MARTIN HEIDEGGER (26.09.1889-26.05. 1976). Unul dintre cei mai importanţi filozofi ai secolului XX, provenit din Şcoala feno­ menologică întemeiată de Husserl. Studii de teologie (1909 -1911) şi filozofic (1911-1913) la Freiburg. Devine Privatdozent la Freiburg în anul 1915. Între 1923 şi 192 8 predă la Uni­ versitatea din Marburg, fiind chemat apoi la Freiburg ca succesor al lui Edmund Husserl. Între 1933-1934 este rector al Universităţii din Freiburg, preluarea acestei funcţii fiindu-i apoi reproşată ca implicare în politica naţional-so­ cialistă. Rămîne profesor Ia Freiburg pînă în anul 1945, cînd primeşte interdicţie, din par­ tea ocupanţilor francezi, de a desfăşura acti­ vitate didactică. În această perioadă, ca şi în anii următori, "coliba" sa din Muntii Pădurea Neagră devine un loc vizitat de nu�eroşi in­ telectuali francezi. Acest fapt îi va asigura o reală posteritate filozofică în Franţa. Profesor emeritus în anul 1949. Lucrarea sa cea mai importantă este Sein und leit/Fiinţă şi timp (1927). Alte texte majore : Ce este metafizi­

ca? (1929), Despre esenţa adevărului (1930), Scrisoare despre" umanism" (1947), Introdu­ cere în metafizică (1953).

MARTIN HEIDEGGER

Der Begriff der Zeit
Vortrag vor der Marburger Theologenschaft, Juli 1924

Conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg, iulie 1924

Conceptul de timp
Ediţie bilingvă
Traducere din germană de CĂTĂLIN CIOAB Ă


HUMANITAS
BUCUREŞTI

) 14(430) Heidegger. 2000 80 p. trad. pentru prezenta versiune românească ISBN 973-50-0133-0 MARTIN HEIDEGGER . iulie 1924 I Martin Heidegger.: 115 DER BEGRIFF DER ZEIT: VOR TRAG VOR DER MARBURGER THEOLOGENSCHAFT. 2000. Cioabă.5 cm -. 33) ISBN 973-50-0133-0 I.: Cătălin Cioabă Bucureşti: Hu manitas. JULI 1924 © Max Niemeyer Verlag Tubingen 1989 © HUMANITAS. M.. Colecţia [Ph]. MARTIN Conceptul de timp: conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg. Cătălin (trad. 16.(Filozofie.C oper ta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale HEIDEGGER.

Traducerea pe care o oferim a căutat să "îm­ blînzească" într-o anumită măsură ariditatea aces­ tui text pe care autorul nu l-a autorizat în forma lui ultimă. într-o formă mult mai apropia­ tă de limbajul obişnuit.re compus după notele auditorilor lui Heidegger ( ef. de aceea. însoţit de originalul german ( cu pagi­ naţia ediţiei originale între paranteze drepte).Notă asupra ediţiei Traducerea de faţă s-a realizat după volumul Der Begrif f der Zeit. Poate surprinde. editat de Hartmut Tietjen. înlesnind considerabil lectura - 5 . Credem însă că această formulă de traducere este efectiv mai profitabilă în cazul de faţă. "libertatea" cu care frazele germane au fost uneori redate în limba română. Postfaţa editorului german) sînt motivele pentru care îl prezentăm într-o ediţie bilingvă. cititorul are astfel posibilitatea să-şi lămurească înţelesul uneia s au alteia dintre frazele deseori scurte şi în primă instanţă greu de interpretat care alcătuiesc conferinţa de faţă. Forma lacunară şi structura rezumativă a aces­ tui text . 1989. Max Niemeyer Verlag Tu­ bingen.

din semestrul de vară 1925. în curs de publicare se află şi traducerea prelegerii mar­ burgheze Prolegomena zur Geschichte des Zeit­ begriffs / Prolegomene la istoria conceptului de timp. CĂTĂLIN CIOABĂ . traducerea france­ ză a lui Michel Haar şi Marc B. încercînd să urmărim pas cu pas calea pe Heideg­ ger o străbate.textului. Această conferinţă a fost numită de către co­ mentatori "forma originară" a lucrării Sein und Zeit (1927). 1983. De asemenea. apă­ rută în Le Cahier de L'Herne. un comentariu al aces­ tei conferinţe extrem de dense în conţinutul ei. De Launay. Heidegger. într-un volum separat. De asemenea. socotită a fi "şan­ tierul lui Sein und Zeit" . Cititorul român va avea astfel în curînd la dispoziţie lucrarea de căpătîi a lui Heidegger şi cele două "schiţe" care au precedat-o. care urmează să apară în scurt timp în traducere românească. Am consultat. de asemenea. am socotit necesar să ofe­ rim.

Der Begriff der Zeit Conceptul de timp .

dann mlij3te die z uerst nahegelegte Art der Zeitbe­ trachtung sa lange in einer Verlegenheit bleiben. Sallte die Ewigkeit etwas anderes sein als das leere Immersein.(5) Die falgenden Uberlegungen handeln van der Zeit. nicht versteht die Nachfrage nach ihm. Wenn der Zugang zu Gatt der Glaube ist und das Sich-einlassen mit der Ewigkeit nichts an­ deres als dieser Glaube. Was ist die Zeit? Wenn die Zeit ihren Sinn findet in der Ewigkeit dann muj3 sie van daher verstanden werden. sallte GaU die Ewigkeit sein. das ad. aIsa die Ewigkeit kennen und hinreichend verstehen. dann wird die Philasaphie die Ewigkeit nie haben und diese sanach nie als 8 . Da­ mit sind Ausgang und Weg dieser Nachfarschung vargezeichnet: van der Ewigkeit zur Zeit. Diese Frage­ stellung ist in Qrdnung unter der Varaussetzung. daj3 wir liber den vargenannten Ausgang verfligen. aIs sie nicht van Gatt weij3.

9 vid.Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. prin urmare. trebuie să rămînă în mod necesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dumnezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întreba­ rea s a. altceva decît aEl. cea de care tocmai am vorbit. Astfel. punctul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de la eternitate la timp. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credinţă. Ce este timpul? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustifi­ cat dacă presupunem că punctul de plecare nu­ mit mai sus ne este disponibil. atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eternitate şi. dacă Dumnezeu este eter­ . atunci maniera de a privi timpul. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" nitatea. deci că ştim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeaj uns .

9 f. das in der Zeit geschah.m6gliche Hinsicht fUr die Diskussion der Zeit in me­ thodischen Gebrauch genommen werden k6nnen. Die folgende Behandlung ist nk:ht theologisch. aus dem UEi. So ist denn der Theologe der rechte Sach­ kenner der Zeit.und es bleibt Ihnen unbenommen. Diese Verlegenheit ist fUr die Philosophie nie zu be­ heben. ". sie 50 zu verstehen . Zweitens 5011 der christliche G1aube an ihm selbst Bezug haben auf etwas. . 10 . was 50 aus­ sieht wie Ewigkeit was sich aber herausstellt als ein bloj3es Derivat des Zeitlichseins. vgl. und wenn die Erinnerung nicht trugt. Mk. dann ist er entschlossen. 1. sie in der rechten Weise I Gal. Theologisch . die Zeit aus der Zeit zu verstehen bzw. ' Der Philosoph glaubt nicht. die Frage nach der Ewig­ keit schwieriger zu machen. seine Existenz ist nicht durch den G1auben begrundet. ferner Eph. 4. wie man h6rt zu einer Zeit. von seinem zeitlichen Sein in seinem (6) Verhăltnis zur Ewigkeit. von der gesagt wird: Sie war die Zeit. 1. "da die Zeit erfUIIet war.kann die Behandlung der Zeit nur den Sinn haben. GoU selbst braucht keine Theologie. vgl. Erstens handelt die Theologie vom menschlichen Dasein als Sein vor Gott.. Fragt der Philosoph nach der Zeit. 15. 4. hat es die Theologie mehrfach mit der Zeit zu tun.

11 . pregătind-o ] Galateni 4. care pare a fi eternitate. şi. Tra­ tarea teologică a timpului . 15. credinţa creştină în ea însăşi trebuie să se raporteze la ceva care s-a petrecut în timp . ef.4. Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teo­ logie. de­ spre fiinţa temporală a omului în relaţia sa cu eternitatea. el este hotărît să înţeleagă timpul por­ nind de la timp. dacă ne aducem bine aminte.şi sînteţi liberi s-o în­ ţelegeţi astfel. ef. Astfel. Inprimul rînd. ca perspectivă posibilă pentru o discuţie asupra timpului.un timp despre care se spune: "în vre­ mea aceea".nu p oate face decît mai dificilă întrebarea privitoare la eternitate. teologia tratează despre existen­ ţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. însă iese la iveală ca simplu de­ rivat al faptului-de-a-fi-temporal. In al doilea rînd. existenţa sa nu este întemeiată prin credinţă. 9 şi urm. teologia are de-a face cu ti�pul în mai multe privinţe. metodologic. Tratarea ce urmează nu este una teologică. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. "cînd a venit plinirea vremii"l. Filozoful nu crede.aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utiliza­ tă. teologul este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. şi Efeseni 1. Cînd se întreabă privitor la timp. respectiv pornind de la cXf:t. Marcu 1.

sofern sie nicht beansprucht eine allgemein gultige systema­ tische Bestimmung der Zeit herzugeben. was auslegende Rede des Daseins von ihm selbst und der Welt sagt. am Ende gemeint sein konnte. was eine Uhr ist wird dam it die in der (7) Physik le­ bende Erfassungsart lebendig und damit die Weise. was mit dem. welche Bestimmung zuruckfragen muj3te hinter die Zeit in den Zusammenhang der anderen Kategorien hinein. was Philosophie und Wis­ senschaft. wann eine forschung bei ihrer Sache ist . Sie gibt Auskunft.oder sich năhrt aus einem uberlieferten und abgegriffenen Wortwissen daruber. Die nachfolgenden Uberlegungen gehoren viel­ leicht in eine Vorwissenschaft. Diese Vorwissenschaft innerhalb deren sich diese Betrachtung bewegt lebt aus der vielleicht eigenwil­ ligen Voraussetzung. Ihre Moglichkeit besteht darin. in der die Zeit Gelegenheit bekommt sich zu zeigen. Wenn wir uns daruber ins Klare setzen. daj3 Philosophie und Wissen­ schaft sich im Begriffe bewegen. Solche Nachfor­ schungen sind gleichsam der Polizeidienst beim Auf­ zugc der Wissenschaftcn. Die Abhand­ lung ist aber auch nicht philosophisch. daj3 jeder forscher sich daruber auf­ k1ărt.vorzubereiten und eigentlich zu stellen. cin zwar untergeordnetes 12 . was er versteht und was er nicht versteht. deren Geschăft fol­ gendes in sich begreift: Nachforschungen daruber anzustellen.

în contextul celorlalte categoru. Această ştiinţă prelimi­ nară. ce spune discursul prin care Dasein-ul se explicitează pe sine însuşi şi lumea. în interiorul căreia se mişcă consideraţiile de faţă. în măsura în care nu pretinde să ofere o determinare sistematică şi general-valabilă a timpului. Lucrarea de faţă nu este însă nici filozofică. pesemne încă­ păţînată. că filozofia şi ştiinţa se mişcă la nivelul conceptelor. trăieşte din presupoziţia. în mod necesar. astfel de investigaţii s înt. asemeni servi­ ciului poliţienesc .o preocupare ce-i drept sub­ ordonată. În cortegiul ştiinţelor. a cărei preocupare este de a cerceta ce spun în cele din urmă filozofia şi ştiinţa. moştenită şi uzată. Dacă vom căuta să înţelegem ce anume este un ceas. o dată cu aceasta vom conce­ pe timpul în felul în care o face fizica de azi şi vom v�dea totodată care este modul în care timpul ni se arată cu această ocazie. însă uneori foarte importantă. Reflecţiile ce urmează ţin poate de o ştiinţăpre­ Liminară. Posibilitatea ei rezidă în faptul că fie­ care cercetător ştie ce anume înţelege şi ce nu. să revină cu intero­ garea sa dincolo de timp. o determinare care ar trebui. Ea ne spune cînd o cercetare este în adecvare cu obiec­ tul ei sau cînd se hrăneşte dintr-o ştiinţă livrescă. potrivit 13 .corect şi punînd-o cu adevărat. putem spune.

und Weltzeit. Er existiert nur durch die in ihm enthaI­ tenen Kbrper und Energien. wie sie es eigentiich gemacht haben. Einige Satze daraus: Der Raum ist an sich nichts. Zunachst einen vorlaufigen Hinweis auf die begeg­ nende Zeit in der AlltaglichkeiL auf die Natur. Sie besteht nur in­ folge der sich in ihr (8) abspielenden Ereignisse.2 . daj3 sie nicht Theologie ist. Mit der Philosophie hat die folgende Oberlegung nur so viei gemein. Die Grundlage der allgemeinen Relativităts­ theorie. Vgl.Man ubersieht leicht uber dem 2 Zuspitzende Zusammenfassung Heideggers. Ihr Verhaltnis zur Philosophie ist nur das des Mitiaufens. um zuweilen Haussuchung bei den Alten zu haIten. Vgl.aber zuweilen dringliches Geschăft wie einige mei­ nen. Es gibt keine absolute Zeit auch keine absolute Gleichzeitigkeit. Der jetzige Stand dieser Forschung ist fixiert in der Ein­ steinschen Relativitatstheorie. Leipzig 1916. dazu Albert Einstein. auch: Uber 14 . Das Interesse dame was die Zeit seL ist in der Gegenwart neu geweckt durch die Entwick­ lung der physikalischen Forschung in ihrer Besin­ nung auf die Grundprinzipien der hier zu vollziehen­ den Erfassung und Bestimmung: der Messung der· Natur in einem raum-zeitIichen Bezugssystem. (Ein aIter Aristotelischer Satz:) Auch die Zeit ist nichts. Annalen der Physik 49. es gibt keinen abso­ luten Raum.

