SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL (SII)

Definiţie = afecţiune ce se caracterizează clinic prin simptome gastro-

intestinale cronice sau recurente, neexplicabile prin anomalii structurale sau
biochimice intestinale: tulburări de tranzit intestinal, durere abdominală ±
balonare, distensie abdominală.

Epidemiologie:
- prevalenţă = 20%
- femei > bărbaţi (2:1)
- 70% din bolnavi nu solicită consult medical
- cei care solicită sunt mai ales între 30-50 ani

Fizio-patologie:
- tulburări de motilitate digestivă
o tranzit accelerat → diaree
o tranzit încetinit → constipaţie
- tulburări de sensibilitate digestivă
o creşterea sensibilităţii viscerale la pacienţii cu SII
- anomalii ale controlului nervos asupra tubului digestiv:
o disfuncţii ale SN vegetativ (simp + parasimp)
o disfuncţii ale SNC (integrarea şi modularea aferenţelor
senzitive şi eferenţelor motorii)
*) Stress-ul influenţează funcţia intestinală la orice individ !
*) 50% din pacienţi au tulburări psihice: anxietate, fobie, paranoia.

(!) Eşecurile în viaţa de familie, la locul de muncă, abuzurile sexuale

→ favorizează SII

Tablou clinic
- durere abdominală
- tulburări de tranzit
- distensie abdominală, borborigme

Criteriile MANNING pentru diagnosticul dr SII

- durere care cedează la defecaţie

1
- distensie abdominală
- prezenţa mucusului în scaun
- senzaţie de defecaţie incompletă
Aceste criterii au fost modificate ⇒

Criteriile ROMA pentru diagnosticul SII:

- Persistenţa cel puţin 3 luni a următoarelor simptome continue sau
recurente:
o Durere abdominală/discomfort abdominal asociat cu
modificări frecvenţei scaunului/modificarea consistenţei
scaunului.
- Două/mai multe din următoarele la cel puţin un sfert din
ocazii/zile:
o frecvenţa scaunului modificată
o consistenţa (forma) scaunului modificată (scibale, tare,
moale, apos)
o mucus în scaun
o balonare/distensie abdominală

ATENŢIE !
- rectoragia → afecţiune organică ! → Necesită explorări !
- durerea din SII nu trezeşte bolnavul din somn !
- debutul recent
- starea generală alterată → boli organice
- vârsta > 50 ani
- antecedente familiale de polipoză intestinală sau cancer → necesită
investigaţii chiar şi la tineri.
- bolnavii cu SII au tulburări psihice asociate în 50% cazuri (cei cu
tulburări organice numai în 20% cazuri, subiecţii de control numai
în 10% cazuri)
o anxietate
o depresie

Forme clinice
1. SII cu predominenţa constipaţiei
2. SII cu predominenţa diareei
3. SII cu predominenţa balonărilor/distensiei abdominale şi durerilor.

Ex. fizic = negativ

2
Diagnostic = de excludere
Pasul 1 = evaluarea datelor clinice după “criteriile ROMA”
Pasul 2 = set limitat de investigaţii biologice: HLG, analize
biochimice curente, ex. coproparazitologic
Pasul 3 = rectosigmoidoscopie/la pacienţi > 50 ani → irigo şi/sau
colonoscopie

În funcţie de contextul clinic, se mai pot efectua:

- evaluarea tranzitului cu markeri radioopaci
- manometrie ano-rectală
- defecografie
- biopsie jejunală, colonică, etc.

Boli asociate:
- tulburări ginecologice: dismenoree
- tulburări urinare
- dispepsia cronică “reflux-like”
- fibromialgie
- astenie cronică

Evoluţie
- suferinţa este cronică, cu fluctuaţii
- dacă apar simptome alarmante (modificarea caracterului durerii, a
tranzitului, anemie, ↓ G, HDI) → explorări suplimentare.

Tratament
- Măsuri generale
o relaţie medic – pacient (încredere)
o informarea pacientului
o schimbarea stilului de viaţă
- Regim alimentar
o cei cu diaree – evită grăsimile, alimentele bogate în celuloză,
dulciurile concentrate, alcoolul, cafeaua, lactatele
o cei cu constipaţie – vor consuma tărâţe de grâu, pâine
graham sau integrală.
- Medicamente:
a) pentru durere şi balonare:
o anticolinergice: scobutil, atropină, pirenzepină
o mebevirină (colospasmin, duspatalin)

3
 o prokinetice (cisaprid, metoclopramid, motilium)
b) pentru constipaţie:
o fibre alimentare
o prokinetice
o laxative osmotice
c) pentru diaree:
o alimente sărace în fibre, evitarea lactatelor
o loperamid (imodium)
o scobutil, codeină
d) tratament psihologic – hipnoză, psihoterapie de grup, etc.
e) medicaţie psihotropă
o antidepresive triciclice (amitriptilina, imipramina)
o inhibitori de serotonină (sertraline)
o benzodiazepine