FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS

GENERALITTI ART. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART. 2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE ART. 3. AGREGATE NATURALE ART. 4. APA ART. 5. CONTROLUL CALITTII AGREGATELOR NAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ART. 6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE ART. 7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE CAP.III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE ART. 8. MSURI PRELIMINARE ART. 9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE ART.10. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE A. Fundatii din piatr spart mare 63-80 pe un strat de balast B. Fundatii din piatr spart amestec optimal ART.11. CONTROLUL CALITTII COMPACTRII STRATURILOR DE FUNDATII CAP.IV. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE ART.13. CONDITII DE COMPACTARE ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE CAP.V. RECEPTIA LUCRRILOR ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA ART.16. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR AER.17. RECEPTIA FINAL ANEX - REFERINTE NORMATIVE

Pag 2 din 24

GENERALITTI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatr spart sau piatr spart amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strzilor. El cuprinde conditiile tehnice prevzute n SR 667:2001 si SR 662:2002 care trebuie s fie ndeplinite de materialele folosite si n STAS 6400-84 de stratul de piatr executat.

ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Fundatia din piatr spart amestec optimal 0-63 se realizeaz ntr-un singur strat a crui grosime este stabilit prin proiect. 2.2. Fundatia din piatr spart 40-80, se realizeaz n dou straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatr spart de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400-84 (pct. 2.1.1 si tabelul anexat la STAS). 2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de form sau realizarea unor msuri de mbunttire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pmnturi coezive, stratul de fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63 se va realiza n mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dup cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dup cilindrare. Cnd stratul inferior al fundatiei rutiere este alctuit din balast, asa cum se prevede la pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurnduse conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si msurile de evacuare a apei.

Pag 3 din 24

2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.5. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea Inginerului, verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.6. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun.

CAPITOLUL I MATERIALE

ART.3. AGREGATE NATURALE 3.1. Pentru executia fundatiilor din piatr spart se utilizeaz urmtoarele agregate: a. Pentru fundatie din piatr spart mare, 40-80: balast 0-63 mm n stratul inferior; piatr spart 40-80 mm n stratul superior; split 16-25 mm pentru mpnarea stratului superior; nisip gruntos sau savur 0-8 mm ca material de protectie.

b. Pentru fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63 mm nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, n cazul cnd pmntul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de form sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant; piatr spart amestec optimal 0-63 mm. Nisipul gruntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaz cnd stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. 3.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, adic nealterabile la aer, ap sau nghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Pag 4 din 24

3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie s ndeplineasc conditiile de admisibilitate artate n tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie s contin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Tabel 1 NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR 662:2002
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru: strat izolant strat de protectie 0-4 4-8 14 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p 6 x 10-3 5 -

Sort (ochiuri ptrate) Granulozitate - continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. - continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max. - conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.

Tabel 2 BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662:2002

CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm - 0...63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN), min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. Conditii de admisibilitate 0-63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50

Pag 5 din 24

Pag 6 din 24

Tabel 3 PIATR SPART - Conditii de admisibilitate conform SR 667:2001

Sort Caracteristica Continut de granule: - rmn pe ciurul superior (dmax), %, max. - trec prin ciurul inferior (dmin), %, max. Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max. Forma granulelor: - coeficient de form, %, max. Coeficient de impuritti: - corpuri strine, %, max. - fractiuni sub 0,1 mm,%, max. Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max. Rezistenta la actiunea repetat a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri, %, max. Savura 0-8 Piatr spart (split) Piatr spart mare Conditii de admisibilitate 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80

5 -

5 10 10

5 10 10

5 10 -

1 -

35 1 3 30

35 1

35

1 nu este cazul corespunztor clasei rocii conform tabelelor 2 si 3 din SR 667 3 nu este cazul

3.4. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, dac ndeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2. Amestecul pe santier se realizeaz ntr-o instalatie de nisip stabilizat prevzut cu predozator cu patru compartimente.