2 Se trece lesne cu vederea. Die Grundlage der allgemeinen Rela­ tivitătstheorie. la aceas­ ta Albert Einstein. 15 . asupra timpu­ lui natural şi timpului cosmic. în epoca actuală. (O veche propoziţie aris­ totelică :) Nici timpul nu este nimic. nr. 49. Leipzig 1916. El există doar ca urmare a evenimentelor care se desfăşoară în interiorul lui. ef. Iată cîteva propoziţii pe care aceasta le enunţă: spaţiul nu este în sine nimic.părerii unora. prin dezvoltarea cercetării din fizică. 2 Rezumare mult simplificată de Heidegger. în Annalen der Physik. Pentru filozofie ea nu este decît un însoţitor de drum care o ajută din cînd în cînd să facă descinderi la cei vechi şi să afle cum anume au procedat ei. Reflecţia ce urmează are în comun cu filozofia doar faptul că nu este teologie. nu există spaţiu absolut. Nu există timp absolut şi nici si­ multaneitate absolută. Pentru început. o remarcă preliminară asupra timpului întîlnit în cotidianitate. Stadiul actual al acestei cercetări este ilustrat cel mai bine de teoria einsteiniană a relativităţii. Interesul pentru ce este timpul a fost resuscitat. El nu există decît prin corpurile şi energiile conţinute în el. prin meditaţia sa asupra principiilor ce stau la baza conceperii şi deter­ minării pe care ea trebuie să le realizeze: principii­ le măsurării naturii în cadrul unui sistem referenţial spaţio-temporal.

und 95 ff. was sie ist? Kann eine ExpIi­ kation der leit die hier ansetzt die Gewahr haben. der <JEcOs n dvat aU't:6v. Kap. gegenuber beliebigen Transfor­ mationen nachweist. die die Naturvor­ gange beschreiben.Destruktiven dieser Theorie das Positive. namlich aIs das Worin des Veranderlichen. 2. S. Braunschweig: Vieweg 1922. 11 .4 Da sie nicht selbst Bewegung ist muj3 sie irgendwie mit der Bewegung zu tun ha­ ben. vorfindIich? Gibt sie sich hier als sie selbst in dem. 90 ff. Veranderung ist in der leit. Die leit begegnet zunachst im veranderlich Seienden. 219 a ff.3 50 wird dieses schon von Aristoteles gesehen im lusammenhang mit der Grundart des Seins des Naturseins: der Veranderung. avaYKT] '('fjs K1ViJ­ die spezielle und allgemeine Relativitătstheone. 3 Vgl. worin sich Ereignisse abspie­ len.. Braun­ schweig: Vieweg 1920.a. 7. 16 .O. Aristoteles. 4 a. AIs was ist leit in dieser Begegnisart. Physik IV. Vgl. Die leit ist das. daj3 damit die leit gIeichsam die fundamentalen Pha- Fortbewegung: Em:t ouv ou KlVT]ffis.. Aufl. 219 a 9 f. femer: Vier Vorlesungen liber Relativitatstheorie. des PlatzwechseIs. S. daj3 sie ge­ rade die Invarianz der Gleichungen.

2. Braunschweig: Vieweg 1922. germ. Braunschweig: Vieweg 1920. Timpul este acel ceva în interiorul căruia s e desfăşoară evenimentele}. 9 şi urm. cap. cartea a IV-a. edit.) 3 Cf. TI Eivat aU1:oy4. în primă instanţă. Schimbarea este în timp. Aristotel. a VII-a. să garanteze că prin aceasta timpul ne remite fenomenele fundamentale care îl de- Cf. care îl tra­ tează în acest fel. în legătură cu felul fundamental de a fi al fiinţei naturii: în legătură cu transformarea. 90 şi urm. Fizica. 219 a. Cum timpul însuşi nu este mişcare. cu schimbarea locului. în ceea ce el este? Poate oare o explicare a timpului.dincolo de aspectul destructiv al acestei teorii. în opoziţie cu transformările arbitrare. în fiinţarea su­ pusă schimbării. la­ tura ei pozitivă. ed. p. avO:YKll TI\� KlVT1mm. în speţă faptul că ea demonstrează tocmai invarianţa ecuaţiilor ce descriu procesele naturale. el trebuie atunci să aibă într-un fel ceva de-a face cu mişcarea.219 a şi urm. Tim­ pul se întîlneşte. şi anume ca acel ceva în care este cuprins ceea ce se schimbă? Se arată el aici ca el însuşi. mai departe: Vier Vorlesungen aber Relativitătstheorie.. 4 Ibidem. cu mişcarea: €1td OUV ou lciVTJ<JU. (n. E ceea c e dej a Aristo­ tel a văzut. şi: Uber die spezielle und allgemeine Relativitătstheorie. Cf. 11. p. Sub ce formă ni se arată timpul dacă îl întîlnim astfel. 17 .

der andere spater ist. Die Uhr mij3t die Zeit. 18 . Eine Uhr ist ein physikaIisches 5ystem. Jede Periode hat die gIeiche Zeitdauer. auf die man immer zuruckgreifen kann.nomene hergibt die sie in dem eigenen 5ein bestim­ men? Oder wird man beim Aufsuchen der Grunde der Phanomene auf etwas anderes verwiesen? AIs was begegnet die Zeit fUr den Physiker? Das bestimmende Erfassen der Zeit hat den Charakter der (9) Messung. Die Aufteilung dieser Dauerstrecke ist beIiebig. auf dem sich die gIeiche zeitIiche ZustandsfoIge stan­ dig wiederholt unter der Voraussetzung. das Von-wann-bis-wann. daj3 dieses physikaIische 5ystem nicht der Veranderung durch auj3ere Einwirkung unterIiegt. Die Wiederholung ist zykIisch. sofem die Erstreckung der Dauer eines Geschehens auf gleiche Zustandsfolgen der Uhr verglichen und von da in ihrem 50viel zahlenmaj3ig bestimmt wird. Die Uhr gibt eine sich standig wiederholende gleiche Dauer. in dem beliebig ein Jetztpunkt fixiert werden kann. so daj3 immer von zwei verschiedenen Zeitpunkten der eine fruher. Was erfahren wir von der Uhr uber die Zeit? Die Zeit ist etwas. Eine Uhr zeigt die Zeit. Messung gibt an das WieIange und das Wann.

dintre două puncte temporale diferite. poate fi fixat un "acum". Ceasul oferă o durată aceeaşi ce se repetă con­ stant şi la care se poate oricînd reveni. Măsurarea ne spune "cît de mult durează" ceva. cu aj utorul numerelor. 19 . în mod arbi­ trar. întot­ deauna. este determinată cantitativ. în care aceeasi suc­ cesiune temporală de stări se repetă constant. în vreme ce căutăm temeiurile fenomenelor.termină în fiinţa lui proprie ? Sau. ne spune "cînd" are loc şi "de cînd pînă cînd". cu condiţia ca acest sistem fizic să nu fie supus schim­ bării printr-o influenţă exterioară. pornind de aici. Un ceas este un sistem fizic. Fiecare perioadă are aceeaşi durată în timp. Ce anume aflăm de la ceas despre timp ? Că timpul este ceva în interiorul căruia. Ceasul măsoară timpul prin aceea că extensia duratei unui eveniment e comparată cu aceeaşi s uccesi­ une de stări ale ceasului şi. Un ceas arată timpul. Împărţi­ rea acestui interval de timp este arbitrară. sîntem trimişi la altceva? Cum anume este întîlnit timpul de către fizi­ cian ? Modul cel mai frecvent de a surprinde tim­ pul are caracterul măsurării. Repetiţia este ciclică. astfel încît. unul este "mai devreme" iar altul "mai tîrziu".

Jedes Fruher und 5păter ist be­ stimmbar aus einem Jetzt welches aber selbst be­ Iiebig ist. In drei 5tunden ist es zwolf. als 5păter das 5păter eines Fruher. homogen. ist nicht die Angabe des Wielange. da ich es tue. die die Uhr jeweils leistet.Dabei ist kein Jetztpunkt der leit vor dem anderen ausgezeichnet. sondem die jeweilige (lO) Fixierung des Jetzt. so ist das erste. jetzt da etwa hier das Licht ausgeht. Was ist das Jetzt? VerfUge ich 20 . Die primăre Be­ stimmung. so macht die Uhr ein Geschehen ausdrucklich.Jetzt ist es neun Uhr. Geht man mit der Uhr auf ein Geschehen zu. Nur sofern die leit als homogene konstituiert ist ist sie meJ3bar.« Die Zeit jetzt da ich auf die Uhr sehe: Was ist dieses Jetzt? Jetzt. Wenn ich die Uhr herausziehe. des Wieviel der gegenwărtig flieJ3enden leit. Diese leit ist durchgăngig gleichartig. 30 Minu­ ten seitdem das geschah. was ich sage: . mehr hinsichtIich seines Ablaufens im Jetzt als hin­ sichtlich des Wieviel seiner Dauer. dessen 5tadien in der Beziehung des Friiher und 5păter zu­ einander stehen. Er ist als Jetzt das mogliche Fnlher eines 5păter.. Die leit ist so ein Abrollen.

Timpul este ast­ fel o desfăşurare ale cărei stadii se raportează unele la altele în calitatea lor de "mai tîrziu" şi de "mai devreme". acum. omogen. cînd fac lucrul acesta. Cînd scot ceasul. este arbitrar. Timpul este timpul de acum. nici un punct temporal al lui "acum" nu este privilegiat în raport cu altul. Cînd ne rapor­ tăm la un eveniment cu aj utorul ceasului. ceasul exprimă evenimentul mai mult în privinţa tre­ cerii lui prin acest "acum" decît în ce priveşte mărimea duratei s ale. Fiecare "mai devreme" şi "mai tîrziu" poate fi determinat pornind de la un "acum" care. el este un "mai devreme" posibil al unui "mai tîrziu".Prin aceasta. cînd lumina serii păleşte. iar ca "mai tîrziu" este un "mai tîr­ ziu" al unui "mai devreme". a cantităţii unui timp ce se scurge în prezent. cînd mă uit la ceas. sînt treizeci de minute de cînd s-a întîmplat cutare lucru. Timpul este măsurabil doar dacă este constituit ca omogen. Ce este 21 . Peste trei ore se face 12" . el însuşi. însă. primul lucru pe care-l spun este: "Acum e ora nouă. Acest timp este peste tot acelaşi. ci fixarea de fiecare dată a unui "acum". Fiind un "acum". Ce este acest "acum"? Acum. Determinarea primordială pe care o realizează de fiecare dată ceasul nu este indicarea unei durate.

noii tibi obstrepere turbis a ffectionum tuarum. tempora metior. inquam. Und Augustinus hat die Frage hier stehen gelassen. Bin ich das Jetzl. morgens. »In te. diese Nacht heute: Hier stoj3en wir auf eine Uhr. anime meus. die sich das menschliche Dasein von jeher zugelegt hal. noii mihi abstrepere: quad est. oder nur der. cum tempora 22 . die naturliche Uhr des Wechsels von Tag und Nacht. Buch seiner Canfessianes die Frage bis hierher getrieben. der es sagt? Mit oder ohne ausdruckliche Uhr? Jetzt abends.keiner und jeder. et cum i1Iae praeterierint manet ipsam metior praesentem. ab der Geist selbst die Zeit sei. In te.und Sonnenuhren? VerfUge ich uber das Sein der Zeit und meine ich im Jetzt mich mit? Bin ich selbst das Jetzt und mein Dasein die Zeit? Oder ist es am Ende die Zeit selbst die sich in uns die Uhr anschafft? Augustinus hat im XI.uber das Jetzt? Bin ich das Jetzt? Ist jeder Andere das Jetzt? Dann wăre die Zeit ja ich selbsl. und jeder Andere wăre die Zeit. We/che Bewandtnis hat es damit daj3 mensch­ liches Dasein sich eine Uhr angeschafft hat schon vor al/en Taschen. non eas quae praeterierunt ut fieret: ipsam metior. tempora metior. Und in unserem Miteinander wăren wir die Zeit . affectionem quam res praetereuntes in te faciunt.

et cum illae praeterierint. ajungînd să se întrebe dacă nu cumva sufletul însuşi este timpul. In te. în această noapte.nici unul dintre noi şi fiecare. astăzi: avem de-a face aici cu un ceas pe care existenţa umană şi l-a procurat dintotdeauna. Şi Întrebarea lui s-a oprit aici: "In te. anime meus. ceasul natu­ ral al alternanţei dintre zi şi noapte. Şi laolaltă am fi timpul . tempora me­ tior. Augustin a dezvoltat această problemă. quam res praetereuntes in te faciunt. pînă la urmă. non eas quae praeterierunt 23 . noIi tibi obstrepere turbis affectionum tuarum. manet. seara. noIi mihi obstrepere: quod est. sau sînt doar cel care îl rosteşte? Cu sau fără ceas propriu-zis? Acum. tempora metior. dimineaţa. Care este semnificaţia faptului că existenţa uma­ nă şi-a procurat un ceas care precedă toate ceasu­ rile de buzunar şi cele solare? Dispun eu oare de fiinţa timpului şi prin "acum" mă am în ve­ dere şi pe mine? Sînt eu însumi acest "acum" şi existenţa mea este timpul? Sau.acest "acum" ? Dispun eu de acest "acum" ? Sînt eu acest "acum"? Este altul acest "acum"? Atunci chiar eu însumi aş fi timpul şi oricare altul ar fi timpul. inquam. Sînt eu acest "acum". affectionem. ipsam metior praesentem. timpul însuşi este cel care şi-a creat în interio­ rul nostru acest ceas? În cartea a XI -a a Confe­ siunilor.

