Tipuri de sisteme administrative contemporane

Tipuri de sisteme administrative contemporane

Organizarea administratiei publice presupune, pe langa examinarea principiilor generale, si determinarea relatiilor stabilite intre acestea pe diferite trepte de organizare in cadrul raportului functional centru-local, a modului de structurare si organizare a autoritatilor administratiei publice. Indiferent de cum ar putea fi conceputa abordarea organizarii administrative, din punct de vedere al dreptului constitutional sau administrative, nu pot fi dissociate, dimpotriva asa cum spune profesorul Antonie Iorgovan “trebuie sa recunoastem ca traditia este de partea dreptului administrativ”1. Ca urmare a diversitatii sistemelor administrative contemporane consacrate la nivel constitutional si legal in statele lumii si regimul administrativ-teritorial aplicabil acestora este diferit. In literatura de specialitate sunt consacrate tot mai multe regimuri juridice care reglementeaza raportul dintre centru si teritoriu, si anume2: - Regimul de centralizare administrativa; - Regimul de deconcentrare administrativa; - Regimul de descentralizare administrativa.

1 2

Antonie Iorgovan – Tratat de drept administrativ, ed. a III a, Ed, All Beck, 2001, p. 3. Antonie Iorgovan – op. cit., p. 25.

1

1980. ci sunt organizati ca autoritati administrative propriu-zise. 4 Jacques Baguenard – La descentralisation territoriale – Presses Universitares de France. p. Regimul administrativ descentralizat are la baza recunoasterea calitatii de subiect de drept public teritorial. cu capacitate decizionala proprie subordonata centrului. colectivitatilor locale. in sensul ca agentii teritoriali nu sunt simpli executanti ai centrului. 25. raspunzatoare fata de acesta in privinta realizarii intereselor statului. pentru că evoluția centralismului și descentralizării sunt 3 Iulian M. Conceptul de descentralizare există si poate fi înțeles numai prin raportare la cel de centralizare. p. Nedelcu. politico-teritoriala. exprimând o tendință opusă. de la centru către periferie sau. Paris. Editura Universitaria Craiova. Silviu Catalin Dragan.Tipuri de sisteme administrative contemporane Regimul administrativ centralizat consacra existenta statului. Paul Iulian Nedelcu – Administratia publica centrala de specialitate. 2 . și anume tendința de a transfera decizia și execuția de la un singur pol de decizie la mai mulți poli. cu interesele sale si alcatuind o colectivitate teritoriala3. ca singura morala de drept public. altfel spus. numite si revocabile de catre acestea. Acest regim anihileaza orice interventie a agentului teritorial si capacitatea sa decizionala. Pentru a înțelege aspectele definitorii pentru conceptul de descentralizare administrativă în România este necesar a cunoaste un minim de informație despre istoria administrației publice românesti. 2012. 8. Regimul administrativ deconcentrat vine sa inlature incovenientele regimului centralizat. dupa formula ’paralizia extremitatilor si apoplexia centrului’4. de la centru în teritoriu.

Deoarece personalul din administratia publică centrală nu poate. să asigure îndeplinirea sarcinilor administratiei publice în fiecare punct din teritoriul statului. Institutions administratives. Un stat organizat pe principiile centralismului se caracterizează prin aceea că "nu există viată administrativă în afara organelor centrale5". p. 1975. 5 care sunt singurele împuternicite a lua decizii Charles Debbasch. În consecintă. sincronizate . sunt necesare alcătuiri sociale la nivel local care să realizeze administratia publică. 66. Acestea trebuie constituite astfel încât să se asigure un minim de omogenitate în activitatea numită administratie publică în situatia în care există o mare diversitate a administratilor. Centralismul reprezintă exercitarea de la nivel central a prerogativelor aparitnând de functia pe care o îndeplineste în societate administratia publică. Asa cum se arată în literatura de specialitate "actuala noastră organizare administrativă derivă din forme și modele instituționale administrative tradiționale. 3e édition. Paris.îi trebuie opusă descentralizarea ca expresie a diversitătii de scopuri individuale care se profilează pe fundalul interesului general. centralismului – expresie a unitătii .Tipuri de sisteme administrative contemporane strâns legate de evoluția istoriei poporului român. cu aspiratii proprii atât în ceea ce priveste existenta individuală cât si cea în colectivitate. el însusi.în ideea de modernizare – cu factorii de influență și de contact sau prin adoptări cu sensuri recuperative în atingerea unui nivel istoric atractiv si benefic". 3 .

