Piata muncii in cadrul economiei nationale Integrare si afaceri europene

Universitatea crestina Dimitrie Cantemir

Grama AnamariaGeorgiana
n condiiile economiei de piaa raporturile de munc se realizeaz n cadrul pieei muncii i sunt strns legate de aceast categorie economica.Piaa cuprinde ntreaga gam de aciuni prin care vnztorii i cumprtorii intr n contact pentru a schimba bunuri i servicii, indiferent de locul unde se desfoar aceste aciuni. Pieele pot fi clasificate dup o varietate de criterii. Dup spaiul geografic de desfurare a tranzaciilor pieele sunt: locale, regionale, naionale, mondial (internaional). Dup natura bunurilor tranzacionate pieele se clasific n: piaa bunurilor i a serviciilor, piaa factorilor de producie (care cuprinde: piaa muncii, piaa pmntului, piaa capitalului) i piaa financiar valutar. Piaa are urmtoarele trsturi: este un spaiu economico-geografic unde acioneaz agenii economici este locul de ntlnire al cererii cu oferta, deci al agenilor economici productori i consumatori
6

 este locul unde: se manifest concurena, se formeaz preurile, se ncheie tranzaciile Este un teritoriu unde vnztorii i cumprtorii negociaz n vederea schimbului de mrfuri. Pieele sunt rspndite n toat lumea, acest fapt se explic prin costul mai redus al realizrii de activiti economice n interiorul pieei dect n afara ei. Cteva trsturi fundamentale ale pieei muncii: este o pia imperfect (cauze: dezechilibrul cerere-ofert n sensul c exist un numr mare de ofertani de for de munc i un numr mic de cumprtori; alte motive: informarea parial a indivizilor/firmelor privind cererea i oferta de locuri de munc, presiunile salariale ale sindicatelor) este o pia contractual: att drepturile ct i obligaiile prilor sunt stabilite prin contract este o pia administrat: fondurile salariale depind de legislaie dar i de strategiile firmei Piaa muncii (sau a forei de munc) se ntemeiaz pe ntlnirea i confruntarea cererii cu oferta. Nevoia de munc este prezent pretutindeni, n orice societate; dar pentru ca nevoia de munc s fie considerat n categoria cererii de munc trebuie ndeplinit o condiie: remunerarea/salarizarea muncii. Cererea de munc reprezint nevoia de munc salariat care se formeaz la un moment dat ntr-o economie de pia. Cererea de exprima prin intermediul numarului de locuri de munca.Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective, in perioada data. Si in acest caz, trebuie sa avem in vedere ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta, ci numai acelea care urmeaza sa fie remunerate, salarizate. Oferta de munc este format din munca pe care o pot depune membrii societii n condiii salariale. Prin urmare, in oferta de munca nu se includ femeile casnice, studentii, militarii in termen si alti oameni care depun activitati nesalariale.Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta
7

disponibila din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate, intrucat, au resurse pentru existenta sau au alte preocupari. Cererea i oferta acioneaz n modul obinuit pentru a stabili un echilibru. Nu exist o pia perfect a muncii tot aa cum nu exist o piaa perfect a produselor. O problem care poate fi semnalat este omajul; de asemenea pe piaa muncii exist inegaliti: pentru aceeai munc executat n condiii asemntoare angajatorii pltesc salarii diferite. n cutarea unui loc de munc se poate vorbi de dou stadii: 1. gsirea cumprtorilor 2. stabilirea ofertei acestora Angajarea, mai ales cnd este vorba de o slujb la nivel nalt, este precedat de o intens cutare. Un schimb de informaii este necesar astfel nct att posibilul angajat ct i angajatorul s afle mai multe informaii unul despre altul i s poat lua o decizie. n ce privete persoanele mai tinere, este puin probabil ca acestea s foloseasc relaiile personale n gsirea unui loc de munc, asta pentru c tinerii nu au nc un numr mare de cunotine, aa cum este cazul celor care lucreaz de mai muli ani. n cazul n care tinerii apeleaz la relaii exist tendina ca acestea s fie rude sau prieteni (strong ties legturi puternice) i nu simple cunotine (weak ties legturi slabe). O alt tendin nregistrat este aceea ca n cazul unor probleme la locul de munc prietenii apropiai vor fi cei care vor ajuta persoana respectiv cu informaii. Tipurile,modelele si functiile pietei muncii
8

