You are on page 1of 135
GEOMETRIE 1. Probleme de numirare Rezumat: in cadrul temei se vor prezenta ekmentele de baz ale combinatoricii, regula sumei, produsului, precum si aplicarea lor in diferite probleme de algebri, aritmetica, respectiv geometric combinatorics (probleme de numérare, colorare, descompunere). 1.1 Reprezentarea regulei sumei, respectiv produsului, si aplicatii ale acestor reguli in studierea unor probleme de combinatoric’, respectiv a unor probleme de numérare 1.11. Regula sumei Daca un anumit obiect poate fi ales in m moduri, iar un alt obiect poate fi ales inn moduri , auc alegerea “ui A seu B poate fi realizata in mn modu (trebuie alegere a lui A si nu coi akegere a lui B )-Daci totusi exista astlel de coincidente, atunci regula sumei de mai sus di minek moduri de alegere” a lui A sau B” unde k este numérul de coincidente. 1.12, Regula produsului Dac’ un obiect A se poate alege in m moduri si daci dupdi ficcare astfel de alegere, un obiect B se poate alege in n moduri, atunci alegerea perechii (A,B) in aceastii ordine poate fi realizata in mn moduri. 1.13. Principiul cutiei Dirichlet) Daci n cutii si mai mult den: cel putin 2 objecte se afli in acacasi obiecte trebuie aranjate in cele n cutii, atunci ie. 1.L4, Principiul induetiei matematice Fie P(n)n2k o propozitic matematicds KEN fixatsne Ne IL. Daca P(p) “A”. (7) p=, atunei Pont) “A” ‘Atunci p(n) “A", CV) 2k Shit de demonstrafie P(k) “A> P(k+ 1) "A" >P(K+2) “A>, 390 1,1,5, Principiul includerii si excluderii |AUBHAMBANB) JAUBU CHAP IBE|CHANBHANCHBNCHANBNC| AU..UA IAT 214 0.4) [et CD IAAL 7 isan -l unde ABC, A1.Ads Aq mul 1.2. Probleme rezolvate (Algebrs) 1.2.1, Multimi ordonate O multime impreund cu o ordine bine determinatii de dispunerea elmentelor sale este 0 combinatie (sau multime ordonati). Se numeste aranjament de n elemente luate cite k orice combinatie alcituitts din k elemente ake multimii A. Doui aranjamente den clemente luate cite k se deosebese prin natura elementelor sau prin ordinea lor. /A'Snumérul aranjamentelor de n elemente luate cite k= n(nel).-(n= nt H)= , @-kt 1 2 k l i i v v v nmoduri n-1 moduri n-k+1 moduri Prima pozitie a unui aranjament se poate completa in n moduri ‘A doua povitie inn-1 moxiuti.., etc. ‘Total, conform regulii produsului = n(n-1)>.,..(4eH])- unde n!=123., (n-k)” } consideram un aranjament de n elemente luate cate n. Acest aranjament se numeste pemmutare de n elemente. Numarul permutitilor de n elemente —Pr=n(nel 1, Poni, n=. 1.2.3, Numérul de functii £A>B (Am, [B=n) Numarul de funetii £A>B (Af=m. [BJ-n) este 1", Rezolvare BY{EADB} BBM AH{2}..ndn}s B=fby..-.,b0} fA DB exe bine determinati daca stim care sunt valorile lui fay), a2) «.. a) care se pot alege conform regulii prxdusului dintre elementek lui B in numir de menr..n. modur=n® moduri =>)B "Fn". Sart 1.24, Funeti injective £:A DB injectiva © (VW) move A xi 42 (W aise) A. x) = fhe) % + ecuatia fix)-y are cel mult o solutie in A. Funetii surjective £:A9B surjectiva CV )y eB, evuatia f(x)Fy are cel putin o solutiein A. © Im{=B Functii bijective £:AB bijectiva <> functie injectiva surjectivas <2 (V eB, ecuatia fx)=y are exact osolutie in A. Numarul de funcfii injective =A,,!, nm. £:ABai.|AFa, [B=m. Numérul de functii bijective £:A9B, |ARBAneste Pin, Observatii f:A9B bijectiva => |AHB}, A.B-finite 1.2.5, Combinari Daca A este o multime cu n elemente, atunci submultimile lui A formate din k clemente O

You might also like