emendata et auctior. p. accurante Migne. wenn ich die Zeit messe. was die Zeit seL hat unsere Betrachtung auf das Dasein verwiesen. messe ich die Zeit. nicht die Dinge. 36. das wir als menschIiches Leben kennen. Parisiis 1841. das Seien­ de. welche varubergehen. das wir jeder selbst sind. Kamme mir nicht mit der frage in die Quere: Wie denn das? Verleite mich nicht dazu.« Die frage nach dem. resp. mein Geist messe ich die Zeiten. sage ich immer wieder. «5 (I l ) In Paraphrase: "In dir. die varubergehend be­ gegnenden Dinge bringen dich in eine Befindlich­ keit die bleibt wahrend jene verschwinden. dich messe ich. Die Befindlichkeit messe ich in dem gegenwartigen Da­ sein. Mein Mich-befinden selbst ich wiederhale. van dir wegzu­ sehen durch eine falsche frage. 27. das jeder van uns in 5 Augustinus. Sancti Aurelii Augustini opera omnia. Kamme dir selbst nicht in den Weg durch die Verwirrung dessen. messe ich. 823 sq.metiar. sa ich die Zeit messe. Tomus 1. 24 . In dir. cap. Editio novissima. wenn mit Dasein gemeint ist das Seiende in seinem Sein. dieses Seiende in der JeweiJigkeit seines Seins. Confessiones. post Lovaniensium theolo­ gorum recensionem. es. daj3 sie erst entstUnde. was dich selbst angehen mag. Liber XI.

ce este propriu fiinţei s ale. accurante Migne.5" Ceea ce înseamnă. adică acea fiinţare care. Î n tine. o spun tot mereu. Liber XI. dacă prin Dasein înţelegem fiinţarea în fiinţa sa pe care o cunoaştem ca viaţă umană. repet.ut fieret: ipsam metior. cum tempora metior. Tomus 1. post Lovanien­ sium theologorum recensionem. 27. măsurîndu-te. eu măsor timpul. 25 . Nu mă face să mă îndepărtez de tine printr-o falsă întrebare. resp. Confessiones. p. 823 sq. lu­ crurile întîlnite în trecere te aduc într-o s ituare afectivă care rămîne. Nu mă întreba cum vine asta. nu lucrurile care trec pentru ca această situare afecti­ vă să se nască. măsor eu timpurile. Parisiis 1841. Nu te pune în calea ta însuţi făcînd confuz ceea ce te poate privi chiar pe tine însuţi. în timp ce ele dispar. parafrazînd: "Î n tine. Î nsăşi situarea afectivă în care mă aflu o măsor. eu măsor timpul. atunci cînd măsor timpul". cap. Situa­ rea afectivă e cea pe care o măsor în prezent. s întem fiecare dintre 5 Augustinus. suflete al meu. Editio novissima. în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. Sanctii Aurelii Augustini opera omnia. 36. emen­ data et auctior. Î ntrebarea privitoare la ce este timpul ne-a condus către o considerare a Dasein-ului.

daj3 die Akte des Bewuj3tseins. Aber bedurfte es dieser umsUindlichen O berle­ gung. Dieses Seiende ist in der Jeweiligkeit a[s meiniges. was selbst nicht durch die leit bestimmt ist? Es ist ein Umweg. vom Cha­ rakter des Daseins des Menschen. in der leit sind. Es muj3te dann ge- 26 . um auf das Dasein zu stoj3en? Genugte nicht der Hinweis. und daran. die see­ lischen Vorgange. einen moglichen lusammenhang dessen. so daj3 an ihm. daj3 (12) aus ihr die verschie­ denen Weisen des leitlichseins verstandlich wer­ den.auch dann.. was die eigentliche leitlichkeit ist von aHem Anfang an sichtbar werden zu lassen. Aber der Frage nach der leit liegt daran.[ch bin" ist die eigentliche Aussage vom Sein. Die Aussage . eine solche Antwort zu gewinnen. Die Naturzeit als loogst bekannte und besprochene hat bislang den Boden fUr die Explikation der leit abgegeben.der Grundaussage trifft: [ch bin. wenn diese Akte sich auf etwas richten. . Sollte das menschliche Sein in einem ausgezeichneten Sinne in der leit sein. was in der Zeit ist mit dem. so muj3 dieses Dasein charakterisiert werden in den Grund­ bestimmungen seines Seins. was die leit ist ablesbar werden kann.

pe care fiecare dintre noi o are în ve­ dere în enunţul fundamental "eu sînt". o posibilă legătu­ ră a ceea ce este în timp cu ceea ce constituie tem­ poralitatea propriu-zisă. a servit pînă acum ca bază pentru explicarea timpului. desigur. despre caracterul de Dasein al omului. de o cale ocolită. Însă întrebarea privitoare la timp e intere­ sată să obţină un astfel de răspuns încît. astfel încît din ea să poată fi descifrat ce anume este timpul. S-ar putea atunci ca tocmai faptul27 . şi o interesează să facă vizibilă. Î nsă era nevoie de această reflecţie complicată pentru a aj unge la Dasein ? Nu era suficient să spunem că actele conştiinţei. Această fiinţare este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ca "de fiecare dată al meu". de la bun început. şi aceasta într-un sens privilegiat.noi înşine. pornind de la el. Enun­ ţul "eu sînt" este adevăratul enunţ despre fiinţă. el însuşi. D acă fiinţa umană se află în timp. să devină inteligibile diferitele moduri ale faptului-de-a-fi-temporal. nu este determinat de timp? E vorba. ca unul ce a fost încă de multă vreme cunoscut şi discutat. Timpul natural. că procesele s ufle­ teşti sînt în timp . atunci acest Dasein trebuie caracterizat în determinările fundamentale ale fiinţei sale.chiar şi atunci cînd aceste acte sînt îndreptate către ceva care.

wie ein 5tein da isL der keine Welt da hat und besorgt. des betrachten­ den. des Bewerkstelligens. einander begegnen. Das Dasein als dieses In-der-Welt-sein ist in eins damit Mit-einander-sein. um in die Welt zu kommen. Das menschliche Leben ist nicht irgendein 5ubjekL das irgendein Kunst­ stltck machen muj3. vergleichenden Bestimmens. Dasein als In-der-Welt-sein meint: in der Weise in der Welt sein. daj3 Zeitlichsein . Aber auch so bedarf es einer vor­ gangigen Anzeige einiger Grundstrukturen des Da­ seins selbst. miteinander sein in der Weise des Fur-einander-seins. 28 . bei ihr verweilen in einer Weise des Ver­ richtens. Das Dasein ist das 5eiende. mit Anderen sein: mit An­ deren dieselbe Welt dahaben. namlich auch so. des Erledigens.rade sein. aber auch der Betrachtung. 2. Aber dieses Dasein ist zugleich Vorhandensein fUr Andere. das charakterisiert wird als In-der-Welt-sein. daj3 dieses 5ein besagt: mit der Welt umgehen.recht verstanden die fundamentale Aussage des Daseins hinsichtlich seines 5eins sei. 1. Das In-der-Welt­ -sein ist charakterisiert als Besorgen. des Befragens.

înţeles corect . Viaţa umană nu este ceva pre­ cum un subiect care trebuie să facă cine ştie ce artificiu pentru a veni în lume. aşa cum este prezentă o piatră care nu deţine o lume şi care nu se preocupă de vreo lume. Dasein-ul. ca fapt-de-a-fi-în-Iume. al determinării contemplative şi comparative. a-l întîlni pe celălalt. Dasein-ul este fiinţarea caracterizată ca fapt­ de-a-fi-în-lume.de-a-fi-temporal. ca fapt­ de-a-fi-în-Iume. fie în modul contemplării. Dar şi în acest caz este necesară o indi­ care preliminară a cîtorva structuri fundamen­ tale ale Dasein-ului însuşi. Faptul-de-a-fi-în-Iume este carac­ terizat ca preocupare. al interogării. al îndeplinirii sau rezolvării a ceva. a zăbovi în preajma ei în­ tr-un anume mod. a fi laolaltă în sensul de a-fi-unul-pentru-altul. înseamnă: a fi în lume în asa fel încît acest fapt de a fi să însemne: a avea mereu de-a face cu lumea. a deţine împreună cu alţii aceeaşi lume. de a fi cu ceilalţi.să constitu­ ie enunţul de bază al Dasein-ului cu privire la fiinţa sa. Însă acest Dasein este totodată pentru ceilalţi o simplă-prezenţă. 29 . Dasein-ul. este tot­ odată fapt-de-a-fi-unul-laolaltă-cu-altul. 1. 2. fie al executării.

wie es In-der-Welt-sein ist. als was das Dasein jeweilig sich selbst versteht. was man so herumspricht. hat eine ausgezeichnete Seinsbestim­ mung. auch mein Dasein. die in diesem Gesprăch sich aufhălt. In dem. das sich bestimmt als »Ich bin". Es sagt aus. FUr das Dasein ist die Jewei1igkeit des »Ich bin" konstitutiv. Dasein ist also ebenso primăr. Im Sprechen spielt sich vorwiegend das ln-der-Welt-sein des Menschen ab.( 13) 3. in dem. das sie miteinander Dahaben. als was es sich nimmt. Miteinander in der Welt sein. Das Dasein ist ein Seiendes. liegt jeweils die Selbstauslegung der Gegenwart. Sprechen ist voll gesehen: sich aussprechendes mit einem Anderen iiberetwas Sprechen. Es ist je eigenes und als eigenes jeweiliges. Das wuj3te schon Aristoteles. ist das Sprechen. Im Miteinandersprechen. SoH dieses Seiende in seinem Seinscharakter bestimmt wer- 30 . Die Grundweise des Daseins der Welt. 4. wie das Dasein in seiner Welt liber die Weise des Umgangs mit seiner Welt sprichL ist mitgegeben eine Selbst­ auslegung des Daseins. als Miteinan­ der sie haben.

3 . El este de fiecare datăpropriu şi. cu precădere. Vorbirea văzută în totalitatea ei: ca vorbire care se exprimă pe sine atunci cînd vorbeşte cu altul despre ceva. în acel ceva despre care se stă de vorbă este cuprin­ să de fiecare dată o explicitare de sine a prezen­ tului în care are loc această con-vorbire. el este de fiecare dată. În spaţiul vorbirii are loc. Dasein-ul este o fiinţare care se determină pe sine ca "eu sînt". Felul în care el vorbeşte ne arată cum anume se înţelege Da­ de fiecare dată pe sine. Prin urmare. ca propriu. Acest lucru era cunoscut dej a de Aris­ totel. A fi unul laolaltă cu altul în lume. Dacă această fiinţa­ re trebuie determinată în caracterul său de fiinţă. în lumea sa. Dasein-ul. ca ce anume se con­ sideră el pe sine. în sensul de a o avea laolaltă .acest fapt are o determinare ontologică privilegiată. asa cum este el în Da­ sein-ul meu. este primordial şi . Modul fundamental în care există lumea pe care Dasein-urile o deţin lao­ laltă este vorbirea. În felul în care Dasein-ul. 4. faptul-de-a-fi-în-lume al omului. Dasein-ului îi este constitu­ tiv fap tul-de-a-fi-de-fiecare-dată al acestui "eu sein-ul sînt". În vorbirea unuia cu celălalt. vor­ beşte despre modul în care se îndeletniceşte cu această lume a sa este implicată dintru început o explicitare de sine a acestui D as e i n . 31 faptul-de-a-fi-în-Iume.

Was er ist und wie er ist das ist niemand: keiner und doch alle miteinander. ich bin mit den Anderen und die Anderen mit den Anderen ebenso. dem es in seinem al\tăglichen undjeweiligen In-der­ Welt-sein aur sein Sein ankommt. Sofern das Dasein ein Seiendes ist das ich bin. man besorgt. und zugleich bestimmt ist als Mit-einander-sein. 6. ist aJs solches zumeist ein Seiendes. das die Mb­ glichkeit des » Ich bin« ist. Keiner ist in der Alltăglichkeit er selbst. das man ist. Alle Grundcha­ raktere mussen sich 50 in der Jeweiligkeit als der je meinigen zusammenfinden. Wie in aJlem Spre­ chen uber die Welt ein Sichaussprechen des Daseins uber sich selbst liegt 50 ist alles besorgende Um- 32 . Dieser Niemand. sondern die Anderen. Das 50 charakterisierte Seiende ist ein solches. Ein Seiendes. von dem wir selbst in der Alltaglichkeit ge­ lebt werden. In der Hartnăckigkeit der I1errschaft dieses Man liegen die Mbglichkeiten meines Daseins. 50 ist von der Jeweiligkeit als der je meinigen nichl zu abstrahieren. Mea res agitur. bin ich mein Dasein zumeist und durchschnittlich nicht selbst. 5.den. man ist damr. ist das "Han«. Alle sind nicht sie selbst. und aus dieser Einebnung heraus ist das »Ich bin« mbglich. Man sagt (14) man hbrt.

Acest Nimeni. o fiinţare dominată de impersonalul "se". şi aceştia. la rîndul lor. În înverşunarea dominaţiei aces­ tui impers onal "se" rezidă posibilităţile Da­ sein-ului meu şi "eu sînt" este posibil pornind de la această nivelare. În măsura în care Dasein-ul este o fiinţare care sînt eu însumi şi totodată este determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iaolaltă-cu-altul. eu nu sînt. de care sîntem noi Înşine trăiţi în cotidianitate. în primă instanţă şi la nivel mediu. tot aşa orice îndeletni33 . O fiinţare care este posi­ bilitatea lui "eu sînt" este ca atare. La fel cum în orice vorbire despre lume se află implicată o vorbire de­ spre sine a Dasein-ului. Nimeni nu este. ci ceilalţi. cel mai adesea. se dă curs unei preocupări. 5. în cotidianitate. Toate caracterele fundamentale trebuie să se re­ găsească astfel în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată. Aceştia toţi nu sînt ei înşişi. se optează pentru ceva.nu trebuie făcut abstracţie de faptul-de-a-fi-de­ fiecare-dată care este "al meu". 6. este impersonalul "se". Fiinţarea astfel caracterizată în al său fapt­ de-a-fi-în-Iume. este una preocupată de fiinţa sa. el Însuşi Nimeni nu este ceea ce el este şi aşa cum este: nici unul şi totuşi toţi laolaltă. eu sînt cu ceilalţi. se aude. Mea res agitur. cotidian si de fiecare dată. eu însumi. Se spune. înteles ca "de fiecare dată al meu". cu alţii.

