Professional Documents
Culture Documents
com
Page 1 of 457
Licenta Navigatie
1
Puncte: 0/1
1111. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
2
Puncte: 0/1
1112. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. paralelului de inaltime cu cercul orar; B. paralelului de declinatie cu cercul orar; C. paralelului de declinatie cu cercul vertical; D. paralelului de inaltime cu cercul vertical;
3
Puncte: 0/1
1113. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 2 of 457
j k l m n j k l m n
4
Puncte: 0/1
A. meridianul superior, meridianul inferior; B. primul vertical estic, primul vertical vestic; C. orizontul astronomic; D. ecuatorul ceresc.
5
Puncte: 0/1
1115. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
6
Puncte: 0/1
1116. Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 3 of 457
7
Puncte: 0/1
1117. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
8
Puncte: 0/1
9
Puncte: 0/1
1119. Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 4 of 457
10
Puncte: 0/1
1120. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade masurate la Soare; B. controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare; C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului; D. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare.
11
Puncte: 0/1
12
Puncte: 0/1
A. colatitudine si inaltime; B. latitudine si timpul sideral al locului; C. longitudine si timpul sideral al locului; D. longitudine si declinatie.
13
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 5 of 457
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade; B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade; C. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade; D. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade;
14
Puncte: 0/1
1124. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
15
Puncte: 0/1
A. primul vertical; B. meridianul ceresc al locului observatorului; C. orizontului adevarat astronomic al observatorului; D. ecuatorul ceresc.
16
Puncte: 0/1
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct; B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 6 of 457
navei;
j k l m n
17
Puncte: 0/1
A. axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul Pamantului; B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
18
Puncte: 0/1
A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului; B. doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul navei; C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul Greenwich.
19
Puncte: 0/1
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct; B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul navei; C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 7 of 457
astronomic de la Greenwich.
20
Puncte: 0/1
A. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud B. Pol Nord, pol Sud C. Zenit, Nadir D. Punct cardinal Est, punct cardinal Vest
21
Puncte: 0/1
22
Puncte: 0/1
175. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al astrului se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 8 of 457
23
Puncte: 0/1
A. Inaltime, distanta polara B. Unghi orar, unghi la pol C. Declinatie, unghi orar D. Unghi sideral, ascensiune dreapta
24
Puncte: 0/1
A. Inaltimea, declinatia, latitudinea B. Azimutul, declinatia, unghiul orar C. Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral D. Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular
25
Puncte: 0/1
179. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Paralelului de inaltime cu cercul orar B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical C. Paralelului de declinatie cu cercul orar D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
26
180. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 9 of 457
Puncte: 0/1
FALSA:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
27
Puncte: 0/1
A. Meridianul superior,meridianul inferior B. Primul vertical estic,primul vertical vestic C. Orizontul adevarat astronomic D. Ecuatorul ceresc
28
Puncte: 0/1
182. Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Culminatiei superioare, culminatiei inferioare B. Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic C. Rasaritului, apusului D. Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers
29
Puncte: 0/1
183. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt : A. Astrii circumpolari vizibili
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 10 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
B. Astrii cu rasarit si apus C. Astrii care intersecteaza primul vertical D. Astrii circumpolari invizibili
30
Puncte: 0/1
184. Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Numai cadranele de orizont SE, SW B. Numai cadranele de orizont NE, NW C. Toate cadranele de orizont D. Este invizibil
31
Puncte: 0/1
A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili B. Toti astrii au rasarit si apus C. Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus D. Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus
32
Puncte: 0/1
186. Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea observatorului.Ce valori poate lua azimutul Soarelui in acest caz?
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 11 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
33
Puncte: 0/1
187. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
34
Puncte: 0/1
189. La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
35
Puncte: 0/1
190. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 12 of 457
j k l m n j k l m n
36
Puncte: 0/1
191. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia astronomica sunt:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Mercur, Venus Marte, Jupiter B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn C. Venus, Marte, Jupiter, Uranus D. Marte, Jupiter, Saturn, Neptun
37
Puncte: 0/1
192. In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioare sunt:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
38
Puncte: 0/1
A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul inferior al observatorului B. Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianul inferior al observatorului C. Unghiul orar al punctului vernal
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 13 of 457
j k l m n j k l m n
39
Puncte: 0/1
196. Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianul superior al observatorului a....
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Soarelui mediu B. Punctului vernal C. Soarelui adevarat D. Unui punct fictiv pe sfera cereasca
40
Puncte: 0/1
198. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru a o aduce in concordanta cu noul fus orar:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. La miezul noptii B. In momentul traversarii meridianului limita C. Indiferent la ce ora a bordului D. Nu se modifica
41
Puncte: 0/1
2. Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica corespund situatiei in care punctul initial si cel final se situeaza pe:
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 14 of 457
j k l m n j k l m n
42
Puncte: 0/1
201. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Corectarea inaltimilor mai mari de 30 B. Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime oarecare C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului D. Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare
43
Puncte: 0/1
203. In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea determinarii punctului navei:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optima de intersectie B. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia de intersectie la limita C. Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima de intersectie D. Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditii favorabile de intersectie
44
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 15 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
45
Puncte: 0/1
46
Puncte: 0/1
207. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite verificarea preciziei valorii obtinute este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
47
Puncte: 0/1
211. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este determinata de:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor B. Eroare de gradare a limbului sextantului C. Eroare de gradare a tamburului sextantului
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 16 of 457
j k l m n
48
Puncte: 0/1
213. Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Corectie de depresiune si refractie B. Corectia de depresiune si paralaxa C. Corectie de refractie si semidiametru D. Corectie de semidiametru si paralaxa
49
Puncte: 0/1
216. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomanda utilizarea urmatoarei metode:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Repetarea observatiilor B. Observatii simultane efectuate de mai multi observatori C. Reducerea inaltimilor la acelasi zenit D. Serie de observatii
50
Puncte: 0/1
217. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatii la astri indiferent de latitudinea locului observatorului este :
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Cu Soarele la rasarit sau apus B. Cu un astru la inaltime oarecare C. Cu azimutul stelei polare D. Cu o planeta inferioara
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 17 of 457
51
Puncte: 0/1
218. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
52
Puncte: 0/1
53
Puncte: 0/1
224. Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare, observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din variantele de mai jos este FALSA:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Prima observatie a.m. a doua p.m. B. Prima observatie meridiana, a doua p.m. C. Prima observatie a.m., a doua meridiana D. Prima observatie meridiana, a doua a.m.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 18 of 457
54
Puncte: 0/1
A. Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in timpul efectuarii observatiilor B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor C. Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor D. Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor
55
Puncte: 0/1
226. Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
56
Puncte: 0/1
227. Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prin metoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Nu ofera suficienta precizie B. Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor din table C. Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrul in orizontul adevarat astronomic D. Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 19 of 457
57
Puncte: 0/1
228. Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
58
Puncte: 0/1
A. Almucantaratului cu cercul orar al astrului B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical C. Paralelului de inaltime cu cercul orar D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
59
Puncte: 0/1
A. Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui adevarat B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu C. Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu D. Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta a Soarelui
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 20 of 457
60
Puncte: 0/1
A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar B. Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar C. Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina
61
Puncte: 0/1
A. La zenit, paralactic, la pol B. La pol, sideral, distanta polara C. La zenit, declinatia, distanta zenitala D. La pol, colatitudinea, inaltimea
62
Puncte: 0/1
235. Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primul rand de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Eroarea in estima B. Eroarea in corectia sextantului C. Eroare de masurare a timpului D. Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua observatie
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 21 of 457
63
Puncte: 0/1
236. Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime B. Eroarea accidentala de masurare a inaltimii C. Eroarea in citirea cronometrului D. Eroarea in punctul estimat
64
Puncte: 0/1
In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi; B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului; C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 22 of 457
65
Puncte: 0/1
In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi; B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului; C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.
66
Puncte: 0/1
3. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica C. Diferenta dintre drumul initial si cel final D. Diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 23 of 457
67
Puncte: 0/1
308. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de 141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
68
Puncte: 0/1
A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd B. Diferentele de coordonate zero C. Diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grd D. Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta de longitudine egala cu zero
69
Puncte: 0/1
540. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii locului observatorului la:
j k l m n j k l m n j k l m n
70
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 24 of 457
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
71
Puncte: 0/1
542. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. Algoritm :
j k l m n j k l m n j k l m n
72
Puncte: 0/1
543. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ; plus sau minus 2 min.5 se:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. reface controlul si reglajul sextantului; B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor; C. determina din nou corectia sextantului.
73
Puncte: 0/1
A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar. B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar; C. Luna noua, Luna plina, prim patrar, ultim patrar.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 25 of 457
74
Puncte: 0/1
55. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea inaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii :
j k l m n
A. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit mai aproape de suprafata marii la miraj superior. B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai aproape de suprafata marii, cind mirajul este inferior. C. Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din table functie de latitudine si inaltimea astrului.
j k l m n
j k l m n
75
Puncte: 0/1
A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului; B. doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul navei; C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
76
Puncte: 0/1
866. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii locului observatorului la:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 26 of 457
77
Puncte: 0/1
A. linia Nord-Sud, axa lumii; B. axa lumii, linia Est-Vest; C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
78
Puncte: 0/1
79
Puncte: 0/1
943. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni: 1. Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici. Algoritm :
j k l m n j k l m n j k l m n
80
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 27 of 457
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. plus sau minus 2.5 minute; B. plus sau minus 1.5 minute; C. plus sau minus 0.5 minute.
81
Puncte: 0/1
945. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. plus sau minus 1.0 minute; B. plus sau minus 0.1 minute; C. plus sau minus 0.5 minute.
82
Puncte: 0/1
946. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare sau egala cu plus sau minus 2.5 minute este:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. reface controlul si reglajul sextantului; B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor; C. determina din nou corectia sextantului.
83
Puncte: 0/1
A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar; B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar; C. Luna noua, luna plina, prim patrar, ultim patrar
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 28 of 457
84
Puncte: 0/1
950. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite; B. pe harta gnomonica este o linie dreapta; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra
85
Puncte: 0/1
952. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta ortodromica; B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica.
86
Puncte: 0/1
953. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor; B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant; C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 29 of 457
87
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
88
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 30 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
89
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 31 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
90
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 32 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
91
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 33 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
92
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 34 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
93
Puncte: 0/1
Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine (valori recomandate) de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
94
Puncte: 0/1
Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii succesive la Soare trebuie sa fie:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 35 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
95
Puncte: 0/1
Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu semnul intrebarii reprezinta urmatoarea coordonata a astrului:
j k l m n j k l m n j k l m n
96
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 36 of 457
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
97
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 37 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
98
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 38 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
99
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 39 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
100
Puncte: 0/1
Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii reprezinta:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 40 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
101
Puncte: 0/1
Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii reprezinta:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 41 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
102
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 42 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
103
Puncte: 0/1
In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul orizontului astronomic, cu zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 43 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
104
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 44 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
105
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 45 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
106
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 46 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
107
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 47 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
108
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 48 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
109
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 49 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
110
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 50 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
111
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 51 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
112
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 52 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
113
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 53 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
114
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 54 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
115
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 55 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
116
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 56 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
117
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 57 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
118
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 58 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
119
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 59 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
120
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 60 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
121
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 61 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
122
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 62 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
123
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 63 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
124
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 64 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
125
Puncte: 0/1
Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul soarelui este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 65 of 457
126
Puncte: 0/1
127
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 66 of 457
128
Puncte: 0/1
Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
129
Puncte: 0/1
Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimut limita este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
130
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 67 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
131
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 68 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
132
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
133
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 69 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
134
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 70 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
135
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
136
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 71 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
137
Puncte: 0/1
A. polul ceresc;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 72 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
138
Puncte: 0/1
c d e f g
c d e f g
c d e f g
139
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 73 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
140
Puncte: 0/1
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 74 of 457
j k l m n j k l m n
141
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
j k l m n
142
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 75 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
A. surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului; B. surub de reglaj al paralelismului oglinzilor sextantului; C. tamburul sextantului.
143
Puncte: 0/1
144
Puncte: 0/1
1155. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
j k l m n
A. tribord-verde, babord-rosu;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 76 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri; C. tribord-rosu, babord-verde; D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii.
145
Puncte: 0/1
1315. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
146
Puncte: 0/1
A. observand luminile arborate de navele din vecinatate; B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere); C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice.
