BUGETUL PUBLIC NATIONAL 1.

Esenta economica si rolul bugetului public national Bugetul de stat reprezint un plan al veniturilor i cheltuielilor ntocmit de puterea executiv dintr-un stat pentru o perioad urmtoare. - Dupa revolutia franceza din 1789 , bugetul poate fi, privit ca o lista sau act in care erau inscrise veniturile de incasat pe de o parte, iar pe de alta parte cheltuielile ce urmau a fi efectuate si destinatiile acestora.Caracteristic este faptul ca acest act dimensiona veniturile si cheltuielile pe o perioada delimitate, respectiv un an. - In economia moderna, de piata, bugetul public national materializeaza in fapt ansamblul relatiilor banesti ce sunt cuprinse in sfera finantelor publice . El este o categorie economic care exprima, in forma valorica, relatiile economice prin care se mobilizeaza, se repartizeaza si se utilizeaza fondurile banesti ale statului. - Bugetul public national reflecta actul de vointa prin care se stabileste sursele de venituri inclusiv cuantumul acestora,precum si destinatiile precise pentru care se vor aloca ele,tinandu-se seama de nevoilor publice reclamate de functionarea institutiilor publice si interventia statului in sferele de strategie economica. - Veniturile statului mobilizandu-se in cea mai mare parte prin intermediul impozitelor , deci silit, imprima bugetului un caracter activ in relatiile cu subiectii platitori, stimuland, la nivelul acestora, procesul decizional de a-si exploata cat mai profitabil averea sau intrepinderea pe care o detin. In acelasi timp, rolul activ al bugetului public national se manifesta prin controlul exercitat de organele financiare in momentul analizarii declaratiilor de venit, pe parcursul incasarii acestora, cat si in procesul efectuarii platilor aprobate pe destinatii. - Bugetul public exprima, deci, relatiile financiare dintre stat pe de o parte, agentii economici si populatie pe de alta parte. 2. Functiile bugetului public national Ca si finantele, bugetul indeplineste functia de repartitie si functia de control. * Functia de repartitie se manifesta in sensul ca statul, prin intermediul bugetului public national, participa la distribuirea primara a produsului national brut creat atat in sectorul public, cat si in cel privat. * Functia de control a bugetului public national se exercita pe ansamblul procesului bugetar. a. In etapa elaborarii, folosindu-se metoda evaluarii directe, sunt verificate declaratiile de venituri si impunere pentru ca acestea sa evidentieze cat mai real resursele generatoare de venituri publice. b. In procesul incasarii veniturilor functia de control se manifesta asupra determinarilor corecte a cuantumului fiecarei surse de venit, a varsarii si regularizarii acestora. 3. Principiile de fundamentare si elaborare a componentelor bugetului public national Bugetul se constituie ca un singur document in care sunt inscrise atat veniturile, cat si cheltuielile, limitate pe un an de zile. In procesul elaborarii si executarii bugetelor componente ale bugetului public national, sunt respectate urmatoarele principii: a) Universalitatea bugetului, reclama inscrierea veniturilor si cheltuielilor in buget in totalitatea lor si nu per sold. b) Echilibrul (balansarea) bugetului impune acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile bugetare ordinare (venituri curente din impozite directe si imdirecte, venituri nefiscale si din capital). In situatia cand veniturile bugetare ordinare nu sunt suficiante pentru acoperirea

