You are on page 1of 55

Stilurile funcţionale ale limbii române.

Texte funcţionale.

CATRINA MIRCEA-IONUŢ

Referent ştiinţific:

Conf. univ. dr. Claudia Costin, Universitatea „Stefan


cel Mare”, Suceava
Stilurile funcţionale ale limbii
române.
Texte funcţionale.

CATRINA MIRCEA-IONUŢ

2008

2
ARGUMENT

Prezenta lucrare se doreşte a fi un instrument eficient, aflat


la îndemâna elevilor de gimnaziu şi liceu, confruntaţi cu
cerinţele învăţământului actual, în condiţiile integrării în
Uniunea Europeană.
S-a remarcat tendinţa vorbitorilor de a denatura limba
literară, fapt ce se regăseşte şi în actele(documentele)
redactate de aceiaşi vorbitori. Acest lucru dovedeşte o
cunoaştere insuficientă a normelor lingvistice în vigoare.
Caracterul practic al acestui auxiliar este evident, venind în
întâmpinarea multora dintre noi, confruntaţi cu diverse
situaţii de comunicare, fie scrisă, fie orală.

Autorul

3
STILURILE FUNCŢIONALE ALE LIMBII

Stilurile funcţionale reprezintă forma pe care o dobândeşte


limba prin întrebuinţarea în diversele domenii ale
cunoaşterii umane. Etimologic, cuvântul “stil” se regăseşte
în limba greacă, de unde avem semnificaţia de “condei” –
instrument de scris, dar şi de “mod de a scrie, a vorbi”.
Calităţile generale ale stilului au în vedere următoarele
aspecte:
a) Claritatea stilului – implică utilizarea cuvintelor
şi a expresiilor uşor de înţeles, evitarea
construcţiilor sintactice şi termenilor
contradictorii, imprecişi. În situaţia în care se
observă un limbaj lin, accesibil al unei persoane,
avem de-a face cu un fin cunoscător al limbii
române, ce manevrează cu abilitate lexicul,
trecând dintr-un registru stilistic în altul.
b) Proprietatea stilului – este dată de utilizarea
cuvintelor potrivite în anumite contexte, a
construcţiilor sintactice care să permită o
comunicare eficientă. Sinonimia limbii române
oferă un spectru larg vorbitorilor, de aceea este
extrem de important să alegi exact sensul dorit al
unui cuvânt, în cadrul comunicării.
c) Precizia stilului – impune o întrebuiţare a
cuvintelor strict necesare actului comunicării,
înlaturând tot ceea ce este de prisos; nu se renunţă
însă la specificul stilistic, care generează
expresivitatea limbii. Structurile lingvistice ce nu
respectă această trăsătură conduc la tautologii,
exprimări echivoce, construcţii pleonastice,etc.
d) Corectitudinea, puritatea stilului – presupune
utilizarea cuvintelor înţelese de absolut toţi
vorbitorii unei limbi. Există însă şi abateri de la
această trăsătură, regăsite în expresii stridente,
bombastice, deseori vulgare( cu evidente referiri
de natură sexuală):
Blugii aştia sunt beton rău de ton!

4
Ce poză nasoală!
Filmul ăla de aseară e bengos!
L-am făcut pe portofel pe gagiu!
Există o serie de trăsături particulare ale stilului, dintre care
amintim: simplitatea, naturaleţea, concizia, fineţea,
oralitatea; ele definesc modul de exprimare al unui individ
în contextul lingvistic al societăţii în care acesta trăieşte.
Încercând o definiţie uzuală a stilului, ajungem la concluzia
că reprezintă modul, felul de exprimare a resurselor limbii
de către fiecare individ. Acest termen se regăseşte des în
domeniul artistic(în literatură, muzică, balet, pictură,etc.),
dar şi în domenii de activitate variate ale societăţii.
Stiulu funcţional reprezintă o variantă a limbii care are
funcţii de comunicare într-un anumit domeniu de activitate
umană.
Limba română contemporană admite ca variante ale limbii
folosite în domenii de activitate umană următoarele stiluri
funcţionale:
a) stilul artistic(beletrisitc);
b) stilul juridico-administrativ;
c) stilul ştiinţific;
d) stilul publicistic(journalistic);
e) stilul colocvial(familiar).

5
STILUL ARTISTIC (BELETRISTIC)

Acest stil are în vedere transmiterea unui mesaj prin


modalităţi specifice domeniului artistic, estetic: descrierea,
naraţiunea, dialogul(cu forma specifică a acestuia,
monologul). Scopul unei comunicări ce beneficiază de
aportul acestui stil este de a trezi emoţia estetică din partea
cititorului. De foarte multe ori, realitatea descrisă de autor
este imaginară, fiind o ficţiune a autorului. Se urmăreşte nu
atât transmiterea de informaţii, cât mai ales sugerarea unor
idei şi sentimente, la nivelul imaginaţiei şi afectivităţii
cititorului sau ascultătorului.
Specificul acestui stil este dat de următoarele trăsături:
-prezenţa caracterului subiectiv(manifestat intens din partea
autorului);
-abundenţa unor termeni cu sens figurat şi/sau secundar,
care au rolul de a realiza mental imagini artistice(auditive,
vizuale, olfactive);
-utilizarea unui vocabular extrem de diversificat, ce implică
registre lingvistice variate;
-stabilirea unei relaţii speciale între autor şi
cititor/ascultător, în urma căreia emoţiile definesc
receptarea mesajului artistic;
-utilizarea unor moduri de expunere: naraţiunea, descrierea,
dialogul, utilizate diferit de fiecare scriitor.
Stilul artistic utilizează multiple posibilităţi de expresie ale
limbii, prin procedee specifice numite figuri de stil.
Acestea sunt de mai multe tipuri:
1) Figuri din domeniul foneticii şi fonologiei:
aliteraţia, asonanţa, sincopă, apocopă, etc.;
2) Figuri din domeniul lexicului: epitete, comparaţii,
metafore, epitete, personificări, etc.;
3) Figuri din domeniul morfologiei: dativul etic,
dativul posesiv, diverse superlative;
4) Figuri din domeniul sintaxei: anacolutul,
tautologia, elipsa,etc.;

6
Exemple de texte:

a) Crăiasa din poveşti de M. Eminescu

Neguri albe, strălucite


Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;
S-adun flori în şezătoare
De painjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.
................................................

b) Testament de T. ARGHEZI

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,


Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin rapi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.
......................................................

7
STILUL JURIDICO-ADMINISTRATIV

Acest stil este utilizat în relaţiile oficiale, ca modalitate de


comunicare eficientă în acte şi documente de natură
administrativă, diplomatică, politico-economică, juridică,
etc.( informări, metodologii, decrete, ordinanţe, decizii,etc.)
Toate aceste acte şi documente respectă normele limbii
literare, fiind precise, clare, căci nu este permisă o multiplă
interpretare a mesajului. Nu se admite folosirea
subiectivităţii sau afectivităţii;
astfel, aceste documente sunt formale, impersonale şi
obiective, fără trimiteri artistice(deci, fără figuri de stil).
Denumirile specifice acestor documente şi acte se referă la:
cerere, adeverinţă, lege, articol, paragraf, dosar, proce-
verbal, refarat, adresă circulară, etc.

Exemple de texte:

LEGEA DREPTULUI DE AUTOR

CAPITOLUL IV
Conţinutul dreptului de autor

Art. 10. — Autorul unei opere are următoarele drepturi


morale:
a) dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă
opera la cunoştinţa publică;
b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al
operei;
c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la
cunoştinţa publică;
d) dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de
a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri
aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa;
e) dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este

8
cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciaţi prin
exercitarea retractării.
Art. 11. — (1) Drepturile morale nu pot face obiectul
vreunei renunţări sau înstrăinări.
(2) Dupa moartea autorului, exerciţiul drepturilor
prevăzute la art. 10 lit. a), b) si d) se transmite prin
moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe durată nelimitată.
Dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi
revine organismului de gestiune colectivă care a
administrat drepturile autorului sau, după caz,
organismului cu cel mai mare număr de membri, din
domeniul respectiv de creaţie.

LEGEA CONTABILITĂŢII

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale


Art. 1
(1) Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale,
regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-
dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane
juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă
contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară,
potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune
adaptată la specificul activităţii.
(2) Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane
juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele
fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri
au, de asemenea, obligaţia să organizeze şi să conducă
contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară
şi, după caz, contabilitatea de gestiune.

9
Tipuri de texte:

CEREREA - reprezintă un text cu destinaţie oficială, prin


care se solicită rezolvarea unei probleme de interes
personal sau chiar general. Structural, cererea conţine:
-formula de adresare, aflată la o distanţă de 5 cm de
marginea de sus (precizează funcţia persoanei căreie i te
adresezi), urmată obligatoriu de virgulă, deoarece avem
de-a face cu o formulă de adresare în cazul Vocativ- (cui
ma adesez?);
-numele şi prenumele solicitantului, despărţit de termenul
precedent – subsemnatul – prin virgulă, fiind o
apoziţie(cine sunt?);
-domiciliul sau ocupaţia, locul de muncă al
solicitantului(cu ce ma ocup?, unde stau?);
-formularea clară, concisă a solicitării(ce doresc?);
-motivarea solicitării(de ce doresc acest lucru?);
-semnătura solicitantului;
-funcţia persoanei căreia îi adesezi cererea, instituţia pe
care aceasta o reprezintă.
Pentru scrierea unei cereri, se foloseşte obligatoriu o coală
A4 întreagă, astfel: se lasă loc în partea stângă sus
(urmează, în principiu, soluţionarea cererii de către
persoana în cauză) şi în partea stângă a paginii( eventuale
perforări şi îndosariere).
Atunci când situaţia o impune, în cererea referitoare la
rezolvarea unei probleme de interes personal, se recomndă
menţionarea bazei legale în virtutea căreia se aşteaptă
soluţionarea cererii.