147
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudine punctului de plecare este mai mare decat
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 77 of 457
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
148
Puncte: 0/1
1. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Vertexuri B. Zenit, Nadir C. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud D. Vortexuri
149
Puncte: 0/1
A. Scade ca si temperatura aerului B. Scade in timp ce temperatura aerului creste C. Creste ca si temperatura aerului D. Creste in timp ce temperatura aerului scade
150
Puncte: 0/1
1000. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Dc este egal cu 212 grade; B. Dc este egal cu 34 grade; C. Dc este egal cu 328 grade.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 78 of 457
151
Puncte: 0/1
1001. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Dc este egal cu 112 grade; B. Dc este egal cu 34 grade; C. Dc este egal cu 328 grade.
152
Puncte: 0/1
1002. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Dc este egal cu 102 grade; B. Dc este egal cu 234 grade; C. Dc este egal cu 328 grade.
153
Puncte: 0/1
1003. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Dc este egal cu 102 grade; B. Dc este egal cu 234 grade; C. Dc este egal cu 328 grade.
154
1004. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 79 of 457
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
155
Puncte: 0/1
1005. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade; rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. RpTd este egal cu 60 grade B. RpBd este egal cu 60 grade; C. RpBd este egal cu 30 grade.
156
Puncte: 0/1
1006. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade; rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. RpTd este egal cu 165 grade B. RpBd este egal cu 165 grade; C. RpBd este egal cu 25 grade.
157
Puncte: 0/1
1007. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade; rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 80 of 457
158
Puncte: 0/1
1008. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade; rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
159
Puncte: 0/1
1009. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade; rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
160
Puncte: 0/1
1010. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade; rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
161
Puncte: 0/1
1011. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade; rezulta lumina farului se vede in:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 81 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
162
Puncte: 0/1
1012. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade; rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
163
Puncte: 0/1
1013. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
164
Puncte: 0/1
1014. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 82 of 457
165
Puncte: 0/1
1015. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu 30 grade la un far. Farul se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
166
Puncte: 0/1
1016. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade. Nava se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
167
Puncte: 0/1
1017. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
168
Puncte: 0/1
1018. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
j k l m n
A. 90 grade;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 83 of 457
j k l m n j k l m n
169
Puncte: 0/1
1019. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
170
Puncte: 0/1
1020. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
171
Puncte: 0/1
1021. Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade. Nava se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 84 of 457
172
Puncte: 0/1
A. distanta nava-radiofar; B. semnul declinatiei magnetice; C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
173
Puncte: 0/1
1067. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final; B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. diferenta de drumul initial si cel final; D. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final;
174
Puncte: 0/1
1068. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferenta de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; D. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de
175
Puncte:
1069. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine ( valori recomandate) de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 85 of 457
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. 7 grade si 30 minute sau 15 grade; B. 5 grade sau 10 grade; C. 15 grade sau 22 grade si 30 minute; D. 15 grade sau 30 grade;
176
Puncte: 0/1
1070. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
177
Puncte: 0/1
1072. Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. conditiile hidrometeorologice; B. nivelul de instruire a observatorului; C. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat; D. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile.
j k l m n
178
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 86 of 457
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii; B. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat; C. efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare; D. aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare.
179
Puncte: 0/1
A. conditii improprii de observare; B. nivelul de instruire a observatorului; C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura. D. intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura.
180
Puncte: 0/1
A. executarea de serii de masuratori; B. executarea observatiilor in conditii optime; C. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare; D. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura.
181
Puncte: 0/1
1076. Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 87 of 457
Ca :
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. metoda triunghiurilor asemenea; B. metoda locului de egala diferenta de relevment; C. metoda dreptei de inaltime adevarata; D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
182
Puncte: 0/1
1077. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea eventualelor erori in punct este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. eliminarea erorilor grosiere de observare; B. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice; C. refacerea calculelor; D. repetarea integrala a observatiilor.
183
Puncte: 0/1
1078. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor; B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant; C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica; D. observatiile sa fie simultane.
184
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 88 of 457
Puncte: 0/1
A. avize catre navigatori saptamanale; B. avize radio catre navigatori; C. editiile corectate ale hartilo; D. editiile noi ale cartii farurilor.
185
Puncte: 0/1
1080. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. asigurarea hidrografica si de navigatie; B. rutele de apa adanca; C. rutele recomandate de traversada; D. facilitati portuare.
186
Puncte: 0/1
A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii B. Calibrarea instrumentului, aparatului utilizat C. Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii optime de observare D. Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de masurare
187
Puncte: 0/1
A. lochul electromagnetic;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 89 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
188
Puncte: 0/1
A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura; B. nivelul mediu al apei joase la sizigii; C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura; D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii;
189
Puncte: 0/1
190
Puncte: 0/1
A. centrala cilindrica dreapta; B. centrala cilindrica dreapta conforma; C. centrala cilindrica transversala; D. centrala cilindrica transversala conforma;
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 90 of 457
191
Puncte: 0/1
192
Puncte: 0/1
A. hartile rutiere; B. avizele pentru navigatori; C. hartile meteorologice in facsimil; D. avizele meteorologice.
193
Puncte: 0/1
A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 91 of 457
194
Puncte: 0/1
A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai micsorarea vitezei; C. numai cresterea vitezei; D. micsorarea vitezei si deriva de vant.
195
Puncte: 0/1
1135. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
196
Puncte: 0/1
197
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 92 of 457
Puncte: 0/1
198
Puncte: 0/1
1138. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia compas este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
199
Puncte: 0/1
1139. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. sa fie trecute precis pe harta; B. sa fie vizibile din orice directie; C. sa fie usor de identificat; D. sa fie trecute pe harta si vizibile.
200
Puncte: 0/1
1140. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 93 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
201
Puncte: 0/1
A. masele amagnetice ale corpului navei; B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei; C. magnetul compensator de banda; D. masele magnetice ale corpului navei.
202
Puncte: 0/1
1142. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera posibilitatea de control):
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
203
Puncte: 0/1
1143. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
j k l m n
A. galben-negru-galben;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 94 of 457
j k l m n j k l m n j k l m n
204
Puncte: 0/1
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina; D. lumina care se repeta cu regularitate.
205
Puncte: 0/1
A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate; D. durata luminii egala cu cea de intuneric.
206
Puncte: 0/1
1146. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 95 of 457
j k l m n
D. 12 Mm;
207
Puncte: 0/1
1147. Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
208
Puncte: 0/1
1148. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear; B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc; C. reperul de mijloc este mai apropiat de nava; D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
209
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre cu varful in jos; D. doua conuri negre unite la baza;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 96 of 457
210
Puncte: 0/1
115. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Zona de joasa presiune B. Front rece C. Zone de inalta presiune D. Front cald
211
Puncte: 0/1
1150. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade; B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 30 grade; C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 1850 grade; D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 90 grade;
212
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 97 of 457
213
Puncte: 0/1
A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare; B. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare; C. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica; D. distanta nava -reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite.
214
Puncte: 0/1
215
Puncte: 0/1
1154. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 98 of 457
216
Puncte: 0/1
1156. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
217
Puncte: 0/1
218
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza; D. doua conuri negre cu varful in jos;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Page 99 of 457
219
Puncte: 0/1
A. un con rosu cu varful in sus; B. o sfera neagra; C. un cilindru rosu; D. un cilindru verde.
220
Puncte: 0/1
A. Conditiile improprii de observare B. Nivelul de instruire a observatorului C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura D. Intretinerea necorespunzatoare a instrumentului, aparatului de masura
221
Puncte: 0/1
222
Puncte: 0/1
A. lochul; B. sonda;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. barometrul.
223
Puncte: 0/1
224
Puncte: 0/1
A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
225
Puncte: 0/1
A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
226
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
227
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
228
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
229
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
230
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
231
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
232
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
233
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
234
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
235
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
236
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
237
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
238
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
239
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
240
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
241
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
242
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
243
Puncte: 0/1
1260. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
j k l m n j k l m n j k l m n
244
Puncte: 0/1
245
Puncte: 0/1
1262. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. faruri de aterizare.
246
Puncte: 0/1
247
Puncte: 0/1
1264. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n
248
Puncte: 0/1
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
249
Puncte: 0/1
A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
250
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza;
251
Puncte: 0/1
1268. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n
252
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
253
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre unite la varf; C. doua conuri negre unite la baza;
254
Puncte: 0/1
A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus; B. un cilindru verde; C. un cilindru rosu.
255
Puncte: 0/1
1276. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
256
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
257
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n j k l m n
258
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n j k l m n
259
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei;
j k l m n j k l m n
260
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
j k l m n
261
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la reperul costier;
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
262
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
j k l m n
263
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costierui; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
j k l m n
264
Puncte: 0/1
265
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
266
Puncte: 0/1
267
Puncte: 0/1
268
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
269
Puncte: 0/1
270
Puncte: 0/1
271
Puncte: 0/1
272
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
273
Puncte: 0/1
274
Puncte: 0/1
A. sclipiri rapide ( 2+1); B. 6 sclipiri rapide; C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
275
Puncte: 0/1
276
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
277
Puncte: 0/1
278
Puncte: 0/1
A. Executarea de serii de masuratori B. Executarea observatiilor in conditii optime C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare D. Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura
279
Puncte: 0/1
1300. Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
280
Puncte: 0/1
1301. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
281
Puncte: 0/1
1302. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
282
Puncte: 0/1
1303. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
283
Puncte: 0/1
1304. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. un semn de vest.
284
Puncte: 0/1
285
Puncte: 0/1
1308. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
286
Puncte: 0/1
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
287
Puncte: 0/1
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
288
Puncte: 0/1
1316. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
289
Puncte: 0/1
A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
290
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
291
Puncte: 0/1
292
Puncte: 0/1
293
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
294
Puncte: 0/1
295
Puncte: 0/1
1323. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
296
Puncte: 0/1
1324. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
297
Puncte: 0/1
1325. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
298
Puncte: 0/1
1326. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
299
Puncte: 0/1
1327. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
300
Puncte: 0/1
1328. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
301
1329. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
302
Puncte: 0/1
133. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Partea din fata a navei B. Stanga traiectoriei furtunii C. Partea din spate a navei D. Dreapta traicetoriei furtunii
303
Puncte: 0/1
1330. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
304
Puncte: 0/1
1331. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
305
Puncte: 0/1
1332. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
306
Puncte: 0/1
1333. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
307
Puncte: 0/1
1334. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
308
1335. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
309
Puncte: 0/1
1336. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
310
Puncte: 0/1
1337. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
311
Puncte: 0/1
1338. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
312
Puncte: 0/1
1339. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
313
Puncte: 0/1
1341. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
314
Puncte: 0/1
1350. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
j k l m n j k l m n j k l m n
315
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
316
Puncte: 0/1
317
Puncte: 0/1
1354. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g = +3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da?
j k l m n j k l m n j k l m n
318
Puncte: 0/1
1355. Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
319
Puncte: 0/1
1356. Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
320
Puncte: 0/1
1358. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
321
Puncte: 0/1
1359. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
322
Puncte: 0/1
1360. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
323
Puncte: 0/1
1361. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
324
Puncte: 0/1
1362. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
325
Puncte: 0/1
1363. Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
326
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei.
327
Puncte: 0/1
328
Puncte: 0/1
329
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
330
Puncte: 0/1
1368. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
j k l m n j k l m n j k l m n
331
Puncte: 0/1
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului;
332
Puncte: 0/1
333
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
334
Puncte: 0/1
A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
335
Puncte: 0/1
A. alcool si apa; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
336
Puncte: 0/1
1374. Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
337
Puncte: 0/1
A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie ; B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro; C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS.
338
Puncte: 0/1
A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
339
Puncte: 0/1
A. continuu, din 10 grade in 10 grade; B. numai daca I se ordona; C. din grad in grad.
340
Puncte: 0/1
A. este preocupat ca permanent bastonul prova sa fie orientat in axul senalului; B. compara indicatiile compasului giro cu indicatiile compasului magnetic;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
341
Puncte: 0/1
A. la initierea giratiei; B. pe segmentul final al giratiei; C. nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la noul drum.
