Professional Documents
Culture Documents
Codul de proiectare seismica P 100-01 Prevederi de proiectare pentru cladiri Cap. 3. Actiunea seismica
Partea 1
Prof. Dr. Ing. Dan Lungu Conf. Dr. Ing Radu Vacareanu Conf. Dr. Ing. Alexandru Aldea Dr. Ing. Cristian Arion
EUROPEAN COMMISSION
ENTERPRISE AND INDUSTRY DIRECTORATE-GENERAL Brussels
Progress in elaboration, approval and availability of EN Eurocodes parts Commission Recommendation and Implementation of the Eurocodes by Members States Use of Eurocodes in technical specifications for structural products Training and Promotion of EN Eurocodes
In 2010, EUROCODURILE vor intra in aplicare in U.E., dupa peste 30 de ani de elaborare
Sunt 3 contributori in procesul de implementare a Eurocodurilor: Comisia Europeana Statele membre INDUSTRIA
Implementarea Eurocodurilor necesita: Cercetari pre-normative Documente explicative Handbookuri Software Portal internet Platforme de informare Pe scurt: Un Plan National de Implementare a Eurocodurilor elaborat de Autoritatile Nationale
Sunt 3 nivele de aplicare nationala a Eurocodurilor: Proiect Cod aprobat Cod in vigoare. Se accepta o perioada de coexistenta pentru codurile existente cu cele noi.
Se recomanda aplicarea standardelor U.E., deci si a Eurocodurilor, pentru achizitiile publice cu fonduri U.E.
7
Zone seismice si epicentrele cutremurelor ce au avut loc in Romania in perioada 984 - 2002
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
984 1038 1107 1126 1170 1196 1230 1258 1327 1 1446 1471 1516 1521 1545 1569 1590 1595 1601 1620 1628 1681 1683 1701 1711 1738 1790 18025) 1829 1838 1894
R - Cataloagele Radu, 1971, 1974 RT - Catalogul Radu, Torro, 1986 CM - Catalogul Constantinescu si Marza, 1980 KS - Catalogul Kondorskaya, Shebalin, 1977 N - Catalogul Niconov SKH - Catalogul Shebalin, Karnic, Hadzievski, 1974
Oct 10 August 29 Nov 8 Jul19 Aug 15 Aug 10 April 21 Dec 24 Nov 8 April 4 Aug 19 Jun12 Oct 11 May 31/ June11 April 06 Oct 26 Nov 26 Jan 23 Aug 31
04: 10-11: 12: 08-09: 20: 11: 15-16: 13-14: 01: 00-01: 00-01: 00-01: 10-11: 19:29 10:55 1:40 18:45 12:20
8/KS 8/KS
1903 1904 1908 1912 1934 1939 1940 1940 1945 1945 1948 1977 1986 1990 1990
13 Sept 6 Feb 6 Oct 25 May 29 March 5 Sept 22 Oct 10 Nov 7 Sept 9 Dec 29 May 4 March 2) 30 Aug 30 May 31 May
45.7 45.7 45.7 45.7 45.8 45.9 45.8 45.8 45.9 45.7 45.8 45.34 45.53 45.82 45.83
26.6 26.6 26.5 27.2 26.5 26.7 26.4 26.7 26.5 26.8 26.5 26.30 26.47 26.90 26.89
Cutremurul din 10 Noiembrie 1940 MGR = 7.4; Mw = 7.7 ; h = 150km - Cel putin 350 victime in Romania Prabusirea blocului Carlton in Bucuresti - 11 etaje, h = 47 m - Cadre beton armat fragile - 130 victime
Cutremurul din 4 Martie 1977 MG-R = 7.2; Mw = 7.5 ; h = 109 km 1578 victime (1424 in Bucuresti) 11 221 raniti (7598 in Bucuresti) 32 cladiri inalte din Bucuresti s-au prabusit, 29 fiind construite inainte de 1940
Estimarea pierderilor conform Raportului Bancii Mondiale (Report 16.P-2240-RO, 1978): Pierderi totale in Romania Pierderi la cladiri si locuinte : 2.05 miliarde USD : 1.02 (100%) (70%) (50%) Pierderi la constructii, in general: 1.42
Singura accelerograma inregistrata in Romania a cutremurului din 4 Martie 1977 la INCERC Bucuresti, pe un accelerometru japonez SMAC B