I. totusi. ci actionând în functie de instructiunile primite. în cazul calamitătilor naturale). 4 . atunci se zice că statul este 6 7 Idem Anibal Teodorescu.să realizeze această adaptare. ei neavând drept de decizie. încât interesele judetene sau locale sunt conduse după normele de reglementare venite de la centru. vol. rămân niste simple "cutii de scrisori"6 care culeg informatie si o trimit la nivel central. p.240. Bucuresti. de către functionarii numiti direct de puterea centrală si cu mijloacele financiare procurate de centru"7. Tratat de drept administrativ. fiind mai îndepărtată de preocupările comunitătilor locale. astfel încât functionarii publici apartinând administratiei publice centrale. în fapt. Chiar dacă si într-un astfel de mod de organizare statală există posibilitatea adaptării activitătii administratiei publice centrale la cerintele specifice ale uneia sau mai multor zone din tară (de exemplu. Cu privire la centralizare s-a mai exprimat punctul de vedere că în cazul în care "un stat este astfel organizat încât satisfacerea intereselor locale sau speciale se face prin servicii publice. 1929.Tipuri de sisteme administrative contemporane administrative pe întreg teritoriul tării. administratia publică centrală este tehnic inaptă – cu exceptia cazurilor exceptionale . Într-o altă opinie "centralizarea este sistemul de administratie în care raportul de dependentă între cele două categorii de organe este atât de strâns. care locuiesc si îsi desfăsoară activitatea în diferite puncte din tară. depinzând direct de puterea centrală si ai căror titulari sunt numiti de dânsa. de către organele instituite.

unele colectivităti locale care au organe de reprezentare. 10 Charles Debbasch. descentralizarea prin servicii numită si "descentralizare tehnică"10 este aceea care corespunde creării de stabilimente publice sau "colectivităti teritoriale"11 care au personalitate juridică. descentralizarea tehnică este aceea care 8 9 Paul Negulescu.a treburilor administrative ale tării pe întreg teritoriul acesteia. Descentralizarea se poate prezenta sub două forme. Y. Ecoffet. 109-111. sau recunoasterea anumitor prerogative. buget propriu . Cea de a doua formă.cerută de diversitatea realitătilor sociale . colectivitătilor teritoriale si organelor lor de exprimare. orasul. Conceptul de descentralizare corespunde ideii de gestionare prin intermediul administratilor a treburilor care îi privesc direct. op. 5 . p. Descentralizarea9 este un transfer de prerogative.pag. cum sunt: judetul. p. Formele descentralizării. 67. unor alcătuiri sociale independente cu functii de autoritate în colectivitate. cit.1934.capacitate juridică. Jeaneau.Tipuri de sisteme administrative contemporane centralizat" si "prin centralizare trebuie să întelegem regimul administrativ în care autoritătile locale si speciale sunt numite de puterea centrală si depind direct de dânsa"8. Connaissance des institutions publiques. bunuri proprii. în baza căreia dobândesc personalitate juridică . În timp ce descentralizarea teritorială este o repartitie . Paris. Masson et cie. Tratat de drept administrativ.610. O formă este descentralizarea teritorială. municipiul. p. comuna.. 11 Idem. 1971. Collection des Brevets d'Études Professionnelles. 71. H. rolul acestora fiind de a administra un serviciu public.