342
Puncte: 0/1
17. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor B. Drumul navei sa fie mentinut riguros constant C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica D. Observatiile sa fie simultane
343
Puncte: 0/1
18. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Avize catre navigatori saptamanale B. Avize radio catre navigatori C. Editiile corectate ale hartilor D. Editiile noi ale cartii farurilor
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
344
Puncte: 0/1
20. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Asigurarea hidrgrafica si de navigatie B. Rutele de apa adanca C. Rutele recomandate de traversada D. Facilitati portuare
345
Puncte: 0/1
309. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
346
Puncte: 0/1
A. diferenta de longitudine este pozitiva B. diferenta de latitudine este pozitiva C. diferenta de latitudine este negativa D. diferenta de longitudine este negativa
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
347
Puncte: 0/1
A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire
348
Puncte: 0/1
A. masele amagnetice ale corpului navei B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei C. magnetul compensator de banda D. masele magnetice ale corpului navei
349
Puncte: 0/1
313. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
350
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
351
Puncte: 0/1
315. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
352
Puncte: 0/1
316. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
353
Puncte: 0/1
317. Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
B. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero C. valoarea deviatiei compas este zero D. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de acelasi semn
354
Puncte: 0/1
A. diminuarea influentei magnetismului terestru B. diminuarea influentei magnetismului navei C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru D. anularea influentei magnetismului navei
355
Puncte: 0/1
356
Puncte: 0/1
320. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
j k l m n
A. negativ
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
357
Puncte: 0/1
321. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
358
Puncte: 0/1
A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura B. nivelul mediu al apei joase la sizigii C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii
359
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
D. policonica
360
Puncte: 0/1
361
Puncte: 0/1
A. centrala plana tangenta B. centrala cilindrica transversala C. conica dreapta D. centrala cilindrica dreapta
362
Puncte: 0/1
A. centrala cilindrica dreapta B. centrala cilindrica dreapta conforma C. centrala cilindrica transversala D. centrala cilindrica transversala conforma
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
363
Puncte: 0/1
364
Puncte: 0/1
A. hartile rutiere B. avizele pentru navigatori C. hartile meteorologice in facsimil D. avizele meteorologice
365
Puncte: 0/1
330. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un unghi de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
366
Puncte: 0/1
331. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
j k l m n
A. este centrala
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
367
Puncte: 0/1
A. cresterea vitezei si deriva de vant B. numai micsorarea vitezei C. numai cresterea vitezei D. micsorarea vitezei si deriva de vant
368
Puncte: 0/1
333. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
369
Puncte: 0/1
334. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
D. determinativ
370
Puncte: 0/1
371
Puncte: 0/1
336. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
372
Puncte: 0/1
337. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. sa fie trecute precis pe harta B. sa fie vizibile din orice directie C. sa fie usor de identificat D. sa fie trecute pe harta si vizibile
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
373
Puncte: 0/1
339. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
374
Puncte: 0/1
340. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
375
Puncte: 0/1
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric B. intensitatea luminii este constanta C. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina D. lumina care se repeta cu regularitate
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
376
Puncte: 0/1
A. intensitatea luminii este variabila B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina C. culori diferite in sectoare strict delimitate D. durata luminii egala cu cea de intuneric
377
Puncte: 0/1
343. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. 5 Mm B. 6 Mm C. 10 Mm D. 12 Mm
378
Puncte: 0/1
344. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
379
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. inaltimea luminii si refractia atmosferica B. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului C. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard
380
Puncte: 0/1
346. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc C. reperul din mijloc este mai apropiat de nava D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
381
Puncte: 0/1
382
Puncte: 0/1
349. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
383
Puncte: 0/1
A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare B. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare C. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica D. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite
384
Puncte: 0/1
352. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. depinde de valoarea corectiei compas B. depinde de valoarea drumului navei C. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
385
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
386
Puncte: 0/1
354. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
387
Puncte: 0/1
355. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
388
Puncte: 0/1
356. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
j k l m n
A. tribord-verde, babord-rosu
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri C. tribord-rosu, babord-verde D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
389
Puncte: 0/1
357. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
390
Puncte: 0/1
391
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus B. doua conuri negre unite la varf C. doua conuri negre cu varful in jos
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
392
Puncte: 0/1
A. un con rosu cu varful in sus B. o sfera neagra C. un cilindru rosu D. un cilindru verde
393
Puncte: 0/1
448. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferenta de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade.
394
Puncte: 0/1
449. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite; B. pe harta gnomonica este o linie dreapta; C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
395
Puncte: 0/1
A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita; B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final; C. egala si de semn contrar.
396
Puncte: 0/1
451. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta ortodromica; B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica; C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica
397
Puncte: 0/1
398
Puncte: 0/1
A. lochul; B. sonda;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. barometrul
399
Puncte: 0/1
400
Puncte: 0/1
A. reprezentarea la o anumita scara aunei zone oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
401
Puncte: 0/1
A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si corespondentul pe harta.
402
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
403
Puncte: 0/1
404
Puncte: 0/1
469. Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
j k l m n j k l m n j k l m n
405
Puncte: 0/1
470. Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
406
Puncte: 0/1
407
Puncte: 0/1
A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
408
Puncte: 0/1
A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa.
409
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. alcool si apa; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
410
Puncte: 0/1
A. de a fixa cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
411
Puncte: 0/1
412
Puncte: 0/1
477. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. 7 m; B. 9 m; C. 11 m.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
413
Puncte: 0/1
414
Puncte: 0/1
415
Puncte: 0/1
480. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n
416
Puncte: 0/1
481. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
417
Puncte: 0/1
482. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n
418
Puncte: 0/1
419
Puncte: 0/1
420
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
421
Puncte: 0/1
488. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
j k l m n j k l m n j k l m n
422
Puncte: 0/1
A. diminuarea influentei magnetismului terestru; B. diminuarea influentei magnetismului navei; C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru.
423
Puncte: 0/1
A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric; B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs; C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
424
Puncte: 0/1
491. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
j k l m n j k l m n j k l m n
425
Puncte: 0/1
A. viteza maselor de apa; B. adancimea apei la mareea joasa; C. adancimea apei sub chila.
426
Puncte: 0/1
A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii; B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii; C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;
427
Puncte: 0/1
A. centrala cilindrica dreapta conforma; B. centrala cilindrica transversala; C. centrala cilindrica transversala conforma.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
428
Puncte: 0/1
495. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n
429
Puncte: 0/1
430
Puncte: 0/1
A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele; B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane; C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.
431
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
432
Puncte: 0/1
433
Puncte: 0/1
A. vantul adevarat; B. vantul aparent; C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent.
434
Puncte: 0/1
A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
435
Puncte: 0/1
518. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n
436
Puncte: 0/1
A. locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza navei; B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant; C. locul geometric al punctelor determinate de egala diferenta de latitudine.
437
Puncte: 0/1
520. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
j k l m n j k l m n j k l m n
438
Puncte: 0/1
A. estimat-observat; B. observat;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. estimat
439
Puncte: 0/1
440
Puncte: 0/1
523. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
441
Puncte: 0/1
A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina; B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina; C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
442
Puncte: 0/1
525. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatii este adevarata :
j k l m n j k l m n j k l m n
A. in zona actioneaza un curent de West; B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei; C. in zona actioneaza un curent de Est.
443
Puncte: 0/1
526. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
j k l m n j k l m n j k l m n
444
Puncte: 0/1
445
Puncte: 0/1
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
446
Puncte: 0/1
A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric; B. durata luminii este egala cu cea de intuneric; C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric;
447
Puncte: 0/1
531. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. depinde de configuratia coastei; B. depinde de valoarea drumului navei; C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei compas.
448
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
449
Puncte: 0/1
450
Puncte: 0/1
A. sclipiri rapide de culoare verde; B. grup de doua sclipiri de culoare alba; C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie;
451
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua sfere negre dispuse pe verticala; C. un con verde cu varful in sus.
452
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
453
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre cu varful in jos; C. doua conuri negre unite la varf.
454
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre cu varful in jos; C. doua conuri negre unite la varf.
455
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
456
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
457
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
458
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
459
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
460
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare;
461
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
462
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
463
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare;
464
Puncte: 0/1
A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
465
Puncte: 0/1
466
Puncte:
557. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
467
Puncte: 0/1
468
Puncte: 0/1
559. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei pot fi:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. geamanduri, balize, scondri; B. orice constructie de la coasta trecuta in harta; C. faruri de aterizare
469
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
470
Puncte: 0/1
A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
471
Puncte: 0/1
562. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
j k l m n j k l m n j k l m n
472
Puncte: 0/1
A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie; B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie; C. limitele laterale ale semnalului navigabil.
473
Puncte: 0/1
564. Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de la larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
474
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n j k l m n
475
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n j k l m n
476
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
477
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizare reper costier;
j k l m n
j k l m n
478
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la directia la reper;
j k l m n
j k l m n
479
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
480
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
j k l m n
j k l m n
481
Puncte: 0/1
482
Puncte: 0/1
A. alba; B. rosie;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. galbena.
483
Puncte: 0/1
484
Puncte: 0/1
485
Puncte: 0/1
486
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
487
Puncte: 0/1
488
Puncte: 0/1
579. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
489
Puncte: 0/1
580. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
490
Puncte: 0/1
581. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
491
Puncte: 0/1
582. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
492
Puncte: 0/1
583. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
493
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
494
Puncte: 0/1
495
Puncte: 0/1
586. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
496
Puncte: 0/1
587. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
497
Puncte: 0/1
588. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
498
Puncte: 0/1
589. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
499
Puncte: 0/1
590. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
500
Puncte: 0/1
591. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
501
Puncte: 0/1
592. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
502
Puncte: 0/1
593. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
503
Puncte: 0/1
594. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
504
Puncte: 0/1
595. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
505
Puncte: 0/1
596. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
506
Puncte: 0/1
597. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
507
Puncte: 0/1
598. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
508
Puncte: 0/1
599. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
509
Puncte: 0/1
6. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
510
Puncte: 0/1
600. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
511
Puncte: 0/1
601. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
512
Puncte: 0/1
603. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
513
Puncte: 0/1
604. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
514
Puncte: 0/1
605. Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
515
Puncte: 0/1
606. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
516
Puncte: 0/1
607. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
j k l m n j k l m n j k l m n
517
Puncte: 0/1
608. Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=- 1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat Dc?
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
518
Puncte: 0/1
609. Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far. Farul se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
519
Puncte: 0/1
610. Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade. Reperul se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
520
Puncte: 0/1
611. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu;
j k l m n j k l m n j k l m n
521
Puncte: 0/1
612. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
522
Puncte: 0/1
613. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
523
Puncte: 0/1
614. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
524
Puncte: 0/1
615. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
525
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe; C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
526
Puncte: 0/1
527
Puncte: 0/1
528
Puncte: 0/1
A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
529
Puncte: 0/1
A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
530
Puncte: 0/1
531
Puncte: 0/1
532
Puncte: 0/1
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
la meridianul locului;
j k l m n
533
Puncte: 0/1
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului; C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
534
Puncte: 0/1
535
Puncte: 0/1
A. Directia dinspre care bate vintul. B. Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre care se deplaseaza aerul. C. Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
536
Puncte: 0/1
537
Puncte: 0/1
538
Puncte: 0/1
539
Puncte: 0/1
A. intercardinal; B. inter-cardinal;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. intermediar.
540
Puncte: 0/1
A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al navei.
541
Puncte: 0/1
542
Puncte: 0/1
726. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
543
Puncte: 0/1
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului; B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului; C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia compasului.
544
Puncte: 0/1
A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
545
Puncte: 0/1
A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
546
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
547
Puncte: 0/1
731. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are obligatia:
j k l m n j k l m n j k l m n
548
Puncte: 0/1
A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preantampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
549
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
550
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
551
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
552
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
553
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
554
Puncte: 0/1
555
Puncte: 0/1
A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord; B. deriva de vant la babord; C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
556
Puncte: 0/1
750. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
557
Puncte: 0/1
558
Puncte: 0/1
752. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
j k l m n j k l m n j k l m n
559
Puncte: 0/1
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
560
Puncte: 0/1
A. intensitatea luminii este variabila; B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina; C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
561
Puncte: 0/1
76. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din zile, iar ceata in 12%. B. S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%. C. Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu vint variabil 12%.
562
Puncte: 0/1
563
Puncte: 0/1
564
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus; B. un cilindru verde; C. un cilindru rosu.
565
Puncte: 0/1
A. un con rosu cu varful in sus; B. o sfera de culoare rosie; C. o sfera de culoare neagra.
566
Puncte: 0/1
A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie; B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie; C. limitele laterale ale senalului navigabil.
567
Puncte: 0/1
766. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
568
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei.
j k l m n j k l m n
569
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n j k l m n
570
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
571
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei.
j k l m n j k l m n
572
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n
573
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizitare la reperul costier.