1977 Nicaieri in lume nu exista un centru populat atat de expus cutremurelor provenind repetat din aceiasi sursa Charles Richter. 15 Martie 1977, Scrisoare catre Guvernul Romaniei Harta Mondiala a Hazardurilor Naturale intocmita in 1998 de Societatea de reasigurari Mnich Re indica pentru Bucuresti: Oras mare cu efecte seismice de tipul celor din Mexico-city
Catalogul istoric al cutremurelor Vrancene Cutremure istorice majore si cutremure majore in secolul XX
Sursa Banat
Catalogul cutremurelor din zona Moldova Noua in perioada 1879-1993 M 4.1 (Radu, 1994)
2. Inregistrari seismice
2.1 Seismic Instrumentation in Romania
ROMANIA. Maximum effective peak velocity EPV, cm/s recorded during 1977, 1986 and 1990 VRANCEA earthquakes
N W S E
21 48
22
23
24
Ukraine 25
26
27
28
29
Hungary
Botosani
# #
2.3
Republic of Moldova
Krasnogorka
&
t Pru
Satu-Mare
Moldova
Si re t
12.4 #
Iasi
Chisinau
23.3
&
2.2
47
Cris Cluj-Napoca
#
Dochia
%
Oradea
2.6
%
Bacau
13.6
Barlad
#
Mures 46
15.2 # Adjud10.6 #
Vrancioaia 14.0
%
Onesti
16.9
Cahul
&
Bulgaria network
Banat
#
Olt
Brasov
#
Surduc
%
March 4, 1977 Mw=7.5 h=109 km Aug.30, 1986 Mw=7.2 h=133 km May 30, 1986 Mw=7.0 h=91 km Mw - moment magnitude h - focus depth
1940 $ 17.6
#1990 # Focsani
%
7.4
19.0
1986 #
30.6
Ramnicu Sarat
#
1977 #
% Istrita
23.8
Carcaliu
%
6.5
3.2 #
Baia
Tulcea
2.8
45
A Pitesti # rge s
24.2
# Ploiesti
4.2
23.5
Bolintin Vale
Peris#
# #Otopeni 21.0 # # Branesti
19.3
Craiova
#
9.3 #
Calarasi
#
11.0
Constanta
#
Yugoslavia
44
Black Sea
Giurgiu
Danube
Turnu Magurele
#
6.6
Bulgaria
100 0 100 200 Kilometers
Provadia
2.6
&
Varna
&
4.3
Data Repl.-Jul-91
Comp. L V T
PGA 32.8 -9.0 37.4 -16.8 7.9 17.1 85.3 124.7 128.1
PGV 2.4 1.3 -3.1 -2.3 0.9 1.7 11.5 3.0 19.7
PGD 0.5 -0.3 -0.5 -0.7 -0.2 0.5 2.3 0.7 4.5
SAmax 128.4 48.7 173.0 66.3 26.7 69.0 238.2 284.1 335.0
SVmax 7.1 4.3 11.8 7.5 3.5 7.9 2.21 7.4 38.7
SDmax 2.6 2.2 2.6 2.9 1.1 2.3 4.39 2.32 7.79
EPA 32.7 10.8 50.2 15.8 8.6 17.6 77.4 61.0 101.9
Timisoara -IAEM-
Repl.-Jul-91
L V T
Banloc-centru
2-Dec-91
L V T
Modelul 2
n( M w ) = e
8.654 1.687M w
1 e
1 e
Elnashai & Lungu, 1995
Magnitudinea prag inferior pentru analiza - Mw0=6.3 Magnitudinea maxima credibila a sursei- Mw,max 8.1
Sursa Banat
Modelul 2
n( M ) = e
5.38 1.70 M
1 e 1 e 1.70 ( M max M 0 )
1.70 ( M max M )
Sursa Timisoara
n( M ) = e1.751.15 M
1)
GEOTEC 3 2 5
3)
N-E
Sectorul Moldova
Sectorul Bucuresti
Sectorul Cernavoda
S-W
Sectoare pentru analiza de atenuare
lnPGA
0.502 0.461
Definiia mrimilor EPA, EPV si EPD - invariant fa de coninutul de frecvene al micrilor seismice
Definiia mrimilor EPA, EPV si EPD - invariant fa de coninutul de frecvene al micrilor seismice - se obine prin medierea spectrului de raspuns pentru acceleraii absolute SA, a spectrului de raspuns pentru viteze relative SV i a spectrului de raspuns pentru deplasri relative SD pe un interval de perioade cu limea de referin de 0,4 s. Intervalul de mediere este mobil i se poziioneaz pe axa perioadelor acolo unde se realizeaz maximul mediei valorilor spectrale, respectiv:
30 August 1986
4.0 3.5 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 0.0 0.5 1.0 1.5 Period T , s 2.0 2.5 3.0
