AUTOCAD DESIGN

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

www.worlddesign.host28.net

CURS

Curs desen tehnic. World DesignTM. Versiunea 1.0 - 2009

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Table of Contents
Cuvant inainte .3 1. Notiuni introductive................................................................................................................................... 4 1.1 Clasificarea desenelor tehnice............................................................................................................... 4 1.2 Formate de desen tehnic ...................................................................................................................... 5 1.3 Linii si cote in desenul tehnic................................................................................................................. 9 1.4 Tolerante ............................................................................................................................................ 13 1.5 Scari .................................................................................................................................................... 15 2. Reprezentare ........................................................................................................................................... 16 2.1 Reprezentarea in vedere ..................................................................................................................... 16 2.2 Reprezentarea in sectiune................................................................................................................... 17 3. Cotarea .................................................................................................................................................... 20 3.1 Clasificare cote.................................................................................................................................... 20 3.2 Elemente si reguli de cotare ................................................................................................................ 21 3.3 Metode de cotare ............................................................................................................................... 22 www.worlddesign.host28.net 3.4 Cotatii speciale.................................................................................................................................... 23

2 din 25

Cuvnt nainte

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

In primul rand cine ar trebui sa citeasca aceast curs? Toti aceia care vor sa isi consolideze cunostiintele despre desenul tehnic, sa isi reaminteasca cateva no iuni de baza sau pur si simplu, cei care iau contact pentru prima data cu desenul tehnic si sa vor sa inteleaga cateva notiuni de baza. De ce am scris acest curs? Pentru ca este mai simplu sa explici cuiva prin cuvinte scrise si imagini, pentru ca atunci cand scrii iti sintetizezi mai bine gandurile si actiunile, deci prelegerea ta are mai mult efect si pentru ca, de ce nu, trebuie sa ne aducem cu totii aportul la dezvoltarea acestei lumi. Unii fac agricultura, altii lanseaza navete in spatiu, iar altii scriu cursuri dupa care vor invata cei care fac agricultura si lanseaza navete. Stiu! Unii ar putea sa zambeasca dar acest curs nu este pentru ei. Cursul este structurat pe trei capitole, si acopera numai notiuni introductive din desenul tehnic industrial. Intr-o editie viitoare vor fi prezentate si alte notiuni: arcuri elicoidale, rulmenti, filete, roti dintate etc. Spor la lucru!
www.worlddesign.host28.net

Autorul

3 din 25

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Clasificarea desenelor tehnice
Reprezentarea grafica plana, supusa anumitor reguli si conventii in prealabil stabilite, cu scopul de a infatisa obiecte si suprafete si de a transmite detalii privitoare la structura, rolul functional si modul de executare ale acestora, se numeste desen tehnic. Taxonomizarea desenelor tehnice se realizeaza in functie de: a) domeniul de apartenenta; b) dupa modul de reprezentare; c) dupa gradul de detaliere; d) dupa continut; e) dupa destinatie; Astfel: a) Dupa domeniul de apartenenta: industrial; constructii; de arhitectura; cartografic; in proiectie ortogonala; in perspectiva; www.worlddesign.host28.net 4 din 25 de ansamblu; de detaliu; releveu; epura; schema; desenul de gabarit; desenul de montaj; desenul de executie;

b) Dupa modul de reprezentare:

c) Dupa gradul de detaliere:

d) Dupa continut:

e) Dupa destinatie:

desenul de studiu;

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

desenul de prospect.

1.2 Formate de desen tehnic Realizarea unui desen tehnic se executa, in functie de complexitatea lui, de numarul de detalii, de scara aleasa etc., pe diverse tipuri de formate de hartie. Ce inseamna format in desenul tehnic? Prin definitie este spatiul delimitat de coala de desen prin conturul de decupare si are dimensiunile a x b . Se simbolizeaza cu linie subtire.

Sa definim in continuare elementele unui chenar. Asa cum se vede in figura de mai sus, acestea sunt: zona neutra; chenarul;

5 din 25

www.worlddesign.host28.net

fasia de indosariere;

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

indicatorul desenului; gradatia de referinta; sistemul de coordonate; reperele de orientare; reperele de centrare; simbolul formatului. formatele preferentiale sau de baza; (vezi tabelul 1) formatele alungite special, se obtin din formatele de baza prin multiplicarea dimensiunii a, astfel incat b sa fie multiplu intreg de a. (vezi tabelul 2) formate alungite exceptional. Atat lungimea a, cat si latimea b, sunt multiplu intreg de a. (vezi tabelul 3).

Dupa SR ISO5457 1994 exista urmatoarele tipuri de formate:

Formatul A4 (210 x 297 mm = 0.0625 m2) este considerat drept modul, formatele derivate obtinandu-se prin multiplcarea acestui modul. Astfel A3 va fi 2x A4, A2 va fi 4x A4, A1 va fi 8x A4, iar A0 va fi 16x A4. Formatul A0 are dimensiunile 841 x 1189 mm, avand suprafata de 1.0 m2. Tabelul 1. Formatele preferentiale sau de baza
SIMBOL A0 A1 A2 A3 A4 A5 DIMENSIUNI 841 x 1189 594 x 841 420 x 594 297 x 420 210 x 297 148 x 210 SUPRAFATA m2 1 0.5 0.25 0.125 0.0625 0.03125

6 din 25

www.worlddesign.host28.net

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Tabelul 2. Formatele alungite special
SIMBOL A 3x3 A 3x4 A 4x3 A 4x4 A 4x5 DIMENSIUNI 420 x 891 420 x 1189 297 x 630 297 x 841 297 x 1051 SUPRAFATA m2 0.375 0.5 0.20 0.25 0.3125

Tabelul 3. Formate alungite exceptional

SIMBOL A 0x2 A 0x3 A 1x3 A 1x4 A 2x3 A 2x4 A 2x5 DIMENSIUNI 1189 x 1682 1189 x 2523 841 x 1783 841 x 2378 594 x 1261 594 x 1682 594 x 2102 SUPRAFATA m2 2 3 1.5 2 0.75 1 1.250

Un alt element important in desenul tehnic este indicatorul. Conform SR ISO 7200-1994, continutul acestuia. Astfel ca fiecare organizatie poate sa isi construiasca propriul indicator daca respecta aceste reguli sau principii recomandate. Dupa SR ISO 7200-1994 indicatorul trebuie sa contina doua zone mari (care la randul lor pot fi subdivizate): una este zona de identificare si cealalta zona de informatii suplimentare. In toate exemplele din acest curs voi folosi indicatorul in forma sa dupa STAS 282 77. Sa vedem in continuare cum arata un indicator cu toate dimensiunile sale dupa STAS 282 77.
www.worlddesign.host28.net

formatul indicatorului nu mai este impus, dar se bazeaza pe cateva principii generale cu privire la

7 din 25

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Fig. Formatul indicatorului dupa STAS 282 77

POZITIA (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13) (14) (15) (16) (17) (18) Scara la care s-a executat desenul Data finalizarii desenului Denumirea ansamblului

DESCRIERE ELEMENTE Denumirea organizatiei care a realizat desenul, proiectarea

Functia, numele si semnatura celor care au contribuit la realizarea desenului

Masa neta a produsului Numarul desenului Numarul plansei, daca aceasta face parte dintr-o suita de mai multe astfel de desene Numarul desenului inlocuit Numarul de inventar Eventualele modificari efectuate; se realizeaza printr-un simbol literal Numarul de astfel de modificari Numarul centralizatorului in care sunt trecute aceste modificari Data efectuarii modificari (lor), numele si semnatura celui care a efectuat aceste modificari.

