UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI Facultatea de Educatie Fizica si Sport Galati

MASOTERAPIE

Conf. Univ.dr. Ion-Ene Mircea

Masterand: Iordache Geta

MASTER KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

- 2013 -

LORDOZELE

Lordozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale din plan sagital (antero posterior), avand conexitatea curburii orientate anterior. IPOTEZA: Subiectul cu lordoza se prezinta pentru consult in principal pentru durerea din regiunea lombara inferioara sau regiunea toraco lombara un alt simton important il reprezinta defomarea regiunii lombare, asociata cu proeminenta abdomenului. Clasificarea lordozelor se face dupa urmatoarele criterii: 1. Dupa momentul aparitiei lordozele pot fi : - primare cand deviatia coloanei apare ca prim semn; - secundare cand deviatia coloanei apare dupa o alta afectiune care poate induce deicienta coloanei. 2. Dupa prognosticul evolutiv, lordozele se clasifica in functie de gradul curburii: - gradul I (usoare) intre 20 40 - gradul II (medii) intre 40 60 - gradul III (grave ) peste 60 3. dupa prezenta durerii lordozele pot fi : - dureroase in cazul atitudinilor lordotice sau a lordozelor posttraumatice; - nedureroase in cazul lordozelor congenitale. 4. Dupa topografie lordozele pot fi : - tipice cand deviatia lordotica apare ca o accentuare a lordozei fiziologica din regiunea lombara; - atipice avand deviatia lorditica apare in alte regiuni ale coloanei vertebrale : cervico dorsala,dorsala sau dorso lombara. 5. Dupa lungimea segmentelor de coloana afectat si numarului vertebrelor implicate in deficienta lordozele pot fi: - scurte cand deficienta coloanei se limiteaza la 3 4 vertebre; - lungi cand deficiente cuprinde toata coloana vertebrala. 6. Dupa mecanismul de producere si afectare structurala lordozele pot fi : - functionale cand deviatia coloanei nu prezinta modificari de structura ale elementelor coloanei vrtebrale; - patologice cand deviatia prezinta modificari structurale. Cauzele aparitiei lordozelor,pot fi impartite in predispozante, favorizate si determinante. a. Cauzele predispozante : -transmiterea ereditara uneori predispozitia pentru deviatia coloanei se poate transmite de la parinti la copii; - sexul femeile au o predispozitie naturala catre lordoza lombara, datorita anteversiei bazinului;

Cresterea de volumului a abdomenului cu scaderea tonusului musculaturii peretelui anterolateral abdominal. b. Cauze favorizate : - cresterea rapida in inaltime, in special in perioada pubertatii; - cresterea accentuata in greutate cu hipotonia musculaturii abdominale; - laxitatea ligamentara accentuata care poate duce la o mobilitate axagerata a coloanei lombara; - igiena defectuasa a incaltamintei, intalnita la femeile obisnuite sa poarte permanent tocuri inalte si in special la fetele in perioada prebubertara si pubertara. c. cauze determinante : - traumatisme lombare - boli congenitale - paralizia musculaturii peretelui abdominal - tumori abdominale - boli metabolice rahitismul - femeia gravida cu sarcina in luna 6 9. Clasificarea se imparte lordozele si in functie de posibilitatile de tratament, lordozele pot fi functionale si patologice. Lordozele functionale sunt deviatii usoare ale coloanei vertebrale cu evolutie lenta. Regiunea lombara isi pastreaza mobilitatea normala. Deviatia coloanei lombare (unde apare cel mai frecvent) se accentueaza in pozitia stand cu bratele la verticala si in pozitia pe genunchi, diminundu-se in pozitia stand. Lordoza functionala se manifeste in cadrul atitudinii lordotice, caracterizate si prin aparitia altor deficiente in regiunile invecinate : gat in usoara hiperextensie, umeri proiectati posterior, abdomen proeminent, bazin anteroversat, genunchi in hiperextensie. Atitudinea lordotica apare datorita obisnuintei de a pastra timp indelungat pozitia deficienta. Exista profesiuni ( ospatari, electricieni, zugravi), care, datorita pozitiei de lucru, cu trunchiul in extensie si membrele superioare in plan anterior peste orizontala, predispun la aparitiei atitudinii lordotice. Lordoza functionala, tratata corespunzator,se poate vindeca complet numai prin kinetoterapie. Netratata corespunzator, lordoza functionala poate evalua catre spate lordotic sau compensare printr-o cifoza dorsala. Lordozele patologice sunt deviatii cu evolutie si gravitate variabila, la care tratamentul kinetic trebuie obligatoriu insotit de tratament orthopedic, mai rar chirurgical. Lordozele patologice sunt caracterizate de modificari structurale la nivelul coloanei vertebrale. In functie de etiologie, lordozele patologice se pot prezenta sub urmatoarele forme : 1. Lordoze congenitale Deficienta apare in urma unor malformatii congenitale la nivelul vertebrelor si articulatiilor intervertebrale. Localizarea cea mai frecventa este in reguinea lombara sau lombosacrala. Deficienta apare datorita modificarilor vertebrelor din regiunea lombosacrala. Cele mai frecvente

modificari sunt reprezentate de sacralizari ale vertebrei L5 (sudarea vertebrei L5 de corpul osului sacrum) sau lombarizari ale vertebrei S1 (separarea vertebrei S1 de corpul osului sacrum). 2.Lordozele in boli metabolice Lordoza rahitica este tipica pentru aceasta categorie de deficiente.pe langa celelalte deficiente (cap, torace, membre inferioare) rahitismul se caracterizeaza si de existenta unei lordoze lungi, nedureroase aparute in prima copilarie. Cauza deficientei o constituie hipotonia musculara a peretelui abdominal si insuficienta ligamentara de la nivelul coloanei vertebrale. 3.Lordoze neumatice Deficienta apare prin pareza muschilor peretelui abdominal datorita unei leziuni de neurn motor periferic ( poliomielita) sau prin leziune de neuron motor central (paralizie cerebrala).Datorita compromiterii atat a functiei statice cat si dinamice a coloanei lombare, pentru mentinerea pozitiei corecte a coloanei este necesar corsetul (lombostat). 4. Lordozele miopatice Miopatiile sunt afectiuni musculare progresive (distrifiile musculare) sau degenerative,care apar le copii de sex masculin cu varsta intre 7 14 ani. Afectiunea se localizeaza pe musculatura regiunii lombare si musculatura membrelor inferioare, manifestandu-se prin atrofie, retractie si contractura musculara. 5.Lordozele reumatice In spondiloza lombara, din cauza durerilor, apare contractura musculara la nivelul lombar. Contractura musculaturii paravertebelor lombare, daca este bilaterala, va produce o accentuare a curburii lordotice din regiunea lombara. Netratata corespunzator spondiloza lombara poate lasa ca sechela o lordoza fixa, dureroasa. 6. Lordoza prin spondlolistezis Din cauza unor microtraumatisme la nivelul coloanei lombare (caderi n picioare, sarituri repetate) se pot produce alterari ale discului intervertebral intre L4 L5 sau L5 S1, corpul vertebral al vertebrei L5 poate aluneca anterior, producandu-se o lordoza scurta, insotita de contractura musculara. Prin micsorarea posterioara a spatiului dintre vertebrele L4 L5-S1 apare o pensare a radacinilor nervilor spinali corespunzatori cu sintomele de lombosciatica. 7. Lordoze in tumori abdominale Existenta unor tumori abdominale poate produce prin cresterea lor in dimensiune o crestere de volum a abdomenului cu deviatia consecutiva a coloanei lombare. De asemenea, in cazul tumorilor maligne (in special la ovar), pot apare metastaze osoase in vertebrele lombare cu distrugerea acestora si prabusirea coloanei lombre, accentuand curbura fiziologica. 8.Lordoze datorate deficientelor membrelor inferioare : a.Lordoza din luxatia congenitala de sold Luxatia congenitala de sold este o malformatie congenitala care afecteaza capsula si ligamentele coxofemurale, determinand dislocarea capului femural din acetabul. Daca subiectul nu a fost diagnosticat in timp util si a mers, pentru echilibrarea trunchiului ,bazinului se inclina anterior. Consecutiv, apare si o accentuare in sens lordotic a coloanei lombare. b.Lordoza din deficientele genunchilor

