJEI UAUI EFEC1 COMERCIAL
Dac posesorul unui eIect comercial nu l poate achita la scaden|, el poate solicita
prelungirea scaden|ei.
VN
s
VE * (1 i)
t
S VN
s
* T
x
* t
s
VA VN
s
- S
VE VN
s
VE S
1

1
s
VN
VE S
1
S
2
2
s
VN
VE S
1
S
2
S
3
3
s
VN

Formula ae calcul.
(
(
(
(
,
\
,
,
,
,
(
j

36.000
t * T
1
1
* VN VN
s x
s s
1
unde:
1
s
VN
valoarea nominal dup prelungirea scaden|ei
Demonstrajie.
1
s
VN
VN
s
S
1
2
s
VN

1
s
VN
S
2
VN
s
S
1
S
2
3
s
VN

2
s
VN
S
3
VN
s
S
1
S
2
S
3
.................
n
s
VN
VN
s
S
1
S
2
S
3
.... S
n
36.000
t * T
* VN S
s x
s 1

2
s x
s
s x s x
s
s x
1 2
36000
t * T
* VN
36.000
t * T
*
36.000
t * T
* VN
36.000
t * T
* S S (
,
\
,
(
j

3
s x
s
s x
2
s x
s
s x
2 3
36.000
t * T
* VN
36.000
t * T
*
36.000
t * T
* VN
36.000
t * T
* S S (
,
\
,
(
j
(
,
\
,
(
j
(
,
\
,
(
j

............................
n
s x
s
s x
1 n
s x
s
s x
1 n n
36.000
t * T
* VN
36.000
t * T
*
36.000
t * T
* VN
36.000
t * T
* S S (
,
\
,
(
j
(
,
\
,
(
j
(
,
\
,
(
j

n
s x
s
3
s x
s
2
s x
s
s x
s s s
36.000
t * T
VN
...
36.000
t * T
VN
36.000
t * T
* VN
36.000
t * T
* VN VN VN
n
(
,
\
,
(
j
+
+ + (
,
\
,
(
j
+ (
,
\
,
(
j
+ (
,
\
,
(
j
+
serie geometric de Iorma
x 1
1

(
(
(
(
,
\
,
,
,
,
(
j

36.000
t * T
1
1
* VN VN
s x
s s
1
PRESCHIMBAREA MAI MUL1OR EFEC1E COMERCIALE CU UA
SIACUR EFEC1 COMERCIAL
nlocuirea mai multor eIecte comerciale cu un singur eIect comercial presupune ca
valoarea actual a noului eIect comercial s Iie egal cu suma valorilor actuale ale
eIectelor comerciale.
Formula ae calcul.
36.000
t * T
1
1
* VA VN
s x
n
1 i
i 0

unde: VN
0
valoarea nominal a tuturor eIectelor preschimbate
Demonstrajie.
(
,
\
,
(
j
(
,
\
,
(
j

36.000
t * T
1 * VN
36.000
t * T
* VN VN S VN VA
s x s x
0
(
(
,
\
,
,
(
j

36.000
t * T
1 * VN VA
1 1
1
s x
s 1
(
(
,
\
,
,
(
j

36.000
t * T
1 * VN VA
2 2
2
s x
s 2
.............
(
(
,
\
,
,
(
j

36.000
t * T
1 * VN VA
n n
n
s x
s n
(
(
,
\
,
,
(
j
+
+ +
(
(
,
\
,
,
(
j
+
(
(
,
\
,
,
(
j
(
,
\
,
(
j

36.000
t * T
1 * VN
...
36.000
t * T
1 * VN
36.000
t * T
1 * VN
36.000
t * T
1 * VN
n n
n
2 2
2
1 1
1 0
s x
s
s x
s
s x
s
s x
s
36.000
t * T
1
1
* VA VN
s x
n
1 i
i 0