8 din 25

www.worlddesign.host28.net

Denumirea materialului din care este executat desenul, inclusiv standardul referitor la material

1.3 Linii si cote in desenul tehnic

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Inainte de a incepe desenul propriu-zis trebuie sa cunoastem cateva notiuni fundamentale despre desenul tehnic, precum tipurile de linii si cote utilizate, tipurile de formate ale colii de hartie, cartuse. Toate aceste elemente sunt standardizate. Liniile, de exemplu, sunt impartite dupa tipuri (linie continua, linie intrerupta, linie punct si linie doua puncte) si clase de grosime (linie groasa si linie subtire). Exista si alte tipuri de linii care sunt utilizate la desenarea unor scheme sau semne conventionale. Utilizarea lor implica construirea unei legende in care acestea sunt reprezentate si explicate. Simbolizarea liniilor utilizate in desenul tehnic, indiferent de tipul acestora sau de clasa de apartenenta, se realizeaza astfel: cu litera A, se simbolizeaz linia continu groas, avnd grosimea b = 0.18 2.0 mm (unde b este grosimea de baza a liniilor utilizate intr-un desen); cu litera B, linia continu subire, avnd grosimea egal cu b/3; cu litera C, linia continu subire ondulat; cu litera D, linia continu subire trasat n zig-zag; cu litera F, linia ntrerupt subire; cu litera G, linia-punct subire; cu litere H, linia-punct mixt; cu litera I, linia-punct groas; cu litera K, linia-dou puncte subire. Sa vedem in continuare cateva tipuri de linii si cateva exemple de utilizare a liniilor in desenul tehnic industrial:
www.worlddesign.host28.net

cu litera E, linia ntrerupt groas;

9 din 25

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Fig. Tipuri de linii utilizate in desenul tehnic industrial (tipurile de linii de mai sus sunt preluate din AutoCAD 2009 LT)

Fig. Utilizarea liniilor in desenul tehnic industrial Referitor la utilizarea liniilor in desenul tehnic exista cateva reguli care trebuiesc respectate. In primul rand se stabileste grosimea liniei continue groase. Sa o notam cu b. Stabilirea grosimii acesteia se face in functie de marimea desenului si multitudinea de linii care vor fi trasate (complexitatea desenului). Din practica, va pot spune ca cel mai bine este sa utilizati pentru linie groasa g = 0.30 mm, iar pentru linie continua subtire gs = 0.09 mm. De ce? Pentru ca la printarea unui desen, distinctia dintre cele 2 tipuri de cote, subtire si groasa, sa fie evidenta. Chiar in lucrarile de specialitate este recomandat ca raportul dintre g/gs = 3.

10 din 25

www.worlddesign.host28.net

Alte reguli sunt: pentru linia intrerupta, linia-punct si linia doua puncte, lungimea segmentelor si intervalelor dintre ele trebuie sa fie egale. Am amintit aceasta regula pentru desenatorul din fata plansetei. In cazul lucrului cu PC-ul reglarea intervalelor si a segmentilor, facandu-se automat. O alta regula, valabila in ambele cazuri, planseta si PC, este ca distanta dintre 2 linii paralele sa fie de minim 1 mm, altfel exista riscul aparitiei unor confuzii sau a unei intelegeri gresite a desenului. Referitor la liniile de cota, acestea se realizeaza cu linie subtire continua, la capete avand sageti. Asemenea liniilor standard, liniile de cota urmaresc si ele anumite reguli. Impunerea regulilor se realizeaza in functie de elementul cotat. Nu vom insista asupra regulilor care trebuiesc mentinute de desenatorul din fata plansetei, multe dintre acestea realizandu-se automat in AutoCAD. Dar vom aminti pe acelea care trebuiesc respectate atunci cand desenam cu calculatorul. Sa vedem asadar ce nu se realizeaza automat de catre PC: a) distanta dintre 2 linii de cota paralele (trebuie sa fie de minimum 7 mm); b) distanta dintre linia de cota si elementul cotat (la fel de minimum 7 mm); c) evitarea intersectiei dintre liniile de cota, precum si a intersectiei dintre liniile de cota si elemente ale desenului; d) la inscrierea cotelor se va respecta tipul si marimea fontului; e) trasarea liniilor de cota se va realiza astfel incat inscrierea si citirea cotelor sa se faca de sus in jos sau de la dreapta la stanga (a nu se confunda cu modul de scriere). Pentru exemplificare sa vedem figura de mai jos:
www.worlddesign.host28.net