Existenta deviatiei de genunchi in hiperextensie, induce aparitia lordozei lombare, cu scopul echilibrarii corpului. 9.Lordoze diverse Exista diverse afectiuni care in mod secundar pot duce la aparitia lordozelor lombare : -lordozele de cauza extravertebrele arsuri,cicatrici,toracoplastii; -lordoze dupa dezechilibre sacrococcigiene -lordoze dureroase a adolescentilor. SIMPTOMATOLOGIE: Simptomatologia subiectiv a lordozelor este foarte redus. n perioada de evoluie a suferinei, bolnavii acuz simptome de astenie, durere. Astenia este relativ; pacientul nu este capabil la eforturi fizice i intelectuale. Musculatura i obosete repede n diverse posturi. Durerea este un simptom frecvent, datorit instalrii contracturilor sau a atrofiilor musculare, redorilor articulare, fie n creterea vitezei de conducere nervoas, a diminurii micrilor i slbiciunea sistemului nervos central. EVOLUIE I PROGNOSTIC Indiferent de tratament aceste curburi vor nregistra etape de agravare pe care le putem grupa n ordine cronologic. 1. Ridicarea la poziia ortostatic i nceputul mersului (1-2 ani); 2. Perioada de cretere (6-7 ani, 11-13 ani); 3. Diverse modificri fiziologice mai ales la femeile care au suferit rahitismul curburii primare sau la indivizii care se dezechilibreaz metabolic i endocrin, obezitate, acromegalie; 4. Senilitatea, cnd se pot instala osteoporoze severe la nivelul coloanei vertebrale. Gravitatea este dictat i de gradul lordozei : - uoar (sub 25 grade) - medie (ntre 25-30 grade) - grav (peste 50 grade) Tratamentul lordozei este axat pe cteva principii, de care trebuie s se in seama : - cel mai eficient tratament este depistarea precoce - kinetoterapia singur nici nu amelioreaz lordoza, nici nu o controleaz ; - adevaratul tratament consta n corset + kinetoterapie Tratamentul lordozelor se nscrie n contextul msurilor terapeutice ale scoliozei, fie c scolioza a generat lordoza, fie c lordoza a determinat apariia unei scolioze. Avem tratament ortopedic, fizio-balneo-kinetoterapeutic i cnd este cazul interventii chirurgicale. Tratamentul ortopedic (corsete) i fizio-balneo-kinetoterapia dau rezultate bune. n unele cazuri sunt necesare interveniile chirurgicale.