evident. 66. În al doilea rând. 6 . op. într-o 12 13 Charles Debbasch. 67.. verigă care limitează eventualele tendinte totalitariste posibil a fi manifestate la nivel central. descentralizarea permite "gestionarea de către cei interesati"12. fiind initiati în gestionarea problemelor comunitătii lor. trebuie retinute câteva aspecte. descentralizarea poate fi considerată un "cadru comod de educatie politică"13. p. În primul rând. aceasta însemnând accesul administratilor la luarea deciziilor care produc efecte asupra lor si a cadrului lor de viată în mod direct si imediat. în timp ce descentralizarea tehnică este dictată de nevoia asigurării unei eficiente ridicate. vorbind). descentralizarea este corolarul indispensabil democratiei pentru că ea permite crearea colectivitătilor locale (teritorial. Idem. Din acest punct de vedere. cit. Descentralizarea teritorială este determinată mai mult de aspiratiile politice. Referitor la caracterele descentralizării. care sunt veriga intermediară între cetătean si stat.Tipuri de sisteme administrative contemporane corespunde exigentelor unei repartitii armonioase a functiilor între diferitele alcătuiri sociale care compun administratia publică. p. limitare care se realizează. de aceea ideea de autogestiune este mai pronuntată în contextul descentralizării teritoriale decât în cel al descentralizării tehnice. cetătenii vor întelege mai bine problemele politice nationale si vor putea participa mai avizati la solutionarea acestora. Caracteristicile descentralizării. pentru că.

descentralizarea este un mod mai eficient de organizare a activitătii în stat. vol. de multe ori. Indiferent de regimul administrativ consacrat intr-un stat sau altul. p. 1929. administratia publică de la nivel central nu poate aprecia corect necesitătile specifice diferitelor categorii de cetăteni si prin transferul unor prerogative către administratia publică de la nivelul comunitătilor locale se asigură o eficientă mai bună a activitătii în acest domeniu. Ideea descentralizării nu trebuie absolutizată pentru că acest fapt poate duce la punerea în pericol chiar a unitătii macrocolectivitătii organizate în stat si la îngreunarea luării deciziilor la nivel central14.Tipuri de sisteme administrative contemporane societate democratică. Tratat de drept administrativ. întrucât de la nivel local se pot identifica exact si necesitătile si modalitătile de satisfacere a acestora. Această caracteristică rezultă din aceea că.241. Trebuie făcută o corelare atentă între centralism si descentralizare astfel încât să se asigure realizarea în egală măsură a binelui public si a binelui individual. teoreticienii si practicienii din domeniul administrativ si chiar constitutional au relevat avantajele si dezavantajele fiecaruia dintre acestea. Descentralizarea administrativă produce efect maxim dacă este corelată cu autonomia locală si dacă se dezvoltă ambele forme: descentralizarea teritorială si descentralizarea prin servicii. 7 . În al treilea rând.I. Bucuresti. determinand o diversitate de solutii de la aplicarea unuia 14 Anibal Teodorescu.

singure. limitate la un anumit areal din interiorul unei tari. Misiunile sistemelor administrative publice se abordeaza in functie de aria sau raspandirea teritorial-geografica a functionarii lor. Competentele autoritatilor administrative insarcinate sa indeplineasca aceste misiuni sunt definite intr-o maniera mai mult sau mai putin explicita. I. Anumite obiective sunt nationale si se indeplinesc in acelasi mod pe toata aria teritoriului national. 8 . în fiecare punct al teritoriului. Pentru amenajarea structurilor locale sînt necesare două condiţii: . ele avînd nevoie de o reţea publică locală pentru a-şi exercita acţiunea. pana la aplicarea lor concomitenta. Altele sunt regionale sau locale. fie organismelor administrative specializate.acţiunile administrative care se exercită pe ansamblul teritoriului trebuie să fie omogene. condiţionată de ideea solidarităţii naţionale şi necesităţile de ordin tehnic. Una dintre caracteristicele comune ale sistemelor administrative a mai multor state europene este tendinţa de naţionalizare a unui număr însemnat de misiuni (obiective). cît şi de organe descentralizate autonome. cum este un oras. sarcinile administrative. fie ministerelor. Sarcinile locale sînt îndeplinite.Tipuri de sisteme administrative contemporane dintre ele. pentru a nu pune în pericol unitatea naţională. Organele centrale nu pot să îndeplinească. atît de instituţiile subordonate ierarhic organelor centrale sau de administraţii specializate. cuprinsa intre granitele unei tari. Sarcinile centrale sînt conferite. de exemplu.