Die Sorge um das Dasein hat jeweils das Sein in die Sor ge gestellt. 7. Das. Es trifft sich da selbst an. sondern das "es sein«. was man so uber das Dasein und das menschliche Leben uberlieferter Weise meint. die 5elbstauslegung. 8. dieses 5eiende sei 34 . von dem. in der das Dasein sich sl::lDst jeweils hat. Das Dasein ist als 5eiendes nicht zu bewei­ sen. Es befindet sich bei sich selbst. von der Tradition. womit ich mich beschaftige. wie es in der herrschenden Auslegung des Daseins bekannt und verstanden ist. womit ich umgehe.gehen ein Besorgen des Seins des Daseins. wo­ mit es gemeinhin umgeht. Der primare Be­ zug zum Dasein ist nicht die Betrachtung. wo­ ran mich mein Beruf kettet. vom Man. ( 15) In der Anzeige dieser 5einscharaktere ist alles unter die Voraussetzung gesteIlt. Das 5ich-erfahren wie das Uber-sich­ -sprechen. ist nur eine be­ stimmte ausgezeichnete Weise. bin ich gewissermaJ3en selbst und darin spielt sich mein Dasein ab. Durchschnittlich ist die Ausle­ gung des Daseins von der A1ltaglichkeit beherrscht. nicht einmal aufzuweisen. und doch hat sich das Dasein selbst. In der Durchschnittlichkeit des aIltaglichen Da­ seins Iiegt keine Reflexion auf das [ch und das 5elbst.

cire de ordinu l preocupării este o preocupare de fiinţa Da s e in-ului. Acest ceva cu care mă îndelet­ nicesc. Relaţia primordială cu Dasein-ul nu este observaţia. Experimenta­ rea de sine. nu poate fi dovedit şi nici măcar nu poate fi în vreun fel vădit. Cînd indicăm aceste caracteristici ale fiinţei sale. este dominată de impersonalul "se". toate acestea sînt într-o anumită măsură eu însumi şi în toate acestea este în joc Dasein-ul Grija pentru Da s e in a situat de fiecare dată fiinţa în grijă. ca şi explicitarea de sine . Dasein-ul. La nivelul mediu al Dasein-ului cotidian nu are loc nici o reflecţie asupra eului şi asupra sinelui. ci în­ suşi "faptul-de-a-fi-acest-Dasein". unul aparte. . aşa cum ea. de tradiţie. El se află la sine însuşi. de care mă leagă mese­ ria mea. fiinţa. explicitarea Dasein-ului este dominată de cotidianitate. cu care mă ocup. este cunoscută şi înţeleasă în explicitarea dominantă a Dasein-ului. El se întîlneşte pe sine însuşi în cele cu care se îndeletniceşte de obicei. 7.toate acestea reprezintă doar un anumit mod. presupunem înainte de toate că această fiinţare 35 meu. de ceea ce se înţelege prin Dasein şi viaţă umană în mod tradiţional. în care Dasein-ul se deţine pe sine de fiecare dată. 8. şi totuşi Dasein-ul se deţine pe sine. vorbirea despre sine. La nivel mediu. ca fiinţa re.

was seine Durch diese auJ3erste Mbglichkeit des Daseins ist das Dasein pri­ mar bestimmt. soli sichtbar gemacht werden. was sie sind. Die EigentIichkeit des Daseins ist das. daJ3 menschliches Erkennen begrenzt ist. sofern es ist. Eine weit ernsthaftere Schwierigkeit als die. Die Veriegenheit der Daseinserfassung grundet nicht in der Begrenztheit. Die Eigentlichkeit als auJ3erste Mb­ gIichkeit des Seins des Daseins ist die Seinsbestim­ mung. daJ3 psycholo­ gische 5etrachtung des Daseins ins Dunkle fUhrt. so zwar.an ihm selbst fUr eine es auf sein Sein auslegende Forschung zuganglich. das Da­ sein in der EigentIichkeit seines Seins zu ăuj3erste Seinsmoglichkeit ausmacht. Aber nicht aus der Berufung darauf. was 36 . in der alle vorgenannten Charaktere das sind. daJ3 wir gerade in dem Nicht-ausweichen vor der Verlegenheit uns in die Maglichkeit bringen. Ist diese Voraussetzung richtig oder kann sie wankend gemacht werden? In der Tat. sondern in dem Seienden selbst. Unsicherheit und Unvollkommenheit des Erkenntnisvermbgens. Unter anderem wurde die Bestimmung genannt: Das Dasein ist in der Jeweiligkeit. ergreifen. kommt diese Schwierigkeit. das erkannt wer­ den soli: in einer GrundmbgIichkeit seines Seins.

trebuie făcută vizibilă o difi­ cultate cu mult mai serioasă decît cea a cunoaş­ terii umane limitate . desigur. în ea Însăşi. Autenticitatea Dasein-ului este ceea ce consti­ tuieposibilitatea extremă afiinţei sale. printre altele.este accesiGilă. ca posibi­ litate extremă a fiintei Dasein-ului.aceea că tocmai neevitînd acest impas ne oferim posibilitatea de a s urprin­ de D a s e i n-ul în autenticitatea fiinţei sale. A fost numită. este acea de­ terminare a fiinţei lui prin care toate caracterele mai înainte menţionate sînt ceea ce sînt. pentru o cercetare care îşi propune să-i expliciteze fiinţa. Este oare co­ rectă această presupoziţie s au ea poate fi clăti­ nată? Ea poate fi clătinată. Autenticitatea. următoarea deter­ minare: Dasein-ul este În faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată. Însă nu din invocarea faptului că observarea psihologică a Da­ sein-ului ne conduce către un teritoriu obscur vine această dificultate. ci fiinţarea Însăşi care trebuie cunoscută: acest impas Îşi are temeiul într-o posibilitate fundamentală a fiinţei Dasein-ului. în măsura În care el este ceea ce are 37 . Dasein-ul este determinat primordial. Impasul în care aj ungem atunci cînd încercăm să conce­ pem Dasein-ul nu are ca temei limitarea. nesigu­ ranţa şi nedeplinătatea putinţei de cunoaştere. Prin această posibilitate extremă a Dasein-ului.

was es sein kann. Einmal ist es nicht mehr. der einzig angemesse­ nen Art des Habens von Dasein: den Anderen bin ich nie. je Iănger man . Darum vennag das Dasein der Anderen nicht Dasein im eigentlichen Sinne zu ersetzen. konstitutive. Vor diesem Ende ist es nie eigentlich. (16) wenn es soweit ist. Es ist immer noch etwas. Vennag das Dasein der Anderen Dasein im eigent1i­ chen Sinne nicht zu ersetzen? Die Auskunft auf das Dasein Anderer.es sein kann. was noch nicht zuende ist. wovon er spricht. ist es je das meinige. dann ist es nicht mehr. ist eine schlechte Auskunft. hat an seinem Thema das verloren. Sein Ende wăre ja das Nichts. Wer sie durchstreicht. Am Ende. ist es gerade nicht mehr. Je weniger man Eile haL sich von dieser Verle­ genheit unvennerkt fortzuschleichen. und ist es das. die mit mir waren und die zu Ende gekommen sind. Das Dasein des Anderen habe ich nie in der ursprunglichen Weise. Wie aber soli dieses Seiende in seinem Sein er­ kannt werden. bevor es zu seinem Ende gekom­ men ist? Bin ich doch mit meinem Dasein immer noch unterwegs. wenn an­ ders die Jeweiligkeit als meinige festgehalten wer­ den solI. Die Bestimmung ist an diesem Sein eine durchgăngige.

întotdeauna "pe drum". La un moment dat el nu mai este. De aceea. este o falsă informaţie. Dasein-ul celor­ lalţi nu se poate substitui cu adevărat Dasein-ului. tocmai atunci el nu mai este. constitutivă. dacă faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată trebuie păs­ trat ca "al meu". Înainte de acest sfîrşit el nu e niciodată cu adevărat ceea ce poate fi. Sfîrşitul său poate fi chiar Nimicul. Dar nu poate oare Dasein-ul celorlalţi să se sub­ stituie cu adevărat Dasein-ului ? Ceea ce aflu de­ spre Dasein-ul celorlalţi. înainte ca ea să-şi fi atins sfîrşitul? Eu sînt totuşi. în ce priveşte tema sa. dacă a ajuns pînă acolo.putinţa să fie. atunci el nu mai este. Dasein-ul celorlalţi. în singurul mod adevărat de a deţine Dasein-ul: eu nu sînt nici­ cînd ceilalţi. Cu cît te grăbeşti mai puţin să treci peste acest impas fără a-l remarca şi cu cît zăboveşti mai mult 39 . acel ceva despre care vorbeşte. acela a pierdut. La sfîrşit. care au fost cu mine şi care ş i-au atins sfîrşitul. cu Dasein-ul meu. şi cînd este acest sfîrsit. Eu nu detin nicicînd. în ce priveşte această fiin­ ţă. El este întotdeauna ceva care încă nu s-a sfîrşit. una generală. în mod originar. De­ terminarea numită este. Dar cum poate fi cunoscută această fiinţare în fiinţa sa. el este de fiecare dată "al meu". Cel care o anulează.

Die Selbst­ auslegung des Daseins. wenn es nichts von ihm wissen will. und (17) besonders fUr die nachste frage. immer in der Jeweiligkeit des jemeinigen. die unbestimmte Oewij3heit der eigensten Moglichkeit des Zu-Ende-seins. Was soll das fUr unsere frage.dabei aushăIL um so deutlicher wird sichtbar: in dem. als bevorstehend aneignen kann. was die Zeit sei. mein Tod. Diese ăuj3erste Seins­ m6glichkeit ist vom Charakter des Bevorstehens in Gewij3heit. und diese Gewij3heit ist ihrerseits charak­ terisiert durch eine v61lige Unbestimmtheit. Das Dasein hat in sich selbst die M6glichkeit sich mit seinem Tod zusammenzufinden als der ăuj3er­ sten Maglichkeit seiner selbst. was das Dilsein in der Zeit sei? Das Dasein. wobei ein Ablaufszusammenhang einmal abschnappL sondern eine M6g1ichkeiL um die das Dasein so oder so weij3: die ău3 j erste M6glichkeit seiner selbsL die es ergreifen. ist nicht etwas. weij3 um seinen Tod. und das auch dann. was am Dasein diese Schwierigkeit bereiteL zeigt es sich in seiner ăuj3er3ten M6glichkeit. die jede andere Aussage an Gewij3heit und Eigentlichkeit uberragL ist die Aus­ legung auf seinen Tod. Das Ende meines Daseins. Was ist dieses: je den eigenen Tod haben? Es 40 .

pe care el o poate surprinde şi şi-o poate face a lui ca una ce îi stă în faţă. este explicitarea prin raport la moartea sa. ştie de moartea sa chiar şi atunci cînd nu vrea să ştie nimic despre ea. cu atît devine mai clar următorul lucru: Dasein-ul ni se arată în posibilitatea sa extre­ mă tocmai prin acel ceva din el care naşte această dificultate. iar această certitudine. Acea explicitare de sine a Dasein-ului. Această posibilitate extremă a fiinţei sale are caracterul a ceva care-i stă în faţă şi care este cert. 41 . ca posibilitate extremă a lui însuşi. este caracterizată prin­ tr-o totală nedeterminare. ce este Dasein-ul în timp? Dasein-ul. ci este o posibilitate despre care Da­ sein-ul ştie cîte ceva: este posibilitatea extremă a lui însuşi.în preaj ma lui. Ce înseamnă a avea. Sfîrşitul Dasein-ului meu sau moar­ tea mea nu este ceva care pune capăt desfăşurării unui proces. este certitudinea nedetermi­ nată a posibilităţii celei m ai proprii de a-fi-la­ sfîrşit. Dar ce semnificaţie au toate acestea pentru în­ trebarea noastră privitoare la ce este timpul şi în special pentru întrebarea care urmează. la rîndul ei. Dasein-ul are în sine însuşi posibilitatea de a se identifica cu moar­ tea sa. aflat întotdeauna în faptul-de-fiecare-dată al lui "de fiecare dată al meu". care depăşeşte în certitudine şi au­ tenticitate orice alt enunţ.

