Alexandru Lapusneanul

de Costache Negruzzi

“Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi apare la 30 ianuarie 1840.. fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia:     “Daca voi nu ma vreti. Negruzzi se inspira. din cronica lui Grigore Ureche. “ . Nuvela evoca un moment zbuciumat din istoria Moldovei.Prima nuvela istorica din literature romana.” “Ai sa dai sama. in primul numar al revistei “Dacia literara”. in principal. Pentru creearea acestei nuvele. “Introductie”. inscriindu-se intruna din directiile trasate de programul acesteia. doamna !” “Capul lui Motoc vrem… “ “De na voi scula. pre multi am sa popesc si eu. conceput de Mihail Kogalniceanu si anume inspirarea scriitorilor din istoria patriei. eu va vreu. Nuvela este alcatuita din patru capitol.. in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569).

Intriga: Manios.Lapusneanul le raspunde ca lacomia paganilor se va potoli cu averile boierilor. Un alt argument adus de Stroici este acela ca. Al doilea capitol are ca moto “Ai sa dai sama. deoarece Tomsa fugise in Valahia. la conducerea tarii se afla Stefan Tomsa. La randul sau.Momentele subiectului Expozitiunea : Primul capitol. care-l inlaturase de la domnie pe Iacov Eraclid. poreclit Despot Voda. doamna!”. doamna !.” si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul. cei aproape zece mii de turci care-l insoteau pe Lapusneanul ca sa-l ajute in ocuparea tronului vor prada si vor pustii tara. promitandu-I ca daca va renunta la oastea turceasca. Cu o ura si cu o sete de razbunare nestapanite.. Doamna Ruxandra. Acum. spatarul Spancioc si Stroici cu scopul sa-l convinga sa renunte la tron. care nu intampina nici o piedica. insa ii promite ca ii va cruta viata. Desfasurarea actiunii: Spancioc incearca sa-l convinga sa renunte. Prima masura a lui Lapusneanul este de a distruge toate cetatile Moldovei cu exceptia Hotinului. O alta masura este de a alcatui o garda din mercenary straini. sotia lui Lapusneanul si fata lui Petru Rares. . Alexandru nu se lasa impresionat de promisiunile mincinoase ale acestuia. hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie. Motoc cade in genunchi si-l roaga sa nu-I pedepseasca. inspaimantata si cutremurata de toate crimele infaptuite il roaga sa inceteze cu varsarea de sange. apeland la diverse formule privind “biata tara”. eu va vreu. care sa nu aiba nici o legatura cu boierii moldoveni. Aceeasi boieri care-l tradasera in prima domnie venisera acum s ail intampine la granite : vornicul Motoc. printr-un complot pus la cale de marii boieri moldoveni.” relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova. aceasta fiind impresionata de vorbele unei sotii de boier ucis “ Ai sa dai sama. Speriat de amenintarile lui Lapusneanul.. El izbutise sa adune osti turcesti si venise acum in Moldova cu gandul de a-l izgoni pe Tomsa si de a lua inapoi scaunul domnesc. si nu a tarii jupuite chiar de ei. deoarece boierii si Romsa-Voda intentioneaza sa adune armate straine pentru a I se impotrivi. sub motoul “Daca voi nu ma vreti. care va fi sfasiata de razboaie. cu ochii scanteind “ca un fulger”. raspunzandu-le ferm boierilor ca el isi doreste mai mult decat orice tara. Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze la tronul Moldovei. nici un fir de par nu se va “clati din capul inaltimei-tale”.Cu toate aceastea. Lapusneanul fusese izgonit de la scaunul tarii de catre Despot Voda.