cheltuielilor imperative, deficitul bugetar rezultat se inscrie ca parte ce urmeaza a fi complinita pe seama veniturilor extraordinare. c) Unitatea bugetului presupune cuprinderea tuturor veniturilor si cheltuielilor intr-un singur document ce are o structura unitara. Inscrierea si prezentarea resurselor si destinatiile in acelasi act da posibilitatea stabilirii existentei sau inexistenta balansarii, provenienta fondurilor statului si actiunile pentru care vor fi cheltuite. d) Bugetele autonome sunt intocmite, aprobate si executate de regiile autonome sau societatile comerciale cu capital de stat, dupa modelele stabilite de catre Ministerul Finantelor. e) Realiatea bugetului se bazeaza pe posibilitatea de a inscrie in buget venituri si cheltuieli determinate stiintific, pe baze reale. * Cuantumul veniturilor si acheltuielilor se poate determina prin diferite metode: metoda automata sau a penultimei, metoda majorarii sau a diminuarii si metoda evaluarii directe. - Metoda automata are ca baza de raportare rezultatele din penultimul an celui care se proiecteaza. Aceasta metoda nu poate imprima certitidini ca fenomenele economico-financiare se vor repeta la aceeasi scara si in exercitiul financiar ce se prevede. - Metoda majorarii sau a diminuarii se bazeaza pe procedee statistice, stabilindu-se o rata medie anuala, rezultata din luarea in calcul a exercitiilor bugetare pe mai multi ani anteriori. Rata supra sau sub suta se aplica la nivelele bugetului anual in curs, stabilindu-se astfel cuantumul veniturilor si cheltuielilor pentru bugetul anului viitor. - Metoda evaluarii directe - primele doua metode nu pot fi luate in considerare ca fiind procedee de proiectare realista a bugetului public national. Prima are nuanta forfetata, iar cea dea doua nu are in vedere tendintele economico-financiare ale bugetului viitor. f) Anuitetea bugetului presupune elaborarea si aprobarea actului bugetar anual. In Romania exercitiul bugetar corespunde anului calendaristic. g) Publicarea bugetului rezida din supunerea proiectelor de buget spre examinarea Parlamentului, iar dupa dezbatere si aprobare,darea spre publicitate atat in mijloacele massmedia, cat si in Monitorul Oficial. Bugetul, astfel publicat, este cunoscut de catre cetateni care au calitatea, directa sau indirecta, de contribuabili si consumatori ai fondurilor publice. 4. Componentele bugetului public national Bugetul public national este format din: - bugetul de stat - bugetele locale - bugetul asigurarilor sociale de stat Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului si repartizarea lor pentru infaptuirea actiunilor de interes national in domeniul social-cultural, desfasurarii normale a activitatii regiilor si institutiilor publice, a asigurarii apararii tarii, a ordinii publice, si alte actiuni generale. Bugetele locale, elaborate pe rincipiul echilibrarii, prevad resurse din impozite ai taxe de la agentii economici si populatia ce au ca destinatie acoperirea cheltuielior de personal, materiale si de investitii aprobate de organele puterii locale, precum si transferuri si sume defalcate din bugetul de stat. Bugetul asigurarilor sociale de stat concentreaza veniturile din contributiile persoanelor fizice si juridice la fondul de asigurari sociale, la fondul pentru pensia suplimentara si la cel pentru ajutorul de somaj, venituri ce sunt destinate sa asigure plinatatea cerintelor atat pentru asigurarilor prin pensii, ajutoare sociale, cat si imdemnizatii pe perioade de somaj. 5. Competente privind aprobarea bugetelor

Structurile bugetului public national, elaborate in baza metodologiilor stabilite prin Legea finantelor bublice, se aproba astfel: a) Bugetul de stat, de catre Parlament. O data cu acesta se aproba de catre Parlament si bugetele Senatului, Camerei Deputatilor, Prededintele Romaniei, Guvernului si ale altor institutii publice ce nu au organe ierarhic superioare, bugetele ce sunt prevazute distinct in bugetul de stat. b) Bugetele proprii ale consiliilor judetene, municipiului Bucuresti, municipiilor, sectoarele municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, de care organul ales al acestora c) Bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste distinct de bugetul de stat ai se aproba de Parlament d) Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul de stat sau de la bugetul local, de catre organul ierarhic al acestora e) Bugetele institutiilor publice care se finanteaza integral din mijloacele extrabugetare, de catre organul de conducere al institutiei respective, cu avizul organului ierarhic f) Bugetele celorlalte organe autonome de asigurari sociale se aproba de organele de conducere proprii, cu avizul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Finantelor. 