Als dieses Vorbei deckt es mein Dasein auf als einmal nicht mehr da. Das Dasein hat selbst die Moglichkeit seinem Tod auszuweichen. Das Sein der Moglichkeit ist dabei immer die Moglichkeit so. macht in diesem meinem Vorlaufen zu ihm eine Entdeck­ ung: es ist das Vorbei von mir. daj3 sie um den Tod weij3.ist ein Vorlaufen des Daseins zu seinem Vorbei als einer in Oewij3heit und vo/liger Unbestimmtheit be­ vorstehenden ăuJ3ersten Moglichkeit seiner selbst. diese Mă­ glichkeit seines Seins zu verstellen. als menschliches Leben ist primăr Moglich­ das Sein der Moglichkeit des gewissen und dabei unbestimmten Vorbei. Um den Tod weij3 ich zumeist in der Art des zuruckweichenden Wissens. aber ich denke nicht daran. Dasein sein. zumeist in dem Sinn: ich weij3 schon. als zu welchem ich vorlaufe. einmal bin ich nicht mehr da bei den und den 42 . Dieses Vorbei. Als Daseinsauslegung hat es dieses Wissen gleich bei der Hand.

desigur.. Am tradus das Vorbei (care reprezintă substantivizarea unui adverb) cu "săvîrşire".'. Fiind o astfel de săvîrşire. propria moarte? Este o pre-mer­ gere a Das e i n -uLui către săvîrşirea sa. ce-i stă în faţă cu certitudine şi în depLină nedeterminare. 43 . trad). ea revelează Dasein-ul meu ca nemai­ fiind la un moment dat. fiinţa posibilităţii este întotdea­ una posibilitatea astfel alcătuită încît ea ştie ceva despre moarte. Da­ sein-ul. expresia germană es ist vOI'bei asta şi înseamnă: "a trecut. s-a sfîrşit" ( n. Această săvîrşire înspre care eu pre-merg mă face. ca explicitare a Dasein-ului. în această pre-mergere a mea către ea. este primordial fiinţă-po­ sibiLă. înţeleasă ca posibiLitate extremă a lui însuşi. ca viaţă umană.de fiecare dată. cel mai adesea în acest sens: ştiu. s-a terminat. Î n acest caz. Această cunoaştere. ceea ce ştiu despre moarte mă face să fug de ea. Dasein-ul deţine pînă şi po­ sibilitatea de a se eschiva în faţa morţii sale. De altfel. este fiinţa posibilităţii săvîrşirii certe şi totuşi nedeterminate. Cel mai adesea. să desco­ păr un lucru: că este săvîrşirea mea. însă nu mă gîndesc la asta. este întotdeauna gata să îi mascheze această posi­ bilitate a fiinţei sale. avînd în minte expresia din limba română "s-a săvîrşit din viaţă". la un moment dat eu nu .

Es ist das Zuruck­ kommen des Daseins auf seine Alltaglichkeit die es noch ist. und sofern dieses »Anlaufen gegen« ernst ist wird es in diesem Laufen zuruckgeworfen in das Noch-dasein seiner selbst. Das Vorbei ist keine Bege­ benheit. das Vorbei nimmt alles mit sich in das Nichts. 44 . wird das Dasein selbst sichtbar in seinem Wie. das ihm zustbj3t und das es andert. Dieses Vorbei ist kein Was. Dieses Vorbei. sondern das Wie meines Daseins schlechthin. 50fern das Vorlaufen zu dem Vorbei dieses im Wie der Jeweiligkeit festhălt.5achen. Das Vorbei jagt alle Heimlichkeiten und Be­ triebsamkeiten auseinander. Das Vorlaufen zu dem Vor­ bei ist das Anlaufen des Daseins gegen seine auj3er­ ste Mbglichkeit. zu dem ich als dem meinigen ( 1 8) vorlaufen kann. daj3 das Vorbei als eigentliches Wie auch die A lltaglichkeit in ihrem Wie aufdeckt. bei den und den Menschen. Es ist ja sein Vorbei. so zwar. ist kein Was. nicht ein Was an ihm. bei diesen Eitel­ keiten. kein Vorfall in meinem Dasein. das sich ereignet. und zwar das eigen­ t1iche Wie meines Daseins. sondern ein Wie. diesen Winkelzugen und dieser Geschwatzig­ keit.

în măsura în care pre-mergerea către săvîrşi­ re îl ţine în acel "cum" al faptului-de-a-fi-de-fie­ care-dată. nu " ceva" care survine în el. propriu Dasein-ului meu. ci pur şi simplu un "cum" . care i se întîm­ plă şi care îl transformă. Săvîrşirea vine să izgonească tot ceea ce mi-a fost familiar şi toate cîte am făcut. Să­ vîrşirea nu este o simplă întîmplare. revelează şi coti­ dianitatea în al său "cum" . Este revenirea Dasein-ului la cotidianitatea sa. Este chiar săvîrşirea sa. astfel încît săvîrşirea. spre care eu pot pre-merge ca înspre una ce este a mea. a aces­ tor subterfugii şi a acestor palavre. Această săvîrşire nu este v 1 " "ceva .voi mai fi în preajma acestor lucruri şi acestor oameni. Dasein-ul este. aruncat înapoi în pro­ priul lui "a fi încă". Prin pre-mergerea către săvîrşire. o repune într-un "cum" împreună cu tot ce-ea ce e preocupare ŞI acţIUne 45 . în care el este încă. ea duce totul cu sine în Nimic. în preaj ma acestor deşertăciuni. în această acţiune. Această săvîrşire. nu este "ceva" . CI un "cum ŞI anume adevaratu " cum cc · ce . al Dasein-ului meu. nu este un accident în Dasein-ul meu. şi în măsura în care acest " asalt" este serios. Dasein-ul însuşi devine vizibil în al său "cum". Da­ sein-uI ia cu asalt p osibilitatea sa extremă . ca un "cum" autentic.

Erst den heutigen Propheten blieb es vorbehalten. Dieses Vorbei-von als das Wie bringt das Dasein unnachsichtig in seine einzige M6glichkeit seiner selbst laj3t es sich ganz allein auf sich selbst stellen. das Dasein inmitten der Herr­ lichkeit seiner Alltaglichkeit in die Unheimlichkeit zu stellen. Er zeigt zugleich: die Grundkategorie dieses Seien­ den ist das Wie . Dieses ( 19) Vorlaufen ist nichts anderes rus die ei gent1iche und einzige Zukunft des ei genen Daseins. Der Vorlauf reij3t die Grund­ hinsicht an sich. daj3 das Wie verdeckt wird. es sei formal. Er wuj3te vielleicht aus einer Vertraut­ heit mit dem Dasein selbst daj3 es das Wie ist. daj3 wir sagen. Das Dasein ist eigentlich bei ihm selbst es ist wahrhaft existent wenn es sich in diesem Vorlaufen hiilt.in ihrer Geschaftigkeit und ihrem Betrieb in di. Im Vorlaufen ist das Dasein seine Zukunft so zwac 46 . unter die das Dasein sich stellt.ls Wie zurucknimmt. Dieses Vorbei vermag. Alles Was und Sorgen und Planema­ chen bringt es in das Wie zuruck. das Dasein so zu organisieren. Vielleicht ist es kein ZufalL daj3 Kant das Grund­ prinzip seiner Ethik so bestimmte. Der Vorlauf ist sofern er die auj3erste M6glichkeit des Daseins ihm vorhalt der Grundvollzug der Daseinsauslegung.

Dasein-ul este cu adevărat el însuşi. îl face să se sprijine întru totul numai pe sine. este împlinirea fundamentală a explicitării Da­ sein-u lu i. în calitatea ei de "cum". Aceastăpre-mergere nu este altceva decît viitorul autentic şi unic al propriu lui D a s e in. Toate grij ile şi planurile pe care ni le facem cu privire la "ceva". această săvîrşire are putinţa să aşeze Dasein-ul în nefamiliaritate. Această săvîrsire. săvîrşirea le readuce în sfera acestui "cum". totodată: categoria fundamentală a acestei fiinţări este acel "cum". Dasein-ul este viitorul său. Pre-mergerea. Ea arată. în măsura în care ea îi păstrează Dasein-ului posibilitatea extremă. atunci cînd se menţine în această pre-mergere. Doar profeţii de azi au pri­ vilegiul de a organiza astfel Dasein-ul încît acest " cum" să fie acoperit. este cu ade­ vărat existent. Şi poate că nu din întîmplare Kant determină principiul fundamental al eticii sale în aşa fel încît să spunem despre el că este unul formal. astfel 47 . În plină dominaţie a cotidianităţii. În pre-mergere. El ştia pro­ babil. că acesta este un "cum". dintr-o familiaritate cu Dasein-ul însuşi.în ea. Pre-mergerea aduce cu ea perspectiva fundamentală sub care se plasează Dasein-ul. adu­ ce în chip brutal Dasein-ul în sfera unicei posi­ bilităţi a lui însuşi.

das. Auf die Zeit gesehen besagt das: das Grundpha­ nomen der Zeit ist die Zukunf t. die Zeit in die schlechte Ge­ genwart des Alltags werfen. alle Unrast. Das Zuruckkom­ men im Vorlaufen istja selbst das Wie des Besorgens. Alles Gerede. Um das zu se hen und nicht als interessantes Paradox zu verkaufen. in dem ich gerade verweile. Dieses Zuruckkommen kann nie das werden. in der und aus der es sich seine Zeit gibt.daj3 es in diesem Zukunftigsein auf seine Vergangen­ heit und Gegenwart zuruckkommt . Im Vorlaufen mich hal­ tend bei meinem Vorbei habe ich Zeit. Zukunftigsein gibt Zeit. Das 50 charakterisierte Zukunftigsein ist als das eigentliche Wie des Zeit­ lichseins die Seinsart des Daseins. was man langweilig nennt. bildet die Gegenwart aus und Iăj3t die Vergangenheit im Wie ihres Gelebtseins wiederholen. worin es sich hăIt. 48 . nicht in der Zeit. aller Larm und aIles Gerenne bricht zusammen. muj3 das jeweilige Dasein sich in seinem Vorlaufen halten. alle Geschaftig­ keit. Das Dasein. be­ griffen in seiner auj3ersten Seinsmoglichkeit. Keine Zeit haben heij3t. Dabei offenbart sich: der ursprungliche Um­ gang mit der Zeit ist kein Messen. ist die Zeit selbst.

orice acti­ vitate. Această re­ venire nu poate nicicînd deveni ceva care este nu­ mit plictisitor. aceasta înseamnă : feno­ menul fundamental al timpului este viitorul. Acel ceva asupra căruia revin prin pre-mergere este modul "cum" mă preocup de ceva în clipa de faţă. este timpul însuşi. în această orientare a sa către viitor. Această orientare către viitor. Dasein-ul. aceasta dă timp. eu am timp. desăvîrşeşte prezentul şi reiterează trecutul asa " cum" a fost el trăit. Orice vorbărie în care Dasein-ul se menţine. conceput în p osibilitatea extremă a fiinţei sale. în preajma săvîrşirii mele. A nu avea timp înseamnă a arunca timpul în falsul prezent cotidian. este felul de a fi al Dasein-ului în care şi pornind de la care el îşi dă sieşi propriul timp. prin pre-mergere.rice larmă şi orice alergătură încetează brusc. o. orice agitaţie. În ce priveşte timpul. iar nu în timp. A fi "orientat către vii­ tor". el revine la trecutul şi la prezentul său. O dată cu aceasta ni se revelează faptul că raportarea ori­ ginară la timp nu este măsurarea. trebuie ca Dasein-ul să se menţină de fiecare dată în pre-mergerea sa. astfel caracterizată. Menţinîndu-mă. care se uzează. Iar pentru a vedea acest lucru şi pentru a nu-l vinde ca paradox interesant. care ajunge să nu 49 . este modul autentic de a fi temporal.încît.

Das Fra­ gen ist ein Loskommenwollen vom Vorbei in dem. was mir m6glicherweise noch bleibt. daj3 es gerade die charakteristische Flucht vor dem Vorbei organisiert. Dieses Fragen ergreift nicht die Unbe­ stimmtheit der Gewij3heit des Vorbei. Das Zukunftigsein als M6glichkeit des Daseins als 50 . was es ist: unbestimmt und als unbestimmt gewij3. Die Zeit wird nie lang. weil Anfragen an das Vorbei im Sinne des Wie­ -Iange-noch und Wann gar nicht (20) beim Vorbei sind in der charakterisierten M6glichkeit. sondern will gerade die unbestimmte Zeit bestimmen. als das jetzt Gewisse. wenn es verstanden wird als Frage nach dem Wann und Wie-Iange-noch des Vor­ bei. Das Vorlaufen-zu falit in sich zusammen. weil sie ursprunglich keine Lange hat.was sich verbraucht was abgenutzt wird. Solches Fragen ist so wenig ein Vorlaufen zum Vor­ bei. sie be­ schaftigen sich mit dem. Das Vorlaufen ergreift das Vorbei als eigentliche M6glichkeit jedes Augenblicks. Die Je­ weiligkeit ist dadurch ausgezeichnet daj3 sie aus dem Vorlaufen in die eigentliche Zeit alle Zeit je­ weilig fUr sich hat. sie k1am­ mern sich gerade an das Noch-nicht-vor oei.

ci vrea să determine tocmai timpul nedeterminat. Tim­ pul nu devine nicicînd lung. toate aceste în­ trebări rămîn blocate tocmai în spaţiul a ceea ce nu este încă săvîrşire. ele se ocupă cu ceea ce e posibil să-mi mai rămînă pînă la ea. ca nedeterminată.. por­ nind de la pre-mergerea în timpul autentic. totuşi certă. el de­ ţine pentru sine. de fiecare dată. el nu are lungime. Pre-mergerea surprinde săvîrşirea ca autentică posibilitate a fiecărei clipe. deoarece. originar. ci tocmai ea or­ ganizează fuga caracteristică din faţa săvîrşirii. vrem să scăpăm de ea sub forma în care ea este : nede­ terminată şi.. căci dacă abordăm săvîrsirea întrebîndu-ne "cît mai este" pînă la ea şi "cînd" survine ea nu mai avem cîtuşi de puţin de-a face cu săvîrşirea. în sensul posibilităţii caracterizate . O asemenea interogare nu reprezintă cîtuşi de pu­ ţin o pre-mergere către săvîrşire. Acest mod de a ne întreba nu surprinde caracterul nedeter­ minat pe care îl are certitudinea săvîrşirii. ca p osibi51 . Pre-mergerea către. Faptul-de-a-fi-de-fie­ care-dată este unul privilegiat prin aceea că. orice timp . Faptul-de-a-fi-orientat-către-viitor. se năruie atunci cînd e înţeleasă ca întrebare privitoare la un "cînd" şi la un "cît de mult încă" ale săvîrşirii.mai fie de nici un folos. Între­ bîndu-ne în acest fel cu privire la săvîrşire. ca ceea ce este cert acum.