Piaa contemporan a muncii se manifest prin mai multe forme si tipuri: Piaa externa sau profesional Piaa intern Piaa naional Piaa locala Piaa flexibil Piata oficial Piaa dual a muncii

Piaa extern a muncii- include n sine totalitatea raporturilor dintre vnzatorii i cumprtorii serviciilor de munc la nivel de ara,regiune,localitaie sau ramur economic.Ea presupune repartizarea primar a lucrtorilor pe meserii,specialiti sau domenii de activitate,precum i deplasarea lor ntre ntreprin-deri.Purttorii ofertei de munc pentru a fi angajai trebuie s posede acele calitai sau aptitudini de munc concretizate n meserii sau specialitai de care au nevoie ntreprinderile. Piaa extern a muncii, asigurnd mobilitatea lucrtorilor de la o ntreprindere la alta, genereaza i omajul. Piaa intern a muncii- spre deosebire de piaa extern funcioneaz n cadru unei singure ntreprinderi i este legat de deplasarea lucratorilor de la un loc de munc la altul n cadrul aceleai ntreprinderi. Piata flexibila -Formele flexibile de ocupare a forei de munc presupun ntroducerea n cadrul ntreprinderilor firmelor sau organizaiilor regimuri prescurtate ale timpului de munc,munca la

domiciliu,regimuri

flexibile

de

munc,munci

sezoniere

sau

ocazionale,angajarea lucrtorilor temporari. Piata oficiala a muncii- include n sine totalitatea persoanelor apte de munc prezente pe piaa muncii cu scopul de a se angaja. Piata duala a muncii- reprezint totalitatea lucrtorilor ocupai la ntreprinderi i organizaii fr contract de munc,care au probabilitate mai mare de a-i pierde locul de munc.De regul aceste persoane au un salariu mai mic,nu sunt protejate de sindicatul de ramur sau profesional,nu au perspective de promovare i nu se bucur de bunurile proteciei sociale de pe piaa muncii la care au acces toi angajaii de pe piaa oficial a muncii,n aceasta categorie de ocupai pot fi incluse persoanele care se consider formal angajate la ntreprinderi dar real ele nu lucreaz i nici nu primesc salariu. Se deosebesc mai multe modele ale pieei muncii i in funcie de specificul naional al politicilor de stat promovate pe piaa muncii n special n ceea ce privete organizarea pregtirii i perfectionrii profesionale..Astfel se disting urmtoarele modele ale pieei muncii : - modelul japonez - modelul american - modelul suedez

Modelul Japonez al pieei muncii relaiile de munc se bazeaz pe principiul angajrii pe via.Modelul dat presupune asigurarea garantat a ocuprii lucrtorului pna la 55-60 de ani,dar nivelul salariului al acestuia se afla n dependena direct de numrul de ani lucrai. O astfel de politic contribuie la educarea la lucrtori a unei atitudini mai creative i responsabile fa de angajamentele lor profesionale,precum i a devotamentului i patriotismului fa de ntreprinderea n care activeaz.

10

Modelul American ntreprinderile se caracterizeaz printr-o atitudine mai rigid fa de lucrtor care poate fi disponibilizat oricnd n cazul reducerii volumului de producie.Totodat,durata zilei de munc nu se schimb.Lucrtorii nu sunt anunai din timp despre disponibilizarea lor,ci chiar in ajunul concedierii.Pregtirea profesional n cadrul ntreprinderii este puin rspandit i se utilizeaz doar n cadrul pregtirii unor specialiti specifice,necesare ntreprinderii.O astfel de politica duce la cresterea somajului. Modelul suedez al pieei muncii se caracterizeaz printr-o intervenie mai activ a statului pe piaa muncii,n rezultatul creia se asigur un nivel minim al omajului.Obiectivul principal al politicilor de ocupare a forei de munc este nu att asistena celor care i-au pierdut deja locul de munc,ct prevenirea n acest sens.

omajul,obstacol n creterea economic calitativ

Se consider omeri n sens BIM persoanele de la 15 ani, care n cursul perioadei de referin nu au un loc de munc i nu desfasoar o activitate n scopul obinerii unor venituri, sunt n cutarea unui loc de munc utiliznd n ultimele sptamni diferite metode pentru a-l gsi i sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 15 zile, daca s-ar gsi imediat un loc de munc. Un indicator a ocuprii forei muncii este rata omajului. Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara
11

intensitatea somajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta (de obicei populatia activa).
Rata somajului in Romania
12 10 procente 8 6 4 2 0 1991 1992 1993 ani 1994 1995 1996

omajul poate fi considerat i o cauz principal a srciei si unul din indicatorii principali ai funcionalitii pieei muncii. . ntr-adevr, persoanele care nu sunt ncadrate n cmpul muncii au un venit mai mic, ocazional, i, prin urmare, sunt supuse unui risc mai mare de a fi srace. omajul este un fenomen firesc al economiei de pia. Iar scopul politicilor anti-omaj const nu n eradicarea lui definitiv, ci mai degrab n gestionarea lui, adic meninerea unui nivel al omajului acceptabil pentru asigurarea echilibrului economic i social, precum i evitarea formelor nedorite de omaj. Populatia activa neocupata (sau somerii): - Persoane in cautarea unui alt loc de munca - Persoane in cautarea primului loc de munca Populatia inactiva din punct de vedere economic: - persoane casnice; - elevi si studenti, exclusiv cei care exercita o activitate economica sau sociala pe baza unui contract de munca
12

-pensionari, exclusiv cei reincadrati; -persoane intretinute de alte persoane: copii prescolari, batrani, persoane handicapate si invalizi; -persoane intretinute de stat: copii si batrani aflati in intretinerea unor institutii publice (casa copilului, camine pentru batrani etc.) - persone care se intretin din alte venituri decat cele provenite din munca (inchirieri, dobanzi, economii, rente, dividende). In statistica O.N.U. se recomanda determinarea populatiei active in doua variante: populatia obisnuit activa si populatia curent activa. Populatia obisnuit activa se determina cu ocazia recensamintelor, perioada de referinta fiind de obicei anul caracteristic (sau precedentele 12 luni). Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este numarul saptamanilor:

- daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a avut statut de ocupat si neocupat in perioada de referinta este preponderent, atunci se include in populatia obisnuit activa; - daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost inactiva (nici ocupat, nici neocupat) este preponderent, atunci se include in populatia obisnuit inactiva;

13

Concluzii:
Autoritile centrale sunt considerate responsabile n gsirea i implementarea de soluii,a cordarea de faciliti intreprinztorilor n vederea crerii de noi locuri de munc pentru tineri. La nivel local, adresarea nevoilor identificate de tineri se poate realiza prin msuri precum: campaniide informare, crearea de centre de consiliere, organizarea de cursuri de (re)calificare, ncheirea de parteneriate public- privat (ntre coli/ universiti i firme) i derularea de programe finanate din fonduri europene;insa parte din soluionarea problemelor revine tinerilor si nu numai printro atitudine proactiv, prin informare continu(drepturi, obligaii, legislaie, oportuniti, responsabiliti), cunoatere a rolului pe care l au instituiilei adresarea ctre acestea atunci cnd este cazul (le sunt nclcate drepturile n calitate de angajai).

14