Mare miting de prietenie cu ocazia plec?rii primului e?

alon de trupe sovietice

GALA?I 16. De la trimisul Ager pr?s. La Gala?i domne?te atmosfera caracteristic? zilelor de mare s?rb?toare. ?nc? de diminea?a, mit de cet??eni in straie de s?r?b?toare, cu romlne, buchetetn de flori, se ?ndreptau spre manifes?t?rilor. au fost distin?i pentru partici?parea la r?zboiul antihitlerist, In rlndurile armatei luptele duse cot la cot culocurile glo?rioasa Armat? Sovietic? ?mpo?triva hitlerismului. Zeci de mii de locuitori din ora?ul ?i regiunea Gala?i au ex?primat puternic prietenia de ne?zdruncinat ce une?te poporul nostru cu popoarele sovietice, manifestindu-?i sentimentele dragoste fa?? de tru?pele sovietice care se ?napoiaz? in patrie. In imensa mul?ime se intil-neau militari ?l civili purt?nd a-l?turi de decora?ii romine?ti, medaliide sovietice cufr??easc? care Pe stadionul "Portul ro?u" a or?dine avut loc?i mitingul de bun r?mas. In fa?a tribunei oficiale sint a-Uniate unit??i ale Armatei So-

Cuv?ntarea tovar??ului Chivu Stoica

ietice au sosit la Ga?la?i tovar??ii: Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al CC. al P.M.R., pre?edintele Consiliu?lui de Mini?tri, Gheorghe Apos?tol, membru al Biroului Politic al CC. al P.M.R., pre?edintele Consiliului Central al Sindica?telor, general-colonel Leontin S?l?jan, membru supleant al Bi?roului Politic al CC al P.M.R., ministrul For?elor Armate, Ata-nase Joja, vicepre?edinte al Con?siliului de Mini?tri, ministrul Inv???m?ntulut ?i Culturii; A-vram B monialului de stat. a Bucure?ti. uc?torii organelor locale de partid ?i de stat: Anton Sto-

ensral-mator Marcu stan, general-major Petre M?ameni ai artei ?i cultu?rii, ziari?ti romini ?i str?ini. t al R.P. Romine ?i

tovar??ul Chivu Stoica. ?, noi trebuie s? manifest?m luci?ditate ?i r?spundere pentru secu?ritatea (arilor noastre socialiste. Este necesar ?i pe viitor s? se fac? totul pentru ca adep?ii po?liticii "de pe pozi?ii de for??" s? nu poat? recurge la folosirea for?ei fa?? de statele socialiste. Ac?ion?nd neab?tut pentru des?tinderea ?ncord?rii interna?iona?le, statele participante la Trata?tul de la Var?ovia nu vor sl?bi cu nimic grija pentru securita?tea popoarelor lor. Guvernele ??rilor care ?nu? a regimului democrat-popu-lar, aduce o contribu?ie activ? Ia cauza ap?r?rii p?cii ?i a destin?derii ?ncord?rii interna?ionale. Republica Popular? Rom?n? ?i-a redus anterior efectivul trupelor cu 60.000 de oameni, iar recent in conformitate cu cele stabilite la consf?tuirea de la Moscova a (arilor participante la Tratatul (Continuare tn pag. a 4 a)

?n Europa. Prin aceste m?suri de deosebit? ?nsemn?tate, statele membre ale Tratatului de la Var?ovia urm?resc s? determine o cotitur? ?n direc?ia ?nt?ririi ?ncrederii ?i colabor?rii pa?nice ?ntre state. ?cii de pace a statelor socialis?te. Ini?iativele de pace ale ??ri?lor lag?rului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietic?, constituie un factor de cea mai rnare im?portan?? al ?nt?ririi for?elor p?cii ?n ?ntreaga lume. In ??rile occidentale cre?te curentul opi?niei publice care cere cu insis?ten?? tot mai mare guvernelor S.U.A. ?i Angliei s? urmeze e-xemplul Uniunii Sovietice, s? ?nceteze experien?ele cu armele atomice ?i termonucleare, s? e-fectueze la rindu z? tn fel ?i chip organizarea con?ferin?ei la nivel ?nalt. Dar a-ceast? politic?, discreditat? ?n ochii popoarelor, este sortit? e-?ecului. Cre?terea in ?ntreaga lume a for?elor hot?rlte s? z??d?rniceasc? planurile agresive ale cercurilor Imperialiste ?i s? apere pacea, este o realitate a vremii noastre. sive. Dimpotriv?, a?a cum se arat? r?zboi ?n declara?ia statelor Ia Tratatul de la Var?ovia, este de riile miini. In anii celui de-al doilea mondial armataparticipante sovietic?, urm?rind armatele fasciste iisi?tua?ia dindu-le interna?ional? lovituri ni?micitoare, a a?a p??it pe teritoriul ??rii noastre. In condi?iile favo?rabile c.rcats de ?naintarea vic-to-icas? a armatei sovietice, for??ele patriotice din Rominia In frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Romin, au ?nf?ptuit insurec?ia arnat? de la 23 August ?% rasturnlnd dictatura fascist?. Astfel s-a ?nf?ptuit o cotit