6. Structura bugetului. Veniturile bugetare Veniturile publice se mpart n dou categorii importante: - veniturile curente numite i ordinare formate din impozite i taxe de la persoanele fizice i juridice, de stat i private i din veniturile obinute din firmele de stat; - veniturile extraordinare formate din imprumuturile contractate de stat i din emisiunea de bani de hrtie; Veniturile curente a) Impozitele Impozitele, care reprezint pn la 90% din totalul veniturilor statului sunt o form de prelevare la dispoziia statului, n mod obligatoriu i fr contraprestaie direct i cu titlu nerambursabil a unei pri din venitul sau avererea persoanelor fizice sau juridice pentru acoperirea nevoilor statului. Se ntlnesc mai multe tipuri de impozite, care pot fi clasificate dup urmtoarele criterii: 1) n funcie de categoriile de persoane ale cror venituri urmeaz a fi taxate, impozitele pot fi: - generale, atunci cnd se extinf la toate categoriile sociale i asupra tuturor tipurilor de venit; - pariale- atunci cnd unele categorii sociale beneficiaz de scutiri pariale sau totale privind plata unor impozite; 2) n funcie de modul cum se realizeaz impunerea, impozitele pot fi: - n cote fixe; - n cote procentuale: la utilizarea sistemului de impunere n cote procentuale se pot practica urmtoarele sisteme de impozitare: - impunere proporional cu mrimea venitului impozabil, dar cota impozitului este fix; - impunere progresiv- cotele de impozitare cresc odat cu creterea sumei impozabile, aplicndu-se asupra cuantumului total al acesteia; - impunere regresiv - cotele de impunere scad pe msura creterii veniturilor; 3) dup obiectul impunerii, impozitele se pot calcula pe avere, pe venit i pe cheltuial; 4) dup scopul urmrit, impozitele pot fi: - impozite financiare- care s conduc la mrirea veniturilor statului;

- impozite de ordine- care s aib drept scop limitarea sau respectiv ncurajarea unor aciuni sau procese; 5) dup frecvena cu care sunt ncasate, impozitele pot fi: - permanente; - incidentale; 6) dup nivelul la care sunt administrate, impozitele pot fi: - ale statului; - ale administraiei locale; 7) dup modul de impunere, impozitele pot fi: - directe, aplicarea lor viznd existena venitului sau a averii, i se suport direct numai de ctre beneficiarul acesteia; *Impozitele directe pot fi, la rndul lor: - reale- atunci cnd se stabilesc pe produs - personale- aunci cnd se stabilesc fie pe venitul, fie pe averea persoanelor fizice sau juridice; b. Taxele Taxele reprezint sume ncasate de la persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate de ctre instituiile statului. Ele pot fi judectoreti, notariale, consulare, de administraie, etc. Cheltuielile statului. Cheltuielile statului sunt formate ntr-o proporie nsemnat din cheltuielile efectuate pentru ntreinerea i funcionarea aparatului de stat, care n rile dezvoltate reprezint pn la o treime din PIB, cheltuielile publice pentru scopuri sociale (cum ar fi finanarea sntii, a nvm-ntului public i sistemul de asigurri sociale) cheltuieli militare, cheltuieli de cercetaredezvoltare, cheltuielile publice cu caracter economic cum ar fi acordarea de subvenii sau lansarea unor investiii de stat. Cheltuielile cuprinse n bugetul de stat cuprind: *- cheltuieli administrative - pot fi de natur organic atunci cnd sunt grupate n funcie de natura fondurilor din care sunt acoperite i dup instituiile la care se refer, sau de natur funcional atunci cnd sunt stabilite dup profilul activitii instituiei publice: justiie, poliie, armat, cultur, nvmnt, *- cheltuieli cu caracter economic, care cuprind: 1. cheltuieli reale - constituie cheltuieli ce cuprind consumul definitiv de venit naional; 2. cheltuieli neutre, nu exercit nici un efect asupra venitului naional; 3. cheltuieli propriu-zise, care contribuie la creterea avuiei: construcia de osele, ci ferate, aeroporturi, etc.