You are on page 1of 13

Epoca regelui Burebista

SITUATIA POLITICA ÎN BALCANI SI ÎN BAZINUL MARII NEGRE ÎN SEC. I a. Chr.

În 75 -73 a. Chr., romanii ajung pentru prima oara, sub conducerea lui Scribonius Curio, guvernatorul Macedoniei, la Dunare, în urmarirea scordiscilor si dacilor. Se tem sa o treaca, speriati de desimea codrilor de dincolo de fluviu. Cel mai important dusman al Romei din Bazinul Marii Negre, Mithridates al VI-lea Eupator, regele Regatului Pontului (111-63 a. Chr.) a facut eforturi pentru constituirea unei coalitii antiromane în care a atras statele din zona, populatiile barbare din bazinul Marii Negre, dar si orasele-state grecesti din Pont (Olbia, Chersones, Histria, Callatis, Apollonia). De asemenea, Mithridates a cucerit o serie de teritorii precum Regatul Bosphorului cimerian, Armenia Mica si Colchida. Cu exceptia Bithyniei, care a fost de partea romanilor, întreaga zona din jurul Marii Negre, inclusiv Armenia si Partia, au fost aliate cu Mithridates. Regele pontului a avut trei razboaie cu romanii. Primul razboi s-a desfasurat între 89-85. Mithridates a cucerit Bithynia si o mare parte din Asia Mica, dupa care s-a îndreptat spre Grecia, a cucerit Athena si a instaurat aici un guvern democratic în frunte cu filozoful Ariston. În 87 a. Chr., Sylla porneste ofensiva romana, asediaza Athena si o cucereste. Mithridates este înfrânt si, prin pacea de la Dardanes din 85,renunta la cuceririle din Asia, îsi preda flota si se obliga a plati mari despagubiri de razboi. Primeste în schimb titlul de prieten si aliat al poporului roman. În ciuda titlului primit, a ramas, pâna la moarte, un înversunat dusman al Romei. De altfel se înarmeaza si începe pregatirile de razboi imediat dupa încheierea pacii, motiv pentru care, în 8381, romanii declanseaza cel de-al doilea razboi. Ultimul razboi are loc in perioada 73-63. Initial Mithridates colaboreaza cu regele Tigranes al Armeniei, care era ginerele sau, având mai multe lupte cu generalul Licinius Lucullus. În cele din urma este tradat de Tigranes, ba chiar si de cei doi fii. Ramas singur, se sinucide. Confruntarile romanilor cu Mithridatres au facut sa scada pentru o vreme interesul roman pentru Pen. Balcanica, iar permanentul conflict dintre cele doua parti i-a dat posibilitatea lui Burebista sa treaca la o politica expansiva. Dupa Scribonius Curio, al doilea roman care a ajuns la Dunare a fost M. Terentius Varo Lucullus ( fratele vitreg al lui Licinius Lucullus) în anul 71 a. Chr. El ii urmarea pe moesi si pe besii. Se pare ca, în realitate, prezenta generalului roman reprezenta o diversiune organizata împotriva lui Mithridates care, la vremea cu pricina, purta lupte grele cu romanii în Cyzic si Insula Lemnos. Cu acest prilej, Terentius Varo Lucullus distruge Apollonia, iar restul cetatilor grecesti probabil se predau. În ele se instaleaza garnizoane romane. Tot de acum inceteaza emisiunile monetare locale ale cetatilor grecesti din Pont. Este posibil ca generalul sa fi încheiat tratate de alianta cu cetatile grecesti. De la Callatis s-a pastrat textul unui foedus, dar data lui este discutabila. Unii

getul Burebista l-a înalÛat atât de mult prin exercitii. vexatorie. impozitele foarte mari percepute de romani au facut ca cetatile grecesti sa se rascoale ulterior. drept pentru care vom începe cu ele. Nicolae Gostar. Strabon-Geografia Strabon s-a nascut la Amaseia. EPOCA BUREBISTA Informatiile scrise cu prvire la Burebista sunt extrem de putine. iar. C|ci trecând plin de îndrazneala Dunarea si jefuind Tracia. Civilizatia geto-dacilor). Prin ce mijloace a reusit Burebista supunerea formatiunilor politice getice si dacice si unificarea lor IZVOARELE SCRISE Orice discutie si încercare de a raspunde la aceste întrebari trebuie sa porneasc| de la cele trei izvoare fundamentale. a faurit un stat puternic(megale arhe) si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. Constantin si Hadrian Daicoviciu. Care este succesiunea cronologica a expeditiilor lui Burebista 5. Se pare ca bastarnii au contribuit în mare masura la înfrângerea romanilor. urmat de informatiile date de Iordanes. Cel mai important izvor literar esteGeografia lui Strabon.si trait pâna pe la 21 a.. deci a fost contemporanul lui Burebista. Guvernatorul Macedoniei. Mihail Macrea. insa. Din parcurgerea literaturii. Ajungând în fruntea neamului sau. Formatiunea politica întemeiata de Burebista a fost sau nu stat. Dintre istoricii preocupati de aceasta perioada pot fi amintiti: Ion Horatiu Crisan (Burebista si epoca sa. pâna în Macedonia si Illyria a pustiit pe celtii care eau amestecati cu tracii si illyrii si a . în câÛiva ani. Care a fost nucleul politic de la care a pornit Burebista opera de unificare si de cucerire 2. se remarca frecventa unor probleme si întrebari care devin obsesive: 1. a fost umilit prin înfrângerea catastrofala suferita lânga cetatea Histria. Chr. în jur de 64/63 a. iar informatiile lui sunt foarte pretioase. Politica impopulara. daca a fost stat. Chr. abtinere de la vin si ascultare fata de porunci încât . de ce tip a fost 3. în anul 61. Ba înca a ajuns sa fie temut si de romani. Antonius Hybrida. pornit sa le pedepseasca. În ciuda faptului ca informatiile sunt foarte putine.cercetatori cred. 1. ca el dateaza de acum. Care a fost capitala lui Burebista 4. care era istovit de razboaie dese. exista o imensa literatura referitoare la epoca Burebista. Dintre izvoarele epigrafice cel mai important este decretul dat în cinstea lui Acornion din Dionysopolis. Radu Vulpe.