10
Modele de cereri:

Domnule Director,

Subsemnatul, Grecu Mihai, domiciliat în Târgu-Jiu,


str. Aleea Teilor, Bl. 4, sc.2, ap.20, elev în clasa a VII-a C
la Şcoala Generală nr. 12 din Târgu-Jiu, vă rog să binevoiţi
a-mi elibera o adeverinţă din care să rezulte că nu
beneficiez de bursă socială în acest an şcolar.
Menţionez că aceasta îmi este necesară pentru
deducerea de impozit a părinţilor.

Târgu-Jiu, 16.11.2007 Grecu Mihai

Domnului Director al Şcolii Generale nr. 12, Târgu-Jiu

11
Doamnă Director,

Subsemnata, Bădoi Aurelia, domiciliată în oraşul


Motru, str. Zambilelor, nr. 37, elevă în clasa a X-a A în
cadrul Grupului Şcolar Forestier din Târgu-Jiu, solicit
eliberarea unei adeverinţe din care să reiasă că sunt eleva
acestei şcoli.
Adeverinţa îmi este necesară pentru înscrierea la
Şcoala Populară de Arte, secţia Dans Modern.

Târgu-Jiu, 05.10.2007 Bădoi Aurelia

Doamnei Director al Grupului Şcolar Forestier, Târgu-Jiu

12
PROCESUL – VERBAL reprezintă un act oficial, în care
se notează desfăşurarea unei adunări, a unei şedinţe, ori se
consemnează un o situaţie, o întâmplare. În egală măsură,
procesul-verbal poate înregistra activitatea unei instituţii
sau a unei persoane. În cadrul acestui document se prezintă
diverse intervenţii ale unor persoane, dar şi hotărârile unei
adunări, şedinţe.
Structural, procesul-verbal are două variante:
-tip formular, care se completează la rubricaţia dată;
-întocmit individual, care respectă anumite cerinţe:
introducerea, cuprinsul, încheierea.
Acest tip de act oficial beneficiază de un limbaj adecvat, în
care se întâlnesc formule stereotipe:
ordinea de zi, încheiat astăzi, se aduc în discuţie
următoarele, drept pentru care s-a încheiat prezentul
proces-verbal,etc.
Procesul-verbal întocmit individual se prezintă astfel:
1) INTRODUCEREA (cuprinde data şi locul
desfăşurării activităţii, persoanele participante şi
eventualii invitaţi, evidenţa prezenţei, anunţarea
ordinii de zi, motivul adunării)
2) CUPRINSUL (materialele prezentate,
nominalizarea celor care iau cuvântul, conţinutul
intervenţiilor acestora, deciziile adoptate,
concluziile celui care conduce adunarea sau
şedinţa)
3) ÎNCHEIEREA (formula specifică de încheiere,
data şi locul întocmirii, semnăturile tuturor
participanţilor).

13
Modele de procese-verbale:

Proces-verbal,

Încheiat astăzi, 12.03.2008, în urma efectuării


serviciului pe şcoală de către profesorul Catrina Mircea-
Ionuţ.
În timpul serviciului pe şcoală s-a monitorizat
activitatea la clasă a elevilor, dar şi supravegherea în pauze
a acestora, pentru a se evita orice eveniment neplăcut. S-a
constatat că la clasa a IX-a D, elevul Popescu Ilie a
deteriorat mobilierul clasei, însă în mod neintenţionat.
Situaţia a fost anunţată conducerii şcolii.
Programul s-a desfăşurat normal, în conformitate cu
orarul stabilit. Nu s-au înregistrat alte evenimente
deosebite.
Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-
verbal.

Semnătura:..................
Grup Şcolar Forestier
12.03.2008

14
Proces-verbal,

Încheiat astăzi, 17.09.2007, cu ocazia efectuării


şedinţei cu părinţii, în cadrul colectivului clasei a XII-a B.
La şedinţă participă: dl. diriginte, prof. Catrina
Mircea-Ionuţ, părinţii elevilor.
Ordinea de zi este următoarea:
1. Stabilirea comitetului de părinţi pe clasă;
2. Discutarea situaţiei elevilor clasei, aflaţi în an
terminal;
3. Diverse.
Pentru întocmirea procesului-verbal a fost desemnat
domnul Florea Ion.
Domnul diriginte propune ca domnii Popescu Ion-
preşedinte, Vasilescu Gheorghe-vicepreşedinte, Dumitrescu
Sorin-trezorier şi doamna Petrescu Mariana-membru, să
facă parte din comitetul de părinţi al clasei. Propunerea este
susţinută în totalitate, întrunind majoritatea absolută la
votare.
Domnul diriginte susţine necesitatea acordării unei
atenţii sporite elevilor, dat fiind faptul că sunt în clasa a
XII-a, prin implicarea activă a părinţilor în viaţa şcolară a
elevilor.
Domnul Popescu Ion subliniază ideea începerii
pregătirii suplimentate în şcoală, cât mai repede cu putinţă.
Domnul diriginte îşi ia angajamentul că se va ocupa, zilele
următoare, de întocmirea graficului pregătirii pentru
examenul de bacalaureat, după consultările cu ceilalţi
profesori implicaţi în pregătirea acestui examen.
Se anunţă data următoarei şedinţe (22.10.2008) şi se
mulţumeşte pentru participare.
Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal.

Semnăturile:
......................................
......................................
Grup Şcolar Forestier
17.09.2007

15
REFERATUL reprezintă o relatare despre un fapt, o
problemă de actualitate. În cadrul acestui tip de document,
se emit păreri şi opinii cu privire la deciziile ce trebuie
luate în acest sens.

DECLARAŢIA este un act ce cuprinde o relatare sumară,


de tip obiectiv, aunor fapte cunoscute, fie din perspectiva
participării directe, fie din perspectiva unui martor al acelor
fapte.
Persoana care întocmeşte declaraţia este obligată să
respecte adevărul, într-o manieră obiectivă, fără nicio
apreciere de natură subiectivă; de foarte multe ori, cel care
nu respectă indicaţiile, suportă rigorile legislaţiei în vigoare
la data respectivă.
Acest tip de document priveşte certurile între diverse
persoane, altercaţii verbale, conflicte spontane, furturi,
accidente rutiere sau de muncă. Persoana care întocmeşte
declaraţia este responsabilă în totalitate de ceea ce va scrie
în aceasta.

DAREA DE SEAMĂ reprezintă un raport privind


activitatea unui grup, colectiv pe o perioadă dată, finită,
pornindu-se de la proiectele şi propunerile asumate la
debutul unei acţiuni, urmate de măsurile întreprinse în acest
sens, şi finalizându-se cu înregistrarea, măsurarea
rezultatelor obţinute. Analizarea cuprinde realizările, dar şi
eşecul, nerealizările; se dezbat cauzele, metodele de lucru,
efectele scontate şi cele obţinute-indiferent dacă sunt
pozitive sau negative.

CURRICULUM VITAE, cunoscut şi sub denumirea


abreviată de CV, reprezintă totalitatea informaţiilor prin
care o persoană interesată de ocuparea unui anumit loc de
muncă, se face cunoscută. Etimologic, această construcţie
lingvistică provine din limba latină şi înseamnă “parcursul
vieţii’, “prezentare personală”.

16
Propriu-zis, un CV este un memoriu de activitate care se
trimite unei instituţii sau firme cu scopul de a o informa
asupra persoanei tale. Scopul unui bun CV este să realizeze
o invitaţie la un interviu. CV-ul tău este o dovadă a
capacităţii tale de a comunica şi de a te organiza. Un CV
foarte bine făcut arată prin el însuşi ce angajat valoros ai
putea fi.

Secţiunile importante ale unui CV

1)Nume, adresa, telefon, e-mail, adresa web

Nicio altă informaţie nu este cerută. Dacă îţi vei schimba


adresa, notează până când este valabilă cea curentă (Ex.
până la 15 iulie 2002).
Dacă nu poţi răspunde la telefon în timpul orelor de
serviciu, scrie şi un numar de telefon unde îţi pot fi lăsate
mesaje.
Dacă incluzi şi o adresă de pagină WEB personală, asigură-
te că formatul este unul profesional. Situl tău poate să
includă un CV, exemple ale activităţii profesionale,
fotografii etc.
Dacă nu eşti cetăţean român, notează şi cetăţenia.

2)Obiectivul de carieră/ obiectivul pentru poziţia solicitată

Pentru locurile de muncă cu program redus sau pentru


diversele colaborări, obiectivul de carieră nu este esenţial.
El oferă totuşi angajatorului o idee despre ce ai de gând să
faci.
Pentru slujbele permanente, pe bază de contract de muncă,
obiectivul personal pentru postul vizat este esenţial.
"Obiectivul de carieră" se întinde pe o perioadă mai mare
de timp, în timp ce obiectivul personal pentru postul vizat
se referă la primii paşi pe care îi vei face în organizaţie (de
ex. să ajungi cercetător în domeniul Bioingineriei Umane
este un obiectiv de carieră, în timp ce acceptarea poziţiei de
Tehnician de laborator este un obiectiv pentru postul dorit).

