Procedura penala II

Procesul penal nu poate fi finalizat intr-o singura etapa. Presupune parcurgerea unor etape. E alcatuit dintr-o succesiune de acte. Aceasta este ratiunea pentru care prima etapa care marcheaza momentul initial al procedurilor este etapa sesizarii organului de urmarire penala. 1. Etapa de sesizare a organului de urmarire penala 2. Etapa actelor premergatoare 3. Etapa urmaririi penale Sesiarea si actelor premergatoare nu fac parte din proces, dar stau la baza declansarii procesului penal. Sesizarea organului de urmarire penala Sesizarea inseamna informarea organului de urmarire penala cu privire la savarsirea unei fapte cu caracter penal. Reprezinta modalitatea prin care OUP este informat de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Sesizarea nu e doar mijloc de informare a OUP, ci este temeiul legal de legitimare a OUP. Sesizarea sta la baza inceperii urmarii penale. Sesizarea este o conditie pozitiva de incepe a UP. Pentru a produce efecte juridice trebuie sa se realizeze cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Sesizarea nu se poate realiza in orice mod, numai in modurile prevazute de lege. Modurile de sesizare a OUP sunt prevazute in mod expres de lege. Sunt prevazute in C proc pen art 221, 222, 223, 225, 226, 227. Clasificarea cea mai importanta este cea in moduri generale si moduri speciale de sesizare a OUP. Modurile generale de sesizare a OUP 1. 2. 3. 4. Plangerea penala Denuntul Sesizarea din oficiu Sesizarea persoanelor cu functii de conducere sau atributii de control

Plangerea sau plangerea penala reprezinta sesizarea facuta chiar de persoana vatamata, incunostintarea OUP cu privire la savarsirea unei fapte care ar putea constitui infractiune facuta de persoana care pretinde ca a suferit o vatamare prin infractiune. Plangerea penala reprezinta dreptul comun in materia sesizarii OUP.

Pentru a fi valabila trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Trebuie sa fie facuta chiar de persoana vatamata, de victima, de persoana care aduce la cunostinta OUP ca i s-a cauzat o vatamare. Persoana vatamata poate formula plangerea personal. Plangerea poate fi formulata si prin intermediul altei persoane in temeiul unui mandat care este acordat de persoana vatamata. Pentru a fi valabil mandatul trebuie sa fie special si sa imbrace forma autentica (in fata notarului public). Plangerea mai poate fi formulata si prin intermediul substituitilor procesuali care reprezinta subiecti distincti, sunt participanti la proces (sotul si copilul major). Daca plangerea se face de catre un substituit procesual ea trebuie insusita ulterior de persoana vatamata. Pentru a fi valabila plangerea trebuie sa aiba cuprinsul prevazut de lege. Trebuie sa cuprinda mentiunile: 1. numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului (adresa) 2. indicarea faptuitorului daca e cunoscut persoana cu privire la care exista presupunerea ca a savarsit fapta 3. descrierea faptei materiale care formeaza obisctul plangerii prezentarea tuturor detaliilor de fapt care sunt necesare OUP 4. aratarea mijloacelor de proba pe care se bazeaza Sub aspectul formei nu exista o prevedere speciala. Plangerea se poate face in scris sau verbal. In ultimul caz persoana vatamata se prezinta in fata OUP caruia ii relateaza fapta care formeaza obiectul plangerii. OUP are obligatia sa intocmeasca un proces verbal care poarta denumirea de proces verbal de consemnare a plangerii penale. Trebuie sa contina toate datele pe care trebuie sa le cuprinda o plangere penala. Plangerea gresit indreptata nu se restituie ci se trimite organului de urmarire competent potrivit legii. Obliga OUP care nu este competent potrivit legii sa primeasca plangerea. Aceasta nu echivaleaza cu investirea OUP. Trebuie facuta distinctie intre sesizare care reprezinta actul extern al persoanei care face sesizarea si notiunea de investire care reprezinta actul intern al OUP care se realizeaza doar atunci cand verificandu-si competenta OUP se considera competent. Daca OUP este sesizat din eroare dispune trimiterea plangerii OUP competent potrivit legii pe cale admistrativa prin renuntarea la procedurile judiciare prevazute de lege care sunt greoaie si care incetinesc ritmul procesului.

In situatia in care plangerea nu contine toate datele pe care le prevede legea, e incompleta, OUP restituie plangerea persoanei vatamate in vederea completarii acesteia. Daca persoana vatamata e o persoana fara capacitate de exercitiu sau care e pusa sub interdictie, plangerea se formuleaza de reprezentantul legal. Daca persoana vatamata e o persoana cu capacitate de excercitiu restransa plangerea penala e valabila daca se face personal cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila (parinte, tutore). Dupa modificarile introdude prin Legea 202/2010 orice persoana care este cetatean roman sau persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul statului strain sau un strain care domiciliaza in strainatate se poate adresa cu plangere penala OUP roman nu numai cu privire la o presupusa infractiune savarsita pe teritoriul statului roman ci si pt o infractiune savarsita pe teritoriului altui stat membru al UE. In acest din urma caz se va proceda ca in cazul plangerii gresit indreptate. Se va trimite plangerea OUP competent pe cale administrativa. Denuntul reprezinta incunostintarea OUP despre savarsirea unei pretinse infractiuni de catre orice persoana. Pentru a fi valabil trebuie sa cuprinda toate mentiunile pe care le cuprinde plangerea penala si trebuie sa fie semnat. Denuntal anonim nu produce efecte juridice, insa poate fi folosit de OUP care se poate sesiza din oficiu. Denuntul poate privi orice presupusa infractiune, inclusiv o presupusa fapta cu caracter penal comisa pe teritoriul unui stat membru al UE. Poate imbraca forma scrisa sau verbala. Denuntul verbal se comsemneaza intr-un proces verbal. Sesizarea din oficiu este un mod general de sesizare intern al OUP competent potrivit legii. Spre deosebire de plangere si denunt reprezinta modalitatea prin care OUP competent ia cunostinta pe orice cale despre savarsirea unei infractiuni. Are la baza nu o simpla facultate a OUP, ci o obligatie, o indatorire a OUP de a se autosesiza. Are la baza o cercetare pro activa, din oficiu a OUP competent potrivit legii. Are la baza un infinit de surse de informare. Art 221 alin 1 C proc pen OUP se sesizeaza din oficiu. Sursele sesizarii din oficiu sunt de doua feluri: directe si indirecte. Surse directe: constatarea infractiunilor de OUP, in caz de infractiune flagranta Surse indirecte: constatarea unei infractiuni realizata de organele constatatoare altele decat OUP (poate fi insotita de perchezitie corporala, de prinderea

infractorului, trebuie sa pastreze corpurile delicte). Organele constatatoare intocmesc proces verbal. Sesizarea din oficiu poate avea ca sursa constatari realizate de lucratori operativi din cadrul Ministerului de Interne si presa scrisa si cea audio-vizuala, zvonul public, informatii provenite de la informatori, chiar din dosare penale care se afla in curs de instrumentare in faza de urmarire penala sau de judecata. Daca OUP se sezizeaza din oficiu intocmirea procesului verbal e obligatorie. Acesta trebuie sa contina toate datele pe care trebuie sa le cuprinda plangerea. Trebuie sa aiba forma scrisa si sa indeplineasca preved art 91 C proc pen. Trebuie sa fie semnat. Modurile speciale de sesizare Daca modurile generale (plangere, denunt, sesizare din oficiu) pot fi inlocuite unele cu altele, modurile speciale nu pot fi inlocuite. Ele reprezinta atat moduri de sesizare, cat si conditii de procedura obligatorii privind declansarea procesului penal. De aceea, sesizarea facuta de persoanele cu functii de conducere si de persoanele cu atributii de control din cadrul unitatilor de interes public dintre cele la care se refera art 145 C pen in vigoare nu reprezinta nici un mod special de sesizare si nici o sesizare distincta a OUP, ci face parte din categoria modurilor generale de sesizare a OUP (art 227 C proc pen). Unica deosebire fata de celelalte moduri generale este aceea ca in acest caz sesizarea externa a unor asemenea categorii de persoane este obligatorie, neindeplinitrea unei asemnea obligatii este infractiune. Persoanele cu functii de conducere si cele care au atributii de control intr-o unitate de interes pb dintre cele la care se refera art 145 C pen au obligatie de sesizare a OUP cu privire la orice pretinsa infractiune savarsita in cadrul unitatii de care acestia au luat cunostinta. Ceilalti functionari din cadrul unitatii altii decat cei de mai sus au obligatia de sesizare a OUP doar in cazul infractiunilor in legatura cu serviciul. Aceste reguli trebuie sa tina seama si de pervederea generala cuprinsa in art 221 alin ultim din C proc pen potrivit caruia atunci cand se cauzeaza o vatamare unei unitati dintre cele la care se refera art 145 C pen care a cauzat un prejudiciu acesteia, prejudiciu rezultat dintr-o pretinsa infractiune, conducerea unitatii are obligatia de sesizare a OUP, precum si aceea de inaintare acestuia a unei situatii explicative cu privire la prejudiciul cauzat, precum si cu privire la faptele materiale din care reulta prejudiciul si are obligatia sa se constituie parte civila. Aceasta prevedere legala nu este corelata cu art 17 C proc pen in actuala redactare care prevede ca

actiunea civila este obligatorie doar in cazul in care persoana prejudiciata este o persoana fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, nu si in cazul in care persoana prejudiciata este o unitate de interes public din cele la care se refera art 145 C pen. Modurile speciale de sesizare sunt: 1. sesizarea la cererea organului competent 2. autorizarea organului prevazut de lege 3. plangerea prealabila a persoanei vatamate Modurile speciale conditioneaza punerea in miscare si exercitiul actiunii penale. Sesizarea la cererea organului competent (art 10 lit f C proc pen) exista in cazul infractiunilor de concurenta neloiala in modalitatea comuna si in cea speciala pentru care este necesara sesizarea Camerei de Comert si Consiliului Concurentei, in cazul infract contra sigurantei circulatiei pe caile ferate, in caul infractiunilor militare e necesare sesizarea comandantului, infractiunile savarsite de membrii Guvernului pentru care e necesara cererea Presedintelui. Autorizarea organului prevazut de lege se cere in cazul unor infractiuni savarsite in strainatate impotriva vietii, sanatatii sau integritatii corporale unei cetatean roman pentru care e necesara autorizarea procurorului general. Este necesara autorizarea si in ceea ce priveste efectuarea unor acte de procedura. Un senator si un deputat nu pot fi retinuti, perchezitionati, nici arestati fara sa existe o autorizare din partea Camerei din care fac parte daca e vorba de o infractiune care are legatura cu calitatea de senator sau deputat. Se cere autorizarea sectiei din cadrul CSM in privinta perchezitiei domiciliare a retinerii si arestarii unui procuror, judecator sau magistrat asistent la ICCJ. Plangerea prealabila e necesara in cazul infractiunilor care sunt de o gravitate redusa pentru care legea prevede in mod expres ca trebuie sa existe o plangere prealabila a persoanei vatamate. Nu trebuie confundata cu plangerea penala. Ea este mentionata in art 10 lit C proc pen, fiind o conditie de punere in miscare si exercitare a act penale. E vorba de infractiunile din art 279 C proc pen. Plangerea prealabila are caracter obligatoriu. Daca e vorba de o infractiune pentru cele pt care e necesara pl prealabila OUP este obligat sa intrebe persoana vatamata daca formuleaza plangere prealabila, iar in caz de refuz trebuie sa dispuna neinceperea UP. Plangerea pr are caracter personal, spre deosebire de pl penala, ea nu poate fi facuta de substituiti procesuali, ci trebuie facuta personal de persoana vatamata. Pl prealabila poate fi facuta si prin mandat special.

In caz acest caz se prcedeaza ca in situatia plangerii penale. Daca e o pers fara cap de ex ea poate fi facuta de reprezentatntul legal al acesteia, iar daca e cu cap de ex restr poate fi facuta doar personal cu incuviintarea pers prev de legea civila. In cazul pers fara cap de ex sau cu cap de ex restr in mod except daca reprez persoanei nu formuleaza plangere act penala poate fi pusa in miscare si exercitata si din oficiu. Pl preal spre deoseb de pl penala e indivizibila. Indivizibilitatea poate fi activa si pasiva. Trebuie sa contina pe langa datele care le contine pl penala alte date obligatorii si anume: indicarea faptuitorului, celelalte parti, martorii, inclusiv persoana responsabila civilmente, constituirea de parte civila daca s-a cauzat un prejudiciu prin presupusa infractiune si cererea expresa de urmarire indreptata impotriva faptuitorului.