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

11 din 25

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Fig. Realizarea unei cotari corecte / incorecte Se poate vedea in ceea de-a doua figura cum linia de cota este prea aproape de elementul cotat sau cum cota inscrisa este peste una dintre liniile desenului. In practica se pot intalni cazuri cand aceste reguli nu pot fi respectate. De aceea ele se constituie in recomandari. Clasificarea cotelor se realizeaza in functie de importanta acestora in definirea elementului desenat, astfel ca pot fi: cote functionale (sunt determinante pentru functionarea unui obiect), cote la cote care au caracter informativ). De exemplu putem numi cota functionala lungimea filetului unui surub, iar nefunctionala lungimea capatului surubului (daca aceasta nu este importanta in functionarea surubului). Cam atat despre linii si cote. Pentru aceia care sunt interesati de acest domeniu pot consulata literatura de specialitate.
www.worlddesign.host28.net

nefunctionale (nu sunt determinante pentru functionarea obiectului) si cote auxiliare (care se refera

12 din 25

1.4 Tolerante

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Utilizarea tolerantelor in desenul tehnic se realizeaza pe scara larga, acestea fiind esentiale pentru multe dintre lucrarile ce urmeaza a fi executate. Tolerantele sunt si ele clasificate in mai multe tipuri: tolerante la dimensiuni liniare si tolerante de forma si de pozitie. Tolerantele liniare: notarea si inscrierea lor este, de asemenea, standardizata si poate fi indicata prin: simbolul campului de toleranta;

valorile abaterilor limita;

combinat: simbolul campului de toleranta si valorile abaterilor limita.

Tolerante de forma. TIPUL TOLERANTEI La rectiliniaritate La planeitate La circularitate La cilindricitate La forma data a profilului La forma data a suprafetei SIMBOL

13 din 25

www.worlddesign.host28.net

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Tolerante de pozitie.

TIPUL TOLERANTEI
La parelelism La perpendicularitate La inclinare Bataii radiale si a bataii frontale La coaxialitate si la concentritate La simetrie La intersectare La pozitie nominala

SIMBOL

In continuare sa vedem cateva exemple de inscriere a datelor privind tolerantele de forma si pozitie. Pentru o informare completa, urmariti alte lucrari, de specialitate. imparte, in functie de necesitati, in doua sau trei casute, unde se trec urmatoarele date: simbolul tolerantei; valoarea tolerantei (in milimetri); litera de identitate a bazei de referinta, atunci cand este cazul.
www.worlddesign.host28.net

Toate datele privind tolerantele de forma si de pozitie se inscriu intr-un dreptunghi, care se

14 din 25

1.5 Scari

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Ce este o scara in desenul tehnic? Este raportul dintre dimensiunile la care se alege a se reprezenta un desen pe o coala de hartie si dimensiunile sale reale. Pentru alegerea unei scari vezi tabelul de mai jos: Scara de marime naturala 2:1 Scara de marire 1:2 Scara de micsorare 1:5 1:10 5:1 10:1 1:20 1:50 1:100 1:200 1:500 1:1000 1:1 20:1 50:1 100:1 1:2000 1:5000 1:10000 1:20000 1:50000