SCADEN|A MEDIE A MAI MULTOR EFECTE COMERCIALE

n cazul n care un investitor de|ine mai multe eIecte comerciale, el poate solicita
achitarea tuturor eIectelor comerciale la aceeasi scaden|. n acest sens, se determin
scaden|a medie a eIectelor comerciale.
Formula ae calcul.
n 3 2 1
s n s 3 s 2 s 1
VN ... VN VN VN
t * VN ... t * VN t * VN t * VN
t
n 3 2 1
+ + + +
+ + + +

unde:

t
scaden|a medie
Demonstrajie:
36.000
t * T
* VN S
1
1
s x
s 1

36.000
t * T
* VN S
2
2
s x
s 2

36.000
t * T
* VN S
3
3
s x
s 3

.........
36.000
t * T
* VN S
n
n
s x
s n

( )
36.000
t * T * VN ... t * T * VN
36.000
t * T * VN ... VN VN
n n 1 1 n 2 1
s x s s x s s x s s s
+ +

+ + +

n 3 2 1
s n s 3 s 2 s 1
VN ... VN VN VN
t * VN ... t * VN t * VN t * VN
t
n 3 2 1
+ + + +
+ + + +

8.7. Politici monetare

Rezerva minim obligatorie reprezint obliga|ia bncilor comerciale de a
constitui un depozit la banca central.
Rezerva minim obligatorie se calculeaz ca procent din totalul depozitelor, alte
Ionduri mprumutate si sume n tranzit.
Pentru rezerva minim obligatorie constituit, banca central acord dobnd.
Efectele re:ervei minime obligatorii asupra potenjialului ae creaitare al bncilor
comerciale.
cresterea ratei rezervei minime obligatorii are ca eIect diminuarea poten|ialului de
creditare al bncilor comerciale;
reducerea rezervei minime obligatorii are ca eIect cresterea poten|ialului de
creditare al bncilor comerciale.
Operajiunile de open-market (de regul titluri de stat) determin modiIicarea
portoIoliului de titluri al bncilor comerciale si deci a poten|ialului de creditare.
Efectele operajiunilor ae open-market asupra potenjialului ae creaitare al bncilor
comerciale.
cumprarea de titluri de stat de ctre banca central are ca eIect cresterea
poten|ialului de creditare a bncilor comerciale;
vnzarea de titluri de stat de ctre banca central are ca eIect diminuarea
poten|ialului de creditare a bncilor comerciale.
6.8.8. Indicatori de performan(a bancara
n acest capitol vor Ii analiza|i urmtorii indicatori de perIorman| bancar:
rentabilitatea Iinanciar;
rentabilitatea economic;
eIectul de prghie;
rata proIitului;
gradul de utilizare a activelor;
marja net din dobnzi.
1) Rentabilitatea financiara este un indicator care reIlect rezultatele
managementului bancar si scopul ac|ionarilor (acordarea de dividende sau reinvestirea
proIiturilor).
Formula ae calcul.
100 *
proprii Capitaluri
net ProIit
Iinanciara atea Rentabilit
Nivelul standard al indicatorului: 15 20.
2) Rentabilitatea economica reIlect capacitatea unei bnci de a utiliza eIicient
resursele n vederea ob|inerii de proIit.
Formula ae calcul.
Nivelul standard al indicatorului: 1-2.
3) Efectul de prghie reprezint un indicator care reIlect posibilitatea cresterii
rentabilit|ii capitalurilor proprii prin utilizarea unor resurse permanente.
Formula ae calcul.
Nivelul standard al indicatorului: valori mai mari de 10.
4) Rata profitului exprim eIicien|a managementului bancar (capacitatea unei bnci
de a ob|ine proIit si de a Ii competitiv).
Formula ae calcul.
100 *
totale Venituri
net ProIit
proIitului Rata
Nivelul standard al indicatorului: 10-12.
5) Gradul de utilizare a activelor reprezint un indicator care reIlect ponderea
veniturile n totalul activelor unei bnci.
100 *
total Activ
net ProIit
economic atea Rentabilit
proprii Capitaluri
active Total
prghie de EIectul
Formula ae calcul.
100 *
totale Active
totale Venituri
activelor a utilizare de Gradul
Nivelul standard al indicatorului: 10-12.
6) Marja neta din dobnzi este un indicator speciIic bncilor cu o re|ea dezvoltat
de sucursale, Iiliale si agen|ii.
Formula ae calcul.
100 *
bile valoriIica Active
dobanzile cu Cheltuieli dobanzi din Venituri
dobanzi din neta Marja