Pag 7 din 24

Tabel 4 PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate

CARACTERISTICI Sort Continut de fractiuni, %, max.: - sub 0,02 mm - sub 0,2 mm - 0...8 mm - 1640 mm - 25...63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar n cazul nisipului natural) (EN), min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. Rezistenta la actiunea repetat a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max. Conditii de admisibilitate 0 - 40 0 - 63 3 3 3...14 2...14 42...65 35...55 2040 2040 s se nscrie ntre limitele din tabelul 5 si conform figurii 2 30 30 6 pentru split 3 pentru piatr spart mare 40-63

Tabel 5 PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate

Domeniu de granuloziLimita Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm

tate 0 .... 40 infer. super. infer. super.

0,02 0 3 0 3

0,1 2 10 1 10

0,2 3 14 2 14

1 12 30 8 27

4 28 50 20 42

8 42 65 31 55

16 60 80 48 70

25 75 90 60 80

40 90 100 75 90

63 90 100

0 .... 63

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de form, continutul de granule alterate si continutul de impuritti pentru piatr spart amestec optimal sunt cele indicate n tabelul 3 (pentru piatr spart). 3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestora. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n oper se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea au calitatea corespunztoare.
Pag 8 din 24

Site cu ochiuri patrate conform SREN 933 - 2,mm ( d =0,8d )

0.02 100 90 80 Treceri % din masa 70 60 50 40 30 20 10
10 3 2 3 14 12 30 28 50 42 65 60 80 75

0.1

0.2

0.63 0.8 1

2.5

6.3 8

12.5 16 20 25 31 40 50 63
100

00
90

90

10 20 40 50 60 70 80 90 Rest % de masa Rest % de masa 30

00 0 0.02

0.1

0.2

0.63 1 1.25

3.15

8 10

100 16 20 25 31 40 50 63 80

Site cu ochiuri patrate

, mm

Ciururi cu ochiuri rotunde , mm ( d =1.25d )

Zona granulometrica a amestecului optimal de piatra sparta 0 - 40

Site cu ochiuri patrate conform SREN 933 - 2,mm ( d =0,8d )

0.02 100 90 80 Treceri % din masa 70 60 50
42 48 55 70 60 80 75

0.1

0.2

0.63 0.8 1

2.5

6.3 8

12.5 16 20 25 31 40 50 63
100

00 10 20 30 40 50 60

90 90

40 30 20 10
10 3 1 14 8 2 27 20 31

70 80 90

00 0 0.02

0.1

0.2

0.63 1 1.25

3.15

8 10

100 16 20 25 31 40 50 63 80

Site cu ochiuri patrate

, mm

Ciururi cu ochiuri rotunde , mm ( d =1.25d )

Zona granulometrica a amestecului opimal de piatra sparta 0 - 63

Figura 2 - Zone granulometrice pentru piatra sparta amestec optim

Pag 9 din 24

3.6. n timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitrii, agregatele trebuie ferite de impurificri. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pstrate n conditii care s le fereasc de imprstiere, impurificare sau amestecare. 3.7. Controlul calittii agregatelor de ctre Antreprenor se va face n conformitate cu prevederile tabelului 6. 3.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calittii agregatelor astfel: ntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele

determinrilor efectuate de laboratorul santierului. 3.9. n cazul n care la verificarea calittii amestecului de piatr spart amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea conditiilor calitative prevzute.

ART.4. APA Apa necesar realizrii straturilor de fundatie poate s provin din reteaua public sau din alte surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s contin nici un fel de particule n suspensie.

ART.5. CONTROLUL CALITTII AGREGATELOR NAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calittii se face de ctre Antreprenor prin laboratorul su n conformitate cu prevederile cuprinse n tabelul 6.