Fig. Scari utilizate in desenul tehnic

15 din 25

www.worlddesign.host28.net

2. REPREZENTARE

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

2.1 Reprezentarea in vedere Reprezentarea unui obiect in sistemul tridimensional se realizeaza prin proiectia sa dupa cele 6 directii perpendiculare, corespunzatoare spatiului cu 3 dimensiuni. Modelarea spatiului se poate realiza sub forma unui cub, ca in figura:

Prin vedere se intelege reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a unei piese nesectionate. Exista astfel 6 vederi ale obiectului, dupa cum urmeaza: vederea din fata (dupa directia A); vederea de sus (dupa directia B); vederea din stanga (dupa directia C); vederea de jos (dupa directia E); vederea din spate (dupa directia F).
www.worlddesign.host28.net

vederea din dreapta (dupa directia D);

Dispunerea proiectilor pe plansa de desen se realizeaza ca in figura urmatoare:

16 din 25

Nu intotdeauna este necesar sa se realizeze toate vederile unui obiect. Daca avem de desenat un obiect simplu, fara prea multe detalii, se vor trasa numai acele vederi care descriu in totalitate detaliile obiectului respectiv, celelalte vederi fiind redundante. Reprezentarea pieselor in vedere tine cont de cateva reguli de trasare. In continuare vor fi descrise, prin exemple aceste reguli: muchiile vizibile si conturul aparent se vor trasa cu linie continua groasa, iar cele acoperite, inclusiv golurile din piesa de desenat, se vor trasa cu linie subtire intrerupta;

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

in cazul reprezentarii unor trunchiuri de piramida sau a unor obiecte de tip poliedru, se vor trasa diagonalele acestor suprafete, cu linie continua subtire, pentru a scoate in evidenta suprafetele plane ale acestora;

2.2 Reprezentarea in sectiune

Reprezentarea in sectiune a pieselor reprezinta o completare a reprezentarii in vedere. Ea este necesara atunci cand prin reprezentarea in vedere a unui obiect nu se pot infatisa toate detaliile acestuia sau nu se pot pune clar in evidenta.

17 din 25

www.worlddesign.host28.net

Pentru a intelege mai exact ce este reprezentarea in sectiune sa vedem ce inseamna sectiune si cum este definit traseul de sectionare. Astfel, sectiunea este proiectia ortogonala a unei piese, detaliata asa cum ar arata ea daca ar fi sectionata cu un plan de sectionare, iar portiunea dintre observatorul uman si planul de sectionare ar fi indepartata. Traseul de sectionare reprezinta urma planului de sectionare pe planul de proiectie. In desenul tehnic, traseul de sectionare se noteaza cu litere mari, pastrand aceeasi litera pentru un singur traseu. Pentru exemplificarea celor de mai sus, urmariti figura:

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

In functie de necesitati, in desenul tehnic sectiunile se clasifica astfel: a) dupa modul de reprezentare pe desen: sectiune cu vedere; sectiune propriu-zisa. sectiune orizontala; sectiune verticala; sectiune inclinata.

b) dupa unghiul dintre planul de sectionare si planul orizontal de proiectie:

18 din 25

www.worlddesign.host28.net

c) dupa paralelismul dintre axa de simetrie a piesei de desenat si planul de sectionare: sectiune longitudinala; sectiune transversala. sectiune in trepte; sectiune franta; sectiune plana; sectiune cilindica. sectiune completa; sectiune partiala (ruptura). sectiune obisnuita; sectiune deplasata; sectiune suprapusa; sectiune intercalata.
www.worlddesign.host28.net 19 din 25

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

d) dupa profilul traseului de sectionare:

e) dupa procentul in care se realizeaza sectionarea:

f) dupa pozitia pe desen:

3. COTAREA

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Cotarea desenelor tehnice este stipulata prin normele tehnice prevazute in SR ISO 129:1994 Desene tehnice. Cotare. Principii generale, definitii, meode de executare si indicatii speciale 3.1 Clasificare cote Exista doua criterii dupa care se clasifica cotele intr-un desen tehnic: dupa importanta functionala: o cote functionale: contin informatii referitoare la stricta functionare a elementului de executat; o cote nefunctionale: aceste dimensiuni nu sunt strict necesare si contin informatii aditionale (gen masa reperului executat); o cote auxiliare: au de asemenea un caracter informativ si redundant.

dupa geometria piesei: o cote de pozitie: precizeaza pozitia unui element dintr-un reper fata de o baza de referinta aleasa; o cote de forma: se refera la forma geometrica a unui element; o cote de gabarit: in general sunt utilizate pentru a descrie o dimensiune maxima a unui reper.

20 din 25

www.worlddesign.host28.net

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

3.2 Elemente si reguli de cotare In vederea realizarii cotarii se utilizeaza urmatoarele elemente: liniile de cota; liniile ajutatoare de cota; liniile de indicatie; cota propriu zisa sau valoarea numerica.

Liniile de cota. Se traseaza cu linie subtire si se delimiteaza prin sageti sau punct, amplasate la cele doua capete ale acesteia. Sagetile trebuie sa aiba un unghi la varf de aproximativ 150, iar lungimea lor sa fie de 68 ori mai mare decat grosimea liniei continue groase utilizate in desen. Exista si cazuri cand sageata delimiteaza linia de cota numai la unul dintre capete: cotarea razelor de curbura;

21 din 25

www.worlddesign.host28.net

cotarea diametrului cand circumferinta nu este reprezentata in totalitate

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

Liniile ajutatoare de cota. De asemenea se traseaza cu linie continua subtire si rolul lor este de a delimita suprafetele sau planele intre care se face masurarea. In general, ele sunt perpendiculare pe liniile de cota. Se recomanda ca liniile de cota si cele ajutatoare sa nu se intersecteze intre ele, dar daca acest lucru nu este posibil, acestea nu trebuie sa fie intrerupte. De asemenea liniile de cota nu trebuie sa intersecteze nici alte linii ale desenului. Liniile de indicatie. Acestea se traseza cu linie continua subtire. Ele au rolul de a furniza informatii despre reperul desenat si se pot termina printr-un punct (daca se sprijina pe o suprafata) sau sageata (daca se refera la o muchie / linie de contur in cazul tratamentelor termice, protectiei anticorozive etc.) Cotele se insccriu cu cifre arabe. 3.3 Metode de cotare Cotarea se poate realiza in urmatoarele moduri: cotarea in serie sau in lant: in acest caz cotele se dispun una in continuarea celeilalte;
www.worlddesign.host28.net

Cota propriu-zisa reprezinta valoarea numerica a dimensiunilor elementelor unui reper.

22 din 25

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

cotarea in paralel (fata de un element comun): realizarea cotarii se face utilizand o baza de cotare, ca in figura urmatoare.

cotarea mixta sau combinata: atunci cand cele doua moduri de cotare de mai sus se utilizeaza in acelasi timp; cotarea cu cote suprapuse: se utilizeaza atunci cand spatiul pentru cotare este insuficient;

3.4 Cotatii speciale Cateva dintre cotatiile speciale utilizate in desenul tehnic industrial sunt prezentate in sectiunile ce urmeaza.

23 din 25

www.worlddesign.host28.net

cotarea coardelor, a aecelor si unghiurilor

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

cotarea elementelor echidistante

cotarea suprafetelor conice

Raportul 1:25 se calculeaza astfel: se face diferenta celor doua diametre (in acest caz 30). Rezultatul se imparte la 2 (se obtine 15). Apoi 15 se imparte la lungimea totala a conului si se obtine 0.25. Deci, pe o distanta de 60 (mm), conicitatea este de 1 la 0.25.

cotarea tesiturilor si adanciturilor

24 din 25

www.worlddesign.host28.net

CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

cotarea elementelor simetrice pe un cerc

25 din 25

www.worlddesign.host28.net