17
Obiectivele trebuie formulate în termeni de genul "ce poţi
să faci pentru un angajator" şi nu "ce poate angajatorul să
facă pentru tine". Evită expresiile precum "...unde imi voi
putea folosi cunoştinţele şi aptitudinile pentru a-mi lărgi
nivelul de expertiză în...".
Obiectivul trebuie formulat după locul de muncă pe care îl
vrei acum (ex. Programator sau Asistent Social), sau după
aria în care vei lucra (ex. Comunicare, Relaţii Publice etc.)
Pregăteşte-ţi mai multe versiuni de CV-uri în care să-ti
descrii aptitudinile relaţionat strict la cerinţele locului de
muncă spre care aspiri.

3)Sumarul calificărilor

Această secţiune este, surprinzător, eliminată de


majoritatea celor care îşi redactează un CV. Ea este poate
CEA MAI IMPORTANTĂ COMPONENTĂ a CV-ului.
Secţiunea va oferi o imagine concisă asupra calificărilor
tale, ţinând seama de obiectivele declarate de tine.
Aici vrea orice angajator să ajungă când citeşte un CV. În
această secţiune angajatorul va regăsi în tine persoana
ideală pentru postul pe care îl oferă, va regăsi avantajele
competitive pe care le pui la dispoziţie. Evită redactarea
cronologică a valorilor pe care le oferi. Doar scrie-le.
Poţi să incluzi câteva cuvinte cheie. Acestea vor putea fi
uşor folosite în bazele de date ale angajatorilor, pentru a te
găsi mai târziu.
Aceasta este cea mai grea secţiune pe care o ai de scris în
CV-ul tău. Nu încerca să o scrii până când n-ai scris restul
CV-ului. Ai nevoie să vezi şi să înţelegi informaţia scrisă
înainte de a o rezuma.
Poţi să incluzi 3-7 subpuncte, folosind substantive şi
adjective (nu verbe de acţiune).
Mergi pe urmele experienţei tale de muncă, a celei din
poziţia de voluntar şi/sau pe baza unor activităţi
extracurriculare în termeni de durată, scop, obiective atinse,
etc. Dacă nu ai experienţă relevantă, accentuează
aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaţiilor

18
interpersonale, organizaţionale, etc.
Prima frază se rezumă la experienţa pe care o ai, ţinând
seama de obiectivul declarat (ex. un an experienţă în design
grafic).
A doua frază descrie cunoştinţele tale, relaţionat la
numeroasele componente şi aspecte ale postului spre care
aspiri (ex. bugetare, scrierea rapoartelor, planificare etc.).
A treia frază descrie numeroasele aptitudini pe care le ai
pentru a îndeplini efectiv cerinţele locului de muncă
(ex.capacitatea de a rezolva probleme, capacităţile de
comunicare, managementul timpului etc.).
A patra frază se referă la baza academică pe care o ai. Ea
completează experienţa practică acumulată (ex. design,
evaluarea resurselor, marketing etc.).
A cincea frază enumeră caracteristicile şi atitudinile tale
personale, aşa cum sunt ele cerute de locul de muncă
solicitat (de încredere, abilitatea de a lucra sub presiune,
creativitate etc.).

4)Sumarul aptitudinilor
(În locul obiectivului pentru poziţia solicitată şi a sumarului
calificărilor)

Această secţiune este esenţială în cazul CV-urilor care omit


obiectivul pentru poziţia solicitată şi a sumarului
calificărilor. Ea va fi inserată imediat dupa secţiunea
"Nume şi Adresă".
Are în componenţă 3-6 subpuncte care subliniază cele mai
relevante puncte forte pe care le deţii pentru locul de muncă
solicitat. Descrie avantajele tale competitive - valorile pe
care le oferi.
Mergi pe urmele experienţei tale de muncă, a celei din
poziţia de voluntar şi/sau pe baza unr activităţi
extracurriculare în termeni de durată, scop, obiective atinse,
etc. Dacă nu ai experienţă relevantă, accentuează
aptitudinile pe care le-ai dezvoltat în termenii relaţiilor
interpersonale, organizaţionale etc.
Menţionează formele de educaţie/training formale sau

19
profesionale. Poate fi folositor să menţionezi şi cunoaşterea
altor limbi (engleză, franceză, germană, etc.).
Enumeră principalele arii în care posezi abilităţi (ex.
utilizarea calculatorului, instrumentare ştiinţifică, etc.).
Enumeră şi caracteristicile tale personale care sunt cerute
de poziţia pe care o soliciti (ex. entuziasm, flexibilitate,
atenţie la detalii, etc.).

5)Educaţia

Studenţii în anii terminali vor scrie în CV dacă sunt


studenţi în sistem de stat sau privat, diploma pe care
urmează să o obţină, disciplina pe care îşi focalizează
interesele, universitatea, anul începerii facultăţii, diversele
titluri obţinute sau spre care aspiră (ex. student ASE,
Finanţe - Bănci, Bucureşti, 1 Oct.1999 - până în prezent).
Nu este necesar să treci în CV şcoala primară şi gimnaziul
absolvit, decât dacă au fost instituţii prestigioase.
Menţionează liceul absolvit, diploma obţinută, data şi, dacă
doreşti, poţi scrie şi specializarea obtinută (ex. Bucureşti,
Diplomă de Bacalaureat, Liceul "Ion Neculce", 1999).
Numele diplomelor obţinute nu se abreviază.
Toate etapele educaţionale vor fi scrise în ordine inversă
absolvirii lor (cea mai recentă prima).

- Cursuri Relevante
O sub-secţiune este cea a cursurilor care au relevanţă în
raport cu locul de muncă dorit.
Alege 6-10 cursuri care au legatură cu obiectivul declarat.
Dacă unul dintre cursuri nu aduce, prin titlul lui, informaţii
relevante cu privire la legătura cu obiectivul declarat,
explică separat de ce a fost introdus în listă. Lista va trebui
"aranjată" în ordinea priorităţilor. În orice caz, evită
enumerarea haotică. Poate avea aspect tabelar pentru o mai
bună citire.

- Proiecte
În această sub-secţiune pot fi scrise proiectele relevante,

20
rapoartele, tezele etc. pe care le-ai pregătit (cu ghilimele).
Dacă titlul este suficient de expresiv, va fi scris fără a fi
date explicaţii suplimentare.

6)Experienţa IT&C

Vor fi menţionate atât cunoştinţele teoretice, cât şi cele


practice. Poate fi realizat un tabel cu secţiunile: Hardware,
Operating Systems, Software, Limbaje de programare.

7)Experienţa profesională

CV-ul cronologic este cea mai acceptată forma pentru


sublinierea experienţei profesionale. Încearcă acest format
pentru început. Dacă nu poţi să subliniezi punctele tale
forte încă de pe prima pagină, încearcă un CV cronologic
modificat. Dacă nici acesta nu ajută, încearcă CV-ul
funcţional.

8)Cercetare ştiinţifică, certificare

Prezintă o listă a calificărilor, ţinând cont de obiectivul


postului. Dacă adaugi şi date, ordinea va fi cea invers
cronologică.

9)Premii, burse

Menţionează numele premiului, numele instituţiei care ţi-a


acordat premiul şi data. Menţionează premiile importante,
atât cele obţinute în facultate, cât şi cele obţinute în liceu.
Ordinea lor va fi invers cronologică. Explică ce înseamnă
acel premiu dacă cititorul nu poate înţelege importanţa.

21
10)Afilieri profesionale

Vor fi listate numai cel care au relevanţă pentru poziţia


solicitată.

11)Articole publicate

Vor fi menţionate numai articolele apărute în revistele care


ar trebui să prezinte interes pentru angajator. Menţionează
ce anume a fost publicat şi ce a fost trimis spre publicare.
Menţionează documentele pe care le-ai prezentat din
poziţia de invitat special sau vorbitor invitat în cadrul
diverselor conferinţe, seminarii, etc.
Dacă lista este foarte lungă, menţionează numai materialele
relevante pentru postul solicitat.

12)Limbi străine

Menţionează în primul rând limbile în care poţi vorbi fluent


şi în care poţi să îţi desfăşori activitatea (altele decât limba
română). Menţionează dacă poţi să vorbeşti şi/sau să scrii
în limba respectivă.

13)Activităţi/ interese

Activităţile desfăşurate ca voluntar pot fi incluse în mai


multe moduri, în funcţie de mesajul pe care vrei să-l
transmiţi. Poţi să incluzi activităţile de voluntariat în
această secţiune dacă vrei să demonstrezi modul de
petrecere a timpului liber.
Dacă vrei să subliniezi chiar activităţile în cauză, poţi să
creezi o secţiune separată numită "Activităţi voluntare".
Aici vei putea să menţionezi şi organizaţiile sub umbrela
cărora îţi desfăşori activitatea de voluntar, contribuţiile pe
care le aduci etc. Începe fiecare punct din lista ta cu un
verb.
Poţi să incluzi activitatea de voluntariat şi în cadrul

22
secţiunii care descrie experienţa de muncă dacă activităţile
prestate îţi pot crea avantaje (ex. Assistant Manager -
volunteer).
Organizarea activităţilor va fi facută in ordine invers
cronologică.
La finalul acestei secţiuni, poţi să incluzi interesele tale (ex.
educaţie fizică, hobby-uri, sporturi sau activităţi relaxante).
În general, angajatorii vor să ştie cum îţi petreci timpul
liber (ex. în activităţi independente/de echipă). Dacă ai
dubii asupra acestei secţiuni, poţi să renunţi la ea.