Verrăt es damit nicht sich selbst in ( 2 1 ) dem. dieses mit der Zeit rechnende Dasein sagt stăn­ dig: ich habe keine Zeit.jeweiligen gibt Zeit weil es die Zeit selbst ist. Was ist mit diesem Fragen als dem die Zeit verlie­ renden? Wohin kommt die Zeit? Gerade das Dasein. sofern die Zukunftig­ keit eigentlich die Zeit ist. Das Dasein rechnet und fragt nach dem Wieviel der Zeit. ist daher nie bei der Zeit in der Eigentlichkeit. ja sogar sie messend mit der Uhr. Doch haben wir das Dasein. Das Dasein ist da mit der Uhr. was es mit der Zeit macht. kennengelernt als mit der Zeit rechnend. 50 wird zugleich sichtbar. 50 ist dies eine angemessene Aussage. 50 fragend nach dem Wann und Wieviel verliert das Dasein seine Zeit. Wielange und Wann. mit der Uhr in der Hand lebt. das mit der Zeit rechnet. Nur wenn ich sage: die Zeit zu berechnen hat die Zeit eigentlich keine Zeit. daj3 die Frage nach dem Wieviel der Zeit. 50fern es ja selbst die Zeit ist? Die Zeit verlieren und 52 . daj3 diese Frage der Zeit unangemessen bleiben muj3. wenn auch nur der năchst alltăg­ lichen von Tag und Nacht. das selbst die Zeit sein 501 1 .

Şi totuşi am văzut că Dasein-ul. Numai atunci cînd spun : "timpul nu are timp să măsoare timpul" . ba chiar îl măsoară cu ajutorul ceasului. ca unul ce tre­ buie el însuşi să fie timpul.numai atunci avem de-a face cu un enunţ adecvat. că întrebarea privitoare la un "cÎt de mult" al timpului. în măsura în care orientarea către viitor este cu ade­ vărat timpul. chiar dacă numai pe acela. la durată şi la un "cînd" . totodată. Dasein-ul îşi pierde timpul. Oare nu se trădează el pe sine prin ceea ce face cu timpul. al zilei şi al nopţii. Astfel devine vizibil. Dasein-ul este ceea ce este atunci cînd foloseşte ceasul. dacă ea e una ce pierde timpul ? De unde vine timpul ? Dasein-ul care îşi face calcule în privinţa timpului şi care trăieşte cu ceasul în mînă. Ce se întîmplă în cazul acestui mod de interogare. Dasein-ul calculează şi se întreabă privitor la un "cît de mult" al timpu­ lui şi de aceea el nu se raportează nicicînd în mod autentic la timp.litate a Dasein-ului de fiecare dată. e cel care dă timp. privitor la un " cînd" şi la un "cît de mult" . tocmai acest Dasein ce supune timpul cal­ culului spune întruna : "n-am timp " . trebuie să rămînă inadecvată în ce priveşte timpul. căci el este timpul Însuşi. în măsura în care chiar el însuşi este timpul ? Să 53 . îşi face calcule în pri­ vinţa timpului. ne­ mijlocit. Întrebîndu-se astfel.

Das Dasein ist auch in der Gegenwart seines Besorgens die voile leit so zwar. was in der Welt begegnet begegnet ihm als im Jetzt sich aufhaltend. Nach dem Wieviel der leit fragen heiJ3t in dem Besorgen eines gegenwărtigen Was aufgehen. so begegnet ihm die leit selbst die je das Dasein isL aber ist als Gegenwart. Das Dasein f1ieht vor dem Wie und hăngt sich an das jeweilige gegenwărtige Was. Alles. Die Zukunft ist jetzt das.sich dazu die Uhr anschaffen ! Bricht hier nicht die Unheimlichkeit des Daseins auf? Die Frage nach dem Wann des unbestimmten Vorbei und uberhaupt nach dem Wieviel der leit ist die Frage nach dem. Die leit in das Wieviel brin­ gen besagt: sie als Jetzt der Gegenwart nehmen. sondern die lukunft die sich die Gegenwart selbst als die 54 . daJ3 es die lukunft nicht los wird. Das Besorgen als Aufgehen in der Gegenwart ist gleichwohl als Sorge bei einem Noch-nicht das erst in der Sorge darum erledigt werden solI. Das Dasein ist das. worin die Sorge hăngt nicht das eigentiiche Zukunftigsein des Vorbei. was mir noch bleibt noch bleibt als Gegenwart. das Dasein ist seine Gegenwart. was es besorgt.

ca disoluţie în prezent. Da­ sein-ul este timpul deplin şi atunci cînd se află în prezentul preocupării sale. cea privitoare la un "cît de mult" al timpului sînt întrebări privitoare la ceea ce îmi mai rămîne pînă la această săvîrşi­ re. A te întreba privitor la timp prin "cît de mult" în­ seamnă a te pierde în sfera preocupării de "ceva" prezent. Dasein-ul este acel ceva de care el s e preocupă . Tot ceea ce el întîlneşte în lume este întîlnit ca menţinîndu-se în sfera lui "acum" . în genere. 55 . astfel încît viitorul nu dispare. Dasein-ul este prezentul său.care este de fiecare dată Dasein-ul. astfel. este la fel de bine şi grij ă de ceva care încă nu este şi care abia prin grija pentru el urmează a fi realizat. Preocuparea. nu este faptul-de-a-fi­ orientat-către-viitorul săvîrşirii. dar ca prezent. el întîlneşte timpul însuşi . ci viitorul pe care prezentul însuşi şi-l configurează ca fiind al său. Viitorul este acum acel ceva în care se află suspendată grij a. A aduce timpul în sfera acestui "cît de mult" înseamnă a-l considera ca un "acum" al prezentului.pierzi timpul şi pentru asta să-ţi procuri ceasul ! Nu răzbate aici toată stranietatea Dasein-ului ? Întrebarea privitoare la un "cînd" al săvîrşirii nedeterminate şi. la ceea ce îmi mai rămîne ca prezent. Dasein-ul fuge de "cum" şi se agaţă de un "ce" prezent de fiecare dată.

daj3 es sagl. ist solche von Gnaden der Gegenwart. (22) Das Dasein als besorgende Gegenwart halt sich bei dem aur. als im Jetzt der gegenwartigen Welt aufgehend. uberdrussig. diesem Dasein wird die leit plotzlich lange. zum nachsten Jetzt. Die Zukunftigkeit. es hatte die Zukunft ergriffen in der 50rge um die Menschheitsentwicklung und Kul­ tur etc. das besagt: das Besorgen kommt ohne Ende auf das Jetzt zuruck. in der die 50rge hangt. daj3 es sich von der eigentlichen lukunftigkeit fortgeschlichen hal. so ware sie das Nichts. von jetzt bis dann. Die leit wird leer. wahrend das standige luruckkommen im Vorlaufen auf das Vorbei nie langweilig wird. daj3 standig Neues in die eigene Gegenwart begeg­ net. den Tag auszufUllen. In der Alltaglichkeit begegnet das Weltgesche­ hen in die leit. weil das Dasein die leit in der Frage nach dem Wieviel im vorhinein lang gemacht hal. Es wird uberdrLis­ sig im Was. es sagt: jetzt. das nie Zeit hal. 56 .ihrige ausbildet weil das Vorbei als die eigentliche Zukunft nie gegenwartig werden kann. Und das Dasein. Der Alltag lebt mit der Uhr. Dem Dasein als Gegenwart-sein. Ware sie das. will es so wenig wahrhaben. in die Gegenwart. Das Dasein mochte. was es besorgt.

căci săvîrşirea. căci Dasein-ul a făcut dinainte ca timpul să fie lung. în prezent. nicicînd nu devine plictisitoare. "de acum pînă atunci" . 57 . ca unul ce se pierde în "acum" -ul lumii prezente. ca fapt-de-a-fi-prezent care nicicînd n-are timp. ci afirmă că ar fi surprins viitorul prin grija pentru evoluţia omenirii. Dasein-ul coti­ dian trăieşte folosindu-se de ceas. Iar Dasein-ul. atunci ea ar fi Nimicul. El se satură de acel "ceva" de care se preocupă. adică pînă la următorul "acum" . în vreme ce revenirea perma­ nentă. nu vrea cîtuşi de pUţin să admită că el a ieşit din sfera autentic ei orientări către viitor. în care este sus­ pendată grija. Timpul se goleşte. timpul îi devine dintr-o dată lung. Dasein-ul. În cotidianitate survenirea lumii este întîlnită în timp. pentru cultură etc. petrecută în pre-mergerea către săvîrşire. şi aceasta în­ seamnă : preocuparea revine fără sfîrşit la "acum" . Dacă ar fi astfel. Da­ sein-ului. Orientarea către viitor. se satură să aibă toată ziua de-a face cu el. Dasein-ul doreş­ te ca în propriul prezent să întîlnească perma­ nent ceva nou. prin întrebarea sa privitoa­ re la "cît de mult". ca prezent ce se preocupă. nicicînd nu poate deveni prezentă. se men­ ţine în preajma acelui ceva de care el se preocupă. el spune : " acum". ca viitor autentic. este ceea ce ea este graţie prezentu­ lui.

was man meint. die keiner ist. Wir treffen in der Geschichtsforschung relevante. das. Alles Zeit­ messen besagt: die Zeit in das Wieviel bringen. Wenn ich mit der Uhr das (23) zukunftige Eintreffen eines Ereignisses bestimme. jede Uhr zeigt die Zeit des Miteinander­ -in-der-Welt-seins. das man ist. von dem. was Mode ist: niemand. Die Uhr zeigt uns das Jetzl. in der man miteinander ist: die » JI1an«-Zeit. aber noch ganz ungeklărte Phănomene wie das der Generationen.Dasein. besagt zu­ gleich: gefUhrt sein von der herrschenden Auslegung. die mit diesen Phănomenen zusammenhăngen. von dem. Und demnach ist das Dasein die Zeit. die man hal. von der Mode. sondem bestimme das Wielange meines 58 . bestimmt als Miteinandersein. vielmehr ist die AIltăglichkeit des Daseins dasjenige Sein. Das Dasein ist in der AIltăglichkeit nicht das Sein. dann meine ich nicht die Zukunfl. das ich bin. aber keine Uhr zeigt je die Zukunft und hat je Vergangenheit gezeigt. des Generationszusammenhangs. Die Uhr. was 105 ist: die Strbmung. von den Strbmungen. die das Dasein von sich selbst gibt.

prin urmare. de curente. o modă. de ceea ce se are în vedere. fiecare ceas arată timpul propriu faptului-de-a-fi-unul-laolaltă-cu­ altul-în-Iume. Ceasul ne arată un "acum". producerea unui eveniment viitor. dar cu totul ne clarificate. Şi. care "se" deţine de către fiecare. cu ajutorul ceasu­ lui. Cînd determin. toate acestea avînd legătură cu fenomenele de­ scrise mai sus. eu_ nu am în vedere viitorul. În cotidianitate. determinat ca fapt-de-a-fi-unul-Iao­ laltă-cu-altul. care de fapt nu reprezintă pe nimeni. înseamnă totodată : a fi condus de explicitarea dominantă pe care Dasein-ul o oferă asupra lui însuşi . cotidia­ nitatea Dasein-ului este acea fiinţă care este im­ personalul "se". dar nici un ceas nu ne arată vreodată viitorul şi nu ne-a arătat vreodată trecutul. pre­ cum acela al generaţiilor. adică nimeni. de modă. Dasein-ul este acel timp în interiorul căruia "a fi" înseamnă "a fi unul laolaltă cu altul". în sensul impersonalului "se" : este timpul impersonalului "se" . În cuprinsul cercetării istorice. Dasein-ul nu este fiinţa care sînt eu. al legăturii între generaţii. ci determin cît anume mai am 59 . de tot ceea ce este trecător : un "curent". întîlnim feno­ mene relevante. Orice măsurare a timpului înseamnă o reducere a timpului la un "cît de mult" . ci dimpotrivă. Ceasul.Dasein-ul.

die Homo­ genisierung auf Jetztpunkte. Diese Gegenwartszeit wird expliziert als Ablaufs­ folge. Daher spricht die Alltaglichkeit von sich als das. die eine Uhr zuganglich machL ist als gegenwar­ tige gesehen. was diese Expl ikation noch von der eigentIichen Zeit erha- 60 . an der Naturzeit abzunehmen. in das hinein die Natur standig begegneL Die Ge­ schehnisse sind in der Zeit das heiJ3t nicht: sie ha­ ben Zeit. sondem vorkommend und daseiend begeg­ nen sie als durch eine Gegenwart hindurchlaufend. von dem gesagt wird: der Richtungssinn ist ein einziger und nicht umkehrbar. ein Nach­ einander. AIles Geschehen­ de roJIt aus endlbser Zukunft in die unwiederbring­ liche Vergangenheit. die standig durch das Jetzl roUl. die Nicht-Umkehrbarkeit 2. An dieser Auslegung ist ein Doppeltes charakte­ ristisch: 1 . was die Zeit sei. Zukunft als unbestimmte Noch-nicht-Gegenwart: Vergangen­ heit ist unwiederbringlich. dann ist das vuv das flETPOV fur Vergangenheit und Zukunft. Dann ist die Zeit schon als Gegenwart ausgelegt Vergangenheit ist interpretiert als Nicht-mehr-Gegenwart. Wenn versucht wird. Zukunft unbestimmt.jetzt Wartens bis zu dem besagten JetzL Die Zeit . Die Nicht-Umkehrbarkeit begreift in sich.