30 Mai 1990
4.5 4.0 3.5 Normalized SA 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 0.0 0.5 1.0 1.5 Period T , s 2.0 2.5 3.0
May 30, 1990, M w =7.0 20 horiz. comp. 0.1 probability of exceedance 0.5
450 400 350 SA , cm/s 2 300 250 200 150 100 50 0 0.0 0.5
EREN; comp.N10W
Profil de teren predomiant nisipos
INCERC; comp. NS
EREN, comp. N10W 0.0 1.0 1.5 2.0 Perioada T , s 2.5 3.0 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 Perioada T , s 2.5 3.0
Spectre elastice de acceleratii pentru profilele de teren: predominant argilos (coeziv) in Estul Bucurestiului si predominant nisipos (granular) in Nordul Bucurestiului 30 Aug, 1986 (M=7.0)
= 1+
( 0 1) T
TB
= 0
TC = 0 T
= 0
TC TD T2
Surse crustale n Banat: spectru normalizat de rspuns elastic pentru acceleraii pentru componentele orizontale ale micrii terenului pentru zonele n care hazardul seismic este caracterizat de ag = 0,20g i ag = 0,16g.
Tp =
Densitatea spectral de putere normalizat pentru componenta NS a nregistrrilor cutremurelor din 4 Martie 1977 i 30 August 1986 la staia INCERC n Estul Bucuretiului Tp =14 16 s
Gruparea efectelor structurale ale actiunii seismice, pentru verificarea la stari limita ultime
Cazul actiunii seismice
j =1
Gk,j + I AEk +
i =1
2,i Qk,i
AEk - este valoarea caracteristica a actiunii seismice pentru IMR adoptat de cod: IMR= 100 ani in P100-2006
Romania seismic hazard from Global Seismic Hazard Assessment Program UN-IDNDR
( 0 1)
TB
T,
(T ) = 0 ,
(T ) = 0
spectrul normalizat de rspuns elastic factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale a terenului de ctre structur T perioada de vibraie a unei structuri cu un grad de libertate dinamic si cu raspuns elastic TB, TC si TD perioadele de control (col) TB =0,1TC
(T) 0
TC , T T T (T ) = 0 C 2D , T
TB i TC - limitele domeniului de perioade n care acceleraia spectral are valorile maxime i este modelat simplificat printr-un palier de valoare constant TD - grania dintre zona (palierul) de valori maxime n spectrul de viteze relative i zona (palierul) de valori maxime n spectrul de deplasri relative
0 =2.75
=0,05
1.925/T 5.775/T
2
0.5
3.5
0 =2.75
2.75/T
=0,05
8.25/T
0 =2.75
=0,05
4.4/T
8.8/T
4.5 4
3 3.5 4
Tc 0,7s =0,05 =0,05
0.5
0 =3
2.1/T
6.3/T T C =0.7s
T B =0.07s
0.5
Amplificare dinamica
Amplificare dinamica
Accelerograme inregistrate in cladirea BRD la cutremurul din 27 octombrie 2006
Acc. (cm/s/s)
70 0 -70 70 0
Acc. (cm/s/s)
-70 30
40
50
60
70
80
110
120
130
140
150
Acc. (cm/s/s)
70 0 -70 70 0
Acc. (cm/s/s)
-70 30
40
50
60
70
80
110
120
130
140
150
T = S e (T ) 2
SDe(T) - spectrul de rspuns elastic pentru deplasari pentru componentele orizontale ale micrii terenului, exprimat in m
Se , 'g
=0,05
TB
0.5 1.0
TC
1.5 2.0
TD
T,s 2.5 3.0 3.5 4.0
Bucuresti a g =0,24g
SVe , cm/s
=0,05
T,s 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Bucuresti a g =0,24g
SDe , cm
30 20 10
=0,05
TC=1,42s
Militari Panduri
TD=1,83s
2.0
2.5
3.0 T,s
500
=0,05
400
=0,05
300
SA, cm/s
200
200
100
100
TC=1,42s
0.0 0.5 1.0 1.5 TD=1,83s T,s 2.0 2.5 3.0
0
2.5 3.0
COV SA
2.0
2.5
3.0
v (T) = 1 +
( 0v 1) T
TBv
v() = 0v
v (T) = 0v
v (T) = 0v
TCv T