Activele valoriIicabile cuprind:

portoIoliul de titluri;
plasamente interbancare;
credite acordate.
Nivelul standard al indicatorului: 5-7
Probleme rezolvate
1. Posesorul unui capital de 4.000 u.m l mprumut pe duratele consecutive de 50
zile si respectiv 3 luni cu procentul anual de 6.
S se determine dobnda si suma Iinal.
Rezolvare:
DS
1
S
0
* i* t
1

360
50
*
100
6
* 000 . 4 33,33 u.m
DS
2
S
0
* i* t
2

12
3
*
100
6
* 000 . 4 60 u.m
DS total DS
1
DS
2
33,33 60 93,33 u.m
S
f
S
0
+ DS 4.000 + 93,33 4.093,33 u.m
2. Un investitor de(ine un capital de 5.000 u.m pe care l mprumuta pe o
perioada de 4 ani cu procentele anuale de 7, 8, 9 yi 10.
S se determine dobnda si suma Iinal de care va dispune investitorul.
Rezolvare:
S
f
S
0
` (1+i
1
) ` (1+i
2
) ` (1+i
3
) ` (1+i
4
)
S
I
5.000 * (1
100
7
) * (1
100
8
) * (1
100
9
) * (1
100
10
) 6.927,822 u.m
DC S
f
- S
0
6.927,822 - 5.000 1.927,822 u.m
3. O persoana a investit o suma de 6.000 u.m, cu procentul anual de dobnda
de 8, ob(innd o dobnda de 1.558,272 u.m.
S se determine perioada pe care a Iost eIectuat investi|ia.
Rezolvare:
S
f
S
0
+ DC
S
I
6.000 1.558,272 7.558,272 u.m
S
I
S
0
* (1i)
n
; (1i)
n

0
I
S
S
n
i) (1 lg
S
S
lg
0
I
+

i) lg(1
lgS lgS
0 I
+

n
3
08 , 1 lg
000 . 6 lg 272 , 558 . 7 lg

ani
4.Sa se determine dobnda nominala daca rata capitalizata a dobnzii
semestrial este de 10,25.
Rezolvare:
RCD
]
]
]
]
,
,

,
(
,
\
,
(
j
+ 1
n * 100
i
1 * 100
n
1025 , 0 1
2 * 100
i
1 * 100
2

]
]
]
]
,
,

(
,
\
,
(
j
+
1,1025
2 * 100
i
1
2
(
,
\
,
(
j
+
1
200
i
1025 , 1
1
200
i
1,05
i 10
5. O persoana a investit suma de 10.000 u.m, cu un procent anual al dobnzii
de 12, ob(innd a dobnda de 12.878,023 u.m.
S se determine durata pe care a Iost eIectuat plasamentul, stiind c investitorul a
preIerat capitalizarea trimestrial.
Rezolvare:
RCD
]
]
]
]
,
,

,
(
,
\
,
(
j
+ 1
n * 100
i
1 * 100
n
RCD
T

55 , 12 1
4 * 100
12
1 * 100
4

]
]
]
]
,
,

(
,
\
,
(
j
+
S
I
S
0
* ( )
t
T
RCD 1+
S
I
S
0
Dobnda 10.000 12.878,023 22.878,023 u.m
t
( ) ( )
S
0 I
S
0
I
RCD 1 lg
S lg lgS
RCD 1 lg
S
S
lg
+

+
t
7
1255 , 1 lg
000 . 10 lg 023 , 878 . 22 lg

ani
6. S se determine durata de la scontare la scaden|, dac se cunosc:
a) valoarea de emisiune a eIectului comercial este 1.500 u.m;
b) procentul de emisiune este 6;
c) durata este de 5 luni;
d) scontul este 20,5 u.m;
e) taxa de scont este 8.
Rezolvare:
S VN
s
` T
x
` t
s
x s
s
t * VN
S
360
t

VN
s
VE * (1 i * t) 1.500 * (1
100
6
*
12
5
) 1.537,5 u.m
100
8
* 1.537,5
20,5
360
t
s

t
s
60 zile
7. Ce taxa de scont trebuie stabilit pentru un eIect comercial care a Iost emis la
valoarea de 2.000 u.m pe o perioad de 2 ani cu un procent de 5, stiind c
scaden|a acestuia va Ii prelungit cu 2 luni, iar valoarea nominal a noului eIect
este 2.231,03 u.m?
Rezolvare:
1.200
t * T
1
1
* VN VN
s x
s s
1

7
2
2.231,03
2.205
1 * 1.200
t
VN
VN
1 * 1.200
T
s
s
s
x
1

(
,
\
,
(
j

(
(
,
\
,
,
(
j

VN
s
2.000 * (1
100
5
)
2
2.205 u.m
8. Se consider c bilan|ul simpliIicat al unei bnci comerciale are urmtoarea
structur:
Banca comerciala
ACTIV PASIV
Disponibilit|i la banca central 8.000 u.m
Credite acordate economiei 90.000 u.m
Titluri de stat 65.000 u.m
Alte active 47.000 u.m
Depozite 100.000 u.m
Capital 70.000 u.m
Alte pasive 40.000 u.m
TOTAL 210.000 u.m TOTAL 210.000 u.m
n condi|iile n care banca comercial va achizi|iona titluri de stat n valoare de
20.000 u.m, s se determine eIectele generate asupra poten|ialului de creditare.
Rezolvare:
Prin achizi|ia de titluri de stat n valoare de 20.000 u.m, portoIoliul bncii
comerciale va creste la 85.000 u.m.
Titluri de stat
1
65.000 20.000 85.000 u.m (a)
Achizi|ia de titluri de stat de ctre banca comercial are ca eIect reducerea
poten|ialului de creditare cu 20.000 u.m (c)
Credite acordate economiei
1
Total bilan( - (Disponibilita(i la banca
centrala + Titluri de stat + Alte active)
Credite acordate economiei
1
210.000 (8.000 85.000 47.000) 70.000 u.m
(b)
A Credite acordate economiei Credite acordate economiei
1
- Credite
acordate economiei
0

A Credite acordate economiei 70.000 90.000 -20.000 u.m (c)
Banca comerciala
ACTIV PASIV
Disponibilit|i la banca central 8.000 u.m
Credite acordate economiei (b) 70.000 u.m
Titluri de stat (a) 85.000 u.m
Alte active 47.000 u.m
Depozite 100.000 u.m
Capital 70.000 u.m
Alte pasive 40.000 u.m
TOTAL 210.000 u.m TOTAL 210.000 u.m
Modele de subiecte pentru examen
I. 1. Descrieti Iactorii care inIluenteaza cursul de schimb al unei monede.
(4,5puncte)
2.Ce suma trebuie depusa acum, daca se doreste ca peste 5 ani sa se obtina un
capital valoriIicat de 5000 u.m., stiind ca in primii doi ani trata dobanzii este de 4
capitalizata trimestrial, iar in restul perioadei 6 capitalizata semestrial? (4,5puncte)
Punctaj: 4,54,5110 puncte
II. 1. Prezentati structura masei monetare (4,5puncte)
2.Care a Iost rata dobanzii unui plasament initial de 1000 u.m., realizat pe o
perioada de un an si sapte luni, daca a adus o dobanda de 120 u.m.?
(4,5puncte)
Punctaj: 4,54,5110 puncte
BIBLIOGRAFIE
1. Untaru Florin Monea, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2011.
2. Untaru Florin, Penu Daniela Monea i management bancar, Ed. Pro Universitaria,
Bucuresti, 2011.