deoarece i-au dat o mare consideratie. Despre Burebista ni se spune ca este cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia si ca a stapânit dincolo si dincoace de Dunare. Se pastreaza 49 de rânduri. dar chiar si pe regi caci atunci a ales dintre ei pe barbatii mai de seama si mai întelepti pe care i-a învatat teologia. puterea era împartita în 5 state. reusind sa obtina bunavointa romanilor.. stapanirea se împartea în 4. Iar dupa moartea lui Deceneu. 3. pe vremea când Sylla a pus mâna pe putere la Roma. Urmasii acestuia la domnie sau dezbinat. fiindca era tot asa de iscusit. Argedavon Õi cuvantul parinte. un sarlatan care ratacise multa vreme în Egipt. Spre a tine în ascultare poporul. dar primele 9 sunt mutilate. ei au avut în aproape aceeasi veneratie pe Comosicus. lasând posteritatii impresia ca i-ar fi confundat. în aceasta localitate. ajungând la un moment dat Acornion si reusind sa obtina si o dezlegare. având capetele acoperite cu o tiara. Partea ei superioara lipseste. a venit în Gotia Deceneu.lea p. În primele rânduri apare un toponim în acuzativ. Burebista i-a dat o putere aproape regala. ei faceau sacrificii. Atunci însa. dupa cum cred. Dupa sfatul acestuia. mai înainte ca romanii sa apuce sa trimita o armata împotriva lui. poate resedinta tribala. ca rege al gotilor. care a condus timp de 40 de ani popoarele sale din Dacia. nume pe care gotii îl reamintesc pana astazi în cântecele lor. Acornion a fost si sol al lui Burebista pe lâng| Pompeius cu care s-a întâlnit la Heracleea Lyncestis (Bitolia). Deceneu a devenit în ochii lor o fiinta miraculoasa. multumita carora sustinea ca talmaceste vointa zeilor. Ba înca de un timp fusese socotit si zeu. pe care o numim cu un alt termen pilleus. încât a condus nu numai pe oamenii de rând. asa cum am aratat când am vorbit despre Zalmoxis. Õi unele fapte ale getilor. Astfel de împartiri sunt vremelnice si se schimba când întru-un fel. De curând. Comunicând acestea si alte multe gotilor cu maiestrie. poate de tribut. Chr. Acesta era considerat la ei si ca rege si ca preot supremn si ca judecator. Inscriptia de la Dionysopolis a fost descoperit| în sec. când într-altul. s-a urcat pe tron. Acornion a ajuns în mare prietenie cu Burebista. Cât despre Burebista. acesta a pierit din pricina unei rascoale. Nucleul si capitala lui Burebista . se pare intentionat. învatând acolo semne de prorocire. Scriind o istorie a gotilor le-a atribuit acestora. care i-a devenit binevoitor.. al XIX-lea la Balcic.. Apoi. Parasind si acesta viata. când împ|ratul August a trimis o armata împotriva lor. Iordanes a trait in sec.nimicit pe de-a întregul pe boii aflati sub conducerea lui Critasiros si pe taurisci. ia sfatuit sa cinsteasca anumite divinitati si sanctuare facâdu-i preoti si le-a dat numele de pilleati. gotii au început sa pustiasca pamânturile germanilor pe care acuma le stapânesc francii . datorita priceperii sale si împartea poporului dreptate ca ultima instanta. fiind un got romanizat din Moesia. Coryllus. Ca o dovada pentru ascultarea ce i-o dadeau (getii) este si faptul ca ei s-au lasat înduplecati sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin. fiindca. farâmitând puterea în mai multe parti. el si-a luat ajutor pe Deceneu. Restul poporului a dat ordin sa se numeascacapillati. al VI. 2. de pe unele dintre ele fiind lizible doar 2-3 cuvinte. a obtinut foloase pentru cetatea sa si l-a sfatuit pe rege. în timpul domniei la goti a lui Burebista. Primindu-l pe Deceneu.

o capitala de formatiune politica getica. mai ales ca parea a fi si dezvoltat din punct de vedere economic si bine plasat pe un drum comercial. care pomenea în Dobrogea. care a consemnat ca ( pe la 300a Chr.Discutia a avut ca punct de plecare si de sprijin localitatea Argedava care este pomenita de decretul de la Balcic. Radu Vulpe credea ca Popestiul. regele peonilor. . totusi. Vulpe. p. Ulterior. o fictiune istorica. râu care este pomenit de Dio Cassius. insa. însa. ca Argesis sa fi fost numele Argesului. un vicus numit Arcidava.). Izvoarele (Herodot si Polybios) folosesc pentru desemnarea acestui râu termenul de Ordesos. aparuse îndoiala ca parintele pomenit de inscriptia de la Balcic ar fi tatal lui Burebista. Chr. Sargetia pare a fi. Nicolae Gostar. S-a crezut ca parintele aici pomenit in partea superioara a inscriptiei a fost tatal lui Burebista. În discutia pentru identificarea Argedavei s-au implicat C. Radu Vulpe. mai ales ca el se afla în coasta Histriei. Daicoviciu. Daicoviciu. între timp. Vulpe cu localitatea Sornum. care spune ca în albia acestui râu siar fi ascuns Decebal tezaurul. cel mai probabil la Costesti. ceea ce ar fi putut fi dava de pe SargeÛia. care trebuie sa fi fost numele antic al Agesului. Audolion. a crezut ca lectura toponimului este incompleta si ca a existat înaintea cuvântului Argedava un S. În plus davele nu prea si-au luat numele de la râurile care le strabat. deci amplasarea în spatiu a Argedavei ar fi fost importanta pentru depistarea formatiunii politice de la care a pornit Burebista opera de unificare si de cucerire. Daicoviciu si-a schimbat pozitia si a spus ca Argedava ar putea fi în Dobrogea. putea îndeplini rolul de capitala. De altfel a renunÛat s| mai fie atât de patetic pentru ca. Singura dava identificata arheologic pe Arges era cea de la Popesti. Trebuie spus ca initial Popesti-ul a fost identificat de R. El a tras concluzia ca resedinta nu putea fi decât în Transilvania. deci lectura completa ar fi Sargedava. La scurta vreme a fost descoperitǎ o inscriptie databila în sec. deci discutia nu mai avea legatura cu capitala lui Burebista. caci în mod evident Dio Cassius a preluat povestea cu ascunderea tezaurului de la Diodor din Sicilia. unde a fost surprins în sapatura un palat de tip elenistic. Este foarte putin probabil. care a fost sapata chiar de R. Radu Vulpe credea ca Argedava este orasul de pe Argesius. foarte aproape de Histria. la randul sau. C.al II-lea. si-a îngropat tezaurul în râul Sargentia. Modestul sat nu putea fi.