TCvTDv T2
spectrul normalizat de rspuns elastic pentru componentele verticale ale acceleratiei terenului 0v =3 factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei verticale a terenului de ctre structur T perioada de vibraie a unei structuri cu un grad de libertate dinamic si cu raspuns elastic TBv =0,1Tcv TBv, TCv si TDv perioadele de control (col); TCv = 0,45 TC TDv = TD
v(T)
0.5
0.4
0.3
=0,05
avg = 0,7 ag
avg - valoarea de vrf a acceleraiei pentru componenta vertical a micrii terenului
0.2
0.1 T, s 0.0 0 1 2 3 4
Se(T)0 = 5% - spectrul de rspuns elastic pentru componentele acceleraiei terenului n amplasament corespunztor fraciunii din amortizarea critic convenional, 0=5% Se(T)5% - spectrul de rspuns elastic pentru componentele acceleraiei terenului n amplasament corespunztor unei alte fraciuni din amortizarea critic, 5% - factorul de corecie ce ine cont de amortizare
10 0 ,55 5+
Se , 'g
5%
=
0.3 0.2
15% 25%
7.0
0.1 T,s 0.0 0 1 2 3 4
6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 T,s 2.5 3.0 3.5
Se (T )
4.0
2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 T,s 2.5 3.0 3.5 4.0
4.0 3.5
3.0 2.5
Se (T )
2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 T,s 2.5 3.0 3.5 4.0
Acc2_24 0.25 0.20 0.15 0.10 0.05 0.00 -0.05 0 -0.10 -0.15 -0.20 -0.25
a , 'g
a , 'g
10
15
20
10
15
20
t,s
Acc3_24 0.25 0.20 0.15 0.10 0.05 0.00 -0.05 0 -0.10 -0.15 -0.20 -0.25
t,s Acc4_24 0.25 0.20 0.15 0.10 0.05 0.00 -0.05 0 -0.10 -0.15 -0.20 -0.25
a , 'g
10
15
20
a , 'g
10
15
20
t,s
Acc5_24 0.25 0.20 0.15 0.10 0.05 0.00 -0.05 0 -0.10 -0.15 -0.20 -0.25
t,s
a , 'g
10
15
20
t,s
a g =0.24g
Spectrul de proiectare
0 1 q S d ( T ) = a g 1 + T TB
0 < T TB
Sd ( T ) = ag
(T )
q
T > TB
q - factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic n rspuns inelastic), cu valori n funcie de tipul structurii i capacitatea acesteia de disipare a energiei
Spectre inelastice
700 INCERC N-S'77 600 500 400 300 200 100 0 0 1 2 T,s
SA , cm/s
2
=1 =2 =3 =4 =6
SA , cm/s
ADRS
700 INCERC N-S'77 600 500 400 300 200 100 0 0 5 10 15 20 SD , cm 25 30 35 40
=1 =2 =3 =4 =6
Spectre inelastice
6 INCERC N-S '77 5
=2 =3 =4 =6
Fb ( = 1) R = Fb ( = i )
6.0 5.5 5.0
3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 0.5 0.0 0.0 0.5 1.0 1.5 T, s 2.0 2.5 3.0 Rock Soft, Tg=1.5s Alluvium Soft, Tg=1s Miranda - =4
ATTENUATION
Seismic waves lengthen and diminish in strength as they travel away from the epicenter.
Sunt fortele elastice cerute mai mici decat capacitatile? Da: cerintele de cod sunt satisfacute Nu: redimensionare
T
Forta taietoare de baza, S
Pushover curve Curba pushover Immediate occupancy Life safety Collapse prevention
Obiectivul de performanta
Starea limita a cladirii SLS - LD SLU - SV
Obiectiv de performanta OP
80%/50 40%/50
1.E-02
PSHA - Bucharest
1.E+00
1.E-03
1.E-01
LD SV
1.E-04
HD(d)
100
150
200
350
400
1.E-02
1.E-03 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 DRmax, d % 2.5 3.0 3.5 4.0
Codul de proiectare seismica P 100-01 Prevederi de proiectare pentru cladiri Cap. 3. Actiunea seismica
Partea a 3a
Prof. Dr. Ing. Dan Lungu Conf. Dr. Ing Radu Vacareanu Conf. Dr. Ing. Alexandru Aldea Dr. Ing. Cristian Arion
Continut
1. 2.