n luptele ?mpotriva hoardelor hitleriste. te de democra?ie popular?. Statul sovietic a ap?rat cu consecven?? dreptul tuturor popoarelor de a-?i construi via?a potrivit cu voin?a ?i n?zuin?ele lor, de a se bucura de adev?rata indepen-

DECORARE!

ul Marii Adun?ri Nationale Populare Rom?n? a unor of?feri ?i a personalului unit?filor Armatei Sovietice sta?ionate pe teritoriul f?ri? noastre

imentele de. dragoste ?i prieteni* fa?? de Uniu?nea Sovietic? ?i armata sa eliberatoare, ?n semn de recuno?tin?? pentru ajutorul interna?ionalist acordat poporului romin ?n lupta pentru eliberarea sa de sub jugul fascist, Prezidiul Marii Adu?n?ri Na?ionale a Republicii Populare Rom?n? a emis un decret pentru conferirea de Ordine ale Republicii Popu cret se confer? Medalia "Eliberarea de sub ju?gul fascist" ?ntregului personal militar ?i civil al acestor unit??i.

Festivitatea deschiderii Spartachiadei militare de var?

Duminic? dup? a.niaz?, pe stadionul "Gheorghe Gheorghtu-Dej" din Cluj, au ?nceput intrece de celorlalte ?ntreaga bastion independen?ei al popoareUniunea poporul M. spre ??ri omenire liberSovietic? nostru, so-

????????????????????

al p?cii, democra?iei el I. Coman ?i maior Al. Cr?ciunescu. Un grup de trompe-tl?tl anun?? ?nceperea festivit???ii de deschidere a spartachia?dei. Pe gazonul verde al stadio?nului, tn frunte cu fanfara, i?l fac apoi apari?ia, lntr-o caden?? ?t aliniere perfect?, numeroase loturi de sportivi din cadrul re?giunilor militare ?i comanda?mentelor de arme. Primul lot poart? in frunte o uria?a stem? a R.P.R., iar cele urm?toare portrete ale tovar??ilor Gheor?ghe Gheorghiu-Dej ?i Chivu Stoica, drapele ro?ii ?i tricolore, i ibunei centrale, co?mandantul deta?amentului de sportivi prezint? raportul tova| de var?. La festivitatea deschi-nul cel mai de pr?t al omenirii, ? dertt spartachiadei cit ?i la pri?ce, ea e vital necesar? tuturor | mele ?ntreceri sportive au par-popoarelor, une?te in vremea concep?ii, ere?

ticipat sute de oameni al muncii noastr? sute de milioane de oa- ? Au

Cluj. fost Din partea comitetului de or-In toate colturile lumii. S?nt cude fa??,

de

e-

pre?edintele U.C.F.S. regional, tic? ?i de celelalte ??ri socia-

precum ?l numero?i reprezen-liste, printre care ?i ?ara noas-

tan?l al organiza?iilor locale de tr?, se bucur? de un ?nalt pr?s-

mas? ?l economice. tigiu ?i de o simpatie fierbinte

ganizare a spartachiadei au fost noscute numeroasele ini?iative

de fa?? tovar??ii: general lt. M.

