COXARTROZA Articulatia soldului la om indeplineste functii complexe, de suport a greutatii corporale, permitand in acelasi timp, deplasarea corpului.

Odata cu trecerea la statiunea bipeda, aceasta articulatie si-a readaptat anatomia si fiziologia prin cresterea robustetei si a mobilitatii. In jurul acestei articulatii s-au dezvoltat cei mai puternici muschi, pentru a asigura stabilitatea perfecta, contentia suprafetelor osoase si mentinerea pozitiei verticale a corpului. La formarea articulatiei soldului iau parte doua oase: coxalul (care impreuna cu sacrul formeaza bazinul) si femurul (osul coapsei). Ele alcatuiesc articulatia soldului sau coxofemurala. Aceasta articulatie de tip sinovial prezinta suprafete articulare, capsula, ligamente, sinovie, burelet marginal. In osul coxal exista o cavitate (denumita cotiloida) in care patrunde capul femurului. Extremitatea superioara a femurului prezinta un cap, capul femural si gatul sau colul, care leaga capul femural de corpul osului. Colul femural nu continua directia corpului femural. Astfel intre gatul si corpul femurului se formeaza un unghi deschis inauntru care in mod normal masoara 127-130 grade. Orice modificare in deschiderea acestui unghi schimba raportul normal intre capul femural si cavitatea cotiloida a coxalului. Cand unghiul femural devine mai mare de 130 grade, capul femural va fi deplasat in sus. Aceasta deformare poarta numele coxa valga. Atunci cand unghiul se micsoreaza sub 127 grade, deformatia poarta denumirea de coxa vara, iar capul femural va privi inauntru. Coxa vara si coxa valga sunt deformatii care pot modifica radical mecanica articulatiei coxofemurale, marind solicitarea cartilajelor, favorizand dezvoltarea artrozei. Asupra articulatiei coxofemurale actioneaza doua forte: greutatea corpului si forta musculara. Pentru ca solicitarea asupra articulatiei soldului sa fie minima, cele doua forte trebuie sa fie egale la acest nivel, ca si greutatea si contragreutatea ce se echilibreaza la nivelul cutitului unei balante. Modificarea unghiului de inclinatie al colului femural produce un dezechilibru al celor doua forte, fapt ce va mari solicitarea cartilajelor. Reorientarea capului femural, provocata de modificarile unghiului de inclinatie, determina scaderea suprafetei portante (de sustinere), marind substantial presiunea pe anumite zone ale cartilajului articular. Observatiile clinice si examinarile histologice au dovedit ca presiunea exagerata si concentrata pe o zona a suprafetei articulare provoaca modificari patologice caracteristice coxartrozei. Cauze Pentru simplificare, vom imparti in doua grupe cauzele care produc leziuni degenerative ale articulatiei soldului; care provoaca artroza soldului: primare si secundare. In grupul cauzelor primare cea mai importanta este produsa de involutia senescenta a cartilajului articular. Aceasta forma poarta numele de artroza primara si se datoreaza alterarii anatomice care reduce elasticitatea cartilajului, consecinta a tulburarilor in vasele care nutresc articulatia. Artrozele secundare sunt mai frecvente si sunt provocate de modificari ale unghiului de inclinatie a colului femural (coxa vara, coxa valga), de lunecari ale acestuia din cavitatea cotiloida (luxatie congenitala) care modifica si suprafata portanta. Alte cauze secundare care pot modifica unghiurile de inclinatie si suprafata portanta sunt: obezitatea, fracturile de col femural, inegalitatea membrelor (scurtari, mersul schiopatand la indivizii cu genunchiul incurbat, piciorul plat sau traumatisme (lovituri) directe pe articulatia soldului. 1

SEMNE CLINICE Primele semne sunt necaracteristice si se anunta vreme indelungata prin dureri in jurul articulatiei soldului, iradiind la distanta de-a lungul coapsei sau la nivelul regiunii interne a genunchiului. Alteori bolnavul are dureri la nivelul plicii inghinale sau in muschii fesieri. Durerile iradiate de-a lungul coapsei si la nivelul regiunii interne a genunchiului sunt inselatoare atribuindu-le fie unei nevralgii sciatice, fie unei artroze a genunchiului. Concomitent cu primele dureri de avertisment, bolnavul observa aparitia dificultatii in mers, la urcatul scarilor, pe teren accidentat sau la intrarea intr-un vehicul. Pentru evitarea dificultatii la urcatul scarilor, bolnavul se serveste de membrul inferior sanatos pe care-l foloseste primul, tragand sau tarand dupa aceea pe cel bolnav. Un alt semn care tradeaza dificultate in functionarea articulatiei soldului se observa in momentul incaltarii. Datorita faptului ca bolnavul nu-si poate indoi coapsa, trunchiul se ajuta flexand puternic genunchiul atunci cand trebuie sa incheie sireturile sau sa se incalte. Daca bolnavul se autoexamineaza, constata ca nu poate indeparta sau apropia genunchii. La aceste simptome se adauga redoarea (intepenirea) mai ales matinala sau dupa repaus prelungit, dificultate comuna tuturor artrozelor. Progresiv, daca bolnavul nu consulta medicul (fapt des intalnit in practica curenta), apar contractruri si apoi atrofii ale muschilor fesieri si ai coapsei, rezultat al pozitiei vicioase si a reducerii miscarilor din articulatia soldului. Examenele de laborator nu sunt semnificative, astfel viteza de sedimentare este normala, iar la persoanele obeze intalnim cresterea valorilor colesterolului, a lipidelor si acidului uric sau a glicemiei. Examenul radiografic al articulatiilor soldului evidentiaza la inceput ingrosari ale marginii cavitatii cotiloide, largirea sau ingustarea unghiului colului femural etc. Tratament Tratamentul artrozei de sold are ca obiective -Indepartarea cauzelor care modifica mecanica articulara (luxatia congenitala, coxa vara, coxa valga, obezitatea); - Combaterea contracturii musculare, calmarea durerilor, restabilirea functiilor articulare prin gimnastica si reeducarea mersului; - Refacerea structurii biochimice a cartilajului articular. Toate aceste obiective terapeutice vor fi individualizate de la caz la caz si succesul depinde de prezentarea la medic a pacientului de la primele simptome. Ne vom limita a descrie ce trebuie sa faca bolnavul pentru a restabili mecanica articulatiei coxofemurale. Un prim obiectiv, va fi indreptat asupra combaterii obezitatii care mareste solicitarea mecanica. Bolnavii cu obezitate si coxartroza vor reduce din ratia alimentara: produsele zaharoase, gemurile, siropurile, prajiturile, pastele fainoase, consumul exagerat de paine, grasimea animala si carnea grasa. Pentru diminuarea apetitului vor manca mese dese cu continut redus (cantitati mici de alimente din 3 in 3 ore: mere, salate verzi, rosii, iaurt, ceai indulcit cu zaharina, etc.). Scaderea

in greutate a bolnavului cu coxartroza influenteaza radical simptomatologia dureroasa si dificultatea la mers, prin reducerea sarcinilor pe care le suporta articulatia coxofemurala. Alte obiective de restabilire a mecanicii articulare constau in combaterea piciorului plat, corectarea inegalitatii lungimii membrelor inferioare prin confectionara incaltamintei ortopedice. Contractura musculara se va combate prin procedee fizioterapice (ionizari decontracturante, curenti diadinamici, impachetari cu parafina, etc.). Rezultate bune se obtin cu ajutorul automasajului sau a gimnasticii medicale. Gimnastica medicala va avea drept scop intarirea musculaturii coapsei si soldului, prin miscari de apropiere, departare sau rotare a coapselor. Sportul ca bicicleta este foarte indicat pentru ca despovareaza articulatia coxofemurala de efectul ortostatismului si ajuta la tonifierea musculaturii coapsei si soldului. Se va avea grija ca pedala in partea afectata sa fie ceva mai inalta decat la membrul inferior sanatos. Un bun efect decontracturant si sedativ se poate obtine prin bai calde, inotul in bazine incalzite si tratamente balneare. Daca bolnavul nu este hipertensiv sau coronarian, poate beneficia de tratamente balneare in urmatoarele statiuni: Bazna (cu ape iodate) pentru bolnavii care au obezitate si insuficienta tiroidiana sau in statiuni cu ape sulfuroase: Herculane, Pucioasa, Mangalia, Govora (ape sulfuroase si iodate). Bolnavii cu coxartroza secundara, dupa fracturi de col femural sau luxatii congenitale, beneficiaza de tratament heliomarin la Eforie sau Techirghiol. In timpul curei balneare nu se va neglija gimnastica medicala. Indicatiile de tratament balnear se vor face numai de catre medicul curant in raport cu fiecare forma in parte de coxartroza, tinand seama si de bolile secundare pe care le poate avea pacientul. Tratamentul medicamentos al contracturii musculare si a durerii se va face cu blocaje periarticulare cu xilina sau procaina 1% uneori asociind vasodilatatoare cum ar fi sadamina. Tratamentul durerii va fi stabilit de medicul specialist, indicandu-se de la caz la caz unele din preparatele de mai jos: indometacin, supozitoare cu fenilbutazon, aspirina, etc.
"Medicina inseamna stiinta si constiinta incalzite de iubirea de oameni"