cum este cazul Franţei. Se poate susţine.Tipuri de sisteme administrative contemporane . în mod absolut. care urmăreşte să promoveze pe teritoriile ţărilor 9 . fie pentru unitate. statele centralizate au fost nevoite să-şi reconsidere structurile. însă. În alte state. Astfel. în statele federale puterea de decizie s-a transferat în seama organelor locale. s-a optat pentru soluţia federalizării care lasă posibilităţi largi de exprimare a autonomiei locale. organele locale nu optează. Actualmente. Ele se străduiesc să combine în diferite proporţii. fie pentru diversitate. Pe de altă parte. În anumite ţări. ca Germania. deoarece centralizarea excesivă şi autonomia absolută conduc la o lipsă de comunicare între organele de decizie naţionale şi cele locale. Pe de altă parte. care au condus la crearea unor entităţi şi structuri supranaţionale în cadrul cărora coabitează state unitare şi state organizate sub formă de federaţii. luate în considerare de către orice sistem administrativ. evoluţia sistemelor administrative a fost marcată de tendinţe de integrare.descentralizarea administraţiilor teritoriale. că evoluţia actuală a condus la o anumită uniformizare a regimurilor administrative. De regulă. sistemele administrative au fost din totdeauna marcate de o tendinţă profundă de centralizare. cele două principii extreme. sistemul administrativ al Uniunii Europene este format dintr-un complex de instituţii supranaţionale. pornind de la caracterul divers al revendicărilor acestora.

nu trebuie să se înţeleagă faptul că numai în feudalism au existat dregători. unitara sau federala. ai monarhiilor. Slovenia. ca organ de sine stătător. II.Franţa. regilor sau împăraţilor diferitelor state sau imperii. Letonia. Estonia. Am realizat o grupare a statelor dupa structura de stat. O altă similitudine a sistemelor administrative europene este instituţia Guvernului – componenta cea mai reprezentativă a oricărui sistem administrativ public din lumea modernă. sînt necesare anumite precizări şi anume: . Irlanda. este o creaţie a vremurilor moderne. în sensul larg al termenului. Irlanda. el a apărut odată cu primele Constituţii şi implicit cu Dreptul administrativ propriu-zis. Marea Britanie. sfetnici. în general. Slovacia. Polonia. Lituania. Aşadar.Germania). Franta. Grecia) sau federaţii (ex. să respecte suveranitatea politică şi economică a statelor respective. dar în acelaşi timp. Luxembourg.miniştri.Tipuri de sisteme administrative contemporane membre acţiuni concertate la nivel guvernamental. Marea Britanie. Referitor la fenomenul apariţiei Guvernului. Republica Ceha. Asemenea „funcţionari” au apărut odată cu statul. Portugalia. Consiliul de Miniştri sau Guvernul. ei numindu-se chiar din Antichitate . Guvernul este elementul fundamental al aparatului administrativ central indiferent dacă avem de a face cu state centralizate (ex. Suedia. Grecia. Luxuemburg. Ungaria. Olanda. 10 . State unitare – Danemarca.

Spania.Tipuri de sisteme administrative contemporane State federale – Germania. Austria. 11 . State care au structuri regionale sau comunitati autonome – Italia. Belgia.