?i

m?suri concrete ?ndrep

rasului

general-locotenent Haupt. Se d? apoi onorul dreapta, la drapel. In acordurile maiestuoase ale Imnului R.P.R., in partea dreapt? a stadionului este ?n?l?at drapelul Republicii Populare Romine. In fa?a deta?amentului ae sportivi, cit ?i a tuturor celor prezen?i, a luat cuvtntul tov. general lt. M. Haupt, pre?edintele comitetului de organizare a ce?lei de a Xl-a spartachlade mi?litare de var?. Dup? ce a subliniat grija deo?sebit? pe care partidul ?l guver?nul o poart? armatei poporului nostru, vorbitorul a scos tn evi?den?? minunatele condi?ii pe ca?re militarii for?elor armate le au la in?emin? In cadrul fiec??rei unit??i pentru a-?i den?vtr?t preg?tirea fizic? atlt de necesa? r? unul osta?. Vorbitorul a amintit, de asemenea, c? an de an, la spartachiadele militare de var?, se ob?in rezultate din ce tn ce mai bune, fapt ce dove?de?te hot?rirea cu care osta?ii armatei noastre populare se preg?tesc pentru a deveni ap??r?tori de n?dejde ai cuceririlor revolu?ionare ale poporului muncitor. Dup? ce a urat succes parti?cipan?ilor la ?ntreceri, tov. ge?neral-locotenent M. Haupt a de?clarat deschis? cea de a Xl-a spartachtad? militar? de var?. A urmat apoi defilarea sporti?vilor. Dup? defilare au ?nceput pri?mele ?ntreceri in cadrul sparta? chiadei. in general sportivii mi?litari dovedesc o excelent? pre?g?tire fizic?. (Citi?i rezultatele tehnice ?n pagina a IlI-a la ru?brica "Sport'').

dre-

seze statelor care fac parte din ? N.A.T.O. propunerea cu privire |

Mare miting de prietenie cu ocazia plec?rii primului e?alon de trupe sovietice

Cuv?ntarea tovar??ului Chivu Stoica
( U i m a r e d i n p u g . l- a )

t?ri ale colectivelor ei artistice, sentimentele de pre??uire exprimate de osta?ii sovie?tici fa|? de poporul nostru, fa?? de roadele luptei ?i muncii sale pentru construirea socialismului. Sintern siguri, dragi tovar??i so?vietici, c? ?i voi v-a?i sim?it in mijlocul oamenilor muncii din Rom?nia ca printre fra?i ?i prie?teni. ui popor sovie?tic noi ?i str?lucitoare succese ?n grandioasa oper? de construi?re a comunismului. trie,pe poporul nos?tru ??i coexisten?ei exprim? sentimentele de profund? dragoste ?i recuno??tin?? fa?? de Armata Sovietic? eliberatoare, fa?? de marele po?por sovietic, hot?rirea de a ?nt?ri necontenit prietenia, colaborarea ?i alian?a cu Uniu?nea Sovietic?, cu toate ma?relui lag?r al socialismului. Ne?pieritoare va fi amintirea eroi?cilor fii na?ionale ai poporului sovietic care ?i-au v?rsat singele pentru eliberarea Rominiei. Sintem prie?teni ?ifundamental fra?i in lupta ?n noastr? ??ri baza principiului pa?nice intre state cu sisteme sociale diferite. ?m?preun? cu popoarele celorlalte ??ri socialiste, poporul romin consider? drept o ferm? datorie sfint? ?nt?rirea continu? a unit??ii ?l coeziunii de nezdruncinat a la?g?rului socialist in??rile frunte cu Uniunea Sovietic?, unitate care reprezint? chez??ia independen?tei ?i construirii vic?torioase a socialismului in fie?care din ??rile socialiste, un fac?tor lupta proletar ?i al respectului fa?? de oamenii muncii din alte ??ri. rele Uniunii So?vietice ! Adres?ndu-se tovar??ului Chi?vu Stoica, generalul maior A. G. Drujkov a spus: In numele comandamentului ?i al sec?iei politice a trupelor sovietice din R. P. Rom?n?, m numele tuturor solda?ilor, ser?gen?ilor, ofi?erilor ?i generalilor, v? mul?umesc pentru onoarea care nl s-a f?cut ?i v? rog s? transmite?i mul?umirile ?i recu?no?tin?a noastr? sincer? ?i din toat? inima Comitetului Central al P.M.R., Prezidiului Marii A-dun?ri Na?ionale ?i Consiliului de Mini?tri al Republicii Popu?lare Romine ! pul cit v-a?i aflat printre noi. Crescu?i ?i educau de Partidul Comunist alpoporul Uniu?nii Sovietice ?n spiritul interna??ionalismului socialist, osta?ii ?i ofi?erii sovietici care s-au aflat pe teritoriul ??rii noastre au constituit exemplu de atitu?dine ?i ?inuta; demn? de fiii ma?relui popor sovietic, de osta?ii marii puteri socialiste Uniu?nea Sovietic?, intre osta?ii so?vietici ?i popula?ia ??rii noastre s-au ?nfiripat trainice rela?ii prietene?ti. Oamenii muncii din ?ar Pute?i fi convin?i c? ave?i in sovietic ?i armata sa a-lia?ii cei mai credincios: ?i de n?dejde, prieteni devota?i, gata ?ntotdeauna sa ?i ?ndeplineasc? datoriaun iriterna?ionalis?a.