Tratamentul lordozelor se face prin kinetoterapie in cazul lordozelor functionale si prin mijloacele ortopedice, mai rar chirurgicale, in lordozele paologice. Kinetoterapia are urmatoarele obiective : 1. Asuplizarea coloanei vertebrale lombare prin tonificarea in conditii de scurtare a musculaturii peretelui anterolateral al abdomenului si in conditii de lungire a musculaturii lombosacrale. 2. Redresarea pozitiei bazinului 3. Corectarea deficientelor de la nivelul trunchiului si membrelor inferioare pentru obtinerea unei atitudini corecte si stabile. 4. Prevenirea sau corectarea cifozei ce poate apare compensator in regiunea dorsala. 5. Pregatirea organismului pentru pre si post alt tip de tratament (chirurgical sau orthopedic). Mijloacele folosite in recuperare sunt : - exerciti statice constand in mentinerea unor pozitii corrective si hipercorectve ale coloanei lombare, bazinului ,membrelor inferioare. - exercitiile dinamice se adreseaza tuturor regiunilor (cap, gat,membrele superioare, trunchi, membrele inferioare). - masoterapia Se folosesc si exercitiile applicative (mers, tarare, suspensinune, echilibru). De asemenea se pot folosi exercitiile de respiratie si exercitiile de redresare (de autocontrol). Tratamentul ortopedic consta in folosirea corsetelor (lombostatul). Corsetul are dezavantajul ce mentine pasiv coloana lombara in pozitia corecta. MASOTERAPIA IN TRATAMENTUL LORDOZELOR Prelucrarea metodica si sistematica a tuturor partilor moi ale organismului prin diferite mijloace mecanice, in scop terapeutic si profilactic, se numeste masaj. Efectele fiziologice ale masajului sunt: 1. Aciunea sedativ asupra durerilor de tip nevralgic musculare sau articulare; 2. Aciune hiperemiant local de mbuntire a circulaiei locale, care se manifest prin nclzirea i nroirea tegumentului asupra cruia se execut masajul; 3. nlturarea lichidelor interstiiale de staz, cu acelerarea proceselor resorbiei n regiunea masat. Masajul are i aciuni generale asupra organismului: 1. stimuleaz funciile aparatului cardio-vascular i respirator; 2. mbuntirea metabolismului bazal; 3. efecte benefice asupra strii generale a bolnavului cu mbuntirea somnului i ndeprtarea oboselii musculare.

TEHNICA MASAJULUI: - Masajul dorso lombar: Desi sunt dou regiuni diferite, din cauze obiective, masajul se va efectua incluznd att regiune a lombo-sacrat ct i regiunea dorsal. Pentru masajul dorso-lombar bolnavul se aeaz n decubit ventral cu membrele superioare n adductie. Se incepe prin neteziri ce au rol de a nclzi tegumentul i de acomodare a asistentului cu pacientul. Acestea se vor executa din ce n ce mai profund astfel punndu-se n micare o cantitate mai mare de lichid interstiial. Netezirile se execut cu palmele ntinse alunecnd pe regiunea interesat dinspre plica fesier, mergnd, paravertebral nconjurand umerii; se v a ajunge pn la axil. Se poate face netezirea i din afar ctre linia median. Se poate executa i netezirea pieptene pe muchii fesieri ct i pe musculatura regiunii dorsale. Dup neteziri se vor executa manevre de frmntare, tot n sensul circulaiei de ntoarcere, incepnd cu muchii fesieri i continund pe muchii regiunii dorsale. Aceste frmntri se vor executa, prin comprimarea muchiului i ridicarea lui de pe planul osos. Frmntrile se vor executa pe mai multe rnduri cu o mn, cu dou mini, i n contratimp. Urmeaz apoi geluiri cu degetele executnd micri de tragere napoi a musculaturii de-o parte si de alta a coloanei cu degetele departate pe coloan i pe anurile superioare ale muchilor fesieri. Aceast manevr are rol decontracturant tiindu-se faptul c curbura lordotic este nsoit de contracturi musculare. Dup neteziri se vor executa friciuni ce au aceeai direcie cu geluirile, insistndu-se n regiunea sacro-cocigian. Se pot executa friciuni cu pumnul nchis pe muchii regiunii fesiere. n continuare se execut micri de batere pe musculatura dezvoltat. Aceast manevr se execut cu partea cubital a minii, cu palmele cus, cu pumnul ntredeschis sau nchis. Aceast manevr fiind puternic tonifiant nu se va aplica pe musculatura dureroas. Vibraiile se vor executa de jos n sus cu mna asistentului vibrnd n contact cu regiunea interesat. Se vor executa apoi neteziri de ncheiere. nainte de masaj se poate face o procedur de termoterapie pentru relaxarea musculaturii. Dac pacientul prezint dureri n zona lombar se poate administra un supozitor cu indometacin pentru a suporta mai bine procedura de masaj, i pentru un efect mai eficient. Tratamentul ce se efectueaz este n general de mai multe luni sau ani, n raport cu vrsta i deformaiile prezente i va fi reluat n caz de reusit. De asemenea urmarirea subiectului tratat va fi fcut continuu, iar la copii, pn la sfritul perioadei de cretere. n prima etap a tratamentului, luarea la cunotint ocup rolul principal. Aceasta se face prin recunoaterea defectelor (n faa oglinzilor sau n faa planurilor de referin), prin exerciii posturale contrastante, care merg de la poziia obinuit, cea incorect, la cea corect, prin meninerea poziiilor corectate n cursul exercitiilor simple. Aceast prim etap dureaz intre 5 i 10 edine. Etapa a doua este etapa corectiv. n aceast etap supleerea corectoare ocup un rol important. Datorit ei, precum i exerciiilor posturale, se amelioreaz postura. Tonifierea