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
574
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n
575
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier; C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n
576
Puncte: 0/1
577
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
578
Puncte: 0/1
579
Puncte: 0/1
580
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
581
Puncte: 0/1
582
Puncte: 0/1
583
Puncte: 0/1
584
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
585
Puncte: 0/1
586
Puncte: 0/1
587
Puncte: 0/1
A. sclipiri rapide (2+1); B. 6 sclipiri rapide; C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
588
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
589
Puncte: 0/1
590
Puncte: 0/1
591
Puncte: 0/1
592
Puncte: 0/1
791. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
593
Puncte: 0/1
792. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
594
Puncte: 0/1
793. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
595
Puncte: 0/1
794. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
596
Puncte: 0/1
795. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
597
Puncte: 0/1
796. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
598
Puncte: 0/1
797. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
599
Puncte: 0/1
798. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
600
Puncte: 0/1
799. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire; B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire; C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
601
Puncte: 0/1
602
Puncte: 0/1
800. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
603
Puncte: 0/1
801. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
604
Puncte: 0/1
802. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
605
Puncte: 0/1
803. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
606
Puncte: 0/1
804. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
607
Puncte: 0/1
805. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
608
Puncte: 0/1
806. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
j k l m n j k l m n j k l m n
609
Puncte: 0/1
807. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
610
Puncte: 0/1
808. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
j k l m n j k l m n j k l m n
611
Puncte: 0/1
809. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
612
Puncte: 0/1
810. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
613
Puncte: 0/1
811. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
614
Puncte: 0/1
812. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
615
Puncte: 0/1
817. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -2 grade 5. Care este valoarea drumului adevarat Da ?
j k l m n j k l m n j k l m n
616
Puncte: 0/1
818. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -1grad.0. Care este valoarea drumului compas Dc ?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
617
Puncte: 0/1
821. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far. Farul se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
618
Puncte: 0/1
822. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
619
Puncte: 0/1
823. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
620
Puncte: 0/1
824. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
621
Puncte: 0/1
825. Nava in Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
622
Puncte: 0/1
826. Nava in Dg = 280 grade si masoara Rg = 348 grade. Nava se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
623
Puncte: 0/1
A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie; B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic ale compasului giro; C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
624
Puncte: 0/1
A. observand luminile arborate de navele din vecinatate; B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere); C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice.
625
Puncte: 0/1
626
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
627
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
628
Puncte: 0/1
629
Puncte: 0/1
861. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n
630
Puncte: 0/1
862. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
631
Puncte: 0/1
863. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n
632
Puncte: 0/1
633
Puncte: 0/1
A. viteza maselor de apa; B. adancimea apei la mareea joasa C. adancimea apei sub chila.
634
Puncte: 0/1
A. sonda;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
B. barometrul; C. lochul.
635
Puncte: 0/1
636
Puncte: 0/1
A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice; B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
637
Puncte: 0/1
A. raportul dintre lungimea si latimea hartii; B. un numar de catalog; C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
638
Puncte: 0/1
639
Puncte: 0/1
640
Puncte: 0/1
641
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
642
Puncte: 0/1
643
Puncte: 0/1
644
Puncte: 0/1
A. de a indica directia nord compas; B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic; C. de a crea camp magnetic care sa se opuna campului magnetic al navei.
645
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. in interiorul postamentului.
646
Puncte: 0/1
647
Puncte: 0/1
648
Puncte: 0/1
A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza; B. de a asigura plutirea rozei; C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
649
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei; B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului; C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
650
Puncte: 0/1
A. alcool si apa; B. alcool, apa distilata si glicerina; C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
651
Puncte: 0/1
A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament; B. de a preintampina rotirea postamentului; C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
652
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
653
Puncte: 0/1
A. meridianul magnetic si meridianul compas; B. meridianul adevarat si meridianul magnetic; C. meridianul adevarat si meridianul compas.
654
Puncte: 0/1
655
Puncte: 0/1
909. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este:
j k l m n j k l m n j k l m n
656
Puncte: 0/1
910. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
657
Puncte: 0/1
A. diminuarea influientei mangnetismului terestru; B. diminuarea influientei navei; C. anularea influientei comune a magnetismului terestru
658
Puncte: 0/1
A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric; B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs; C. deviatia compas scoasa din tabelul de deviatie.
659
Puncte: 0/1
913. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este:
j k l m n j k l m n j k l m n
660
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii; B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii; C. scara latitudinilor in dreptul punctelor.
661
Puncte: 0/1
A. centrala cilindrica dreapta conforma; B. centrala cilindrica transversala; C. centrala cilindrica tranversala conforma.
662
Puncte: 0/1
663
Puncte: 0/1
A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane: C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
664
Puncte: 0/1
665
Puncte: 0/1
666
Puncte: 0/1
A. vantul adevarat; B. vantul aparent C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent
667
Puncte: 0/1
A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
668
Puncte: 0/1
922. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
j k l m n j k l m n j k l m n
669
Puncte: 0/1
670
Puncte: 0/1
671
Puncte: 0/1
925. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
672
Puncte: 0/1
A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina; C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina.
673
Puncte: 0/1
927. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile de
j k l m n j k l m n j k l m n
A. in zona actioneaza un curent de West; B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei C. in zona actioneaza un curent de est.
674
Puncte: 0/1
928. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane:
j k l m n j k l m n
A. trei; B. unu;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. doua.
675
Puncte: 0/1
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric; B. intensitatea luminii este constanta; C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina
676
Puncte: 0/1
A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric; B. durata luminii este egala cu cea de intuneric; C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric.
677
Puncte: 0/1
933. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. depinde de configuratia coastei; B. depinde de valoarea drumului navei; C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
678
Puncte: 0/1
934. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
j k l m n j k l m n j k l m n
679
Puncte: 0/1
680
Puncte: 0/1
681
Puncte: 0/1
A. slipiri rapide de culoare verde; B. grup de doua sclipiri de culoare alba; C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
682
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua sfere negre dispuse pe verticala; C. un con verde cu varful in sus
683
Puncte: 0/1
684
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre cu varful in jos; C. doua conuri negre unite la varf.
685
Puncte: 0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus; B. doua conuri negre cu varful in jos; C. doua conuri negre unite la varf.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
686
Puncte: 0/1
949. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade; B. diferentele de coordonate zero; C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade.
687
Puncte: 0/1
A. egala cu valoarea latitudinii paralelui limita; B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final; C. egala si de semn contrar
688
Puncte: 0/1
954. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. avize radio catre navigatori; B. avize catre navigatori saptamanale; C. editiile corectete ale hartilor
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
689
Puncte: 0/1
955. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in:
j k l m n j k l m n j k l m n
690
Puncte: 0/1
691
Puncte: 0/1
692
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
693
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
694
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
695
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
696
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
697
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire; B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire; C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
698
Puncte: 0/1
A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare; B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare; C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
699
Puncte: 0/1
700
Puncte: 0/1
970. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei pot fi:
j k l m n j k l m n j k l m n
701
Puncte: 0/1
971. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
j k l m n j k l m n j k l m n
702
Puncte: 0/1
A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie; B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie; C. limitele laterale ale senatului navigabil.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
703
Puncte: 0/1
973. Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. in sensul de la coasta catre larg; B. in sensul de la larg catre coasta; C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
704
Puncte: 0/1
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier; B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul costier C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
j k l m n
705
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
706
Puncte: 0/1
707
Puncte: 0/1
708
Puncte: 0/1
709
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
710
Puncte: 0/1
711
Puncte: 0/1
712
Puncte: 0/1
988. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
713
Puncte: 0/1
989. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
714
Puncte: 0/1
990. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
715
Puncte: 0/1
991. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
716
Puncte: 0/1
717
Puncte: 0/1
994. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
718
Puncte: 0/1
995. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
719
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord; B. drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarat este in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord; C. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
720
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord; B. drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord; C. drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
721
Puncte: 0/1
722
Puncte: 0/1
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. latitudinea geografica a observatorului M este nordica, deci negativa; B. latitudinea geografica a observatorului M este sudica; C. latitudinea geografica a observatorului M este nordica, deci pozitiva.
723
Puncte: 0/1
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci negativa; B. longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci pozitiva; C. longitudinea geografica a observatorului M este vestica.
724
Puncte: 0/1
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. observatorul M se gaseste in emisfera nordica; B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica; C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
725
Puncte: 0/1
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este adevarata ?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. observatorul M se gaseste in emisfera estica; B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica; C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
726
Puncte: 0/1
727
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
728
Puncte: 0/1
729
Puncte: 0/1
730
Puncte: 0/1
731
Puncte: 0/1
A. Dc=Da+d+ c
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
B. Dc=Da-d- c C. Dc=Da+d- c
732
Puncte: 0/1
733
Puncte: 0/1
734
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
735
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
736
Puncte: 0/1
737
Puncte: 0/1
738
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
739
Puncte: 0/1
740
Puncte: 0/1
741
Puncte: 0/1
742
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
743
Puncte: 0/1
744
Puncte: 0/1
745
Puncte: 0/1
746
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
747
Puncte: 0/1
748
Puncte: 0/1
749
Puncte: 0/1
750
Puncte: 0/1
A. Dc=Da+d+ c
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
B. Dc=Da-d- c C. Dc=Da+d- c
751
Puncte: 0/1
752
Puncte: 0/1
753
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
754
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
755
Puncte: 0/1
756
Puncte: 0/1
757
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
758
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
759
Puncte: 0/1
In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Adancimea apei pe aceasta harta este exprimata in:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
760
Puncte: 0/1
In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Care este scara acestei harti ?
j k l m n j k l m n j k l m n
761
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. coperta Cartii Pilot; B. coperta Cartii Farurilor; C. titlul unei harti de navigatie.
762
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
763
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. habitaclul unui compas magnetic; B. magnetii compensatori de fier moale; C. cutia compasului magnetic.
764
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. un loch mecanic.
765
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
766
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
767
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
768
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. suspensia cardanica a cutiei compasului; B. magnetii compensatori de fier moale; C. postamentul compasului.
769
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. magnetii compensatori de fier moale ai unui compas magnetic magnetic; B. roza compasului; C. postamentul compasului magnetic.
770
Puncte: 0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
771
Puncte: 0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
772
Puncte: 0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
773
Puncte: 0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
774
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
775
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj al sistemului de balizaj. O nava care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa :
j k l m n j k l m n j k l m n
776
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata este reprezentat un marcaj al sistemului de balizaj. O nava care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa :
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
777
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata este reprezentata simbolic o baliza cilindrica dotata cu lumina de culoare rosie (litera R - red). Acest simbol reprezinta un marcaj :
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
778
Puncte: 0/1
Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj cardinal. O nava care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie :
j k l m n j k l m n j k l m n
A. sa stopeze masina; B. sa execute o manevra de schimbare de drum la tribord; C. sa execute o manevra de schimbare de drum la babord.
779
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
780
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
781
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
782
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
783
Puncte: 0/1
j k l m n
A. III;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
B. I; C. II.
784
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
785
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. un marcaj lateral de babord; B. un marcaj lateral de tribord; C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.
786
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. un marcaj lateral de babord; B. un marcaj lateral de tribord; C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.
787
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
788
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
j k l m n
789
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
790
Puncte: 0/1
j k l m n
j k l m n
j k l m n
791
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
792
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
793
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
794
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
795
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
796
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
797
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
798
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
799
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
800
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
801
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
802
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
803
Puncte:
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
804
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
805
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
806
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
807
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
808
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
809
Puncte:
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
810
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
j k l m n j k l m n j k l m n
811
Puncte: 0/1
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat trebuie:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
812
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
j k l m n
813
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
814
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
j k l m n
815
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
816
Puncte: 0/1
10. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Conditiile hidrometeorologice B. Nivelul de instruire a observatorului C. Precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat D. Momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile
817
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
818
Puncte: 0/1
1307. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat. Aceasta este:
j k l m n j k l m n j k l m n
819
Puncte: 0/1
1340. Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
j k l m n j k l m n j k l m n
820
Puncte: 0/1
1357. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
j k l m n j k l m n j k l m n
821
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. doua conuri negre cu varful in sus B. doua conuri negre unite la varf C. doua conuri negre unite la baza D. doua conuri negre cu virful in jos
822
Puncte: 0/1
823
Puncte: 0/1
532. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
j k l m n j k l m n j k l m n
824
Puncte: 0/1
1038. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
j k l m n j k l m n
A. un reper fix; B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
825
Puncte: 0/1
1199. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real; B. TCPA -ul afisat este mai mic decat cel real; C. relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat; D. nici una dintre aceste erori
826
Puncte: 0/1
1035. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. nu are nici o influienta; B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective; C. poate genera erori atunci cand se calculeaza aspectul la tinta respectiva.
827
Puncte: 0/1
1036. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. da; B. nu; C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
828
Puncte: 0/1
1037. CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului; B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant; C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
829
Puncte: 0/1
A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" nava proprie; B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede" nava proprie; C. relevmentul prova in care nava proprie "vede" nava tinte
830
Puncte: 0/1
1040. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. distanta scade iar relevmentului adevarat creste B. relevmentul si distanta la tinta se modifica; C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in mod evident.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
831
Puncte: 0/1
A. distanta la o nava tinta scade; B. CPA-ul la o nava tinta este relativ mic si se mentine constant; C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.