Introducere Factori reprezentand conditiile locale de teren 2.1 Eurocode 8 2.2 Caracterizarea seismic a condiiilor de teren in P100
3. 4.
Introducere
o Caracterizarea conditiilor locale de teren cu ajutorul investigatiilor in situ
pentru identificarea geologiei superficiale si a valorilor parametrilor dinamici sunt elemente esentiale in proiectarea antiseismica a constructiilor si in sistematizarea planurilor de urbanism
UBC) in Romania
antiseismica cu cele din Uniunea Europeana impune investigarea efectelor locale si implicit cuantificarea acestora
Tipul aciunii/Fenomen
Numr de cicluri
Durata ncrcrii 10-3 10-2 secunde 0.02 1 secunde Frecvena de comand 10 60 Hz Frecvena de comand 10 60 Hz 0.1s cteva secunde
Cderea bombelor sau exploziile Seism (durata unui puls este ntre 0.1 i 3 secunde) Baterea piloilor, vibro compactarea Fundaii de maini (pentru compresoare, generatoare electrice) Parcri auto, valurile de ap, ecartamentul cii ferate
104 - 105
Foarte mare
Oboseala
EUROCODE 8, (2003) ISO/CD 3010 -Draft 1999-10-01 Uniform Building Code -UBC- (1997) Specifications for Highway Bridges -1990 (Japan) Codul francez PS-92, Codul GBJ 11-89, China, si P100-2006 (Romania)
Codurile de proiectare antiseismica specifica spectre elastice de proiectare normalizate pentru fiecare dintre clasele de teren definite. Efectul conditiilor locale de amplasament este integrat prin forma spectrelor (controlata de perioadele de colt) si prin valorile coeficientilor de amplificare dinamica, indicati in functie de diferite nivele ale acceleratiei terenului pentru proiectare. Sunt introduse astfel, cu relatii mai simple sau mai complicate, fenomenul de latire a zonei de valori spectrale maxime si, in unele cazuri, o usoara diminuare a amplificarii dinamice in cazul miscarilor puternice ca efect al neliniaritatii terenului. Perioada de control TC este din ce in ce mai mare cu cat terenul este mai moale (perioada de vibratie a pachetului de straturi din amplasament este mai mare).
8
180 360
15 - 50
70 250
< 180
< 15
< 70
S1
S2
Tip 5m
Tip 10m
B
10m
Tip
C
20m
Tip
V s < 180 m / s
V s 350 m / s
Roci
Depozite de nisipuri rigide Nisipuri de densitate medie Terenuri necoezive afnate Pietrisuri Pietrisuri cu sau fara lentile de argila Argile foarte consolidate Argile de rigiditate medie Terenuri coezive de rigiditate medie si redusa TC =0.5 s TC =0.6 s TC =0.8 s
TC =0.4 s
10
Eurocode 8 - 2003
Se(T) Spectrul de rspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraiei terenului n amplasament T perioada de vibraie a unei structuri cu un grad de libertate dinamic si cu raspuns elastic S factorul de teren ag valoarea de vrf a acceleraiei orizontale a terenului TB, TC si TD perioade de control (col)
Pentru construciile din clasa 1 de importan-expunere se recomand realizarea de studii pentru caracterizarea seismic a condiiilor de teren n amplasament. Aceste studii trebuie s conin: - Profilul vitezei undelor de forfecare Vs i al undelor de compresiune Vp, de la suprafaa terenului pn la roca de baz, dar pe minim 30 metri adncime de la suprafaa terenului atunci cnd roca de baz este la mare adncime; - Stratigrafia amplasamentului (grosimea i tipul de teren pentru fiecare strat) i profilul densitilor; - Profilul vitezelor undelor de forfecare Vs se caracterizeaz prin VS reprezentnd viteza medie ponderat cu grosimea stratelor profilului, definit conform relaiei A.3.1:
VS = i =1 n h i i =1 Vi
unde hi si Vi reprezint grosimea i respectiv viteza undelor de forfecare pentru stratul 12 i.
hi
Pe baza valorilor vitezei medii ponderate, condiiile de teren se clasific in urmtoarele 4 clase: Clasa A, teren tip roca Clasa B, teren tare Clasa C, teren intermediar Clasa D, teren moale 360 < 180 <
VS 760 m/s, VS < 760 m/s, VS 360 m/s, VS 180 m/s.