Pag 10 din 24

Tabel 6 AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFIC Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri strine: - argil bucti - argil aderent - continut de crbune Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor la fiecare lot aprovizionat n cazul n care se observ prezenta lor FRECVENTA MINIM la aprovizionare la locul de punere n oper Ori de cte ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF. -

STAS 4606-80

O prob la max. 500 mc pentru fiecare surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare sort si surs O prob la max. 500 t pentru fiecare sort si fiecare surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatr spart si surs O prob la max. 500 mc pentru fiecare sort si fiecare surs

SR 667:2001

STAS 730-89

Forma granulelor pentru piatr spart Coeficient de form Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastier) Rezistenta la actiunea repetat a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri Rezistenta la sfrmare prin compresiune la piatr spart n stare saturat la presiune normal Uzura cu masina tip Los Angeles

STAS 730-89

STAS 730-89

STAS 4606-80

STAS 730-89

STAS 730-89

Pag 11 din 24

C A P I T O L U L II STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatr spart se stabilesc de ctre un laborator de specialitate acreditat nainte de nceperea lucrrilor de executie. Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. P.M. Wopt P.M. greutate volumic n stare uscat, maxima exprimat n g/cm3 umiditatea optim de compactare, exprimat n %

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef- greutatea volumic n stare uscat efectiv, exprimat n g/cm3 Wef - umiditatea efectiv de compactare, exprimat n % n vederea stabilirii gradului de compactare, gc. duef gc = ------------------ x 100 dumax P.M. 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmri realizarea gradului de compactare artat la art. 13.

Pag 12 din 24

C A P I T O L U L III REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

ART.8. MSURI PRELIMINARE 8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dup receptionarea lucrrilor de terasamente sau de strat de form, n conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrri. 8.2. nainte de nceperea lucrrilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii n oper a straturilor de fundatie. 8.3. nainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordrile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrri prevzute n acest scop n proiect. 8.4. n cazul straturilor de fundatie prevzute pe ntreaga platform a drumului, cum este cazul la autostrzi sau la lucrrile la care drenarea apelor este prevzut a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura n prealabil posibilitatea evacurii apelor n afara suprafetei de lucru, n orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului n cazul rambleelor. 8.5. n cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatr spart se vor lua msuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum n lucru, functie de sursa folosit, acestea fiind consemnate n registrul de santier.

ART.9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE 9.1. nainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat s efectueze experimentarea executrii straturilor de fundatie.
Pag 13 din 24

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatr spart mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatr spart amestec optimal 0-63, cu sau fr substrat de nisip n functie de solutia prevzut n proiect. n cazul fundatiei din piatr spart mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatr spart mare. n toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de prob n lungime de min. 30 m cu ltimea de cel putin 3,50 m (dublul ltimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, n conditii de executie curent pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dac grosimea prevzut n proiect se poate executa ntr-un singur strat sau dou si reglarea utilajelor de rspndire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corect. 9.2. Compactarea de prob pe tronsoanele experimentale se va face n prezenta Inginerului, efectund controlul compactrii prin incercri de laborator sau pe teren, dup cum este cazul, stabilite de comun acord. n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare, dup modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si anume: grosimea maxim a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier; conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). 9.3. Intensitatea de compactare = Q/S Qvolumul materialului pus n oper, n unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat n mc
Pag 14 din 24

S-

suprafata compactat n intervalul de timp dat, exprimat n mp n cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele

compactate de fiecare utilaj se cumuleaz. 9.4. n cazul fundatiei din piatr spart mare 63-80, se mai urmreste stabilirea corect a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscat pn la fixarea pietrei sparte 63-80 si n continuare a numrului minim de treceri, dup asternerea n dou reprize a splitului de mpnare 16-25, pn la obtinerea nclestrii optime. Compactarea n acest caz se consider terminat dac rotile ruloului nu mai las nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatr spart, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate n fata ruloului nu mai ptrund n stratul de fundatie si sunt sfrmate, fr ca stratul de fundatie s sufere dislocari sau deformri. 9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referint pentru restul lucrrilor. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna n registrul de santier pentru a servi la urmrirea calittii lucrrilor ce se vor executa.