832
Puncte: 0/1
1042. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave ajunse din urma" este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade; B. directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii; C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica
833
Puncte: 0/1
1043. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. in Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fi stationara pe ecranul radar; B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant; C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
834
Puncte: 0/1
1044. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa; B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan; C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
835
Puncte: 0/1
1045. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie; B. Viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie; C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
836
Puncte: 0/1
1046. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a contracara efectul derivei; B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la nava tinta C. viteza curentului
837
Puncte: 0/1
1047. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa; B. distanta pana la urmatorul Way point; C. valoarea corectiei giro.
838
Puncte: 0/1
A. plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe; B. o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut; C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita / setata de utilizator
839
Puncte: 0/1
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar; B. un sistem manual de plotare a tintelor radar; C. un sistem automat pentru pilotarea navei pe baza informatiei radar.
840
Puncte: 0/1
1050. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
841
Puncte: 0/1
1051. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea B. viteza navei proprii; C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
842
Puncte: 0/1
1052. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea; B. stabilirea distantei de siguranta optima; C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
843
Puncte: 0/1
1180. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radarul; B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix; C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia miscarii relative a tintelor mobile aflate pe ecran; D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
844
Puncte: 0/1
1181. Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea radar; B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix; C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia de deplasare a tintelor mobile aflate pe ecran; D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
845
Puncte: 0/1
1182. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. un reper fix; B. spotul care reprezinta pozitia navei proprii; C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie; D. o nava ajunsa din urma.
846
Puncte: 0/1
1183. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper; B. masurarea a doua distante; C. masurarea a doua relevmente;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
847
Puncte: 0/1
A. inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataia radarului; B. detectia radar este influentata de conditiile hidrometeorologice; C. radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect; D. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul.
848
Puncte: 0/1
1185. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectiei radar; B. balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului; C. distantele radar sunt mai putin precise decat relevmentele radar; D. o coasta cu dune de nisip " se vede" mai bine pe radar decat o coasta stancoasa.
849
Puncte: 0/1
1188. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. da; B. nu; C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata; D. numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare pentru tinta plotata.
850
Puncte: 0/1
A. relevmentul adevarat in care nava proprie " vede" nava proprie; B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie; C. relevmentul prova in care nava tinta " vede" nava proprie; D. marimea si forma navei.
851
Puncte: 0/1
1190. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative a reperului fix este in sens contrar drumului navei; B. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza navei proprii; C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului; D. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelor construit pentru reperul respectiv se poate determina directia curentului.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
852
Puncte: 0/1
1191. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
j k l m n j k l m n
A. o schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca; B. o schimbare de drum la babord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada; C. o reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca; D. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei tinta.
j k l m n j k l m n
853
Puncte: 0/1
1192. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa; B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan; C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva; D. este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice conditii de vizibilitate.
854
Puncte: 0/1
1193. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
j k l m n
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si distantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de urmat; B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum;
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
C. principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazul PI; D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe care a fost trasat.
855
Puncte: 0/1
1194. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. drum deasupra fundului/viteza deasupra fundului; B. drum adevarat/viteza deasupra fundului; C. drum adevarat/ viteza prin apa; D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa.
856
Puncte: 0/1
1195. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica radar ( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N-UP; B. radarul functioneaza in Miscarea Relativa/ N-UP; C. numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS; D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica.
857
Puncte: 0/1
1196. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa; B. distanta pana la urmatorul WAY POINT; C. valoarea corectiei giro; D. pozitia indicata de receptorul GPS.
858
Puncte: 0/1
1197. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. arata care dintre tinte vine la coliziune; B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum; C. aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare; D. indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
859
Puncte: 0/1
1200. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. hexagoanele PAD ( predicted are of danger); B. afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format alfanumeric; C. marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar; D. vector relativ sau real de miscare
860
1201. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. drumul deasupra fundului; B. drumul compas; C. drumul preliminar trasat pe harta; D. drumul adevarat.
861
Puncte: 0/1
1202. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. viteza deasupra fundului; B. viteza prin apa; C. viteza indicata de GPS; D. viteza indicata de lochul Doppler.
862
Puncte: 0/1
1203. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate; B. miscarea reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate; C. miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate; D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
863
1204. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. nu vor fi nici un fel de erori; B. pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative a tintelor; C. pot aparea erori la calculul CPA-ului; D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor;
864
Puncte: 0/1
1206. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. NU; B. DA; C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna; D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa.
865
Puncte: 0/1
1207. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Miscare reala/ N-UP/ vector real; B. Miscare reala/ C-UP/ vector real; C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ; D. Miscare relativa/ C-UP/ vector real;
866
Puncte:
1208. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea; B. viteza navei proprii; C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare; D. drumul navei noastre.
867
Puncte: 0/1
1209. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea; B. stabilirea distantei de siguranta optima; C. stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare; D. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
868
Puncte: 0/1
1210. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simularea evitarii; B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA; C. numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA; D. numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au un CPA mai mic decat distanta de siguranta.
869
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
A. PAD-ul are forma unui hexagon; B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la nava tinta? C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa de catre utilizator; D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana la inceperea manevrei de evitare.;
870
Puncte: 0/1
1212. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte; B. in functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA ului la o tinta mobila; C. tehnica PAD-uluise preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor D. drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geometric al PAD-ului.
871
Puncte: 0/1
1230. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. numarul de nave existente in rada; B. distanta la un reper fix la coasta; C. numarul de chei de lant la apa; D. adancimea apei.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
872
Puncte: 0/1
380. Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Relevmentul la o tinta B. Marimea unei tinte C. Viteza unei tinte D. Distanta la o tinta
873
Puncte: 0/1
382. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper B. Masurarea a doua distante C. Masurarea a doua relevmente D. In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei navei
874
Puncte: 0/1
A. Inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza bataia radarului B. Detectia radar este influentata de conditiile hidrometeorologice C. Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect D. Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
875
Puncte: 0/1
385. Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Linia coastei care apare pe imaginea radar are de regula aceeasi orientare cu harta de navigatie B. Pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmente adevarate C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate observa vizual de pe puntea de comanda D. La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in sensul giratiei navei
876
Puncte: 0/1
386. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Nu are nici o infuenta B. Poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective C. Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva D. Poate produce erori in calcularea CPA-ului
877
Puncte: 0/1
387. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
878
Puncte: 0/1
389. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor (baliza) este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative a reperului fix este in sens contrar drumului navei B. In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza navei proprii C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului D. In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor construit pentru reperul respectiv se poate determina directia curentului
879
Puncte: 0/1
390. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Distanta la nava respectiva se mentine constanta B. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fi stationara pe ecranul radar C. Relevmentul la nava respectiva se mentine constant D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii
880
Puncte: 0/1
391. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
A. O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca B. O schimbare de drum la Babord, efectuata de nava proprie, va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta sa scada C. O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta
j k l m n j k l m n
881
Puncte: 0/1
392. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un anumit drum B. Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari de drum C. Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema de separare a traficului D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de evitare
882
Puncte: 0/1
393. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa B. Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva D. Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice conditii de vizibilitate
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
883
Puncte: 0/1
394. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
j k l m n
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si distantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de urmat B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum C. Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in cazul PI D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe care a fost trasat
j k l m n j k l m n j k l m n
884
Puncte: 0/1
395. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie B. Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza nava proprie C. Unghiul total de deriva D. Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
885
Puncte: 0/1
396. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
B. Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta C. Viteza curentului D. Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece de la o anumita distanta fata de reper
886
Puncte: 0/1
397. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului B. Drum adevarat/ viteza deasupra fundului C. Drum adevarat/ viteza prin apa D. Drum deasupra fundului/ viteza prin apa
887
Puncte: 0/1
398. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar (True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N UP B. Radarul functioneaza in Miscare Relativa/ N UP C. Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS. D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica
888
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
urmatoarelor date:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Viteza navei prin apa B. Distanta pana la urmatorul Way Point C. Valoarea corectiei giro D. Pozitia indicata de receptorul GPS
889
Puncte: 0/1
400. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Arata care dintre tinte vine la coliziune B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum C. Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se simuleaza manevra de evitare D. Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
890
Puncte: 0/1
A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setata de utilizator
891
402. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real B. TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real C. Relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat D. Nici una dintre acestea erori
892
Puncte: 0/1
403. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Hexagoanele PAD (predicted area of danger) B. Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format alfanumeric C. Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul radar D. Vector relativ sau real de miscare
893
Puncte: 0/1
404. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Drumul deasupra fundului B. Drumul compas C. Drumul de urmat, trasat pe harta D. Drumul adevarat
894
Puncte: 0/1
405. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Viteza deasupra fundului B. Viteza prin apa C. Viteza indicata de GPS D. Viteza indicata de lochul Doppler
895
Puncte: 0/1
406. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele plotate B. Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate D. Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
896
Puncte: 0/1
407. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Nu vor fi nici un fel de erori B. Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative a tintelor C. Pot aparea erori la calculul CPA-ului D. Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
897
Puncte: 0/1
408. Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA care din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat B. Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat C. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe
898
Puncte: 0/1
409. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. NU B. DA C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa
899
Puncte: 0/1
410. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Miscare Reala/ N-UP/ vector real B. Miscare Reala/C-UP/ vector real C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ D. Miscare Relativa/ C-UP/vector real
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
900
Puncte: 0/1
411. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea B. Viteza navei proprii C. Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare D. Drumul navei noastre
901
Puncte: 0/1
412. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea B. Stabilirea distantei de siguranta optima C. Stabilirea TCPA D. Stabilirea parametrilor manevrei de evitare
902
Puncte: 0/1
413. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face simularea evitarii B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA C. Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA D. Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au un CPA mai mic decat distanta de siguranta
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
903
Puncte: 0/1
414. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD B. Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modifica parametrii de mars ai navei proprii sau ai navei tinta C. Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea distantei dintre nava noastra si nava tinta D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric al PAD-ului
904
Puncte: 0/1
415. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. PAD-ul are forma unui hexagon B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la nava tinta C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa de catre utilizator D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana la inceperea manevrei de evitare
905
Puncte: 0/1
416. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
j k l m n j k l m n
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte B. In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
C. Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei D. Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei la centrul geomteric al PAD-ului
906
Puncte: 0/1
417. Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate simultan la acelasi radio
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
907
Puncte: 0/1
418. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality listot Radio signals
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
908
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate C. Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei D. Eroarea in corectia compasului
909
Puncte: 0/1
627. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. un reper fix; B. suportul care reprezinta pozitia navei proprii; C. o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi viteza ca nava proprie.
910
Puncte: 0/1
628. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper; B. masurarea a doua distante; C. masurarea a doua relevmente.
911
Puncte: 0/1
629. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. nu are nici o influenta; B. poate genera erori atunci cand se determina viteza relativa a tintei respective; C. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva.
912
Puncte: 0/1
630. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. da; B. nu; C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata.
913
Puncte: 0/1
631. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat;
j k l m n j k l m n j k l m n
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului; B. numai daca imaginea radar este observata in mod constant; C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
914
Puncte: 0/1
632. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
j k l m n
A. un reper fix;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie; C. o nava ajunsa din urma.
915
Puncte: 0/1
A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" nava proprie; B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie; C. relevmentul Prova in care nava proprie " vede" nava tinta.
916
Puncte: 0/1
634. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. distanta scade iar valoarea relevmentului adevarat creste; B. relevmentul si distanta la tinta se modifica; C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
917
Puncte: 0/1
A. distanta la o nava tinta scade; B. CPA-ul la o nava tinta este 0; C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
918
Puncte: 0/1
636. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave ajunse din urma " este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade; B. directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii; C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica.
919
Puncte: 0/1
637. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva va fi stationara pe ecranul radar; B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant; C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
920
Puncte: 0/1
638. Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa; B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult de doua PI simultan; C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
921
Puncte: 0/1
639. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie; B. viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza nava proprie; C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
922
Puncte: 0/1
640. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se poate determina:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a contracta efectul derivei; B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta; C. viteza curentului.
923
Puncte: 0/1
641. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. viteza navei prin apa; B. distanta pana la urmatorul Way Point; C. valoarea corectiei giro.
924
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar; B. un sistem manual de plotare a tintelor radar; C. un sistem automat pentru plotarea navei pe baza informatiei radar
925
Puncte: 0/1
644. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
j k l m n j k l m n j k l m n
926
Puncte: 0/1
645. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea; B. viteza navei proprii; C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
927
Puncte: 0/1
646. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea; B. stabilirea distantei de siguranta optima; C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
928
Puncte: 0/1
948. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea redar?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. un reper fix; B. Spotul care reprezinta pozitia navei proprii; C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava proprie.