Tov. Constantin Chico?, mun?citor frunta? la Fabrica de o-biecte de schimbcu C.F.R., a adus militarilor salutul mun?citorimii g?l??ene. ovietice din Rom?nia ?i a unei divizii din Ungaria, reduce?rea efectivului for?elor armate ale ??ri'lor lag?rului socialist ?nc? 419.000 oameni, sovietici constituie un nou aport concret al statelor socialiste la sl?birea ?ncord?rii jnterna?iona-' k, la ?nt?rirea p?cii ?n lumea ?n?treag?. Aceste m?suri au avut un larg ecou ?n r?ndul opiniei publice interna?ionale. Din partea solda?ilor ?i ser?gen?ilor din armata sovietic? a rostit un cuvint de bun r?mase?aloane, sergentul ne Valentin Kuprienko. nind hot?rirea guvernului s?u, comandamentul sovietic e ?n?ceput retragerea trupelor sale din Rom?nia. Ast?zi conducem primele desp?r?im de prietenii no?tri rom?ni. Prietenia dintre po?poarele rus ?i rom?n are un carac?ter tradi?ional, a ar?tat vorbito?rul. Prietenia sovieto-rom?n? s-a consolidat ?n lupta comun? ?mpo?triva cotropitorilor fasci?ti ?i a de?venit mai trainic? ca oric?nd av?nd o baz? nou?, socialist?. Generalul maior Marcu a transmis trupelor sovietice salu?tul fr??esc al armatei romine. inindu-?i misiunea pe teritoriul R. P. Rom?ne, milita?rii sovietici au Stan r?mas ?ntotdeau?na credincio?i principiilor in?terna?ionalismului proletar, s-au str?duit s? ?nt?reasc? ?i s? dez?volte prietenia sovieto-.romin? ?i frafia de arme dintre armate?le ??rilor noastre. In aceasta ne-am bucurat ?ntotdeauna de sprijinul poporului romin. Am sim?it in permanen?? ajutorul tov?r??esc ?i grija deosebit? din partea Partidului Muncitoresc Romin, a guvernului R. P. R Mitingul s-a ?ncheiat into?narea "Interna?ionalei". ile noastre vom p?stra pentru totdeauna cele mai calde amintiri cu despre harnicul poper rom?n, despre minunata ?i bo?gata voastr? ?ar?, care merge cu ?ncredere pe calea ar?tat? de Marx, Lenin. Ne vom bucura de fiecare nou? izbind? a prietenu?lui ?i aliatului nostru, poporul rom?n frate. A urmat apoi defilarea unor unit??i ale armatei sovietice ?i ale armatei noastre populare. du-se Ia decorarea mi?litarilor sovietici cu ordine ?l medalii romlne?ti, vorbitorul a spus: aceasta este o mare onoa?re pentru noi. Apreciem acest act ca o dovad? a prieteniei crescinde dintre popoarele noas?tre. Atribuim aceste decor?ri in?tru totul iubitului nostru Partid Comunist care educ? pe milita?rii sovietici ?n spiritul devota?mentului ?i al dragostei ne??r?murite fa?? de patria noastr?, In spiritul interna?ionalismului Pionierii ?i elevii afla?i pe sta?dion au oferit militarilor sovie?tici dup? ce au trecut prin fa?a tribunei buchete de flori. De la miting oamenii muncii s-au ?ndreptat spre gara ora?u?lui pentru a-?i lua r?mas bun de la primul e?alon al trupelor sovietice care se ?napoiaz? in patrie. Pe peron era aliniat? o com?panie de onoare cu muzic? ?i drapel al for?elor noastre ar?mate. In cintecele fanfarelor, trenul se pune ?n mi?care. Saluta?i c?l?duros de prietenii lor din Ro?m?nia, militarii sovietici se ?n?dreapt? spre patrie.

ptufkvv.