14)Referinţe/ mapa personală

Nota: "referinţe la cerere" indică caracterul opţional al


acestora. Adăugaţi numele persoanei care vă recomandă
dacă ea este bine cunoscută de către angajator. El va dori să
vă întâlnească datorită prezenţei respectivei persoane.

Fără nume de referinta în CV, va trebui sa te "vinzi" singur


în faţa angajatorului. Trebuie să ştii că, în general,
persoanele care îţi dau referinţele, nu vor fi deranjate cu
telefoane inutile.
Persoana aleasă să-ţi dea referinţele trebuie întrebată dacă
acceptă folosirea numelui său în CV. De asemenea, trebuie
să te asiguri ce va spune în cazul în care va fi contactată
telefonic de angajator. Îţi va menţiona punctele puternice
sau pe cele slabe?
Dacă un angajator cere o mapă personală (ex. grafic design,
proiectare), va trebui să o prezinţi. Ca să o prezinţi, trebuie
să o ai. Realizarea unei mape personale ia ceva timp, aşa că
trebuie pregatită continuu.

!!! Alte trucuri !!!

Poţi să omiţi informaţii personale ca: vârstă, naţionalitate


sau starea civilă.
Dacă aplici pentru o slujbă în care acestea contează, atunci
adaugă-le la începutul CV-ului. Nu scrie "Curriculum

23
Vitae" sau "Resume" la începutul CV-ului tău. Nici data la
care ţi-ai scris CV-ul.

Asigură-te că numele tău este scris în partea de sus a


fiecărei pagini.

Include numărul paginilor pe toate paginile, cu excepţia


primei, de preferat în partea de sus a paginii.

Foloseşte un dicţionar pentru înţelegerea clară a


aptitudinilor/abilităţilor cerute de locul de muncă şi a
contribuţiilor pe care le poţi aduce tu în cadrul companiei.

Verifică prima formă, pentru acurateţe. Vezi dacă nu ai


omis ceva. Verifică ultima formă, pentru greşeli, chiar
înainte de a o tipări.

Păstrează toate notiţele pe care le-ai folosit la realizarea


CV-ului.

Un CV trebuie păstrat la zi. De aceea, va fi nevoie să-l


completezi din timp în timp.

Întotdeauna când vrei să te angajezi, dosarul tău trebuie să


conţină alături de C.V. şi referinţe (pe o foaie separată), o
scrisoare de intenţie prin care să îi spui angajatorului cine
eşti şi de ce îi trimiţi C.V.-ul. Scrisoarea de intenţie trebuie
să fie scurtă si într-o formă de adresare directă.

SFATURI LA REALIZAREA SCRISORII DE


INTENŢIE:

Dacă se poate, adresaţi scrisoarea unei persoane


anume. Dacă anunţul privind postul nu oferă numele unei
persoane de contact, investigaţi puţin şi aflaţi care este
persoana cea mai indicată a-i adresa scrisoarea d-voastră.
Încercaţi să contactaţi telefonic angajatorul (dar nu şi în

24
cazul în care anunţul ne previne „nu sunaţi”), şi cereţi
recepţionerei numele managerului care recrutează personal.
Păstraţi totul scrisorii cât mai profesional adresându-vă cu
„Stimate D-nule Popescu” şi nu „Dragă Mihai”.

Când scrieţi o scrisoare de intenţie, dacă nu puteţi


afla care este numele Managerului de recrutare utilizaţi
formula „În atenţia D-nului/D-nei Manager de Recrutare”
sau „În atenţia D-nului/D-nei Manager de Resurse Umane”
sau „Stimate Recruiter”. Nu folosiţi niciodată sintagma „ În
atenţia celor interesaţi”. Dacă expediaţi prin poştă
scrisoarea de intenţie, asiguraţi-vă că este semnată de mână,
altfel veţi lăsa impresia că trimiteţi scrisori în masă.

Încercaţi să evitaţi utilizarea repetată a cuvântului


„Eu”. Transformaţi-l în „dumneavoastră” de câte ori este
posibil. Scrisoarea trebuie să prezinte contribuţia d-voastră
la companie, nu trebuie să vorbească despre d-voastră.
Utilizaţi fontul Times New Roman de 12, şi încercaţi să vă
structuraţi ideile în paragrafe scurte, utilizând bullets. Nu
folosiţi literele italice, accentuate sau subliniate. Intentia d-
voastră este să scoateţi în evidenţă conţinutul textului.

Nu terminaţi scrisoarea d-voastră cu banalul „vă


mulţumesc pentru consideraţie” sau „cu stimă”. Încercaţi
ceva diferit care să vă diferenţieze, care să vă facă uşor de
recunoscut, cum ar fi: „cu consideraţie”, „cu deosebită
stimă” sau „ cu adânc respect”, „al d-voastră, cu respect”, „
al d-voastră, întotdeauna”.

Asiguraţi-vă că personalizaţi scrisoarea d-voastră


de intenţie în aşa fel încât să se potrivească postului pe care
îl doriţi. Trebuie să găsiţi manierea de a sublinia verbal
calificările care vă recomandă pentru acel job, încercaţi să
folosiţi cuvinte cheie pentru postul dorit. Dacă aplicaţi
pentru mai multe poziţii similare la mai multe companii,
veţi fi tentat să creeaţi o singură scrisoare de intenţie şi apoi
s-o modificaţi abia sesizabil pentru fiecare angajator în

25
parte. Este bine şi aşa, dar ASIGURAŢI-VĂ că aţi
schimbat toate referirile la companiile anterioare din
scrisoarea d-voastră de intenţie.

Pentru realizarea de copii ale scrisorii d-voastre de


intenţie (şi a CV-ului), folosiţi hârtie de calitate şi un
printer de asemenea. Aceste documente reprezintă prima
impresie pe care doriţi s-o creeaţi, astfel încât fiţi siguri că e
una profesională. Scrieţi o scrisoare de intenţie care să nu
depăşească o jumătate de pagină – trei sferturi, cel mult.
Scopul unei astfel de scrisori este de a-l determina pe
managerul de recrutări să vă parcurgă CV-ul – nu este acela
de a redacta un alt CV. Când sunteţi succint în exprimare,
demonstraţi că înţelegeţi valoarea timpului pe care îl
consumă persoana care va citi.

Încercaţi să subliaţi într-o manieră sau alta cele


mai importante realizări sau abilităţi. Selectând una sau
două, vă creşteţi şansele de a fi remarcat, în cazul în care
realizările sunt într-adevăr remarcabile. Evitaţi folosirea
unor fraze uzitate cum ar fi expresia „întreprinzător”,
„înăscute valenţe de lider”, „excelente abilităţi de
relaţionare”, etc., decât în cazul când dispuneţi de
exemplele unor realizări concrete care să le justifice. Altfel,
veţi creea senzaţia că aruncaţi cu vorbe nejustificate.

Niciodată să nu exageraţi experienţa sau abilităţile


de care dispuneţi atunci când alcătuiţi o scrisoare de
intenţie. Dacă acestea nu vor fi descoperite la interviu, d-
voastră vă veţi simţi cu siguranţă descoperit dacă veţi
căpăta slujba. Chiar daca nu dispuneţi de toate calificările
cerute în anunţ, fiţi cinstit şi vorbiţi doar despre realizările
şi punctele d-voastră tari. Evitaţi inovaţiile. O persoană
care aplica pentru un post a trimis o dată într-un plic doi
dinţi de plastic, de jucărie, o scrisoare de intenţie şi o notiţă
care zicea: „Mi-aş da dinţii din faţă pentru un interviu”. Un
alt manager cu recrutarea a primit două zaruri şi un bilet în
care scria: „dă cu zarul şi dă-mi şi mie o şansă”. Astfel de

26
lucruri sunt învechite şi de obicei nu-şi ating scopul,
singura excepţie fiind, poate, posturile din vânzări.

Când scrieţi o scrisoare de intenţie, faceţi-o


folosind un ton conversaţional, obişnuit. Nu folosiţi
cuvinte în scrisoarea d-voastră pe care nu le-aţi folosi în
viaţa de zi cu zi.

Şi în sfârşit, rugaţi pe cineva în care aveţi încredere,


să vă citească scrisoarea de intenţie, corectându-vă scrierea,
punctuaţia, eventualele erori gramaticale. D-voastră puteţi
citi scrisoarea de zece ori fără să sesizaţi o greşeală la
vedere pe care un altul ar vedea-o imediat. Nu aşteptaţi ca
acest „altcineva” să fie însuşi Managerul de recrutare.

27
MODEL scrisoare de intenţie

D-lui/D-nei: .........
Adresa: .............
Data: ................

Stimate(a) Domn/(Doamna),

Vă contactez în legatură cu posibilitatea de angajare în


cadrul firmei ......... . Recent am observat reclama dvs.
pentru un post de ......... . Am absolvit de curând Facultatea
de ........ din cadrul ............ . Interesul meu în ...........
rezultă nu numai din faptul că am studiat această disciplină
în cadrul facultăţii, dar şi din experienţa mea de .... ani în
timpul studiilor. Din câte puteţi vedea în CV-ul alăturat, am
lucrat în calitate de .......... la ........ . O parte din
responsabilităţile mele era să ......... . Mi-ar face plăcere să
am un interviu cu ......... pentru acest post sau orice alte
posturi pe care le aveţi pe acest domeniu (..........)

Sper că veti considera pregătirea mea potrivită şi aştept cu


nerabdare să vă telefonez în ziua de ...... pentru a discuta
această posibilitate.

Al Dvs.,
............

28
MODEL CURRICULUM VITAE

INFORMAŢII PERSONALE:

Nume şi prenume: Popescu Ion


Adresă: str. M. Eminescu, bl 3, sc. 3, ap 15, Tg-Jiu, Gorj;
Telefon: 0253/223344
Fax: 0253/223344
E-mail: popescu_ion@gmail.com;
Naţionalitate: Română;
Data naşterii: 23.01.1977;
Sex: masculin;

LOCUL DE MUNCĂ VIZAT:

Asistent universitar în cadrul Universităţii “Constantin


Brâncuşi”, Facultatea de litere şi Ştiinţe sociale Târgu-Jiu,
Gorj;

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ:

Perioada:
1) 01.09.2007 – prezent;
2) 01.09.2006 – 31.08.2007;
3) 01.09.2005 – 31.08.2006;
4) 01.09.2003 – 31.08.2004;
5) 01.09.2002 – 31.08.2003;

Funcţia sau postul ocupat:


1) profesor limba şi literatura română
2) profesor limba şi literatura română
3) profesor limba şi literatura română
4) învăţător
5) profesor limba şi literatura engleză.

Activităţi şi responsabilităţi principale:


Educaţie şi formare socio prefesională.

29
Numele şi adresa angajatorului:

1) Grup Scolar Forestier, Tg Jiu, Gorj


2) Colegiul „Mihai Viteazul”, Bumbesti Jiu, Gorj
3) Scoala cu cls. I-VIII Ciocadia, Gorj
4) Scoala nr.5 „Jean Bart”, Suceava
5) Scoala cu cls. I-VIII Reuseni, Suceava.

Tipul activităţii sau sectorul de activitate:

1) educaţional, nivel liceal


2) educaţional, nivel liceal
3) educaţional, nivel gimnazial
4) educaţional, nivel primar
5) educaţional, nivel gimnazial.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE:

Perioada:
1)Octombrie 2005-Februarie 2007
2)Septembrie-Decembrie 2005
3)Octombrie 2001-Iunie 2005
4) Septembrie 2003-August 2004
5)Septembrie 1996-August 2001
Calificarea/ diploma obţinută:
1) Masterat „Mass-media şi Comunicarea”
2) Atestat de formare continuă a personalului didactic
3) Diplomă de licenţă - Filologie
4) Grad didactic definitivat
5) Diplomă de Bacalaureat – Învăţator/ Educator

Disciplinele principale studiate / competenţe


profesionale dobândite:
1) Ştiinţele comunicării şi mass-mediei
2) Utilizarea metodelor active de predare; Mijloace de
evaluare continuă; Adaptarea curriculum-ului la
contextul rural; Cunoaşterea stilului de învăţare al

30
elevilor; Utilizarea calculatorului în procesul de
predare-învăţare; Predarea simultană.
3) Limba şi Literatura Engleză – Limba şi Literatura
Română
4) Definitivarea în învăţământ
5) Discipline specifice profilului Pedagogic,
specializarea Învăţator/ Educator

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ/ furnizorului


de formare:

1) Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti, Facultatea


de Filosofie şi Jurnalism/ Universitate particulară
acreditată
2) Unitatea de Management a Proiectului pentru
Învăţământul Rural/ Centrul Naţional de Formare a
Personalului din Învăţământul Preuniversitar
3) Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava,
Facultatea de Litere/ Universitate acreditată de Stat
4) Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava,
Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic
5) Colegiul Naţional „Spiru Haret”, Tg-Jiu

Nivelul în clasificarea naţională şi/sau internaţională:

1) Masterat acreditat şi recunoscut la nivel naţional şi


internaţional
2) -
3) Licenţă acreditată şi recunoscută la nivel naţional şi
internaţional
4) -
5) Nivel liceal acreditat şi recunoscut la nivel naţional

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE:

Limba maternă: română


Limbi străine cunoscute:

31
engleză(înţelegere-C2, vorbire-C2, scriere-C2),
franceză(înţelegere-B2, vorbire-B2, scriere-B2)
Competenţe şi abilităţi sociale:
Comunicare si socializare, spirit oratoric, jovialitate,
spontaneitate;
Competenţe şi aptitudini organizatorice:
Calitati de lider, pronuntat spirit de echipa,
disponibilitate la efort sustinut, randament maxim in
conditii de stres;
Competenţe şi aptitudini tehnice:
Depanare radio-Tv( nivel amator)
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului:
Cunoştinte avansate de utilizare PC şi
Internet(cursuri de formare)
Sisteme hardware şi software
Competenţe şi aptitudini artistice:
Calităţi vocale(studiile liceale), actoriceşti
Alte competenţe şi aptitudini:
Pronunţat spirit ecologist, bun tactician
Permis de conducere:
Categoria B
Informaţii suplimentare(referinţe):
Prof. univ. dr. Dan Mihailovici, Universitatea
Bucureşti.
Anexe:
Acte de studii, documente de formare socio-profesională,
scrisoare de intenţie.

Notă:
Acest C.V. este conceput după modelul european, fiind
realizat după ultimele cerinţe din partea Uniunii Europene.
Datele utilizate în acest C.V. sunt, în mare parte, ale
autorului.

32
STILUL ŞTIINŢIFIC

Acest stil îndeplineşte funcţia de comunicare în domeniul ştiinţei


şi tehnicii, prin intermediul lucrărilor tehnico-ştiinţifice, al
prelegerilor, expunerilor, dezbaterilor, al schimburilor de opinii
sau al comunicărilor ştiinţifice,etc.
Specifice acestui stil sunt următoarele trăsături:
-caracterul obiectiv al comunicării;
-folosirea termenilor cu sensul propriu;
-respectarea normelor limbii literare;
-elemente de morfo-sintaxă specifice: infinitivul cu sens
imperativ, substantive abstracte, pluralul autorului;
-limbaj specializat, accesibil doar cercetătorilor unui anumit
domeniu al ştiinţei şi tehnicii, compus în mare parte din
neologisme, dar şi din cuvinte compuse cu sufixiode sau
prefixoide: cosinus, sinus, tangentă, bemol, hiperaciditate,
hipoacustic, filosofie, antebelic, lobgitudine, integrală,etc.
Deseori, lucrările ştiinţifice sau tehnice apar însoţite de diverse
schiţe, desene, fotografii, scheme, hărţi, care au rolul de a aduce
detalieri sau lămuriri suplimentare asupra problemei discutate.
Exemple de texte:

-istorie:
Dintre popoarele antice ale Orientului Apropiat, asirienii au fost
cei mai vestiţi pentru cruzimea lor, prin care au devenit stăpânii
unui imperiu uriaş, deşi aceasta l-a costat propria existenţă. Ei au
rămas în istorie ca primii utilizatori ai cavaleriei şi ai carelor de
război.
Asirienii, unul din cele mai războinice popoare din istorie,
au luptat de-a lungul secolelor pentru a subjuga popoarele
vecine. La apogeul puterii, imperiul lor se întindea până la Golful
Persic şi cuprindea chiar şi Egiptul.

-geografie:
Amenajările hidroenergetice constituie un exemplu de
folosinţă complexă, deoarece apa acumulată într-un lac artificial
poate fi folosită în acelaşi timp pentru producerea de energie,
alimentarea cu apă a zonelor agricole (irigaţii) , alimentarea cu
apă potabilă sau industrială a centrelor apropiate, piscicultură,
combaterea eroziunii solului, agrement, etc.

33
-chimie:
PH-ul reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei
ionilor de hidrogen (hidroniu) din soluţie: pH=-log[H+]. Altfel
spus, pH-ul unei soluţii reprezintă puterea cu semn schimbat a
bazei 10 din concentraţia ionilor de hidrogen.
O soluţie apoasă neutră din punct de vedere acido-bazic are
pH=7.
O soluţie de acid are un pH cuprins între 0 si 7.
O soluţie de baza are un pH cuprins între 7 si 14.

-matematică:
Unele proprietăţi şi reguli de calculare a determinanţilor:
1) det A = det AT
2)Dacă într-un determinant de ordinul n, elementele de pe o linie,
coloană sunt 0, atunci valoarea determinantului este 0.
3)Dacă într-un determinant 2 linii, coloane sunt proporţionale,
atunci valoarea determinantului este 0.
4)Dacă într-un determinant schimbăm 2 linii, coloane, atunci
determinantul nou obţinut este =”- ” determinantul iniţial.
-economie:
Taxele speciale de consumaţie sau accizele sunt aşezate
asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu
pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel
impozitul să aibă în mod constant un randament fiscal cât mai
ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse
care au o cerere neelastică, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele
minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zahărul, ceaiul,
uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul,
tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din
tutun, alcoolul, zahărul etc. (in Indonezia); produsele petroliere,
tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele
textile şi din iută etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia);
spirtul, produsele petroliere, băuturile nealcoolice şi cimentul (in
Thailanda) etc.