929
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii prin prova; B. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin prova C. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin pupa D. ambele tinte sunt periculoase daca se pastreaza
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
parametrii de miscare.
930
Puncte: 0/1
Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata in fig. 9?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. ambele tinte prezinta pericol de coliziune; B. ambele tinte sunt neprivilegiate; C. ambele tinte sunt privilegiate; D. vectorii sunt adevarati.
931
Puncte: 0/1
Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea alaturata (fig.7)?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. tinta este fixa; B. tinta este in deriva in siajul navei proprii; C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale navei proprii; D. tinta are drum opus navei proprii dar aceeasi viteza.
932
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. forma de reprezentare a imaginii radar este North Up; B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza; C. evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii de deriva de curent; D. timpul de ploting este de 6 minute.
933
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. head up, vectori relativi; B. head up, vectori reali; C. north up, vectori relativi; D. north up, vectori reali.
934
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. head up, vectori relativi; B. head up, vectori reali; C. north up, vectori reali. D. north up, vectori relativi;
935
Puncte: 0/1
In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare North Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate Head Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, North Up; D. evitare prin reducere de viteza imediatt, reprezentate North Up;
j k l m n
936
Puncte: 0/1
In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei probleme de :
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare Head Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare Head Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up;
j k l m n
937
Puncte: 0/1
In fig. 12 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate North Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, North Up;
j k l m n
938
Puncte: 0/1
In fig. 13 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate North Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, Head Up;
939
Puncte: 0/1
In fig. 14 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, Head Up;
j k l m n
940
Puncte: 0/1
In fig. 15 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare Head Up; B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, Head Up;
j k l m n
941
Puncte: 0/1
In fig. 16 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare North Up; B. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North-Up; C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,noul drum impus, Head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, North Up;
j k l m n
942
Puncte: 0/1
In fig. 18 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat, reprezentare North Up; B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North Up; C. evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum impus, head Up; D. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up.
943
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta din babord; B. tinta din babord este fixa; C. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata; D. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;
944
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
945
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. are acelasi drum cu nava proprie dar viteza diferita; B. este o tinta fixa; C. are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie; D. este o nava in deriva.
946
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. este periculoasa; B. este nepericuloasa; C. va intersecta drumul propriu prin pupa; D. are drumul in cadranul 2 de orizont.
947
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. tinta este reprezentata in miscare relativa; B. tinta prezinta pericol de coliziune; C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie; D. tinta are acelasi drum cu nava proprie dar o viteza mai mica.
948
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
949
Puncte: 0/1
j k l m n
950
Puncte: 0/1
A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe; C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
951
Puncte: 0/1
1058. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
j k l m n j k l m n
A. 4; B. 2;
952
Puncte: 0/1
1059. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital; B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital; C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;
953
Puncte: 0/1
1060. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. inaltimea aproximativa a orbitei este 21.200 km B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru este 55 grade C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
954
Puncte: 0/1
955
Puncte: 0/1
1063. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT; B. viteza deasupra fundului in functie de WAYPOINT-ul anterior; C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate
956
Puncte: 0/1
1064. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
j k l m n j k l m n j k l m n
957
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
958
Puncte: 0/1
1214. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
959
Puncte: 0/1
A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta; B. locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe; C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe; D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
960
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. frecventa de baza de repetitie a impulsurilor; B. frecventa de repetitie a impulsurilor; C. frecventa specifica de repetitie a impulsurilor; D. frecventa purtatoare.
961
Puncte: 0/1
A. pseudodistanta, inaltimea; B. diferenta de relevement, suma distantelor; C. pseudodistanta, diferenta de distanta; D. diferenta de distanta, azimutul
962
Puncte: 0/1
1218. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. 4; B. 2; C. 6; D. 5;
963
Puncte: 0/1
1219. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
j k l m n j k l m n
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital; B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital; D. in 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital;
964
Puncte: 0/1
1221. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. urmarirea satelitilor GPS; B. determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS; C. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS; D. actualizarea efemeridei si almanahului in memoria satelitilor GPS la fiecare 12 ore.
965
Puncte: 0/1
966
Puncte: 0/1
1223. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
967
Puncte: 0/1
1224. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. harta nu este actualizata la zi; B. nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului GPS; C. nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS; D. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS.
968
Puncte: 0/1
1225. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. configuratia satelitilor radiovizibili; B. eroarea in punctul estimat al navei; C. numarul de sateliti radiovizibili; D. degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS.
969
Puncte: 0/1
1226. Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. plus sau minus 15 m; B. plus sau minus 120 mm; C. plus sau minus 300 m; D. plus sau minus 50 m.
970
Puncte: 0/1
1227. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. HDOP mai mic decat 1; B. 2 mai mic decat HDOP mai mic decat 3; C. 4 mai mic decat HDOP mai mic decat 5; D. HDOP mai mare decat 5;
971
Puncte: 0/1
1228. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. plus sau minus 10 m; B. plus sau minus 50 m; C. plus sau minus 120 m; D. plus sau minus 300 m
972
Puncte: 0/1
1229. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in raport de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii; B. pericolele de navigatie existente in zona; C. ambardeea navei; D. corectia compas.
973
Puncte: 0/1
1231. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. drumurile intermediare si cel pe paralelul limita; B. punctele intermediare ca WAYPOINT-uri; C. distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita; D. relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final.
974
Puncte: 0/1
A. data la care a fost intocmita harta; B. data ultimei corectii a hartii; C. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta; D. data limita pana la care este valabila harta.
975
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
976
Puncte: 0/1
422. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
977
Puncte: 0/1
A. Distanta nava-radiofar B. Semnul declinatiei magnetice C. Pozitia navei in functie de pozitia radiofarului D. Pozitia antenei cadru
978
Puncte: 0/1
424. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n
B. Este minim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei C. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei D. Depinde de unghiul format intre directia nava-radiofar si linia coastei
979
Puncte: 0/1
A. Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta B. Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe C. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe
980
Puncte: 0/1
981
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Frecventa de baza de repetitie a impulsurilor B. Frecventa de repetitie a impulsurilor C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor D. Frecventa purtatoare
982
Puncte: 0/1
A. Diferentei de faza si amplitudine B. Diferentei de timp si frecventa C. Diferentei de frecventa si faza D. Diferentei de timp si faza
983
Puncte: 0/1
429. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORANC se face in functie de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Frecventa de repetitie a impulsului B. Frecventa purtatoare C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor D. Frecventa de baza repetitie a impulsurilor
984
Puncte: 0/1
430. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
C. Unghiul de intersectie intre liniile de pozitie D. Distanta nava-statia MASTER a lantului LORAN-C utilizat
985
Puncte: 0/1
A. Pseudodistanta, inaltimea B. Diferenta de relvement, suma distantelor C. Pseudodistanta, diferenta de distanta D. Diferenta de distanta, azimutul
986
Puncte: 0/1
433. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital B. In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital C. In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital D. In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital
987
Puncte: 0/1
435. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Urmarirea satelitilor GPS B. Determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS C. Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
988
Puncte: 0/1
989
Puncte: 0/1
437. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
990
Puncte: 0/1
438. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
GPS
j k l m n j k l m n
C. Nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de receptorul GPS D. Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS
991
Puncte: 0/1
439. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Configuratia satelitilor radiovizibili B. Eroarea in punctul estimat al navei C. Numarul de sateliti radiovizibili D. Degradarea intentionata a secventei de efemerida din structura semnalului emis de satelitii GPS
992
Puncte: 0/1
441. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
993
Puncte: 0/1
443. Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul WAY POINT) se stabileste in raport de:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii B. Pericolele de navigatie existente in zona C. Ambardeea navei D. Corectia compas
994
Puncte: 0/1
444. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Numarul de nave existente in rada B. Distanta la un reper fix la coasta C. Numarul de chei de lant la apa D. Adancimea apei
995
Puncte: 0/1
445. Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Drumurile intermediare si cel pe paralelul limita B. Punctele intermediare ca WAY POINT-uri C. Distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita D. Relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final
996
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Data la care a fost intocmita harta B. Data ultimei corectii a hartii C. Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta D. Data limita pina la care este valabila harta
997
Puncte: 0/1
A. linia Nord-Sud, axa lumii; B. axa lumii, linia Est-Vest; C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
998
Puncte: 0/1
452. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:
j k l m n j k l m n j k l m n
A. avize radio catre navigatori; B. avize catre navigatori saptamanale; C. editiile corectate ale hartilor.
999
Puncte: 0/1
453. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt continute in:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite; B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate; C. eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei.
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. distanta nava-radiofar; B. semnul declinatiei magnetice; C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
1004 653. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata
terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. 4; B. 2; C. 6;
1005 654. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de
sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital; B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital; C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital.
1006 655. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial
GPS este FALSA?
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. inaltimea aproximativa a orbitei este aproximativ egala cu 21.200km; B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i= 55 grade; C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
j k l m n j k l m n j k l m n
1009 658. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de
navigatie maritima?
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT; B. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT-ul anterior; C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n
A. Altocumulus si altostratus.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
B. Cirrocumulus, altocumulus, cumulus si cumulonimbus. C. Norii din familiile cumulus si cirrus cu tipurile nebulosus si lenticularis.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
1015 101. Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Furtuna cu grindina B. Precipitatii cu caracter general C. Precipitatii insotite de descarcari electrice D. Precipitatii sub forma de averse sau tornade
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Vreme frumoasa si uscata B. Cer innorat si vanturi puternice C. Precipitatii continue si rafale de vant D. Cer complet acoperit si vant slab
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Temperatura punctului de roua variaza B. Umiditatea absoluta scade C. Umiditatea relativa creste D. Umiditatea relativa scade
1018 106. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt
asociate cu:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Trecerea unui front cald B. Trecerea unui front rece C. Sistem de inalta presiune D. Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Dinspre uscat spre mare B. In sens direct in emisfera nordica C. In josul pantei datorita curgerii aerului rece D. Ascendent, de-a lungul pantei
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1020 108. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor
Asiei de NE, se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. Curentul Alaska B. Curentul Oya Shivo C. Curentul Californiei D. Curentul Kuro Shivo
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1022 1082. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a
presiunii atmosferice se numesc:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1023 1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura
si presiune dintre uscat si mare se numeste:
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1024 1084. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul
este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1025 1085. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. scade ca si temperatura aerului; B. scade in timp ce temperatura aerului creste; C. creste ca si temperatura aerului; D. creste in timp ce temperatura aerului scade.
1026 1086. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul
este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. NE; B. WSW;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
C. NW; D. SSE.
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. frontul rece care devine stationar; B. frontul cald care se destrama; C. frontul rece care ajunge din urma frontul cald. D. frontul cald care devine stationar.
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. vreme frumoasa si uscata; B. cer innorat si vanturi puternice; C. precipitatii continue si rafale de vant; D. cer complet acoperit si vant slab.
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n
A. temperatura punctului de roua variaza; B. umiditatea absoluta scade; C. umiditatea relativa creste; D. umiditatea relativa scade;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Perpendicular pe izobare B. Paralel cu linia frontului rece C. Nu bate vantul, este calm D. Perpendicular pe linia frontului cald
1031 1090. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt
asociate cu:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. trecerea unui front cald; B. trecerea unui front rece; C. sistem de inalta presiune; D. vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica.
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. dinspre uscat spre mare; B. in sens direct in emisfera nordica; C. in josul pantei datorita curgerii aerului rece; D. ascendent, de-a lungul pantei.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. perpendicular pe izobare; B. paralel cu linia frontului rece; C. nu bate vantul, este calm; D. perpendicular pe linia frontului cald.
1034 1093. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de
presiune joasa va fi:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. drept in fata sa; B. spre dreapta, usor in spatele sau; C. spre stanga, usor in spatele sau; D. spre stanga usor in fata sa.
1035 1094. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai
indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. prin ochiul furtunii; B. prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii; C. prin semicercul periculos; D. prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii.
1036 1095. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. in sens direct, cu exceptia curentului Golfului; B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord; C. in sens direct daca este curent cald, sau retrograd daca este curent rece; D. in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la Luna noua sau Luna plina; C. Soarele si Luna sunt la conjunctie; D. Soarele si Luna sunt in opozitie;
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n
A. Luna este la primul sau la al doilea patrar; B. este Luna noua sau Luna plina C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite; D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare;
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
1040 1099. Circulatia aerului in zonele de joasa presiune in emisfera nordica este:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Presiune atmosferica joasa B. Presiune atmosferica stationara C. Presiune atmosferica inalta D. Presiune atmosferica in scadere
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n
A. schimbarea conditiilor de vreme; B. variatia declinatiei Lunii; C. Luna aflata la apogeu; D. Soarele aflat la periheliu.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. umiditatea relativa este de 100%; B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data; C. precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 ore; D. norii acopera total bolta cereasca.
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. in sens retrograd spre interior; B. in sens direct spre exterior; C. in sens retrograd spre exterior; D. in sens direct spre interior.
1045 1104. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece,
se numeste:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1047 1107. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe
condensarea acestora se refera la:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1049 1109. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon
tropical din cauza ca:
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. este prezent efectul de recurbare; B. la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a furtunii; C. se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiune; D. gradiebntul de presiune este mare.
1050 111. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune
joasa va fi:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Drept in fata sa B. Spre dreapta, usor in spatele sau C. Spre stanga, usor in spatele sau D. Spre stanga usor in fata sa
1051 1110. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei; B. valuri lungi ce-si pastreaza directia; C. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb; D. un cer acoperit cu ploi continui.
1052 113. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Vanturi puternice B. Calm sau vanturi slabe C. Nebulozitate 8/8 D. Ploi continui
A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuatratura; B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii; C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii; D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura.
1054 114. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. In sens direct, cu exceptia curentului Golfului B. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord C. In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca este curent rece D. In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1055 116. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct
este:
Puncte: 0/1
A. Front oclus
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1056 117. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Calma B. Moderata, dar navigabila C. Montata si confuza D. Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia
1057 118. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW
odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. Este in trecere un front rece B. In apropiere este un centru de inalta presiune C. In apropiere exista un front stationar D. Se apropie un front oclus
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
C. Celor mai joase ape din ultimele 2 zile D. Tuturor apelor inalte
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Suprafetei marii B. Tuturor apelor joase C. Apelor inalte si apelor joase D. Celor mai joase ape din ultimele 24 de ore
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa B. Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului C. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an D. Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zilei
j k l m n j k l m n
A. La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea punctului vernal B. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90 grd
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
1062 124. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent
intalnit pe langa coastele Africii?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. Curentul Ecuatorial de nord B. Curentul Benguelei C. Curentul Acelor D. Curentul Atlanticului-de Sud
1063 125. Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1065 126. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde
oceanice, cu exceptia:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. Oceanului Indian B. Oceanului Pacific de Nord C. Oceanului Pacific de Sud D. Oceanului Atlantic de Sud
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Luna este la primul sau la al doilea patrar B. Este Luna noua sau Luna plina C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soarele B. Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90 grd fata de Pamant C. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine D. O singura data in decurs de 28 de zile
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Conditiile de inalta presiune B. Conditiile de vreme caracteristice frontului cald C. Disparitia norilor Cirrus D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece
1069 130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in
sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. NW B. SSW C. S D. NE
1071 132. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica
este:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Schimbarea conditiilor de vreme B. Varitia declinatiei Lunii C. Luna aflata la apogeu D. Soarele aflat la periheliu
j k l m n j k l m n
A. Umiditatea relativa este de 100% B. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
C. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data D. Norii acopera total bolta cereasca
1074 137. Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticala B. Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse C. Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste suprafata apei mai reci D. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. In sens retrograd spre interior B. In sens direct spre exterior C. In sens retrograd spre exterior D. In sens direct spre interior
1076 139. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece,
se numeste:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
D. Ceata de advectie
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. NW B. SE C. S D. NE
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1081 145. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Curentul vanturilor polare B. Curentul Perului C. Curentul de deriva al vanturilor de W D. Curentul Falkland
1082 146. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe
condensarea acestora se refera la:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. NW, W si S B. SW, S si SE C. N, NW si E D. W, NW si N
1085 149. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical
din cauza ca:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Este prezent efectul de recurbare B. La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii C. Se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiune D. Gradientul de presiune este mare
A. De E la W
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
B. De W la E C. De N la S D. In orice directie
1087 151. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei B. Valuri lungi ce-si pastreaza directia C. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb D. Un cer acoperit cu ploi continui
1088 152. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria
variabila?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. 10 la 12 Nd B. 4 la 6 Nd C. 15 la 20 Nd D. 40 Nd
1089 153. Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria
caracteristica?
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. 10 la 15 Nd B. 20 la 30 Nd C. 5 la 10 Nd D. 70 Nd
1090 154. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. Forta de furtuna a vantului dinspre Nord B. O hula neobisnuit de lunga C. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor D. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Mare violenta cu valuri din toate directiile B. Nu sunt schimbari notabile in starea marii C. Hula moderata cu directie nedefinita D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme
1092 156. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1094 158. Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ
de 30 grd N?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbe B. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la front C. Sa se schimbe in linii drepte D. Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1096 160. Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte
Puncte: 0/1
succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Maree diurna B. Mare semidiurna regulata C. Maree mixta D. Mare semmidiurna neregulata
1097 161. Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai
mult de 100 Mm de pozitia navei?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. O hula lunga din directii diferite B. O aclamie de lunga durata a vantului si a marii C. Mare agitata cu valuri din NE D. Valuri cu lungimi si perioade mici
j k l m n j k l m n j k l m n
A. O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiului B. Vant ce-si schimba rapid directia C. Nori Altocumulus dominanti D. Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
1099 163. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW
oceanului Atlantic?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1100 164. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1101 165. Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1102 166. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este
ADEVARATA?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza B. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald C. Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord D. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece
1103 167. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Au loc numai la cuadratura B. Determina maree diurne C. Au o valoare mai scazuta decat in mod normal D. Au loc la sizigii
1104 168. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra
curentilor oceanici din emisfera nordica este ADEVARATA?
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii B. Depinde de declinatia Lunii C. Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici D. Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1105 169. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul
noptii?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1107 171. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in
Puncte: 0/1
urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului B. Veti astepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drum C. Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul rece
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electrice
1108 172. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului. B. O stare care caracterizeaza gradul de agitatie a moleculelor de aer. C. Cantitatea de energie primita de la soare de o masa de aer la un anumit moment.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei. B. Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m cub la suprafata pamintului. C. Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1111 328. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii)
este de regula:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura
j k l m n
A. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la centru spre periferie rotindu-se in sens direct in emisfera "N" si in sens retrograd in emisfera "S". B. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la periferie spre centru rotindu-se in sens anticiclonic in cele 2 emisfere. C. O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de un gradient baric orizontal cu sensul de la centru spre periferie.
j k l m n
j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza. B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza. C. Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
A. Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu este afecta. B. Sint formatiuni constituite din picaturi de apa sau acicule de gheata care iau nastere datorita procesului de inversiune termica in straturile atmosferei. C. Sint un fenomen meteorologic ce se deplaseaza in sensul general de deplasare a fenomenelor meteorologice (de la "W" la "E") si presupune colectarea de catre aer in deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in atmosfera, sub forma de picaturi de apa sau a
j k l m n
j k l m n
j k l m n
A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distanta care determina pe normala la izobare un segment de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica. B. Raportul avind ca numarator diferenta de presiune dintre 2 puncte, si ca numitor distanta dintre ele, iar sensul fiind cel de la presiunea mica spre cea mare. C. Diferenta de presiune dintre doua puncte situate la distanta de 100 km avind sensul cel rezultat din calcul.
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n
A. Harta intocmita pentru o anumita valoare a presiunii si reda repartitia in zona a valorii respective a presiunii atmosferice. B. O harta pe care sint reprezentate liniile ce unesc punctele de egala tendinta barometrica. C. O harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare.
j k l m n j k l m n
1117 39. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
Puncte: 0/1
j k l m n
A. Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se inregistreaza la orele culminatiilor inferioare si superioare ale soarelui la meridianul locului. B. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o ora dupa culminatie cind atinge valoarea maxima. C. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, iar cea maxima la miezul zilei dupa care temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric continua sa fie pozitiv, datorita turbulentei care apare in straturile inferioare
j k l m n
j k l m n
j k l m n
A. Se intelege situatia in care aerul din straturile superioare este mai rece, deci mai greu, decit aerul de la suprafata solului sau din stratul inferior, situatie care apare in timpul verii. B. Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe masura ce se inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin radiatie. C. Se intelege situatia in care pe o inaltime de 300 picioare
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
(100 m) de la suprafata solului sau a marii aerul este dispus in mai multe straturi cu temperaturi diferite si apare in zonele tropicale pe coastele estice ale oceanelor .
j k l m n
A. Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar. B. Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua puncte situate pe verticala la o diferenta de nivel de 10 m sau 30 picioare C. Treapta barica este viteza de scadere a presiunii atmosferice in cazul unei miscari ascendente a aerului atmosferic de la nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si se foloseste pentru reducerea presiunii la nivelul marii.
j k l m n
j k l m n
j k l m n
A. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza o evolutie sinusoidala completa : un maxim cu aproximativ 1 2 ore inainte de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ 2 ore dupa culminatia superioara a soarelui. B. In timpul unei zile presiunea atmosferica variaza sub forma unei curbe sinusoidale neregulate inregistrind mai multe maxime si minime, variatie care poarta numele de maree barometrica. C. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in jurul orelor locale 04.00 si 16.00.
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
A. Umiditatea relativa este diferenta dintre cantitatea de apa continuta de aer la temperatura punctului de roua si umiditatea absoluta si se exprima in procente. B. Umiditatea relatieste raportul dintre cantitatea de apa continuta de atmosfera in regim de saturatie si umezeala absoluta si se exprima in cote parti. C. Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura si umezeala absoluta si se exprima in procente.
j k l m n
j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus. B. Nimbus, nimbostratus, cumulonimbus. C. Norii de formatie alto cu speciile castellanus si floccus.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Cumulus si cumulonimbus. B. Nimbostratus, stratocumulus si stratus. C. Norii din familiile cirrus, stratus si cumulus - specia stratiformis.
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n
A. Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori. B. Gradul de intunecare al norilor functie de grosimea si de pozitia norului fata de soare si se exprima in scara de la 0 la 10. C. Gradul de intunecare a atmosferei functie de cantitatea de nori si/sau intensitatea fenomenului de condensare a apei din atmosfera.
j k l m n
1126 49. Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. De radiatie, arctica, tropicala, de advectie, frontala, ecuatoriala, de evaporare. B. De radiatie, absorbtie, evaporare, advectie, arctica, frontala. C. De radiatie, evaporare, advectie, frontala.
conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul Soarelui
j k l m n
A. Ceata ecuatoriala.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
1130 504. O maree este considerata diurna cand este formata din:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore; B. doua ape inalte in 24 de ore; C. doua ape joase in 24 de ore.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Numai viteza vantului aparent; B. viteza si directia vantului real; C. numai viteza vantului real.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. masurarea vitezei vantului; B. masurarea presiunii aerului; C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. deplasari verticale ale maselor de apa; B. deplasari orizontale ale maselor de apa; C. modificari ale densitatii apei.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si iarna
j k l m n j k l m n j k l m n
1137 510. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este
egala cu 0 sau este redusa, indica:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. o vreme furtunoasa este iminenta; B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate; C. o defectiune a barometrului.
j k l m n j k l m n
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la luna noua si luna plina;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
1141 514. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
1142 515. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de
suprafata sunt:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. adancimea apei si topografia submarina; B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii; C. configuratia coastelor si platoului continental.
1143 516. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
1144 517. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii apare iarna:
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm.
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n
A. Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata solului sau a marii ca urmare a caderii libere a produselor de condensare dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa pluteasca in masa noroasa. B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care ajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei gravitationale. C. Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu ating suprafata marii sau a solului si se reintorc in nori ca urmare a procesului de evaporare din straturile inferioare masei noroase.
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului. B. Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decit normal. C. Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in cazul pachetelor de ceata indica schimbarea directiei de deplasare a acestora spre dreapta in raport cu partea opusa astrului.
j k l m n j k l m n
A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase. B. Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor care au loc la contactul dintre doua mase de aer cu caracteristici diferite. C. Componenta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca urmare a actiunii combinate a fortei atractiei gravitationale si fortei Coriolis.
j k l m n
j k l m n
A. Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi torentiale si descarcari electrice. B. Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor.
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an = cca. 3/4.
j k l m n
A. Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de primavara si iarna, B. Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica. C. Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.
j k l m n
j k l m n
j k l m n
A. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica respectiv NW in cea sudica. B. Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de primavara si toamna respective, avind directia SW in emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee in per C. Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre NW in emisfera nordica si SW in cea sudica.
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
A. Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta 6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W. B. Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si, din cauza duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia caii transportati mureau din cauza terminarii furajelor si apei, acest C. Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si care, in 74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara.
j k l m n
j k l m n
j k l m n
A. Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor, generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre SW vara si spre NE i B. Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se deplaseaza spre SW vara si NE iarna C. Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n
A. Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4 mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens retrograd in e B. Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube. C. Sint vinturi neregulate producindu-se in zone si anotimpuri imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte.
j k l m n
j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
1160 663. O maree este considerata diurna cand este formata din:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore; B. doua ape inalte in 24 de ore; C. doua ape joase in 24 de ore.
j k l m n j k l m n j k l m n
1162 665. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. scade ca si temperatura aerului; B. creste ca si temperatura aerului; C. creste in timp ce temperatura a aerului scade.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. numai viteza vantului aparent; B. viteza si directia vantului real; C. numai viteza vantului real.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. masurarea vitezei vantului; B. masurarea presiunii aerului; C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. vreme frumoasa si uscata; B. cer innorat si vanturi puternice; C. precipitatii continue si rafale de vant.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. temperatura punctului de roua variaza; B. umiditatea absoluta scade; C. umiditatea relativa creste.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1167 670. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt
asociate cu:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. trecerea unui front cald; B. trecerea unui front rece; C. sistem de inalta presiune.
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
A. deplasari verticale ale maselor de apa; B. deplasari orizontale ale maselor de apa; C. modificari ale densitatii apei.
j k l m n j k l m n
A. umiditatea relativa este de 50%; B. temperatura aerului este mai mare decat temperatura punctului de roua;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. temperatura aerului este egala sau mai mica decat temperatura punctului de roua.
j k l m n j k l m n j k l m n
1172 675. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este
egala cu 0 sau este redusa, indica:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. o vreme furtunoasa este iminenta; B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate; C. o crestere a fortei vantului.
1173 676. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW
odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. este in trecere un front rece; B. in apropiere este un centru de inalta presiune; C. in apropiere este un front stationar
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la Luna noua si Luna plina; C. soarele si Luna sunt la conjunctie
1175 678. Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
A. variatia orizontala a temperaturii; B. diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata orizontala; C. diferenta de presiune in timp.
1177 68. Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte
caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. Oceanele Atlantic si Pacific. B. Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific. C. Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura data si cantitatea maxima posibila; B. cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul este capabila sa-l contina; C. relatia dintre cantitatea de vapori de apa din aer si presiunea atmosferica.
1179 681. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va
fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa; B. cresterea presiunii atmosferice si vant puternic; C. furtuna cu descarcari electrice.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. umiditatea relativa este de 100%; B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data; C. norii acopera total bolta cereasca.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1181 684. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece,
se numeste:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
1183 686. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii
pana unde se modifica panta, spre cele mai mari adancimi se numesc:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1184 687. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea
periodica a instrumentului de masura numit:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1185 688. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la
distanta se numeste :
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n
A. Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zonele extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un traseu specific si avi B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice. C. Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane.
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1188 690. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe
condensarea acestora se refera la:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1189 691. Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
1190 692. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de
suprafata sunt:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. adancimea apei si topografia submarina; B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii; C. temperatura aerului si presiunea atmosferica.
1191 693. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
Puncte: 0/1
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n
C. inaltimea mareei
j k l m n j k l m n j k l m n
A. de E la W; B. de W la E; C. de N la S.
1193 698. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. o hula neobisnuit de lunga; B. valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor; C. furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Cand se produce amestecul aerului cald cu aerul rece; B. Cand are loc advectia aerului cald peste suprafata rece; C. La intensificarea la tare, a vantului.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
A. Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW in cea sudica. B. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica. C. Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).
j k l m n
j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
1197 701. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua
sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1198 702. Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
1199 703. Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
1200 704. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. au loc numai la cuadratura; B. determina maree diurne; C. au o valoare mai scazuta decat in mod normal.
1201 706. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul
noptii?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1203 708. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc. B. Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars. C. Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Este egala si de sens contr cu viteza navei. B. Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile anemometrului. C. Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.
j k l m n
A. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o regiune. B. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile. C. Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile;
j k l m n
j k l m n
j k l m n
A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
B. Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica. C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in cea sudica.
j k l m n
1209 82. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre
periferia ciclonului, in drum constant vintul :
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic. B. Se mentine constant. C. Gireaza in sens retrograd.
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n
C. umiditatea relativa.
1212 891. O maree este considerata diurna cand este formata din:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore; B. doua ape inalte in 24 de ore; C. doua ape joaje in 24 de ore.
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
A. numai viteza vantului aparent; B. viteza si directia vantului real; C. numai viteza vantului real.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. masurarea vitezei vantului; B. masurarea presiunii aerului; C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
j k l m n j k l m n j k l m n
A. deplasari verticale ale maselor de apa; B. deplasari orizontale ale maselor de apa; C. modificari ale densitatii apei.
j k l m n j k l m n j k l m n
1218 897. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este
egala cu 0 sau este redus, indica:
j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
A. o vreme frumosa este iminenta; B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate; C. o defectiune a barometrului.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar; B. la Luna noua si Luna plina; C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
j k l m n j k l m n j k l m n
1221 901. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
1222 903. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1223 904. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
1225 92. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini
extratropicale ?
j k l m n
Puncte: 0/1
A. Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor marine. B. Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus; Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula. C. Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea presiunii; Norii cirrus.
j k l m n
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n
A. Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Adincimea apei. B. Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei. C. Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a vintului; Latitudinea locului.
j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n j k l m n
A. Prima faza a valului de vint, de unde si numele de precursor al furtunii. B. Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
mai bata.
j k l m n
C. O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de presiune si vint.
1230 95. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care
urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea unui:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
1232 968. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1233 97. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a
presiunii atmosferice se numesc:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1234 98. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si
presiune dintre uscat si mare se numeste:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1235 99. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este
din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar B. La Luna noua si Luna plina C. Soarele si Luna sunt la conjunctie D. Soarele si Luna sunt in opozitie
j k l m n j k l m n j k l m n
1238 902. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de
suprafata sunt:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. adancimea apei si topografia submarina; B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii; C. configurarea coastelor si a platoului continental;
1239
Puncte: 0/1
152.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
a. Curba Williamson b. Dubla intoarcere la 180 grd. c. Giratie directa d. Curba Scharnow
1240
Puncte: 0/1
150. Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
a. Curba Scharnow b. Curba Williamson c. Giratie directa d. Dubla intoarcere la 180 grd
1241 89. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul
manevrabil :
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii. C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1242 1100. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona
situata in:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
A. partea din fata a navei; B. stanga traiectoriei furtunii; C. partea dinspate a navei; D. dreapta traiectoriei furtunii.
1243 1105. Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este
localizat fata de traiectoria furtunii:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
1244 112. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai
indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
j k l m n j k l m n
j k l m n Puncte: 0/1
A. Prin ochiul furtunii B. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii C. Prin semicercul periculos D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
j k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. cresterea vitezei si deriva de vant; B. numai cresterea vitezei; C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
j k l m n j k l m n j k l m n
1247 1258. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
Puncte: 0/1
j k l m n j k l m n j k l m n
A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord; B. deriva de vant la babord; C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
1248 141. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este
localizat fata de traiectoria furtunii:
j k l m n j k l m n j k l m n j k l m n
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1249
Puncte: 0/1
151.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu ?
<!--[if !vml]--><!--[endif]-->
j k l m n j k l m n j k l m n
j k l m n
a. Giratie directa b. Dubla intoarcere la 180 grd. c. Curba Williamson d. Curba Scharnow
1250
Puncte:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
0/1
<!--[if !vml]--><!--[endif]-->
j a. In general: Negativ. Nu va apropiati ,este pericol de esuare k l m n j b. Aterizand aici este foarte periculos k l m n j c. In general: Positiv.Va puteti deplasa in siguranta k l m n j d. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta) k l m n
1251
Puncte: 0/1
154. <!--[endif]-->Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spreun avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j b. Solicitam asistenta medicala k l m n j c. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress k l m n j d. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata k l m n
1252
Puncte: 0/1
155. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre un avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
j a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata k l m n j b. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress k l m n j c. Aterizand aici este foarte periculos k l m n j d. Solicitam asistenta medicala k l m n
1253
Puncte: 0/1
156. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa? Imaginea alaturata cuprinde semnalul.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j b. Avionul trebuie sa paraseasca acum supravietuitorii, dar va reveni in 5 ore k l m n j c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor k l m n j d. Va rugam sa incercati sa luati legatura cu statia de radiocoasta din apropiere k l m n
1254
Puncte: 0/1
157. Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe frecventele internationale de distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
j a. 123,8MHz si/sau 247,6MHz k l m n j b. 243,1MHz si/sau 486,2MHz k l m n j c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation) k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1255
Puncte: 0/1
266.Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce semnale luminoase se utilizeaza?
j a. Nu-i necesar nici un semnal k l m n j b. Doua bule negre k l m n j c. Un obiect pe care sunt desenate carouri k l m n j d. O bula neagra k l m n
1256
Puncte: 0/1
267. Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe toata viteza inapoi din treapta toata viteza inainte , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo posibilitate de a reduce venirea provei navei spre dreapta?
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j b. Nu, nu se poate face nimic in acest sens k l m n j c. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de apa pe k l m n
partea din stanga a propulsorului
1257
Puncte: 0/1
268. Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand toata viteza inainte se schimba sensul de rotatie al propulsorului in scopul opririi navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista vant sau curent.
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor spre k l m n
babord
j b. Se va deplasa in linie dreapta k l m n j c. Se va opri dupa strabaterea a 1,5 lingimi de nava Va continua sa guverneze k l m n j d. Va continua sa guverneze spre babord si se va opri brusc k l m n
1258
Puncte: 0/1
269.Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu o singura elice monobloc, sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi?
j a. Va gira cu prova spre tribord . k l m n j b. Va gira cu prova spre babord . k l m n j c. Va evolua pe drum drept inapoi . k l m n j d. Pupa navei va fi impinsa spre dreapta(tribord) . k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1259
Puncte: 0/1
270. Pe ce distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 noduri si masina va fi pusa pe toata viteza inapoi?
j a. 1500m k l m n j b. 5 lungimi de nava k l m n j c. Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza k l m n j d. Testele efectuate cu nava m-ar putea ajuta sa gasesc un raspuns sau ,daca k l m n
testez eu insumi nava as avea raspunsul exact
1260
Puncte: 0/1
271. Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa realizezi acest lucru?
j a. Printr-o giratie completa k l m n j b. Printr-o manevra de zig-zag k l m n j c. Orienteaza carma banda alternativ in ambele borduri concomitent cu k l m n
reducerea vitezei asa numitul procedeu high frequency rudder cycling".
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1261
Puncte: 0/1
272Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum?
j a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept k l m n j b. Va mentine un drum care nu corespunde intocmai cu unghiul de inclinare a k l m n
carmei.
j c. Va continua sa gireze la punerea carmei in ax k l m n j d. Va raspunde cu intarziere la punerea carmei intr-un bord sau altul k l m n
1262
Puncte: 0/1
274. Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA, SEMI BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j a. NO. 2,3,1 and 4 k l m n j b. NO. 3,2,1 and 4 k l m n j c. NO. 1,2,3 and 4 k l m n j d. NO. 1,3,2 and 4 k l m n
1263
Puncte: 0/1
j a. In centrul suprafetei laterale a carmei(figure 1). k l m n j b. Exact in centrul portiunii dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 4) k l m n
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j c. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3). k l m n j d. Exact in centrul portiunii dinspre pupa a suprafetei laterale a carmei (figure 2). k l m n
1264
Puncte: 0/1
j a. O nava cu carena lunga si supla k l m n j b. O nava cu carena scurta si supla k l m n j c. O nava cu carena scurta si lata k l m n j d. O nava cu carena lunga si lata k l m n
1265
Puncte: 0/1
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1266
Puncte: 0/1
83. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
j A. Gireaza in sens direct. k l m n j B. Gireaza in sensul acelor de ceasornic. k l m n j C. Gireaza spre pupa. k l m n
1267
Puncte: 0/1
84. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
j A. Gireaza in sens retrograd. k l m n j B. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic. k l m n j C. Gireaza spre prova. k l m n
1268
Puncte: 0/1
85. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum constant, vintul :
1269
Puncte: 0/1
86. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
1270
Puncte: 0/1
87. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
j B. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de k l m n j C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de k l m n
1271
Puncte: 0/1
88. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
j B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de k l m n j C. Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de k l m n
1272
Puncte: 0/1
90. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciconului :
j A. Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza k l m n j B. Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza k l m n
maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare. maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil va manevra ca atare. maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
1273
Puncte: 0/1
91. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de traiectoria centrului ciclonului :
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
j A. Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine k l m n
in semicercul manevrabil, va manevra ca atare. in semicercul manevrabil, va manevra ca atare. semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
j B. Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine k l m n j C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in k l m n
1274
Puncte: 0/1
996. Drumul adevarat al navei este egal cu 90 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
1275
Puncte: 0/1
997. Drumul adevarat al navei este egal cu 0 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
1276
Puncte: 0/1
998. Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
1277
Puncte: 0/1
999. Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html
6/24/2009