In numele trupelor sovietice a vorbit general-maior A. G.

Cuv?ntarea generalului maior A. G. Drujkov

r?rea guvernului sovietic, de comun acord cu guvernul Republi?cii Rom?ne, privitoare la retragerea trupelor sovietice din R.P. Rom?n?. Retragerea tuturor In luna maj 1958, la consf?tuirea Comitetului Politicluat? Consultativ al statelor participante la TratatulPopulare de l-a Var?ovia, a fost aprobat? hot?-

desp?r?ire = e prieteni dr
Oamenii muncii din Timi?oara ??i iau r?mas bun de la glorio?ii osta?i ai armatei sovietice

t?zi au fost priviite din Uniu?nea Sovietic?, iar unele dintre cadrele cele mai calificate din ?ntreprinderea noastr? au ?nv???at ?n marea ?ar? a socialismu?lui". A vorbit apoi locotenentul co?lonel V. N. Konev. "Acum ne desp?r?im a spus vorbitorul, dar prietenia dintre poporul sovie?tic ?i poporul romin va r?mine ve?nic?. Poporul sovietic va fi ?ntotdeauna al?turi de poporul romin". In aclama?ii puternice, intr-o atmosfer? entuziast?, muncitorii au ?nminat militarilor sovietici buchete de flori ?i i-au ?mbr???i?at fr??e?te. Muncitorii fabricii ?i militarii sovietici au schimbat apoi da ruri. Oaspe?ii au oferit un mare tablou ?nf??i??nd pe eroul AleMatrosov. S-au schimbat imi?oara au fost s ? i viziteze la locurile lor de munc? pe oamenii muncii din Timi?oara. La uzinele "Electro?motor" ?i la Uzinele Textile Ti?mi?oara au avut loc cu xandr acest prilej entuziaste manifest?ri de prietenie. Militarii sovietici au fost primi?i cu mult? c?ldur? de muncitori, cu care au stat ?nde?lung de vorb?. ?mpreun? au de?p?nat amintiri. Mul?i dintre muncitori au luat parte al?turi de osta?ii sovietici la luptele ?m?potriva hitleri?tilor. Ca ?ntre to?var adrese, s-au scris cuvinte emo?ionante ?n cartea de aur a ?ntreprinderii. Muncitorii ?i militarii sovietici ?i-au exprimat hopa ce osta?ii sovietici au vizitat ?ntreprinderea, a avut loc un ?n?sufle?it miting. t?r?rea de a ?nt?ri ?i adinei neLuind cuvlntul, directorul ?n?treprinderii, Ernest Fried, a spus printre altele: "Noi, al?turi de to?i oamenii muncii din re?giunea ?i ora?ul Timi?oara, ne amintim de acele zile din anul 1944, cin? osta?ii sovietici, zdro?bind prin lupte grele hoardele fasciste, au ajuns ?i in p?r?ile Banatului. In inimile noastre va r?mine ve?nic? ?i nepieritoare amintirea celor mai buni fii ai poporului sovietic care ?i-au dat via?a pentru eliberarea Romi-ntel. contenit prietenia ?i colaborarea Deosebit de pre?ios a fost ?l este pentru ?ntreprinderea noas?tr? ajutorul primit din partea Uniunii Sovietice. Multe dintre utilajele cu care lucr?m noidintre aspoporul rom?n ?i poporul sovietic. (Agerpres).

Expresie a prieteniei ve?nice

ROMINO - SOVIETICE
Oamenii muncii din Timi?oara ?i-au luat r?mas bun de la fra?ii lor, osta?ii sovietici

OARA 1 (de la trimisul special Agerpres). Locuitorii ora?ului Timi?oara ?i-au mani?festat dragostea, prietenia ?i re?cuno?tin?a lor Iat? de osta?ii glorioasei armate sovietice, care se ?ntorc in patrie. ?lnirile prietene?ti din ultimele zile intre muncitorii ?l militarii rom?ni ?i osta?ii sovie?tici, ?ntre utemi?ti ?i comsomo-li?ti, ?ntre femeile muncitoare din ora? ?i so?iile militarilor so?vietici, s-au dep?nat amintiri pe care timpul nu le va putea ?terge, s-au f?cut proiecte de viitor ca ?ntre prieteni ?i ira',? ce apar?in aceleia?i familii, ?n?t?rit? ?n lupta pentru acelea?i idealuri. ulie, ia marele miting de r?mas bun din pia?a Operei din Timi?oara, un impresionant nu?mai de muncitori, intelectuali, ?i din ora? ?i ??rani mun?citori din ?mprejurimi au venit s?-?i ia r?mas bun de la mili?tarii sovietici, s?-?i exprime sen?timentele de cald? prietenie fa?? de poporul sovietic, hot?rirea de a ?nt?ri continuu marele lag?r al socialismului. pre?edintele Sfatului popular al ora?ului Timi?oara. A luat apoi cuviqtul generalul maior G. N. Kudreav?ev, care s?nt In numele osta?ilor sovietici, a transmis un salut fr??esc oame?nilor muncii din ora?ul ?i re?giunea Timi?oara osta?ilor ar?matei populare romine. Pia?a Operei este str?juit? de mari panouri, pe care ?n?scrise chem?ri ?n cinstea po?porului sovietic ?i glorioasei sa?le armate, prieteniei de nezdrun?cinat a ?i ??rilor lag?rului socia?list. "Trupele sovietice au ?nceput s? p?r?seasc? Republica Popu?lar? Romina. Pretutindeni, ?n o-ra?ele pe unde au trecut in dru?mul spre patrie osta?ii sovietici, poporul romin ?i-a luat r?mas bun de la ei prin calde manifes?ta?ii pentru prietenia dintre po?porul sovietic ?i poporul romin. ?i aceasta nu Intimpl?tor. Osta??ii sovietici, ?ndeplinindu-?i miIn tribuna oficial? au luat loc conduc?tori ai organelor locale de partid ?i de stat, ai organi?za?iilor oamenilor muncii, ofi?eri superiori rom?ni ?i sovietici. In pia?? erau aliniate companii de onoare ale trupelor sovietice ?i ale armatei romine. Au fost intonate imnurile de stat ale R.P. Romine ?i Uniunii Sovietice. Mitingul a fost des?chis de tov. Vasile Botezatu,

(Cont?nuare In pag. a 3-a)

Expresie a prieteniei ve?nice rom?no-sovietice

mii de oameni au venit s?-i con?duc? pe osta?ii sovietici care se ?ntorc ?n patrie. Se cint?, se danseaz?, se face schimb de in?signe ?i fotografii. Ling? tren romini ?i sovietici se prind In joc. Hore ?i cazacioc, ?i n-a lip?sit nici perinija. Clipa desp?r?irii se apropie. Militarii romini, muncitorii se ?mbr??i?eaz? cu solda?ii ?i ofi??erii sovietici. Se privesc In ochi ?i ??i string miinile b?rb?-te?te. In limbile rom?n? ?i rus? se rostesc acelea?i cuvinte: "Pe veci vom fi ?mpreun?, nedesp?r??i?i pe acela?i drum".

O ini?iat care trebuie

oper? am primit ?ntot?deauna un sprijin pre?ios din partea oamenilor muncii din B.P. Rom?n?, ne-am bucurat continuu de aten?ie fr??easc? din partea Partidului Muncito?resc Romin ?i a Guvernului R.P. Rom?ne. Pentru toate acestea, dragi tovar??i, noi v? mul?umim din toat? inima. turi din cele mai str?nse de prietenie". partid, a adus un fierbinte salut militarilor glo?rioasei armate sovietice. . Conduita ?i atitudinea irepro?a?bil? fa?? de popula?ia regiunii Timi?oara, rela?iile fr??e?ti sta?tornicite las? o frumoas? amin?tire, o amintire care va r?mine mereu In sufletele noastre. Oa?menii muncii din regiunea Timi??oara au ?nscris de asemenea ?n via?a lor nume ?i fapte din via??a osta?ilor sovietici. Cind focul a izbucnit ?n casa cet??eanului Ceosescu Nicoiae din Lipova, un grup de osta?i sovietici in frun?te cu sergentul Bederiez, pu-nindu-?i matele lag?r socialist, pentru p?cii 1944 ?i muncii pa?nice a ora?elor popoarelor ??rilor socialiste". tele defr??e?ti eroism,ale ale?ntregu?lui osta-?ilor sovietici ?i romini din ap??rarea toamna anului in elibera?rea ?i satelor regiunii noastre. Mult s-a vorbit ?i se va mai vorbi de vitejia osta?ilor sovietici ?i romini ?n luptele din jurul Timi?oarei, de la S?c?laz, Becicherec, ora?ul Arad, P?uli? ?i multe alte localit??i. Poporul nostru nu va uita niciodat? aju?torul fr??esc acordat nou? de Uniunea Sovietic? ?n anii grei de secet?, ?n perioada refacerii economiei na?ionale, ?n c edere pe calea ar?tat? de Marx, Engels, Lenin". Jurul nostru ecul Mic, prof. univ. Marin R?doi, rectorul Institutului Po?litehnic din Timi?oara, ?i pio?niera Adriana Oancea. fabrici ?l uzine metalurgic "Gheorghi Dimitrov" din Arad, co?ra?ii cu care i-a r?spl?tit po?porul nostru ca semn al recu?no?tin?ei pentru ajutorul inter?na?ionalist acordat ?n lupta de eliberare de sub jugul fascist. laboratoarele, institutele ?i?lor sovietici. ?i multe ?nzestrate cu utilaj cea mai ?nalt?

ui 1945, salvarea vie?ii ?i a bunurilor cet??enilor din unele comune inundate.

in ora?ul Cluj, cu ocazia c?reia s-a f?cut ?i analiza muncii desf??urat? timp de un an de ziie de c?tre cursan?ii acestor cercuri. al P.M.R. Biroul co?mitetului or??enesc de partid, c?nd a trecut la ?nfiin?area lor a urm??rit ?nl?turarea practicismului ?n?gust care se mai manifesta ?n une?le locuri ?n conducerea ?ntreprin?derilor. Cercurile au avut drept sarcin? s? dezbat? ?i s? l?murea?sc? pe deplin ?n fa?a conduc?torilor d'e ?ntreprinderi politica economic? a partidului nostru, politic? de con. struire a socialismului ?n patria noastr?, s? l?rgeasc? nivelul de cuno?tin?e al cursan?ilor industriale. Astfel, ?n acest M au func?ionat cercuri ca?re au grupat conduc?tori din me?talurgie ?i energetic?, construc?ii ?i materiale de construc?ii, indus?tria bunurilor de consum, comer? ?i coopera?ia me?te?ug?reasc?. A-ceast? ?mp?r?ire a cursan?ilor, a?i v?nd ?n vedere ?i faptul c? ?n fie?care cerc s-au dezb?tut c?te 7 ?e-me, a creat posibilitatea ca proble?mele s? fie str?ns legate de speci?ficul ramurii industriale ?n care-?i desf??oar? activitate e economie politic? din institutele de ?nv???m?nt superior din ora?ul Cluj. Astfel, tov. Ale?xandru Farkas de la Universitatea "Bolyaii" a dat un sprijin pre?ios cursanjilor diin coopera?ia me?te??ug?reasc?, ajut?nd prin cuno?tin??ele lui Ia ridicarea nivelului ?tiin??ific al referatelor ?i discu?iilor ce au fost purtate. ai mul?i cursan?i spu-n?ndu-?i p?rerea asupra felului

Sub semnul prieteniei ve?nice

ROMINO-SOVIETICE
Locuitorii Constan?ei ?i-au luat r?mas bun de la osta?ii sovietici care se ?ntorc ?n patrie

sovietice.

ele ?mpotri?va du?manului comun, va ?nflori ?l se va ?nt?ri ?i in viitor spre binele popoarelor noastre". ncipiile interna?ionalismului proletar, ale m?re?elor idei ale marxism-leninismului, este ve?nic? ?i de nezdruncinat". e acuv?ntul dat nenum?rate jert?fe, aceasta o datoreaz? ?ntr-o m??sur? esen?ial?, sprijinului fr??esc ?i dezinteresat pe care marele po?por sovietic ni 1-a acordat in 'upta de eliberare ?i pe care ni-l acord? in permanen??. Oamenii muncii din patria noastr? nu vor uita nicioda?t? ajutorul interna?ionalist dat de Uniunea Sovietic? ?n perioada grea de dup? 23 aug at mecanicul frunta? ENCIU, de lanu?mele ?antierele Navale ?i Maritime Constan?a, oamenii muncii din ora??ul ?iGHEORGHE regiunea Constan?a ?n osta?ilor ofi?erilor sovietici. plutonierul sovietic AL. ALBEKOV ?i GHEOR?GHE BILECA, pre?edintele gospod?riei agricole colective "Ol?ga Bancic" din Palazu Mare. za liberului consim??m?nt pe ca?lea socialiste, calea bel?ugului ?i a Muncitoresc bunei st?ri. La suc?cesele regiunii noastre ?n dezvolta?rea produc?iei vegetale anima?le, un ce rolne-a deosebit l-au Noi, avutmilitarii folo?sirea ?tiin?eiv? ?i asiguram, tehnicii sovietice, vizitele pe care oamenii de ?tiin?? ?i credincio?i colhoznicii sovietici le-au f?cut in regiunea noastr?, precum ?i vi?zitele eralui maior CONSTANTIN IONESCU a agriculturii spus printre altele: orului romin, muncitorilor, ??ranilor, oamenilor muncii intelec?tuale, Partidului Ro?min, guvernului ??rii dv. pentru ospitalitatea cordial? ?i pentru ?i ma?rele ajutor fost dat. sovietici, to?var??i ?i prieteni, c? vom fi ?n?totdeauna marilor prin?cipii ale interna?ionalismului pro?letar. A?a ne ??ranilo ?nva?? astre popu?lare nu vor uita zilele c?nd unit???ile ?i marile noastre unit??i, lup-tind um?r Ia um?r cu glorioasele trupe sovietice ?mpotriva cotropi?torilor hit'eri?ti pe c?mpurile de b?t?lie de la Sf. Gheorghe, Oradea, Debre?in, Tisa, mun?ii Tatra, Gron, Banska-Bjstri?a ?i in multe locuri, ?n momentele celor mai mari ?n?cle?t?ri, au primit ajutorul tanchi?sei muncitoare din ora?ul Constan?a. Niciodat? nu vor uita oamenii sovietici c? cu mai mult de 50 de ani ?n urm? muncitorii ora?ului dv. au ?ntins o min? de ajutor marinarilor r?scula?i de pe cruci??torul "Potemkin", c? la ?n?ceputul anului 1918 marinari; de pe navele militare rom?ne?ti s-au r?sculat ?i au sprijinit energic Marea Revolu?ie Socialist? din ovietic?, fr???ia Rusiei dintre ?i armatele ??rilor noastre, focul luptelor peAcum frontul sau dezvoltat ?i s-au ?nt?rit continuu ?n anii de dup? r?zboi, pe temelia de granit aCa re?la?iilor de tip nou statornicite ?n?tre ??rileRominia lag?rului rela??ii bazate pe principiile marxism-leninismului ?i ale ?i interna?iona?lismului proletar". no?tri rom?ni. ?mpre ntre popoarele Ro-m?niei au existat dec?lite mult ?n rela?ii prietene?ti. 14antifascist, ani poporul sovietic ?i armata sa au ajutat po?porul rom?n s?-?i scuture definitiv jugul str?in. urmare a revolu??iei populare victorioase, a socialist, devenit un stat socialist. Oamenii sovietici urm?resc cu dragoste m?ndrie succesele prietenilor ui fanfarele reunite rom?n? ?i sovietic? au in?tonat Interna?ionala. O companie de onoare a trupelor sovietice ?i o companie de onoare format? din trupe ale flotei maritime militare ale R. P. Romine au defilat ?n pia???, ?n aclama?iile miilor de parti?cipan?i la miting. rumul construirii socia?lismului. Militarii sovietici s?nt convin?i c? trainica ?i indestructi?bila prietenie soviefo-rom?n?, ?n?cercat? ?n timp ?i cimentat? prin ng au ?nso??it apoi la gar? pe militarii sovie?tici din primul e?alon care se ?na?poiaz? ?n patrie. u oferit mi?litarilor sovietici flori ?i daruri, s-au fotografiat ?mpreun?, s-au ?mbr??i?at. ??**? nante ?n care s-a manifestat din plin prie?tenia trainic?, de nezdruncinat, care leag? popoarele romin ?i so?vietic.