dupa care ii invita pe boieri la ospat. fiind sub tutela celor doi frati mai mari. au dat alarma iar o multime de “norod” se adunase la portile curtii domnesti.”. Scena uciderii boierilor este cu atat mai sangeroasa. Punctul culminant: incepe odata cu al treilea capitolul care are ca si moto “Capul lui Motoc vrem. unde exista un portret al sau si al familiei sale. Era totusi nelinistit ca Spancioc si Stroici ramasese-ra nepedepsiti. Spancioc si Stroici uitandu-se cu satisfactie la chinurile domnitorului pricinuite de otrava. o va lua pe gingasa Ruxandra de nevasta. sabia sa ramanand nepatata de sangele sau. Costache Negruzzi face si o scurta biografie a doamnei Ruxandra.. iar fata ii fusese promise lui Joldea. Primul la tron. Lapusneanul ordona apoi retezarea capetelor celor ucisi si asezarea lo rub forma de piramida in functie de rang si neam. La vederea multimii. In momentul in care se trezeste din starea de inconstienta. cu cat numarul trupurilor ce zaceau fara viata ajunsese la 47. la vedere grozaviei lesina. La biserica. Cum Lapusneanul ii va taia nasul lui Joldea si il va trimite la manastire. dupa o indelunga gandire. la sfaturile lui Spancioc si Stroici se hotaraste s ail otraveasca. Alexandru Lapusneanul le daduse de stire boierilor ca doreste ca acestia sa participle la slujba de la Mitropolie. Stefan fusese ucis de boieri. iar el. Ilias se dovedi un desfranat. asa cum de altfel promisese. fiul sau ramane domn. Lapusneanul il trimite pe armas sa ii intrebe ce isi doresc si ce cer. Lapusneanul respecta dorinta sotiei sale de a nu mai ucide nici un boier. voda le va indeplini dorinta si il va impinge pe boierul Motoc in mijlocul gloatei. Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto “De ma voi scula. iar aceasta. ii spuse ca ii va gasi in ziua urmatoare un leac de frica. iar Stefan urmandu-I la tron. Motoc. Scena otravirii este cutremuratoare. . incepe sa-I ameninte pe toti. acestia vor spune ca il vor pe asupritorul lor. Lapusneanul va rosti un discurs emotionant. zambind. cerandu-si iertare pentru cruzimea ta si promitand ca din acel moment vor trai in pace. iar. iar Bogdan. slujitorii si ostasii se napustesc asupra boierilor. iar doamna Ruxandra. in timp ce ceilalti boieri se arata incantati de idea unei schimbari. Boierii sosesc la ospat insotiti de slugi. putinii slujitori din curte ce reusise-ra sa scape. se dovedi chiar mai rai. acesta se imbolnaveste iar constiinta incepe s ail muster pentru toate cate savarsise. Spancioc si Stroici se hotarasc sa nu participle. pe multi am sa popesc si eu. Astfel.”. iar in momentul incheierii ospatului. Aceasta ramasese orfana dupa moartea tatatului sau. Alexandru Lapusneanul a fost inmormantat la manastirea Slatina. cu toate ca nascocise alte pedepse. il va chema pe mitropolit cerandu-I sa-l calugareasca.Ii povesti toate acestea sotului ei. saracind tara. doamna Ruxandra este chemata. Astfel. ca mai apoi sa participle la ospatul realizat de domnitor. Petru Rares.. aceasta fiind dispusa sa-l iubeasca daca ar fid at dovada de un gram de simtire omeneasca. Timp de patru ani. ca semn de impacare. La final. Retras in cetatea Hotinul. In tot aceast timp.

a generzitatii. Destinul doamnei Ruxandra este insa unul dramatic in ciuda gingasiei. a credintei. cu o vointa puternica. profitor. Negruzzi apeleaza la o scurta biografie. cu ambitie si fermitate in organizarea razbunarii impotriva boierilor tradatori. ligent. Caracterizat indirect prin faptele si atitudinile sale. Este intel intelligent. este un boier lacom si nemilos. lipsit de scrupule. mitropolitul Teofan. detinand in acelasi timp arta disimularii. fiind un personaj cu atestare istorica. Alexandru Lapusneanul este tipul domnitorului tiran si crud. Multimea de tarani: personaj colectiv ce se ghideaza dupa regula de miscare si de gandire unitara. a curajului si a responsabilitatii fata de faptele sale.Caracterizarea personajelor Alexandru Lapusneanul: este personajul principal al nuvelei. . Spancioc si Stroici sunt personaje episodice. El este alcatuit din puternice trasaturi de character. individual individualizandu izandu-se prin perfidie. Este slugarnic. Pentru verosimilitatea personajului. a blandetii. Motoc: personaj secundar. aparand doar in anumite secvente ale nuvelei. cruzimea fiind principal sa trasatura dominant. Lapusneanul se dovedeste un bun cunosc cunoscator al psihologiei umane. Doamna Ruxandra: sotia lui Lapusneanul si fiica lui Petru Rares se dovedeste o fi o fire sensibila si miloasa. avid dupa putere si avere. find conturat ca un personaj exceptional ce actioneaza in situatii deosebite. crud si plin de ura. lingusitor. Calugarii.

” “Este trista si tanjitoare. ce nu are nimica s-o umbreasca. ea se sperie... dar de ma voi indrepta. eu va iubesc pre voi (.. Voi mulgeti laptele tarii.Citate “Daca voi nu ma verti.). eu va vreu (. nu ar fi pacat?” “Femeia tot femeie (. si pre celalalt ucis.) sa omor o multie de oameni pentru un om.” “Cu averile voastre. ca floarea expusa arsitii soarelui. Ea vazuse murind pre parintii sai.) Sa ma intorc? Ma degraba-si intoarce Dunarea cursul indarapt. privise pe un frate lepandu-si legea.) si daca voi nu ma iubiti. nu cu banii taranilor pre care-I jupuiti voi. pe multi am sa popesc si eu!” .” “Capul lui Motoc vrem!” “Prosti dar multi (. in loc sa se bucure. dar au venit vremea sa va mulg si eu pre voi..” “M-ati popit voi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful