You are on page 1of 8

Babalau Berty Andreea FPS 1 A

Definirea unei strategii de campanie electorala a unui partid politic care participa la alegerile pentru Parlamentul Euopean

Parlamentul European este singurul organ al Uniunii Europene ales in mod direct si unul din organele Comunitatii Europene. Incepand cu anul 1979 este ales direct , o data la cinci ani, prin alegeri generale, libere si secrete, acesta fiind implicat in adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente). Parlamentul European are trei sedii: la Strasbourg, Bruxelles si Luxemburg, acesta cuprinzand sapte fractiuni si o serie de deputati independent. Deputatii din Parlamentul European provin din circa 160 de partide politice diferite, in care acestia sunt membri in tarile lor de origine. Parlamentul European este alcatuit din 736 de deputati, alesi in cele 27 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Presedintele, asistat de 14 vicepresedinti, coordoneaza toate lucrarile Parlamentului si ale organelor sale constitutive (Biroul si Conferinta Presedintilor), precum si dezbaterile din sedintele plenare. Acesta reprezinta Parlamentul in afacerile juridice si in toate relatiile externe, asigurandu-se de respectarea Regulamentului de procedura al Parlamentului, garantand prin arbitrajul sau, buna - desfasurare a tuturor activitatilor acestei institutii si ale organelor sale constitutive. In deschiderea fiecarei reuniuni a Consiliului European, Presedintele Parlamentului prezinta punctul de vedere si preocuparile acestei institutii referitoare la subiecte specifice si la punctele inscrise pe ordinea de zi. Din anul 1979, deputatii sunt alesi prin vot universal, direct pentru o perioada de cinci ani, acestia fiind grupati in Parlamentul European in functie de afinitatile lor politice si nu in functie de nationalitate. Fiecare stat membru ia decizii in ceea ce priveste modul de desfasurare a

alegerilor, bineinteles,luand in calcul aceleasi reguli democratice, si anume: egalitatea intre sexe si votul secret. Alegerile europene respecta deja o serie de reguli comune: votul universal direct, reprezentarea proportionala si un mandat de cinci ani care se poate reinnoi. Ca regula generala, locurile in Parlament sunt distribuite in mod proportional, luandu-se in calcul populatia care exista in fiecare stat- membru, statul membru dispunand de un numar fix de locuri, maximum 99 si minimum 5. Deputatii isi exercita mandatul in mod independent. Deputatii se constituie in grupuri politice; fiecare grup politic isi asigura ordinea interna, prin desemnarea unui presedinte (sau a doi presedinti, in cazul anumitor grupuri), a unui birou si a unui secretariat. Numarul minim de deputati necesar pentru a constitui un grup politic este de 25. Cel putin o patrime din statele membre trebuie sa fie reprezentate in cadrul grupului. Un deputat poate apartine unui singur grup politic. Inaintea fiecarui vot din cadrul sedintelor plenare, grupurile politice examineaza rapoartele elaborate de comisiile parlamentare si depun amendamente. Grupul politic adopta o pozitie in urma consultarilor din cadrul sau. Nici unui membru nu i se poate impune o anumita varianta de vot. In vederea pregatirii sedintelor plenare ale Parlamentului, deputatii se constituie in comisii permanente specializate pe anumite domenii. Exista 20 de comisii parlamentare; o comisie este alcatuita din 24 pana la 76 de deputati si are un presedinte, un birou si un secretariat. Comisiile parlamentare se reunesc o data sau de doua ori pe luna la Bruxelles. Dezbaterile acestora sunt publice. In cadrul comisiilor parlamentare, deputatii elaboreaza, modifica si adopta propuneri legislative si rapoarte din proprie initiativa. Deputatii examineaza propunerile Comisiei si ale Consiliului, si daca este cazul, intocmesc rapoarte care sunt prezentate in cadrul sedintelor plenare. De asemenea, Parlamentul poate constitui subcomisii si comisii speciale temporare pentru gestionarea unor probleme specifice, precum si comisii oficiale de ancheta in cadrul competentelor sale de control, pentru a investiga modul de administrare a legislatiei UE.

Organele politice sunt alcatuite din Conferinta presedintilor, Biroul si Chestorii. Conferinta presedintilor este alcatuita din presedintii grupurilor politice si Presedintele Parlamentului European. Aceasta organizeaza lucrarile Parlamentului si hotaraste cu privire la toate chestiunile referitoare la programarea legislativa: calendarul si ordinea de zi a sedintelor plenare, componenta comisiilor, a delegatiilor si repartizarea competentelor intre acestea, si programarea legislativa. De asemenea, Conferinta joaca un rol important in relatiile Parlamentului European cu celelalte institutii comunitare, cu tarile terte si cu organizatiile extracomunitare. Biroul este alcatuit din Presedintele Parlamentului European, cei 14 vicepresedinti si cei 5 chestori, cu statut de observatori, alesi de Adunare pe o perioada de doi ani si jumatate, care se poate reinnoi. Biroul coordoneaza functionarea interna a Parlamentului: estimarea bugetului Parlamentului European, organizarea administrativa si financiara, secretariatul si serviciile subordonate acestuia. Chestorii sunt responsabili, in functie de orientarile stabilite de catre Birou, de chestiunile administrative si financiare care ii privesc direct pe deputati. In cadrul Biroului, cei cinci chestori au un rol consultativ. Acestia se asigura ca deputatii dispun de infrastructura necesara exercitarii mandatului lor. Parlamentul European se distinge de alte organizatii internationale prin obligatia de a asigura un multilingvism integral. Parlamentul lucreaza in toate limbile oficiale ale Uniunii Europene 23 de limbi dupa aderarea Romaniei si Bulgariei. Parlamentul European pune la dispozitie, de asemenea, un serviciu de interpretare, astfel incat fiecare deputat sa se poata exprima in limba sa materna. Asadar, Parlamentul European este cel mai mare angajator din lume de interpreti si traducatori, acestia reprezentand o treime din personalul institutiei. Campania electorala este o forma instituita democratic, prin care partide si oameni incearca sa ajunga la putere, sa castige increderea electoratului, sa arate ca programele lor sunt mai bune, si in final, sa castige valori mai multe.

O campanie poate aduga, poate construi daca ceea ce exista, ca realizare, ca prestigiu, ca imagine, permite acest lucru. Insa, niciodata, o campanie nu poate transforma un candidat fara credit si prestigiu, intr-unul competitiv. Tocmai pentru ca la capatul curesi electorale se afla puterea, campaniile aduc la suprafata ceea ce este mai bun si ceea ce este mai rau in oameni. Ele pot fi prilej de derulare a unor proiecte, a unor strategii elaborate dupa ani de experienta, cum pot fi si o forma de a vinde iluzii, o modalitate de a transforma spatiul public intr-o scena a acuzei, a scenariilor murdare. Conteaza si comportamentul propriu zis al candidatilor, capacitatea lor de a rezista, de a convinge, de a se stapani, de a da replici taioase. Viata politica nu este doar ceea ce se vede: priviri, receptii, zambete; omului politic i se cere o tarie speciala, o capacitate de stapanire aparte. Adesea, alegatorul voteaza si omul, iar campania trebuie sa evidentieze si calitatile individuale ale candidatilor. Inainte de initierea unei strategii, este foarte important sa stim care sunt obiectivele si cum le vom indeplini. Liderii partidului si directorul de campanie controleaza permanent actiunile intreprinse si consecintele acestora. Este limpede ca nicio idee politica nu poate fi pe placul intregii populatii, si niciun candidat nu se bucura de popularitate unanima. Mesajul este punctul central al strategiei electorale, este termenul care se afla in spatele fiecarei campanii castigatoare. Acesta trebuie sa sintetizeze motivele pentru care electoratul ar trebui sa ne voteze. Un mesaj bun este cel care exprima nevoile, interesele, preocuparile unui numar cat mai mare; un mesaj bun este un mesaj care prefigureaza o solutie, o rezolvare. Scopul campaniei electorale este ca mesajul sa ajunga la destinatari. De aceea, campania trebuie sa aiba coeziune, toate materialele campaniei si actiunile sa aiba o tema constanta. In toate metodele de comunicare pe care le folosim, trebuie sa ne concentram asupra politicilor partidului relevante in fiecare caz, astfel incat sa se potriveasca cu grupul tinta pe cat posibil. Sloganul reprezinta esenta unui mesaj electoral. Pentru a fi eficient, sloganul trebuie sa fie scurt, sonor, sa fie original, credibil, dar si complet.

Pliantele, afisele, spoturile publicitare au avantajul ca ajung la un numar important de oameni care nu ar cunoaste mesajul unui om politic, daca nu ar fi interesati de el. Considerata un rau necesar, o presa favorabila conteaza totusi mai mult decat o tona de materiale proportionale. Prin presa se creeaza imaginea. Legaturile candidatilor cu jurnalistii trebuie sa fie permanente, fiind o mare greseala ca ele sa fie stabilete doar pe perioada campaniei electorale. Relatia cu presa in timpul campaniei electorale presupune trimiterea de comunicate de presa, intalniri cu reporteri sau editori, organizarea de conferinte de presa, planificarea de evenimente la care presa este invitata sa participe. Mass media creeaza o imagine! Prin selectia stirilor si prezentarea lor intr-o anumita ordine, contribuie la crearea si impunerea unui realitati. Un om politic trebuie sa-si adapteze discursul in functie de publicul tinta, de eveniment, de imprejurare. Gesturile teatrale, pot avea efecte pozitive in cazul reuniunilor publice, dar si efecte contrare in fata camerelor de filmat. La radio, auditorul este atras mai mult de forta argumentelor. Discursul trebuie sa fie scurt, avand un impact mai mare decat unul de lunga durata, si va castiga simpatia publicului. Acesta trebuie sa fie conceput ca o prezentare: introducere, cuprins, incheiere. In campania electorala se construieste o imagine a unor oameni. Imaginea se judeca in termeni de popularitate, notorietate, contradictie, claritate, confuzie. Imaginea care se cladeste in campania electorala trebuie sa raspunda nevoilor, dorintelor si asteptarilor oamenilor. Campania electorala este o provocare dificila din punct de vedere organizatoric. Astazi, managementul campaniei electorale trebuie sa tina cont de tipul scrutinului si de obiectivele specifice fiecaruia dintre acestea. Desfasurarea unei campanii electorale eficiente, care sa conduca la atingerea obiectivelor stabilite, presupune o buna pregatire, organizare si un control permanent pe tot parcursul desfasurarii ei.

Campania este proiectata, in general, de conducerea partidului sau, daca este vorba despre un candidat independent, de echipa sa de campanie. Acestia vor stabili zona geografica sau categoria sociala vizata, precum si temele de campanie. Descriind toate momentele importante ale unui partid, dar si componenta Parlamentului European, voi incerca sa infiintez un nou partid pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European, acesta numindu-se Partidul Tinerilor cu Initiativa ( PTI). Este un partid de la care avem asteptari foarte mari, traind cu speranta ca intradevar schimbarea se va produce si vor fi cat mai multi oameni in sprijinirea proiectului nou initiat. Partidul Tinerilor cu Initiativa participa cu incredere la alegerile pentru Parlamentul European, avand in spate o intreaga echipa de oameni politici cu experienta, desi cei care se afirma si se implica, sunt cei tineri. Acesta este si obiectivul nostru: dorim cat mai multi tineri sa se implice in diversele activitati, sa avem cat mai multa incredere in ei, caci, acestia sunt viitorul nostru, al tarii, dar si el Europei. Tinerii nostri doresc sa se initieze cat mai mult pe plan politic, dar si economic sau social. Vor sa propuna programe cat mai multe inca din timpul scolii, pentru ca atunci cand vor ajunge la perioada adolescentei, sa stie cu exactitate ceea ce-si doresc, si ce drum sa urmeze. Isi doresc o lume cat mai perfecta, oameni cat mai civilizati, tehnologie cat mai moderna, dar si un grad de inteligenta major. Ei spera ca vor avea sanse si va vor convinge sa-i votati, sa-i sustineti si sa-I incurajati, insa nu vor spune acest lucru in mod direct, ci veti intelege asta din discursurile sustinute de ei. Discutand despre acest subiect va veti da seama ca este importanta prezenta intr-un numar cat mai mare de oameni in sala de votare. Prezentand intentia Partidului Tinerilor cu Initiativa, si avand un plan strategic bine pus la punct, vor participa la alegerile pentru Parlamentul European. Partidul va desemna si isi va alege cateva persoane bine pregatite pentru a expune tot ceea ce inseamna acest nou partid, pentru a-si sustine candidatura, realizand un discurs cu teme cat mai concrete si plauzibile, avand in vedere cat de dificil este sa castigi simpatia si increderea votantilor.

Pentru sanse cat mai mari de castig, trebuie sa-ti formezi o echipa cat mai buna, sa stii ce anume trebuie sa punctezi, ce schimbari sa aduci si ceea ce vrei sa obtii. Pentru multi analisti, daca nu ai o tema de dezbatere, e ca si cum nu ai avea o campanie electorala. Discursul trebuie sa contina conceptul central, insa nu trebuie confundat cu sloganul, si nu trebuie citit de pe o foaie sau orice altceva; asta ar da dovada ne neincredere, nesiguranta. Conceptul trebuie construit in functie de datele si informatiile variabililor critici. Liderul politic al partidului este cel care va interactiona cel mai bine cu publicul, cu mass media, cel care va sustine conferinte de presa si care stie sa expuna cel mai bine iniviativa partidului. Partidul Tinerilor cu Initiativa este un partid politic care are drept scop alianta tuturor oamenilor, indiferent de natiune, sex sau varsta, privind implicarea tineretului intr-un numar cat mai mare la evolutia tarii, la emanciparea acesteia. Membrii partidului vor incerca sa fie intr-o activitate continua, oferindu-le astfel celorlalti un exemplu demn de urmat. La o prima intalnire, pusi fata in fata cu dumneavoastra, vom incerca sa aflam care sunt nemultumirile actuale ale tineretului din zilele de azi, pentru a fi mult mai usor pe parcurs sa schimbat aceste inconveniente. Concluzionand toate cele scrise pana acum, aceasta este o strategie de campanie electorala a unui nou partid patruns in Parlamentul European, creand astfel o implicare a tinerilor mult mai mare decat cea de pana acum si o imagine perfecta de un partid real.

You might also like