omogenizarea la nivelul punctelor lui "acum". Acest timp prezent este explicitat ca succesiune care trece p ermanent printr-un "acum" . trecutul este interpretat ca ceea-ce-nu­ mai-este-prezent. iar viitorul este nedeterminat. Timpul pe care un ceas ni-l face accesibil este văzut ca timp prezent. petre­ cîndu-se şi fiind prezente. atunci vuv serveşte ca JlE'tpOV pentru trecut Şl Vll­ tor. O succesiu­ ne despre care se spune : sensul său este unic şi ireversibil. Timpul este atunci dintru început explicitat ca prezent. ce anume este timpul. De aceea cotidianitatea vorbeşte denre ea însăşi ca despre ceva în interiorul căruia este întîlnită permanent natura. ceea ce nu înseamnă că ele posedă timp. 1reversibilitatea cuprinde în sine tot ceea ce această explicare mai poate capta din timpul au61 . viitorul ca un ceva nedetermi­ nat. ci că. care nu este încă prezent : trecutul nu mai poate fi adus înapoi. Tot ceea ce survine se desfăşoară por­ nind din viitorul infinit către trecutul ce nu mai poate fi adus înapoi în prezent. Evenimentele sînt în timp. ireversibilitatea. Două lucruri sînt caracteristice pentru această explicitare : 1. Dacă încercăm să vedem. ele sînt întîlnite doar în ce priveşte trecerea lor printr-un prezent.de aşteptat pînă la " acum" -ul de care vorbesc. por­ nind de la timpul naturii. 2.

z. nicht Weisen der Zeitlichkeit. �'Torin sich die Zeit noch zu Worte meldet worin sie einer endgultigen Mathematisierung widersteht. In der Zahlenreihe zum Beispiel ist die 3 vor der 4. Sie wird v611ig mathematisiert zu der Koordinate t neben den Raumkoordinaten x. je zu ihrem ursprunglichen Sinn zu gelangen. (24) Die Homogenisierung ist eine Angleichung der Zeit an den Raum. weil sie uberhaupt nicht in der Zeit sind. alle Zeit in eine Gegenwart aus sich fortzudrăngen. Das bleibt ubrig von der Zukunftigkeit als Grundphănomen der Zeit als Dasein. Die Zahlen sind nicht fruher oder spăter. Diese Be­ trachtung sieht von der Zukunft weg in die Ge­ genwart und aus dieser Iăuft die Betrachtung der fliehenden Zeit in die Vergangenheit nach. Fruher und Spăter sind ein ganz bestimmtes Vorher und Nachher. y. Vorher und Nachher sind nicht notwendig Fruher und Spăter. die Tendenz. Ist einmal die Zeit als Uhrzeit definierL 50 ist es hoffnungslos. daj) die Zeit vorher umgekehrt wurde. Sie ist nicht umkehrbar. Das ist das einzige. 62 . Die 3 ist deshalb aber nicht fruher als die 4.schen kann. an schlechthinnige Prăsenz. Die Be­ stimmung der Zeit in ihrer Nicht-Umkehrbarkeit grun­ det darin. die 8 nach der 7.

"Mai devreme" şi "mai tîrziu" reprezintă un "înainte" şi un "după" cu totul determinate. ca fenomen fundamental al timpului înţeles ca Dasein. 3 este înaintea lui 4. 63 . Aceasta e tot ce mai rămîne din orientarea către viitor. Omogenizarea este o asimilare a timpului cu spaţiul. Determina­ rea timpulUl în ireversibilitatea sa are ca temei fap­ tul că dinainte timpul a fost inversat. 8 este după 7. deoarece ele nu sînt CÎtuşi de puţin în timp.tentic. de pildă. În şirul numerelor. Nu­ merele nu sînt " mai devreme" sau "mai tîrziu". ele nu sînt moduri ale temporalităţii. Acest mod de a vedea pleacă de la viitor către prezent şi urmăreşte. nu se mai poate spera să ajungem la sensul său originar. pornind de aici. z. făcîndu-1 să iasă astfel din sine. y. Timpul este pe de-a-ntregul matematizat şi devine coordonata t alături de coordonatele spaţiale x. este tendin­ ţa de a împinge întregul timp într-un prezent. timpul ce se scurge către trecut. " Înainte" şi "după" nu sînt în mod necesar "mai devreme" si "mai tîrziu". El nu este reversibil. Însă aceasta nu face ca 3 să fie "mai devreme" deCÎt 4. cu prezenţa pur şi simplu . Acesta este singurul fel în care timpul mai ajunge să se exprime şi în care el mani­ festă rezistenţă faţă de o matematizare definiti­ vă. O dată timpul definit ca timp al ceasului.

Sie verliert sich im Stoff . ist unerschopflich . Darum sieht das Dasein als sa bestimmte Gegenwart das Vergangene nicht. Iiegt im Dasein selbst. Die Betrachtung der Geschichte. Das Dasein ist zu­ meist da in der Alltaglichkeit welche selbst aber als die bestimmte leitlichkeit die vor der lukunftig­ keit fluchtig ist. Vergangenheit bleibt sa lange einer Ge- 64 .Daj3 aber die leit zunachst und zumeist sa de­ finiert wird. was las war. Das ist die Vergangenheit der Gegenwart des Alltags. der in der Gegenwart seiner B etriebsam­ keiten sich aufhalt. hat sie nur eine andere Ge­ genwart . Das Dasein ist das meinige in seiner Eigentlichkeit nur als mogliches. was l as war. Die Betrach­ tung dessen. sie ist unwiederbring­ lich. Das Dasein als in seiner Gegenwart hăngend sagt: die Vergangenheit ist das Vorbei. wenn sie mit der eigentlichen leit des lukunftigseins des Vorbei konfrontiert wird. Wei! diese Geschichte und leitiichkeit der Gegenwart gar nicht an die Vergan­ genheit herankommt. Die Jeweiligkeit ist konstitutiv. nur verstanden werden kann. Was das Dasein van der leit sagt spricht es van der AlItaglichkeit her. die in der Gegen­ wart (25J aufwachst sieht in ihr nur unwiederbring­ Iiche Betriebsarnkeit: das.

Însă faptul că timpul, în primă instanţă şi cel mai adesea, este astfel definit, acest fapt ţine de Dasein-ul însuşi. Faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată este unul constitutiv. Dasein-ul, în autenticitatea sa, este "al meu" doar ca unul posibil. Dasein-ul este cel mai adesea în cotidianitate, care ea însăşi nu poate fi însă înţeleasă decît ca acea tempora­ litate determinată ce fuge din faţa orientării către viitor atunci cînd este confruntată cu timpul au­ tentic al faptului-de-a-fi-orientat-către-viitor, propriu săvîrşirii. Tot ceea ce Dasein-ul spune despre timp, el spune pornind de la cotidianita­ te. Dasein-ul, ca unul ce este prins în prezentul său, spune : "trecutul este săvîrşirea, el nu mai poate fi adus înapoi" . Acesta este trecutul văzut în raport cu prezentul cotidianului care se menţi­ ne constant în prezentul activităţilor sale. De aceea, Dasein-ul, determinat astfel ca prezent, nu vede ceea ce a trecut. Reflecţia asupra istoriei, foarte răspîndită în clipa de faţă, vede în aceasta doar o acţiune ce nu mai poate fi adusă înapoi în prezent, vede în ea doar ceea ce a trecut. Reflecţia asupra a ceea ce a trecut este inepuizabilă. Ea se rătăceşte în materialul pe care îl cercetează. Căci această istorie şi temporali­ tatea prezentului nu se apropie deloc de trecut, ci are de-a face doar cu un alt prezent. Trecutul ră65

genwart verschlossen, als diese, das Dasein, nicht selbst geschichtlich ist. Das Dasein ist aber geschicht­ lich an ihm selbsL sofern es seine Moglichkeit ist. Im Zukunftigsein ist das Dasein seine Vergangenheit; es kommt darauf zuruck im Wie. Die Weise des Zu­ rUckkommens ist unter anderem das Gewissen. Nur das Wie ist wiederholbar. Vergangenheit - als ei­ gentliche Geschichtlichkeit erfahren - ist alles andere denn das Vorbei. Sie ist etwas, worauf ich immer wieder zuruckkommen kann. Die heutige Generation meinl, sie sei bei der Ge­ schichte, sie sei sogar uberlastet mit Geschichte. Sie jammert uber den Historismus - Jucus a non
Jucendo.

Es wird etwas Geschichte genannl, was

gar nicht Geschichte ist. Weil alles in Geschichte aufgehe, musse man, so sagt die Gegenwart, wieder zum Obergeschichtlichen kommen. Nicht genug, daj3 das heutige Dasein sich in die gegenwărtige Pseudogeschichte verloren hal, es muj3 auch den letzten Rest ihrer Zeitlichkeit (d.i. des Daseins) dazu benutzen, um sich ganz aus der Zeil, dem Dasein, fortzustehlen. Und auf diesem phantastischen Wege zur Obergeschichtlichkeit soli die Weltanschauung gefunden werden. (Das ist die Unheimlichkeit die die Zeit der Gegenwart ausmacht. ) Die gemeine Daseinsauslegung droht mit der Ge­ fahr des Relativismus. Aber die Angst vor dem Re66

mîne inaccesibil unui prezent atîta vreme cît acesta, adică Dasein-ul, nu este el însuşi istoric. Însă Da­ sein -ul este în el însuşi istoric, în măsura în care el este posibilitatea sa. În faptul-de-a-fi-orientat­ către-viitor, Dasein-ul este trecutul său ; el re­ vine la acest trecut la nivelul lui "cum" . Un mod de a reveni astfel este, printre altele, conştiinţa. Doar acest " cum" este reiterabil. Trecutul - ex­ perimentat ca istonCltate autentică - este orice altceva, dar nu săvîrşire. Este ceva la care eu pot p ermanent revent. Generaţia actuală crede că se află în plină isto­ rie, crede chiar că e împovărată de istorie. Ea se plînge de istorism - lucus a non lucendo. Este numit istorie ceva care nu este cîtuşi de puţin istorie. Cum totul se dizolvă în istorie, ar trebui, spune prezentul, să se ajungă din nou la supra­ istoric. Nu-i de ajuns că Dasein-ul din zilele noas­ tre s-a pierdut în pseudoistoria prezentă, el trebuie să folosească şi ultimul său rest de temporalitate (adică de Dasein) pentru a se furişa cu totul în afara timpului, adică a Dasein-ului. Şi pe acest drum fantasmatic către supraistoricitate urmează a fi aflată o "concepţie despre lume" . ( Aceasta este stranietatea timpului prezent. ) Explicitarea curentă a Dasein-ului ameninţă cu pericolul relativismului. Însă teama de relativism
67

Das Dasein ist nicht die Zeit. Dasein ist meine Jeweiligkeit. das die Geschichtlichkeit selbst ist. nach der es eine Oegen wart jeweils versteht. sondern die Zeitlich­ keit. Er sagt etwas liber das Sein des Daseins. weil das Sein der Zeitlichkeit ungleiche Wirklichkeit bedeutet. Das Dasein ist die Zeit die Zeit ist zeitlich. Das Dasein ist immer in einer Weise seines moglichen Zeit­ Iichseins. was Geschichte ist. Phi­ losophie wird nie dahinterkommen. Das Ratsel der Ge­ schichte Iiegt in dem. zukiinf tig zu sein. und sie kann die Jeweiligkeit im Zuklinftigen sein im Vorlaufen zum gewissen aber unbestimmten Vorbei.lativismus ist die Angst vor dem Dasein. was es heij3t. geschichtlich zu sein. Vergangen­ heit als eigentliche (26) Geschichte ist wiederholbar im Wie.und sie ist keine Tautologie. Die Zugangsmăglichkeit zur Oeschichte griin­ det in der MogIichkeit. Die Grundaussage: die Zeit ist zeitlich ist daher die eigentlichste Bestimmung . In diesem Vorlaufen bin ich die Zeit eigentlich. Îst seine Moglichkeit im Vorlaufen zu diesem Vor­ bei. solange sie Geschichte als Betrachtungsgegen­ stand der Methode zergliedert. Zusammenfassend ist zu sagen: Zeit ist Dasein. Das ist der er ste Satz aller Hermeneutik. 68 . Das Dasein ist sein Vorbei.

eu am 69 . pre-mergerea către o săvîrşire certă. ca istorie autenti­ că. Dasein-ul este întotdeauna într-un mod al posibilului său fapt-de-a-fi-temporal. în faptul-de-a-fi-orientat-către­ viitor. ci temporalitatea. Î n rezumat. luînd-o ca obiect de observaţie al unei metode. de aceea. atîta timp cît o fărîmiţează. În această pre-mergere eu sînt cu adevărat timpul. Enunţul funda­ mental : "timpul este temporal". Posi­ bilitatea de acces la istorie are ca temei posibilitatea potrivit căreia un prezent înţelege de fiecare dată săfie orientat către viitor. cea mai proprie determinare a lui . timpul este temporal. căci fiinţa temporalităţii este o realitate deo­ sebită. El spune ceva despre fiinţa Dasein-ului. trebuie spus : timpul este Dasein-ul. Filozofia nu va afla nicicînd ce este isto­ ria. dar ne­ determinată. poate fi reiterat în registrul lui "cum" . care este istoricitatea însăşi. este posibilitatea sa în pre-mergerea către această săvîrşire. Dasein-ul este faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată al meu şi acesta poate fi. Dasein-ul nu este timpul.este teama de Dasein. este. Enigma istoriei re­ zidă în ceea ce se numeşte "a fi istoric".şi nu o tautolo­ gie. Da­ sein-ul este timpul. Acesta este principiul prim al oricărei hermeneutici. Dasein-ul este săvîrşirea sa. Trecutul.