Pentru stabilirea spectrelor de rspuns elastic corespunztoare clasei de teren astfel determinate se vor utiliza metodologiile din practica international.
13
Vs,30
271 246 285 310 289 294 224
Tg
0.449 0.495 0.427 0.393 0.421 0.414 0.544
Vs,51
301 279 309 325 317 308 264
Tg
0.677 0.731 0.660 0.627 0.643 0.662 0.772
140 69 110 78 66 68 51
10
20
30
Adancime (m)
40
50
60
70
80
Vs Vp
din
Gdin Edin
15
16
18
19
Senzori de foraj pentru investigatii geofizice Echipament de laborator pentru masuratori de tip triaxial dinamic Sistem de inregistrare si analiza a vibratiilor ambientale pentru terenuri si structuri
20
Echipament de foraj
21
22
In functie de NSPT se stabilesc caracteristicile geomecanice/dinamice ale straturilor de pamant investigate, starea de indesare a pamanturilor necoezive, starea de consistenta a pamanturilor coezive.
23
Caracteristici tehnice: - greutatea totala a echipamentului: 115 kg - masa berbec: 63,5 kg - inaltimea de cadere: 763 mm - contor electronic
24
25
Echipamentul de penetrare statica (penetrometrul piezo electric) compus din: echipament de penetrare, dispozitiv de lestare (8 ancore metalice) dispozitiv de presare (capacitate 200 kN) sistem de achizitie a datelor cu interfata de conectare la PC dispozitiv de masurare a rezistentelor la penetrare (pe con, pe manta, inclinare si presiunea apei din pori)
26
Metoda geofizice de prospectare a terenului de tip down-hole. Masurarea vitezelor de propagare a undelor seismice Din analiza timpilor de sosire a undelor seismice, in corelatie cu stratigrafia interceptata in foraj, se poate obtine profilul vitezelor undelor seismice si alti parametri derivati: modulul dinamic de deformatie longitudinala Edin, modulul dinamic de deformatie transversala Gdin, coeficientul dinamic Poisson din.
27
28
Sistem de ncercari de laborator pentru identificarea proprietatilor dinamice ale terenului de fundare
Aparatul este utilizat pentru determinarea parametrilor de comportare statica si dinamica ai pamanturilor, folositi in modelarea interactiunii teren-structura. 29
G- si D- sunt curbele caracteristice care descriu variatia modulului de forfecare si respectiv factorului de amortizare functie de deformatia specifica de forfecare. Aceste curbe se determina experimental. Curbele G- si D- se utilizeaza pentru a tine seama de comportarea neliniara a terenului, manifestata prin reducerea modulului dinamic G si cresterea fractiunii de amortizare D corespunzator nivelului de deformatii indus de actiunea seismica in teren.
30
q = a - r
Eeq 1
W 2x(a)SA
d 1 Eeq = ( a )SA 10
31
Emax 1 q = a - r
Gmax
Eeq =
d 1 ( a )SA 10
L 100 2H n
( a )SA =
Esec 1 a a 1
Gsec
Sistemul de msurare a deplasrilor foarte mici const dintr-o pereche de senzori de proximitate (gap sensors). n calculul modulurilor de deformaie i al amortizrii se folosete media nregistrrilor celor doi senzori.
32
1
Vutecic G/Gmax IP=200
0.8
Vutecic G/Gmax IP=0 Vutecic G/Gmax IP=100
0.6
G/Gmax
0.4
Sand Seed lower bound G/Gmax Sand Seed average G/Gmax APARAREA CIVILA 47
0.2
0 0.0001
0.001
0.01
0.1
10
30
25
20
15
10
0 0.0001
0.001
0.01
0.1
33
10
Propagation Direction
Properties
1 . . . m m+1 . . N
X1
u2
G1 1 1
h1
Analiza echivalent-liniara (Schnabel et al., 1972) Model de teren unidimensional bazat pe proprietatile geotehnice/geofizice, pentru care au fost calculate raspunsul depozitului aluvionar supus miscarii rocii de baza
X2
um
Xm
Gm m m
um+1
hm
Xm+1 um+2
Xm+2
uN XN+1
GN N N
Particle motion
hN=
Incident wave
Reflected wave
34