Razboiul ruso-austro turc (1735-1739)

Pacea de la Belgrad (1739)

Deceniul patru din secolul al XVIII-lea s-a caracterizat prin tendintele diverselor puteri de a-si asigura o preponderenta in partea rasariteana a Europei si in Imperiul otoman. Astfel, in aceasta zona se ciocnesc acum interesele Rusiei si Austriei,simultan cu consolidarea pozitiilor economice si politice ale Angliei si Frantei.In acest cadru general se integreaza razboiul ruso-austro-turc, care a izbucnit prin 1735 si s-a incheiat cu pacea de la Belgrad in 1739.

Cauzele Conflictului
Conflictul dintre anii 1735-1739 are cauzele sale proprii, concretizate, in scopurile bine conturate ale partilor interesate. Astfel pe vremea aceea se manifesta deschis tendinta Portii otomane de a-si mentine dominatia asupra litoralului nordic al Marii Negre, in timp ce Rusia depunea eforturi pentru asigurarea si extinderea hotarelor ei meridionale. Rusia cauta o iesire directa la mare,iar conditiile pentru realizare devenea tot mai favorabila. Diplomatia tarista se va stradui sa reinsufleteasca si tratatul ruso-austriac din 1726 cu caracter ofensiv impotriva Imperiului otoman.Acesta avand darul de a crea una din cele mai constante axe diplomatice din urmatorul secol.

Cauzele Conflictului
Dar desi coincidenta de interese va uni Rusia si Austria,totusi nu va putea fi estompata rivalitatea dintre cele doua puteri in ceea ce priveste politica lor fata de zona Europei sud-estice.

IMPERIUL TARIST

arina Contele Andrei Ivanovich Osterman, om de stat rus, de naionalitate german, ministru de externe

Anna a Rusiei

IMPERIUL AUSTRO-UNGAR

Johann Gottfried Auerbach,

Karl al VI-lea,

mprat al Sfntului Imperiu Roman

IMPERIUL OTOMAN

, sultan al Imperiului Otoman 1730- 1754

Desfasurarea razboiului
Ostilitatile incepusera in anul 1735 prin atacurile ostilor rusesti asupra Azovului,iar declaratia de razboi a Portii otomane a fost urmata de mesaje de motivare adresate Angliei,Olandei si Frantei. Razboiul ruso-austro-turc dintre anii 1735-1739 a dat un nou prilej de manifestare a contradictiilor de interese ale puterilor europene fata de Problema orientala. Anglia acuza Franta si Austria de partinire,pentru a impune o mediere colectiva sau pentru a se intrerupe negocierile de pace. Astfel, in 1738 ambasadorul Frantei,marchizul de Villeneuve,prezinta actul prin care era liber sa definitiveze preliminariile pacii pe baza catorva puncte esentiale. Succesele militare ale turcilor mai ales impotriva Austriei au facut ca Poarta sa-si mentina pozitia in problema litoralului nordic al Marii Negre.

 Franta este nevoita sa sprijine Poarta,avand interese comerciale in Orient. Desi demnitarii otomani declarau ca nu vor accepta propuneri de pace decat din partea Frantei, marii vizirii n-au dezvaluit totusi lui Villeneuve toate planurile lor in problemele razboiului si a pacii. De asemenea nici Rusia nu avea incredere suficienta in Franta ,preferand tratative directe cu turcii. Cu toate acestea , Villeneuve e socotit promotorul pacii de la Belgrad iar momentul istoric a fost calificat drept o capodopera a diplomatiei franceze

Pacea de la Belgrad
Pacea de la Belgrad este o pace incheiata in anul 1739 prin care a fost pus capat razboiului ruso-austro-turc. Tratativele dintre turci si austrieci ,purtate la Belgrad au fost concluzionate prin Tratatul de la Belgrad. Iar Rusia a acceptat sa negocieze prin intermediul diplomatilor francezi ,acesta fiind al II-lea Tratat de la Belgrad.

Urmari
Asa cum razboiul fusese inceput separat de aliati,tot astfel si pacea s-a incheiat in conditii diferite. Austria cedeaza turcilor Belgradul,nordul Sebiei si Oltenia ,exceptie Banatul Timisoarei.Austria ceda teritoriile obtinute la Passarowitz. Rusia a trebuit sa renunte la o mare parte din cuceririle facute in timpul razboiului,pastrand Azovul si teritoriul cuprins intre Bug si Nistru. Tratatul de la Belgrad a fost un mare succes al dimplomatiei franceze.Ambasadorul francez avea acum posibilitatea de a cere sultanului recunoasterea pentru serviciul facut de catre Franta. Aceasta de alege cu reinoirea Capitulatiilor pe 8 mai 1740.

Bibliografie
Mustafa Ali Mehmed, Istoria turcilor, Editura tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1976 Ioan Horga, Mircea Brie, Relaiile Internaionale de la echilibru la sfritul concertului European , Editura Universitii din Oradea, 2oo6 Anna http://www.britannica.com/EBchecked/topic/26048/Anna Andrei Osterman Wikipedia, <http://en.wikipedia.org/wiki/Andrei_Osterman

Proiect realizat de Bochis Patricia ,RISE II