d. Sofern die leit je meinige ist gibt es viele leiten. in das Wie. das. im Vorlaufen wird es sichtbar als die einzige Diesma­ ligkeit seines einzigen Schicksals in der M6glichkeit seines einzigen Vorbei. Im lusarnmensein mit dem Tode wird jeder in das Wie gebracht das jeder gleichmăJ3ig sein kann. Wird die leit so als Dasein verstanden. Die leit ist sinnlos. 70 . was die uberlieferte Aussage von der leit meint wenn sie sagt: die leit ist das rechte principium individuationis. in dem alles Was zerstăubt. Inwiefern aber ist die leit als eigentliche das Individuationsprinzip. in eine M6glichkeit bezug­ lich der keiner ausgezeichnet ist. dann klărt sich erst recht auf. das im Durchschnittlichen ist es selbst. von wo aus das Dasein in der (27) Jeweilig­ keit ist? Im lukunftigsein des Vorlaufens wird das Dasein. daJ3 sie es nicht zu einer Individua­ tion kommen lăJ3t im Sinne der phantastischen Her­ ausbildung von Ausnahmeexistenzen. daJ3 sie alle gleich macht.h.habe ich leit. sie schlăgt alles Sich-heraus-nehmen nieder. Diese Individuation hat das EigentUmliche. als Ge­ genwartszeit und Naturzeit. leit ist zeitlich. Sie individuiert so. Das versteht man zumeist als nicht umkehrbare Sukzession.

există mai multe timpuri. Dar în ce măsură este timpul. aflat la nivel mediu. este adus în sfera unei posibilităţi în raport cu care nici unul nu este privilegiat . prin pre-mergere el devine vizibil ca unic fapt-de­ a-fi-de-astă-dată al unicului său destin în posibi­ litatea unicei sale săvîrşiri. anume ca Da­ sein. principiul individuaţiei. este adus în registrul lui "cum". Dasein-ul. Prin legătura sa cu moartea. Un singur timp este ceva fără sens . 71 . fiecare poate fi în egală măsură acest "cum" . în interiorul căruia oricare "ce" se pulverizează. adică acel ceva de la care pornind Dasein-ul este în faptul-de-a-fi-de-fiecare-dată ? În faptul-de­ a-fi-orientat-către-viitor. timpul este temporal. Această individuaţie are particularitatea că nu dă curs unei individua­ ţii în sensul de creaţie ireală de existenţe excep­ ţionale . În măsura în care timpul este de fiecare dată al meu.timp. fie­ care este adus în registrul lui "cum". propriu pre-mergerii. Cînd timpul este astfel înţeles. timpul pre­ zentului şi timpul natural. devine el însuşi . Ea individualizează în aşa fel încît face toate asemenea. Cel mai adesea. ea frînge orice pornire a ceva de a deveni excepţie. abia atunci se clarifică cu adevărat ce anume are în vedere enunţul tradiţional despre timp atunci cînd spune : "timpul este adevăratul principium individuationis" . ca unul autentic. prin aceasta se înţelege o succesiune non-reversibilă.

Wir wallen die frage. Alsa ist salches fragen die angemes­ senste Zugangs. Aristateles pflegte aft in seinen Schriften einzuschărfen. Was geschah mit der frage? Sie hat sich gewandelt.Zum Schluj3 eine Probe auf die Geschichtlichkeit und die Mbglichkeit zu wiederhalen. dann darf man sich nicht vareilig an eine Antwart hăngen (das und das ist die Zeit). 72 . zeitlich wiederhalen. was die Zeit sei.und Umgangsart mit der Zeit als mit der je meinigen. was die Zeit sei. das Wichtigste sei die rechte 7ratbE1U. dann ist mit ihr alles ernst gewarden. (28 ) und wenn ich die Frage recht verstehe. mussen wir van der Zeit zeitlich reden. Sehen wir nicht auf die Antwart. Wenn nachgefragt wird. die ursprungliche Sicherheit in einer Sache. Um dem Seinscha­ rakter dessen. die immer ein Was besagt. erwachsen aus einer Vertrautheit mit der Sache selbst die Sicherheit des angemesse­ nen Umgehens mit der Sache. Was ist die Zeit? wurde zur frage: Wer ist die Zeit? Năher: sind wir selbst die Zeit? Oder nach năher: bin ich meine Zeit? Damit kamme ich ihr am năchsten. Dann wăre Dasein fraglichsein. sandern wieder­ halen wir die frage. was hier Thema ist zu entsprechen. Die Zeit ist das Wie.

să sublinieze faptul că cel mai important lucru este o corectă rrmoEÎa. ase­ menea interogare este modul cel mai adecvat de a accede şi de a mă raporta la timp. Mai exact : sîn­ tem noi înşine timpul ? Sau. întrebarea "Ce este timpul ? " a devenit întrebarea "Cine este timpul ? " .Pentru a încheia. Cînd ne întrebăm ce este timpul. Prin urmare. Ce s-a întîmplat cu întrebarea ? S-a mo­ dificat. sigu­ ranţa originară în privinţa unui lucru. 73 . Să nu privim către răspuns. anume siguranţa unei îndeletniciri adecvate cu lucrul. ci să repetăm în­ trebarea. şi mai exact : sînt eu timpul meu ? Cu aceasta m-am apropiat cel mai mult de el şi. Timpul este un "cum" . atunci o dată cu ea totul devine serios. trebuie să vorbim temporal despre timp. în scrierile sale. Pentru a co­ respunde caracterului de fiinţă a ceea ce serveşte aici ca temă. dacă înţeleg corect întrebarea. iată o probă a istoricităţii şi a posibilităţii reiterării. Aristotel obişnuia ade­ sea. născută din­ tr-o familiaritate cu lucrul însuşi. Să repetăm temporal Întrebarea ce este timpul. care să conţină mereu un "ce" . ca la unul ce este "de fiecare dată al mell' : Dasein-ul este atunci cel problematic. nu trebuie să ne agăţăm grăbiţi de un răs­ puns ( de genul "asta sau asta este timpul" ).

intitulată tot Conceptul de timp . ai căror autori nu-i cunoaştem. elaborată în acelaşi an. Anumite părţi din capitolul 1 al lucrării (intitulat Problematizarea lui Dilthey şi tendinţa funda­ mentală a lui Yorck). Manuscrisul conferinţei nu s-a păstrat. al conferinţei Con­ ceptul de timp. Textul conferinţei pe care îl prezentăm aici tre­ buie deosebit de lucrarea mai cuprinzătoare. are la bază două note luate după această conferinţă. ea urmează să apară în volumul 64 al Edi­ ţiei complete. publicată în 1 923. Probabil că însuşi Hei­ degger l-a distrus după terminarea lucrării cu ace­ laşi nume. Lucrarea a fost ocazionată de lec­ tura corespondenţei dintre Wilhelm Dilthey şi contele Yorck von Wartenburg. ela­ borată în anul 1 924. ţinută de Martin Heidegger în luna iulie 1 924 la Societatea Teologică din Mar­ burg. �eferitoare la această cores­ pondenţă. au fost preluate mai tîrziu de Heidegger în paragraful 77 din Fiinţă şi timp.Postfaţa editorului german Textul publicat mai sus. Cele două texte corespund în mare parte. 74 .

Dar dacă eternitatea este altceva decît un "mereu" vid. dacă Dumnezeu este eternitatea. punc­ tul de plecare şi calea acestei cercetări sînt dinainte schiţate: de Ia eternitate Ia timp. Acest mod de a pune problema este pe deplin j ustificat dacă presupunem că punctul de plecare numit mai sus ne este disponi­ bil. trebuie să rămînă în mod ne­ cesar în impas atîta vreme cît nu vrea să ştie de Dum­ nezeu şi nu înţelege să-L vizeze cu întrebarea sa. Astfel. Filozofia nu va putea depăşi nicicînd acest impas. altceva decît aci. atunci el trebuie înţeles pornind de la aceasta. Ce este timpul ? Dacă timpul îşi află sensul în eternitate. prin urmare. teologul 75 . deci că ş tim ce este eternitatea şi că o înţelegem îndeajuns. Conferinţa începea astfel : Reflecţiile ce urmează tratează despre timp. aceasta din urmă nu va putea fi nicicînd utilizată. atunci filozofia nu va dispune nicicînd de eterni­ tate şi. Heidegger trimite la conferinţa cu acelaşi nume şi reprodu­ ce pasajul introductiv al acesteia după cum ur­ mează : "Anumite lucruri din capitolul următor au fost comunicate într-o conferinţă ţinută la Societatea Teologică din Marburg în luna iulie a anului 1 924. Dacă accesul la Dumnezeu este credinţa şi dacă raportarea la eternitate nu este posibilă decît prin această credin­ ţă.Într-o notă de subsol din capitolul III al lucră­ rii (intitulat Da 5 e in şi temporalitate). metodologic. atunci maniera de a privi timpul. ca perspectivă posi­ bilă pentru o discuţie asupra timpului. Astfel. cea de care tocmai am vorbit.

Î n conferintă. şi. În al doilea rînd. Cînd se întreabă privitor la timp.este adevăratul specialist în ce priveşte timpul. Filozoful nu trebuie să se raporteze la ceva care s . Iar această expunere îşi are centrul de greutate în temporalitatea autentică a Dasein-ului. dacă ne aducem bine aminte. despre fiinţa temporală a omului în rela­ ţia sa cu eternitatea. existenţa sa nu este întemeiată prin cre­ dinţă.un timp despre care se spune : « în vremea aceea » . acest sfîr­ şit fiind cel care face posibilă putinţa autentică de a fi a Dasein-ului. .a petrecut în timp ." Dej a prima frază a notei citate din lucrarea cu acelaşi nume. « crede. el este hotărît să înţeleagă timpul pornind de la timp.. teologia tratea­ ză despre existenţa umană ca una aflată în faţa lui Dumnezeu. aflată în pre-mergere către sfîrşitul său. teologia are de-a face cu timpul în mai multe privinţe. În primul rînd. prin care Heidegger trimite la con­ ferinţa Conceptul de timp ( "Anumite lucruri din capitolul următor. ") ne permite să tragem con­ cluzia că ceea ce el a comunicat pentru prima dată public în conferinţă nu reprezintă stadiul final al cercetărilor sale legate de problematica timpu­ lui. structurile Dasein-ului nu sînt evidenţiate decît în măsura în care acest lucru este indispensabil pentru expunerea temporalităţii Da­ sein-ului. Î n conferinţă. evidenţierea 76 . credinţa creştină în ea însăşi cînd a venit plinirea vremii ». Dumnezeu însuşi n-are nevoie de teologie.

elaborată de Heidegger începînd cu anul 1 923. Conferinta nu ne dă nici o informatie dacă Heidegger dis unea în vara anului 1 924 d e planul complet sau parţial al lucrării sale de că­ pătîi. Scopul conferinţei. conferinţa nu ne oferă un punct de sprijin şi o bază adecvată pentru a discuta dacă ea este o "formă originarăCC a capodoperei Fiinţă p şi timp. astfel delimitat şi culmi­ nînd cu evidenţierea putinţei autentice de a fi a Dasein-ului pornind de la temporalitatea origi­ nară a Dasein-ului .se menţine în cadrul celor două sec­ ţiuni publicate din lucrarea Fiinţă şi timp (din anul 1 927). De aceea. Conceptul de timp în ştiinţa istoriei.structurilor existentiale ale Dasein-ului este si ' ea pusă în sluj ba ac�stui scop. Discutînd geneza problematicii din lucrarea Fiinţă şi timp. timpul serveşte la sepa77 . aceea privitoare la sensul fiinţei în genere. secţiune ce nu a mai fost scrisă) rămîne în afara intenţiilor limitate ale con­ ferinţei.şi astfel printr-o problemati­ că ce corespunde tipului natural de problematizare teologică . Problematica centrală a lucrării Fiinţă şi timp. care urma să fie tratată prin "Explicarea timpului ca orizont transcendental al întrebării privitoare la fiinţăcc sub titlul de Timp şi fiinţă ( adică secţiu­ nea a treia a primei părţi. trebuie să ne amintim că încă din conferinţa de abilitare din anul 1 9 1 5.

Heidegger arată că în ontologia occidentală tra­ diţională. din semestrul de vară al anului 1 923. urmînd acest fir căIăuzitor. amintită mai devreme. Astfel. urmăreşte să clarifice di­ mensiunea istorică a acestei problematici prin­ tr-o discuţie asupra temporalităţii şi istoricităţii celui ce întreabă.Interpretarea dată într-un moment sau altul fenomenului timp de­ vine astfel un punct de referinţă ce trădează sen­ sul pe care îl are fiinţa în diferitele ontologii. natura şi istoria.. ţinută în semestrul de iarnă 1 92 1 . Prele­ gerea freiburgheză timpurie. . pe calea temporalităţii Dasein-ului. pornind de la acest concept de timp mai originar. situaţia fenomenologic-herme­ neutică a unei problemati ci asemănătoare. se iveşte atunci pentru filozofie sarcina de a interpreta din nou sensul fiinţei. Lucrarea ce poartă titlul Conceptul de timp. ca si ulti­ ma prelegere fr�iburghe� ă. Interpretări fenomenologi­ ce la Aristotel. In cuprinsul ei. formulează explicit întrebarea privitoare la sensul de fiintă al fiintării si discută. întemeiată de greci. şi totodată de a supune destrucţiei. cea despre Ontologie. Hermeneu­ tica facticităţii. Introducere în cercetarea fenome­ nologică. un concept mai originar al timpului. tematica celei de-a treia secţiuni din 78 .rarea regiunilor de fiinţă. sensul fiinţei a fost interpretat pornind de la timp.1 922. a Dasein-ului. ontologia tradiţio­ nală." Obţinînd.

tematica părţii a doua. ne oferă cîteva lămuriri preliminare cu privire la planul complet al capo­ doperei Fiinţă şi timp. din care nu au ajuns să fie publicate în 1 927 decît primele două secţiuni ale primei părţi. intitulată Timp şi fiinţă. este dej a prefigurată şi. Lucrarea din anul 1 924. Iulie 1 989 HARTM UT TIETJEN .Fiinţă şi timp. care ar fi trebuit să poar­ te titlul : Trăsăturile fundamentale ale unei destruc­ ţii fenomenologice a ontologiei pe firul căIăuzitor alproblematicii temporalităţii. Conceptul de timp. o dată cu ea. de asemenea nepublicată.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful