You are on page 1of 10

Piata muncii in cadrul economiei nationale Integrare si afaceri europene

regionale. După natura bunurilor tranzacţionate pieţele se clasifică în: piaţa bunurilor şi a serviciilor. După spaţiul geografic de desfăşurare a tranzacţiilor pieţele sunt: locale. Pieţele pot fi clasificate după o varietate de criterii.Universitatea crestina “Dimitrie Cantemir” Grama AnamariaGeorgiana În condiţiile economiei de piaţa raporturile de muncă se realizează în cadrul pieţei muncii şi sunt strâns legate de această categorie economica. Piaţa are următoarele trăsături: • este un spaţiu economico-geografic unde acţionează agenţii economici • este locul de întâlnire al cererii cu oferta. piaţa capitalului) şi piaţa financiar valutară. mondială (internaţională). deci al agenţilor economici producători şi consumatori 6 . piaţa factorilor de producţie (care cuprinde: piaţa muncii. indiferent de locul unde se desfăşoară aceste acţiuni. piaţa pământului.Piaţa cuprinde întreaga gamă de acţiuni prin care vânzătorii şi cumpărătorii intră în contact pentru a schimba bunuri şi servicii. naţionale.

Prin urmare. Pieţele sunt răspândite în toată lumea. Si in acest caz. acest fapt se explică prin costul mai redus al realizării de activităţi economice în interiorul pieţei decât în afara ei. Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată care se formează la un moment dat într-o economie de piaţă. Cererea de exprima prin intermediul numarului de locuri de munca. alte motive: informarea parţială a indivizilor/firmelor privind cererea şi oferta de locuri de muncă. în orice societate. adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective. salarizate. presiunile salariale ale sindicatelor) • este o piaţă contractuală: atât drepturile cât şi obligaţiile părţilor sunt stabilite prin contract este o piaţă administrată: fondurile salariale depind de legislaţie dar şi de strategiile firmei Piaţa muncii (sau a forţei de muncă) se întemeiază pe întâlnirea şi confruntarea cererii cu oferta.Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate. se formează preţurile. Nevoia de muncă este prezentă pretutindeni.• este locul unde: se manifestă concurenţa.Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta 7 . dar pentru ca nevoia de muncă să fie considerată în categoria cererii de muncă trebuie îndeplinită o condiţie: remunerarea/salarizarea muncii. ci numai acelea care urmeaza sa fie remunerate. se încheie tranzacţiile Este un teritoriu unde vânzătorii şi cumpărătorii negociază în vederea schimbului de mărfuri. studentii. Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societăţii în condiţii salariale. in perioada data. Câteva trăsături fundamentale ale pieţei muncii: • este o piaţă imperfectă (cauze: dezechilibrul cerere-ofertă în sensul că există un număr mare de ofertanţi de forţă de muncă şi un număr mic de cumpărători. militarii in termen si alti oameni care depun activitati nesalariale. in oferta de munca nu se includ femeile casnice. trebuie sa avem in vedere ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta.

stabilirea ofertei acestora Angajarea. aşa cum este cazul celor care lucrează de mai mulţi ani. Nu există o piaţă perfectă a muncii tot aşa cum nu există o piaţa perfectă a produselor. au resurse pentru existenta sau au alte preocupari. intrucat. asta pentru că tinerii nu au încă un număr mare de cunoştinţe. găsirea cumpărătorilor 2. O altă tendinţă înregistrată este aceea ca în cazul unor probleme la locul de muncă prietenii apropiaţi vor fi cei care vor ajuta persoana respectivă cu informaţii. În căutarea unui loc de muncă se poate vorbi de două stadii: 1. este precedată de o intensă căutare. Tipurile. În ce priveşte persoanele mai tinere. este puţin probabil ca acestea să folosească relaţiile personale în găsirea unui loc de muncă.modelele si functiile pietei muncii 8 . În cazul în care tinerii apelează la relaţii există tendinţa ca acestea să fie rude sau prieteni (strong ties – legături puternice) şi nu simple cunoştinţe (weak ties – legături slabe). Un schimb de informaţii este necesar astfel încât atât posibilul angajat cât şi angajatorul să afle mai multe informaţii unul despre altul şi să poată lua o decizie. Cererea şi oferta acţionează în modul obişnuit pentru a stabili un echilibru. mai ales când este vorba de o slujbă la nivel înalt. de asemenea pe piaţa muncii există inegalităţi: pentru aceeaşi muncă executată în condiţii asemănătoare angajatorii plătesc salarii diferite.disponibila din care se scade numarul femeilor casnice. O problemă care poate fi semnalată este şomajul. al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate.

genereaza şi şomajul.regiune.Piaţa contemporană a muncii se manifestă prin mai multe forme si tipuri: • Piaţa externa sau profesională • Piaţa internă • Piaţa naţională • Piaţa locala • Piaţa flexibilă • Piata oficială • Piaţa duală a muncii Piaţa externă a muncii.munca la 9 .precum şi deplasarea lor între întreprin-deri.Purtătorii ofertei de muncă pentru a fi angajaţi trebuie să posede acele calitaţi sau aptitudini de muncă concretizate în meserii sau specialitaţi de care au nevoie întreprinderile. Piaţa externă a muncii.Ea presupune repartizarea primară a lucrătorilor pe meserii.spre deosebire de piaţa externă funcţionează în cadru unei singure întreprinderi şi este legată de deplasarea lucratorilor de la un loc de muncă la altul în cadrul aceleaşi întreprinderi. Piaţa internă a muncii. asigurând mobilitatea lucrătorilor de la o întreprindere la alta.specialităţi sau domenii de activitate. Piata flexibila -Formele flexibile de ocupare a forţei de muncă presupun întroducerea în cadrul întreprinderilor firmelor sau organizaţiilor regimuri prescurtate ale timpului de muncă.localitaie sau ramură economică.include în sine totalitatea raporturilor dintre vânzatorii şi cumpărătorii serviciilor de muncă la nivel de ţara.

angajarea lucrătorilor temporari.Modelul dat presupune asigurarea garantată a ocupării lucrătorului pâna la 55-60 de ani. 10 .Astfel se disting următoarele modele ale pieţei muncii : .. O astfel de politică contribuie la educarea la lucrători a unei atitudini mai creative şi responsabile faţă de angajamentele lor profesionale.De regulă aceste persoane au un salariu mai mic. Piata oficiala a muncii.reprezintă totalitatea lucrătorilor ocupaţi la întreprinderi şi organizaţii fără contract de muncă.regimuri flexibile de muncă.precum şi a devotamentului şi patriotismului faţă de întreprinderea în care activează.modelul japonez .domiciliu.munci sezoniere sau ocazionale.nu au perspective de promovare şi nu se bucură de bunurile protecţiei sociale de pe piaţa muncii la care au acces toţi angajaţii de pe piaţa oficială a muncii.include în sine totalitatea persoanelor apte de muncă prezente pe piaţa muncii cu scopul de a se angaja.modelul suedez Modelul Japonez al pieţei muncii relaţiile de muncă se bazează pe principiul angajării pe viaţă.modelul american . Se deosebesc mai multe modele ale pieţei muncii şi in funcţie de specificul naţional al politicilor de stat promovate pe piaţa muncii în special în ceea ce priveşte organizarea pregătirii şi perfectionării profesionale.care au probabilitate mai mare de a-şi pierde locul de muncă.nu sunt protejate de sindicatul de ramură sau profesional.în aceasta categorie de ocupaîi pot fi incluse persoanele care se consideră formal angajate la întreprinderi dar real ele nu lucrează şi nici nu primesc salariu. Piata duala a muncii.dar nivelul salariului al acestuia se afla în dependenţa directă de numărul de ani lucraţi.

Modelul American Întreprinderile se caracterizează printr-o atitudine mai rigidă faţă de lucrător care poate fi disponibilizat oricând în cazul reducerii volumului de producţie. Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara 11 .Lucrătorii nu sunt anunţaţi din timp despre disponibilizarea lor.Pregătirea profesională în cadrul întreprinderii este puţin răspandită şi se utilizează doar în cadrul pregătirii unor specialităţi specifice. Şomajul.Totodată.ci chiar in ajunul concedierii. sunt în căutarea unui loc de muncă utilizând în ultimele săptamâni diferite metode pentru a-l găsi şi sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile. Modelul suedez al pieţei muncii se caracterizează printr-o intervenţie mai activă a statului pe piaţa muncii. care în cursul perioadei de referinţă nu au un loc de muncă şi nu desfasoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri.în rezultatul căreia se asigură un nivel minim al şomajului.cât prevenirea în acest sens.O astfel de politica duce la cresterea somajului. daca s-ar găsi imediat un loc de muncă.Obiectivul principal al politicilor de ocupare a forţei de muncă este nu atât asistenţa celor care şi-au pierdut deja locul de muncă. Un indicator a ocupării forţei muncii este rata şomajului.necesare întreprinderii.durata zilei de muncă nu se schimbă.obstacol în creşterea economică calitativă Se consideră şomeri în sens BIM persoanele de la 15 ani.

ocazional. persoanele care nu sunt încadrate în câmpul muncii au un venit mai mic. Rata somajului in Romania 12 10 procente 8 6 4 2 0 1991 1992 1993 ani 1994 1995 1996 Şomajul poate fi considerat şi o cauză principală a sărăciei si unul din indicatorii principali ai funcţionalităţii pieţei muncii. şi. prin urmare. sunt supuse unui risc mai mare de a fi sărace. ci mai degrabă în gestionarea lui.elevi si studenti.Persoane in cautarea unui alt loc de munca .persoane casnice.intensitatea somajului. Iar scopul politicilor anti-şomaj constă nu în eradicarea lui definitivă. exclusiv cei care exercita o activitate economica sau sociala pe baza unui contract de munca 12 . adică menţinerea unui nivel al şomajului acceptabil pentru asigurarea echilibrului economic şi social. Populatia activa neocupata (sau somerii): . calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta (de obicei populatia activa). Şomajul este un fenomen firesc al economiei de piaţă.Persoane in cautarea primului loc de munca Populatia inactiva din punct de vedere economic: . . Într-adevăr. precum şi evitarea formelor nedorite de şomaj. .

) . . Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este numarul saptamanilor: . camine pentru batrani etc. -persoane intretinute de stat: copii si batrani aflati in intretinerea unor institutii publice (casa copilului.-pensionari. atunci se include in populatia obisnuit inactiva. se recomanda determinarea populatiei active in doua variante: populatia obisnuit activa si populatia curent activa. dobanzi. atunci se include in populatia obisnuit activa.daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a avut statut de “ocupat” si “neocupat” in perioada de referinta este preponderent. perioada de referinta fiind de obicei anul caracteristic (sau precedentele 12 luni). rente.persone care se intretin din alte venituri decat cele provenite din munca (inchirieri. -persoane intretinute de alte persoane: copii prescolari. economii. batrani. persoane handicapate si invalizi. nici neocupat) este preponderent. exclusiv cei reincadrati. Populatia obisnuit activa se determina cu ocazia recensamintelor.U. In statistica O.N. 13 . dividende).daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost inactiva (nici ocupat.

responsabilităţi). cunoaştere a rolului pe care îl au instituţiileşi adresarea către acestea atunci când este cazul (le sunt încălcate drepturile în calitate de angajaţi). adresarea nevoilor identificate de tineri se poate realiza prin măsuri precum: campaniide informare. obligaţii. legislaţie. încheirea de parteneriate public. La nivel local.Concluzii: Autorităţile centrale sunt considerate responsabile în găsirea şi implementarea de soluţii. organizarea de cursuri de (re)calificare.insa parte din soluţionarea problemelor revine tinerilor si nu numai printro atitudine proactivă.privat (între şcoli/ universităţi şi firme) şi derularea de programe finanţate din fonduri europene. prin informare continuă(drepturi. oportunităţi. 14 . crearea de centre de consiliere.a cordarea de facilităţi intreprinzătorilor în vederea creării de noi locuri de muncă pentru tineri.