ART.10. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE A. FUNDATII DIN PIATR SPART MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST a. Executia stratului inferior din balast 10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaz balastul, ntr-un singur strat, avnd grosimea rezultat pe tronsonul experimental astfel ca dup compactare s se obtin 10 cm. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n proiect.
Pag 15 din 24

10.2. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin stropire. Stropirea va fi uniform, evitndu-se supraumezirea local. 10.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.4. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaz pe ntreaga ltime a platformei, acostamentele se completeaz si se compacteaz odat cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat si msurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3. 10.5. Denivelrile care se produc n timpul compactrii stratului de fundatie sau care rmn dupa compactare, se corecteaz cu material de aport si se recompacteaz. Suprafetele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz si apoi se compacteaz din nou. 10.6. Este interzis executia stratului de fundatie cu balast nghetat. 10.7. Este interzis de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghit de gheat. b. Executia stratului superior din piatr spart mare 63-80 10.8. Piatra sparta mare se asterne, numai dup receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit. 10.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaz la uscat n reprize. Pn la nclestarea pietrei sparte, compactarea se execut cu cilindri compresori netezi de 6 t dup care operatiunea se continu cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numrul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

Pag 16 din 24

10.10. Dup terminarea cilindrrii, piatra sparta se mpneaz cu split 1625, care se compacteaz si apoi urmeaz umplerea prin nnoroire a golurilor rmase dup mpnare, cu savur 0-8 sau cu nisip. 10.11. Pn la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatr spart mare astfel executat, se acoper cu material de protectie (nisip gruntos sau savur). n cazul cnd stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatr spart mare.

B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL 10.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pmnturi coezive si pe care nu se prevd n proiecte mbunattiri ale patului sau realizarea de straturi de form, se va executa n prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n proiect pentru stratul de fundatie. Nisipul asternut se umecteaz prin stropire si se cilindreaz. 10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spart amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt, cu o eventual completare a cantittii de ap, corespunztoare umidittii optime de compactare. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea ltimilor si pantelor prevzute n proiect. 10.14. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umidittii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adaug prin stropire uniform evitndu-se supraumezirea local. 10.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componenta
Pag 17 din 24

atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10.16. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaz pe ntreaga ltime a platformei, acostamentele se completeaz si se compacteaz odat cu stratul de fundatie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat si msurile de evacuare a apelor conform pct.8.3. 10.17. Denivelrile care se produc n timpul compactrii sau care rmn dup compactarea straturilor de fundatie din piatr spart mare sau din piatr spart amestec optimal se corecteaz cu material de aport si se recompacteaz. Suprafetele cu denivelri mai mari de 4 cm se decapeaz dup contururi regulate, pe toat grosimea stratului, se completeaz cu acelasi tip de material, se reniveleaz si apoi se cilindreaz din nou. 10.18. Este interzis executia stratului de fundatie cu piatr spart amestec optimal nghetat. 10.19. Este interzis de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghit de gheat.

ART.11. CONTROLUL CALITTII COMPACTRII STRATURILOR DE FUNDATIE 11.1. n timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatr spart mare 63-80, sau din piatr spart amestec optimal, se vor face verificrile si determinrile artate n tabelul 7, cu frecventa mentionat n acelasi tabel. n ce priveste capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determin prin msurtori cu deflectometrul cu prghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Pag 18 din 24

11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului executat: compozitia granulometric a agregatelor caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optim, densitate maxim uscat) caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant). Tabel 7
Nr. crt 1. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFIC ncercarea Proctor modificat - strat balast - strat piatr spart amestec optimal Determinarea umidittii de compactare - strat balast - strat piatr spart amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi Verificarea realizrii intensittii de compactare Q/S - toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greuttii volumice pe teren - strat balast - strat piatr spart amestec optimal Verificarea compactrii prin ncercarea cu p.s. n fata compresorului Determinarea capacittii portante la nivelul superior al stratului de fundatie - toate tipurile de straturi de fundatie FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE N LUCRU METODE DE VERIFICARE CONFORM

minim 3 probe la o suprafat de 2000 mp de strat minim 3 probe la o suprafat de 2000 mp de strat zilnic minim 3 pct. ptr. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct. pt. suprafete > 2000 mp de strat minim 3 ncercri la o suprafat de 2000 mp n cte dou puncte situate n profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pt. fiecare band cu ltime de 7,5 m

STAS 1913/13-83 STAS 1913/1-82

2.

3. 4.

5.

STAS 1913/15-75 STAS 12288-85

6. 7.

STAS 6400-84

Normativ CD 31-2002

Pag 19 din 24

CAPITOLUL

IV

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE 12.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limit la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafat de drum. Grosimea stratului de fundatie este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 12.2. Ltimea stratului de fundatie este cea prevzut n proiect. Abaterile limit la ltime pot fi 5 cm. Verificarea ltimii executate se va face n dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.3. Panta transversal a stratului de fundatie este cea a mbrcmintii sub care se execut, prevzut n proiect. Abaterea limit la pant este 4%, n valoare absolut si va fi msurat la fiecare 25 m. 12.4. Declivittile n profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale mbrcmintilor sub care se execut. Abaterile limit la cotele fundatiei, fat de cotele din proiect pot fi 10 mm.

ART.13. CONDITII DE COMPACTARE 13.1. Straturile de fundatie din piatr spart mare 63-80 trebuie compactate pn la realizarea nclestrii maxime a agregatelor, care se probeaz prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natur petrografic, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncat n fata utilajului cu care se execut compactarea.
Pag 20 din 24

Compactarea se consider corespunztoare dac piatra respectiv este strivit fr ca stratul s sufere dislocri sau deformri. 13.2. Straturile de fundatie din piatr spart amestec optimal trebuie compactate pn la realizarea urmtoarelor grade de compactare minime din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13-83: pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III 100%, 98%, n cel putin 95% din punctele de msurare; n cel mult 5% din punctele de msurare la autostrzi si/n

toate punctele de msurare la drumurile de clasa tehnic II si III; pentru drumurile din clasele tehnice IV si V 98%, 95%, n cel putin 93% din punctele de msurare; n toate punctele de msurare.

13.3. Capacitatea portant la nivelul superior al straturilor de fundatie se consider realizat dac valorile deformatiilor elastice msurate, nu depsesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.

ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelrilor suprafetei fundatiei se efectueaz cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel: n profil longitudinal verificarea se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulatie si denivelrile admise pot fi de maximum 2,0 cm, fat de cotele proiectate; n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor artate n proiect si denivelrile admise pot fi de maximum 1,0 cm, fat de cotele proiectate. n cazul aparitiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei.
Pag 21 din 24

CAPITOLUL

RECEPTIA LUCRRILOR

ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT Receptia pe faza determinant, stabilit n proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatie sunt complet terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14. Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control. n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n registrul de lucrri ascunse.

ART.16. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR Receptia preliminar se face la terminarea lucrrilor, pentru ntreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

ART.17. RECEPTIA FINAL Receptia final va avea loc dup expirarea perioadei de garantie pentru ntreaga lucrare si se va face n conditiile respectrii prevederilor

Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

Pag 22 din 24

ANEX CAIET DE SARCINI GENERALE FUNDATII DE PIATR SPART SI/SAU DE PIATR SPART AMESTEC OPTIMAL

REFERINTE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Norme generale de protectia muncii. si

Norme privind exploatarea ntretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998

Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

Ordin AND nr. 116/1999

II. NORMATIVE TEHNICE CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

Pag 23 din 24

III. STANDARDE SR 662:2002 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Teren umidittii. de fundare. Determinarea

SR 667:2001

STAS 730-89

STAS 1913/1-82

STAS 1913/13-83

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. Teren de fundare. greuttii volumice pe teren. Determinarea

STAS 1913/15-75

STAS 4606-80

Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de ncercare. Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. - Lucrri de drumuri. Determinarea densittii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip.

STAS 6400-84

96. STAS 12.288-85

Pag 24 din 24