DUmTRT.: SA.

'mU
FLUXURILE DE MIGRATIE
IN ROMANIA
EDIITRA AL,DEMIE! REPCJJLICIJ SOCIALISTE RmtAr<IA
198.4
Migration: FlaYtS in Romania
MH!'pllllHOHHhlO JIOTOl<H ..
ACADEMIE1 REFUDLI(:U S()(;{At.ISTE RO-.d.NlA.
l{ 79717. Iiu<llmi. b:Jca Yktcrlei 12:'1
PRF:FAJ'A
F.?ccsrl:!. o'.:_ _ampton,r, PF r.'-n::; le-a C1<1tOSC!d it:
amt socio.ltsmul-..,, 1>'" Hucnc JJtJflrafrJ m.ier#ii, Driam111at/i >11< era
f't!Me parte:- de Jii . ..-it' :ji rle agricul-
ttm.i. mtJbilitJJtra staJiat4 a f><JJ>ultt(iri a divmil, Ia tffulu4, #!l foKior al
Jilumisttu:Jvi socttd fi <'<:OIWffli(, aRt alnuteristi<; pen-04d1J'i-' amtempo-
rau, Urhawi;:art'4, p-ro,_{-:urdoJe s;::Jn1:Uuffi al: strMrt.uri/.or sfJr::ti:rk ..wua
t<Rtjigwafe a populafie-i tn terilariOl nn poi fi eJ.pU . fJTJ
af'IJ1'tut tOfisiderabiJ fll migra[iei.
UlttmuJ ri'<:en!'IJ;nfnt al popuJa1iei Ji,! j<a.a ooa-5trif (111/i) a. ofcrit-
o :'ma.gine glvb.aUi _, dinrcnsfU:Itii accsiui proces, Cil1Y!- a dropo!r,.v?.i
pc $_pui.ali,qi ra Pf: 'fiJilr.de puUk: din ai 21 .-5S!J 910 wuU M:.JI
rb f) tTcftne {citca. 7 !1-20 (}()()) trau dscuji W! a!J,c loMfli#;' duet in r.:#t.
crJTt"; rc<tn.."'aji. Prvportia 1ite mvit f1'14'i ri.dicalil !n mtmU:ip#
# OJIJftf: din cJHC.i ai Buf.:fi'Te1f1-', trri :sin/ vmi;i
din alJc lcu:alill# fli-t f4rU. Milioatrc de sr/timbat, in
aM. dO'Midliul If, cu acesi prikj, au dabtndii. IWi Prc/esi1mi-, s-au .fncil-
dta& atte catcgan snct'ak. Rtlmltnt'ei 4 JCv(;nit joottc .,ntf)Qitii" .
j;c-mputiRtrltnLul tn.. materU dt 71Mgrs.Jie H rrwdijkat Jtroftmtl.
Cwm era fi-resc, o;l$'1iffln M #ii1!14 din Jomemt "'" dctno
grafi. sof'iuJcgi. cconcrmi;Ji, gw,o;raf-J-, # - stu-
diarl cu rilnii, de ani- de ki!f., au-SJ -procts, Jli punii iu e::r
Unfl difflrnsiunea iflhmsUatea mi-gmfie't, sii idmtijice flttxutUe de
mi{:rll#e, sd s::s.tJ:casti! tn<>tittJtU!t- f.'Q'fc Wu 14 b.z!'a dtco";UO de migrare_.
d e;;iJm;-iet.e umsecin:lck gc>neTOU pe mui#fjle plam.r:: de pr&Cf.!!S
/4'fii f'tt:eerh:ni. Iff iston"a tilri fffJU$lrc. Esie Ia mdcmtna constaiarea
s-illf rtit!i:ai o snie de stuliii vahirfJ4se, moncgrafii
11te- miff!atiei. TO! a.tU dt evidetii tsit tMti faptut cd
au C!lrader ilescripJ.iu, fragrnrotil:t !ft. sectorial, sjecific M/mkitof ;i:i-'!idptim
implictd.e $/Ntlifd 11iformaJia. li&bndit4 pi'nl fru<1!t
tditu:it o premi.sK a s incerc-a o ;intu:'1, u ir.ifgrare
UOT1.8 gencralti migraJid d-" Rc4'!'r5nia.
f-llecf;;d de la i1la :: mi:;rat;"a tr'll tJ$itJ d:JeP c :u:pltlSar.: /eriloria.lil,
cii -stc o ,.drp!a;;ar;r ,,.,_ $,frllfml SVC'i/r}'' t>i .:a afrrrt dcv;);c. in n:le ma multc
o f4Y>Jtd mubUi:r!e :lr. IJunvli.ru San:iu j[naU:enzJ
cctirile sale i!i'likri-'Jau twi-<P{ii'f ,u.:::u p,v,4H <ntr-tm $1/dcm cotrmi in Cri.ft!
st fu&tff., tl.t r<.llti /ur, fluxul.
:migr.'ii<.riu detY:Ttind prrnipai iJl Si< ajtmgt ast(ct
!4 v twrit a d;; mfgmtl;; - pti<M incc1WtY!f. d!!. Hrt:st gnt in
ramra WJIHUJ iJ1rd:1 UJ7'C>fNnd" .mnr;{ric -un ffl<lt.i.ri :;Jt,
ttpmr::.t !-W> :?i st:rt-isl3-::.ln laJfu) iJilrt'af;ilrl:u iH.tr,xin.l'
pe. e'v fJu-t: ,;;.aJiJatm 1'1:f?Yf:ftlitt--J.! nd:tl
<le :>tJ.:n>vdiau. A c-tasta idee f)fiJ;itJ-(t./d, ,f.; tT!Ii '!J!Jkan; ltX!Yt:Ji
*i pradhli, f>t!'lfl/tte hia!ului i-rl.tn C'XQgtm!-
i:tU w&JH!Yiliiri'#MM
MlfwY:. ;; t:atHbtlft J1'114lii, Ea of"fC"ti, :If- ilh sufwri
lffl'tn-ni,: 1Mdddt;r JrffW#n{-ion-ll.lt. ale _,.illf'qfid, :;.(f#sJrmfr dt
fn Mm pt{{ica!( , . .,,'11- 1;.,' csU la.S:_);;.: on-{:>'i;t'lt. $? ftu'f in fN.ui
a.::.st:;. '!In J arn tlpel {.:t &:xiefi.i. til t:.r.-p!r<",e asptr:u tMJ )y.._
!a.nl:. <'lj! mir;ra{id. Su tWJ pi;ft ffl.:'Jtdft-:;tat;1 dt in vtegt4'ettl
i-ndt<:ttfort'tt)f, ,rxufi:e.1 ng<Jmdt>il a tkts!t:fi't, prrl:Utrana
n:i-ocuif un:u:' im.-w.s tna:aia{ f.tdtit.!i,:_
AtttmJd cJrJii rt' u pr:;p:"- (':Yle::ti._, wit$!ru,rM un:ui COP i$1J1Y:i,:rr
mdfJdo/of!,{r:, ad?m.ut jl4tx;rrilr;.v '!ic:> -r.'i'tfYrifit rHP!- sm:-MttstJ.
A .tJt 4rfMffli ,fmf!i::-hctt_W Iu_-sP,un,suE !kJ!Jiru
gon-e ajt-rmtdn;: :S"W<ffl Wit1ltliyt m tU/'AJ;(a. <W- )1 parerr.a ciiiiiJYilar.
Pri;r rmfnd tx.!1'eii-K, ('On.stru.! iJ5 spirti<&t ::dd m.ai n;:ig::n!c mdodo/.!)gU
?fiinfffu:e, mOOrttd Pro}>'*1 rf a1trdisxr mmplex4 a jluxuritor migratorii,
rrt:rtl!a d-rirtt & Je rcffJI'ittfi, ttn "pu;ut dl' pltcan:/', cum )ti-6 dorcW
eu m.l-{Ej-ji tti;JPtd el. J<;tt o intitafie- arlrrsaNI son:Ologilor,
g-.I:,_!-ik'T, g&)ffrajiJor- gi it;ff)v}::iJ(I'r dt a re-gin4i o seri.e de
apt-;. t.-mr-ii # lrt a tc irr.tr:g?tt irrftNJ mr.sJ. Valoar&a
;mlt'i#J,Ui4l lit pv:\Kttftarca autwuld dr a frwtt.e Ia
U-ispoz:"ft"il L-,;'Jr!i' :r;,f_t/J"t<;{r ln. :rqi!ffitHJ.: ctemt:-nfe p:mtru- ccn!rcltil
'!TJJ;J:'tq'"iri, >-4)>1.;':-ftM lr a bt[Htcnt..r. fl(5/ proces l-a scat.% m4(;t'Q-
p Ia m-.:N t;trik'lti;ti:.
f11{1Af{yatt $US $;$ If< fie pamisii fr't:-
cJ rrm!ri-ltHfiA, so::i.:Jk;giii nlfJki-
WptM-tfliea, M a p-unt :;i k a pmNt:tm
,;m-;:_ le Ti.-fiDii t-t44iila1ut StA:ia!if a 1-Jrit' it.f!ititl intr-un
sckim-"!Jd,.-;: -# Jt
f E<iitunt ;l;AU{smki s-piriM trtl-
tHttd bitW t:U-Mscui. ftu->'- Y.ift_- S:<Tt>i,;itt 1liittf.t$ jtWt(fft/_ la
dlitrJritar
V.'ttilr.m.:'r :rrdUi
I
'
'
CUPRINS
i'AFHOfXf.. ! Mi.gnfi. mlilhlHtatt: sa:uctur4 ;;odalli
:L L }<bbi!Hll,t.;; lfl- Sl:tm:in.1!i i>Ctlali.,,, .. , ...
<>t- _,, .. - ... ,,,._,, ... ,,,.
U. "hi<t:'lit: ;;t lt'klWliWt utrl.:!13 '" '"rr - " "' "
( 7:$li y\ iJt'JDkHOJ SOtiiiJ-...,,...:JJt:klL .
LAPITOLUL l. l';.;(-t.;ffi 6Ntt:m:ld :t'hr:amik dr
Z.l. '"''"''--
::. l. :;, npvrtu:tihw f'"'ft.}, s;.
"'""'"''' ,
:<::. -t-. M;.,.-,:tw;;&\4i; Ut rt',nd.iar>:> a r,.;..:J,;u
f'IM :vrt fi*>!ki deii\l'lt!nl21.<t':. -., .
(:Al>n:OLl)!_ J. t=a EMlkoi H'QJ'tUt- n! 1n
3.t .ate m ?</.;a.;L,r:
J.2. l!""""l.' y<miN -vn te'11 ul b:Nr.f'
:;;>.fi!t:- "-"-- . ,,,,,,,
J_J.

.... 1:'*Jitt un. tn-04cl i1'C'tllr:alrl.ll$t1.U.\id :n>r"--' .. ,

U. Cunt($tvl soeioeto.\!ltlml:..- 41 .{:--himt.tlrb r..r.r4':',h-11nki!r.<t'
j.iei l:ntenlfl . , . _ .. , _
{,2, -def.il: $1 iltU'01Hi1e cl>t IIUI;Mll , . ,
4,2-J. v,.r.at.ile bte:rmedilrw in roOO,.iMt> mi.gr;nh:i
1.2.2. Drtermimurti ai rn:iaratfei L.;t,.l -..rbJ;, ;r;j-:,a 'f'
fnterjudq:ene . ,, ,, . ,,,,. ,, ., ,,,,,, , .
i.J. Cnl!tnrile lji n4gvatid .. , .
' ,, (;n:po.-itid m1!rn_tk't Jn f,c,.-, ti" !!7 riyal de t.leditt :rt-A
4ru{ial dt: !& ml1--.'""- d .. !1uxarilo-t,-
.'2
F
1
.'U.
5.-!.
5.U.
5.t2 .
Compozitia wigrajici in fuucl].e de aria. do
(intra-S<Lu iuterjlldcj:ca.ul} , , . ,
lteitJ.tii iur:re tipuri de fluxuri do migrapr . , ..
RelatiJ- J11tre fiu:nuile de tnigratie interjud,.J;cue ....
Fluxnrl1e cu L1eetlna'fie. in urban, ,,, ... , . . .
Flm:nrik eu o:lestit!atJ.e In rural . , , ...... , . .
CAPITOLUL 6, fibpde miglaj1ei mr.d- \ll'ball b:a ponrio&da
6, 1. Jp()tem Jl'lignl}l.cl rural- nrba.n,, , ,, , .
6,2, Critmlle de segtnMta.re po ek.ape "'pt'OCI'lliuhrl do mlgr&pe
rurat
li.J. P:J.rticola.rit&.Plo Dux_ului do'l migratJ,e pe !!tape ,. ... _
(I.J.l. V<.ilnwul p iutensitat"'l ...... , , .... , . , ......
6.3.2, Strutturik: t.'J.n!;Jlo , , , , , , , , , ... , .. , ... , ........
Eie:ctut de CMtll.JJinne , , . , , , . , , , , , , . , . , ..... ,
rJ.3.i.. Ocupatel fo.-td de l::lun::A diu J&S'rl-::n.lturl ....... , . ,
<:AP!TOLUL 7. odmoiza""'
7,1, C:.Hnponente ale urbani.Wil -
7,2. de- u:b:!.ni.t:Lre ..............
7.2.1. :-fi-..et j"!ldC(e.ln. ,,_, ..............
7.2.2-. >f'wcl' national ....... ,,,,,,,,,,,,,,_,
7.J. :Migtutfu .ji 1Irbunliareo. in <-(>ltb:::ttut 00 do;:z-
rolkoou .............. ,... .. ............ ..
CAPITOLL'L 8. Ct:lnoott"'nl '"' Ia dnnu.tJiol migntfld
ANEXE
8.1. (A:>ill!OC.icte ale mlgrot;ioi. rum.!- urban
-8.2. Controlul illl.:ro:un1Qr 00 IJ'Iigra-fie ,,,
1,
l,
,,
'
Vati.ltlille ;Jortb:\1 .L"J-a}\'13 !a ni..--el M-\ltmal (Vt) . .....
Varia.bilo pe!ltru analir."t h nivel de jn,jut (1-"{) ..... ,'
Prolle.uo mcWdo-lo3ico .. , , , , ...
Iudl<:4tori D.l, ntigraticlla ni'(el <!? ....... , .... ..
Rl!snme ,,,.,.,,.,., ...
S(llll[I]ILire , , , , .
Co,111lp1K111JIIIl ,.,,., , , ... ,
B
" %
9&
98
113
116
ll7
121
"' !:B
"'
no
13J.
'"
'"
,..
142
"'
"'
,,.
"'
161
"'
165
169
172
INTRODUCERE
Migratia este o oomponmtl esentiaU a proceselor de dez.voltar.e. Dife---
ritele forme ale acestui fenomat sint corelate t:11 schimMrile CC(Jnomice,
de structma de calitate a ln anumite oondlp_i sub
anumite aspecte, migratia apare ca rea.q:ie la aceste schimbiiri; la rindul
ei, reac}ia respcctiva poate avea efecte .in domeniile viefli econamicc, al
calitlltii vie-til "ii structurii sodale,
Datorita accstci centralititi. relatiilor multiple pe care le are cu
diferite fenomene ,U procese sociale, migratia poate constitui o ptl-
spectivi privilegia.tii, de mare relevanfl, in abordarea proceselor de dm:-
voltare.
fn cadrul socictil.tii noastre, ccrinta de a reafu.a tn mai mare uill-
sl.lrl o planifit:are ,U conducere eficient.! n dezvoltiirii socinl-economice
impune apelul la astfcl de perspective, carr. ofera. unci dcsdfrliri
a rnn1tiplel.o-r relatii dintre fenomenele implicate fn schimbarc.
Pe mlisurli cc organi51llul social devine mai complex, pe- ml.surii
ce ritmul scltimbJ.rilor se a(celereaz!, nevoia de a intreprinde abort:l!ri
globale astrprn fenomenclor social-eo.:momire devine bJt mai stringentli.
Pe o a.stfel de baz:i. devine posibil! o solidl f und:amentarc
a programelor de: dezvoltare. Astfel se dl curs cedntei aduale de
a tine scam.,_ ln proci"Sul de socialistll de legiti'i.tile
sociale, 1cgitllti care sc cer permanent studiate datorH5 carncterului
lor istoric !fi multiplidt!fli fonnelor de pefr--Arc le
,.Construind so.cia1istli mtiltilateral de.zvoltall, noi trebuie
sa finem permanent searua ii r,.,1 nu umin(nlciodatt't dl. se impune si'i
aplidm cu fennitate Jegitatile ecanmnlc-e, s1 actionarn in
cu cle" .
* Ni<:ulac CtuJln/.:u'r Ia }M.in.Ja dt Wf'll<.l;ljlf <1 Ctrdral
Ptu114uJ.,;i. R,.,.a,. fil- " CmuiJ.i..JID Suprnll a1 JJtl'IXIIf.:lri.i
_li fWJ.V. 1982, in Rc.doo.ia fJff- !OdQJi5tt
!lift, vol. 23, Edit. PQlitkl, Eucure$tl., 198J, p. U.!L
9
Problema controlarii fluxurilor de migratie de la sat la de
la la sat, de la o zona la alta etc. se pune in mcd diferit de la o etapa
de dezvoltare la alta. Altfel spus, politicile de migratie se cer
exigentelor specifice etapelor de dezvoltare, atit sub aspectul obiech-
velor, cit al mijloacelor de realizare a lor. Aceasta adec:vare poate
face cu costuri mai recluse in masura in care se iau in cons1derat1e expe-
rienta istorica a societatii noastre in acest domeniu, etapele mecanis-
mele de a migratiei in anii socialismului.
Prezenta lucrare incearca sa fie un raspuns la o astfel de cerinta.
incearca sa ofere 0 imagine unitara asupra formelor, determinantilor
etapelor migratiei interne din tara noastra in anii socialismului.
Integrarea informatiilor disponibile intr-o teorie a fluxurilor de
migratie este necesara, sub aspect practic, dintr-un alt motiv. In
etapa actuala agricult';lra parcurge o importanta etapa
accelerare a schimbanlor, de mob1hzare a tuturor componentelor ei!
in vederea sporirii performantelor ei productive - etapa noii revolutii
agrare. Particularitati ale sehimbarii, ale raporturilor dintre diferitele
ram uri economice au 'dus la aparitia unor fenomene negative in
fortei de munca din agricultura, precum fenomenele de imbatrimre,
feni.inizare si deficit relativ de forte de munca in agricultura anumitor
zone etc. aceste conditii, obiectivelor noii revolutii agrare
impune acordarea unei atentii considerabile politicii de controlare a
fluxurilor de migratie.
Este fara indoiala o premisa importanta a oricarui rationament
economic in acest domeniu afirmatia ca ,agricultura nu se poate face
fara oameni cu o inalta calificare fara ca o parte a tineretului tarii
noastre sa ramina sa 1 ucreze in agricultura" * * 0
0 solutie de principiu pentru satisfacerea necesitatilor de forta
de munca din agricultura, atit sub aspect cantitativ, cit calitativ, este
aceea de ,a asigura cointeresarii materiale a oamenilor muncii
din agricultura", de a crea ,conditii ca o parte a tineretului din sate sa
ramina sa 1 ucreze in agricultura" * ** 0
Cercetarea sociala asupra regularitatilor migratiei interne din
tara noastra poate si trebuie sa-si aduca contributia la concretizarea
astfel de de principiu, la indicarea principiilor mijloa-
celor de actiune eficiente in acest important domeniu al vietii social-
economice.
** Nicolae Cuvintare la Plenara Consiliului Nafional al Frontului
Democratiei Unitafii Socialiste, 10 februarie 1982, in op. cit., vol. 23, p. 314-315.
*** Nicolae Cuvintare la Plenara Consiliului Nafional al Oamenil01
Muncii, 10 februarie 1982, in op. cit., vol. 23, p. 305.
10
Controlarea de populatie in teritoriul national a fost
inclusa mai mult implicit dedt explicit in cadrul programelor de reparti-
zare in teritoriu a fortelor de productie de urbanizare. in conti-
nuare problemele de migratie sint abord3.te in strinsa legatura cu aceste
procese, in cadrul societatii noastre se resimte tot mai mult nevoia de
a concepe explicit strategii adecvate pentru controlarea fluxurilor de
migratie, pentru optimizarea eficientei economice sociale a
de populatie. Acesta este un alt aspect al cerintei practice de a reflecta
in mod sistematic, asupra unor intrebari pe cit de simplu de
formulat, pe atit de dificil de elucidat: cine de ce schimba definitiv
sau temporar domiciliul?, cum se schimba de la o perioada la alta pre-
ferintele motivatia d? migratie?, ce consecinte are fenomenul pe
termen lung pe tennen scurt asupra celor care pleadi, asupra locali-
tatilor din care se pleadi asupra celor spre care se migreaza?
Nevoia de specificare a obiectivelor mijloacelor politicii de mi-
gratie in cadrul politicii de dezvoltare este generata de factori precum:
- d!ferentierea migratiei totale in mai multe tipuri de fluxuri, de volum
intensitate semnificative;
- interdependentei dintre aceste fluxuri, constituirea lor
intr-un sistem de migratie;
- diversificarea motivatiei in luarea deciziei de migratie;
- accentuarea interdependentei dintre migratie celelalte componente
ale dezvoltarii etc.
Controlarea proceselor de dezvoltare (a migratiei, inclusiv) la
nivel macrosocial nu poate fi conceputa in afara unei itttegriiri a ittjor-
mafii!or disparate itt ,corpuri teoretice" care sa ofere o viziune de attsamblu,
unitara, asupra desfa$urarii lor.
Prezenta lucrare constituie o incercare intreprinsa in vederea
realizarii acestui obiectiv, in legatura cu procesul de migratie.
Aspectul eel mai important de la care trebuie pornit in realizarea
unei constructii teoretice referitoare la migratia interna din tara noastra
11 constituie evaluarea rolului migratiei rural-urban, in raport cu cele-
1alte tipuri de fluxuri de migratie. lmportanta maxima a acestui flux
pentru etapele de dezvoltare parcurse in anii socialismului deriva din:
- ponderea maxima pe care o are, in raport cu fluxurile urb3.n-
urb3.n, urb:m-rural, rural-rural;
- schimbarilor pe care le implica in viata sociala;
- asoCierea puternica a deplasarii sat-oras cu fenomenele de
mobilitate sociala (verticala in primul rind). '
A vind itt vedere aceasta asociere si ponderea majoritara a migrafiei
_i_tt '!l'igratia am optat pentru adoptarea
al mobzlztatzz $l structurzz sociale, in abordarea procesului de mzgratze dzn
jara ttoastra. Desigur, delimWirile conceptuale implica o anume doza
11
de conventionalitate, ,migratie" putind fi fie ca ,specie':
a mobilWitii sociale, fie ca notiune a dhei sfera o intersecteaza n_umat
pe cea a mobilitatii. Important este insa cii, eel putin pentru penoada
la care ne referim, esenta fenomenului de migratie nu este
in teritoriu, ci deplasarea in ,spatiul social" corespunzator
evaluari, ca se impune adoptarea sistematica a cadrului teorehc al
mobilitatii sociale in abordarea migratiei, prin aceasta neexcluzindu-se
posibilitatea definirii operationale a migratiei in termeni de deplasare
in teritoriu.
Unele regularitati ale migratiei, constatate la secolului
trecut pornind de la cazul unei societati care, in acea perioada, se afla
in faza de incheiere a industrializarii, continua srt fie regasite pina astazi
in contexte social-istorice foarte diferite.
In etapa actuala tehnicile folosite pentru culegerea interpretarea
datelor despre migratie sint mai sofisticate, aparatul conceptual utilizat
este mai elaborat; concluziile la care se ajunge se asean1ana in buna
nmsura cu cele formulate la inceputul cercetarilor despre migratie. Con-
statarea acestui raport intre ,vechi nou" in cercetarea migratiei este
departe de a fi noua. Dimpotriva, ea apare ca laitmotiv in textele a
autori (vezi, spre exemplu, R. Cardona, A. Simmons, 1975: 13.
A. Rogers, 1979). Mai mult dedt constatarea in sine, intereseaza intrc-
barile care ii sint aferente: este migratia un proces social cu ,invarianti"
a tit de puternici, care ,sparg" granita de timp de sistem social-eco-
nomic, sau tncii nu au fost gasite cele mai bune piste teoretico-metodo-
logice apte sa ducii la un progres substantial al asupra mi-
gratiei? Altfel spus: indiferent de dnd unde se intimpla, procesul
este tn linii mari san procesul pare sa fie din simplul
motiv cii nu au fost utilizate, in majoritatea cazurilor, instrumentele
cele mai adecvate obiectului de cercetare?
-=-=Mare parte din teoriile despre migratie au, predominant, carac-
terul unor scheme clasificatorii sau descriptive. Una din .constructiile
teoretice de larglt circulatie, care ilustreaza foarte bine aceasta carac-
teristicii., este cea propusa de Everett S. Lee {1966). Ceea ce el
a fi ,o teorie despre migratie" este, in fapt, o clasificare a factorilor
regularitap!or de a migratiei. Factorii care influenteaza
migratia sint legati de originea, destinatia, obstacolele dintre origine
destinatie, precum de caracteristici ale populatiei supuse ,risen-
lui" de migratie. La dndul lor, factorii din primele trei categorii pot
fi de atractie (pozitivi), de respingere (negativi) sau neutri. (Construc-
tia teoreticii a lui Lee este considerata, in legatura cu acest aspect,
drept ,cea mai deplina e:xpresie a modelelor push - pull de abor-
dare a migratiei" - Neal Ritchey, 1976:378.) Regularitatile sint gru-
12
pate in functie de la care se. vol!-lmul fluxuri
contrafluxuri de migratte, Aale . .
Desigur, clasificarea este uh1ii,. !n. pnnc1palele
aspecte de urmarit in cercetarea rmgrat1e1 mformatule acumulate
in cercetarile anterioare. Pentru a trece insa de la cla-
sificatorie la o teorie se impune, in primul rtnd, real1zarea une1 1erar-
hizltri intre diferitele formulari - stabilirea relatiilor logice dintre ele.
In al doilea rind, este de pus sub semnul intrebarii relevan:ta
regularitati pentru alte societati decit cele aflate. tn
sau postindustriala de dezvoltare. Pentru .. m1grat1e1 con-
temporane din Africa de Vest, spre exemplu, ..
E. S. Lee poate oferi un sprijin relativ redus, manle m1grat1e
in aceasta zona fiind legate de de (de_
ale industrializarii), impuse de o situatiC economtca pohhca speclftca,
postcoloniala (S. Amin, 1974). .
In teoriile despre migratia foqe1 de munca se accet,tueaz'! mdeo_-
sebi asupra variabilelor cu injlHenJii directii asupra negh-
jind variabilele cu actiune indirectii, importante insa din punct de vedere
practic. . . . , . . . .
Astfel, m cadrul modeluluz (K. W1lhs, 1974. 11-13,
N. Ritchey, 1976) se considera ca forte} apare
raspuns la diferentele dintre .?Iedu de ?in am;
prin intermediul acesteia- m condttu de ,compettt1e perfecta (N.
Ritchey, 1976 :364) - se. un intre cererea oferta
de forta de munca. MaJontatea analizelor model
- inclusiv Todaro, 1976 -' sint axate pe masurarea c1t
relatiilor dintre ai sau .?- de .m an!
diferite indici at nete)
pe masurarea relatiCt dmtre emtgrare 1m1grar.e, pe aba-
terilor de la resl?ectivlfl mode.l: Ce
turilor dintre mvelunle medu de dm dtfente an1: m a_soc1ere
ce factori, in ce conditii aceste diferente
de migratie - intrebiiri de acest gen. nu se pun la . modul
in cadrul abordiirii migratiei prin pnsma modelulm
remarca poate fi facuta in gra'!!ztat:onaz:,
in care predictia volumului de nngrat1e este facuta .- m
principal - prin luarea in considerat1e a volumelor de populatte de
la origine de la destinatie a distantei di?tre acestea.
Atita timp cit analizele se mentin la mvel de constatare a
rilor en actiune directa asupra migratiei, exista un foart.e mare
de a se pierde din vedere specificul de la un soc1al-econormc
la altul specificul structurii cauzale in care este mtegrat acest proces:
Vom pe parcursul analizei, ca pentru societatea romaneasca
13
1_950_ structurile cauzale in care este implicat procesul de migra-
iie smt difente de la o etapa de dezvoltare la alta. Chiar daca factorii
care influenteaza acestui proces ramin, in mare,
relatiile dintre ei se modifica, formele de realizare a migratiei se schimba
ele in timp. '
De asemenea, imaginea despre migratia care se desfasoara dupa
regularitati asemanatoare in societati si socialiste schimba
substantial atunci dnd se trece de la o descriptiva la una
explicativa, care pune accent pe cauzele fundamentale ale procesului.
Astfel, in conditiile socialismului, migratia apare ca prcces con-
trolabil la nivel macrosocial, prin controlabilitatea proceselor care o
determina. Pentru ilustrarea acestei specificitati, sa ne referim la prin-
yarticularitati _ale modelului cauzal 'folosit pentru
migratiei rural-urban dm tara noastra:
- variabilele ,ultime" (exogene) ale modelului sint politica
economica nationala. in domeniile industriei, agriculturii sistemati-
zarii (teritoriale de localitati);
- prin aceasta politica sint determinate raportul dintre fondui
de dezvoltare fondul de consum, volumul structura investitiilor
in industrie, agricultura in celelalte sectoare ale economiei; '
- schimbarile in domeniul investitiilor productive se reflecta
asupra volumului naturii locurilor de munca disponibile si asupra
productivitatii muncii; '
- acestea actioneaza asupra fluxurilor de migratie rural-urban
prin variabilelor de calitate a vietii. (Prin variabile de cali-
tate a vietu am desemnat acea clasa a variabilelor de dezvoltare care
influenteaza direct viata oamenilor, modul in care ei satisfac cerin-
tele de dezvoltare in calitate de membri ai unor grupuri social-umane.)o
. lncercam,_ in prezentei lucrari, construirea unci corp teo-
retzco-metodologzc marxzst, adecvat fluxurilor de migratie interna dit/1-
Romiinia socialista. '
. ln de caz vom pune in evidenFt principalele
I?terne in conditiile unui tip de societate-
:ocietatea abordarii pe care o propunem consta
IU de rmgratie: in strinsa lega tura cu mobilitatea
sociala ; m mteractmne unele cu altele considerind variabilele de cali-
tate a ca variabile intermediare in mcdelul cauzal al migratiei.
acestc;>r prime obit:ctive rezulta deci ca, in expu-
nerea dtfentelor .teoru refentoare la fluxurile de migratie, vom a.dopta
o abordare de hp preponderent constructiv: informatiile furnizate de
diferitele teorii/cercetari sint utilizate pentru a reaiiza o constructie
teoretica-metcdologica adecvata migratiei interne din societatile de
tip socialist. ' '
14
Fenomenul de migratie este constituit din evenimente de depla-
sare a unor persoane sau grupuri sociale in afara comunitatii lor de
rezidenta in vederea schimbarii domiciliului stabil locului de
munca principal. Aceasta schimbare se poate realiza en san fara un
eveniment concomitent de mobilitate sociala. Din punctul de vedere
al analizei economice sociologice, migratia insotita de mobilitatea
sociala estc principalul obiect de analiza, schimbarea pozitiei in spatiul
social fiind considerata mai importanta dedt schimbarea comunitatii
de rezidenta (,mai importanta" in primul rind din perspectiva celui
care migreaza).
Analiza este centrata asupra fluxurilor de migratie. Ne intere-
.seaza, deci, mai ales, canzele particularitatile migratiei care se desfa-
in fluxuri, nu dispersat.
Migratia in fluxuri este generata de diferentele de dezvoltare
dintre ariile socioeconomice. Migratia dispersata este mult mai etero-
_gena din punctul de vedere al cauzelor care o determina. Migratia
rural-urban, spre exemplu, este mult mai concentrata decit migratia
rural-rural, tocmai pentru di in primul caz diferentele de dezvoltare
dintre origine destinatie sint mult mai mari dedt in eel de-al
caz. Optind pentru o analiza a fluxurilor de migratie, am optat deci
pentru un obiect de cercctare mult mai omogen decit migratia in ansam-
blu in al doilea rind, pentru principala forma de a acestui
proces. Dealtfel, avem convingerea ca o teorie socioeconomica a migra-
tiei, o teorie care sa explice acest proces in functie de factori sociali
nu individuali), nu poate fi dedt o teorie a fluxurilor de migratie.
Nota asupra modu!ui de dlfllzare a e>d:ra.selbr din ' Fiu:luFile
"
-prin amabilitatea editorului, cu scanare text de catre autor;
- in spec\al in scopuri die(actioe, pentru cui"Surile de ?i dezvoltare".;
- fllril' celor care. poartl\ ntarca tin;pului de
editare, - - cu tnten\fa expllcita l:!e a lasa cititorul sa distinga , prin
compara\ii, intre.rnarca autoruluj rnar:ca tirnpuluJ de pulllicare
iflitiali!.
0 eventu;!la reeditare a vo1Un1Uiui va fl t:lcuta prin intactll a edltarfi
initiale, cu detvoltllni sau comentaril separate. din r>erspectiva expeden!fo(
D.Sandu, 10.03.2007
. ;
_ Ca_pitoM 7
- ----- -..
U. Mobilllale i structtm'l
nclatla !I()Cialli; cste prln pri!Wla
r.onccptului .de- :1 structurii socialc.
sod:i.la poal<? CO)ltnbuila schimba,rea pondf:rii re 9arc
o au diferite grupliri tn totalul' popula.!ici sa.ti, altfel l'a schitnbama
sttucturii sociale. C!nd <e un aslfcl <k. mobilitatea (!st;
dcratli a f1 structurnla. In schunl), mob1litatca puri sau de CltCUI.a!e
.. ste ac,ea parte d.ln to tala care :nu -afcctcaza structura sodall,
c:arc se produce rompe:nsat01iu - dintr-u:n anllJ!le grup social
fiind.a!roperitc eu inhari m cadl1ll rcspectivuhri grup (R. Boudon, 1973} .
structurii socialc nu cstc blsli: numai un efcct direCt
mobiliUitii structurale, ci a.l unor fenomcnc dmnografice (fetlili-
rate', mortalitatc) di(erenfjale, ln functie de grupul social

Modificlirilc produsc 1n structura socialli prin mobilitatc sc rea-
Ji,.ia?-li. nu ntllllll.i prin deplasarea unor persoaue sau grupltii socialcdc
l:r a pozitie sociala la alta, ci print r-<:> mobllitate a pozitiilor
socialc: prin Schimb:uea valorilor pe coordonat.ele care define!;.c plasarca
unor grupltri sau po>:itii in spajiul social, R<:volutia socia.listii este exern-
pl)ll eel mai clocvent de tlrodtlcere a unhr schimbliri in $truclura $.ocialii
arnpla mobilitate R pozijiilor sau siluRjiilor so9iale in
a c.clor de clas.'l rn Mobililatea pozijiilor soc.iale nu iinplidi tnsli
numai o .depla!>art' pc coordonatele spajiului social. ci o mpditic&rc
<'arttitaHva a acestora. Nllllllrul de loturi disponibile tn difcritc pozitii
sau si.tuajii sociale unor roluri esle el variabil
In ti111p cu .ittfluenj;j asupra volumului scnsuh1f P" care ll
are pcrsoa!lelllr. '
11
. Dinamica pozijiilor situajiilor sociale include nu numai mobi-
respectiv schimbarea conjinutului lor, ci aparijia
d:sp_antia lor., ultim fenomen (aparitia disparitia unor pozi-
tu soe1ale) este msot1t de trecerea unor persoane de la o pozitie sociala
la alta, cu consecinje asupra structurii sociale, asupra diferi-
}?rupa_ri care o pun. Schimbarea continutului unor pozijiif
.s1tuap1 soc1ale poate mduce fenomene de mobilitate sociala atit prin
pe respectiva pozitie sau situatie sociala in schimb.1.re, cit
pnn deplasarea spre alte pozitii.
Pentru a intregi imaginea asupra mobilitatii sociale, mentio-
nam in continuare princi palele clasificari ale a cestui' fenomen, in
de dimensiunile sale definitorii: '
- natura agentului care schimba pozitia sociala: mobilitate
individuala - de grup; '
- libertate in luarea deciziei: mobilitate spontana (voluntara)-
fortata
. ' __.: conji_nutul dimensiunii pe care se realiieaza deplasarea: mobi-
1Itate ocupajwnala, educat_ionala, de venituri, prestigiu etc.;
. - r:_aportul intre pozitia sociala de plecare cca de sosire:
-onzontala - verhcala (ascendent[;. - descendenta);
- pozijia sociala de origine luata ca referinta in analiza: mobi-
lita_te (in raport cu un status anterior al persoane)
- mtergeneraju (in raport cu statusul unora din antecedcnjii din familie);
- efect asupra structurii sociale: mobilitate structurala - pura;
- raport faja de mobilitatea pozijiilor sociale: mobilitatc prin
deplasare intre doua pozitii soci2Je - prin mentinerea acclciasi pozitii
(in schimbJ.re) ; ' ' ' '
. - in spajiu: prin migratie (definiti,a s ,u penduh-
tone) -in cadrul comunitaji rezidentiale.
Dupa aceasta prezentare sumara a relatici dintre mobilitate
structura sociala, revenim la problema formu'lata la inceputul capi-
tolului in legatura cu raportul dintre migratie si structura sociala.
f_n de mobilitate, structura sociala abord3.ta, in majo-
ntatea cazunlor, la un mod destul de abstract sau, in orice caz, la un
:nod face abstractie de faptul ca grupurile sociale au o existenta
m t:_ntonu. acest aspect insa capata o impor-
tanta m1grat1a, sau ma1 exact spus fluxul migratoriu, exista
tocn:al P,entru fa_Ptt:tl cii grup social au tendinpa de .a
.se zn Daca, spre exemplu, populat1a agn-
. cola nu ar fl s1tuata, maJontar, in comunitati rurale, ci aleatoriu distri-
buWi intre comunitatile rurale si cele urbane' atunci fluxurile de migratie
rural-urb:m, de ar fi mult rr{ai
recluse ca pondere in migrajia totala.
18
Exista rajiuni economice si social-culturale ale localizarii mem-
brilor grup social in teritoriala.
de cooperare in procesul muncii, tendinta de concen-
trare a miJloacelor de prcductie si particularitati ale obiectului muncii
sint principalii factori care intr-un teritoriu dat
a membrilor grup ocupational sau a membrilor unor grupuri
cu roluri ocupationale putemic legate intre ele. Expansiunea urbana
populatiei mai ales in marile sint legate
tocma1 de procesul gradului de concentrare a mijloacelor de
productie, tendinja susjinuta la rindul ei de eficienta crescuta a inves-
titiilor productive in 1ocalitatile in care exista de{a infrastructura de
productie social-culturala (I. Blaga, 1979: 177). La rindul ei, popu-
lajia agricola este situata in comunitaji locale rurale, mai mici mai
putin dense dedt cele urbane (in medie), tocmai pentru faptul ca munca
in agricultura solicita, mai ales in perioadele in care nu erau inca dezvol-
tate mijloace rapide convenabile de transport, apropierea muncito-
rului. de principalul obiect al muncii sale - pamintul (Sorokin,
Galpm, Zimmerman, 1930: 190). Mai ales in etapele istorice in care
agricultura se practica in sau in cooperative agricole, nece-
sitatile de cooperare care reunesc populatia agricola in comunitati
rurale sint evidente. ' '
L:'n alt factor care duce la concentrarea teritoriala a membrilor
grup social il constituie relatiile etnice. Se ajunge, datorita
acestui factor, la formarea unor comuniHiti locale . cu populatie din
grup etnic sau la constituirea unor zone rezidentiale segregate
dupa criterii etnice. '
Similar, persciane de profil cultural sau cu interese comune
(rude, prieteni etc.) tind sa se localizeze in zona rezidenjiala.
Fluxurile de migraJie apar, din aceasta perspectiva asttpra struc-
ca fiind componente ale unui proces de restructurare a rapor-
tunlcr duztre grupurile sociale teritorializate (cu existenta distincta in
cadrul unui teritoriu dat). Care sint grupurile sociale cu ,existenta
care sint factorii care due la restructurarea
dmtr.e ele - acestea sint intrebari pe care le retinem pentru o tratare
ultenoara (in 2.2). Rejinem, de asemenea, o implicatie metcdologica
a acestui mod de a pune problema: explicarea fluxurilor de migrajic
trebuie sa includa factori cauzali pentru mobilitatea sociala (facind
abstracjie de aspectul ei teritorial) factori specifici migrajiei, legaji
de restructurarea raporturilor dintre grupurile sociale teritorializate.
Altfel spus, trebuie raspuns la intrebarea: ce anume face ca o parte din
mobilitatea sociala sa se realizeze in forma migrajiei?
19.
1.2. Tipologia migratiei
Migratia, ca eveniment sociodemografic, se refera Ia deplasarea unci
persoane- individual sau in cadrul unui grup- in afara comunitatii
de in unei perioade de date, pentru a
schtmba domtclliul stabll locul de munca 0 multime de
evenimente de acest tip constituie un fenomen de migratie (in
sens tn care. evenimentele de deces de spre exemplu, prin
agregare fe!lomenele respectiv de fertilitate).
Aceasta distmctte dintre evemment fenomen, clar statuata in demo-
grafie, ar mai putea fi completata prin termenul de proces de migratic,
in sensu! de (a) ansamblu de schimbari pe care le suporta, in timp, o
multime data de evenimente de migratie (= fenomenul de migratie)
punct de vedere al intensitatii, sensului, cauzelor meca-
msmelor de DeCI de migratie", in aceasta acceptie,
caractenshctlor fenomenului de migratie de Ia
un de refermta Ia altul. Intr-un al d:>ilea scns {b), proces de
.Ia succesiunea secventelor im-
plicate m luarea dectz1e1 de mtgratte reahzarea evenimentului respectiv.
Exceptlnd cazurile in care o vom speci:fica, notiunea de ptoces de mi-
gratie va fi folosita in sensul (a).
domicil.iu sau. de loc de munca in afara comunitatii
de poate ft. pentru o anume persoana, prin
notmnea de evemment de m1grat1e, sau pentru o multime de persoane,
in cazul de fenomen de migratie.
Notmnea de migratie- fara specificarea de eveniment sau de
fenomen- face abstractie ,de natura agentului uman- individ sau
multime de indivizi - care suporta schimbarea.
. Migratia este. deci o forma de ,mobilitate teritorial{t" (W. Zc-
197'Q sau. ,geografidi" (H. Shryock, 1971 : 3 7 3) ale carci note
spectftce, denva dm faptul di implica deplasari:
-in afara comi_;mitatii locale de rezidenta;
- pentru a schtmb:t rezidenta sau locul de mundi obisnuit sau
atit locul de rezidenta, cit locul de mundi. '
Pentru a un eveniment de migratie in cadrul dmpului
larg al evemnient.elor de mobilitate teritoriala, intrebarile cclc mai
tmportante Ia care trebuie raspuns sint:
- tntre ce arii teritoriale se face deplasarea (cartiere, localitati.
zone etc.)?
- cu ce scop (schimbare de rezidenta de loc de munca excursii
vizite, cumparaturi etc.)? ' ' '
- pentru ce perioada a fost facuta schimbarea - in cazul unci
analize retrospective, sau pentru ce perioada persoana intentioneaza
20
sii adopte schimbarea - in cazul unei inregistrari a evcnimentului in
momentul producerii sale.
Raspunzind Ia astfel de intrebari in conformitate cu definitia pe
care am adoptat-o, nu constituie migratie:
- deplasarile in interiorul comunitati locale;
- deplasarile in afara comunitatii locale de rezidenta in alte sco-
puri dedt acelea de schimbare a locului de munca sau a rezi-
dentei (principale);
- deplasarile in afara comunitatii de rezidenta pentru a practica
pe termen scurt o ocupatie, dar nu pentru a schimba locul de munca

- deplasarile nomazilor, in masura in care nu au o comu-
nitate !ocala de rezidenta in sensul conventional al acestui termen.
Criteriile cele mai importante pentru o tipologie a migratiei deriva.
in mare parte, din definitia data.
a) Raportul dintre tipurile de medii rezidetztiale de Ia originea
dcstinatia migratiei. In functie de acest criteriu este de semnalat, in
primul dnd, diferenta dintre ,migratic de colonizare" celelalte fonne
ale migratici. Sc de migratie de colonizare atunci dnd terito-
riul destinatiei este lipsit nu atit de populatie, cit mai ales de o struc-
tura sociala constituitii care sa serveasca drept cadru social de integrare
a noilor sositi (S. Amin 1974: 54 passim). In toate celelalte cazuri,
migratia are ca punct de sosire o aWi comunitate locaHi, cu o structura
sociala constituita istoric.
In functie de tipurile de comunitate locala de origine de desti-
natie se face curent distinctie intre migratiile rural-rural, rural-urban,
urban-urban, urban-rural. Clasificarea din acest punct de vedere poate
fi mai complexa
1
daca se tine seama nu numai de tipurile rural,
urban, ci de eel subm ban etc.
1
In sens al nuantarii distinctiilor estc de mcntionat diferenta dintre
migratia rural-urban migratia. Este vorba nu numai de faptul ca in cele dona.
cazuri tipul de loca.litate de destinatie poate fi diferit, mediul urban putind include
loca.litA:tile suburbane; in plus, ,mediu rural" sugereaza in mai mare masurli. decit ,sat"
necesitatea de a lua in considerape in analiza migratiei functiile economice ale tere-
nurilor agricole care, de cele mai multe ori, inconjura satul ca zona rczidentiala. 0 alta
uotli. distinctivli. posibill!. derivl!. din considerarea satnlui ca tip de comnnitate locala cu
organizare sociala de tip preponderent traditioual, in timp ce ,mediul rural" poate
include comunitati locale cu grade diferite de modernizare a organizli.rii sociale. Men-
ponlim in contextul acestei ultime distinctii preferinta francezi de a lucra
cu termenul de ,migration de campagne vers les villes", fatli. de preferinta
in literatura anglo-saxonli. pentru ,.rural to urban migration". Este probabil ca nu numal
particularitl!.ti de limbli. au influentat aceste preferinte. ci alte fenomene sociale (precum
prezenta unor comunitati rurale de facturli. tradiponala iu mai mare masurA. tn Franta
<leclt In Anglia, spre cxemplu).
21
b) Confinutul schimbiirilor realizate prin migrafie, din punctul de
vedere 2.1 migrantului:
- migrafia for[ei de tnuncii (,de lucru", ,pentru munca"). Conti-
:nutul schimbarii este d1t de o schimbare a locului mundi. Dad\. se
iau in consideratie, in plus, durata sau ritmul de deplasare a persoa-
-nelor care schimbl locul de munca de la o comunitate locala la alta,
atunci rezulta ca subtipuri: navetismul, sau migratia alternanta (depla-
sari pentru munca zilnice sau de scurta durata, in afara comunitatii
rezidentiale proprii, cu mentinerea domiciliului stabil), migrafie sczo-
nierii -o schimbarea temporara pe durata unui anotimp a locului de
munca a domiciliului, atunci dnd cererea de forta de munca (in agri-
:cultura, in special) este deosebit de mare la locul de destinatie.
0 categoric marginala din punctul de vedere al definitiei d1te
migratiei o constituie persoanele care se deplaseaza in afara comuni-
tatii de rezidenta pentru a lucra, du care pleaca la intervale pe durate
de In principiu aceste deplasari treb:1ie sac fie luate in
ca migratie daca durata parasirii loqlitatii este a,tit de
( mare incit sa implice consecinte considerabile asupra Inodului de func-
tionare al familiei sau al comunitatii locale de origine.
complementara ,migratiei pentru munca" este ,migra-
tia dependentilor", respectiv a persoanelor inactive care se deplaseaza
ca auxiliari in raport cu persoanele active care migreaza pentru munca.
Schimbarile realizate la nivelul dimensiunilor statusului social
al migrantului sint cele mai importante din punctul sau de ve!lere,
in majoritatea cazurilor. Sub acest aspect continutul schimbarii rea-
lizate prin migrajie poate fi profesiunP::t, nivelul de instructie, statutul
matrimonial, venitul, prestigiul etc. ln consecinta, se pot defini, ca
subtipuri ale migratiei, migratia pentru venituri, pentru casatorie etc.
Evident, aceste finalitati ale migratiei nu se exclud reciproc. Mai mult,
exista tipuri de migratie al caror continut este dat de schimbarea sta-
tusului altor membri ai familiei. Astfel, motivatia migratiei de la sat
la poate fi aceea de a ajuta la ingrijirea copiilor mici ai unora din
fiii casiitoriti la Similar, parinjii pot renunta la domiciliul rural
pentru eel urb1n in speranta asigurarii unor mai b:me conditii pentru
educatia copiilor lor. ' '
Tipologia migratiei in functie de continutul schimbarii realizate
prii?- ?-cest de migrant este, in buna' masura, o tipologie a moti-
vatlel ca motivatia
poate fi ma1 mult sau ma1 putm dlferita fata de continutul re-1l al schim-
barii suportate de persoana care migreaza'; '
- migrafia ca mobilitate socialii: schimbJ.rea sau a
locului de munca este in timp o schimbJ.re a pozitiei migrantului
in spatiul sociaL Fenomenul de migratie insotit de mobilitatea sociala
:22
este cu atit mai vizibil din punct de cit
mare masura un caracter verhcal nu onzontal. l\!1brat1a
are m ma1 ... , t' 1 1 o t
p ra" care nu implica si o schimbare a poz1t1e1 m spa,m .. soeta : _s .e
'de putin frecventa'. fa;-to:n c;;e J_';sh-
fica cererea de elaborare a une1 teorn a m1grat1e1 m. stnnsa lebcl tm a
teo ria mo bili ta tii sociale (D. Bogue, ! 9 59, W. Zelmsky, 1971, Tern-
torial Mobility: . . , 1979). Data aspecte,
pra relatiei mobilitate sociala - m1grat1e vom revem m cursul ace::.ttu
capitol. . .. 'd t'f
c) Durata schimbiirii. .nugratnle care smt : en 1 1cate
in s ecial prin schimbarea reztdentei pot
de Ichimbare a locului de munca} pot fi dlsbnse subhpun 111 functl.e
de durata schimbarii: migrafia dejinitivii - pl.ecarea .in a!ara. comum-
tatii locale este facuta cu intentia de a nu mal revem; tempo-
- pericdica sau nepericdica. . .
d) Unitatea de migrafie poate fi sau un alt. ?.rup
local lntre micrratia persoanelor (,mdtv1duala ) .cea a
nu stnt 'totdeauna nete. Daca se ia de

unitate'a care decide sa realizeze schimb3.rea m1gratone .. se po.t mtl.l?-1
situatii in care intreaga familie decide sa da,r, motive
rite 'membrii ei parasesc localitatea de ongme pe I_?
din' unct de vedere al statisticii oficiale se evem?Ient_e
de individuala, iar din punct de vedere sociologic, o m1grat1e
familiaUi.
Fara a mai insista asupra acestor asp_e:_te:
mai importanta _o:ientarea. 1mphcata m deflmti<L
migrajiei nu def1mt1a
Triisiitura specijicii a pe am de
riza cercetarea interrelafiilor dintre forme de terztorzala
care implicii
0
schimbare de rezidentii sau de loc de m ajara comu-
nitiijii locale de origine
2

Chiar daca se adopta definitiile traditionale care pun navehsmul
in afara migratiei propriu-zise, este ca cercet_are aceste
forme de mobi'Iitate teritoriala sa f1e abordate in .. Spre
deosebire de definijia pe care noi am adoptat-o,
ale migrajiei favorizeaza abordarile trateaza 1zolat dlfentele forme
ale mobilW'iiii teritoriale (migrat1e1). .
Faptul de a fi grupat anumite forme ale mobilitatii teritonale
sub termen de migratie este fundat pe ipoteza ca toate aceste
.. t d' t.. t rofesort1l \Vi! bur Zelinskv
2 "Cnul d1n reprezentantu notab1h a1 aces e1 uec,n es e P
( 1971, in Tmitorial Mobility . .. , 1979).
23
forme au o determinare directa asemanatoare. Mai exact spus, am desem-
nat prin ,migratie" toate acele forme ale mobilitatii teritoriale care
e?te ca sint influentate direct de raporturile de calitate a vietii
de comumcare intre grupuri sociale localizate in diferite comunitati
locale care, in plus, au drept continut o schimbare de
stabil sau de loc de mundi in afara comunitatii locale de origine.
. este I?enWi sa contribuie la pre-
ctzarea deftmt1e1 date fenomenulm de mtgratie.
. 0 tiJ>?logie. in. care sa fie t_ipurile migranti
denvate _din _caractenshCI ale mtgrat1e1 poate contribui
intreguea une1 coerente asupra diversitatii perspectivelor
dm care aceasta poate f1 abordata. ln vederea realizarii unei astfel de
tipologii, principalele criterii de clasificare se refera la urmatoarele
aspecte intrebari:
1. evenimentul de migrajie :
1.1. cine decide (unitatea de migratie);
1.2. de ce (motivatia migratiei);
1.3. cum se parcurge distanta dintre origine destinatie;
in ce sens (intre ce tipuri de comunitati locale sau zone social-
econormce) se evenimentul de migratie;
1.5. cu ce ritm, pe ce durata;
1.6. modul de luare a deciziei de migratie
1. 7. etapa de luare a deciziei de migra#e!
1.8. experienta de migratic;
. 1.9 .. :are sint efectele asupra migrantului canalclc de realizare
a mtgrattet ;
. 2. fenom_enul de migrajie (valorile agregate pentru caracteristicile
evemmentulm, plus caracteristicile specifice mentionate la acest punct):
2.1. intensitatea (volumul relativ);
2.2. volumul absolut;
2.3. selectivitatea;
2.4. modul de agregare a evenimentelor in fenomen
2.5. cauzele; '
. 2.6. raportul dintre factorii de respingere cei de atractie a migran-
tulm;
24
2.7. functionalitatea migratiei
' '
3. perspective de abordare a fenomenului:
3.1. sensu! migratiei din punct de vedere al unei localitati
3.2. raportul dintre origine destinatie; ' '
3.3. raportul dintre imigrare emig;are
3. 4. perioada de referinta; '
3.5. succesiunea dintre diferite categorii de migranti intr-o loca-
lita tc;
3.6. zona de apartcnenta a originii a destinatiei de migratie.
ln functic de aceste criterii, tipurile de migratie de migranti,
nominalizate deja in literatura de specialitate in mare parte, pot fi
organizatc in urmatoarele tipologii:
/1. Evenimentul de migratie
careia se ia decizia se realizeaza actul
e migratie:
1.1.1. migratie individuala;
1.1.2. migratie in grup (familial, de munca etc.) ;
1.2.0. motivafia migratiei:
1.2.1. migratie pentru munca (,de lucru");
1.2.2. migratie pentru (prin) casatorie;
1.2.3. migratie ,de pensionare";
1.2.4. migratie ,derivata" sau ,de insotire" sau a ,dependentilor";
1.2.5. alte;
1.3.0. modul de parcurgere a distantei dintre origine destinatic
intr-o perioada de referinta data:
1.3.1. migratie in stadiifpas cu pas;
1.3.2. migratie directa;
1.4.0. sensu! migratiei in functie de tipul de comunitate de origine
de destinatie:
1. 4 .1. rural - rural ;
1.4.2. rural- urban;
1.4.3. urb:m - urban;
1.4.4. urb:m- rural;
1.5.0. durata, ritmul de realizare:
1.5.1. migratie definitiva - parasirea unei localitati fara inten-
tie de revenire (singura schimbare specificatafinregistrata este cea de
domiciliu);
1.5.2. navetismul - parasirea temporara repetata (zilnic, sap-
taminal etc.) a localitatii de rezidenta in vederea exerciti'irii unei ocu-
patii intr-o alta localitate;
1.5.3. migratie sezoniera - parasirea temporara repetata a
localitatii de rezidenta pentru a Iuera intr-o aWi localitate (zona), la
perioade marcate prin anotimpuri;
1.5.4. migratia la revenire - parasirea temporara nerepetata
a localitatii de rezidenta (singura schimbare specificatafinregistrata
este cea de domiciliu stabil);
1.6.0. modul de tuare a deciziei de migratie:
1.6.1. migratie voluntara (spontana);
25
1.6.2. rnigratie forjati'i (prin constringere);
1.6.3. rnigranti activi (inovatori) - adopta un cornportament de
,ca utare", de selectare activa a destinatiilor posibile;
1.6.4. rnigranji pasivi (conservatori)- adopti'i un cornporta-
rnent de irnitajie, optind pentru locurile de destinatie alese de rnigrantii
activi (care, de obicei, deschid un flux de rnigratie); '
1.7.0. etapa de lztare a deciziei de nzigratie:
1. 7 .1. rnigranti potentiali decizia este luata san in curs de
a fi luata, dar evenirnentul nu este realizat;
1. 7 .2. rnigranti actuali - evenirnentul de rnigrajie este realizat ;:
1.8.0. experienta de nzigrajie:
1.8.1. rnigranji ,prirnari" (prima schirnbare de domiciliu);
1.8.2. migranti ,secundari", , terjiari" etc. ;
1.9.0. canale institufionale de realizare a rnigratiei ejecte asupra.
migrantului:
1.9.1. migratie fara mobilitate sociaHi;
1.9.2. rnigrajie insotiti'i de mobilitate sociala, realizata prin inter-
medin! unor ,canale" de mobilitate precum intreprinderea, orga-
nizatia politica etc.
2. Fenomenul de nzigrajie
2.1.0. intensitatea sau volumul relativ pe care 11 au dona curente de
migratie in sens invers intre doua localitati sau zone
0 D (destinajie):
2.1.1. curent san flux de migratie: curentul eel mai putemic din--
tre cele dona localitati sau curentul care are anterioritate (0-D);
2.1.2. contracurent sau contraflux de migratie: curentul cu volum
sau intensitate minime dintre cele dona localitati sau curentul D-0'
constituit ulterior celui de Ia 0 la D; '
2.2.0 volumul absolut: deplasarea in masa, intr-un timp scurt, a.
populatiei dintr-un loc de origine da t ;
2.3.0. selectivitatea nzigratiei: raportul dintre caracteristicile
migrantilor cele ale nonmig;antilor, Ia origine:
2.3.1. rnigrajie selectiva: diferente semnificative intre caracte-
risticile migrantilor cele ale nonmigrantilor;
. neselectiva: absenta diferentelor dintre migranti
nonnugranj1 (raportul dintre caracteristicile migrantilor si caracteris--
ticile nonmigrantilor Ia destinajie este desemnat uneori extensiune
tot cu ,selectivitate a migratiei" san prin ,caracter diferen+ial al rnigra-
tiei") t
' '
2.4.0. modul de agregare a evenirnentelor de rnigratie in fenomen:
2.4.1. rnigrajie de (prin) contagiune - plecarile din 0 in D se
fac sub influenja presiunii sociale a celor care au migrat deja din 0
26
in D; cu dt numarul acestora este rn'li mJ.re, cu atit presiune3. sociaHi
este mai inare. Imitatia constituie principalul mod social dr:! agregare
a unei multimi de evenirnente de migrajie intr-un fenomen;
2.4.2. nu exista un mod social de agregare a evenimentelor de
migrajie de la o origine - agregarea este numai de natura sta-
tistica, nu sociala (nu am 1ntllnit un termen pe deplin corespunzator
acestei situajii);
2.5.0. structuri cau-:ale ale emigrarii din 0, cumulate cu alte caracte-
ristici ale fenomenului (caracterizarea ,cimpului de emigrare" din 0):
2.5.1. migratie in flux: cauze sociale la origine la destinajie
si efect de interactiune hitre ele; volum si intensitate m:1re a emigrarii
din 0; emigrarilor din 0 numar redus de locuri D;
2.5.2. migratii determimte social la origine sau la destinajie
:;i absenja interactiunii dintre cauzele de la origine cele de la desti-
najie; volum, intensitate grad dJ concentrare a emigrajiei din
0 - nespecificate;
:2.5.3. rnigratie d,isper:w,ta - nu cauze sociale nici la ori-
gine nici la destinat1e, ci numai motivatii individuale ale migratiei;
volum, intensitate grad de concentrare a emigrarilor din 0 - red use;
2.6.0. raportul dintre jactorii de respingere de la origine $i cei de
atracfie de la destinafie, in determinarea fluxului de migrajie:
2.6.1. de respingere (,,push-migration") factorii de
respingere de la origine actioneaza eel mai eficient ;
2.6.2. migrajie de atractie (,pull-migration") factorii de atrac-
tie de la destinajie actioneaza eel mai eficient;
2.7.0. juncfionalitateaf interactiunea migrajiei in raport cu alte
tipuri de procese sociale:
2.7.1. migrajie de ,urbmizare" migrajia care contribuie la
mentinerea gradului de urb3.nizare;
2.7.2. migratie de colonizare migratia facuta in absenta unor
:structuri sociale de integrare la destinafie ;_
2.7.3. migrafie rural-urbm produsa de industrializarea urbana
:versus migratie rural-urban necorelata cu industriala, generind
fenomenele de ,superurbmizare" (Hoselitz).
3. Perspective de abordare a jenomenului
3.1.0. sensulnzigrafiei din punct de vedere al unei localitatifzone:
3.1.1. plecare din localitate;
3.1.2. imigrare so sire in locali tate ;
27
3.2.0. raportul dintre locaNtajile de origine # de destinafie :
3.2. L migratie de reintoarcere - raport de identitate rntre ori-
gine destinatie, realizabil dupa un anume interval de la migratia
primara;
3.2.2. destinatia difera de origine- nu exista un termen elabo-
rat pentru aceasta situatie;
3.3.0. raportul dintre emigrare )'i imigrare, din punct de vedere
ai unei localitati/zone intr-a perioada de referinta data:
3.3.1. migratie neta - diferenta dintre volumul imigrlirii ;-i eel
al emigrarii ;
3.3.2. imigrare neta - sosiri necompensate de plecari;
3.3.3. emigrare net a - plediri necompensate de sosiri;
3.3.4. migratie .,de inlocuire" plecari compensate de sosiri;
3.4.0. perioada de referinJli:
3.4.1. migratie pe durata vietii perioada de referinta este
variabila de la migrant la migrant, fiind cuprinsa intre momentul na;-terii
'?i eel al inregistrarii domiciliului actual;
3.4.2. migratie in decursul unui interval fix- perioada de referinta
estc egala pentru toate persoanele supuse inregistrarii;
3.4.3. migratie fata de ultima rezidenta - perioada de referinta
este nespecificata;
3.5.0. succesiunea specijicii dintre plecarea unei anumite categorii de
migranti i sosirea altei categorii de migranti, intr-a anume localitate:
3.5.1. migratie ,in 1ant'' prezenta unei astfel de succesiuni precum
in cazul plecarilor din mici in mari, urmata de sosirea
ruralilor in mici;
3.fi.O. zona de care localitliJile de origine de destinatie:
3.6.1. migratie intrazonala - originea '?i destinatia sint in
zona;
3.6.2. migratia interzonala - originea destinatia se afla in
zone diferite.
1.3. Migrape mobilitate sociala
din unei parti importante a migratiei ca forma
de mobi11tate soctala am facut una din premisele de baza ale acestei
lucdiri, se impune sa insistam asupra acestui aspect.
Pentru evidentierea raportului dintre respectivele fenomene
punctul pornire 11. constituie criteriilor de
a prcduceru unor evemmente de mobilitate socialiL Nu totdeauna pozi-
tiilc corespunzator lor, rolurile sociale sint foarte dar delimitate. !n
28
astfel de situaJii mai putin structuratc din punct de vedere normativ,
fenomenele de mobilitatc sociaUi sint mai _grcu de recunoscut..
a gasi criteriile de care avem nevoie, este uttl sa ne raportam la situatulc
dare de mobilitate sociala. . . . A
Pentru o persoana care schimbl s1multan poz1t1a structur.a
ocupationala ;-i de clasa, spre la de_
cultor-cooperatist la de munc1tor I? mdustne, se yun, mev1tab1:,
probleme refcritoare la mtegr-:re, la grupunlo; s:Ie de r:fe-
rinta de apartenenta, in pnmul rmd, de m al
rind. Desigur, ,aparitia unor probleme de. un
destul de slab pentru recunoa;-terea faptul . C<t
este posibil sa fi avut loc un proces de anbcipattva, d<_;
tegrare", care precede schimbarea propr,:u-Zisa _de. rol. I?s;.L
critcriul sckimbiirii grupurilor de referinta ca prmc1pal cnt.erm
tiv in mobilitatii sociale. La acesta adaugat
criteriul calitatea comportamentului de raportare lCf cetlalJz. Se poa!.e
intimpla ca grupurile de sa ramina dar nat;ura. rel:;tn-
lor de raportare sa se modlf1ce. (Spre exemplu, persoana care dm lid_er
informal intr-un grup de muncl, devine lider !9i
de referintli anterioare, dar raportarea sa Ia ceilalti se modtf1ca, m '\ Ir-
tutea noilor atribuJii de rol.) . . . . . . . l'
Sa aplidim acest critenu de } om
considera deci eli migrata o forma. de. mobfht,ate m
n care deplasarea !?Jtr; origzne p este de sclwmbarea
unui grup de referznfa eel puJm. .
Sint anum{te tip uri de migratie _Pen.tru. care preze?ta
de mobilitate sociala, conform cntenu, este ;vtdenta: v n:_1grat1a
din rural in urban a Jaranulm cooperator care se u:tr-un
sector de mundi neagricol, spre J? noua sa Sltuatte, :r_n:gran-
tul va intra in interactiune cu nm grupun. de de.
de prietenie etc .. fn alte cazuri, :chimbarea este :r_nat
sau chiar absenta. Astfel, mutarea mtr-un alt sat pn? m con-
dipile mentinerii aceleia;-i ocupatii. e?te un caz de m care can-
ti,t;J.tea de mobilitate sociala este mimma. De fapt, m d:ma
ItJ,epponate anterior este vorba nu numai de grade, ci ales de hpun
dlferite de mobilitate sociali'i. Migratia rural-urban asocmta cu
de la o ocupatie agricola la una neagricola este un fenomwen
care mobilitatea verticala se manifesta ca o componenta
lncazul migratiei rural-rural prin casatorie, este implicata in speaal
mobilitatea orizonta11L .
Vizibilitatea sociaUI. a celor dona tipuri de mobilitate este 4Ife-
ritli; mobilitatea verticala, avind, in foarte multe cazuri,
mai putemice asupra vietii celor care o realizeaza, precum ;-1 asupra
29
grupurilor intre care se este mai vizibila din punct de vedere
social dedt cea orizontala. Migratia rural-rural prin casatorie implica
in mcd necesar schirr.barea comuniHitii de rezidenta schimbarea
(sau, mai exact spus, extirderea) grupului de rudenie. Deoarece dis-
tanta sociaHi dintre grupurile de plecare cele de sosire (atit sub aspec-
tul rez:dentei, cit si al n::deniei) nu este, in mcd necesar, mare, canti-
tatea de implicata in actul migratiei este minima.
Tratarea migratiei ca fenomen deosebit de mobilitatea sociala,
in majoritatea lucrarilor de specialitate
3
, esfe un fapt de
care se cere explicat.
Cercetari!e asupra migratiei s-au dezvoltat in special cu ajutorul
aparatuhii conceptual tehnic pus la dispozitie de demografie. 1n
contextul acestei discipline, pentru descrierea explicarea schiri:lbari-
lor prcduse in volumul structura unei populatii date se iau in consi-
deratie dinamica deceselor naturala) dinamica
intrarilor in din teritoriul pe care este localizata populatia
respectiva migratorie). Cercetarile asupra mobilitatii sociale
s-au dezvoltat in cc:drul sociologiei.
Constructia teoretica in cazul cercetarii mobilitatii sociale a
fost mai elabbrata dedt in cazul migratiei. mobilitatii
se face (inca incepind cu lucrarea lui Sorokin, din 1927) in strinsa lega-
tudi cu cea a spatiului, respectiv a: sistemului social. Originea desti-
natia, in cazul mobilitatii sociale, sint mai putin vizibile dedt atunci
dnd este vorba de migratie: pozitiile rolurile sociale sint realitati
identificabile in termeni de relatii si norme sociale; originea destinatia
in cazul mobilitatii teritoriale,' in' schimb, sint mult mai de
tificat in termeni de unitati teritoriale (localitati, zone etc.). Spatiul
social, definit prin pozitiile/ rolurile sociale prin relatiile dintre ace-
stea, este mai dificil de identificat dedt unitatile teritoriale in care oame-
nii activitatea. Datorita acestu'i fapt, pentru
de populatie in spatiul social (conceput in majoritatea cazu-
rilor fadr:d abstractie de dimensiunea teritoriala) a fost nevoie de con-
structii teoretice cu grad de elaborare mai ridicat dedt in cazul migra-
tiei. Diferenta dintre observatorul specializat eel nespecializat a fost
mult mai mare in mobilitatii sociale dedt in
mobilitatii teritoriale. Astfel, i'ncepind cu regulariHitile formulate de
3
In unele cazuri se considera di migratie este o ,cauza" a mobilitatii sociale;
alte ori, prin migratie sau mobilitate teritoriala se desemneaza o clasa de fenomene
diferite, complementare celor desemnate prin mobilitate sociala prin mi$care
naturaliL In fine, intre mobilitatea sociaHi. rnigratie se estimeaza existenta unor rapor-
turi de intersectare, unele forme de migratie avind si semnificatie de mobilitate sociala,
iar altele nu. ' '
30
1.4. Calitatea vietii !?i dezvoltarea social-economica
(./ 1 d b w le modelului teoretic cu care lucram este
1
1

t d. re in model) asupra fluxunlor de 1mgrat1e. .
In taw f nctii de schimbare sau de conservare a unor raportun
1e ca are u , w erceperii de ca tre persoane
locale, migratia se c<l: a P. . . d f t.
a unor diferente de calitate a V1etn es ma ,1e. -
Persoanele aflate in situatii soctale stm1lare, confruntate cu pdo 1
bleme sociale '::jungh.sa
comun de calitate a v1etn, sa 1erar tzeze m ace a! ..
a tribuita diferitelor diferitelor aspecte ale v
1
etn l?r. .
1

1
t grup soc1a
Resursele sau valorile de care membrn C varietatii
dispun la un moment d3.t ii afecteaza sub raportu 1 a,n,
1 . d veaza la satls acerea ce ,
gradului in care aceste .va on a ec . d de adecvare
lor. Toti parametn- canbtate, vanetate gra
31
a valorilor - sii_:tt definitorii pentru ceea ce se cheama calitate a vietii.
Rezultat. al unm proces. sociala, calitatea vietii dintr-un
grup _social dat este (de catre ll_lembrii _acelui grup) in raport cu
val?nle de care ;memb:n altar grupun pot dispune. Dintre grupurile
,de refennFi". I? raport cu care este definita social calitatea
v:tet1.1 .m grupul de ongme, se selecteaza grupurile de destinatie a mi-
grat:tel. '
_ConceP.,tul de calitate a vieJii desemneaza gradul de adecvare a

4
i? bunuri,. in sau in relatii sociale) de
care dispun unm social, m raport cu nevoile lor. Aceasta
adecvare. a ::-alonlor la nevolle de grup este judecata in functie de un
de cntern, mo_delul cultural de evaluare, care poate fi sau al mem-
bnlor un model construit utilizind elemente de
proveruenta (cnteru ale altar grupuri, ale societatii globale
ale cercetatorulm etc.). ' '
. de calitate .a. vietii care are importanta in procesul de
este modelul def:trut de catre migrantH
Dm punctul de vedere al fenomenului analizat, este util sa distin-
gem intre componel!tele vietii legate de satisfacerea nevoilor
(de alimentat1e, de adapost etc.), sau ,nevoile-necesitati"
nev01le nefundamentale, constituite in ,nevoi-aspiratii" (P. H.
Lauwe). Ceea ce se cheama ,migratie de respingere" (push-
in in special _cu. nevoilor-necesitati
ale de la m sch:tmb, migratia de atractie
( mohvata ma1 ales prin tendinta de satisfacere
a nevOilor-asp:tratn.
. Folosi:ea un_ui atit de larg precum calitatea vietii pentru
a_ :m:umscne vanabilele ale modelului teoretic al migra-
t:tel (mterne) este detenmnata de faptul di migratia este un fenomen
foarte complex, cu detenninatii multiple.
. :vietii are- - o componenta
de care membru unm grup social pot dispune pentru
_:;au, altfel spus, ,obiectele" evaluarilor lor

o nevoile de satisfacut si criteriile de evaluare
relat1e1 ?mtre val?nle nevoi. Ti:[ml de analiza pe care
1l m_ relat:te dtfentele fluxuri de migratie in special
cu. pentru aspecte ale componentei obiective a
calitatn v:tetn. Aspectele subiective ale caliHi!ii vietii nu sint masu-
4
in aceasta formulare valoare" 1 d
. . . . . . . " are sensu e element natural sau prod us al
achv1tatu umane dez1rabll dm punct de vedere soc
1
a1 Ac t' t b x
f
. cep 1unea es e m un .... masura
con orm11. cu cea data de W. Thomas Fl. Znanieck:i ( 1958).
32
rate in mod direct. Ele sint utilizate cu titlul de dimensiuni interpre-
tative.
Ceea ce se cheama motivaJie a migraJiei se refera mai ales la com-
ponenta subiectiva a calitatii vietii (chiar daca motivatia implica de
asemenea un obiect de satisfacere a nevoii).
Exista eel putin o justificare a preferintei noastre de a utiliza
,calitatea vietii" nu ,motivatia migratiei" drept concept pei:ttru
desemnarea variabilelor intennediare ale modelului explicativ al
migratiei.
In analiza explicativa la nivel macro, ceea ce se este
relatia dintre intensitatea fluxului de migratie diferite aspecte ale
vietii social-economice considerate ca posibil obiect de motivatie pentru
migratie sau diferente intre aspectele obiective ale calitatii vietii, la
originea sau la destinatia fluxului. Deci, la acest nivel de analiza, moti-
vatia migratiei este inferata, atribuWI. de catre cercetator, tinind seama
de ipoteze constatari facute la nivel micro (referitoare la motivatia
reala a migratiei).
Chiar dacl am motivatia migratiei pe baza unor
tioane de larga reprezentabilitate - ceea ce nu este cazul -, ar fi pre-
ferabil sa se lucreze cu conceptul de calitate a vietii nu cu eel de moti-
vatie, pentru ca 0 intreaga erie de factori pot detennina migratia fara
a actiona prin intennediul motivatiei Or, este probabil
cli cercetatorul, prin faptul de a avea o metoda de con-
trolare a infonnatiilor asupra originii destinatiei fluxului, are, in
mai mare masudi decit migrantul, posibilitatea de a lua in consideratie
principalii factori social-economici care actioneaza direct asupra migra-
tiei, atunci cind lucreaza cu conceptul de calitate a vietii. Acest con-
cept ii pennite sa lucreze cu o motivatie ,construita", (mai cuprinza-
toare dedt motivatia ,reaUi ")
6
fe care ar surprinde-o printr-o ancheta
de opinie.
Pentru fluxul de migratie rural-urban, domeniile calitatii vietii
cele mai importante pentru migrant sint: locurile de munca disponibile,
venitul, locuinta, echipamentele (drumuri, instalatii de apa potabila
& In analiza migrapei este util sa distingem ceea ce s-ar putea numi ,motiva-
tia institutionala a migrapei" (D. Sandu, 1977 a): ,motivele declarate la locul de desti-
natie cu ocazia completlUii formelor pentru legalizarea noului domiciliu". Aceste motive
institutionale sint functie atit de motivele reale ale migratiei, cit de cele admise in mod
institutional prestabilite prin lege. Pentru tllrile socialiste europene aceastil. motivatie
este in buna masura similara, incluzind motive referitoare la schimbarealoculuide muncl!.,
locuinta, educatie, casatorie, urmarea capului de familie etc. (a se vedea pentru acest
.mbiect: Latuch :Micolaj, 197'1, I. Measniw.r, I. Hristache, VI. Trebici, 1977: 120-121,
D. Sandu, 1977 a, A. H.ogers, L. Castro, 1979, L. 1980: 99, 103).
33
etc.) serviciile comunitare de sanatate, comerciale, cultu-
rale etc.).
In special in !ega tura cu aspectul ,locuri de muncii" se pun c
intreba!ea daca este o componentii a calitatii vietii sau o conditie.
Extensmnea sa este total sau partial inclusa in conceptul de calitate
a vietii? Fiira a intra fn detalii de acest gen, putem considera ca ,locu-
rile de muncii disponibile" constituie un indicator cu semnificatie mul-
tipJ.a: Din toate .sale, in sfera calitatii vietii se includ cele
la: raportunle de fozta. munca I.a destinatie
l11 de f?rta de munca la ongmea la destmatta fluxulm; veniturile
asoc1ate unm anume loc de mundi; calitatea umana a conditiilor fizice
l1i psihosociale asociate cu locul de munca.
. . consideram de calitate a vietii ca specie a
md1catonlor de dezvoltare soc1al-economicii, se impun precizari
fn legatura cu acest ultim concept.
,Dezvoltarea" este unul dintre conceptele folosite pentru carac-
terizarea schimbarilor social-economice din punct de vedere al sensului
lor. (aliituri de ,progres", ,evolutie" etc.). Majoritatea proceselor de
n;t.ultifuncFonale, au atit pozitive, cit nega-
tive asupra vtetu oamemlor; ele pot contnbm la asigtrrarea condi'tiilor
de sau de a oamenilor ca fiinte biologice sau ca per-
sonalttatt, aspectul negatlv al proceselorde schimbare social-econorhica
tonstituindu-1 generarea unor consecinte negative pentru viata per ..
sonalitatea oamenilor.
Aspectul pozitiv al schimbarilor socioeconomice da continutul
a ce seA cheama ,dezvoltare". In cazurilor deci se poate
di mtr-un anume sens nu ex1sta un proces de dezvoltare; 'ci
multiple procese de schimbare cu functii de dezvoltare. Astfel, se lnalii-
? vizibilitate sociala marcata procese precum urbanizarea,
revolutia tehnica; date fiind functiile
lor soe1ale preponderent pozitive, acestea sint considerate ca procese
,de dezvoltare" (= cu functii de dezvoltare). .
La un nivel de abstractie mai ridicat se poate :vorbi de un proc.es
continuu, in masura in care functiile pozitive ale
dtfentelor schtmban socioeconomice sint cumulative.
lncluderea anumitor schimbari in clasa proceselor de dezvoltare
se model de calitate a vietii, adoptat mai mult sau
ma1 putm exphclt. Calitatea vietii desemneaza finalitatea proceselor
de dezvoltare.
34
Capitolul 2
Oamenii tree de la o pozitie sociala la alta I?ai muJt. sau mai
tar. ln cazul mobilitatii ,voluntare", mobtlul ps1h1c al mobth.tatn este
dorinta de (conform .Pe care
persoana sau categona soctala mobtla 1l au asupra vt.etu). Rea-
lizarea respectivei dorinte fie in. comumtattlocale
(mobilitate sociala fte permanenta
sau temporara a localWitn de reztdenta . . ..
Dorinta de realizare prin mobilitate a une1 calitatt a vtetu supe-
rioare este un fapt elementar pentru mobilitatii sociale
voluntare. Explicarea sociologidi a incepe
rile 1a fntrebari referitoare la factom obtechvt care fac
tatea, la modalitatile regulile. de trecer: de la o
1a alta. Este vorba de intreban de hpul: care. smt. care, mt:-o
perioada istorica data, due la c:earea .. unor n?1 pozttu s?t:;tale,
esentiala a intensificarii sau reonentam ?. ,
care sint raporturile existente in mod obtectlv mtre dtfente
sisteme de pozitii sociale?; cum sint definite social aceste raportun;
cum se difuzeaza social informafia in legatura cu pozitiile
in legatudi cu modalitatile de ocupare a lor?; care sint
'4e atribuire a vechilor noilor roluri, corespunzatoare pozttnlor soctale
>V'edli sau noi, create in societate; care sint criteriile de selectare a persoa-
nelO'I' mobile stabile? ; care sint ,canalele", mijloacele .de
cele mai frecve-pte pentru a asigura trecerea intre anumite hpun de
tii sociale in legatura a_cest aspect, _sint factorii.
ad!Jptarea unei forme tentorzale sau netentonale de mobzhtate socwla ,
cum se recunosc fluxurile de mobilitate respectiv de migratie, care
fac ca mobilitatea sociala sa se realizeze dispersat
35
2.1. Fluxurile de mobilitate sociala
2.1. I. Restructurarea raporturilor dintre roluri, pozitii grupuri sociale
Principalii care la aparitia unor noi pozitii sociale sint:
a) relatulor de productie;
tx._
1
. b). raportuhl:i dintre principalele tipuri de activi-
d.t (d.m sectoarele _pnmar, secund1r teqiar).
sch1mbarea relatulor de productie se creeaza o noua confi-
guratie. de :lasa. In .afara mobilitatii de grup, realizata in perioada
revolutwnara de sch1mbare a raporturilor de clasa, are loc ulterior
unor de mobilitate pentru ocuparea unor pozitii
soc:ralev m cadrul la putere. In astfel de momente se restruc-
tureaza numa1 mterclase, ci relatiile din interiorul claselor.
.. ?chu?-barea relatnlor de productie duce la aparitia unor noi
soctale. nu nul!lai direct, prin schimbarea structurii de clasa, ci
mdirect, favonzarea. expansiunii unor tipuri de activitate sociala.
pr?ductie. s?cialiste, spre exemph1, a pemiis o dezvol-
tar_e f?arte. rap1da a mdustne1; restructurarea raporturilor di'ntre indu-
facut, in aceste conditii, mult mai repede dedt
m cond1tnle (I. Blaga, 1979: 84-85).
. de dezvoltare sau optiunile de schimbare cu efecte
la mvel de soc1etate globala sint adoptate in functie de interesele clasei
la .. strategii care vizeaza in ultima instanta
pentru paturi sociale largi are efecte directe
'asup.ra socxale, procesul de mobilitate sociala {verticala, in
av1?d o amploare. Aceasta este explicaJia pentru care
Jmn a eel mai amplu proces de mobili-
tate. : de dezvoltare au ca obiectiv imbuniitiitirea
calt.tdlu V'teJu maselor muncitoare.
. relatiilor. de productie schimbarile
d.!n confmutul achvitafllor soc1ale (productive, in primul rind) se releva

pe un un anu;ne tip de relatii de productie favorizeaza
terea a unor activitati productive. Socialismul
creedaza pos1b1litatea reorganizari a proceselor de productie, capabila
sa . uca la o produchv1tate a muncii sporita. Evident, aceasta reor-
un. proces de creare a unor noi organizatii de producfie
cu no1 - factori stimulare directa a mobilitatii sociale:
m raportul dmtre principalele activWiti sociale sint
datorate In pnnctpal:
a. industrializarii;
b.
c. revolut1e1 tehnice;
36
Formularea anterioara (,schimbarile in ... sint datorate") trebuie
luata lnsa cu toata rezerva, Fentru ca, in sens strict, cele trei procese
menfionate dau confinutul a ceea ce am numit schimbare a raportu-
lui dintre principalele tipuri de activitati, nefiind deci ceva exterior
(,factori") in raport cu acest proces.
schimbarea relatiilor de productie se manifestrt, in planul
rnobilitatii sociale, prin schimbarea pozitiei de clasa, industrializarea
tertiarizarea due la mobilitatii populatiei intre sectoare
economice, iar revolutia tehnica contribuie in special la
mobilitatii intre rarnuri economice. Desigur, aceste corespon-
dente exista atita timp cit abordam procesele la un nivel abstract.
In realitate, schimbarea de pozitie de clasa se poate realiza simultan
cu schimbarea sectorului economic de activitate (trecerea de la taran
la muncitor, spre exemplu); corespunzator, factorii care determina
aceste schimbari nu au o actiune independenta, ci conjugata.
Atractia pentru mobilitate este determinata nude caracteristicile
unui singur rol, ci de caracteristicile unui set de roluri care functioneaza
interdependent sint specifice unui grup social. Astfel, decizia pentru
mobilitate ocupationala agricultura - industrie poate fi determinata
nu numai de avantajele exercitarii unui rol profesional in industrie, ci
de faptul ca, in majoritatea cazurilor, exercitarea unui rol profesio-
nal in industrie este asociata cu apartenenta la o comunitate de viata
urbana implicit, cu avantajele pe care le sconteaza prin apartenenta
la un astfel de grup rezidential.
A vind in vedere astfel de considerente, se poate aprecia di analiza
factorilor care determinii mobilitatea socialii trebuie fiicutii folosind com-
plementar perspectivele rolului grupului social.
In favoarea adoptarii perspectivei grupului social in tratarea
mobilitatii poate fi invocat un alt argument. Este vorba de cazurile
in care grupul de destinatie (al persoanelor mobile) nu mai poate fi
riguros definit in functie de o anume structura de roluri. Clasele sociale,
spre exemplu, ca macrogrupuri fundamentale ale unci societati globale,
se definesc in principal in raport cu functiile pe care le indeplinesc in
viata sociaHi, cu pozitia pe care o au, uncle in raport cu altele, in pro-
cesul de productie, fata de mijloacele de prcductie etc. In cadrul claselor
exista o multitudine de subgrupuri al diror grad de organizare poate
ajunge pina la definirea foarte precisa a unci structuri de roluri. Clasa
ca macrogrup social se insa in termeni de functiuni sociale
nu de ,rol social", in sensul in care acest concept a fost definit in
psihologia sociala in sociologic, inceplr:d cu lucrd.rile lui R.
(1936). Reamintim, in acest context, di notiunea de rol are in defmttia
clasidi din psihologia sociala un referent individual, in sensul ca se
37
refer;:J. la un set de modele culturale normative care reglementeaza
acfiunea unei j unor persoane cu _sociale
prin norme de rol), tntr-un anume hp de s1tuat1e. !n .deftmtta
a daselor sociale, aa cum este ea formulata de Lenm, apare notmnea
de rol, dar cu un referent grupal
1

2.1.2. Mecanisme de realizare a mobilitatii sociale
Dupa ce am aratat ca unor fluxuri de mobilitate sociala
este hotarttor determinata de restructurarea raporturilor dintre rolurile
grupurile sociale, putem trece la analiza principalelor tipuri de meca-
nisme implicate in realizarea acestui proces.
Mecanismele de realizare a mobilitatii sociale este probabil di.
difera tn functie de o serie de caracteristici precum: marimea categoriei
sociale de origine, raportul dintre rolulfgrupul de origine eel de destina-
tie, apropierea sau departarea in timp intre momentele de padisire de
cltre persoane a unui roljgrup social etc.
Avind de-a face cu fenomene de extrema complexitate, apelam,
pentru tnceput, la construirea unor tipuri ideale de mobilitate, in scopul
folosirii lor ca instrumente pentru particularitatilor reale
ale procesului. !n masura in care folosind astfel de tipuri vom ajunge
sa formulam noi ipoteze testabile in legatura cu migratia - forma
de mobilitate care intereseaza in acest cadru -, putem considera di.
ele sint eficiente din punct de vedere metodologic.
Distinctia fundamentala cu care incercam sa operam in dmpul
fenomenelor de mobilitate sociala, in genere, tn eel al migratiei, in spetJi.,
este cea dintre mobilitate sociala ,tn flux" $i ,dispersata". Principalele
criterii de diferentiere intre aceste tipuri sint:
- numarul celor care parasesc o anume pozitie sociala ;
- sensu! de deplasare a persoanelor care pleadi dintr-o
pozitie sociala (spre o alta pozitie sau spre alte pozitii sociale);
- distantarea tntre momentele in care persoanele parasesc o
pozitie sociala;
- prezenta unor fenomene de ,contagiune sociala"
2
in luarea
deciziei de mobilitate.
1
nClasele se numesc grupuri mari de oameni care se deosebesc dupa locul pe
care-1 ocupi!. intr-un anumit sistem de producpe istoricel'te determinat, dupa raportul
lor (de cele mai multe ori consfinpt intii.rit prin lege) fata de mijloacele de producpe,
dupi!. rolul (subl. ns. - D.S.) pe care-1 au in organizarea sociala a muncii deci dupll.
felul in care obpn acea parte de care dispun din bogapa societap.i, dupa ml!.rimea aces-
tei parti" (V. I. Lenin, ed. cit., 1964: 404 - 405).
2
,Contagiune sociala" este .folosit in sensul in care apare in lucrii.rile despre di-
!fuziunea inovapei: cu dt numarul celor care, intr-un grup social dat, adoptll. un anumit
comportament este mai mare, cu atit este mai mare presiunea pentru adoptare care
se exercita la nivelul celor care nu l'i-au inca respectivul comportament ..
38
Folosind aceste criterii, consideram ca mobilitatea fn flux, spre
dcosebire de cea numar . mare d_e
p()'Ysoane de la o origine cat;e o c?n:una, m. mod relatw
nuu" (distantele in timp, dintre mdividuale din categonei
de origine fiin_d reduse), .grad ridicat mecamsme de con-
tagiune sociala. Corespunzator, un
redus de persoane care se Ia o ong:me .comuna
in mod relativ . a f1 legate semmftcativ
intre ele pnn procese de contagmne soc1alii. . .
!n planul analizei cauzale este de ca pentru mobthtatea
in flux sa poata fi determinate varia?ile cu. actiu.ne
matica, apte sa explice o mare cantltate dm vanatta
tate; pentru mob,ilitatea dis:persata. este de
bilelor cu actiune sa fie mare: :ar
lWitii explicabila pnn variabile cu actmne ststemahca .sa fie ma.r n;tca
(dedt tn cazul in p.ux). centrul
a1 c;ercetarii sociologtce se sttueaza m ctmpul mobthtatu ,m flux .
. . Cele doua tipuri de mobilitate au un caracter ,polar", trecerea
de la o extrema la alta fiind graduala.
Mecanismele de realizare a mobilitatii sociale este de
sa. difere intre aceste doua tip uri.
Pentru analiza sociologidi, mobilitatea in flux este principalul
,c{mtru de in teres. Reali1;area acestui tip de mobilitate este reglemen-
'tata _:__ priori tar prin norme Mai . m:Ut decit
dispersate, pentru acest trp patternurt
S<>ciale de Asupra acestora vom ms1sta m contmuare.
Normele de mobilitate sociala sint norme de reglementare a acce-
$ulni Ia resursele ,limitate" (scarce resources) ale unci. socie!ati d<:te.
Veniturile, educatia, prestigiul stnt a.stfel de resurse. Schtmbarile soctale
pot duce la: , . . , A
. redistribuirea resurselor ,limitate mtre rolun sau grupun
.
, - multiplicarea sau reducerea cantitatii lor pe ansamblul socie-
. tatii;
modificarea normelor de acces la astfel de resurse.
.. Pentru tipuri diferite de societati, pentru etape diferite de dez:
tare apar, astfel, nu numai distributii diferite ale resurselor, ci
regJen1en1tai diferite de apropriere a lor. . . .
Grupul social care deJine controlulA asupra unu:. ttp de resurs.e
eel care impune aceste tzorme, care tn mobt-
sociala. Din aceasta perspecbva, normele in
de care se realizeaza mobilitatea sociala au semnificatta unor
de controlare a accesului la resursele sociale ,limitate".

$coala, organizajiile de tip productiv, politic administrativ
sint principalele tipuri de organizajii prin intermediul dirora, in socic-
tatHe modeme, se realizeaza controlul normativ al alocarii resurselor
limitate implicit, al mobilitatii sociale. La nivelullor sint formulate,
integrate sancjionate social seturi de norme care au functia de regle-
mentare a mobilWijii. '
Chiar in organizajiile formale exista, pentru reglementarea mobi-
litajii, alaturi de modelele culturale formale, cele informale. Cu cit
o anume ,cale" de mobilitate sociala este urmata de mai multe persoane,
cu attt aceasta in mai mare masudi, caracter de pattern cultu-
ral, cu existenja supraindividuall'i. Conform acestei tipologii, actele
de mobilitate se pot realiza: prin conformarea la normele de mobili-
tate formale; prin conformarea la normele de mobilitate informale;
prin transgresarea normelor formale sau informale. Evident, pot exista
cazuri in care actul de mobilitate reprezinta o combinare a acestor
modalitati.
Regulile de promovare din orgariizajii, spre exeniplu, au caracter
de norme formale de mobilitate; pentru a accede la alte pozitii in iera.r-
hia organizajionala, insa, pot fi urmate cai informale, definite ca
atare in organizajie, evaluate diferit de diferite persoane sau grupuri
sociale.
Cu cit resursele urmarite prin mobilitate sint mai limitate, cu
atit regulile de reglementare a comportamentului de mobilitate sint
mai restrictive. Normarea sociala a accesului la pozijia sociala careia
fi sint asociate respectivele resurse este mai mare. cantitajii
de valori (bunuri, servicii etc.) disponibile la nivel social general
diversificarea conjinutului lor constituie premise ale reducerii restric-
jiilor de mobilitate, ale permeabilitajii sociale implicit, ale
intensificarii procesului de mobilitate.
Normele de mobilitate pot fi, in grad diferit, formale- infor-
male, institujionalizate - neinstitujionalizate, cu caracter de clasa -
fara cp.racter de clasa, ,restrictive" - permisive etc.
Principalii factori in functie de care variaza normele de mobili-
tate sint:
- contextul social-istoric de producere a mobilitajii;
- raporturile de interese profil cUltural intre grupurile de ori-
gine cele de destinajie ;
-natura resurselor limitate, urmarite prin actul de mobilitate.
Intr-o perspectiva mai generala, normele de mobilitate pot fi con-
siderate ca specie a normelor de atribuire a rolurilor. Ocuparea unei anu-
mite pozijii exercitarea rolului social corespunzator pot fi facute
fie prin prescrierea, prin atribuirea rolului in funcjie de caracteristici
sociale (date de originea sociala, in principal), fie prin efor-
tul propriu persoanei mobile (in ved.erea dobindirii. -:nume rol).
ln primul caz se cheama ca rolul social este ,prescns , m eel
doilea caz, (R. Linton, 1968). Normele de mobilitate sociala
reglementeaza procesul de a In l?r,
soanele tree de la o pozijie sociala prm mtermediul situajiei
familiale Ia o noua pozijie sociala.
Pentru producerea mobilitajii _socia_le. ,in !Jux", nu sufi:-
denta o redistribuire a resurselor sociale lirmtate mtre grupun
sociale crearea unor noi pozijii sociale existenta unor norme de mobi-
Iitate ;ociala. Este necesar, in plus, sa aioo Joe un proces de
intre unWi:tile social, _in care se distn-
buie resursele lirmtate, m legatura A cu obstacolele
normele Imphcate in acest?r !esurse .. La sau,
cesul de comunicare poate fi realizat
prin intermediul mijloacelor de comumcare. de masa etc. Informajule
primite printr-un canal sau altul de comumcare stau la baza autoeva-
Juiirii propriei pozijii in sistemul social; este de. o
relativa Ia situajia persoanelor din alte pozijn ale. sistemulm social.
Decizia de mobilitate sau stabilitate implica nu numat evaluarea rec<;>m-
penselor asociate cu propriul rol, . in cu ;ecompensele
altor roluri, ci evaluarea costunlor m poZijiei
sociale. Informajiile despre de sociala .. smt, in
timp, de m?bilitate. fund !ap!ul
schimbarea pozijiei sociale costuri,
cle satisfacere a acestor costun (cermte) smt .de
pe care o persoana o ocupa la un moment dat in spajiul poziji!i
cle destinajie este, la scara sociala, dependenta de cea de ongme. (Vezt,
an acest sens, H. Cazacu, 1974.)
Actul de mobilitate propriu-zis se realizeaza. i? forme
De cele mai multe ori implid un proces de socializare anhcipahva,
de pregatire pentru exercitarea noului rol. Procesul de a. unui
nou rol social este, frecvent, precedat de unor valon
fac posibila objinerea noulm rol. In de cazurt
:anumite valori sociale, precum califtcarea, averea, .. puterea:
sint acumulate ca valori instrumentale, in vederea rolulm
dorit. (Este de menjionat, in acest context, ca o
poate fi ,finala" sau pen!ru. agenji sociali diferljl sau
pentru agent soctal in penoade difente.)
Deci, pentru analiza procesului de mobilitate sociala ne-am refe-
rit la: .
- jactorii care determinii procesul, incluzind in
toti factorii care contribuie la restructurarea raportunlor dmtre pozt-

41
tiile grupurile sociale, la redistribuirea resurselor socialc limitate;
- normele de mobilitatc;
- comunicarea sau transmiterea informatiei despre oportunita-
tile normele de mobilitate, prin interactiune interpersonala sau prin
mijloace impersonale ;
- at,toevaluarea propriei pozitii in sistemul social decizia de
mobilitate sau stabilitate sociala;
- actul sau comportamentul de mobilitate.
Toate acestea sint categorii analitice; impreuna cu clasificarile
de la 1.1. ajuta la descrierca diferitelor aspecte ale procesului real de
mobilitate sociala. Din perspectiva fiecareia din categoriile mentionate
se surprind variabile diferite care contribuie la generarea intretinerea
unui flux de mobilitate. Intrc aceste variabilc exista, in anumite cazuri.
raporturi de interdependenta; normele de mobilitate, spre exeinplu,
ajung sa sc cristalizezc in baza comunidirii desprc mobilitate, in decursul
interactiunii dintrc pcrsoancle angajate efectiv in procesul de schim-
bare a , pozitiei lor sociale; comportamentul de mobilitate este foarte
strins legat de procesele de socializare anticipativa care preced sau
urmeaza deciziei de mobilitate; la rlndul lor, normele de mobilitate
mai mult sau mai putin structurate in ,mecanisme" de mobilitate pu
trebuie considerate ca simple ,caramizi" din care se constituie ,canalele
de mobilitate"; ele pot avea un rol activ in influentarea fluxurilor de
mobilitate, in special in perioadele in care sint in schimbare.
2.2. Factori specifici in determinarea migrapei
Pornind de la ideea ca migratia este in mare parte o forma de mobilitate
sociala, se impune ca, in continuare, sa argumentam, in primul rind,
ca factorii care determina fluxurile de mobilitate in genere actioneaza
in detertninarea fluxutilor de migratie implicit, sa evidentiem ca
modelul conceptual folosit pentru analiza mobilita#i este adecvat $i pentru
analiza migratiei.
In al doilea rind trebuie relevat caracterul specific al migratiei
sau, altfel spus, trebuie raspuns la intrebarea: care sint factorii $i meca-
nismele care fac ca anumite persoane sa adopte forma migratie a' mobili-
ta#i sociale?
In fine, deoarece ani, considerat ca pentru constructia teoretica
pe care o realizam este fundamentala distinctia dintre migratia ,in
flux" cea ,dispersata", se impune sa raspundem la o a treia intre-
bare: care sint factorii care fac ca migrajia sa se realizeze in flux, $i nu
dispersal?
42
Am aratat in capitolul anterior ca exista o tendinta a membrilor
grup social de a se situa in proximitate teritoriala. Tendinta
este generata atit de cerinte economice de cooperare (pentru grupurile
.structurate in functie de criterii economice), dt de factori sociocul-
turali.
Schimbarea raporturilor dintre grupurile sociale, aparitia unor
noi pozitii sociale, redistribuirea resurselor sociale limitate intre grupuri
pozitii sociale sint procese determinate, esential, de schimbarea rela-
tiilor de productie a raporturilor dintre 'principalele tipuri de acti-
vitati de productie. Toate aceste schimbari genereaza mobilitate sociala;
o genereaza $i in forma migrajie tocmai datorita tendintei menjionate de
.situare in proximitate teritoriala a membrilor grup social.
La rindul ei, tendinta de grupare intr-un teritoriu dat a membri-
lor grup social este variabila in functie de tipul de grup social,
in functie de etapa de dezvoltare a societatii respective. Astfel, gru-
purile de productie economica grupurile etnice sint exemple de gru-
puri care tind sa se situeze in cadrul unitati teritoriale. Exista
insa o serie de grupuri pentru care se manifesta tendinta contrara,
anume aceea de a reuni membri din unitati teritoriale diferite, de con-
stituire a grupurilor independent de criterii teritoriale. Organizatiile
mijloacele moderne de comunicare sint printre principalii factori
care contribuie la cristalizarea unor astfel de grupuri ,independente"
de spatiul geografic. Migrajia fn flux apare ca reacjie socialii la schim-
bari sociale de tipul celor menjionate, pentru grupurile cu identitate teri-
toriala determinata. Mobilitatea sociala neteritoriala este specifica per-
soanelor care apartin unor grupuri cu identitate teritoriala indeter-
minata.
Intensitatea fluxurilor de migratie depinde, ca in cazul celor-
lalte forme de mobilitate sociala, de raportul dintre recompensele aso-
ciate apartenentei la respectivele grupuri, de costurile implicate de
trecerea de la un grup socialla altul de comunicarea interactiona-
rea dintre ele. Pentru teoria migratiei, raportul dintre recompensele
sau resursele limitate asociate apartenentei la un grup este mai eficient
sa fie tratat in termeni de raport intre calitatea vietii specifidi grupurilor
de origine de destinatie. Astfel, cu cit calitatea viejii este mai buna
intr-un grup Y dect fntr-un grup X, cu cit costurile economice $i psihosociale
ale trecerii din X in Y sfnt mai mici $i cu cit comunicarea dintre cele doua
grupuri este mai intensa, cu alit fluxul de migrajie de la X catre Y va fi
mai ,puternic" (sub aspectul volumului $i ritmului).
Din aceasta perspectiva, factorii specifici care genereaza influ-
enteaza fluxurile de migratie sint factorii care determina:
-diferentele de dezvoltare, de calitate a vietii in special, dintre
grupurile sociale locale (teritorializate);
43
- comunicarea dintre aceste grupuri, sub aspectul intensWitii
si costurilor ei.
' A explica de ce intre se creeaza u_n de migratie
inseamna deci a arata care smt factom care determma diferenfele de
dezvoltare, interactiunea costurile de comunicare dintre ele.
Diferentele ri, de. calitate a vietii dintre
localitati sau tipun de localitat1 se explica pnn: . . .
a. strategiile de amplasare a foqelor de product1e m tentorm
de dezvoltare a localitatilor;
b. prin factori de natura istoridi
c. geografidt.
Strategiile de amplasare a fortelor de productie in teritoriu
de 1a un sistem sociopolitic la altul, de la o etapa la alta a procesulm
de economica.
ln conditiile capitalismului, atit _natura obic:_ctului. de _
cit amplasarea sa in teritoriu se l?e de asigu-
rare a unui profit maxim. ln conditule soc1etatu soc1al1ste, m ampla-
sarea fortelor de productie se iau in alaturi ?e
economice, criteriile sociale. (Constrmrea . unor mdus-
triale, spre exemplu, in zone care nu au deJa realizata mfrastructura
de productie social-culturala necesara, dar care de forta
de munca au un nivel red us de dezvoltare econom1co-soc1ala generala,
este un de caz de luare in consideratie a unor criterii sociale in
amplasarea fortelor de productie.)
1n a1 doilea rind, chiar n condijiile socialismului posibilitate_a
de a lua n considerajie criteriile sociale n jortelor
in teritoriu este diferita de la o etapa la alta a cre$teru ln sta-
diul incipient al industrializarii, in conditiile in care se dispune de resurse
economice recluse, obiectivele industriale nou create sint amplasate
prioritar in centrele in care exista deja infrastructura necesara. Este
posibil deci ca industrializarea socialista sa dudi, in aceasta faza, la
o temporara accentuare a decalajelor
nomice. Cu cit se ajunge insa intr-un stadiu supenor de mdustnal1zare,
ponderea criteriilor sociale in luarea deciziilor de am:plasare. a
de productie poate deveni tot mai mare ; corespunza tor,
zarea poate contribui nu la accentuarea, ci la reducerea decalajelor
in terzonale.
I ndustrializarea sau dezvoltarea sectorului teytiar - factori : esen-
Jiali ai mobilitajii populajiei - nu declan$eaza fluxuri de migrajie dect
n masura in care due la modificarea raporturilor de dezvoltare dintre
44
'
.
' :ii
l ocalitaji sau zone $i la modificarea interacjiunii $i costurilor de comuni-
care dintre acestea. Factorii comuni pentru tuturor for-
melor de mobilitate sociaHi actioneaza asupra migratiei numai atunci
cind intra in interactiune cu factorii specifici pentru determinarea acees-
tei forme de mobilitate.
Politica de amplasare a foqelor de productie este componenta
esentiaHi a politicii de dezvoltare a localitatilor. Aceasta din urma
include insa in plus si politicile de urbanizare de sistematizare a teri-
toriului. Cu cit se tinde fn mai mare masura spre realizarea unei refele
de localitaji urbane distribuite uniform in teritoriu $i de miirimi apropiate,
cu att volumul total al migrajiei definitive este mai redzts $i fluxurile
de migrajie se desfli:joara pe distan!e mai mici.
Este probabil di reducerea volumului total al migratiei definitive
in conditiile echilibrarii distribuirii centrelor urbane in teritoriul natio-
nal se in foarte mare masura corespunzatoare a
tiei pendulatorii (navetism zilnic, in majoritatea cazurilor). Cu cit intre
centro de convergenta social-economica localitatile din aria de
convergenta corespunza toare se dezvolta in mai mare masura fluxuri
de navetism, cu atit sint mai recluse ca intensitate fluxurile de migratie
definitiva, ,paralele" acestora (pentru cazul tarii noastre vezi 5.3).
Faptul ca in astfel de conditii are loc o reducere a distantei
parcurse de migrantii din este explicabil.R_ri? principiul
de migratie. Dezvoltarea une1 retele de localitat1 urbane ,ech1librate
( = cu centre urbane distribuite relativ uniform in teritoriu marimi
apropiate) creeaza pentru tot mai multi mi&"ranti posibilitatea de a opta
pentru destinatii pina la care costurile de migratie sint mai recluse.
Politica de dezvoltare a localitatilor in ansamblu, cea de reparti-
zare a foqelor de productie in teritoriu, in speta, constituie principalul
factor care determina raportul de dezvoltare dintre localitati impli-
cit, dintre zone social-economice. Actiunea acestui factor activ se
lizeaza insa in functie de anumite conditii, particularitati istorice
geografice, specifice fiedirei localitati sau zone. Aceste conditii pun
o amprenta asupra profilului nivelului de dezvoltare a localitatilor
implicit, asupra migratiei. Astfel, emis ipoteza ci populatia zone-
lor de munte este mai mobila decit cea a zonelor de data fiind in
special productivitatea redusa a terenurilor agricole de munte (Vl.
Trebici, coord. 1977: 97).
Influenta factorului geografic asupra dezvoltarii localitatilor
implicit, asupra migratiei nu este insa atit de putemidi indt sa se mani-
45
feste atunci dnd nu este egalizata influenta altor factori asupra migra-
tiei
3

Insistrnd asupra factorilor care determina raporturile de dezvol-
tare dintre localitati, pornind de la premisa ca lor le revine rolul esen-
tial in explicarea migratiei, sint necesare in continuare dteva precizari
in legatura cu celelalte doua categorii de factori specifici ai migratiei,
factorii care influenteaza interactiunea 9i costurile de comunicare dintre
locali ta ti.
Natural, reducerea costurilor materiale ale comunicarii dintre
localitati este legata, in primul rind, de dezvoltarea sistemului de trans-
porturi in genere, de transporturi de calatori in speta. Exista o per-
fectionare strict tehnica a mijloacelor modeme de transport (rutier,
feroviar, naval, aerian); in acest context ne intereseaza insa, in special,
aspectul socioeconomic: inzestrarea cu mijloace de transport in comun
intre localitati este strins legata, la rindul ei, de progresele urbani-
zarii, in special. Cre9terea urbana este insotita de o cre9tere a necesaru-
lui de brate de munca (nu totdeauna, dar tn majoritatea cazurilor)
9i de produse agricole. Pentru aducerea lor din hinterland, ora9ul dez-
volta o retea de transporturi din ce in ce mai tntinsa, mai complexa.
Modificarea costurilor psihice ale migratiei este determinata tn
principal de factorii care influenteaza raporturile de omogenitate -
eterogenitate culturala dintre localitati: mijloacele de comunicatie
de masa, urbanizarea 9i migratia.
Schimbarea naturii )>i intensitatii relatiilor de interactiune dintre
localitati este echivalenta cu structurarea 9i restructurarea unor sisteme
de localitati sau zone. Datorita unor factori istorici, unor strategii de
dezvoltare specifice, diferite tipuri de activitati sociale ajung sa fie
concentrate mai mult in anumite localitatiftipuri de localitati. Rapor-
turile de complementaritate dintre activitati sociale concentrate in
localitati diferite sint principalul factor al dezvoltarii interactiunii
dintre localitati.
Analizele anterioare au pus in evidenta principalele categorii
de factori care, direct sau indirect, contribuie la generarea 9i menti-
nerea migratiei in flux. Caracteristica esenfiala a acestor factori este ca
stnt de natura sociala ( # nu individuala), au o acjiune sistematica ( nu
aleatorie) $i se manifesta atU la originea, eft $i la destinafia fluxului.
3
Intre indicele migrapei nete din fiecare judet (valoare medic pentru perioada
1973- 1977) o serie de variabile care caracterizeaza judetul din punct de vedere eco-
logic (procent de suprafat:J!. arabila in total suprafata agricola, procent de suprafata fores
tiera in total suprafata judet) nu exista. o corelatie semnificativa. Este posibil ca, in
conditiile in care relapa .,migratie - variabile ecologice" s-ar studia in cadrul unor
grupe de judete foarte omogene din punct de vedere economic, sa apara relapi semni-
ficative.
46
In masura in care factorii de la origine actioneaza sincronic cu cei de
la destinatie, ei genereaza ceea ce se cheama un ,efect de interactiune"
(R. Boudon, 1967), un factor specific, cu actiune specifica asupra migra-
tiei. Astfel - pentru a da un exemplu - dezvoltarea unui flux de
migratie intre o localitate rurala 9i una urbana poate fi rezultat al cre9-
terii productivitatii muncii in agricultura 9i al reducerii corespunza-
toare a numarului de locuri de munca din localitatea rurala, pe de o
parte, 9i al cre9terii numarului de locuri de munca in industria urbana,
pe de alta parte. In afara actiunii separate a acestor factori, asupra
fluxului de migratie dintre cele doua localitati i9i poate exercita acti-
unea 9i un al treilea factor, rezultat din interactiunea celor anterior
mentionati. Factorul (,efectul") de interactiune se manifesta in perioa-
dele in care reducerile de necesar de foqa de muncii in agricultura se
realizeaza sincronic cu cre)>terile de necesar de forta de munca in indus-
tria urbana.
Prezenfa unor efecte de interacfiune tntre factorii sociali de la origine
$i destinafie pare sa fie specifica structurilor cauzale care intervin in deter-
minarea fluxurilor de migrafie. In masura in care - reluind exemplul
anterior - asupra migratiei actioneaza numai reducerea de necesar
de foqa de munca din localitatea ruralii, fara ca in localitatea urbana
apropiata sa existe locuri de mund libere, atunci emigrarea din locali-
tatea rurala se va face: fie spre o alta localitate in care exista. necesar
de forta de munca (=flux cu destinatie), fie in localitati diferite,
in grupuri red use ca volum, de marime apropiata ( = migratie disper-
sata). Chiar daca in localitatne de destinatie, in acest al doilea caz,
actioneaza factori de atractie cu actiune sistematica, ei nu genereaza
un flux de migratie din localitatea rurala, intruci:t nu intra in interac-
tiune cu factori care determina emigrarea, la nivelul respectivei locali-
tati.
Aspectele puse in discutie mai sus ne permit determinarea unui
al treilea tip de migratie, intermediar intre migratia in flux )>i cea dis-
persata: migratia determinata social numai la originc sau numai la
destinatie.
Distingem deci urmatoarele tipuri de migratie, in functie de par-
ticularitatile structurii cauzale corespunzatoare respectivului proces:
I. migratie in flux: cauze sociale la origine )>i la destinatie; efect
de interaqiune intre cauzele de la origine 9i cele de la destinatie;
II. migratie determinata social la originefla destinatie: cauze
sociale ale procesului la origine sau la absental efectelor
de interactiune intre cauzele de la origine )>i cele de la destinatie;
47
III. migratie dispersata: nu exista cauze sociale, ci numai moti-
vatie individuala a migratiei, din perspectiva atit a originii, cit a.
destinatiei deplasarii.
Migratia determinata social numai la originea (0) deplasarii este
caracterizata printr-o dispersare mare la destinatie (D), deoarece nu
exista localitati D, aflate la un nivel superior de dezvoltare fata de
0, In raporturi de interactiune cu aceasta care sa implice costuri de
comunicare 0- D, acceptabile pentru migrantii din 0.
In faze diferite, emigrarea dintr-o localitate se poate
incadra in tipuri diferite. Astfel, este posibil ca intr-a prima etapa migra-
tia sa aiM caracter dispersat: numarul celor care pleaca din 0 este
redus; plecarile se fac in numar aproximativ egal in mai multe locali-
tati D,, in mod relativ discontinuu; cei care pleaca sint ,migranti
activi", care au un comportament de cautare accentuat, selectind locul
de destinatie dupa examinarea comparativa a mai multor variante;
in aceasta faza nu actioneaza inca sistematic in interactiune cauze
care sa favorizeze fluxul 0- D, nici la origine, nici la destinatie.
Pe masura ce actiunea factorilor sociali care favorizeaza migratia
se manifesta tot mai puternic in interaqiune la 0 laD, pe masura
ce informatiile transmise de migrantii activi populatiei ramase tn 0
devin mai bogate, migratia 0 - D tot mai mult caracter de
flux; mecanismele de contagiune devin tot mai importante; cei care
plead din 0 slnt tot mai mult migranti ,pasivi", care urmeaza mode-
lele de comportament prefigurate de migrantii activi.
Am demonstrat, conform rationamentului adoptat la tnceputul
acestui subcapitol, ca migratia intersecteaza puternic mobilitatea socialiL
Am pus in evidenta factorii care fac sa fie adoptata o forma teritoriala
sau neteritorial.a de mobilitate, pede o parte, iar pede alta parte forma
in flux sau dispersata a migratiei.
0 reexaminare a aparatului conceptual folosit pentru aceasta
demonstratie indica un alt aspect al unitatii dintre migratie celelalte
forme de mobilitate sociala: conceptele utitizate in analiza migrafiei
snt cu cele din teoria mobilitafii sociate ( intragenerafii) sau
reprezinta o specijicare a lor. Astfel, am putut lucra, in ambele cazuri,
cu distinctia dintre mobilitate (migratie) in flux dispersata. In cazul
mobilitatii sociale principalele variabile independente ale procesului
au rol de restructurare a raporturilor dintre grupurilefrolurile sociale,
iar pentru domeniul particular al migratiei au rolul de restructurare
48
a raporturilor dintre grupurile sociale teritorializate. Redistribuirea
resurselor sociale ,limitate" intre grupuri sau pozitii sociale, ca factor
determinant al mobilitatii, a fast tratata, in legatura cu migratia, in
termeni referitori la raporturile schimbarile de nivel de dezvoltare
de calitate a vietii la nivelul grupurilor sociale cu identitate teri-
toriala. Decizia de migratie presupune, ca in cazul celorlalte forme
de mobilitate, procese de comunicare interactiune intre grupuri sociale,
autoevaluarea propriei pozitii sociale in raport cu altele si, in anumite
cazuri, contagiune sociala. '
3.1. Particularitafi ale migrafiei in socialism
Am aditat tn primul capitol allucrll.rii ca fluxurile de mobilitate sociala
fundamental de. relatiilor de productie
t?l de dmtre pnnctpalele tipuri de activitati
(dm pnmar, secundar tertiar). Migratia ca forma
de soctala apare ca urmare a manifestarii acestor procese
la mvelul sociale teritorializate in comunitati locale sau
tn .. in aceasta perspectiva a grupurilor
s?ctale a pare ca direct influentata de:
diferentel: de a yteiu grupurile sociale locale (teritoriali-
zate), de l_nteractmnea costunle de comunicare dintre ele.
. . ParticularWi.iile mi?ratiei in "de ;;i etapa social-
Ttstonca de smt determmate, m pnnctpal, de caracteristici
.ale _due la restructurarea raporturilor dintre sectoarelc
eco?om1ce de. .:>ch_imbarea de productie ;;i a rapor-
tunlor de calitate a vtetn dmtre grupunle sociale locale.
. . Obiectivele strategia d!Z'l!oltare adoptate la nivel nalional con-
.stituJe factO?'ul ult't'_!t, de maxtma zmportanfd, care determinii toate aceste
frrocese a.supra migrafiei. In consecinta, numai prin analiza
l?r pot f1 puse ev1denta particularittiti ale migratiei, legate de dife-
nte contexte soc1ale.
l':l cond}tiile societapi intregul mecanism economic
este m productiei a calitatii vietii maselor
:Ie a1 muncu. fn <I;Stfel de conditii, mobilitatea sociala verticalii
m are o mult t;Iai. mare amploare decit tn conditiile societatii
in care fundamental este obtinerea plusvalorii
;;1 nu fn legatura cu aceste legi specifice
<lew :r:ob1litatea soc1ala verticala se manifesta tn mai mare
masura ca mobthtate de grup, aceasta, la dndul ei, avind o functie de
50
I
schimbare sociala mai puternica decit cea individuala. Altfel spus, in
conditiile in care tn sistemul social se realizeaza o schimbare a pozitiei
unor macrogrupuri sociale, aceasta atrage dupa sine schimbari la nive-
lul structurii sistemului. Trecerea clasei muncitoare din pozitia de clasa
exploatata in pozitia de producator, proprietar beneficiar al mijloa-
celor de productie prin revolutia socialista a tnsemnat, evident, un act
de mobilitate sociala de grup, cu profunde implicatii asupra intregului
sistem socioeconomic. Similar, mobilitatea realizata in flux are functii
de schimbare sociala mai puternic manifeste dedt mobilitatea dispersata.
Cooperativizarea agriculturii, ca proces de schimbare a relatiilor
de productie din agricultura, constituie in cadrul societatii socialiste
unul din procesele de restructurare a relatiilor de productie cu influenta
semnificativa asupra migratiei din rural. Proprietatea de grup creeazli
posibilitatea productivitatii muncii in agricultura prin aceas-
ta, contribuie la reducerea necesarului de foqa de munca din acest
domeniu. Apare astfel o premisa a emigrarii din rural. Cooperativizarea
agriculturii constituie deci o componenta esenfiala a strategiilor de dezvol-
tare din socialism, cu influenjii deosebitii asupra frrocesului de migrajie.
ln conditiile dezvoltarii socialiste in genere, ale cooperativizarii
in speta, ritmul de reducere a fortei de munca ocupate in agriculturli
este mai rapid dedt eel inregistrat in conditiile dezvoltarii de tip
capitalist (I. Blaga, 1979: 83-85). Corespunzator, reducerea ponderii
populatiei rurale in populaiia totala se face mai rapid tn condijiile socia-
lismului; emigrarea rural-urban se realizeazii foarte probabil mai rapid
dectt tn capitalism ( pentru etapii a procesului de industrializare).
Aceasta este una din trasaturile specifice ale migratiei in socialism,
determinata de o strategie specifica de dezvoltare a agriculturii .socia-
liste.
Ritmul rapid de emigrare din rural in urban, in socialism, este
efect al actiunii conjugate a industrializarii cooperativizarii.
In tarile socialiste, in perioadele in care industrializarea se rea-
lizeaza in ritm mai rapid decit dezvoltarea agriculturii, emigrarea
urban este de sa fie influentata tn mai mare masura de schim..J
Mrile din industrie decit de cele din agricultma. Analiza pe care o voml
intreprinde asupra cazului Romaniei socialiste va argumenta ;;i
cita aceasta idee. !
Nu numai ritmul, ci sensu/. fluxurilor de migratie poate fi con-;
trolat tn socialism prin intermediul politicii de amplasare rajionala
in teritoriu a forjelor de producjie prin politica de sistematizare teri:
toriala de localitati. Am menjionat cu ocazia analizei !ntreprinse i:Q
primtil capitol ca. 0 particularitate a amplasarii in teritoriu a
de productie tn socialism o constituie luarea In consideratie, simultan,
a criteriilor de eficienta economica sociala. Cu cit nivelul general
51
de dezvoltare economica a societatii socialiste respective este mai
cat, cu atit este mai mare posibilitatea de a lua in consideratie criterii
sociale in realizarea amplasarii diferitelor obiective economice.
. J?osibilitatea de a Ia nivei macrosociat, repartizarea in
a forjetor de atrage dupa sine posibititatea reducerii
de a jtuxuritor_ migrafie a consecinfelor nega-
twe ale pentr1;1 zonete de a migranfilor.
Dezvoltarea une1 retele urbane echilibrate - cu centre urbane
de marime apropiata, distribuite uniform in teritoriu constituie
o de in special in conditiile dezvol-
soctaltste consecmte directe, pozitive, asupra migra-
Acest c<;mtnbme, de Ia reducerea distantelor de
consbtmrea unor fluxun de migratie pendulatorie in limitele
unor tzocrone acceptabile, la echilibrarea raportului dintre migratia
penaulatorie cea difinitiva.
3.2. lpoteze pentru un model teoretic
al migrapei interne (MTM)
In de coordonatele elaborate pentru teoria generala a fluxurilor
(cap. 2). ;;i. de particulariHitile specificate pentru cazul
mterne m (3.1), derivam ipotezele pentru MTM
(vez1 f1g. 3.2.1). Domemul de valabilitate al MTM il constituie fluxurile
de migratie intema, spontana, manifesta in cadrul unei societati de tip
f tfltelut t
DECIZI POLITfCE

sisle11111lizare .
urbanizore
. _ II
"JNVESmn $1 ORGANIZA!lE
tCoNCt!ICA
lNVESTITII
""dooil! produciM!
seclnare neproductive
persp!!C!Mi
sectori<llii si
regioocdti
ORGANIZARE
relatii de productie Ia
n.ve1ul 1n!reprinderii
Nivetullll
FORTA DE MUtlCA
FORTA DE HUNCA
PE SECTOR DE
ACTIVITATE
distributie
cerere.:
ofertil
persoectMi sec-
. ,;
MUNCU pe ramuril
regiune socio-economicii
NivlullV
CALITATEA
Vltyr:
Nivelul V
HIGRA!IE
CONSECIHTE ALE M!lilA}EI
R - mediu rurnt
U - mediu ur1x1rt
11-
Fig. 3.2.1. - Modelul conceptual al determinanfilor
52
socialist. Modelul a fost construit cu intenjia de a fi verificat mai ales
la nivel national judetean.
H
1
: pentru jtuxurite de migrajie interna, factorii expticativi cei
mai importanji stnt potiticile de dezvottare, attt sub aspect sectorial, eft
sub aspect regional (,ipoteza strategiei de dezvoltare").
Avmd in vedere ca migratia este o reacjie la schimbari cumulative
cii schimbarile fundamentale in societatea socialista sint facute in
baza unei planificari unitare, este de ca strategia de dezvoltarc
sa fie eel mai important determinant 1a nivel macro al acestui proces.
Exista o evidenta empiricii destul de larga pentru a susjine ca
o astfel de ipoteza este de asemenea valida pentru un mare numar de
tari tn curs de dezvoltare (S. Amin, 1974, G. Baldwin, 1979).
H
2
: fluxurite de migrajie stnt injluentate numai pri1t intermediut
unei serii de jactori care se refera Ia raporturile de catitate a vieJii $i de
comunicare tntre persoane sau grupuri sociate care aparfin unor com.uni-
taji locate diferite (,ipoteza catitafii viejii").
H2.1: toate celelalte conditii fiind egale, cu cit diferentele de cali-
tate a vietii i:ntre origine (0) destinatie (D) sint mai mari, cu atit
fluxul de migratie 0 - D este mai in tens;
Hu: toate celelalte conditii fiind egale, cu dt comunicarea intre
0-D este mai intensa cu costuri mai reduse, cu atit fluxul de migra-
tie respectiv este mai intens.
Intensitatea fluxului 0-D este data de efectul de interactiunc
dintre raporturile de calitate a vietii de comunicare intre cele doua
localitati (zone); sensul fluxului (0-+D sau D-+0) este influentat in
special de raporturile de calitate a vietii corespunzatoare .
Spre deosebire de ipoteza ,strategiei de dezvoltare", care se refera
la variabilele cu influenta indirecta asupra migratiei, ipoteza ,calitatii
vietii" se refera la rolul variabilelor intermediare (variabile explicative
cu influenta directa) in desfa;;urarea acestui proces.
Modelele economice ale migratiei de tipul Lewis-Fei-Ranis
Todaro (vezi Todaro, 1976)- pun tn evidenja importanja diferenjelor
de venit mtre origine destinatie, pentru intensitatea procesului in
discujie. Tinind seama de faptul ca venitul poate fi considerat ca. un
indicator al unor aspecte economice ale calitatii viejii, s-ar putea spune
di aceste teorii au insistat mai ales asupra unor determinanti directi
ai migrajiei.
Dupa cum am aratat In definirea conceptului, alti indicatori
ai calitatii vietii semnificativi pentru migrajie se refera la raporturile
intercomunitare tn ceea ce locuinta. serviciile pentru populatie,
infrastructura, relajiile de vecinatate etc.
In localitati diferite
poate f1 reahzata pnn mtermediul bununlor, persoanelor, serviciilor
etc. Mentionam di In anumite cazuri volumul actual al migratiei este
de ditre valorile anterioare ale flux, prin intermediul
unm proces de. Int:e migranti nonmigranti, printr-un
efect de contagiUne similar celm care se exercita In difuzarea oricarei
alte inovatii. Co.:t;ttextul care se exercita efectul de contagiune este
acela al costur.Ilor. de Intre origine destinatie,
ca t;rm.are a u.nei mtense .mtre migrantii sositi la desti-
naJie de. la !n pnma etapa a fluxu-
lm se mamfesta In special actiUnea migrantilor activi- migrantii care
parasesc locul de In pofida traditiei de stabilitate (rezidentiala
sau de loc de munca) care compard. mai multe destinatii posibile
aleg Intre ce !fiigratia sa fie perceputa ca
de. deyme ce ce mat puternica presiunea
de de la destinatie asupra non-
rmgra.nttlor de ongme, a mtgranttlor potentiali asupra altar nonmi-
granti de la ongme sensul adoptarii deciziei de migrare (D. Sandu,
1978); !n acest are un rol mai putin impor-
tant Ill luarea deCIZICI de illigrafiC dec1t Ill etapele anterioare; compor-
tamentul de migratie este mult mai apropiat de ceea ce se cheama
colecti:"" . igrantii sint mai degraba pasivi decit
achvi m aleg:ere: .care pot aparea pentru fri-
de dezvoltare intre <?rigine
destmatie, mtgratia de revemre, mecamsmele de feed-back negativ
pentru a mentine viabilitatea comunitatii de origine, masuri de control
direct asupra migratiei etc.
Ha: ntre diferitele forme ale migrafiei existii o interacjiune. Chiar
daca In prezent interactiunile de acest tip sint inca putin cunoscute,
de ca fenomenul de migratie - ca reactie la schimbarile
soctoeconomtce componenta a acestor schimbari- nu poate fi inte-
les in afara unci astfel de abordari simultane a formelor sale de
festare.
Cerinta metodologica de dezagregarc a acestui fenomen (]. Gaude,
1976) in cursul analizei este corolarul ideii de interactiune intre fonnele
migratiei. '
. !n stadiu de elaborare a MTM exista eel putin doua categorii
de sttuatu care pun :prob!eme de interpretare. Spre exemplu, emigrarea
de la A la B se reahzeaza nu pentru ca in medic localitatea B oferii o
mai calitate dedt .A. ci pentru ca persoana X din A este
de grupul u sub aspect cultural care este mai
bme reprezentat m B dec1t m A. !n acest caz ceea ce conteaza este
atit comunicarea, cit calitatea vietii: X ca, pentru
54
'
I
r'
satisfacerea nevoilor sale, relatiile sociale sint mai adecvate in B decit
in A. dat fiind faptul cain B se a:fla mai multi ai grup,
un stil de viata mai asema?ator .cu eel. pe care (cu care
in plus, costurlle de cu . .n:eJ:?brn
unui grup de profil cultu;al redu.sc m consecmta, mte-
grarea migrantului in B se face diftcultati. . .
Un alt caz particular pentru mterpretarea cu aJuto:ui
MTM propus este acela in care migratia este puternic. mp.uentata pnn-
tr-un control direct al procesului. Sa presupunem ca Imigrarea tntr-un
mare este foarte redusa datorita _unor legi restrictive care urma:csc
sa reduca ritmul de oraJ. un caz ma:gtnal
pentru MTM, deoarece mtgratia la ongm1, ca act
dar nu la destinatie, .. !ntr-_? astfel
mai adesea rezulta .o mtg;:atie m. st31du, din A_ .. B. pnn
unei localitati B', s1tuata m proximitatea locahtatu B.. Dat fnn.d fapt.ul
di transferul de persoane de 1a A la B este legile
restrictive asupra imigriirii. in B, de calttate. a vietu intre
cele doua localitati se reflecta, intr-a pnma etapa, pnntr:o
a migratiei spre B'. In plus, lcgile 1a mtrarea in
marile pot
comunicarii fntre mdivtzn sttuati la ongtnea la destmatia fluxulm.
Un alt caz un flux care ar putea fi considerat ca ,rezistent'' la
modelul teoretic' prezentat, este eel a1 migratiei (ca
urmare a casatoriei). Attta timp cit intre doua 0 D se
un mare numar de migratii pentru casatone, la un.
de timp redus (cei care migreaza spre membn ai unet
generatii), se poate constdera se in
flux. ln acest caz, intcnsitatea fenomenulm se nu. aht dife-
rentele de calitate a vietii Intre D, c!t J:?ai ales de
comunicare sociala intre cele doua comumtati locale. Stmthtudtru cul-
turale reguli de casiitorie specifice pot facilita
de Ia o comunitate la alta. personala este consecmta
conditie a schimburilor: nu se in ace.st
caz care este factorul eel mai Important a1 mtgratiei: regulile
de 'schimb matrimonial sau efectul intre persoanele
din cele douii comunitati.
Atunci dnd schimburile matrimoniale tntre 0 D nu se fae in
flux, ci pledi.rile din 0 se fac spre multe a fi
trate in spatiu in timp asupra une1 a.nume se poate
de o emigrare dispersatii. Un astfel de hp de care nu m
flux nu constituie obiect de analiza, conform condttulor de valt?Ita!e
pentru MTM. Este probabil migrati.a se
mult mai mare masura dedt cea li1 flux pnn facton pur psthologtcl'
invers, migratia in flux este in mult mai mare masura analizabila in
termeni socioeconomici, fara ca prin aceasta sa consideram cl meca-
nismele psihosociale sint absente in acest ultim caz.
Validitatea MTM pune o serie de probleme.
Factorii detenninanti ai migratiei au ritmuri specifice de schim-
bare; influenta lor se exercita cu intirziere variabila de la un factor la
altul. Datorita acestei ,dinamici diferentiale" a factorilor, MTM nu poate
fi vaJj.dat dedt daca se determina:
- unitatile temporale de analiza cele mai adecvate pcntru fiecare
factor (avind in vedere, desigur, datele disponibile);
- decalajele temporale specifice in inlantuirea cauzala a diferi-
tilor factori.
0 serie intreaga de schimbari nu au un caracter cantitativ nu
sint masurabile prin variabile continue, ci sint schimbari structurale,
cu caracter calitativ. !n consecinta, va trebui utilizata nu numai analiza
cantitativa, ci analiza calitativa. Schimbarea relatiilor de productie,
spre exemplu, este un proces foarte complex, care se preteaza dificil
la o analiza strict cantitativa.
!n ceea ce componcntele blocului de factori cu influenta
directa, este de subliniat ca au ritmuri de schimbare diferite,
unii in raport cu altii. In general, este de presupus ca raporturile de
. a vietii intre diferite comunitati locale sau zone socioeconomice
se schimba mai incet dedt raporturile de dezvoltare economica ce carac-
terizeaza aceste u,nitati teritoriale.
Pentru verificarea ipotezei asupra rolului calitatii vietii in deter-
minarea migratiei, analizele la nivel judetean-predomip.ante in lucrarea
noastra - se cer completa te cu o analiza la niveluri cu grad . de agre-
gare mai redus (comunitate locala, individ), avind in vedere faptul ca
anumite aspecte ale calitatii vietii nu pot fi puse in evidenta dedt la
un nivel de analiza apropiat de individ.
In legatura cu specificitatea modelului teoretic propus, accentuam
asupra ideii ca, in context socialist, migratia este un fenomen contro-
labil, in mod indirect, prin intermediul politicii de investitii. Aceasta
posibilitate deriva din natura socialista a relatiilor de productie.
In legatura cu specificitatea MTM, in raport cu alte modele de
acest tip (elaborate pentru situatii de tip nonsocialist), mentionam
incercarea de a demonstra di.:
- nu numai veniturile locurile de munca disponibile sint pre-
dictori eficace, ci alte varia bile ale calitatii vietii comunicarii sodale,
cu care interactioneaza;
56
I.
I
;
I .
.,., ... :f.
., .
' ,.
'
-- migratia este cu atit mai explicabiHi ca fenomen social cu cit
se adopta tratarea variabilelor de calitate a vietii ca variabile interme-
diare;
- o forma data de migratie nu poate fi explicata in mod satisfa-
ca tor fara a tine seama de alte forme ale fenomenului.
3.3. Ipoteze pentru un model teoretic
al rural- urban
Date fiind pondcrea intensitatea foarte J,llare a migratiei rural-urban
(MRU) in migratia totala (vezi tabel 5.1.1), acestui tip de migratie ii
va fi acordata o atentie speciala in cadrul lucrarii. Ipotezele de lucru
folosite in abordarea MRU vor fi derivate din ipotezele generale ale
MTM, avind in vedere particularitatile specifice raporturilor dintre
mediile rezidentiale intre care se acest flux.
Incepind cu anii 1950, dezvoltarea satului romanesc este legata
mai ales de dezvoltarea agriculturii socialiste; la rindul sau,
este in special sub influenta industrializarii.
Strategia nationala de dezvoltare face ca ritmul schimbarilor Ia
nivelul complexului sa fie, in general, mai rapid dedt
la nivelul complexului ,sat-agricultura" .
Avind in vedere aceste aspecte caracterul planificat al schim-
barilor socioeconomice majore, se poate formula ipoteza urmatoare.
H
4
: intensitatea fluxurilor de MRU este controlatii prin schimbiiril(
la nivelul complexului in mai mare miisurii dect prin
schimbiirile la nivelul complexului ,sat-agriculturii".
Raporturile de calitate a vietii intre rural urban constituie
determinantul direct al fluxurilor respective. La rindullor. aceste rapor-
turi an, la un moment dat, o anumita valoare, datorita componentei
cu ritmul eel mai rapid de schimbare - complexul
Acesta este deci factorul care, in ultima instanta. prin intermediul
raporturilor de calitatea vietii, determina ritmul, volumul intensi-
tatea MRU.
H
5
: calitatea vietii asiguratii la nivelul camplexului
constituie un stimulent al MRU, n special pentru agricultorii rurali.
Hu : reactioneaza prin, migratie in principal in raport
cu diferentele de venit de calitate a muncii.
H u: ei adopta un comportament de migratie mai rapid dedt
alte grupuri din populatia rurala.
Statisticile de care dispunem nu ne permit de a verifica direct
aceasta ipoteza. In consecinta. a trebuit sa introducem in continuare
57
o ipoteza metodologidi pentru a estima intensitatea fluxului de emigrare
a agricultorilor rurali, spre
H
0
: acest flux este cu att mai puternic cu ct emigrarea neta de la
sat la ora$ $i reducerea ponderii populajiei ocupate n agriculturii (n
total p_opulajie ocupata) snt, n mod simultan, mai intense.
Incercam deci estimarea intensWitii acestui flux prin intermediul
produsului (interactiunii)
1
dintre seria ratei de emigrare neta de la sat
la variatia anuala a procentului de populatie ocupata in agricul-
tura. Indicele de interactiune va fi validat in masura in care vom con-
stata corelatii statistice semnificative logice intre valorile sale celc
ale altor indicatori a caror semnificatie este mai evidenta.
Ipotezele H
5
He vor putea fi validate numai prin analiza dia-
cronica. Specificarea modelului teoretic pentru analiza sincronica va
fi facuta pe parcursul analizei.
1
Alegerea unei astfel de tehnici este bazatl pe practica de a calcula
dintre o variabill!. dependent. (3) efectul de interacpune al altor doul!. variabile inde-
pendente (1 :;;i 2), respectiv 1'
123
(R. Boudon, 1967; 420-421) prin intermedin! unei
corelapi de ordinul zero intre ,.3" ;;i produsul .,1 x 2" 1'
31
x
2
). S-a demonstrat identi-
tatea intre cele doul!. tehnici, pentrn cazul variabilelor dihotomice cp
1 2 3
= 'PJ.x
13
Calcu-
larea efectului de interacpune prin tehnica .,produsului" a fost adoptatl!. pe larg fn rea-
lizarea lucrlrilor Laboratornlni de studii cercetl!.ri sociologice.
58
I
I
Capitolul 4 --------,--:---
4.1. Contextul socioeconomic al schimbarii
caracteristicilor migrapei interne
Pentru a determina contextul socioeconomic al schhnbarii caracteris-
ticilor migratiei este utila regruparea factorilor in modelul teo-
retic al migratiei (3.2 3.3) in:
A. factori care actioneaza la inceputul perioadei de referinta sau
in etapa imediat premergatoare momentului de inregistrare a caracte-
risticilor migratiei;
B. factori care actioneaza in decursul perioadei de referinta.
La un nivel foarte general, continutul acestor factori este .definit
pentru cazul MRU din Romania, in decursul perioadei 1950-1980,
prin:
A.l. inegalitatile de dezvoltare social-economica in particu-
lar, de calitate a vietii intre diferitele zone ale tarii. Diferentele de grad
de urbanizare de industrializare intre zone sint indicatori sintetici
semnificativi din acest punct de vedere;
A.2. ponderea categoriilor sociodemografice cele mai supuse
riscului de migratie spre in totalul populatiei rurale: agricultorii,
din punct de vedere al compozitiei ocupationale, tinerii, din punct de
vedere al compozitiei in functie de virsta, categoriile sociale cu valori
red use pe scalele de status socioeconomic;
domeniul de productie (in special
orgamzarea agr1culturn pe haze soc1ahste- proprietatea socialista
de stat cooperatista);
B.2. schimbari in politica de investitii. in profil sectorial regional;
B.3. redistribuirea populatiei pe sectoare de activitate: trecerea
la 0 populatie la 0 populatie
m care ocuparea este m mdustne (sectoare neagricole).
La inceputul penoade1 de refennta pentru analiza pe care o intre-
prindem, societatea rurala este dominanta in cadrul.societatii globale
59
(vczi tabel 4.1.1 ). Majoritatea populatiei ocupate lucra in agricultura
(74,1% in 1950). Din punct de vederc economic, comunitatea sateasd't
era organizata pe baza proprietatii private (constituirea cooperativelor
agricole incepe in 1949).
Tabel
Migrape caracteristici ale populapei rurale a Romaniei 1a recensamintele de dupa
1930
Caracteristici ale populatiei
rurale ale migratiei
1. Populape ruralll. mii
2. Pondere in populatia
totalli. (%)
3. Tarani activi 1n populapa
activli. rurala (%)
4. Populafie de - 14 ani in
populapa rurala (%)
5. Populatie de 15-29 ani
in populapa rurala (%)
6. Numli.r mediu de persoane
pe gospodi!.rie: rural/ ur-
ban
7. Numi!.r mediu de per-
soane pe sat
8. Migranti pe durata vietii
din total populatie (%)
9. Migranfi pe durata viefii
cu domiciliu urban, din
total migranp pe durata
vietii (%)
t1930
11229
78,6
1948
12 159
76,6
4

4
= 1,05
3

9
= 1,11
4,2 3,5
27,4
Anul
1956
12 015
68,7
84,4
28,3
27,5
793
La mijloeu1 anu1ui; la data recensamintului.
1966
11 797
61,8
74,4
26,7
l2,8
3

4
= 1,17
2,9
32,7
67
1977
11320
52,5
53,9
27,2
18,6
3,35 = 1,13
2,97
861
34,9
76
Sursa: Anuarul demograjic al R.S. Romania, D.C.S., 1974; Anuarul statistic
al R.S. Romania, 1977, 1978; Recensdmantul populafiei i al locuin{elor
din 5 ianuarie 1977, D.C.S., 1980.
Este de presupus di familia juca un rol important in viata indivi-
dului, in strinsa legatura cu comunitatea.
PotenJialul de migrajie in comunitatile rurale este mare, data
fiind ponderea importanta pe care o au categoriile cele mai supuse riscu-
lui de migratie: agricultorii tinerii (tabel 4.1.1).
In anii '50, potentialnl de migratie al comunitatilor rurale nu era
functie numai de structura ocupationaHi de virsta a populatiei, ci
de diferentierile social-economice. 1 n condifiile unui demaraj indus-
trial rapid, tn anii primului cincinal, prezenta la sate a und structuri
60

sociale cu diferenJieri verticale importante :ji, evident, a unor contradicJii
de interese intre aceste gru.piiri definite in func[ie de proprietatea pe care
o defin a putut constitui un stimulent de emigrare la in special pentru
!{iranii fiirii piimint sau cu gospodarie mica.
In 1955 gospodariile de la sate se grupau astfel, in func-
tie de forma de proprietate, modul de lucru al pamintului marimea
proprietatii (cf. Raportul de activitate al Comitetului Central al Parti-
dului Muncitoresc Romiln la Congresul al II-lea al partidului, Edit.
de stat pentru literatura politidi, 1956, p. 105):
proprietate colectivii, asocieri tn munca
- gospodarii lnscrise in G.A.C.
proprietate privata
- proletari agricoli
- tarani cu gospodarie mica
- tarani cu gospodarie mijlocie
- chiaburi
proprietate privata, asocieri in munca
sub
%
5,5
1,0
45,2
40,5
2,0
- gospodihii inscrise in 5,8
I negalitii[ile social-economice din lumea satului erau accentuate
nu numai prin inegala distribu[ie a proprietafii asupra pamintului, ci
prin distribuirea inegalii a inventarului agricol a parceliirii piimi1z,-
tului, pe tipuri de gospodiirii. Astfel, in 1947, 80% din gospodariile cu
0,1-1,0 ha pam!nt erau complet lipsite de vite de mundi, cifrele cores-
punzatoare pentru categoriile 1,1-3,0 ha, 3,1-5,0 ha 5,1-10 ha
fiind de 60% respectiv 40% 25% (N. S. Stanescu, 1957: 53).
Tendintele care se manifesta in schimbarea structurii sociale,
in perioada 1948-1955, s!nt de reducere a ponderii proletarilor agricoli
(cu mai putin de 0,5 ha pam!nt) a, gospodariilor mici (cu 0,5-3 ha
pamint) de a ponderii gospodariilor de (N. S.
Stanescu, 1957: 61-66). Reducerea ponderii gospodariilor cu mai pu[in
de 3 ha pamint este, pe de o parte, rezultatul proceselor economice interne
satului, al politicii economice dttse de partid Jala de diferitele categorii
ale taranimii, iar pe de alta parte, este, foarte probabil, rezultat al emigrii-
rilor la tn special ale [iiranilor din aceste gospodarii.
Aceasta este una din etapele In care structura sociala a satului
joaca un rol important in determinarea fluxurilor de migratie.
I negalitafile de dezvoltare intre diferitele regiuni ale tarii sint put ernie
marcate. Populatia urbana este concentrata 1ntr-un numar redus de
centre industriale Arad, Galati. Braila,
61
Cluj) ; zonele sint foarte diferite din punct de vedere al gradului de_
urbanizare. (Pentru o analiza detaliata a acestor aspecte vezi: I. Meas
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 46-59.)
. 0 inegalitate cu consecinte asupra migratiei este, probabil, cea
refentoare la dezvoltarea diferitelor zone rurale. Unindicator semnifi-
cativ in acest sens este ponderea gospodariilor cu mai putin de trei ha
de pamint in totalul gospodariilor pe regiuni geografice.
In po?derea a categorii de gospodarii in zona
a fost de aproximativ 71%
m Carpatn Muntemet Olteme1 de 67%, fata de 24% in Dobrogea
45%A tn (N .. S .. B). tn plus, recen-
sammtul agncol din 1948 md1ca o megal1tate a gradului de parcelare
a din gospodariile pe regiuni geografice. Apreciind
regtumle dm acest punct de vedere, tn functie de numarul mediu de
parcele pe de suprafata medie pe o parceia, rezulta ca
de: :parceia:e. o pamtntului se intilnea In gospodariile din
Carpatn (cu 6,3 parcele pe gospodarie 0,72 ha pe
parcela), (c:u. 6,1 parcele pe gospodarie 1,06 ha pe
parcela) (cu 9,5 parcele pe gospodarie 0,81 ha
pe parce!a) .. m1mm de parcelare era in Dobrogea, cu 4,5 parcele
pe gospodane cu 2,36 ha pamtnt pe parcela (A. Golopen+ia P. Onica
1948: 47). t ' '
Politica de dezvoltare industriala a tll.rii determina - inca ince-
pind cu primul plan cincinal, 1951-1955- schimbari importante in
toate domeniile vietii economice sociale a tarii. Fluxul de MRU
este un efect al actiunii conjugate a acestei politici cu strategia de trans-
formare socialista de modemizare a agriculturii.
tntre 1951 1980, gradul de urbanizare al tarii de la 25,4%
1a 49;6%. Pentru a ilustra intensitatea schimbarilor economice- mai
mn!t sau mai putin legate de MRU-:- in decursul acestei
penoade, prezentam variatia dtorva indicatori semnificativi pentru
dezvoltarea economica (tabel 4.1.2).
. In decursul acestei perioade s-au produs schimbari fundamentale
in compozitia populatiei ocupate (vezi tabel 4.1.3).
... 1 n ce masura, intre caracteristicile mentionate - pentru inceputul
sau pentru intreaga durata a perioadei de referinta - migratia intema
se pot stabili anumite legaturi?
In anii '30, unui nivel de urbanizare foarte redus ii corespund
fluxuri. de migratie rural rural, dominante in cadrul migratiei totale
(vezi tabel 4.1.1). Datele disponibile nu ne permit determinarea exacta
a mm;nentului. in care devine principalul flux de migratie intema.
Se numat ell. tn penoada 1968-1973 acest flux era dominant in
62
migratia totala, cu o pondere de 35,5% (ponderea migra-
t iei rural-rural fiind de 24,5%).
Tabel 1.1.2 .
Hitmu1 schimbarilor economicc, 1951-1980
Indicator
Venit national pe 1ocuitor
Productie globa.la industria.1i
Volumu1 investi?ilor
Personal muncitor (in sec-
torul de stat)
l{ata medie
de cre11tere
a.nual!:
1951-1980
4,2
Sursa: AHuaml statistic, 1981.
Tabel 1.1.3
Schimbari in distributia. popula?ei ocupate pe scc.toare
economice
Sec toa.rele I 1950 1980
1
Diferenta
t980-1950=di
I
I Agriculturl!. +
silvicu1turi'l. 74,3 29,8 -44,5
II Industrie+
constructii 14,2 43,8 29,6
III Servi.cii 11,5 26,14 14,9
Total 100 100
Indicele schimbarilor structurale este=.J:EdJ=55,5%.
Sursa.: Anuarul statistic, 1981.
Este foarte probabil ca fluxurile de MRU ajung sa fie dominante
ca pondere tn migratia intema tnceplnd cu anii 1950, Ia un nivel de
urbanizare cuprins intre 25% 30%. (Trecerea de la 25% la 30%
populatie urbana din populatia totala a tirii se realizeaza intre 1950
1956.) Aceasta ipoteza este in acord cu o constatare facuta pentru
1
Se pot da ca. exemp1e, simila.re cazului RomAniei, Iugosla.via, care in 1960 avea.
28% populatia urbanA l;li MRU ca flux dominant in etapa 1961-1965 (43% din migra.-
1ia tot:alA); de asemenea., Bulgaria a.vea. in 1960 un nivel de urbanizare de 34% MRU
cu o pondere de 50% din migra.?a tot:alA, in perioada 1961-1964 {Labour Supply and
Migf-Mion, 1979; 194); asupra a.cestui subiect se poate consult& W. Zelinsky, i971).
63
mai multe tari ale Europei, in cadrul unei analize a direi perioada de
referinta se intinde pe durata 1950-1975 (Labour Supply and Migra-
tion Europe, 1979: 238-239): sub tin nivel de urbanizare de 25%
fluxul dominant este eel rural-rural; pe masura ce se realizeaza trecerea
de la 25% la 50% populatie urbana, MRU se impune ca flux dominant
1
.
Pentru cazul Romaniei, ipoteza poate fi sustinuta in mod indirect:
daca in anii 1968-1973, MRU neta este fluxul cu cea mai mare pondere
in migratia totala la un volum anual cuprins intre 75 000 119 000
persoane ( Anuarul demografic, 1974), iar, conform estimarilor noastre,
prin metoda naturale, in anii 1950, 1951, flux avea un
volum de aproximativ 150 000 persoane, atunci este probabil ca in
anii '50 ponderea sa era dominanta. Este posibil cain anii 1955-1958
migratia rural-rural sa fi redevenit dominanta (vezi 6.3.1), pentru ca
ulterior fluxul rural-urban sa se impuna in continuare.
Este probabil di structurile cauzale care vor fi puse in evidenta
pentru diferite tipuri de fluxuri de migratie se vor regasi in realitate
atita timp cit MRU ramine dominanta in migratia totala. ln momentul
in care migratia interurbana se va impune pe primul loc in migratia
totala, este de ca MRU nu va fi sustinuta numai prin dezvol-
tarea sectoarelor urbane nonagricole, ci prin diferentele de stil de viata
!ntre rural urban. '
Datele anterior prezentate, precum ipotezele care le organizeaza,
vizeaza evidentierea caracterului relativ omogen al perioadei noastre
de referinta, din punct de vedere al fluxului care domina migratia interna.
Dadi factorii cei mai importanti care actioneaza asupra migratiei
au fast enumerati, ramine de masurat de dovedit efectiv influenta
pe care fiecare dintre ei o exercita asupra diferitelor fluxuri de migratie.
Confruntarea modelului teoretic cu datele empirice va fi facuta
in continuare, in subcapitolele 4.2, 4.3. Evident, instrumentul teoretic
va functiona diferit in cazul analizelor de tip diacronic sau sincronic.
In primul caz, distinctia intre conditii cauze ale schimbarii caracte-
risticilor migratiei in flux va fi mai clara decit in eel de-al doilea caz.
In fapt, validarea modelului teoretic prop us va fi facuta prin analize:
a) diacronice, la nivel de tara, pentru o lunga perioada de refe-
rinta (1951-1980);
b) diacronice, pe etape ale procesului;
c) sincronice, la nivelul judetelor tarii, utilizind valori referitoare
la situatia social-economica a tarii in anii 1973-1977 indici ai migra-
tiei pe durata vietii (construiti cu ajutorul datelor furnizate de recen-
samintul din 1977) ;
d) diacronice sincronice asupra structurii fluxurilor de migratie
interjudeteana, folosind datele recensamintelor din 1966 din 1977.
64
lntre primele trei ultimul tip de analiza exista o
importanta. Analizele de tip a), b) c) trateaza fluxunle de
la un mod mai abstract, fie ca emigrare, fie ca imigrare, atune!
estimeaza intensitatea acestora; caracteristicile lor sint puse in relat1e
cu caracteristici socioeconomice fie de la locul de plecare, fie de la locul
de sosire. ln analiza asupra structurii fluxurilor de migratie (tip d),
caracteristicile acestora sint puse in relatie cu raportul dintre caracte-
ristici ale locului de sosire plecare. Fluxul de migratie este
deci la un nivel mai concret, in contextul actiunii simultane a
de la locurile de plecare de sosire. ln plus, acest tip de a_re
avantajul de a putea pune in evidenta structura fluxurilor de
ca distincta de intensitate, volum, sens ritm, surpnnse pnn
celelalte tipuri de analiza.
4.2. Calitatea viefii fluxurile de migratie
oi. 2. 1. Variabile intermediare In modelele migrapei
Rezultatele analizei diacronice la nivel national nu infirma ipo-
teza ca variabilele
2
referitoare la locurile de munca la calitatea vietii
actioneaza ca variabile intcrmcdiare in modelul cauzal al principalelor
0,30'
0,20 0,36
0,29
0,48
U3
0,48
V3.Emigrarea nefti
din rural
Fig. 1.2.1. - Modelul empiric al migratiei rural- urban.
(Fe arcele V ,, V
1
sint notati coeficientii de determinatie: multipla-partinla,
pentru influenta blocului V6- Vll- Vl6 V30;
pentru relatiile v,- v
1
din afara bloculu1 de vanabile. In cazul vanab1lelor
din bloc se dar;;. U c sint varia bile reziduale.)
I Variabilele pentru analiza. la. nivel national sint semnificate prin V (anexa 1),
iar cele pentru analiza Ia nivel de judet prin v (anexa 2).
65
fluxuri de migratie (vezi fig. 4.2.1 tabelele 4.2.1 4.2.2). ln
timp, ,saracia" modelului empiric, la acest nivel de analiza - in special
absenta datelor care sa fie explicit diferentiate pe urban rural-,
nu ne permite formularea unor probe pe deplin convingatoare pentru
a confirma ipoteza in discutie.
1
3
6
11
16
Tabel 4.2.1
Validitatea statisticll. a modelului empiric a1 migrapei ru-
ral-urban (perspectiva diacronidl.)
Predictii
r
2
a(L17). e.U 1s.so = 0
ra: a.ao= 0
"u a.ao < ru 3
"sa.u< "sa
r 18 a.3Q < r1s 3
Valori

0
<0,49.
<0,74
<0,79
<0,66
Valori
observate
0,03
-0,14
0,43
0,45
0,38
Valoarc semnificativa a YtJ.k pentru p = 0,0 1.
Tabel 4.2.2
l\futricea de corelatie a variabilelor din modelul migratiei rural-urban
(perspectiva diacronica)
3 6 11 16 17 30:
I
'
- 0, 71
1
0,63
I
0,69 0,59
1
0,69 0,80
- 0,79 0,74 0,66
I
0,52 0,82
- 0,79 0,68 0,61 0,76
- 0,52 0,50 0,68-"
- 0,70 0,59
32
0,52
0,59
0,60
0,33
0,43
-
17 - 0,61 0,29 t;
30 - 0,78 .8
x 14,50 7,33 12,11 81,71 7,432 15,67 31,96 9,89
a 8,08 2,46 ... 7,60 41,74 4,195 16,32 23,06 14,20
r-= 0,51, pentru P= 0,01.
Pe baza valorilor date de metoda naturale; fo1osind inregistrarile
date de statistica populapei, rezu1ta x = 7,78 a= 3,18. Corelapa dintre ce1e doua
estimari r = 0,88.
In schimb, modelele empirice construite pe baza datelor agregate
la nivel de judet si'nt mult mai bogate. Evidenta statistica furnizata
de aceste modele este ca nu numai MRU, dar $i celelalte forme ale migra-
#ei interne totale se supun tn linii mari ipotezei asupra con{i1lutului varia-
bilelor intermediare (vezi fig. 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4). ExplicWim argumen-
tam in con tinuarc accste concluzii.
66
us
0,51
v S.Imigrnre in orase din
comunele altar judefe
Fig. 4.2.2. - Modelul empmc al imigrarii in din comunele altor judete.
(0 alta varianta a acestui model poate fi fara v44. Pe arce sint notati
coeficientii de regresie partiala redusa- p.)
v42.Valoarea normei
convenfiomle in C.A.P
v 31. Personal muncitor
In 1000 locuitori
v41. Ponderea sectorului
vegetal in consumul to-
tar de munca din C.A.P.
-0,13
U4D
v48. Modernizarea cultu-
ral6. a judetului
ij46
0,35
0,60
U6
0,55
v6.Rata emigrCirii din comune
spre judet
Fig. 4.2.3. - Modelul empiric al migratiei rural - urban in cadrul judet.
v 51. Populatia celui ma1
mare din judet
42.Vnloarea normei
conventionale in C.A.P.
v 26. VI nzari de miirfuri 0
nealimentare !:----'=-- U26 U9
.......'--==='---'"
I
15.Diminuarea mortolitatii
infantile
U6 U40
0,49
v 9.Imigrarea in comure din
comunel.e altar judete
Fig. 4.2.4. - Mode1ul empiric al migratiei rural - n1ral intre judete.
La nivel national, intcnsitatea MRU este determinata de
anuala a venitului national pe locuitor: cu cit
mai marc, cu atit fluxul rural-urban cste mat mtens (ftg. 4.2.1
tabel 4.2.3).
Tabel 1.2.3
Determinan-p ai emigrarii nete din rura.l in urban (V
1
}
s
Efect da.-
Determi-
Efect Efect Efect
torat unor % efect
na.tie par- cauze co- direct
pala
total rxy direct Puz indirect
mune sau
din"""
corelate
)
0 l 2 3
I i 5 6
V30. Venit naponal
0,82 0,45
I
0,37 55 pe locuitor 0,36 -
V 11. Locuri de munca
tn industrie 0,16 0,74 0,22 - 0,52 30
V16. Reducere %
popula"j:ie in agricul-
turli.Jcre\itere % popu-
0,12 0,66 0,12 - 0,54 18 lape in industrie
I
V6. Indicele emigrarii
0,64 19 agricultorilor rurali 0,12 0,79 0,15 -
VI. Timpul (anul) - 0,71 - 0,19 0,52 -
V32. Productivitatea
I
0,25 0,34 muncii in agricultura - 0,59 - -
V17. lnvesti"j:ii in in-
0,52 0,16 0,36
I - dustrie - -
* R'acso,u,tul = 0, 77, semnificativ la p = 0,00), pentru Fua = 19,25.

Din punctul nostru yedere, ceea_ ce. este mai este
faptul di, dintre toate vanabtlele economtce m cele
mai bune explicatii pentru fluxul de MRU le _da com-
plexa, semnificativa nu numai pentru c1
calitatea vietii, pentru volumul de bunun. pe care oamenu
11 pot avea la dispozitia lor pentru sahsface cermtele.
Este de presupus di sporul venitului mai
rapid asupra calWitii vietii urbane decit ?-supra cal1t<l:tn v1etn rurale;
determin1nd o intreaga serie de schimban la mar decit la
sat, venitului national contribuie astfel la conh:!uar_ea
lui de MRU. La dndul sau, venitul national este ,controlat prm sch1m-
barile care se realizcaza in productivitatea in investitiile din industrie
din agricultura.
68
interpretabiHi in logica cercetihii noastre, aceasta corelatie
a migratiei cu venitul national nu este tara probleme. Venitul national
este o variabiHi cu grad mare de agregare. Din acest motiv semnificatia
corelatiei constatate pare a fi destul de nesigura. Ramine ca o directie
de ccrcetare deschisa clucidarea relatiei dintre MRU diferitcle compo-
ncnte ale crqterii venitului national.
Variatia numarului de locuri de mund1 in industrie, la nivel
national, constituie un al doilea factor cu influenta directa asupra MRU
(fig. 4.2.1).
Coroborind rezultatele analizei la nivel national cu cele ale anali-
zci la nivel de judet, rezulta ca MRU este determinata de diferente
intre calitatea vietii la sat la diferente care se refera nu numai
la locurile de mundi disponibilc la calitatea lor, ci la alte aspecte
ale calitatii vietii.
Dadi analiza diacronica la nivel national anunta numai ca migra-
tia cste influentata de alti factori dedt cei strict legati de locurile
de mundi - semnificati prin venitul national -analiza la nivel de
judet precizeaza continutul factorilor respectivi. se refera in
principal la. serviciile comerciale, sanitare culturale, la nivelul mediu
al veniturilor pe judet (dat in principal de structura de ocupare a popu-
latiei de nivelul de dezvoltare al cooperativelor agricole de produc-
tie).
Influenta dirccta cea mai importanta asupra majoritatii formelor
de migratie- la nivelul judetean de agregare a datelor- este exer-
citata de variabile ale locurilor de munca: cu ct populalia unui judeJ
este ocupatii n mai mare masurii n sectorul de stat ( preponderent neagri-
col), cu cit capacitatea sa de atrac/ie este mai mare, cu att numiirul rura-
lilor care vin din alte judete pentru a se stabili n orafele judefului respec-
tiv este mai mare (tabelele 4.2.4 4.2.5).
Pentru analiza la nivel de judet am lucrat cu trei categorii de
varia bile, care se refera la:
a) diferentele de grad de dezvoltare intre judete la inceputul perioa-
dci de referinta pentru acest tip de analiza (1973-1977).
b) diferentele de dezvoltare la mijlocul (1975) sau la
perioadei (1977)
c) ritmurile de schimbare socioeconomica in decursul acestei
perioade (vezi anexa 2).
Cu numai doua exceptii, determinantii care apar pentru diferite
forme ale migratiei se refera la primele doua categorii de variabile
(tabelele 4.2.4 4.2.5). Rezulta ca pentru aceastii perioadii de rejerinla
(1973-1977), pentru principalele fluxuri de migrafie internii (rural-
urban, rural - rural, inter- intrajudeJean) conteazii mai mutt diferen-
69
Tabel
Detem1inanti ai migratiei Ia nivel de judet - variabilele * 10, 5, 6 ;;i 9
Efect "'* direct Efect indirect specificat
Efect datorat unor cauzc
Determinanti
comune sau corelatc
'1110 v5 v6 v9 vlO
I
v5
I
v6
I
v9 v10 v5 v6 v9
v24. Personal muncitor
I
I
I
in 1973 0,57 0,.31
I
v28. Consum apl!. potabill!.
' I
transportata prin conduc-
te 0,.31 0,50 '
v37. Personal sanita.r 0,13 0,51
v35. Personal in industrie 0,18 0,.31 0,20 0,08
v41. Consum de muncl!. in
sectorul vegetal, C.A.P. -0,18 -0,08 -0,33 -0,28
v30. Fonduri fixe
0,48 0,43 0,13 0,21
v22. Suprafatl!. locuibila
nou construit11. 0,03 0,51
v25. % populatie urbanl!.
0,13 0,70
v51. Populatia celui mai
mare
0,05 0,05 0,62 0,40
Imigrarea in din
comunele altui judet 0,40 0,17
v31. Personal muncitor, in
1977 0,67 0,50 0,25 ' 0,10 0,01 0,39
v40. Participare 1a muncl!.
0,35
tn C.A.P. 0,35 0,25 0,44
v48. Indice dezv. cultural11. 0,60 0,19 0,18 0,42
v42. Valoarea normei con-
ventionale in C.A.P .
0,17 0,1.3 0,07 0,25
.. v10- migratie net11.; v5- imigrare in din comunele altui judet; v6- emigrarea din comune in ora!;le ale ace-
luia!li judet; v9- imigrarea in comune din comunele altui judet.
Definirea tipurilor de efecte, in 0. D. Duncan, 197.5.
II I
--
.I IIIII
Tabcl 4.2.5
Dcterminanti ai migratiei la nivel de judet - variabilelc 'J, 7, 8 1
Dcterminan?
v9
v24. Personal muncitor in
1973
v35. Personal in industric
v51. Populatia celui mai
mare
v31. Personal muncitor in
1977
v26, Vi:nz11.ri marfuri nea-
limen tare 0,34
v6. Migratie rural-urban in
judet 0,32
v15. Diminua.rea mortali-
t11.tii infantile 0,20
v38. Rata mortulitAlii in-
fan tile
v27. Pondere populatiei
rurale de 15-21 ani j
in pop. rural11.
oeficient de determinatie c
(
1
f
N
Rl sau r
2
) pentru relatia.
ui y cu variabilele cu in-
luent11. direct!\
ivel de semnifica?e pen-
tru R
1
l 0,76
0,01
Efcct direct
v7 v8
!
0,76
'
l
I -0,53
I
I
I
' I
I
I
I
-0,29
0,47
0,78 0,69
O,Dl 0,01
Efcct indirect specificat
I
Efect datorat unor cauze
comune san corelate
,.-
I I I
v4 v9 v7 v8 v4 v9 v7 v8 v4
!
I
0,08
-0,17
0,05 0,09 0,36
0,25 0,46 0,05
0,59 0,39
I
0,16
0,22
-0,22
I
0, 19
I
I
'
'
I 0,35
0,0 I I
v9 - imigrare in comune din comuncle altui judet; v7 - migratie net11.; v8 - emigrare net a din rural; t4 - imigrare
in urban din rural, intra- \li interjudeten.
tete de dezvoltare _ intre sat judete - decit ritmurile lor
de dezvoltare. d li v
Estimarea MRU a fost facuta, in cadrul acestUI tip e ana za,
prin trei indici (vezi anexa 2): n 1
v4 _rata de imigrare in judetului din propn e sa e
comune sau din cele ale altor judete; .
1
It
v5 _rata de imigrare in judetului dm comune a e a or
judete 1 d +
v6 _rata de emigrare din comune, spre ale ace )U et:
Toti acesti indici sint calculati pe baza. d:;t.telor.
di 1977 la migrantii pe durata VIetn. Pnmul mdic.efJvt1J
n t globala a MRU eel de-al doilea (v5) este semm 1ca IV
(pe,mari distante), iar eel de-al treilea (v6)
p tdt v
pentru MRU m raJu e,eana. . . . .
Pentru fluxul rural- rural detenmnantul direct eel mai .ImpoAr-
t t este volumul de vinzari de marfuri nealimentare, pe locUI.tor,
u1 de sosire. La rlndul lor, aceste. .sint cu atitv ma1 man,
1
tt judetul are o dezvoltare neagncola mat (Pas s1-
cu cu dt suprafata locuibila construita este mare (fJ..aa 7&=
= o' 24) Tinind cont de faptul ca proportia populatiei m sec-
toru.i stat (cu preponderenta

este semmficah_ya
nivelul mediu al din Judet, A s-ar s?une ca vo urn
vinzarilor de marfuri nealimentare functie de
- nivelul veniturilor populat1e1 de .
_ radul de dezvoltare al serviciilor . ..
N u g dispunem de varia bile pentru a direct a;este
dar se poate presupune ca sint cu atit mal dezvolta!e <:u
ci al al judetului este mai mare. (lntre volumul vmzan e mar ur
talia -----:- cu cea_
1 tie din
1
udet - este o corelatie semmf1cabva la P - , ,
a, '
T = 0,64.) d .. d
0 rivire de ansamblu a tuturor tipurilor de m. ICI e
mi ra+if definitiva, in analiza la JUde!. (vez.\ t.abe-:
I l g 4 t2 4 4 2 5) duce la concluzia ca pnnczpalu determt,nanfz dzrecjt,
e e

f t I
ai migrajiei sint estimati prin indicaton re en on .a.: . . .
- onderea personalului in totalul populapei .
- personalului .in total personal,
- volumul vinzarilor de marfur1 .
- gradul de modernizare culturala a Judetulm (sub aspectul
serviciilor consumului cultural);
' 1977 t 1 personalulu1 muncitor in agriculturll., din total a Intre 19.50- procen u
personal, variazli. intre 7% 10%.
72
- ponderea populatiei cu nivel de instructie mediu superiorr
din total populatie de peste 15 ani, din judet 4
Deoarece tofi ace$ti indiJ;atori snt subsumabili conceptului de cali-
tate a viejii, rezulta ca cercetarea empirica susjine in mod substantial-eel
pujin la acest nivel de agregare a datelor - ipoteza variabilelor de cali.
tate a viejii ca variabile intermediare in modelul de explicare a jluxurilor
migrajiei.
1ntr-un singur caz, atunci cind variabila dependenta nu se mai
refera la migratia definitiva, ci la navetism, principalul predictor nu
mai este o variabila din categoria celor care descriu strict calitatea vietii,
ci mai mult celelalte aspecte (preponderent economice) ale dezvoltarii:
navetismul in cadrul populatiei active a unui judet este cu atit mai
puternic cu dt participarea cooperatorilor la munca agricola este mai
rcdusa (r40 66 = - 0,59). Desigur, !ntre cele doua variabile exista
0
relatie de interactiune; participarea cooperatorilor la munca este o
cauza a navetismului (preponderent rural- urban) in masura in care
o consideram ca indicator al gradului de dezvoltare al cooperativei
agricole: cu cit nivelul de dezvoltare al cooperativei este mai ridicat
cu cit veniturile pe care aceasta le asigura cooperatorilor sint mai
mari, cu atit este mai redusa tendinta spre navetism rural- urban,
din respectiva comuna.
Intre variabilele din domeniul calitatii vietii celelalte variabile
de dezvoltare relatiile sint foarte stdnse, pe de 0 parte pentru ca ele
se interinfluenteaza, iar pe de alta parte, pentru ca indicatorii folositi
in analiza au frecvent semnificatie multipla atit pentru aspecte de
<:ali tate a vietii, cit pentru dezvoltare in sens strict economic.
Consecinta acestei interdependente este faptul ca in categoria
determinantilor directi ai migratiei apar !?i variabile care nu se refera
in primul rind la calitatea vietii. Din punct de vedere al ipotezei pe
care o tratam (vezi 3.1, H2) important este ca aceste variabile nu au
asupra migratiei o actiune directa mai importanta decit variabilele
propriu-zise de calitate a vietii. Participarea cooperatorilor la munca
agricola este o astfel de variabiHL Prezenta ei in categoria celor cu
influenta directa sintem inclinati sa o atribuim nu atit importantei
unor factori strict economici in influentarea migratiei, cit mai ales sem-
nificatiei largi pe care o are, inclusiv aspecte de calitate a vietii.
4
Spre deosebire de celelalte variabile care explica intensitatea fluxurilor, acesta
e.ste principalul predictor al volumului irnigrarii in urban in perioada 1973-1977;

29
= 0,64. Indicele respectiv este semnificativ, pe de o parte, pentru capacitatea cen-
trelor urbane ale judetului de a asigura servicii de invatamint, iar pe de alta parte, pen
tru capacitatea de incadrare a personalului muncitor cu nivel mediu superior de cali-
licare.
73
Desigur, argumentajia pe care am dezvoltat-o susjinerea
ipotczei asupra calitajii viejii ca de variaJ;>ile
minarea migrajiei este intemeiata pe premtsa constderaru mdtcato-
rului ,populajie ocupata in sectorul de stat, la 1000 locuitori" ca se:I:?-
nificativ in principal pentru aspectele de dczvoltare descmnate pnn
calitatea viejii.
In afara variabilelor de dezvoltare - referitoare sau nu la cali-
tatea viejii -, o influenja directa asupra migrajiei, de mai mica inten-
sitate, o exercita !?i factorii referitori la potenjialul de migraJie allocali-
tajilor de origine. Astfel, emigra:ea neta din comunele _unui
cu atit mai mare cu cit proporjta persoanelor cu maxima dispombtli-
tate de migratie (intre 15 !?i 24 ani) cste mai marc in aceste comune,
la inceputul perioadei de referinja. (1973). 4.2.5, v8). .
0 succinta examinare a conjmutului vanabilelor exogene Impli-
cate in explicarea principalelor tipuri de migrajie analizate estc de
natura sa permita o mai corecta situare a ipotezci asupra variabilelor
intermediare (H
2
) in contextul datelor disponibile.
Tabel 4.2.6
Efectul total al variabilelor exogene asupra migrapei, la nivel de judet
(coeficienti de corelatie)
Variabile exogene in
modelul cauzal
Indica tori ai migratiei la nivel de judet
v30. Fonduri fixe in industrie
v35. Personal in industrie
v42. Retribuire in C.A.P.
v31. Personal muncitor
v41. Profit agricol (vegetal) in
C.A.P.
v51. Talia ora:;;ului principal
v48. Indice dezvoltare culturalli.
v22. Locuinte nou construite
v25. Nivel urbanizare in 1973
v5 v6
0,64
0,39
0,30
0,71
-0,39
v9 vlO v4
0,61
0,38
0,38
0,64 0,.51
-0,53
0,4.5 0,67 O,i.3
0,69
0,54
0,8.5
Cu exceptia v6 :;;i vlO, toate variabilele sint calculate indici de
Corespunzli.tor, variabilele explicative sint date pentru locul de sosue a fluxulm.
Prin examinarea datelor din tabelul 4.2.6 se constata di !n cadrul
variabilelor exogene ale modelelor de migrajie figureaza atit varia-
bile din categoria ,calitatea viejii" (v35, v42, v31, v48, v22, v25), cit
variabile referit_oare la alte v41 ).
variabilelor refentoare 1a calttatea vtejn nu numai. ca
ilirecji, ci indirecji ai migrajiei este legata de mal multi facton. In
primul dnd, C? interacjiune putemica intre diferitele
ale calitatn vtejn. am at:ibuit un sens cauzal relajiilor
dt?t.;e ele fn populajia totala deter-
vinzanlor de marfun nealimentare, spre exemplu), tre-
bme ca. atribuiri au o anume doza de relativitate in
conditn!e ana!1ze1 Foarte multe din aspectele calitajii viejii
putermc nu atit pentru faptul ca intre ele ar exista rela-
tn cauzale, c1 pentr'! di ale unor procese fun-
precum syau urbanizarea. 1n fine, constrin-
?en ?atele dtspombtle au facut ca fn lista de variabile incluse
I? sa ftgureze un numar reclus de variabile de dezvoltare semni-
economice, nelegate direct de calitatea
vteju (fondun !txe, mveshjn, productivitate etc.). Datorita acestui
f<:Pt .. favon_zat un _gen de ,circularitate", aspectele de calitatea
vtejn fund explicate pnn alte aspecte ale domeniu.
. Cu metodologice- care, odata
pot ft mat cercetari viitoare -, ipoteza calitajii
(H2) nu este _cont:aZisa mc1 de datele de acest tip. Pentru prin-
CI_Paln! flux de v rmgrajte, rural- urban interjudejean, determinanjii
refera la aspecte ale calitajii viejii, iar principalul determi-
nant de na_tura strict economicii se refera la volumul
ftxe m .. ca. variabilele ultime fn lanjul cauzal
exogene) smt !?I refentoare Ia calitatea viejii semnaleaza
o . - de a masura factorii care deter-
J:?Ina acest de. vanablle. la nivel national (vezi
fig. _evt_denjtaza, rol de vartabtle exogene, componente ale dez-
voltarn de calitatea viejii (investijii fn industrie, productivi- '
etc.): P; aces_t temei se poate presupune di analizele dia-
croll!ce smt m mat mare masura sa puna 1n evidenta rolul dife-
renttat al vanabllelor de dezvoltare !n explicarea migrajiei'.
. . a_ceasta anali_za in plus, !?i necesitatea speci-
1poteze1 va:Iabtlelor mtermediare. Astfel, este de presupus
ca fluxuri de migrafze existii anumite variabile
rejentoare la cahtatea mefzz, care constituie blocul factorilor intermediari.
Cercetarea pe aceasta direcjie este. deocamdatii, in buna masura de
explorare. Dezvoltam o astfel de analiza pentru cazul migrajiei rural.:
urban intra- interjudejene.
i.2.2. Determinanfi ai migrafiei rural-urban, intra-
Introdudn_d factorul distanja in analiza MRU, intre structurile cauzal
a_le fl?JCunlor respective - pe distanja mare (interjudejean) mi
(mtraJudetean) - apar difcrente semnificative.
75
La recensamintul din 1977 s-au i:nregistrat 4 101 227 persoane
nliscute in comune cu domiciliul in (56,5% din interna
totala pe durata viejii, exceptind ,alte situajii nedeclarat" in 1977).
Din acest total, 55,4% sint migranji la mare distanja (de la un judet
la altul). Ponderea femeilor migrante este mai mare pentru fluxul
rural- urban intrajudejean (52%) decit pentru eel interjudetean
(49,4%).
Chiar daca migrantii la mare distanta ar fi mai tineri dedt cei
pe o mica distanta, in consecinta ar supraviejui mai multi din momen-
tul pledl.rii, se poate considera cli, din total flux rural- urban, apro-
ximativ 50% este interjudetean. Rezulta di MRU este nu numai rezul-
tatul dijerenJelor dintre sat ci, fntr-o buml miisurii, $i efectul acjiunii
conjugate a dijt'rentelor interjudetene cu diferentele sat -
Din punct de vedere al structurii cauzale, se constata eli MR U
interjudeteana este controlata mai ales prin diferentele referitoare la
ocuparea populatiei in sectoare neagricole: care atrag in cea
mai mare masura migranti rurali de la mare distanta apartin judejelor
cu pondere mare a personalului muncitor in total populatie. Sub acest
aspect, judetele cu putere de atractie maxima sint (677) !!-,
Hunedoara (628), (420), (395), Constanta (359).
Este de remarcat eli majoritatea acestor judete au cu tradijie
industrialli. In 1966, procentul de populatie ocupatUn industrie, avind
in vedere intreaga populajie activa a era de 78,4% pentru
Hunedoara, 74,4% pentru 62,3% pentru 56,2%
pentru In Constanta 58% din popt'tlatia activa era
ocupata tn sectorul servicii. (Pentru tipologia Rom.niei in funcjie
de sectorul de activitate preponderent in economia vezi I. Meas-
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977.) Aceste judete, cu o puternidi
atracjie asupra populajiei rurale din alte judete, aveau, de asemenea,
un grad de urbanizare ridicat inca din 1956: 1 {nivelul eel mai ridicat)-
2 Hunedoara, 6- 7- Constanta, 8
& Cifrele indica raportul dintre numarul de migranti tn ora.;;ele judetului j, din
comunele judetelor i, populatia urbana a judetului j, exceptind migrantfi rurali din
alte judete, inmulpt cu 1000. Deci, imigrantii in din j sint raportati la acea
parte a populapei urbane din j care nu li include. Indicele este construit astfel in
intentia de a pune in evidentll. atractia unui judet asupra migranplor de un
a.nume tip, migrantii rurali care vin din alte judete. Din punct de vedere demografic,
indicele este o masura a incidentei migratillor de acest tip asupra populapei urbane a
judetului. In literatura de specialitate se o tehnica asemanatoare, constind in
determinarea ratelor de migratie, folosind ca baza de raportare populatia nonmigranta
(Ann R. Miller, apud N.U., Methodes de mesure . , 1971, p. 47). in cazul nostru,
baza indicelui o constituie populatia urbana in judetul de sosire, formata din persoanele
care nu sint venite din comunele altor judete (= ,nonmigranti de un anume tip"), In
1977.
76
Prin raportare Ia regiunile istorice ale tlhii s-ar putea spune ca
eentrele urbane care exercita cea mai mare atracjie asupra ruralilor
din alte judeje sint situate in Banat in sudul
Transilvaniei (Hunedoara, in mai mica masura, Sibiu, pentru
care indicele menjionat este de 316%
0
) in Dobrogea (Constanta).
cu minima put ere de atractie a ruralilor de la mare distanti
se afla in nordul Moldovei indice de atracjie 71%
0
) in
{Bihor, cu indicele 129%
9
Satu Mare- 95%
0
), fn nordul
Transilvaniei (5alaj - 118%
0
Bistrita-Nasaud- 126%
0
) in sudul
Munteniei (Teleorman - 93%
0
).
MRU in cadrul judet are o determinare diferita fata
de cea :Re care o arc respectivul flux atunci ci'nd se intre
j udcte. !n cazul intrajudetean, emigrarea de Ia comune la ora;;e este
cu atit mai puternidi cu cit judetul respectiv este mai modernizat din
punctele de vedere ale consumului echipamentului cultural mai
modernizat din punct de vedere agricol (vezi tabel 4.2.4., v6). Profilul
de dezvoltare agricola a judejului joaca un rol secundar: cu cit agri-
cultura judetului este orientata in mai mare masura spre cultura
telor (versus sectorul zootehnic sau al activitatilor anexe), cu atlt nece-
sarul de foqa de mundi in agricultura este mai mare. tn plus, forta
de mundi ceruta pentru acest sector este de formatie prcponderent
traditionala. In consecinta. se ajunge la situatia ca modernizarea cul-
turala in judetele cu astfel de profil agricol sa nu atinga in medie
grad ca in ccle in care agricultura are un alt profil. Prin intermediul
moderniziirii culturalc, emigrarea de acest tip (rural-urban intrajude-
tean) este stimulatii mai mult de ciitre volumul de populajie oc upatii tn
sectorttl de stat # mai putin de ciitre profilul ,cuttura plantelor" al dez-
voltiirii agricole a judetului (vezi fig. 4.2.3).
Indiccle de modernizare culturala a judetului a fost construit
{D. Abraham, 1979) prin agregarea valorilor ponderate (cu ajutorul
analizei factoriale) referitoare la numarul de televizoare, de spectatori
de cinema, de cititori din bibliotecile publice de elevi in licee la un
profesor, in cadrul judet. Chiar dadi tehnica de agregare poate
fi subiect de comentarii, indicele are o mare valoare de predictie pentru
tipul de migratie tn discujie.
Pentru a facilita interpretarea acestor constatari, precizam eli
j udejele cu maxima emigrare interna din rural spre urban sint puternic
dezvoltate din punct de vedere socioeconomic: Cluj, Hunedoara,
77
Sibiu, Arad, Constanta, Braila
6
ln aceste conditii, ceea ce influen-
teaza migratia din comunele respectivelor judete slnt diferentele lntre
sat nu diferentele de dezvoltare lntre judete. Rezulta o emi-
grare din comune spre judet mai putemica dedt spre
altor judete.
Dintre toti indicii de dezvoltare (sau mai exact spus, dintre toti
aceia pe care noi i-am luat in consideratie), eel mai important pentru
segmentarea fluxului de MRU in migratia intra- interjudeteana este
gradul de urbanizare al judetului: cu dt judetul este mai urbanizat,
cu atlt este mai redus fluxul emigrarilor din comunele sale spre
altor judete, In raport cu fluxul rural - urban in interiorul
judet (P
46 25
= - 0,72). ln al doilea rind, in acest sens actioneaza
constructia de locuinte din fondurile statului ale organizatiilor coope-
ratiste: cu dt in judetul de origine volumul locuintelor nou construite
a fost mai mare, cu atlt emigrarea din comune spre altor judete
a fost mai mica (P
46 74
= - 0,38).
Este probabil ca printre factorii care determina MRU intraju-
deteana actioneaza orientarile valorice, nemasurate direct in analiza
noastra. Majoritatea judetelor cu MRU interne puternice apartin unor
regiuni istorice care au similitudini culturale: Banat (jud. Cri-
(jud. Arad) Transilvania (Cluj, Hunedoara, Sibiu). Este vorba
de particularitati culturale care decurg din contextul istoric de evolutie
din structura nationala specifica. ln conditiile In care aceste judete
au un grad ridicat de dezvoltare economica, specificitatea lor culturala
se traduce printr-o mai mare orientare a ruralilor spre
judet. Altfel spus, atit timp dt propriul judet ofera oportunitatile eco-
nomice dorite (intr-o masura mai mare sau aproximativ egala cu alte
judete) mediul cultural migrantul din rural opteaza pentru
a se stabili in ale propriului judet, in mai mare masura dedt pentru
ale altor judete.
ln ceea ce celalalt factor care influenteaza asupra MRU
in interiorul judet, gradul de participare a cooperatorilor la
munca agricola (v40, anexa 2), l-am interpretat ca semnificativ pentru
gradul de dezvoltare al cooperativei agricole de productie. Participarea
la munca agricola In cooperativele de productie este determinata de
nivelul veniturilor (v42) asigurate de organizatia cooperatista (rio
42
=
= 0,25), de gradul de organizare a muncii de asemenea, de raportul
dintre foqa de munca disponibila in cooperativa sarcinile de mundi
de realizat in cadrul acesteia. 0 puternica emigratie in anii anteriori
6
In clasificarea f1!.cut1!. de D. Abraham ( 1979) pe baza unei cercet1!.ri realizate
Ia Laboratorul de studii ;;i cercet1!.ri sociologice (grup de cercetare D. Abraham, A. Nistor,
D. Sandu), rangul de dezvoltare al acestor judete, in functie de valorile a 25 de variabile,
este: 2. Constanta, 3. Hunedoara, 4. 5. Sibiu, 6. Cluj, ll. Br1!.ila, 16. Arad.
78
perioadei de referinta contribuie la volumului de sarcini de
munca realizat pe de munca in cooperativa agricola.
Or, cum aJ:? _mentwnat deJa, acest rap9rt este favorabil
gra?ulm la munca agricola. Din acest punct de vedere,
dec1, partiCiparea cooperatorilor la munca poate fi interpretata ca 0
consecinta a migratiei.
Avind in vedere ceilalti factori care o determina, am interpre-
tat aceasta participare ca semnificativa pentru gradul de dezvoltare
al cooperativei Unui nivel de dezvoltare agricola ridicat ii
corespunde o productiv1tate a muncii ridicate in consecint3., un nece-
sar de forta de munca in agricultura redus. La rindul sau acest necesar
.redus stimuleaza emigrarea la
. De<_;i, dacii se com para factorii care determina 1vf R U inter- intra-
se constata ca fn primul caz factorii cei mai importanfi sfnt
de loc'l!nle de munca disponibile in urban, la locul de sosire, iar in
eel dmlea de contextul cultural al judejului de dezvoltarea
agncola a de la locul de origine.
Constatarea este in buna masura consistenta cu concluzia altor
cercetari in evidenta faptul ca, pe masura ce distanta de migratie
c:cyte, de munca" devine mai importanta in luarea deci-
z1e1 ?e ca, pe distanta.demigratiese.reduce,
motivat1a refentoare la cond1tnle de locmre de la destmatie {A. Ro-
gers, _L. C_astr<;), 1979, formulata pe baza datelor referitoare
a m1grat1a dm Ungana, Cehoslovacia Statele Unite ale Americii).
l_n Romariiei, pentru MRU pe mare distanta se constata
tendm ta; in ceea ce migratia pe distante red use, se
pare. ca _ceca c e conteaza mai mult nu este locuinfa ca atare, ci. calitatea
medzulm urban de locuire (servicii culturale, echipament comunitar etc.).
4 .3. Costurile 1jii selectivitatea migratiei
Reactiile oamenilor la schimbarile socioeconomice sint diferite in functie
de o seric lntreaga de factori. '
. a caror reactie estc migratia, unul din factorii
mal este pozitia individului a familiei sale in cadrul
S1StemulUI SOC1allocal (comunitate SaU zona).
Cei ca:e reactioneaza eel mai rapid, in numar mare, la stimulii
care schimbarea rezidentei ocupatiei, in afara propriei
lor slnt. cei care prin pozitia lor sociala slnt sus-
ceptib_1li a :plah cele mai reduse -din punct de vedere
matenal ps1hosoc1al- pentru migratie (vezi 3.2, H
2

2
). Aceste
79
aspecte sint tratate in literatura de specialitate sub titlul de selectivi-
ta te a migratiei.
. yom la _acele fon;n: de selectivitate care pot fi puse in
ev1denta m baza bpulm de analiza pe care o dezvoWim si a datelor de
care dispunem care, in timp, sint mai semnificative pentru
lantul cauzal al migratiei.
. ln conformitate cu ipoteza H
5

2
(vezi 3.2), din analiza
la mvel natw_nal rezn!-tat agri.cultorii din rural adopta un compor-
tament de ma1 celelalte categorii ocupationale din
rural un de un
7
Intensitatea emigrarii agri-
cultonlor dm rural determma mtens1tatea fluxului total de MRU
(vezi fig. 4.2.1).
. spre deosebire de Jluxul total de MRU,
este tnjluenfa,ta nnd de numiirului de locuri de muncii
disponibile in industrie (fig. 4.2.1). Aceasta constatare este in buna masura
conc?rdanta cu ipoteza H
5

1
(cap. 3.2). Pentru detalierea argumentarii,
in_fluenta. venitului natio:r;tal a disponibilului
de locu:1 din asupra fluxulm total de MRU asu-
pra ermgram agncultonlor (veZI tabel 4.3.1). Oricare ar fi intervalul
de ,intlrziere" in calcularea corelatiei, ocuparea fortei de munca in
industrie mai mult asupra emigrarii agricultorilor dedt
asupra fluxulm total de MRU. De asemenea, ocuparea in industrie este
mai de agricultorilor dedt venitul national, oricare
ar f1 mtervalul de mhrZiere in calcularea corelatiei.
Fluxul total de MRU este influentat mai mult de variatia veni-
tului national decit de variatia ocuparii in industrie. '
. Chia: daca influenta relativa a venitului national a ocupari i
ln mdustne asupra MRU asupra emigrarii agricultorilor este structu-
rata conform ipotezelor avansate (in 3.2), este de mentionat ca pentru
ti:puri de (a ruralilor a agricultorilor) influenta veni-
tulm natwnal este nd1cata.
empirice se conformeaza in b.1'1a masura ipotezelor
asup:a specificitatii migratiei agricultorilor, nu trcb:Iie uitat ca indicele
folos1t pentru a estima intensitatea emigrarii agricultorilor este con-'
struit in baza unor ipoteze nu a unor date care masoara direct feno-
me:r;tul. In aceste conditii, folosirea unor date mai ,tari" ramine un
deZiderat pentru validarea ipotezelor formulate.

7
Re}atia este, d.e asemenea, semnificativa la un decalaj de 2 ani, dar mai pupn
de?1t la de un an. Nu am folosit pentru interpretare corelatia intre
vana tnle sn:cromce celor. doua varia bile (MRU indicele emigrarii agricultorilor)
pentru ;orelapile. de 1;i-P (V 6 - indicele emigril.rii agricultoriJor este
constrmt utilizmd date 1mplicate In construc1]a V3 - emigrarea neta a rura.lilor) .
80
Tabel 4.3.1
Rolul venitului national al industrializarii in expli-
carea statistica a MRU a emigrarii agricultoriJor
spre (coeficienp de detenninare -rl)
Vatiabile ale emi-
grarii (y)
MRU. Relafie:
- sincrona (VS)
- intirziere de un an
(V3)
- intirziere de doi ani
(V7)
Emigrare agricultori.
RelaJie:
sincrona ( V 6)
- intirziere de un an
(V4)
-
in tirziere de doi ani
(VB)
[.

anuala ave-
nitului nati-
onal pe locu-
itpr (VJO)
0,.50
0,67
0,29
0,.58
0,49
0,3.5

anuall!. a
personalului
in ind ustrie
(VH)
0,40
0,.55
0,21
0,62
0,61
0,52
Sex. Analiza in functi de acest criteriu a pus in evidenta ca.
in ansamblul fenomenului de migratie intema, femeile migreaza mai
mult dedt barbatii. . . .
Selectivitatea in functie de sex se manifesta cu o mtens1tate dife-
rita in functie de tipul de fiux (tabel 4.3.2): femeile sint mai numeroase
printre migrantii care schimba domiciliul intre comune.
Tabel 4.3.2
Procentul de femei din total migranti pe durata vietii, pe tip de flux, !n 1977
::::;::

Com una Com una
Total
suburbana rurala
1i
Ora!J
.52, 1 .52,2 .50,.5 .51,0
Com una
.52,4
suburbana
50,.5 .57,6 .52,3
Comuna rurala
51,3 60,0 59,.5 58,6
Total
51,9 53,9 .53,0 .52,8
Sursa: Rece11silmintul, 1977, vol. I.
Observatie: datorita mortalitatii diferenpale In functie sex,.
este probabil eli. tn realitate proporpa barbatilor migranti 11. fost ma1 mare.
Dac{t in definirea fluxurilor se introduce dimensiunea distantei,
atunci se constata ca fluxul eel mai ,Jeminizat" (in proporfie de 63%)
este fluxul migra/iei ntre comunele rurale ale judef. Evident,
aceasta constatare permite derivarea ipotezei di una din motivatiile
cele mai frecvente, pentru persoanele acestui flux, este clsatoria.
Chiar dadi s-a constatat frecvent ca, in cadrul migratiei rural -
rural, proportia femeilor este mai mare dedt cea a barbatilor cl fac-
torul esential care explica aceasta rclatie este casatoria (a se vedea,
spre exemplu, I. Measnicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 62), sc pierde
adesea din vedere ca:
- motivul .,casatorie" nu este dominant pentru toate componentele
jluxului rural- rural. Nu se face distinctie intre cei care
pe distante mid cei care migreaza pe distante mari. Pentru migrantii
rural -rural, intre judete, variabila socioeconomica referitoare la locul
de sosire .,explica" in mare masura (R
2
= 0,76) a intensitatea respecti-
vului flux (pentru detalii vezi tabelul 4.2.4);
- motivafia .,casatorie" este legata mai ales de juncfionarea regu-
lilor de rezidenfa patrilocala. Premisa acestei afirmatii este constatarea
ca femeile schimba comunitatea lor de origine prin casatorie in spe-
cial in conditiile de asociere a casatoriei cu rezidenta patri-
locala (G. P. Murdock, 1972: 37). In conditiile actuale, in mediul rural
romanesc rezidenta dupi'i. casatorie nu mai este atit patriloca.Ia, cit
sotul pastreaza dreptul de a alege ca loc de rezidenta
pentru noul menaj, dacl nu gospodaria parintilor sai, eel putin pro-
pria sa comunitate !ocala. {Ar putea fi vorba de un gen de ,supravie-
fuire" a normei casatoriei patrilocale.)
Este o intrebare daca, odata cu accentuarea modernizarii in mediul
rural, alegerea locului de rezidenta va fi facuta nu tn functie de regula
clsatorici patrilocale, ci, mai ales, in functie de avantajele sodoecono-
mice care sint oferite de localitatile de origine ale noilor casatoriti.
In consecinta, proportia femeilor adulte care migreaza intre comune
se poate schimba in functie de directia eficienta cu care va actiona
respectivul proces de modernizare. In conditiile estomparii normei
pa trilocale, ar fi de t deci o reducere a proportiei de femei in
volumul migratiei rural - rural.
Vrsta. Categoria de populatie rurala cea mai mobila, sub aspectul
migratiei, estc cea a adultilor intre 20-29 ani; pentru femei intcrvalul
de virsta corespunzator se situeaza intre 15-24 ani ( Anuarul demografic,
1974 ). In aceste intervale de virsta se produc o serie de evenirncnte
importante in ciclul de viata al individului: casatoria, inceperea vietii
8
Probabil eli., daci!. in am fi inclus Iii date referitoare la intensitatea feno-
menului de uuppalitate Ia locul de sosire a fluxului, argumentarea ar fi putut fi mai
temeinicl!..
82
'
t
rviciul militar (pentru ba.rb:=tti)
active sau alegerea J: viata profesionala sint asoctate
etc. In special e ega .
cu schimbarea reztdente!. 15 29 ni adoptarea comportamentulm
Pentru persoanele mtre -ul A a ' e SAint necasatorite (D. Sandu,
. f t An caz m car . t"
de migratie este mal recven 1 . duse intr-a astfel de sttua,te
1977) Costurile de migratie re u casatorite mai in virsta.
. . soane casa on e sa . d for
decit in cazul une1 per . A lla.liza 1a nivel JU .-
ln functie de l::Z cu att mai putermca _cu
mulat ipoteza ca. un mai mare ,potential de
comunele judetulm de . ta (1973-1977). Persoanele c<l:re
tineri'' la tnceputul _de deci ca vor fi mai mobtl;
tn 1973 aveau intre 15-24 ?-lll es e enhuenteaza atit de mult
in urmatorii 5 t fiind'faptul ca este foarte redusa
estimare a potenttalu}Ul . . .
la aceste grupe de. at . mentionata, proportta
Analiza stahshca _sustme edza la' ta semnificativ pozthv
. J detulm un core . 0 66)

In acest context mentwnam car/direct ctt mai ales indirect prm
asupra emigrarii di_n: rural ;u a pa de , virsta 15-24 ani (v27).
intermediul de t1;ul v39 - v27 - v8
9

Altfel spus, relatta cauza a es e e
_ 0 Cunoscind ras 27=
tu" model este rs at27- 1i. on-
g Predictia corespunzli.toare aces 1 - 0 08 Ipoteza. alternatlv a c
. - 0 76 rezultll. rs 3t27- 6
= 0,16:. rsu a= 0,
54
. nu se verificll.: ra n-ao= 0,
4

siderli.rn v39 ca vana
83
Capitolul 5
de migratie este caracterizat
sitate, sens, selectivitate cauze si _volum, inten-
structurii. ' consecmte, CI pnntr-o anumc
. acestei structuri sint ti 1 d v
de migrantL Relajiile relativ stabile di t pun e e sau gruparile
structurq l! fenomenuhti de migrajie.n re acestea const'ttme ceea ce numim
In hteratura de specialitate f t .
de compozijia fenomenului. au anahzate in special aspectele
tiJ?Uri _de' grupari de migranti intf-: eret pe dcare o diferitele
rmgratie. vo urn at de evemmente de
Migrantii pot fi grupati din t d
tici personale (sex, virsta stare e ve?ere . al unor caracteris-
apartenenta etnica, experienHi d a, mvel de instructie,
ale comunitatilor de origine sau ;tc.}, al _unor caracteristici
de caractcristici ale comunitxti"l ed es simultan, in fund-ic
ult" I . . d, or e ongme de d t. +" i' t
Im caz c asificarea se face in functie d t" 1 d f es matie . .tn acest
tul sau evenimentul de micrra+I"e s . te e e lux in care migran-
D . . to> t e m egreaza.
eoarece relatu relativ stabile nu ,
de grupari de migran+-i .,. se mtrc toatc tipurile
d . . t e a ca numa1 anumt c d
e rmgranti (de evenimente de m . . I e Ipun e grupari
mente" ale structurii acestu" f Igratie(} pot fi considerate ca ,cle-
1 enomen ,element structural")
Ipoteza pe care incercam sa o dez I v
jluxunlev de migratie sint elemente structvo in contu;mare este ca
sensul ca tntre ete se constituie rela'ii relattrat eb e fenomen, fn
A
..
1
. r v s a 't e.
rn e tentoriale- comunitati lo al .
<:are functioneaza ca sisteme sociale social-economice -
moment, de un numrtr de mi ranti t _or_Ia e la un anume
de .o mulFme de factori le tg. d po determmat la rindul sau
d
o 0 ga I e raportunle d d It
0 0
care_ }ntre ana respectiva alte ari" t "t .ale ezvo are comum-
graflca a populatici etc. I en on e, de structura demo-
84
Ex!ras din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE MIG A A
Editura Academiei Republicii Socialiste RomanlaRABJIE IN
1 1984, cap.S
Emigrarile nete efective (actuale) dintr-o comunitate locaHi data.
intr-o perioada determinata, sint o multime al carei volum este
impus de exigentele de functonare a respectivei comunitati in calitate
de sistem social local. Cbiar daca emigrarea potentiala este foarte mare.
emigrarea neta trebuie sa se pastreze in limitele impuse de viabilitatea
comunnitatii. Desigur, aceste limite sint foarte vagi indeterminate.
Datorita lor, insa, variatiile fluxurilor de emigrare din (i) ajung sa se
influenteze reciproc sub aspectul volumului. La un volum total de emi-
grare impus, pentru o perioada data, de exigentele de viabilitate ale
comunitatii de origine (i), fluxului (ij) in decursul perioadei
respective duce automat la o sdidere a volumului fluxurilor spre alte
localitati (j).
Datorita unor raporturi de ierarhie de dezvoltare de comuni-
care specifice intre localitatile de diferite tipuri se ajunge la constitu-
irea unor fluxuri care au eel putin un punct comun - destinatie ori-
gine in timp. Prin intermediul migratiei in stadii sau al migra-
tiei in ,lant", fluxurile ajung sa se in acest mod.
Astfel, fluxul ,comunc - comunc suburbane" este in interac\iune
cu fluxul ,comune suburbane -
Configuratia fluxurilor de migratie estc data de configuratia
raporturilor de calitate a vietii de comunicare dintre arii teritoriale.
Reducind argumentatia la liniile ei esentiale, s-ar putea spune
di fluxurile de migratie si:nt un element structural al migratiei totale
pentru ca:
- migratia este determinata direct de diferentele de calitate a
vietii de relatiile de comunicare dintre arii teritoriale;
- ariile teritoriale sc dezvolta in intcractiune, constituindu-se
in sisteme teritoriale.
Caracterul sistemic al fluxurilor de migratie reflecta deci carac-
terul sistemic al cauzelor care determina acest fenomen.
ln concluzie, principalele premise care sus(n ipoteza fluxurilor
de migrafie ca elemmte structurale ale migrafiei totale stnt :
- caracterul sistemic al cauzelor care determina fluxurile de
migratie, respectiv al raporturilor de dezvoltare de comunicare dintre
ariile te ritoriale;
- limitarea emigratiei totale dintr-o arie teritoriala, i:ntr-o perioada
data, datoriHi exigentelor de viabilitate ale acestei arii ca sistem social
-migratia in stadii in lant. Fenomenele de migratie in stadii
teritorial;
in lant actioneaza mai mult in calitate de mecanisme de constituire
a fluxuriior de migratie in sistem decit in calitate de cauze. Caracterul
sistemic a1 ariilor teritoriale, exigentele lor de viabilitate sint o condi-
tie a manifestarii fluxurilor ca sistem. Rolul botaritor in constituirea
8S,
fluxurilor ca sistem revine insa interactiunilor in procesul de dczvol-
tare comunicarii dintre arii teritorialc diferite.
Principalele criterii folosite pentru descompunerea migratiei
interne in fluxuri se refera la:
- tipologia localWitilor de origine de destinatie a fluxurilor
(ruralefurbane);
- aria de a fluxurilor: intra- sau interzonaHi;
- zonele intre care se constituie fluxuri de migratie de inten-
sitate semnificativa.
Prima etapa in analiza structurii migratiei interne consta in deter-
minarea compozitiei acestui fenomen din punctul de vcdere al fluxuri-
lor care il compun. Data fiind lipsa de date, foarte adesea analizele
de structura a migratiei sc opresc la acest nivel, fara a mai reconstitui
ansamblul de relatii dintre diferitele ,clemente", respectiv tipuri
de fluxuri.
5.1. Compozipa migrapei in functie de tipul
de mediu rezidenpal de la originea
de Ia destinapa fluxurilor
Prima perioada pentru care dispunem de date complete asupra
acestui aspect se ref era la anii 1968-1973 (vezi tabel 5.1.1 ).
Fluxul dominant estc de la comune spre Dupa cum am
incercat sa argumentam in subcapitolul precedent (4.1), estc probabil
di acest flux a devenit dominant, ca volum, inca incepind cu anii 1950.
. S6
Tabel 5.1.1
Ponderea fluxurilor de migratie, in migratffi totaUi., pe categorii de 1ocalitati,
in perioada 1968- 1973
(%)

Comune
Comune
total
0 g
suburbane
Comune
I
25,3 3,9 35,5 64,7
Comune
suburbQ.ne 1,5 0,3 3,4 5,2
I
9,3 1,2 19,6 30,1
total
I
36,1 5,4 58,5 lOO
Sursa de date: Anuarul demografic, 1974 (ca!r::ule pe baza datelor
din surs:J. mentionata) .
. atia interna este dominata de trei
, ln perioada 1968-1973, mtgr - comune ora!?e- sau,
. fl . . une- comune ' of) b
mart uxun. com al b (39 4o; ) rural - rural (25' 4 Jo 'ur an -
prin regrupare, rur - ur an to '
urban ste foarte puternic nu sub
Fluxul e . . b aspectul intensitatu (vez1 tabel
tul ponderii in mtgrattal tfttaiJ, pondere mare, migratia comune-
5.1.2). ln raport cele a . e u . te Numai fluxul comune suburb:mc-
este supenoara din migratia totala), are o mten-
flux de volum re us to
. d At fluxul comune -
sitate mat mare eel
Tabel 5.1.2
. fl rilor de migra.tie, pe tipuri de localitati, in
IntenSltatea ux;erioada 1968-1973 (m,,) *

On:::unc \
Cornune
suburbane
Oralle
I Comune
Comunc I suburbane
38
34.
23
6
6
3

5.3
77
i9
MH x 1000, undc m,f
mu = M +M
l+n ;ll.tii' flux!lui de la i spre j; M U-
reprezintli. indicele . . p " - populatia in i,
vo1umul fluxului de la ' sp.re 1 , in acesta, populatia
Ia perioadei de refenntli.. rezintli. intrli.ri in comu-
timatli. pentru in perioada.
es . . di alte tlpun de comunt at , . ><+-i
nitatile de tip 1, di . , a
1
te tipuri de comnntt"t'
. +"' M - n ' tn
de refennt", . t. . Y f . +ll, (veri Methodes de mesure ... ,
in decursul penoadet de re ennt
1971: 4.5). dat . Anuarul demografic, 1974.
Sursa de e.
. al intensitatii pune in
Analiza dm punct de bane in nngratiel.
ma.i mare masura rolul at:ac,Iel A ur ele cu destinatia ora!le.
fluxurile de maxiJ?a c ierarhia de pondere
Este probabil sc m a.r t la un moment dat, de Ierar la
fluxurilor de migratte sint Admitind aceasta ipoteza, con-
lor din punct de vedere al mten(sl at . te cu cele din tabelul 5.1.1},
f datelor din tabelul 5.1.2 compara
ca este ?e migratiei intre ora!le de ponderea flu-
-
0
aproptere a
xului comune - .. . tiei suburban urban;
- pon ern mtgrat
87
- mentinerea fluxului fntre comune la un nivel superior celui
dintre comunele suburbane;
- mentinerea fluxurilor cu destinatia comune suburbane Ia un
volum redus.
Rezultatele recensaml'ntului din 5 ianuarie 1977reflectap compo-
zitie a . fluxurilor de migrafie (vezi tabel 5.1.3
cu tabel 5.1.1).
TabeJ 5.1.3
Ponderea fluxurilor de migranp (pe dura.ta vietii) pe categorii de loca.Iitati,
la 5.01.1977
(%)
Destinatie I
Comune
Comune
I
suburbane
I
Total
01igine .
Comune
21
3
57
I
81
Comune
I
suburba.ne
X
X
2
2

3
X
1i
I. 17
I
-
1
Total
24
3
73
100.
Fara inregistrati la .,alte situatii $i nedecla.ra.t".
Sursa de date: 1977, vol. 1.
Ceea ce surprinde este ponderea foarte mare a fluxului comune -
(57%, fata de 36%, inregistrata in 1968-1973). Deoarece 49%
din totalul migrantilor pe durata vietii, l:nregistraji In 1977, s-au sta-
bilit in localitatea de domiciliu intre 1965-1977, s-ar putea crede ca
diferenta dintre cele doua procente menjionatc provine dintr-o cre:;;tere
efectiva a ponderii fluxului comune - ora:;;e, In migratia totalii, dupa
1973. o tendinja de a ponderii fluxului respectiv este
vizibila (vezi tabe15.1.4, col. 3), aceasta cre:;;tere nu a fost de natura
inert sa ridice ponderea fluxului Ia o cifra apropiata de 57%.
Factorii eire contribuie la o cre:;;tere exagerata a cifrelor referi-
toare la ponderea fluxului de la comune spre orae s!nt mortalitatea
diferenfialii migrafia ( secundara, terjiarii etc.) tn a celor care
prin statistica starii civile au fost inregistrafi i'n perioada 1968-1973
ca sositi in comune, iar in 1977, la recensamint, ca migranti (pe durata
vietii) cu destinatie urbana.
88
t
}
J
1'ipul ,. fluxului de migratie 1 Total
An
I I
2
I
3 4 5 0 1
!
1968 25,1 4,8 31,8 1,3 0,3 3,1 9,1 1,4 23,1 100
1969 25,-1 4,1 32,9 1,5 0,2 3,1 9,4 1,;i 22,2 100
1970 26,2 3,5 34,2 1,6 . 0,3 3,3 9,7 1,2 20,0 lOO
1971 23.8 '1,2 37,6 1,5 0,3 3,9 8,6 1,1 19,0 100
1972 26,6 4,1 36,0 1,5 0,3 .3,3 9,7 1,2 17,3 too
1973 24,8 3,2 39,3 1,.5 0,2 3,1 9,3 1,0 17,3 100
.
rimu1 simb b b . 0 = mumcipn oriJ.$e, p . .
,. C = comune; S = . comune .su ur ,d. i1 ti'pul localitatii de desbnape.
ia.r eel de-a o ea
indica. tipul dAe 1974.
Sursa de date nua
ol
.. 'lor de migratie (estimate pe b8:za
Modificarea structuru fluxun . + .. ) datorita factorilor mentiO-
.. q pe durata Vletn + .. i tre
inregistram

or d C mai bine pe baza unm comparatu n
nati, poate full (tabel 5.1.5).
datele de la 1me e
Tabel 5.1.5
. d loc-'"tx+> ..,; perioade de stabilire in
iii pe bpun e ""' " .,.. .
Ponderea migranp!or v::
1
;.Q3.1966 $i la. 5.01.1977 (o/.)
Localitatea. de domiciliu
I

comuna 1.: I
I l
Total
Anii venirii in
CO!,llUM
ora;;
Iocalitate mintului
suburbanl!.
.
-1939 1966 37,2 2,.5 60,3 100
1977 32,6-.1,& 2,4 65,0 100
1940-19i9 1966 31,0 2,5 66,5 100
1977 27,9 41 2;1 69,7 tl. 100
100 3,3 71,0 1950-19.59 1966
2.5,7 'li
2,9 76,2 100 1977 I
'1,6
67,5'
100 1966
27,9 'J
100
1960-1964
22,2-'1, 4,2 73,6 . 1977
Sunsa de date: Asllllrvl demogra.Ji.c, 197-f; ReCM!Its4JKifr.t, 1977, vol. 1.
89
... Intre din 1966 1977numarulmigrantilorpedurata
v1etn care s-au stab1lit in comune inainte de 1964 scade cu 603 235
(de .la 1 502 227 la. 898 992). Din aceste pierderi sau reduceri, aproxi-
mahv reprezmta decese
1
, iar ,remigrari" (migratii secun-
dare, tertmre etc.) facute dupa 1965, f1e in alte comune, fie in mediul
?rban ... '!ate i!ldica. o pondere nsemnata a migrajiilor
zn stadu, m mtgrajta totala. nu d1spunem de date de evaluare dirccta
foarte probabil ca majoritatea ,remigdirilor" din comune s-au facut
in urban. Din inregistrarile statisticii civile ca 55% din pleciirile
din in perioada 1968-1973, au avut ca
Adm1tmd a fost! in mare, valabil pentru
pe durata v1etu care au rem1grat dm comune in perioada inter-
cenzitara 1966-1977, rezultii cli in respectiva perioada au sosit din
rural. in aproximatiy 239 500_ care se aflau la eel putin
al d01lea evemment de m1grare (pnmul fund efectuat inainte de 1964).
In concluzie, se poate aprecia ca ponderea mare a fluxului comune-
in migratia totalii, inregistrata la rccensamintul din 1977 (vczi
tabel 5.1.3), este un efect combinat al:
- tii a respectivului fl_ux (vezi tabel 5.1. 4)
m decursul penoade1 de refennta. 0 buna parte dm evenimentele aces-
tui flux nu mai sint migratii primare, ci secundare, tertiare etc. (vezi 1.2);
- mortalitatii diferentiale pe medii rezidenfiale (mai mare in
rural dedt in urban).
Pentru perioada de referinfa -in special anii 60-'70- com-
migratiei totale, din punct vedere al tipurilor loca-
htati intre care se este de pus ma1 ales pe seama diferentelor
de calitate a vietii intre rural urban, a nivelului ritmului de indus-
trializare urbanizare a prii.
In migratia totala, in legatura cu schimbarile in compozifie, se
produc schimbarile de intensitate.
Acest aspect al dinamicii migratiei totale este unul dintre cele
mai putin studiate in literatura de specialitate.
Se poate avansa ipoteza di migratia totala de la nivelul unei
tari este cu atlt mai intensa cu cit nivelul de dezvoltare economica al
tarii respective este mai ridicat. 0 astfel de afirmafie poate fi validata
1
Cifra este determinata in baza ipotezei ca migrantJi cu destinatie rurala au fost
ratei de mortalitate specifica pentru mediul rural in perioada 1966- 1976, respec-
hv 10, 1.5 /00 Faptul ca in estimare am lucrat cu rata bruta de mo;rtalitate neavind
la. dispozitie date asupra structurii pe v!rsta a migranplor pe durata vietJi, ca
rezultatele sa fie interpretate cu toata pmdenta.
90
foarte dificil, dat fiind faptul ca volumul !?i intensitatea migratiei sint
functie side dimensiunea medie a unitatilor teritoriale intre care o schim-
bare' de' rezidenta se considcra migratie. Or, aceste unitati (localiHiti,
tinuturi etc.) sint diferite de lao tara. la alta
2

Determinarea factorilor care explica variatiile anuale ale ratei
migratiei totale implica luarea in consideratie a particularitatilor evo-
lutiei economice, ale structurii 1nigratiei totale pe tipuri de fluxuri
ale comportamentelor demografice specifice pentru tara perioada
respectiva.
2 Chiar in conditJile In care nu putem controla efectul indus de marimea respec-
tivelor unitap, migratia totalil. manifesta tendinta de a avea valori cu a tit mai ridicate.
cu cit nivelul de dezvoltare al tarii de inregistrare este mai ridicat.
Rata migrapei totale pe tari perioade (valori medii anuale)
Tara unitate 19.56-1960 1961-196.5 1966-1970
de inregistrare
0
/oo Dfoo Ofoo
Suedia (parohie) 72 X X
Statele Unite ale
Americii (district) 6.5 66 69
Japonia (localitati) .58 71 78
Franta (localitap) .52 49 63
Cehoslovacia (obec) 31 28 26
Polonia (gromada) 47 33 27
Ungaria (hely) 38 32 28
R.D.G. (kreis) 39 32 18
Romania (localitate) 18 15 1.5
Bulgaria (raion) 20 20 19
D. Courgeau, Analyse Quantitative des Migf'ations Hu-
maines, Masson, Paris, 1980, p. 77-78, 210; S. Okita, T. Kuroda,
M. Yassukawa ;;.a., Population and Development. The Japanese
Experience, in Ph. Hauser (ed.) Wof'ld Population and Develop-
ment. Challenges and Prospects, Syracuse Univ. Press, 1979,
p. 331.
Diferenta dintre tarue putemic industrializate precum Statele Unite ale Americii,
Suedia Japonia, pede o parte, tan in curs de industrializare in anii '60, precum Bu.l-
garia, Romania Ungaria, pe de alta parte, este evidenta. Foarte probabil ca migratm
totala variaza intre diferite intervale sau ,praguri" de dezvo1tare economica. Pentru
tarile care se situeaza in cadrul unui interval de dezvoltare economica, fenomenul
se poate menpne relativ constant. Determinarea pragurilor respective implica existcnta
unor informatii asupra migrapei totale din mai multe tari.
91
.. Schitam in continuare o astfel de abordare pentru cazul migratiei
totale inregistrate in Romania (tabel 5.1.6).
Tabd 5.1.6
Migratia totall!. emigrarea netl!. din rural in
R. S. Romania
Rata migra-
Rata emigrl!.- Ponderea emi-
Anul tiei totale
rii nete din grl!.rii nete din
(Dfoo)
rural rural in migratia
(O/oo) totall!. (%)
1933 21 2,6 9,0
1936 20,9 4,0 13,3
1937 17,2 3,9 13,6
1938 19,2 5,5 20,8
1939 18,2 5,8 21,6
1960 17,2 5,9 23,3
1961 14.4 5,6 26,0
1962 IM 5,9 26,5
1963 14,2 5,8 27,4
1964 H,:i 5,6 25,9
1963 17,0 8,2 26,3
1966 17,1 8,0 28,9
1967 X 7,0 X
1968 14,6 6,i 26,1
1969 14,0 6,1 26,1
1970 14,3 6,5 26,5
1971 13,2 8,2 31,7
1972 16,4 8,1 28,8
1973 18,0 9,8 31,7
Sursa de date: E. 1969 lli Anuarul
demografic, 1974.
Datele din tabelul 5.1.6 indica o variatie oscilanta a ratelor de
migratie totala. ln fapt, ]nsa, fenomenul ca atare a cunoscut un pro-
ces de sporire a intensWitii, proces mascat in buna masura de reducerea
numarului de localitati. De la 4 485 localitati (comune ;;i ora;;e) exis-
tente in 1956 se ajunge la 2 942 localitati 1n 1973. Aceasta scadere s-a
facut pe seama reducerii numarului de comune cu 37%. (ln aceea;;i
perioada numarul de ora;;e a crescut cu 38%.) Reducerea numarului
de localWiti, de comune in speta, a afectat variatiile de volum ale migra-
tiei totale in special dupa reorganizarea administrativa din 1968. Pe
seama acestui efect de ]nregistrare este probabil ca se poa te pune o
buna parte din reducerea de intensitate a migratiei totale dupa 1968.
92
Diminuarea numarului de comune, prin regruparea acestora, a afectat
in special inregistrarile referitoare la migratia rural - rural, in sensu!
reducerii ponderii acesteia in migratia totala.
Explicarea variatiilor de intensitate ale migratiei totale se impune
a fi facuta diferentiat, pe subperioade, in functie de particularitatile
fluxului de migratie dominant in migratia totala.
lnainte de 1950, in conditiile a mai putin de 25% populatie urbana
din populatia totala a tarii, migratia rural - rural a fost fluxul domi-
nant. ln perioada 1951-1953, odata cu lansarea unor ritmuri rapide
de industrializare socialista, este pro.babil ca migratia rural - urban
a devenit fluxul dominant sau, oricum, apropiat ca valoare de eel al
migratiei rural- rural. lntre 1953-1957/1958, in conditiile reducerii
substantiale a volumului de deplasari definitive de la sat la ora;;, este
posibil ca migratia rural- rural sa fi redevenit fluxul dominant.
Dupa 1959/1960, migratia sat- ora;; revine la o intensitate ridicata
;;i, probabil, ;;i la situatia de flux dominant.
In functie de nivelul mediu de intensitate ;;i de natura fluxului
component eel mai important, migratia totala poate fi segmentata in
ctapele: inainte de 1950, 1951 - 1953/1954, 1954/1955- 1957, 1958-
1960, 1961 - 1970 ;;i etapa care incepe cu 1971.
Intensitate maxima a fenomenului este inregistrata la inceputul
anilor '50 ;;i dupa 1971, iar cea minima in anii '60.
Diferitele componente ale dezvoltarii economice ;;i sociale au
influentat asupra intensitatii migratiei totale in special prin interme-
diul navetismului, al migratiei rural - urban, rural - rural ;;i inter-
zonale.
Variatiile navetismului rural - urban ar putea fi aproximate
prin intermediul raportului dintre ponderea populatiei nonagricole
in total populatie ocupata ;;i ponderea populatiei urbane. Dat fiind
faptul ca populatia nonagricola este situata majoritar in urban, este
de a;;teptat ca navetismul rural - urban sa fie cu atit mai intens cu
cit indicele respectiv are valori mai ridicate. Evident, avem de-a face
cu o aproximare foarte ,larga" a fenomenului. Indicele respectiv da
erori de estimare (subapreciere) in special pentru trecutul apropiat,
dat fiind faptul ca are loc o cre;;tere a ponderii locurilor de mund:l. nona-
gricolc amplasate in rural, in totalul locurilor de munca din aceasta
categoric.
93
Diferentele dintre valorile succesive ale indicelui mentionat pot
fi considerate ca semnificative pentru sensul de variatie al fenomenului
de naveta rural- urban (tabel 5.1.7).
Tabel 5.1.7
Schimbari in intensitatea navetismului rural - urban
Indice navetism rural-
urban
Diferente intre valorile
succesive ale indice-
lui
19.'50 119.'5.'5 1 1960 196.'51 1970 197.'51 1980
1,0.'5 1,13 1,08 1,29 1,2.'5 1,44 1,42
X 0,08 -0,05 0,21 -0,04 0,19 -0,02
Sursa: Am,arul statistic, 1981 (calcule proprii).
Conform acestor estl.mari, navetismul rural- urban o
mai accentuata in special in perioadele 1950-1955, 1960 -1965
1970- 1975. Se pare di in special in perioada 1960 - 1965
efectul navetismului de a frina migratia rural- urban este mai putin
compensat de actiunea altor factori cu influenta asupra migratiei.
Variatia de intensitate a migratiei rural -urban se
in mare, in variatiile pe care le suporta migratia totala. Exceptia o
constituie perioada 1955- 1957, dnd migratia rural- urban este
redusa atit ca intensitate, cit ca pondere in migratia totala, acest
ultim fenomen avind insa in perioada o intensitate ridicata.
Se poate presupune ca, pentru perioada respectiva, migratia rural -
rural preia rolul de principala componenta a migratiei totale. Indica-
tiv in acest sens este faptul ca, dupa 1950, perioada in care nuptiali-
tatea din rural atinge valori maxime (intre 10,7%
0
11,2%
0
) este
cuprinsa intre anii 1955-1958, deci aproximativ concordant cu etapa
Ia care ne referim in analiza migratiei totale. Afirmatia are in vedere
faptul ca 0 parte importanta din casatoriile efectuate in mediul rural
se fac prin schimbarea comunitatii de rezidenta pentru eel putin unul
din parteneri (sotie, mai ales).
Migratia interzonala (de tip rural - urban sau rural - rural)
a contribuit la inregistrarea unor valori ridicate ale migratiei totale
in special in etapa 1951-1954, dnd principala forta de atractie a migran-
tilor o constituie mari (G. Retegan, I. Pacuraru, 1974: 53),
care sustin unor fluxuri de migratie pe distante mari. 0
serie de alte evenimente - precum deplasarile provocate de fenomene
94
de seceta acuta sau de reglementari restrictive de stabilirc a rezidentei
sau de catre alti factori - pus amprenta asupra intensitatii migra-
tiei totale, in special in anii '50.
5.2. Compozitia migrapei in funcpe de aria
de (intra- sau interjudeteana)
Diferentelor de calitate a vietii de intensitate a comunicarii dintrc
zonele social-economice le corespund fluxurile interzonale. Cu cit acestc
diferente sint mai puternice, cu atit migratia interzonala este mai puter-
nica dedt cea din interiorul zone. La rindul lor, diferentelc
reflecta fie anumite raporturi istorice de dezvoltare intre zone, fie pro-
cese social-economice contemporane de restructurare a aces tor raporturi.
Analiza migratiei tn functie de aria intra- sau interjudeteana
de constituie un mijloc de estimare a procesului, din acest
punct de vedere. zonele social-economice nu se suprapun intru-
totul cu judetele, sub constringerea datelor disponibile sintem obli-
gati sa adoptam ca ipoteza de lucru ideea ca judetele nu sint numai
unitati administrative, ci social-economice, localitatile de pe cuprin-
sul lor constituindu-se intr-un sistem teritorial.)
Migratia interjudeteana are o pondere mare in migratia totala.
In volumul de migranti pe durata vietii inregistrati la recensamintele
din 1966 1977, fluxurile interjudetene au o pondere de 54% (Recen-
samntul, 1966, vol. IV, Recensamntul 1977, vol. I). Dat fiind faptul
ca migratia intre judete este, dupa cum vom arilta in continuare, in
mare masura migratie rural- urban datorita mortalitatii diferen-
tiale intre cele doua medii rezidentiale, cifra respectiva
intensitatea reala a fluxurilor interjudetene. (Situatie similara cu cea
comentata in subcapitolul 5.1., in legatura cu tabelul 5.1.3.) Ca avem
de-a face cu o supraestimare a intensitatii acestor fluxuri atunci cind
se lucreaza cu date de recensamint asupra migrantilor pe durata vietii
rezulta din faptul ca ponderea migratiei interjudetene in totalul
celei rural- urban a fost in perioada 1968-1972 de 44% (in timp
ce, conform estimarilor facute cu migranti pe durata vietii, aceasta
pondere era in 1977 de 55%).
Migratia interjudeteana are cea mai mare pondere in fluxurile
cu destinatie urbana, in cele urban- urban, in special (tabel 5.2.1).
Aprecierea, facuta pe baza inregistrarii migrantilor pe durata vietii,
este consistenta cu constatarea di migratia interurbana se
pe distante mai mari decit celelalte tipuri de migratie (cu care este com-
parabila).
95
Tabel 5.2.1
Ponderea migrapei interjudetene pentru fiecare din fluxurile fntre tipurile
de localitll.ti (migranf:i pe dura.ta. viep.i, 5.0 1. 1977)
I
Origine-----
Oralje
Comune
suburbane
Comune
Total
' I Comune I
suburbane
77 53
-47 24
55 56
60
Comune
5i
37
37
39
Sursa de date: Ruensd.mtxtul, 1977. val I, tab. 21.
Total
73
H
51
54
5.3. Relatii intre tipuri de fluxuri de migrafie
!P?tezei sistemic al fluxurilor de migratie
va f1 facuta m contmuare pnn analiza corela.tiilor dintre intensitatea
acestora.
Conform premiselor teoretiee avansate, este de ca, tn
masura in care comunitatile locale de.unanume tip -urban san rural
de pe teritoriul unui judef functioneaza ca sisteme sociale locale intre
fluxurilor de migratie corespunzatoare sa existe
semmf1catlve.
Dintre fluxurile care se determina in funcfie de caracterul urban/
rural, intra-/interjudefean definitivfpendulatoriu al migratiei, dis-
punem de date in legatudi cu tipurile rural urban interjude-
fean . rata de 1m1grare (RUI), rural -urban intrajudetean- rata
de (RU
1
), rural . rural interjudetean rata de imigrare
(RRI) navetism la nivelul judefului (N) 3
.
1
- de in totalul personalului muncitor al judetului nu este
o a unui fl_tJ;" ll;efiind specificate originea lli destinaf:ia sa; acest indice
tl constderam totm;;1 ca. semmftcahv pentru intensitatea migratiei pendulatorii
ftiut c:a, in navetismul este un fenomen prezent in special
aceste bpun de locahtap.. Un studtu de caz flicut pentru judetul Buzau pledeaza in sp
jinul acestei afinnap.i- M. Bacanaru, I. Petre, I. Bacana.ru, 1978: 291-292. n
96
Corelatiile dintre intensW:itile acestor fluxuri sint prezentate
in tabelul 5.3.1.
Tabel 5.3.1
1\Iatrice de corelatie dintre fluxuri de migratie in
functie de mediul rezidential aria intra- sau inter-
judeteanli. de *
RUI
RUt
RRI
RUI RUt
0,43
RRI
0,53
0,78
-0,25
-0,55
-0,38
* Vezi in anexa 2-vS, v6, v9, v66; pentru
p = 0,01, r 0,'12.
Selectind numai corelafiile de maxima intensitate, relatiile din-
tre cele patru tipuri de fluxuri se prezinta grafic ca in figura 5.3.1.
Navetismul se afla deci in relatie negativa cu toate formele de
migratie definitiva semnificate prin variabilele incluse in analiza, in
special in raport cu MRU1
Relatia negativa dintre migratia rural urban intrajudeteana
navetism poate fi interpretata in ipoteza ca in majoritatea judetelor
se reduce tot mai mult ,specializarea" satelor in a da fie migranti defi-
nitivi, fie pentru Numai tn miisura in care cele douii tipuri
de comportament de migrafie ajung sa fie prezente tn acelea!ji localitiiFi
rurale pot intra in ,concurenfii", accentuarea unuia ducind la estomparea
celuilalt. Este probabil di dezvoltarea retelelor de transport in comun
o serie de alfi factori (asupra carora vom reveni) au contribuit la adop-
tarea comportamentului navetist rural - urban in satele care ante-
rior erau relativ izolate.
Fig. 5.3.1. - Corelatii semnifica.tive intre principalele
tipuri de migratie.
Relatia puternidi dintre fluxurile de tip RRI RC1 (fig. 5.3.1)
poate fi interpretata ca argument pentru sustinerea ipotezei ,migratiei
in lant": emigrarea din comune in judet creeaza o cerere
de foqa de munca pentru agricultura, satisfiicuta prin atragerea
97
latiei active din comunele altor judete. Migratia de tip RRI se dezvoWi
insa ca urmare a efectului combinat dintre o cerere mare de forta
de munca in de la destinatie acordarea dreptului de rezidenia
in marile in mod selectiv, favorizind personalul cali-
ficat. (0 astfel de selectivitate a fost pusa in evidenta pentru cazul
municipiului L. 1980.) Pentru emigrantii din rural
fara sau cu nivel scazut de calificare, stabilizarea in comunele din apro-
pierea marilor este impusa tocmai de aceasta selectivitate.
Trednd la nivelul individual de analiza, se poate infera concluzia
ca principalele motivatii social-economice ale emigrarii rural - rural
pe distante mari sint legate de exercitarea unor ocupatii fie in comune,
in unitati agricole dezvoltate, fie in centre urbane, ca Este
probabil ca stau lucrurile avind in vedere, in plus, faptul ca judetele
cu cea mai mare atractie a ruralilor de la mare distanta sint caracteri-
zate atit prin grad ridicat de urbanizare, cit prin nivel ridicat de dez-
voltare agricola. Acesta este cazul judetelor Constanta Ilfov
(considerat in limitele sale de pina in 1981 avind in vedere functio-
nalitatea sa conjugata cu cea a
5 .4. Relapi intre fluxurile
de migrape interjudetene
5. 4.1. Fluxurile cu destinatie in urban
In cadrul capitolului 4 fluxurile de migratie au fost abordate numai
prin prisma volumului sau intensitatii lor la origine (ca emigrare) sau
la destinatie (ca imigrare). Cu ajutorul analizei cauzale au fost puse in
relatie variabile socioeconomice cu variabile de emigrare sau de imigrare.
Pentru principala variabila referitoare la migratie interjudeteana - imi-
grarea ruralilor in situate in judete diferite de origine -, prin-
cipalul factor explicativ il constituie ponderea populatiei ocupate in
sectorul de stat al economiei in total populatie.
Prin acest gen de analiza se accentueaza rolul factorilor care actio-
neaza la destinatia fluxului (in cazul in care variabila dependenta
imigrarea) sau la origine (in cazul emigrarii).
Premisele teoretice formulate in prima parte a lucrarii conside-
rau ca factori explicativi ai migratiei nu atractia sau respingerea social-
economica de la destinatie respectiv originea fluxului, ci raportul
dintre factorii care actioneaza la origine lades tina tie. Pentru a
acest raport rolul pe care il joaca in influentarea procesului de
migratie, se impune un alt tip de analiza, in care fluxurile sa fie conside-
98
rate in sensul lor propriu, ca multinie de persoane care se deplaseaza
intre 0 origine 0 destinatie comuna.
In masura in care fluxurile respective au nu numai un continut
statistic (agregare a unei multimi de persoane cu
ci si unul social, atunci este de ca sensul relatule flu-
interjudetene Sa exprime 0 ierarhie de dezvoltare intre ]Udetele
implicate in relatie.
In plus, acest tip de analiza are a':antajul de a
existentei unei corelatii raportunle .de relatule de
comunicare intre arii teritonale aflate la mvelun dlfente de dezvoltare.
Urmarea acestui drum de analiza este mult complicaHi de numarul
mare de fluxuri posibile in miscarea migratorie interjudeteana ( (40 X 40)-
- 40 = 1 560 fluxuri). Evident, o harta in care trasezi pina la.
de ,linii", reprezentind tot atitea fluxuri, este foarte greu de Ciht
prin aceasta, foarte putin utila.
Intreprindem o prima analiza asupra fluxurilor de migratie inter-
judeteana cu destinatie urbana A lor es!e yutind
fi ruraHi sau urbana). Aceste fluxun smt m buna (731o dm total
migratie interjudeteana cu urbana) fluxun rural - urban.
Folosim datele recensamintulu1 dm 1977.
Pentru reducerea unei realitati complexe la liniile ei esentiale,
retinem in analiza fiecare ju'det cite doua fluxuri (de .grad';l I
II) - cele care la ongme au eel volum .. ln al nnd,
renuntam, pentru moment, la mumc1pml a
de atractie cu mult .Pe <1: A Constrmm o
configuratie a fluxunlor d: ynnc1pale facmd de
orasul-capitala, care conshtme pnnc1palul centru de atract1e pentru
24 din cele 39 judete ale tarii (in baza cifrelor de migranti pe durata
vietii, 1977). aceste judete au fost considerate ca fluxuri prin-
cipale cele al caror volum se situa pe locurile doi trei (pe locul I fiind
emigrarea la Bucuresti). Din cele 39 X 2 = 78 fluxuri, au fost retinute
un numar de 62, care indeplineau conditia de a nu fi dublate de un con-
traflux de volum mai mare. Deci, daca mii este fluxul de migratie
din judetul i in judetului j, atunci acesta a fost retinut ca flux
principal dadi numai daca mij > mii.
Pentru a trasa in intregime harta regiunilor sau sistemelor inter-
judetene, cu destinatie urbana, se impune luarea in consideratie.- in
aceasta etapa a analizei - a rolului jucat de Am cons1derat
ca judete care graviteaza in jurul acestui pe cele al caror flux spre
99.
este mai mare de 4 ori
4
fata de fluxul de emigrare de volum
imediat inferior, din acela9i judet. Au rezultat 8 fluxuri principale de
gradul I spre de la Arge9, Dimbovita, Prahova, Galati, Ialo-
mita, Constanta. llfov 9i Teleorman. Corespunziitor, pentru aceste
judete fluxurile care fusesedi determinate ca ,principale de gradul I"
au devenit, prin luarea in consideratie a atractiei ,prin-
cipale de gradul II".
ln continuare am procedat la construirea unui indice al atractiei
urbane (migratorii) a judetului prin calcularea diferentei dintre numarul
fluxurilor principale de sosire 9i cele de plecare din judet. tn prealabil
am ponderat numarul fluxurilor (de sosirefde plecare) care la origine
au avut volumul eel mai mare cu 2, iar pe cele care la origine au fost
pe locul al doilea cu 1 (vezi tabel 5.4.1)
5

Tabel5.4..1
Numaru1 de fluxuri interjudetene principale de sosire in centre1e urbane ale judetu1ui
sau de plecare din judet (migranti pe durata vietii la recensamintu1 din .5.0 1.1977.
N r. fluxuri de N r. fluxuri de
Indicele de
Judetul
sosire plecare
atractie in urban
, gradul I I gradul II gradul I I gradul II
a migrantilor (IA)
0 .
2 J 4
1 .5= ((1x2)+
J+ 2)- ((Jx2) +
+ 4)
Alba (AB) 1 1 3
Arad (AR) 1 1 1 -2
Arge'? (AG) 2 1 1 -1
Bacll.u (BC) 1 1 1
Bihor (BH) 1 1 -2
Bistrita-Nasaud (BN) 1 3
4
Pragul este relatb arbitrar ales. Pomind de la faptul ca este de
peste 6 ori mai mare dedt urmatorul in ierarhia volumelor de populape, am fi putut
considera aceasta cifra drept prag. Coborirea la 4 a fost facuta in urma analizci intregii
serii de raporturi ,volum flux spre Bucure;;tifvolum flux spre alt judet, de intensitate
imediat inferioara". In jurul cifrei 4 se produce o ,ruptura" a seriei de date.
5
Un astfel de indice estimeaza atlt intensitatea fluxurilor de imigrare in raport
cu un judet dat, cit extensiunea cimpului de migratie din care fn judetul respectil'
sosesc migranti. Cu cit indicele este mai mare, cu atit centrele urbane din judetul respec-
tiv a trag mai multi migranti, din mai multe judete. Validarea acestui indice se poate face
prin raportarea sa la un indice care estimeaza numai intensitatea atractiei urbane
a migrantilor (calculat ca raport intre migratia neta pe durata vietii in centrele urbane
ale judetului populatia nonmigranta din judet). Conform a:;;teptarilor, din totalul de
4 judete cu imigrare maxima (peste 800(oo. J sint judete definite drept ,centre de imi-
grare", din 14 judete cu emigrare maxima (peste -800%
0
), 12 sint din categoria ,cen-
trelor de emigrare" (vezi comentariul la tabelul 5.4.1).
100
0
(BT)
(BV)
Braila (BR)
Buzau (BZ)
(CS)
Cluj (C])
Constanta (CT)
Covasna (CV)
Dimbovita (DB)
Dolj (DJ)
Galati (GL)
Gorj (GJ)
Harghita (HG)
Hnnedoara (HD)
Ialomita (IL)
(IS)
Ilfov (IF)
Maramure'? (MM)
Mehedinti (MH)
(M$)
(NT)
Olt (OT)
Prahova (PH)
Satu Mare (SM)
Salaj (SJ)
Sibiu (SB)
Suceava (SV)
Teleorman (TR)
(TM)
Tulcea (TL)
Vaslui (VS)
Vilcea (VL)
3
1
2
2
2
3
1
1
2
4
Vrancea (VR)
(B) 8
2
7
1
2
2
2
4
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Tabel 5.4.1 (continuare)
4
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
5 ((l X 2) +
+2)- ((Jx2) +
+4)
I
1
-3
13
-3
-3
0
4
2
-2
-3
4
3
-3
-3
6
-3
6
-1
2
-2
0
-3
-3
1
-3
3
5
2
-J
9
-3
-3
-3
-3
16
Un prim rezultat al acestor operatii este clasijicarea judefetor din
punct de vedere at comportamenttdui tor de mig':aJie in :ategorii:
1. centre de imigrare, cu indice de atractte mare fara fluxun
de plecare de marime semnificativa
6
: (evi-
dent, ar avea un indice mult mai mare dadi procedeul
de construire nu 1-ar defavoriza) ;
s Cele mai importante din fluxurile lor de emigrare au un volum mai mic decit
contrafluxurile .corespunzil.toare.
101
II. centre de imigrare-emigrare, cu indice mai mare decit zero
cu fluxuri de plecare de marime semnificativa: Hunedoara, Sibiu,
Cluj. Dolj. Bacau, Constanta, Galati; .
, III. centre de .,tranzifie", cu indicele de atractie egal cu zero,
respectiv cu fluxuri de emigrare de imigrare egal la numar:
Severin, Prahova;
IV. centrf Je emigrare-imigrare, cu indicele de atractie (IA) -2
lA < 0: A:.ad, Bihor, Covasna, Ilfov, Mehedinti. Suceava,
V. centre de emigrare, cu lA - 3, respectiv fara nici un flux
de sosire de marime semnificativa; in aceasta clasa sint cuprinse 18
j udete: Alba, Bistrita-Nasaud, Braila, Buzau, Dlmbovita.
Gorj. Harghita, Ialomita, Neamt. Olt, Satu Mare, Salaj, Teleorman,
Tulcea, Vaslui, Vilcea, Vrancea.
Pe baza acestei clasificari se poate trece la reconstituirea relatiilor
majore dintre fluxurile de migratie.
Urmarind distributia fluxurilor pe harta (vezi fig. 5.4.1 5.4.2),
se poate vedea cu ca mi:jcarea migratorie interjudefeana este
orientata in 1977 catre cele trei mari centre de imigrare:
rntre ele, acestea sint relativ independente, in sensul ca nu
exista fluxuri de gradul I (cu intensitate maxima intre fluxurile de
emigrare de la origine) care sa le uneasca direct. Desigur, factori de
natura social-economica actionind pe durata mare de timp au contri-
buit la aceasta situatie. Atractia migratorie este, probabil, rezul-
tat al unei anume centralit(ifi geograjice: judetele
Galati sint plasate pe o .,banda" care traverseaza tara de la vest la est,
in apropierea liniei mediane dintre extremitatile de sud de nord
ale tarii.
' Considerind ca apartin sistem de migratie judetele legate
direct sau indirect printr-un flux principal, a rezultat configuratia pre-
zentata in fig. 5.4.1.
Exista deci trei mari sisteme de migratie definite prin princi-
palele lor centre de convergenta a fluxurilor:
I. sistemul Timi$- Hunedoara- Cluj - Dolj (14 judete);
II. sistemul Bra:jov - Sibiu (7 judete);
III. sistemul Bucure:jti- Galati - Constanta (13 judete).
De mai mica in tindere sin t sistemele:
IV. Ia:ji (4 judete);
V. Maramure$ (2 judete).
Rod al unei succesiuni de operatii tehnice relativ numeroase,
gruparea judetelor in astfel de sisteme se cere argumentata inter-
preta ta.
Principala ipoteza interpretativa pentru aceste evidente empi-
rice este ca structurarea fluxurilor de migrafie rejlecta (a) o ierarhie spe-
102
0
11