la care sa fi fost trimis Acornion care. I. pentru ca parintele pomenit de inscriptie nu este al lui Burebista. inscriptia de la Balcic ne spune despre Burebista ca este un rege al Traciei care a stapânit ambele maluri ale Dunarii. poate la Costesti. Sarmizegetusa Basileion este putin probabil ca a existat pe vremea lui Burebista. spune el. la 1200 m înaltime. când cu siguranta a existat. de-a lungul vieÛii. Ea a fost identificata cu Varadia si mai apare si în Tabula Peutingeriana si la geograful din Ravena. de altfel chiar el ni le explica si noua în acelasi text. I. Daicoviciu crede ca capitala se afla undeva în Transilvania. Nu este nici o dovada stratigrafica si nu exista nici materiale arheologice de pe vremea lui Burebista la Sarmizegetusa. Singurul argument al acestuia este acela ca aceasta cetate ar fi cea mai timpurie dintre cetatile din Muntii Orastiei. asa cum era firesc pentru un conducator care s-a aflat mereu în razboi si în miscare. initial capitala a regatului macedonean. Este posibil sa fie vorba de un rege get anterior lui Burebista. În plus. greu de aprovizionat. Reiese ca axul teritoriul stapânit a fost Dunarea . Sarmizegetusa Basileion si Popesti. Se remarca in aceste discutii o mare doza de subiectivism care tine de patiotismul local al cercetatorilor. Nicolae Gostar crede ca înaintea Argedavei din inscriptie sunt doua linii orizontale paralele si ca lectura corecta este Zargedava. împotiva celtilor. fie Brad. Glodariu crede si el ca cetatea de la Costesti a fost prima resedinta a lui Burebista. unde au fost descoperite cetati. cum crede Gostar. nu a mai fost capitala mai târziu. iar termenul de Tracia este îndoilenic ca ar fi putut fi folosit pentru zona de dincolo de Carpati. ei vorbind însa o limba asemanatoare. La Costesti si Popesti s-a ajuns pornindu-se de la discutia nucleului initial. la est de Siret. Ea cu greu ar fi putut îndeplini rolul de capitala pentru ca se afla într-un loc foarte putin accesibil. Oricum se pare cǎ Argedava nu are nici o legatur| cu Burebista. ori o Zargedava este pomenit| de Ptolemeu în sudul Moldovei. este putin probabil ca ele sa fi ramas capitale dupa extinderea teritoriala.O localitate Argidava este consemnata si de Ptolemeu în Indreptarul geografic. fie Racatau . cum pare sa fi fost si Burebista. a avut mai multe misiuni diplomatice. Crisan crede ca capitala era acolo unde se afla Burebista. asa cum s-a întâmplat pe vremea lui Alexandru Macedon. foarte probabil din sudul Moldovei. pentru ca altfel nu s-ar explica. Chiar pe vremea lui Decebal. iar dacii cei dinspre Dunarea Superioara si dinspre germani. Problema capitalei Sunt în literatura vehiculate trei localitati suspectate ca ar fi putut fi capitale : Costesti. capitala fiind intineranta. Este ciudat ca pentru depistarea nucleului initial nu a fost exploatat chiar textul lui Strabon care este vrednic de crezare si care spune clar ca Burebista este un barbat get. El crede ca doar dou| pot fi davele care au purtat acest nume. departe de drumurile comerciale. este mai probabil sa fi fost cetate regala de refugiu în caz de pericol si nu capitala. de ce primele campanii ale Burebista au fost îndreptate spre vest. Strabon avea bine definite notiunile de dac si get. numele regelui get aparnd doar mult mai jos în inscripÛie. Astfel s-ar putea explica titulatura de basileion folosita de Ptolemeu. Este clar ca Pella. H. ca fiind în Banat. Chiar daca una dintre aceste localitati ar fi fost initial capitala a formatiunii politice conduse de Burebista. facand precizarea ca getii sunt cei de pe Dunǎrea Inferioara si dinspre Pont. Argumentul este destul de slab pentru ca nu avem nici o .

populatia ar raspunde solidar în fata autoritatilor. afirma ca stapanirea lui Burebista a fost o formatiune politico-militara efemera. H. Daicoviciu. Nu a putut fi nicidecum dovedita exstenta sclavilor care sa asigure baza economica a acestui stat. cel putin teoretic . abandonata. de interese economice. O dovedesc tezaurele. Astea cu siguranta au existat. Cecetarea straina. Astfel organizata.megale arhé. care detin în proprietate comuna pamântul. unele constructii fastuoase în comparatie cu celelalte. prima contemporana cu Burebista. sa supravegheze modul în care populatia îsi îndeplineste sarcinile ce tin de renta în munca. Desigur ca este posibil sa fi existat forme de robie patriarhala. fiecare avand atributii bine definite. În concluzie. Ideea ca cetatile din Muntii Orastiei ar apara capitala Sarmizegetusa nu este înca demonstrata. de genul armata sau justitie. Statul presune diferente majore între membrii societatii. Unii au afirmat ca este neîndoielnic vorba deja de un stat (H. care nu a putut rezista decât pe vremea lui Burebista. Despre aceste cetati s-a afirmat de multe ori ca au doua etape de fortficare. semn ca nu a putut functiona. ca de exemplu Karl Strobel. De obicei. mai putin implicata afectiv. de avere. considerând ca este vorba doar de o vast| uniune de triburi. Crisan). Tot el crede ca în Transilvania a fost centrul de putere pentru ca numai aici se constata o continuitate a regalitatii si pentru ca numai aici este un sistem de fortificatii coerent. în produse. cum era si firesc. Ideea statului sclavagist. Daicoviciu. Statul trebuie sa deÛina pârghii cu care îsi asigura dominatia. a doua contemporana cu Decebal. altele au fost folosite si dupa Decebal. dar si functionari care sa asigure colectarea impozitelor. a fost. .autorul capitolului din Tratatul de Istoria Romaniei. adunari. H. Cei care au afirmat ca a fost stat au definit în moduri diferite acest stat ca fiind unul de tip sclavagist începator de tip militar (C. a unei monede unice. Populatia este organizata în obsti teritoriale. supraveghera vamilor si colectarea taxelor vamale. cu un scop bine determinat. de asemenea. În realitate unele dintre ele nu au existat pe vremea lui Burebista. emisa si garantata de o autoritate. un stat de tip tributal sau asiatic (I. varianta anilor 60). Dionisie Pippidi). monarhul este proprietarul suprem. fiind obligata sa plateasca dari în bani. altii au fost potrivnici acestei idei (Mihail Macrea. Problema statului În literatura istorica au existat diferite controverse pe tema ce a însemnat stapânirea lui Burebista. Functionarea sanatoasa a economiei si colectarea impozitelor presupune si adoptarea unui sistem monetar unitar. indivizii având în proprietate personala doar casa si vitele.dovada sigura ca prima campania ar fi fost îndreptata împotriva celtilor. Statul de tip tributal presupune coexistenÛa proprietatii private cu proprietatea comuna. dupa care s-a dezintegrat. de o cancelarie din care sa emane edictele. Crisan) sau au mai existat formulari de tipul stat teritorial extensiv ca cel al odrisilor. Vârful ierarhiei trebuie sa dispuna. Conducerea statului presupune institutii politice abilitate sa conduca: rege. eventual si ceva sclavi casnici. pare mai probabila ipoteza ca centrul formatiunii conduse de Burebista a decazut dupa unificare si extinderea teritoriului si ca capitala regelui Burebista era itineranta. fie el si începator. care se constituie si functioneaza dupa reguli bine stabilite. sa echipeze ostasi pentru armata sau sa ridice si sa întretina fortificatii sau drumuri. I. mormintele princiare. dar ei nu erau multi si rolul lor in economie era limitat. facut cu mult| truda. De asemenea este nevoie de personaje calificate care sa asigure relatiile cu exteriorul.

Pentru existenta obstilor este invocat un text ramas de la Horatiu care nu dovedeste nicidecum ca ar fi existat. caci nu se foloseste termenul de nomos ci cel de prostagma care în latina are ca corespondent edictum. ceea ce este un semn ca ele devenisera desuete si ca disparusera emitentii locali si ca denarul roman republican pare a deveni moneda unica. Deceneu fiind acela care prin religie a reusit sa-i tina sub ascultare pe supusi. nu avut ragazul .Iorga a apreciat populatia regatului lui Burebista la 100. un text care face referire la o alta epoc|. Nu stim care sunt regulile de desemnare a regelui: era desemnat de regele în viata|. însa. geniu sau bogatie. Dupa moartea lui Burebista armata s-ar fi redus la doar 40. la fel ca la celti. irelevant pentru ca se refera la alta perioada. omegale arhé = o mare stapânire. Textul lui Martial este. Regalitatea nu pare a fi ereditara. sa fi avut o armata personala si o garda permanenta. pentru ca denarii republicani romani nu s-au batut doar la Tilisca. ravas care avea un sigiliu. Burebista poarta titlul de basileu. par a îndreptati ideea ca Burebista. în conditiile în care conducatori obscuri barbari o fac. pe vremea lui Decebal. existau un fel de sefi peste cei care muncesc pamântul si peste cei care se ocupau de fortficatii. post Burebista. de altii exagerata. tranzitorie. la acea vreme. Este drept ca dispar emisiunile monetare tribale. Trebuie ca a existat un oarecare haos financiar. spune Strabon. Em. neasteptat| pentru mediul barbar.Cu ajutorul religiei era asigurata si ascultarea poruncilor. Care sunt institutiile care asigura guvernarea?.5 milioane. ci si în alte localitati. Burebista nemaiapucând sa emita propria lui moneda.armata care.000 de suflete. Daicoviciu la 500. si de aceasta data. Spre a se dovedi existenta unei cancelarii este citat un text din Martial care vorbeste de un ravas trimis de Decebal lui Domitian. ci de una adunata în situatii de razboi. la geti si daci preotii sa fi avut responsabilitat asemanatoare. Una dintre institutiile care par a fi sprijinit regalitatea a fost religia.000. C. Este folosit ca dovada. Existenta unei cancelarii pe vremea lui Decebal nu presupune ca ea ar fi existat si pe vremea lui Burebista.Analizând putinele izvoare scrise care exista este greu a dovedi ca stapânirea lui Burebista a fost realmente un stat. ar fi fost de 200. Aceste edicte ar fi singurul indiciu ca exist| si un emitent. Panaitescu la 2.000 nu este exagerata. ci ca era practicat asolamentul. adica un act emis de o cancelarie. darilor în natura sau care sa urmareasca modul în care supusii se achita de obligatiile lor în munca. din rândul pilleatilor. El este considerat si autorul unei reforme religiase care a avut ca scop asigurarea specialistilor sacrului. Parerile.000 de soldati. caci Burebista este urmat de Deceneu cu care nu este înrudit. Criton care spune ca. sunt foarte diferite. la fel ca si capeteniile celtice de la aceea vreme. nu stim cât de autorizate sa o faca. Exagerata sau nu. Cel mai greu de probat este existenta unor functionari si institutii abilitate cu strângerea impozitelor.Textul lui Strabon nu pare a se referi la legi care ar presupune existenta unui cod. Este posibil ca .000. Este foarte probabil ca Burebista. unde druizi erau si judecatori. fiind angajat în tot felul de lupte. Ciudat este faptul ca Burebista nu bate în nume propriu o moneda. cu siguranta ca nu este vorba de o armata permanenta. alesi dintre pilleati. respectiv o cancelarie. Este însa interesant ca s-a preferat falsificarea denarului roman Õi nu emiterea unei monede proprii. fie el si tributal. avand în vedere ca Burebista stapânea un spatiu imens. de mai marii tarii. E greu de spus daca cifra este reala pentru ca nu avem studii demografice care sa aprecieze cât de cât corect populatia aflata în sfera de stapânire a lui Burebista. Poate aceasta a fost o faza premergatoare. ce-i drept. El intemeiaza. preocupat de cuceriri. care este un titlu obisnuit pentru conducatorii marunti ai unor formatiuni politice. nici una autorizat|. Pârvan la 1 milion si a crezt ca cifra de 200. care par a avea o pozitie superioara sau pur si simplu regele se impunea prin forta. Una a existat cu siguranta. Toate acestea la un loc. care pare sa faca referire la marea întindere a regatului. Cifra a fost considerata de unii credibila. este vorba de medicul lui Traian.N.

Textul lui Iordanes este unicul care ofera un indiciu cronologic. Ni se da de înteles doar ca neamul lui Burebista era istovit de razboaie. sobrietatea. Urcarea pe tron Cei mai multi cercetatori considera ca inceputul domniei lui Burebista trebuie situat în jur de 82. În ciuda acestor evidente. dupa toate aparentele. este greu de crezut ca acesti conducatori marunti le-ar fi putut percepe. Chiar daca aceste pericole ar fi fost reale. Balcanica. Izvoarele nu ne spun nimic despre cum a procedat Burebista. Campaniile de cuceriri Strabon prezinta cuceririle lui Burebista în urmatoarea ordine: 1. Burebista nu putea fi de mult| vreme rege. puterea celtilor era. Stim însa ca mâna dreapta a lui Burebista a fost Deceneu care a reusit sa impuna supusilor ascultarea poruncilor. poate doar casatoriile ar fi putut reprezenta un mijloc nonviolent de convingere. Ar putea fi argumente pentru o supunere prin violenta. înseamna ca Burebista si-a consumat cam jumatate din domnie pentru a unifica aceste formatiuni. Cetateni au urme de distrugere în sec.sa de-a stapânirii sale o forma coerent|.e. i. în zona de varsare a Savei în Dunare 2. Crasani. poate putin mai devreme. Este greu de crezut ca au prevalat mijloacele pasnice.n. sunt multi aceia care cred ca pericolul celtic sau roman i-ar fi determinat pe micii conducatori de triburi sa accepte stapânirea lui Burebista. ba chiar i-ar fi determinat sa-si taie vita de vie (stire neconfirmat| arheologic). mai ales ca a domnit foarte mult.e. nimiceÕte pe de-a întregul pe boii aflati sub conducerea lui Critasiros Õi pe taurisci. înainte de a-si fi început campaniile de cucerire spre vest sud si pe litoralul Marii Negre. situati la sud de fluviu si la vest de Morava. pe vremea lui Burebista. Chr. îi pustieste pe celtii care traiau amestecati cu tracii si illyrii. Cascioarele. devenisera sedentari.e. fiind total ocupata cu extinderea posesiunilor sale în Asia. motiv pentru care. ar fi fost asimilati de daci. în regres. cei care au convieÛuit cu autohtonii. Macedonia si Illyria. Politica interna Este de presupus ca. Cum primele campanii pentru cucerirea de noi teritorii par a începe pe la 60 i. trece Dunarea si jefuieste Tracia. I a. Zimnicea. Roma nu avea gânduri de cucerire în Pen. imediat dupa moartea lui. . Se constata arheologic ca multe cetati. ba chiar sunt frecvente afirmatiile ca multt. Altfel nu existau motive care sa determine pe micii sefi locali sa renunte la autoritatea lor caci nu exsta nici un factor extern de presiune.mai mult ca sigur este vorba de scordisci.n.. st|pânirea lui s-a dezintegrat. a venit în tara gotilor Deceneu. care a aparut în momentul în care Sylla a preluat puterea la Roma. poate la întoarcere. ocazie cu care. El spune ca. Burebista a facut un efort de a unifica formatiunile politice ale getilor si dacilor. precum cele de la Cârlomanesti. Se stie ca Sylla s-a proclamat dictator în anul 82 i.n. Radovanu..

campania sudic| a fost prima. au contribuit la usurarea efortului militar: moartea lui Mithridathes al VI-lea Eupator în 63a. nu au fost dizlocati. Se crede ca aceasta campanie a avut loc în anul 60 deoarece Caesar vorbeste la un moment dat despre boii care s-au stabilit pe la 59-58 în teritoriul de azi al Elvetiei. un fel de autohoni în zona pe care au locuit-o. Ceilalti celti. s-au înmormantat în aceleasi necropole si ca ar fi fost chiar dacizati. Crisan cred ca cea vestica a fost cea dintâi. Rhemaxos. la momentul Burebista. în urma caruia ar fi fost recuperate de la celti teritoriile dacice din zona Tisei. Crisan considera ca acest razboi ar fi fost nu unul de cucerire. în anul 61 i. H. Boii si tauriscii locuiau în zona Austriei si a Câmpiei Pannonice. Campania ar fi fost purtata pân| la Dun|re. Nu trebuie uitat ca devenise o practica pentru regii sau conducatorii barbari din zona sa protejeze cetatile grecesti (Zalmodegikos. IV-III în Pannonia si în NV României ar fi avut relatii bune cu autohtonii. boii si tauriscii. Cucerirea coloniilor grecesti Fara îndoiala ca atunci când Burebista a pornit la cucerirea cetatilor grecesti a avut serioase motivatii de ordin economic: cetatile nu numai ca erau bogate. spre vest. scordiscii au ramas pe loc. Chr. spune ca la 95p.e. vorbind despre Olbia. deci. oraÕul se mai resimtea dupa ce cu 150 de ani mai înainte. deci devenisera.. de ce Burebista îi nimiceste pe de-a întregul si ce vrea sa recupereze de la ei.Pare a fi vorba de doua campanii diferite. getii au cucerit toate orasele . ducând acest razboi de eliberare? Teza razboiului de eliberare nu prea are sustinere. si înfrângerea lui Antonius Hybrida. decretul în cinstea lui Acornion precizeaza ca Burebista a stapânit teritoriul de o parte si de alta a Dunarii. Chr. Campania împotriva celtilor ne face sa ne îndoim de temeinicia si adev|rul unor consideratii istorice facute de literatura arheologica. TotusiI. Burebista trebuie ca se pregatea pentru campania împotriva celtilor. scopul campaniei sudice pare a fi mai ales jaful. prin cumul. dar stapânirea litoralului asigura si supravegherea comertului pe Marea Neagra. Burebista a profitat de doua evenimente care. în 61 a. erau asezati si ei de multa vreme. Se crede ca Burebista s-a ferit sa mearga mai departe. . s-ar fi pierdut în masa autohtonilor. cu alte cuvinte. Cercetatorii de la Cluj.n. ci unul de eliberare.n. Dacǎ Strabon respecta ordinea evenimentelor. deci sa aiba în vedere Dobrogea si nu si zona de la sud de Romania. Litoralul pontic a fost cucerit în intervalul 59-48. Ariovist. Daca nu prezentau pericol. Vasile Pârvan a facut supozitia ca Burebista ar fi fost aliatul cetatilor grecesti cu ocazia razmeritei acestora. Chr. mai probabil 55-48a. Textul lui Strabon nu ne da de înteles ca Burebista ar fi alipit teritoriile neocupate de romani de la sud de Dun|re. având în vedere ca. în dreptul Bratislavei.H. dar ea este puÛin probabila. I. respectiv în Ungaria si Slovacia. Probabil este vorba de anarti. De asemenea se face frecvent afirmatia ca multi dintre celtii stabiliti în sec. nu mai prezentau un pericol. Se crede ca doar campania distrugatoare a lui Burebista i-ar fi putut determina sa se mute în masa. dar fara a-l pomeni pe Burebista. dupa campania lui Burebista. pentru ca ar fi riscat un razboi cu regele suebilor. Chr. Anul 55 ca an de început al campaniei de cucerire a litoralului este sugerat de Dion Chrisostomos care. C. Desigur ca afirmatia ar putea sa se refere strict la cursul inferior al Dunarii.când a vizitat el Olbia. Campania vestica ar fi avut loc pe la 60 i. în virtutea timpului trecut. Zoltes). Daicoviciu si I. aveau o economie prospera.e. Cercetarile arheologice arata ca. H. deci ei nu ar fi putut determina unificarea de frica a formatiunilor politice. I. CriÕan spune ca celtii. Rezultatul a fost ca celtii ar fi fost nimiciti cu totul.

era distrusa de generalul Lucullus. Chr. mai apoi în 5. Inscriptia a fost sapata în piatra dupa ce Pompeius a obtinut titlul de imperator. ar fi fost cucerita din mâinile bastarnilor Moldova. care . cât si Suetonius. din pacate ele nu sunt foarte . batalie care a avut loc în 9 august. Conflictul din lumea romana va fi urmarit cu interes de capeteniile dacilor si getilor. H. cel mai important eveniment este razboiul civil ai carui protagonisti au fost Octavianus. Întelegem ca constructiile se aflau în stare proasta. Despre Tyras se crede ca s-ar fi supus de buna voie. Având în vedere distrugerile suferite de Olbia . iar teritoriul cetatii era considerabil mai mic. Teritoriul stapânit de Burebista s-a dezmembrat initial în 4 parti. Sunt câteva izvoare literare care fac aluzie la o posibila implicare a getilor si dacilor în razboiul civil. în 31a. Campania de cucerire a litoralului era sigur încheiata în anul în care s-a dat decretul în cinstea lui Acornion. fiul lui Apaturios. caci nu s-a putut apara. Având în vedere ca Olbia trebuie sa fi fost primul oraÕ cucerit. iar sanctuarul lui Apollo Tamaduitorul ramasese fara preot. Dionysopolis probabil ca s-a predat de buna voie. adoptat prin testamnt de Caesar. a planuit o expeditie împotriva getilor si parÛilor. dar înainte de a fi înfrânt în batalia de la Pharsalus de catre Pompei. deci probabil ca a fost cucerit prin lupta. pentru ca nu au fost observate distrugeri ale cetatii. I. deci dupa prim|vara lui 48. judecând dupa bunele relatii pe care le-a avut cu Burebista. O inscriptie de la Odessos (Varna) vorbeste despre întoarcerea unor cetateni din bejenie. Suetonius precizeaza ca ar fi fost trimis în acest sens Octavian la Apollonia spre a pregati razboiul. Chr. ne spun atât Appianus. Un decret dat în cinstea lui Aristagoras.În acelasi an. averile cetatenilor erau secatuite. caci. si Marcus Antonius. URMAŞII LUI BUREBISTA Dupa asasinarea lui Caesar la idele lui Marte în 44a. Aceeasi soarta a avut-o si Histria. Chr. Se crede ca a fost asasinat pentru a se evita iminentul atac roman.grecesti de la Olbia pân| la Apollonia. n-ar fi dorit sa aiba soarta Olbiei. Ea ar fi credibila doar daca moartea lui Burebista ar fi precedat-o pe cea a lui Caesar. care promit ajutor miltar când uneia când alteia dintre cele doua parti. înainte de supunerea cetatilor grecesti. Dupa înfrângerea lui Pompeius.Chr. Mesembria a fost cucerit| cu armele. moare si Burebista. Arheologic au fost constatate urme de distrugere în zona sacra. Caesar este asasinat. în timpul unei r|scoale.. dar se banuieste ca s-au supus de buna voie. La Egyssus au fost constatate arheologic distrugeri. Apollonia este foarte probabil ca s-a predat de bun| voie. Chr. Inscriptia ne da de înteles ca stapânirea a fost de lunga durata. la idele lui Marte. Campania nu a mai avut loc caci. Crisan crede ca. Singurul indiciu în acest sens este ca dispare cultura Poienesti -Lukaševka în ultima jumatate a sec. care s-ar putea sa aiba leg|tura cu cucerirea orasului de catre Burebista. S-a ajuns la concluzia ca decretul a foat sapat în piatra cândva în intervalul cuprins între 7 iunie si 9 august 48 a. evitând sa impartaseasca aceeasi soarta ca Histria. este sigur ca colonia a fost cucerita prin lupte. când Marcus Antonius este înfrânt. fara îndoiala. Despre Tomis si Callatis nu avem informatii. dup| trei ani. ipoteza care este discutabila . I a. Caesar. Deznodamântul acestui razboi se consuma la Actium. devenit dusman personal al lui Burebista. pomeneste despre distrugerea zidurilor cetatii si arata ca Aristagoras s-a remarcat prin eforturile de refacere a zidurilor. anul de început trebuie sa fi fost 55a.. O inscriptie pomeneste trei strategi care au condus o oaste împotriva lui Burebista.

motiv pentru care istoricii cred ca el a domnit undeva în vestul Olteniei si estul Banatului. în biografia lui Marcus Antonius. Strabon spune cât se poate de clar ca stapânirea lui Burebista s-a împartit initial în 4. izvoarele mai amintesc câtiva regi daci si geti. acesta din urma. Un alt rege al getilor. ulterior. are câteva versuri:Oricine îmi iese în cale ma întreaba ce-ai mai auzit despre daci? Cassius Dio. la rândul sau. Chr. Unele variante ale textului lui Suetonius folosesc în loc de de numele Cotiso pe cel de Coson. E greu de crezut ca politica dacilor si getilor i-ar fi îngrijorat prea tare pe romani. cand Cotiso s-a confruntat cu generalul roamn Licinius Crassus. în 5 parti. Majoritatea istoricilor cred ca regii pomeniti de Iordanes sunt urmasii lui Burebista din zona de SV a Transilvaniei. Horatius. spune ca armata dacului Cotiso a pierit. motiv pentru care au trecut de partea lui Marcus Antonius. spune ca dacii adesea coboara de la Istru si conspira împotriva noastra. Mai multe referiri se fac la rege Cotiso. în Satire. Generalul i-a alungat la nord de Dunare si a asezat la sud de fluviu garnizoane romane. spre exemplu. înVietile celor 12 cezari. Se observa ca Cotiso. Octavianus si-ar fi fagaduit fiica (Iulia) de nevasta unui rege al getilor numit Cotiso. Din munti coboara adesea. în al treilea get. dar n-au c|p|tat nimic din câte au cerut. Florus. Florus spune ca dacii nu au fost înfrântiI. Cele trei izvoare par a face referire la trei momente diferite din domnia acestui rege. Suetonius. Se banuieste ca este vorba de un conflict cu romanii din anul 29 a. Chr. în două izvoare. care este consemnat de trei izvoare literare diferite: Suetonius. fiind înfrânt. contemporan cu razboiul civil de la Roma. întro oda pe care a scris-o în anul 29 a. adica pe vremea lui Augustus. Horatiu. care a fost urmat de Comosicus.explicite. sub conducerea regelui Cotiso. arata ca dacii traiesc nedezlipiti de munti. spune ca. în Rezumatul istoriei romane. ci doar respinsi si împrastiati. încercând sa obtina maxium de foloase. iar mai apoi de Coryllus care ar fi domni timp de 40 de ani peste daci. ea vine în contradictie cu teoria potrivit careia Cotiso ar fi emitentul monedei de tip Koson. cum pare a sugera Horatiu. Din cele trei izvoare reiese ca urmasii lui Burebista. Chr. deci la doi ani dupa victoria de la Actium. trec Dunarea pe gheata si devasteaza tinuturile de la sud de Dunare. care se banuieste a fi fost una dintre cele 4 parti care au rezultat dupa împartirea mostenirii. întâmplându-se cândva la începutul erei noastre.. în Istoria romana. urmasul lui Burebista fost Deceneu. moneda care a fost descoperita doar în zona de SV a Transilvaniei. în Georgicele. în conditiile în care puterea lor era în declin ca urmare a împartirii stapânirii lui Burebista. Cornelius Lentulus împotriva lor. Si acest rege s-ar fi . potrivit lui Marcus Antonius.. este amintit de Plutarh în Vieti paralele.. Horatius si Florus. este dac. la fel ca si predecesorul lor. mare preot si judecator suprem. intervin în luptele pentru putere de la Roma. destul de aproape de Dunare . El este plasat într-o zona muntoasa. Este vorba de Dicomes. Potrivit lui Iordanes. de unde a aparut banuiala ca Cotiso ar fi fost emitentul enigmaticelor monede de aur cunoscute sub numele de kosoni. fara a-i fi nici acestuia de mare folos caci era foarte dezbinati. Daca aceasta pozitionare este corecta. Augustus a hot|rât sa termine cu aceasta populatie agresiva si l-ar fi trimis pe guvernatorul Pannoniei. ne relateaza ca dacii ar fi trimis o solie la Octavianus. Vergiliu. Pe lâng| numele atestate de lista lui Iordanes. care a fost în acelasi timp rege. O list| a succesorilor lui Burebista exista doar la Iordanes. urmând a-si da fata de nevasta lui Octavianus. Evident ca aceste evenimente sunt posterioare anului 27 a. Este poate vorba de o alianta matrimoniala pusa la cale spre a atrage capetenia barbara de partea lui Octavianus. Nu stim daca ea este completa.

de pe un vas. Frontinus ne da de înteles ca Scoryllo a fost foarte întelept si a evitat sa se amestece în acest razboi civil. getii au atacat la sud de Dun|re. Tot în spatiul extracarpatic este atestat de o inscrptie cu litere grecesti. Este vorba de o stampila de pe un vas descoperit la Sarmizegetusa Regia (Decebalus per Scorillo) si de o inscriptie descoperita la Aquincum. a obligat neamurile de dincolo de Dunăre sa predea ostateci romanilor. nume foarte asemanator cu Coryllus. Istoria politica a dacilor si getilor în sec. cel ce a domnit 40 de ani. iar mai apoi. Informatii despre aceste atacuri avem de la Ovidius.. Drept urmare. alta la Fundi. Ceea ce este sigur este ca adeseori ei au atacat provinciile de la sud de Dunare. basileul Thiamarchos. Cu aceasta ocazie ar fi fost înapoiat unui rege dac fratele care fusese prizonier al romanilor. ar fi organizat Marcus Vinicius. Potrivit lui Iordanes. Chr. au raspuns la aceste atacuri prin expeditii punitive. sotiile. Chr. fiind apoi respinsi de catre Pomponius Flacus (legatul Moesiei). unde guvernator era Oppius Sabinus. Sub acest rege. Domitian a venit în Illyria si a trimis o armata împotriva dacilor comandata de . Chr. Ultimul dintre regii daci anteriori lui Decebal. la rândul sau. care nu poate fi altul decât cel din 68-69. O expeditie împotriva dacilor. principii si regii lor. Intensitatea atacurilor în Dobrogea se diminueaza dupa anul 46 p. unde erau mai usor de supravegheat. initial.deci de pe vremea lui Nero. în jud. Este vorba de Scoryllo.000 de transdanubieni împreuna cu copii. poate în sudul Moldovei sau în Muntenia. Inscriptia fost descoperita la Ocnita. Un alt rege al dacilor este pomenit de Frontinus. deci formatiunea lui politica trebuie ca era plasata undeva în zona de nord a Olteniei. una descoperita la Tibur. potrivit unei inscriptii. este destul de putin cunoscuta. în anul 15. Potrivit acestuia getii (din sudul Moldovei?) au atacat mai întâi cetatea Aegyssus (Tulcea) prin anul 12 p. Diurpaneus a fost contemporan cu Domitianus. din lista lui Iordanes. capturarea unor ostateci din rândul aristocratiei. cetatea Troesmis pe care au cucerit-o. Inscriptia de la Tibur este un elogiu funebru adus lui Plautius Silvanus Aelianus. Chr. Romanii. El apare atât la Orosius cât si la Iordanes. el fiind consemnat si de alte doua inscriptii. Izvorul nu da alte amanunte Acest rege se crede ca ar fi domnit undeva în spatiul extracarpatic. Acest nume este sigur dacic. caruia i s-ar fi datorat linistea la Dunare. când Dobrogea intra sub stapânire romana. ca Aelius Catus a stramutat de la nord de Dunare în Tracia 50. iar mai apoi. În c|teva rânduri getii ataca cetatile din Pont. Pentru istoria relatiilor cu romanii sunt importante doua inscriptii. guvernator al Moesiei în perioada 60-68. care a stramutat 100. Vâlcea. pentru a-si asigura linistea au utilizat trei mijloace: transbordarea getilor la sud de Dunare. Toate aceste mijloace de represiune sunt atestate de izvoarele epigrafice sau literare. fiind integrata provinciei Moesia. care deveneau garanti ai pacii sau plata unor subsidii. Cei mai multi istorici cred ca este vorba de acelasi personaj si ca numele corect este Scoryllo. Strabon arata. I p. getii au rupt tratatul ce l-au avut cu împaratii de dinainte caci Domitianus era foarte zgârcit. i-au t|iat capul guvernatorului si au jefuit provincia. Potrivit lui Frontinus. I p. pomenit de izvoare.000 de geti. Actiunea ar fi avut loc în priml deceniu al sec. Cel mai probabil a diminuat stipendiile. de teama ca implicarea sa ar fi putut aduce razbunarea romanilor. este Diurpaneus.amestecat în conflictul dintre Octavianus si Marcus Antonius. Tampius Flavianus. El ar fi promis o oaste numeroasa lui Marcus Antonius. Îngrijorat. acest Scorillo este contemporan cu un razboi civil care s-a desfasurat la Roma. Inscriptia de la Fundi spune ca guvernatorul Pannoniei.

Regele Duras este amintit de Excerpta Valesiana ca cedând de buna voie puterea lui Decebal. Motivul nu-l cunoastem. Fuscus ucis. Lica). organizându-si un triumph. romanii au fost învinsi. fie a fost prea batrân. fara a da detalii. care a trecut Dunarea pe un pod de vase. pe care.generalul Fuscus. De la prima ciocnire. fie sia atras pizma dacilor ca urmare a ruperii tratatului cu Domitian si nu mai putut guverna. Orosius se refera la acelasi eveniment. V. . Domitian a avut grija sa o prezinte ca pe o victorie. Gostar. dupa care a urmat jefuirea armatei romane. Cu privire la Diurpaneus exista douǎ pareri: ca ar fi unul si acelasi cu regele Duras sau ca ar fi doar un alt nume al lui Decebal (N. însa. Ne da doar de înteles ca Fuscus a suferit o înfrângere dezastruoasa.