muscular este n msur s contribuie la meninerea coreciei. Se trece apoi la tonifierea generalizat a musculaturii trunchiului i membrelor. Aceast etap dureaz mai multe luni, dou edine pe sptmn fiind efectuate cu kinetoterapeutul, celalalte edine, zilnic, la domiciliu. Etapa a treia este etapa de consolidare i readaptare. Aceast etap este etapa n care se fixeaz rezultatele obinute pn acum. Reeducarea postural care se efectueaz n aceast etap nglobeaz toate gesturile obinuite i vizeaz automatizarea poziiilor corecte. Activitatea muscular generalizat se practic din ce n ce mai intens, orientndu-se spre o activitate normal. Activitatea din etapa a treia dezvolt rezistena necesar n timpul activitii obinuite colare sau profesionale. O singur edin pe sptmn se va face cu kinetoterapeutul, n restul sptmnii la domiciliu. POZIIILE FUNDAMENTALE 1. Poziia stnd se mai numete i ortostatism , are o baz de susinere redus, limitat la contactul tlpilor cu solul i podeaua. Poziia stnd este mult utilizat pentru corectarea deformaiilor toracelui i spatelui, membrelor superioare i inferioare, mai ales sub forma poziiilor derivate. 2. Poziia pe genunchi se menine mai greu cu trunchiul vertical, ntruct proiecia centrului de greutate pe suprafaa de sprijin este dispus excentric. n gimnastica corectiv, se folosete n special poziia derivat cu sprijin pe palme (poziia n patru labe), pentru c asigurnd orizontalizarea coloanei vertebrale , o elibereaz de funcia static n meninerea echilibrului i i mrete amplitudinea micrilor. 3. Poziia seznd ofer corpului o bun stabilitate, pentru c efortul muscular necesitat de meninerea echilibrului este redus, suprafaa de sprijin este mai mare, iar centrul de greutate se apropie de suprafaa de sprijin. Poziia seznd poate fi folosit ca poziie iniial pentru exerciiile de trunchi i membre superioare , ca i pentru efectuarea exerciiilor de respiraie. 4. Poziia culcat este poziia cu suprafaa de sprijin mult mrit, iar coloana vertebral nu mai are rolul de meninere a verticalitii corpului, de aceea micrile de trunchi se efectueaz cu amplitudine mrit n toate planurile de micare, la nivelul fiecrei regiuni. 5. Poziia atrnat este singura poziie fundamental n care sprijinul se afl deasupra centrului de greutate. Aceast poziie poate fi executat la bara fix nalt, la inele, trapez, sau scara fix, corpul fiind vertical n jos, sau poate s fie realizat i n plan oblic. Poziia atrnat se folosete pentru corectarea deviaiilor coloanei vertebrale Kinetoterapia regiunii lombo-sacrate const n efectuarea unor micri pasive i active. Micrile pasive constau n micri de lateralitate ale trunchiului i micri de flexie i extensie ale

coloanei lombo-sacrate sau micri de rotatie dac coloana ne permite, executate cu ajutor. Micrile active constau n executarea acestora fr ajutor din partea asistentei medicale. Se execut i micri active cu rezisten. Obiectivele kinetoterapiei n lordoze sunt : 1. Ameliorarea posturii prin: - posturi fixe meninute, utilizndu-se perne, suluri, sptarul scaunului, peretele, pentru corectarea hiperlordozei lombare. - exerciii de corectare postural axate pe contientizarea nclinrii pelvisului pentru delordozare ; 2. Creterea flexibilitii coloanei (mobilitatea coloanei este limitat mai ales n zona lordozat) prin : - metoda Klapp, cvadrupedie cu poziii lordozante - tehnica Cotrel (cea mai folosit n prezent): decubit ventral, cu membrele inferioare ct mai ntinse, membrele superioare ntinse pe lng urechi ; se ntinde ntregul corp, apoi treptat se extind braele, corpul se lordozeaz, membrele inferioare se extind din olduri (arcuite pe extensie ct mai mare). Apoi, un membru superior se duce napoi spre old, care se extinde; cellalt membru superior rmne lnga ureche. - elongaia Cotrel este o autotraciune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubit dorsal, un cpstru de tractiune cervical, de la care o coard trece pe dup un scripete ndreptndu-se spre picioare, de care se fixeaz. ntinderea complet a membrelor inferioare va ntinde coloana. 3. Cresterea fortei musculare : - Tonifierea musculaturii abdominale este obligatorie ; se practic de obicei ridicrile de trunchi cu genunchii flectai, pentru ntrirea drepilor i oblicilor. - Tonifierea fesierilor mari - Tonifierea i reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul principal : - din decubit ventral se execut gradat ridicarea capului, umerilor, membrelor superioare (pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale), - ridicarea ambelor membre inferioare tonific musculatura lombar; - ridicarea membrelor ipsilaterale tonific musculatura unilateral paravertebral respectiv EXERCIII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI LOMBARE. 1. Din decubit dorsal se efectueaz flexii ale gambei pe coaps, ale coapsei pe bazin, cu fiecare membru inferior, i apoi cu ambele; 2. Din decubit ventral se efectueaz repetate extensii ale membrelor inferioare cu genunchii n extensie; 3. Din decubit cu coloana flectat , sau din poziie ghemuit cu minile sprijinite de bar, execut flexii, extensii ale coloanei lombare n jurul bazinului; 4. Din poziie eznd, cu genunchii flectai se efectueaz flexii anterioare ale trunchiului urmate de redresri, membrele superioare fiind extinse.

EXERCIII INCLUSE N KINETOPROFILAXIE Meninerea posturii i aliniamentului corect al corpului este deosebit de important. Iat cteva exerciii globale destinate unui aliniament corect al corpului: Exerciiul 1 n ortostatism, cu picioarele apropiate, stnd perfect drept, aplecm capul i ne privim gleznele ; pentru aceasta este nevoie de o perfect aliniere a toracelui, abdomenului i pelvisului ; se menine aceast poziie 1015 secunde, se revine la poziia initial, se repet. Exerciiul 2 Mers prin camer cu o carte pe cap, fcnd opriri i reporniri ; se accelereaz pasul. Exerciiul 3 Spatele la perete, corpul n contact cu peretele n trei puncte : clciie, fese, occiput (brbia s fie pe orizontal) ; se menine poziia cteva secunde, urmnd apoi relaxarea se reia de cteva ori. Exerciiul 4 Aceeai poziie, din care se ridic braele prin lateral, meninndu-se la orizontal cteva secunde, dup care se ridic deasupra capului ; din aceast ultim poziie se execut genuflexiuni (genunchii sunt orientai nainte). Exerciiul 5 eznd pe sol, cu spatele i occiputul lipite de perete : braele se duc n cruce ; genunchii se flecteaz i se deflecteaz de cteva ori. Exerciiul 6 n eznd, cu genunchii ntini : un baston inut pe omoplai se ridic cu braele spre zenit, apoi se revine tot timpul se controleaz inuta spatelui. Exercitiul 7 Mers pe toat talpa, apoi pe vrfuri, cu minile la ceaf, coatele trase napoi : se ridic altemativ cte un genunchi spre piept, fr a modifica poziia corect, dreapt, a trunchiului. Exercitiul 8 n decubit dorsal, cu genunchii flectai la 90 : se preseaz lomba pe sol, sacrul basculnd uor n sus. Treptat, se va ajunge ca acest exerciiu s se realizeze i cu genunchii ntini. Exerciiul 9 n decubit ventral, perfect ntins : a) braele ntinse pe lng cap, cu palmele pe sol : se face extensia braelor pstrnd capul cu fruntea la sol; b) coatele flectate, cu braele pe lnga corp, palmele pe sol la nivelul umerilor : se ridic antebraele i palmele de pe sol. Execiiul 10 Poziie patruped, cu braele i coapsele perfect la 90, se cifozeaz la maximum posibil ntreaga coloan, se menine poziia, apoi se lordozeaz, se revine i se repet de cteva ori.

CONCLUZII: Toate aceste aciuni se explic prin aciunea exercitat de masaj asupra pielii care este bogat vascularizat i inervat, n piele aflndu-se terminaii nervoase (exteroceptori) punct de plecare a unei serii de reflexe. La aceasta trebuie adaugate i efectele excitante pe care le excercit masajul asupra terminaiilor nervoase din muchi, ligamente, tendoane (propioceptori). Cel mai important mecanism de aciune al masajului este reprezentat deci de mecanismul reflex. Acesta pleac de la exteroceptorii din tegument i propioceptorii din muchi, ligamente, tendoane la nivelul la care iau natere stimuli de diferite intensiti care pornesc spre sistemul nervos central. Trebuie adugat faptul c organele interne n suferin se manifest prin senzaii dureroase ale peretelui toracal i abdominal, fiecrui organ corespunzndu-i o anumit zon de proiecie cutanat. Cunoaterea acestor zone este necesar maseurului care acioneaz asupra lor influennd pe cale reflex starea functional a organelor n suferin. n acelai timp aciunea nervoas reflex pe cile rahidiene, manevrate de masaj determin o serie de reflexe neurovegetative, ndeosebi vasculare. Cum vasele cutanate conin mai mult de un sfert din cantitatea total de snge din organism, pielea fiind un adevrat rezervor de snge, masajul exercit o influen cosiderabil asupra circulaiei superficiale i indirect asupra organismului. Un alt mecanism de aciune al masajului este reprezentat de apariia n urma compresiunilor, ciupirilor, frmntrilor sau tapotamentului, a unor reacii extinse n piele, n cazul metabolismului bazal, a unor produse metabolice care trec n circulaia general. Un alt mod de aciune al masajului este efectul lui mecanic asupra lichidelor interstiiale. Cnd acest lichid este n exces, n spaiile i interstiiile esuturilor, masajul poate s intervin favor abil ajutnd resorbia lui n snge pentru a fi eliminat. Rezult mbuntirea funciilor circulatorii i a reducerii muncii inimii care are de mobilizat o mas de lichid mai mic. Toate aceste aciuni explic indicaiile largi ale masajului ntr-o serie de afeciuni precum i utilizarea lui in scop igienic precum si n viaa sportiv.

BIBLIOGRAFIE: ISPAS,C.,KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILR ORTOPEDICO-TRAUMATICE. CORDUM,M.,KINETOTOLOGIE MEDICALA. SBENGHE,T.,KINESIOLOGIE STIINTA MISCARII.