34
STILUL PUBLICISTIC

Acest stil se întâlneşte în diverse forme ale


comunicării, având de cele mai multe ori rol de informare,
influenţare sau emoţionare a publicului cititor şi/sau
ascultător cu ştiri, date, comentarii din domeniile
politicului, socialului, economicului, artisticului, etc.
Astfel s-a ajuns la apariţia ziarelor, revistelor,
publicaţiilor de tot felul, a radioului, a televiziunii;
informaţia îmbracă, în zilele noastre, forme diversificate,
totul în ideea de a capta atenţia si imaginaţia cititorului sau
ascultătorului.
Faţă de celelalte stiluri ale limbii române, acest stil se
deosebeşte prin:
-îmbinarea caracterului obiectiv cu cel subiectic, afectiv;
-utilizarea atât a termenilor cu sens propriu, cât şi a celor cu
sens figurat;
-respectarea parţială a normelor gramaticale;
-varietatea lexicului, ce permite folosirea neologismelor, a
regionalismelor, a unor elemente argotice sau familiare,etc.
Scopul major al oricărui tip de text ce aparţine acestui stil
este de a propaga anumite idei, concepţii sau atitudini – cu
rol de informare, dar şi de a influenţa, mobilza sau
emoţiona cititorul/ascultătorul. În acest sens, urmăriţi o
transmisie sau un comentariu sportiv. Subiectivismul, în
acest caz, este extrem de pronunţat: Pasă lungă în
adâncime, pasă la care ajunge vârful roş-
albaştrilor...Acesta avansează, se pregăteşte să şuteze la
poartă, însă intervenţia fundaşului advers face ca scorul să
nu capete proporţii...Incredibilă ratare!
Pe lângă respectarea normelor lingvistice, acest tip de stil
utilizează trăssături ale stilului artistic: sensul figurat,
comparaţii, inversiuni, repetiţii, antiteze-deseori folosite cu
sens ironic, polemic sau maliţios, vorbirea directă şi/sau
indirectă.
Concert din muzică de (May)Bach....

35
Tipuri de texte

INTERVIUL reprezintă redarea în scris sau pe bandă


audio-video a unor discuţii cu diverse persoane, asupra
unui subiect de interes general sau asupra unei teme de
actualitate. Întrebările sunt bine alese, iar răspunsurile
evidenţiază aspecte semnificative.
REPORTAJUL presupune prezentarea unor întâmplări,
fapte, personaje, locuri,etc. Mijloacele audio-video sunt
esenţiale în acest caz, alături de informaţii concrete,
imagini reale.
ARTICOLUL reprezintă tratarea unor teme aparţinând
unor domenii variate(politic, social, economic, sportiv),
tratare bazată pe argumente temeinice, pertinente. Acest tip
de text este întâlnit în toate ziarele din lume şi, deseori, el
reprezintă sursă de conflicte sau scandaluri, răspunderea
penală aparţinându-i autorului articolului.
ANCHETA presupune o confruntare de idei, de păreri
personale, de viziuni sau optică ale unor persoane în
legătură cu o problemă de actualitate, cu un aspect al
realităţii. De aici rezultă deseori comentarii mai mult sau
mai puţin competente, avizate, iar concluziile sunt adeseori
tendenţioase.
FOILETONUL reprezintă acel tip de text publicitar care
comentează realităţi, întâmplări, fapte, succese sau
insuccese, prin intermediul ironiei, satirei, polemicii. De
aici până la apariţia contradicţiilor, nu mai este decât un
pas.
CRONICA are rolul de a semnala opiniei publice aspecte
diverse ale realităţii înconjurătoare, lucruri care de obicei
interesează un segment pronunţat al populaţiei. Domeniul
artistic este cel care beneficiază de cronici: literare,
muzicale, teatrale, sportive, etc.
RECENZIA presupune o prezentare succintă a unei lucrări
din domeniul literaturii, ştiinţei sau tehnicii. Aprecierile,
notele critice sunt făcute, de obicei, de persoane avizate, a
căror competenţă este recunoscută.

36
Dacă până în 1989, acest stil avea un caracter aservit
regimului comunist, acum se remarcă o libertate
extraordinară a cuvântului, spre deliciul publicului larg:
Au făcut circ!(Gazeta Sporturilor, 10.02.2008)
Aleşii au votat pe neve Tratatul de la Lisabona(Adevărul,
10.02.2008);
“Trezegol” înscrie şi în familie!(Adevărul, 10.02.2008);
“Moartea din Carpaţi”, prieten cu Dumnezeu
(Evenimentul Zilei, 10.02.2008);
„Ne iubim pe muzica lui Elvis” (Libertatea, 10.02.2008).

37
STILUL COLOCVIAL

Acest stil are o arie de utilizare mai restrânsă, care


cuprinde relaţiile interumane particulare, de natură intimă,
cu caracter neoficial (în cadrul unei familii, unui grup de
prieteni, unui cerc de apropiaţi), sau chiar relaţiile
ocazionale-evenimente de natură mondenă, diverse situaţii.
Ca trăsături ale acestui stil, trebuie menţionate:
-lexic bogat şi diversificat; în funcţie de orizontul cultural
al vorbitorului, putem întâlni: regionalisme, expresii
vulgare, termeni de argou;
-spontaneitatea discursivă;
-exprimarea relativ corectă a vorbitorului, în funcţie de
gradul de instruire al acestuia;
-abundenţa construcţiilor incidente, cu rol de lămuriri
suplimentare, deseori inutile;
-construcţii eliptice, enunţuri interogative sau exclamative;
-abateri de la norma lingvistică.
Datorită caracterului amical, personal al acestui stil,
comunicarea este naturală, relaxată, cu o puternică
încărcătură afectivă, beneficiind de prezenţa diminutivelor,
augmentativeloe, a comparaţiilor. Exprimarea este adesea
peiorativă, plină de satiră şi umor, impregnată cu ticuri
verbale, clişee lingvistice, elemente de jargon şi argou, etc.

Tipuri de texte

SCRISOAREA reprezintă cel mai utilizat mod de


comunicare umană, în scris.
După natura relaţiilor dintre expeditor şi destinatar,
dar şi după varietatea mesajului comunicat, scrisoarea poate
fi:
1) cu caracter oficial: (de recomandare, de felicitare,
oficială, de mulţumire, de afaceri, de condoleanţe,
de invitaţie, de justificare, de rugăminte-cerere,
literară)

38
2) cu caracter colocvial: (amicală, familială, de
dragoste).
Se recomandă redactarea scrisorii cu cerneală, cu un
scris lizibil, fără ştersături; astfel, se face dovada
respectului pentru acea persoană, dar şi pentru propria
persoană. Pe cele două feţe ale plicului se vor trece datele
de identificare a adresei destinatarului şi a expeditorului:
-numele şi prenumele;
-strada, numărul;
-blocul, scara, etajul, apartamentul;
-localitatea, judeţul;
-codul străzii.
La redactarea scrisorii, se va ţine seama de următoarele
trăsături bligatorii: data şi locul, formula de adresare,
urmată de virgulă – cazul Vocativ impune acest lucru,
introducere, conţinut, formula de încheiere şi semnătura.
Atunci când scriem o scrisoare oficială, utilizăm
construcţii sobre, pluralul politeţii, formule de adresare
specifice (Mult stimată doamnă, Cu respect, al
dumneavoastră recunoscător...).

Model:

[Data]:
[Adresa]:

Stimate[nume],

A fost o plăcere să mă întâlnesc cu dumneavoastră


şi să discutam despre studiile şi obiectivele profesionale pe
care le aveţi.
Apreciez deschiderea pe care o aveţi şi cred că din
moment ce obiectivul dumneavoastră este acela de a lucra
în domeniul [....], ar trebui să încercaţi să obţineţi un post
la o firmă care va dă posibilitatea să câştigaţi experienţă
în domeniul respectiv.
Din păcate, aria noastră de activitate nu ne permite
să vă oferim noi această şansă.
Sunt sigur că veţi găsi un post care să vă satisfacă

39
din acest punct de vedere şi să vă integraţi repede.Vă rog
să îmi acceptaţi cele mai sincere urări privind reuşita în
carieră.

Al dumneavoastră,
[nume]

40
Scrisoarea familială conţine un stil direct, simplu, nuanţat
afectiv, beneficiind de prezenţa unor construcţii aparţinând
exprimării orale (să vezi drăcia dracu’, nu am linişte până
nu rezolv cumva probleme, etc.) şi unor formule specifice
de adresare (Pisoiaş, Îngeraşul meu scump şi drag, draga
mea amică, etc.) şi de încheiere (Vă pup dulce, Vă sărut
mâinile, Al tău fiu drag, etc.)

Model:

Bucureşti, 14 ianuarie 2007

Dragă mamă,

Iată-mă ajuns „acasă", după minunatele zile


petrecute alături de Ioana şi de tine, acolo, în casa
copilariei mele lipsite de griji.
Nu-ţi ascund faptul că, în tot acest răstimp, am
simţit şi o undă vagă de tristeţe, văzându-te mai lipsită de
puteri, mai puţin veselă şi mai „ altfel"-nu doar fizic, ci şi
psihic- decât te ştiam eu înainte .
Călătoria, deşi destul de lungă şi chiar obositoare,
nu a fost plictisitoare, datorită peisajului mereu schimbat şi
a forfotei din gări.
Aici am găsit totul aşa cum era şi,începând chiar de
mâine-căci azi mă voi relaxa, îmi voi relua munca.
Abia aştept următoarea vacanţă când mă voi putea
întoarce în acele locuri şi voi trăi bucuria de a te revedea.
Până atunci, te voi ţine la curent cu tot ceea ce te-ar putea
interesa.

Cu dragoste, Mihai

Scrisoarea de felicitare se adresează fie cu prilejul unor


aniversări, sărbători naţionale, fie cu prilejul unor succese
deosebite în activitatea socio-profesională. Acest tip de
epistolă are următoarea structură: locul şi data redactării,
formula de adresare, felicitarea propriu-zisă, formula de
încheiere, semnătura. Gândurile cele mai sincere sunt

41
transmise faţă de cei apropiaţi, cu ocazia unui eveniment
important.

Model:

15 august 2006
Tg-Jiu

Dragă Mihai,

Nu îţi poţi imagina cât sunt de bucuros pentru


reuşita ta. Îti trimit această scrisoare pentru a te felicita.
De abia acum vei putea spune că ţi s-a împlinit un
vis: acela de a urma cursurile prestigioasei universităţi de
la Harvard. Deşi nu ţi-am spus-o, eram convins că vei fi
admis la Facultatea de Jurnalism. Doar printr-o muncă
asiduă ai reuşit acest lucru.
Încă o dată, sincere felicitări şi multă baftă în continuare,
în tot ceea ce-ţi propui. Aştept veşti de la tine.

Te salut, Alin

Scrisoarea de mulţumire cuprinde mulţumirile voastre


faţă de o anumită persoană sau faptul că sunteţi îndatoraţi
pentru un serviciu făcut. În funcţie de destinatar, se poate
adopta un stil familiar, oficial sau amical. Elementele
componente ale unei scrisori de mulţumire sunt aceleaşi ca
în cazul unei epistole obişnuite.

Model:

Stimate Domnule...........,

Vă mulţumesc pentru prilejul pe care mi l-aţi oferit de a


participa în data de... la interviul organizat de firma
dumneavoastră pentru ocuparea postului de.........

42
Consider că postul pe care îl scoate la concurs
firma dumneavoastră este foarte interesant şi de aceea vă
informez că aş fi bucuros să lucrez în echipa pe care o
conduceţi.
Sper ca interviul pe care îl voi susţine să
demonstreze capacitatea mea de a face faţă postului pentru
care concurez.
Cu respect,
.....................................
Scrisoarea amicală relaţionează doi amici, două
cunoştinţe, făcând referire la fapte de interes reciproc, la
anumite aspecte de natură personală-uneori intimă. Modul
de exprimare este neprotocolar, direct, plin de încărcătură
afectivă- cuvinte şi expresii spontane., utilizate frecvent de
cei doi amici. Formulele de adresare şi cele de încheiere
exprimă legături de prietenie sinceră.

Model:

Bucureşti, 16 august 2005

Dragul meu prieten,

Cu toate că au trecut numai trei zile de când ne-am


despărţit, am simţit nevoia să-ţi fac o mărturisire:
amintirile recentei excursii sunt încă atât de vii, încât îmi
simt şi acum sufletul plin de bucurie.
Cui puteam să-i spun aceasta, dacă nu ţie, cel care mi-ai
fost alăturiîn acele zile luminoase?
Îmi revine în minte prima dimineaţă petrecută la cabană,
când am văzut, pentru întâia oară în viaţă, munţii.
Ieşiserăm împreună foarte devreme şi, dintr-o dată, le-am
simţit prezenţa masivă şi copleşitoare. Eram singuriîn
apropierea lor, ca la începutul lumii, iar tu - cel guraliv

43
altă dată – rămăseseşi extaziat, chiar mut de uimire.
Înţelegi, cred, de ce mi-au rămas în suflet acele zile: pentru
senzaţia că timpul s-a oprit, devenind parcă aşa cum este el
în esenţa sa: etern.
Aştept cu nerăbdare să ne întâlnim, atunci când vei reveni
în Capitală; asta inseamnă incă 5 zile,nu?.

Până atunci,
rămân al tău prieten, Dan.

INVITAŢIA reprezintă formularea unei dorinţe de


participare la un eveniment important din societate sau din
viaţa particulară a unei persoane. Se utilizează formule de
respect, redactate într-o notă ceremonioasă. Orice invitaţie
se compune din următoarele elemente:
-data redactării;
-formula de adresare, urmată de virgulă;
-formula introductivă, de informare;
-cuprinsul (precizarea locului, datei, orei desfăşurării
manifestării, rugămintea de participare);
-formula de încheiere;
-numele celui care lansează invitaţia.
Model:
INVITAŢIE

Sunteţi invitat să participaţi sâmbătă, 13.05.2007,


orele 19.00, la inaugurarea Amfiteatrului “I.L.Caragiale”
din cadrul Colegiului Naţional “Al.I. Cuza” din Iaşi.
Evenimentul are loc cu ocazia restaurării colegiului, parte
componentă a patimoniului cultural european.
Vă mulţumim şi sperăm să ne onoraţi cu prezenţa
dumneavoastră.

05.05.2007, Iaşi

TELEGRAMA se prezintă sub forma unei comunicări


extrem de scurte, uneori redusă la o singură propoziţie, care
este transmisă prin intermediul unor mijoace tehnice
extrem de rapide. Telegrama cuprinde ştiri urgente (urări,

44
felicitări, evenimente, etc.) există mai multe tipuri de
telegrame: de felicitae, de anunţuri, oficiale, de
condoleanţe, de răspuns. Datorită formulării clare şi
concise, dispar elementele de legătură din textul gândit
iniţial, iar uneori, chiar şi predicatele.
Reguli de redactare a unei telegrame:
-alegerea exactă a cuvintelor (care să comunice informaţia
întocmai cum a fost concepută);
-aranjarea cuvintelor pentru alcătuirea unui mesaj clar;
-utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie.
Este important să completezi, pe formularul tipizat, datele
privind expeditorul şi destinatarul.

Modele:
1)
Adresa destinatarului
....................................
Afacerea (este) rezolvată. Plecare amânată.
Popescu Ion
Adresa expeditorului
....................................

2)
Adresa destinatarului
....................................
Sosesc cu trenul de 3,30. Nu mă aşteptaţi.
Viorel.
Adresa expeditorului
....................................
3)
Adresa destinatarului
....................................
Mulţumesc pentru veste. Numai bine!
Marius
Adresa expeditorului
....................................

45
CARTEA POŞTALĂ reprezintă un mijloc de comunicare
scrisă utilizat frecvent. Cartea poştală nu trebuie să
cuprindă detalii strict personale; textul este concis, căci
spaţiul destinat textului este redus. Completare unei cărţi
poştale are în vedere: data, localitatea, formula de adresare,
mesajul, formula de încheiere, semnătura.

Modele:

Sinaia, 17.12.2007
Dragă mamă,
Vremea în staţiune este Destinatar....................
excelentă, iar noi ne ....................................
simţim minunat. Mi-ar ....................................
fi plăcut să fim cu toţii ....................................
aici, dar poate, data ....................................
viitoare...
Te îmbrăţişez cu drag,
Andrei

Londra, 10.07.2006
Draga mea,
Mă simt extrordinar Destinatar....................
aici. Am vizitat o ....................................
mulţime de obiective ....................................
turistice. Ţi-am luat ....................................
ceva drăguţ. ....................................
Al tău, Alin

46
JURNALUL INTIM este un mod aparte al comunicării
scrise, cuprinzând însemnări zilnice ale unei persoane. Sunt
prezentate fapte, impresii, atitudini şi manifestări, toate prin
prisma subiectivismului celui care aşterne pe foaie ideile.
Se ajunge uneori ca aceste notări să devină veritabile
eseuri, care tratează o concepţie, o frântură de viaţă. În
acest sens, a se observa valoarea literar-documentară a
jurnalelor lui M. Preda, E. Barbu, M. Eliade, etc.

BILETUL este un mijloc de adresare scrisă către prieteni,


rude sau cunoscuţi, care de obicei se transmite prin
intermediul unei terţe persoane. Este redus la câteva
rânduri, iar conţinutul său cuprinde comunicări simple.

Modele:

1)
Luni, 12.12.2006

Dragă Ioana,

Am uitat să te anunţ că peste 3 zile sărbătoresc împlinirea


a 25 de ani. Mi-ar plăcea să poţi ajunge la petrecerea de la
holelul Roman. Transmite-i lui Mihai dacă vii.
Bunul tău amic, Ionuţ

2)
Joi, 06.05.2007
Scumpa mea mamă,

Profit de ocazie să te anunţ că mi s-a aprobat cererea de


concediu pentru vară. Cred că ajung acasă pe la finalul
lunii viitoare. Abia aştept să te revăd.
Al tău fiu, Alin

47
MANDATUL POŞTAL ( TELEGRAFIC) reprezintă un
formular tipizat prin care se expediază o sumă de bani.
Acest formular are câteva rubrici, a căror completare
corectă este obligatorie:
-numele şi adresa expeditorului şi ale destinatarului;
-suma de bani (trecută în lietre şi în cifre);
-data expedierii şi, ulterior, cea a primirii;
-semnătura destinatarului.
La finalul acestui formular tipizat, există o rubrică
unde se poate scrie şi un scurt mesaj pentru destinatar.
Alte tipuri de formulare tipizate: ordinul de plată,
ordinul de deplasare, foaia de depunere (de vărsământ),
factura fiscală, avizul de însoţire a mărfii, etc. Şi acestea au
rubrici speciale, care trebuie completate cu atenţie.

48
Din nefericire, cursuri de retorică (arta vorbirii) nu se prea
mai ţin în facultăţi, ceea ce afectează vizibil capacitatea de
exprimare a tinerilor din ziua de azi.
La diverse petreceri, manifestaţii sau ocazii mondene,
se impune rostirea unui toast, a unui discurs sau chiar a
unei alocuţiuni. Aceste tipuri de comunicare au un grad
ridicat de originalitate, dat în mare parte de caracterul
improvizat al comunicării. Auditoriul trebuie atras, convins
şi chiar sensibilizat de cuvintele rostite. Pe lângă mijloacele
lingvistice, se apelează şi la mimică, gestică, ţinută, etc.

ALOCUŢIUNEA este o compunere scurtă, rostită cu


prilejul unei ocazii, al unui eveniment festiv. Cel care
rosteşte alocuţiunea trăieşte afectiv momentul, participă din
plin la evenimentul respectiv. Alocuţiunea nu are un
caracter ştiinţific, ci strict afectiv, ocazional, spontan. Se
rosteşte cu prilejul: deschiderii unu centru cultural,
inaugurării unui vernisaj, a unei clădiri, aniversării unor
date istorice sau cu caracter personal, manifestărilor
sportive sau culturale, învestirii în diverse funcţii oficiale,
etc.
Alocuţiunea cuprinde: formula de adresare- adecvată
momentului, introducerea-pentru captarea atenţiei,
cuprinsul-expunerea gradată a ideilor, concluzia. Se poate
începe cu formule de genul: “Aşa cum bine ştiţi”, “După
cum ştiţi” şi se poate sfârşi prin formulări ca: “În
concluzie”, “În esenţă”.

49
Modele:

1)
Alocuţiunea domnului Dănuţ Culeţu, Prefectul
Judeţului Constanţa, cu prilejul deschiderii anului
universitar 2005-2006 la Academia Navală "Mircea cel
Bătrân"

Este o onoare deosebită să împărtăşesc astăzi, aici,


emoţia unui nou început de an universitar, în această
instituţie unică în România prin profilul ei. De peste 130 de
ani, Academia Navală, ce poartă cu cinste numele
marelui domnitor “Mircea cel Bătrân”, este o emblemă a
învăţământului superior constănţean, pregătind generaţii
întregi de ofiţeri pentru Marina Civilă şi Marina Militară.
Investiţia în capitalul uman, compatibilizarea
europeană a învăţământului universitar , transformarea
educaţiei în resursă de bază a modernizării României, sunt
doar câteva din condiţiile esenţiale prin care se va atinge
obiectivul prioritar al actualei guvernări: integrarea în
Uniunea Europeană.
În plus, consolidarea statutului României ca stat
membru NATO şi dezvoltarea profilului strategic în cadrul
acestei organizaţii reprezintă un obiectiv de o importanţă
capitală al politicii de apărare a României pentru acest
prim deceniu al secolului al XXI-lea.
De aceea, privim cu încredere studenţii şi întregul
personal didactic şi nedidactic al Academiei Navale
“Mircea cel Bătrân”, căci performanţele lor reprezintă un
răspuns la cerinţele României de astăzi şi, mai ales, de
mâine.
Dragi studenţi, vă doresc un an universitar plin de
succes, care să îşi lase o amprentă stralucită în pregătirea
carierei pe care aţi ales-o, iar dascălilor voştri le urez
succes deplin în întreaga lor activitate!

Prefectura judeţului CONSTANŢA - 03.10.2005

50
2)

Alocuţiunea ministrului apărării, Teodor Meleşcanu,


rostită la întâlnirea cu veteranii de război, cadrele
militare în rezervă şi retragere, rostită la Cercul Militar
Naţional, Bucureşti, 20 decembrie 2007

Distinsă asistenţă,

Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături


de dumneavoastră, aici în Casa Oştirii, stimaţi veterani de
război, cadre militare în rezervă şi în retragere, în ajunul
uneia dintre cele mai mari şi luminoase sărbători ale
creştinătăţii, Naşterea Domnului.
Doresc să vă adresez un călduros salut şi să
exprim întreaga mea recunoştinţă şi preţuire pentru curajul
şi spiritul de sacrificiu de care aţi dat dovadă pe câmpurile
de luptă, dar şi în viaţa profesională (şi cotidiană), precum
şi pentru faptul că aţi trecut cu bine şi cu fruntea sus peste
greutăţile vieţii.
Noi vă simţim încă tineri şi în putere, deşi
suferinţele luptei şi trecerea anilor v-au marcat existenţa.
Tânăra generaţie a avut şi are ce învăţa de la
dumneavoastră, mai ales lecţia de patriotism, pentru că
sunteţi oamenii căliţi la flacăra înaltelor idealuri ale
dragostei faţă de ţară.
Vreau să vă spun că suntem datori să continuăm
proiectele începute de dumneavoastră şi, vă mărturisesc,

51
dorim să împrumutăm de la dumneavoastră gândirea
temeinică, fapta chibzuită şi mai ales tenacitatea de a face
un lucru bun.
Prin ceea ce facem dorim să fim la înălţimea
exigenţelor dumneavoastră şi faptul că vă simţim alături
contează foarte mult pentru noi. Avem nevoie de sfatul
dumneavoastră înţelept şi calificat, vrem să valorificăm din
plin experienţa de viaţă şi profesională pe care o aveţi.
Prin tot ceea ce aţi făcut dumneavoastră, prin tot
ce fac militarii care sunt azi în activitate, aţi demonstrat şi
demonstrăm că Armata Română funcţionează eficient,
profesionist, cu oameni cu adevărat dedicaţi misiunii de
asigurare a securităţii ţării, împreună cu aliaţii săi.
Vreau să ştiţi că armata de mâine a României
trebuie să fie o armată de profesionişti, bine antrenată şi
echipată cu mijloace de luptă şi echipamente moderne,
compatibile cu cele ale aliaţilor şi pentru asta trebuie să
muncim mult, trebuie ca şi noi să facem multe sacrificii.
Aş dori, în aceste momente, să îndrept un gând de
recunoştinţă către toţi aceia care s-au jertifit pentru
independenţa, suveranitatea şi integritatea României,
punând mai presus de propria lor viaţă cauza naţiunii
române. Sacrificiul lor nu a fost zadarnic şi a făcut ca ţara
să dăinuie în timp.
Ştiu că problemele de zi cu zi ale vieţii nu vă
ocolesc. Problemele cu care vă confruntaţi imi sunt

52
cunoscute şi direct şi prin consilierul meu care se ocupă de
activitatea veteranilor şi cadrelor militare în rezervă şi
retragere. Eu îmi fac o datorie de onoare să vă asigur că
ne preocupă în permanenţă să găsim soluţii pentru a vă
sprijini să aveţi un trai cât mai decent.
Daţi-mi voie să vă mulţumesc dumneavoastră,
tuturor veteranilor de război, cadrelor militare în rezervă
şi în retragere, pentru eforturile şi sacrificiile făcute. Ne
mândrim că ne sunteţi alături şi vreau să ştiţi că forţa
Armatei române moderne stă şi pe umerii dumneavoastră.
Vă asigur că meritaţi pe deplin încrederea acordată de noi
şi de către popor.
Îmi face plăcere să vă doresc din inimă,
dumneavoastră şi celor care vă sunt dragi şi apropiaţi,
multă sănătate, fericire, un an mai bun şi împlinirea
tuturor dorinţelor.
Fie ca Sărbătorile de Iarnă să vă aducă, sub semnul
colindului strămoşesc, mai multă sănătate, fericire şi viaţă
îndelungată.

La mulţi ani şi Dumnezeu să ne ajute!

Sursa celor două alocuţiuni:


1)www.guv.ro
2) www.mapn.ro

53
BIBLIOGRAFIE

1)*** - Gramatica limbii române - Ed. Academiei


Române, Buc., 2005;
2)*** - Dicţionarul explicativ al limbii române - Ed.
Academiei Române, Buc., 1998;
3) Avram, Mioara – Gramatica pentru toţi, - Ed.
Academiei Române, Buc., 1997;
4) Coteanu, Ion – Gramatică. Stilistică. Compoziţie. -
Buc., 1990;
5) Goga, Mircea – Gramatica limbii române fără profesor
- Cluj-Napoca, 1995;
6) Hristea, Theodor – Sinteze de limba română, - Buc.,
1984;
7) Irimia, Dumitru – Gramatica limbii române.
Morfologie. Sintaxă. - Iaşi, 1997;
8) *** - Texte funcţionale – Craiova, 2003.

54
CUPRINS

Stilurile funcţionale ale limbii...................4


Stilul artistic...............................................6
Stilul juridico-administarativ.....................8
Stilul ştiinţific............................................33
Stilul publicistic.........................................35
Stilul colocvial...........................................38

55