+'
cd
:
"'
'"' '0
::s
(.)
>cd
0:
cd
"
+'
" '0

...
:,) :::::::
+'
;::: '"' .-4 ;
.9
.,.......,
ro ru I
'"' '"'
I
00;::!
"0
;:::
'"'
0) Po.
'0
.::

I
'"'
ru
::s
'"' 00
-=a

'-<\0
0\0
-0\

cl

'0 @
=..::>
'"'
O.,::s


CfJ
U'i
<'1
...:
ori
o.O

c{ficii a dezvoltarii social-economice a unor judeje (b) existenja unei
,elative consistenfe valorice (culturale) fntre respectivele jude"fe, toate aces-
tea manifestate fn condijii de (c) proximitate teritoriala.
Incepem argumentarea cu componenta cea mai putin problema-
fica a ipotezei: proximitatea teritoriala. Din cele 35 de fluxuri principale
de gradul I, numai 6 traverseaza un alt judet pentru a ajunge de la
origine la destinatie. Este vorba de fluxurile Bihor - Cluj -
Hunedoara, Dolj - Hunedoara, Badiu - Galati - Bucu-
Constanta - Toate aceste fluxuri leagii intre ele judete
cu grad ridicat de urbanizare (in 1977, 6 din cele nouii judete implicate
in relatii aveau peste 53% populatie urbana, gradul national de urba-
nizare fiind de 47,5% Anuarul statistic, 1977). Din acest punct de vedere
s-ar putea considera ca regasim o manifestare a regularitatii: migratia
urban - urban se face pe distante mai mari, dedt cea rural- rural.
Similar, 6 din cele 30 de fluxuri principale de gradul II leaga
judete care nu sint vecine: Suceava- Cluj - Bistrita-
Nasaud- Hunedoara, Ialomita- Ilfov- Constanta, Galati-
.
Pentru verificarea componentei (a) din ipoteza enuntata, folo-
sim drept referinta sistemul de migratie Timi$ (vezi fig. 5.4.3). Prin
analiza de regresie am constatat ca migrarile in urban, din alte judete,
sint determinate in principal de gradul de dezvoltare al judetului de
destinatie, estimat cu ajutorul indicelui ,numar de personal la 1000
locuitori". Valorile indice inscrise pe ,nucleele" grafului din
figura 5.4.4 indica o strinsa corelatie intre ierarhizarea judetelor din
acest punct de vedere modul de structurare a fluxurilor: pe o
ramura a grafului, deplasarii de la destinatie spre originea fluxurilor
Fig. 5.4.3. - Personal munci-
tor la 1 000 locuitori in 1977 pe
judetele componente ale siste-
mului de migrape .
Arad
(318)
Bihar
(301)
I
(3831
r
Hunedoara
t (366)

Gorj
(292]
Olt
(2241
soh
(1971 J
I
I .
Caras Severrn
(343)
Cluj (3491
t
Bistrita-
Niisiiud (2121 (3eti)
ii corespunde o ierarhie descresdnda a valorilor indicelui inscris. Exista
o singura abatere de la regula: in Gorj se afla originea unui flux spre
Dolj, dar personalul muncitor la 1000 de locuitori este nume_ros
in primul dedt in eel de-al doilea judet, contrar teorehce.
105
sub aspect statistic este normala o astfel de abatere incli-
nam spre a o considera nu atit ca expresie a unei relatii intre
ierarhia de dezvoltare structurarea fluxurilor, cit, ales, ca efect
al unei insuficiente a tehnicii de construire a grafului fluxurilor de migra-
I
Sib1u 1385)
t
I I
Alba 1299) Vilceo 1237)
Brasov 1475 J
f
B
I.
OCOU 1272)
l
Neomt 1259)
I
Covosno.
1297)
Fig. 5.4.4. - Personal muncitor
la 1 000 locuitori in 1977 pe
judetele componente ale sistemului
de migra"jie
tie. Intre volumele fluxurilor de emigrare de gradul I II din Gorj,
spre Dolj respectiv Hunedoara, exista o diferenta foarte mica, de la
10 896, in primul caz, la 10 214, in eel de-al doilea caz.
Tehnica de determinare a nucleelor in graful migratiei lucreaza
numai cu volumul fluxurilor principale de gradul I, indiferent de dife-
renta dintre acesta eel de gradul II. In cazul fluxului de gradul II,
s:r.re Hunedoara, ierarhia dintre origine destinatie este respectata,
fund in acest caz conform derivate din ipoteza.
. In cazul sistemului Bra!jOV (fig. 5.4.4) corelatia dintre modul de
a fluxurilor ierarhia de dezvoltare a judetului este con-
forma cu 1poteza enuntata. Corelatia ramine la fel de buna si in cazul
sistemelor Bttcuresti, Iasi si Maramures. '
, ' ' ,
In fluxurilor joaca, desigur, un rol raporturile
culturale dmtre Judete. Acest factor, de natura calitativa, este mai
greu de pus in evidenta cu ajutorul unei astfel de analize, cu atit mai
mult cu cit actioneaza conjugat cu o serie de alti factori nu numai
(precum raporturile de dezvoltare), ci latenti, de natura
psihosociaUi (precum traditiile de comunicare prin migratie etc.). Chiar
in limitele acestui tip de analiza pot fi facute, unele estimari.
Raportarea regiunilor istorice la ,regiunile" (sistemele) de migra-
tie indica raporturi de intersectare intre cele doua tipuri de arii.
0 prima regularitate derivata din analiza comparativa a tipuri-
lor de judete, din punctul de vedere al comportamentului lor de migra-
tie, a regiunilor istorice de apartenenta: cu eft judefztl are o mai mare
putere de atracfie, cu aUt ,cmpul" din care f!ji recruteaza migranfii este
mai diferit de regiunea istorica de care aparfine judeful respectiv.
Judetele cu indice maxim de atractie din grupa ,centre de imi-
grare" sint la capatul unor fluxuri a caror origine se afla, majoritar,
106
in afara regiunii istorice a judetului de destinatie (vezi tabel 5.4.2).
In schimb, judetele ,centre de imigrare-emigrare" (cu indice de atrac-
tie mai reclus decit centrele de imigrare) atrag migranti preponderent
din regiune istorica.
Tabel 5.4.2
Xumarul fluxurilor principale (de grad I II) in functie
de puterea de atractie a de la destinatie regiunea
istorica de la origine
Originea fluxului
I
Atrac"jia migrantilor
in raport cu
I
foarte mare
(centre de Total
destinatia
(centre de 1m1grare-
imigrare) emigrare)
regiune
istorica 8 23 31
alta regiune
istorica 15 6 21
Total
I
23
I
29
I
52
x
2
= 8,79 semnificativ pentru p = 0,01.
Astfel (vezi fig. 5.4.1), Doljul grupeaza fluxuri din Oltenia, Clujul
din Transilvania, Sibiul - majoritar din Transilvania, din
si centrul Moldovei etc. Dintre marile centre de imigrare,
in cea mai mare masura un cimp de atractie conform cu granitele
regiunii istorice de apartenenta (vezi fig. 5.4.1).
Din judetele tarii, 22 (considerind inclusiv municipiul
ca judet) isi mentin in 1977 puterea de atractie urbana a migrant1lor pe
care o in l966 (tabelul 5.4.3). Rezulta 'deci di schimbarile canti-
Tabel 5.4.3
Indicii atractiei in urban a migrantilor, la recensamintele din 1966 din 1977
Indici

I
Indici Dife-
Judetul
I
renta
Judetul
I
renta
1977 1966 1977-1
I
1977 1966
1977-
1966
1966
0
I
1
I
2
I
3
I
0
I
1
I
2
I
3
Alba -3 -3 0 Bistrita-Nasaud -3 -3 0
Arad -2 -1 -1 -3 -3 0
-1 -1 0
14 8 6
Bacau I 3 -2 Braila -3 -3 0
Bihor -2 I -2 0 Buzau -3 -3 0
107
Tabel 5.4.3 (continuare)
0 2
'
3 0 2 3
Caras- Severin 0 1 -1 I Mure!j 0 -1 1
Cluj 4 6 -2 Neamj: -3 -3 0
Constanta 2 3 -1 Olt -3 -3 0
Covasna -2 -2 0 Prahova 0 2 -2
Dimbovita -3 -3 0 Satu Mare -3 -3 0
Dolj 4 1 3 salaj -3 -3 0
Galati 3 6 -3 Sibiu 5 2 3
Gorj -3 -2 -1 Suceava -2 -2 0
Harghita -3 -3 0 Teleorman -3 -3 0
Hunedoara 6 9 -3 Timi!j 9 7 2
Ialomita -3 -3 0 Tulcea -3 -3 0
la!ji 6 5 1 Vaslui -3 -3 0
Ilfov -l -1 0 Vilcea -3 -3 0
Maramure!j 2 1 1 Vrancea -3 -3 0
Mehedinti -2 -3 1 Bucure!jti 16 14 2
tative, referitoare la intensitatea fluxurilor, se petrec in 18 judete.
Schimba.rile calitative sint mai putin frecvente, in special pentru flu-
xurile care in 1966 aveau o maxima intensitate (gradul I) (tabel 5.4.4).
Tabel 5.4.4
Schimbari ca1itative in structura fluxuri!or principa1e
de migratie intre 1966- 1977
l
lntensitatea fluxului I
Tipul de schimbare
gr. I * I gr. II ,
flux nou X 5
disparitie flux 2 1
schimbarea destina-
tiei fluxului 5 4
Total 7 10
Total
5
3
9
17
* Fluxul cu eel mai mare volum in raport cu
fluxurile de la origine.
Reorientarea jluxurilor principale de la o destinatie la alta ,pare
a ji eject nu atit al schimbarii raporturilor de dezvoltare dintre ariile de
sosire, eft mai ales eject al unui proces de ,fnvatare" sau de contagiune
sociala, realizat dijerentiat fn raport cu caracteristici ale acestor arii.
Un prim argument in favoarea acestei ipoteze este de natura
negativa: reorientarea fluxului principal spre o alta destinatie se face
nu pentru ca ritmul de dezvoltare fn noua arie de sosire este mai mare:
l08l
decft fn prima. ln acest sens am constatat ca rata de a numaru-
lui de personal muncitor la 1000 locuitori, intre 1966 1977, nu este
sistematic mai mare la destinatia din 1977 dedt la cea din 1966, pentru
fluxurile principale de gradul I care au origine in aceste doua
momente.
ln schimb, se poate constata ca jlttxurile acestea se reorienteaza,
n decursul perioadei de rejerinfa, spre destinajii care au nivel de dezvol-
tare superior celui existent la destinafia anterioara.
Estimind nivelul de dezvoltare social-economica prin personalul
muncitor la 1000 locuitori, putem evidentia corelatia dintre icrarhia
de dezvoltare a zonelor de sosire in momente diferitc, pentru fluxuri
care au origine, schimbarea sensului acc-stor fluxuri (tabel5.4.5).
Tabel 5.4.5
Personal la 1000 locuitori in 1977, la destinatiile
fluxului
Judet de plecare
in 1966
Bihor
Vilcea
Alba
Bacau
Ialomita
Destinatia din
1966
Arad (318)
Dolj (259)
Hunedoara(366)
Galati (308)
Constanta
(403)
Destinatia
din 1977
Timi!j (383)
Sibiu (385)
Sibiu (385)
Bra!jov (475)
Bucure!jti
(522)
Schimbarea destinatiei fluxului principal de emigrare din Bihor
de la din Arad (in 1966) spre cele din (in 1977) s-a facut
deci nu pentru ca in dezvoltarea economica s-ar fi facut mai
rapid dedt in Arad (in intervalul 1966-1977), ci pentru ca
are un nivel de dezvoltare superior Aradului. Este probabil ca, intr-o
prima etapa (anume in 1966), emigrarea din Bihor a fost orientata
prioritar spre Arad ca judet cu nivel de dezvoltare superior, aflat in
proximitate teritoriala. In perioada se fnregistra un flux impor-
tant de migranti (pe durata vietii) nu spre din Arad
{7 900), ci spre din (7 000). In intervalul 1966-1977,
raporturile se schimba., fluxul spre devine dominant ( 11 000
persoane, fata de 10 600 spre Arad). Aceasta schimbare, de inten-
sitate relativ redusa, ar putea fi interpretata ca efect al unui proces
de comparatie sociala pe care migrantii potentiali din Bihor il fac,
cu ajutorul informatiilor pe care le primesc de la migrantii efectivi din
Arad, intre aceste doua destinatii. Optiunea majoritara pentru
(aflat lao mai mare distanta dedt Aradul, fata de Bihor) ar putea
109
fi consecinta a difuzarii convingerii ca ,in Timis este mai bine decit in
Arad"
7
'
Cu toate riscurile pe care le implica trecerea de la judej ca uni-
tate de analiza agregata la individ, se poate avansa ipoteza ca migran-
fii se orienteazii zntr-o prima etapii spre zonele apropiate, cu oportunitii{i
economice, ndreptindu-se ulterior spre zone - mai apropiate sau mai
depiirtate - n care oportunitiifile economice se mbinii cu cele sociale.
Un alt tip de schimbare importanta in studierea fluxurilor de
migrajie este autonomizarea unor centre de atrac{ie. Astfel, Mara-
devin in principal centre de atragere a migrantilor: in 1966
gravita in jurul Clujului, iar in jurul Bacaului. In
cererea economica de forta de mundi a fost mai mare decit
in Cluj: intre 1973 1977, spre exemplu, personalului munci-
tor la 1000 locuitori a fost de 117%, iar in Cluj de numai 107%. Similar,
are, in perioada, o de 118%, faja de Bacau cu
116%.
Prin autonomizarea unor centre de atracjie prin modificarea
puterii de atraqie a vechilor centre, in 1977 se ajunge la o regrupare
a judetelor intr-o configurajie diferita de fluxuri de migrajie.
Desemnind regiunile de migratie prin principalul lor centru de
atracjie, putem caracteriza modificarea structurii acestor fluxuri prin:
- extinderea sferei de influenta a sistemului Bra$OV (de la 2 la
6 fluxuri integrate in acest sistem);
- reducerea ariei de influenja a sistemului Timi$ (de la 16 la B
fluxuri aferente) Bucure:jli (de la 19 la 12 fluxuri) constituirea sis-
temelor Ia$i Maramure$, cu cite 3 respectiv, un flux.
Modificarea puterii de atracjie pe care o arie social-economica
o exercita asupra migrantilor cste dcterminata de comportamentui
de migrajie al ariei respective la inceputul perioadei de referinta.
Judetele care in 1966 erau centre de imigrare - avind deci maxima
putere de atracjie fiind lipsite de fluxuri de emigrare semnificative -
maresc puterea de atracjie a migranjilor din alte judete (in centrele
7
In 1977 volumul de vinzare de marfuri nealimentare pe locuitor, era de 5,6 mii
lei la de 4, 1 mii lei la Arad; similar, respectivului indicator a fost de
144% pentru primul de 128% pentru eel de-al doilea judet. Consumul de apa pota-
bila de uz menajer a fost in 1973 de 19,4 me pe locuitor la de 8, 1 me la Arad.
Similar, pentru reorientarile de la Dolj la Sibiu (originea la Vilcea), de la Hunedoara
a Sibiu (originea la Alba) la Galati la (originea la Bacau), con-
mmului de apa potabila distribuita prin conducte a fost de respectir 141- 171%,
164-171%, 122-152% (prima cifra indica sporul la destinatia din 1966, iar cea de-a
loua la destinatia din 1977; sporul este calculat prin raportarea 1977/ 1973).
110
lor urbane), in decursul perioadei intercenzitare (tabel 5.4.6). CresterEa
cea mai importanta o are (tabel 5.4.3). '
Pentru centrele de imigrare-emigrare, in care predomina atractia
fata de respingerea migrantilor, tendinja specifica cste aceea de
a puterii lor de atracjie. Intensitatea maxima a acestei tendinte apare
in_ cazul centrelor urbane din Hunedoara din Galati. Exceptiile aces-
tel categorii sint Doljul, Sibiul, cu tendinta
de sporire a puterii de atractie. '
fine, in cazul judetelor care in 1966 aveau o puterc redusa de
atracjle (centre de emigrare-imigrare de emigrare - in termenii
clasificarii pe care am propus-o), indicele de atractie se menjinc la ace-
nivel la data recensamintului 1977.
Tabel 5.4.6
Schimbarea comportamentului de migratie al judetelor, in perioada 1966- 1977
caracteristicile sale la inceputul perioadei de referinta
Varia tia indicelui de
Tipul de comportament de migratie in 1966
I
I
I atractie a migranti-
I
imigrare- emigrare-
Total
lor intre 1966- 1977
imigrare
emigrare imigrare
I
emigrare
I
I
I
I BV
Dj SB MR MH


IS
MM
I
9
I

An SM
I
BH BN SJ
cv BT TR
mentinere la
I
IF BR TL
I
nivel SV BZ vs
DB VL
HR VR
IL
NT
OT 22
BC I AD
cs
I GJ
CJ I
ICT
I
I
I GL
I
HD
PH
I
9

Total 3 11
I
8 18 40
Sursa de date: Recensamintul, 1966, 1o!. IV; Recensamintul, 1977, "!Ol. I (rezi
tabel 5.4.3).
111
Analiza comparativa a evolutiei acestor situatii pune in evidenta
faptul ca judetele cu nivel de foarte rfdicat continua
n:uitipli_ce puterea lor _de asupra migrantilor, in timp ce
ntatea de (precum Galati. Hune-
doara etc.) tmd d1mmueze aceasta putere. 1n judetele de emi-
g_rare-ii?i_9rare. p:edominau de a migran-
tilor_. fara a umce, se _mamfesta. tendmta _de mentinere a indi-
celm !a mvel. Pentru JUdetele dm categona centre de emigrare
este s1gur ca nu s-a manifestat o tendinta putemidi de a puterii
lor de judetul. .. Datorita procedeului de
constrmre a md1celm de atractie a m1grant1lor - luarea in conside-
a doua fluxuri de emigrare din fiecare judet -,
hm1ta sa mm1ma este f1xa ( -3). Nu putem deci, prin aceasHi metoda,
daca nu cumva o parte din centrele de emigrare din 1966 nu au suferit
chiar o reducere a puterii lor de atractie, pina in 1977.
. Pe baza acestu_i ta?Iou al.evolutiei cimpurilor de atractie a migran-
tilor se poate apreCia ca tendmta de reducere a decalajelor de dezvol-
tare implicit, de putere de atractie a migrantilor se realizeaza in pri-
mul rind pentru judefele din categoriile ,imigrare-emigrare" ,emi-
gram-imigrare", judete aflate de o parte de alta a liniei medii de dez-
voltare.
ln concluzie, principalele procese prin care se realizeaza schim-
barea structurii fluxurilor de migratie interjudefeana (de tip rural -
urban) sint:
. - autonomizarea unor centre de atractie (dispar fluxurile de
em1grare de gradul I) in care converg mai multe fluxuri de imigrare
(cazul
- reorientarea fluxurilor principale (de gradul I, in special) catre
o alta destinatie (fluxurile dominante de emigrare din Alba, Bihor,
Bacau, Ialomita, Vilcea) ;
- cre:jterea sau reducerea capacitafii de atracfie a migrantilor ducind
la aparitia, disparitia sau schimbarea gradului de a unor
fluxuri care leaga judetul respectiv de alte judete.
Principalii factori care determina aceste schimbari in structura
fluxurilor de migrajie sint: modijicarea raporturilor de dezvoltare eco-
nomica :ji sociala dintre diferite arii teritoriale si procesele de comparatie
!ji contagiune socialii care due la adoptarea u'nor comportamente de
migratie diferentiate in raport cu caracteristicile specifice ale ariilor
de destinatie. Desigur, in legiltura cu aceasta ultima categoric de factori,
este inca insuficienta; datele obiective nu permit eluci-
darea unor mecanisme complexe de factura psihosociala. Nu este mai
112
putin adevarat ca, interpretative care introduc
in analiza facton de natura psihosoCiala, procesele de restructurare
a fluxurilor de migratie nu pot fi intelese.
5.4.2. Fluxurile cu destinatie in rural
In figura 5.4.5 este prezentata acestor fluxuri,
cu metoda ca in subcap1tolul precedent (pentru fluxunle spre
urban).
::\Iigratia din j udete spre comunele altor j este _in mare masu_ra
(83%) B migrafie de tip rural - rural. I_)atonta a.ce:tm fapt,
sint mult mai putin integrate dec1t cazul
cu destinatie urbana (vezi comparab1l f1gm:1le 5.4:5).
datele sustin ca migrajia rural - rural este tn mat mare masura dtsper-
sata de cit rural - urban. Dadi in cazul migratiei spre (fig. 5. 4.1)
fiecare judet este origine sau destinatie pentru flux (de
gradul I), pentru migratia cu rurala_. 4 Judete (Dol], S1bm,
Braila Bistrita-Nasaud) sint complet 1zolate dm punct _de vedere,
in sensul di nu constituie nici punct de plecare, mel de sos1re pentru
vreun flux important.
0 alta trasatura distinctiva intre fluxttrile cu destinafie urbana
(fig. 5.4.1) $i cele_ cu ruralii (fig. es!e pri?, modl!l lor
de relajionare, pnmele tndtca un fenomen de mtgrajte lanf (vezt cap.
1.2) mai put ernie decit cele din cea de-a doua categorte.
Principalele centre de a_tracFe cu destinatie ru_rala
sint judejele (7 1m1gra:e) (4_ fl?xun de
imigrare). ln comunele_ dm se dm
tarii. Spre comunele dm Constanta se onenteaza fluxunle dm Moldova
l\Iuntenia. Principalele direcjii de deplasare sint de la nord la su_d,
din zonele de munte spre cele de cimpie, iar in cadrul zonelor de dmp1e.
de la vest la est.
Daca interpretarea acestor sensuri_ s-ar prin _simpla citirc a
hartii {fig. 5.4.5), atunci s-ar putea ca m1grat1a rural
interjudejeana se face in special spre punct
vedere agricol. Corespunzator, s-ar putea cons1dera ca a:easta_
de migranti schimba domiciliul pentru a 1!-lcra ,m _agn-
cole in care productivitatea nivelul de retnbm_re smt
Corelatia intensitati_i rural :- rural _cu al
turilor din cooperahvele agncole ale este
scihuta (r = 0,43), de valoarc semmficahva. Dm acest mohv,
s Pentru migrantii pe durata 'Tictii de respecti1ul tip, la 1.05.1977.
113
factorul respectiv nu se impune printre determinantii principali a1
fenomenului (vezi capitolul 4).
Corobodnd informatiile furnizate de analiza cauzaH'i (tabelele
4.2.4 4.2.5) cu cele oferite de analiza de structura, se poate ajunge
la o imagine mai exacta asupra determinarii migratiei rural- rural.
Din cercetarea selectivitatii migratiei in functie de sex (4.3) a rezul-
tat ca migratia prin casatorie explica numai o parte a schimbarilor de
domiciliu intre comune, in special migratia dispersata, pe distante
recluse. Pentru migratia in flux intre comune rolul esential revine unor
alti factori, precum dezvoltarea agricola, nevoile de forta de munca
in agricultura in sectoarele neagricole ale judetului de sosire nive-
lul general de dezvoltare socioculturala a acestuia (tabel 4.2.5). La
locul de origine a fluxului actioneaza, cu rol .de stimulare a emigrarii,
ponderea mare a tineretului in populatia rurala, precum dezvoltarea
industriaHi a judetului sub nivelul mediu pe tara (vezi factorii deter-
minanti, pentru v8, in tabelul 4.2.5). in plus, judetele care atrag in comu-
nele lor migranti din comunele altor judete sint caracterizate prin
faptul c3. ,principal" (eel mai mare) are un rang superior in
ierarhia oraselor tarii.
Desi a fo;t cuantificata in aceasta analiza, nu trebuie omisa acti-
unea traditii de deplasare a populatiei, in special pentru cazul mig;a-
tiilor rural- ruralla mare distanta, de la Suceava la spre exemplu.
Este probabil ca, pentru diferitele fluxurt rural - rural inter-
judetene,. factorii mentionati se grupeaza actioneaza cu intensitati
diferite. Astfel, imigrarile ruralilor in comunele judetului Constanta
este probabil ca sint legate in special de dezvoltarea agricola ridicata
a acestui judet, dar de nevoia crescuta de forta de munca in agricul-
tura sa, generata de emigrarile anterioare din rural in urbanul acelu-
judet (vezi anexa 4, coloana variabilei v6). In schimb, pentru
fluxurile orientate spre par a fi mai importante, sub aspectul
atractiei fortei de munca in rural, dezvoltarea socioculturala ridicata
a acestui judet nevoia de forta de munca manifesta in sectoarele
neagTicole. Desigur, actioneaza si nivelul ridicat al veniturilor din agri-
nevoia de de in aceasta ramura, dar, se pare,
mai putin dedt in cadrul cduilalt mare pol de atractie - Constanta.
Se poate admite, cu titlu de ipoteza, ca migratia rural - rural
intre iudete vecine are la bna in mai mica masura motivatia gasirii
unui loc de munca dorit decit migratia corespunzatoare dintre judete
indepartate, care nu sfnt vecine. In cazul judetelor vecine sensul flu-
xurilor de migratie rural - rural reflecta ierarhia de dezvoltare gene-
rala, sub aspect socioeconomic. l\Iotivatia ,casatorie" ar putea fi cumu-
lata in acest caz cu motivatia de alegere a rezidentei intr-un judet cu
nivel de dezvoltare socioeconomica mai ridicata.
115
Capitolul 6
6
1. Ipoteza etapelor migrafiei rural-urban
Analiza intreprinsa in capitolde recad . .
rolul variatiilor de dezvoltar P
1
c ente (4 5) a preCizat care este
sau sincronice (interjudetenee) r: dertmen. scurt fde la un an la altul)
p bl t e ermmarea 1viRU
ro ema care se pune este dac . . . .
a ur:or care detennimi variafii a 7u extsta. o aclttme lent a
"!"an de tzmp. Intreaga analiza as a e acestttt flux pe mai
Ipoteza existen+ei unei astfel d MRU este facuta in
A d
. e ac mm.
oua Ipoteza de baza a 't .
schimbli de la
0
etapii la alta d. aces t u; capitol sus tine ca .lvl RT.I se
tiifii, at_ ei zt de vedere nu numai at inllmsi-
, d"_anab!htatea fluxului de la rural la urb"n
avm m vedere: "" poate fi analizati'i
a) volumul intensitatea fluxului.
b)) relatiilc sale cu alte fluxuri de .:nigra+ie.
c cauzele t '
d) procesului.
In functte de datele dispo 'b"l , t '
de punctele a), c) !'ji d). lll I e \Om rata Ill speCial aspecte legate
. In literatura romana de specialit t .
migratiei a fost tratat indeosebi de I M a .e ac;si subiect al etapelor
1968b, 1969), migratia
5
" n sale (1968a,
tare: 1930-1941, 1941
1948
,

pe penoade
care le trage se refera in special! fl . .
1
1956-1966: Concluzule
a uxun e cauzele dommante pe etape.
A. Teodorescu pune de asemenea b
Romama, in rnemoire-ul pe 'care '1 r ' pro lema etapelor migratiei interne in
<:esul pe etape foarte mari si din Ia CEr:o_R in 1978. El pro-
de d "'0 L mo r r, trateaza 1n acela f 1
u a ann . a ni'Telul cercetar . . . {il e mtreaga min-ratic
1968- 1973 ia in consideratie in c_a perioada de referintK a;tii
' ra ra net a la nnelul jude}elor.
116 din JVIIGAATIEiN ROMANIA
ura Acaderruel Republictt Romania . .. B. ucu ..r ..... " ti. 1984 ..
"'"" , , . f cap.
't
!
Din punctul nostru de vedere este important de retinut-in legatura
cu analiza pe perioade intercenzitare- di, dad\. in 1930 procentul de
migranti pe durata vietii cu domiciliu urban era de 44% (fata de total
migranti pe durata vietii), cifrele corespunzatoare pentru recensamintele
din 1966 1977 erau de 67% :;;i respectiv de 76% (tabel 4.1.1).
Inainte de anii '40 deci fluxul eel mai important era eel rural-
rural. In perioada 1941-1948, puternic marcata de influenta riizboiului
a secetei din Moldova din anii 1946-1947, se pare di fluxurile cele
mai important('! au fost cele dintre diferite regiuni ale tarii
de la est la vest- I. Measnicov 1968, 1969). Incep1nd cu anii '50, dupii
cum am argumentat deja ( 4.1, 5. 2), se manifest! tendinta trecerii la o
migratie interna dominata de fluxul rural - urban.
6.2. Criteriile de segmentare pe etape a procesului
de migratie rural-urban
Pentru a ajunge la etape mai putin artificiale dedt etapele
zitare, incercam sa facem segmentarea procesului de J\1RU, in timp,
tinind seama de factori socioeconomici care il determinii.
Conform modelului teoretic al analizei (3.2), la ,capatul" lantului
cauzal al fluxurilor migratiei se afla politica de investitii *i schimbiirile !n
organizarea relatiilor de productie. In functie de caracteristici *i de eveni-
mente economice din aceste domenii am stabilit etapele dezvoWirii socio-
economice
2
care, probabil, si'nt semnificative pentru fluxul MRU.
C ri teriile fundamentale ale segmentarii se ref era la:
a) ritmurile de schimbare anualli tn volumul investi;iilor pentru
o anume perioada;
b) structura schimbiirilor fn politica de -investilii. Din acest punct
de vedere, ceea ce intereseaza !n primul rind este raportul dintre
terea investitiilor in industrie investitiilor in agricultura ;
c) evenimentele soc-ioeconomice cu ,injhtenja !ocala" (numai pentru
o parte din perioada analizatii) directa sau indirecta asupra MRU.
Exemple tipice pentru aceste categorii de evenimente sint definiti-
varea procesului de cooperativizare a agriculturii fn 1962, Congresul
al IX-lea al P.C.R., Conferinta Nationala a P.C.R. din decembrie 1967
si altele in continuare. ' '
' Este evident ca, chiar dadi se iau in consideratie mai multe cri-
terii, demarcatia intre etapele dezvoltarii nu este ,decuparile"
2 Orice comparafie sau evaluare a acestor etape, in raport cu alte clasificiiri de
acest tip, trebuie sa fie facuta avlnd in vedere c.1 in cazul nostru este vorba de o tipo-
logie a etapelor dezvoltarii social-economice din punct de vedere al migra{iei interne. Linia
de demarcatie intre etape nu este aceea!;li indiferent de tipul de analiza, de obiectivele
urmarite prin clasificare.
117
pe care in seriile cronologice de date ot fi "
unele cntem conventionale dupa altel p t p ,naturale. dupa
de probleme nu exista 'standarde de ru rezolva!ea unei astfel
mentarea fluxului de ::\IRU fn f t' d f . am ales sa facem seg-
important pentru

In 6. 2 1 sfnt prezentate , 1 1 1
terizeaza structura e elo:
an or m omemul mveshtn-
R Tabel 6.2.1
ata de anuaUi a investitiilor * totale si pe ramur (' d' b ,
. 1 m 1c1 cu aza m la t)
em1grarea neta din rural: 1951
1980
n
An segmen-
tare adoptata
Total
investitii
(%).
I I t't'' ' D' I
I
m Inve_stitii in ra- Rata emigra-
mdustne agncultura /elor: rii nete din
I
n
III
IV
118
0
1951
1952
1953
1954
1955
1956
1957
1958
1959
1960
1961
1962
1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
141
133
127
88
111
113
93
109
117
138
122
115
109
111
109
110
117
112
106
109
110
111
108
113
115
109
112
116
104
103
I (%) trie- agri- rural
cultura(%) (OJoo)
I 2 3 /4=2-31 5
166
131
130
92
106
109
90
108
111
130
120
120
106
114
108
108
125
112
104
106
113
115
114
109
111
105
116
120
107
103
103
147
105
142
130
86
113
143
131
156
123
115
107
105
107
103
112
119
108
113
111
102
99
109
114
113
112
111
98
105
+63
-16
+25
-50
-24
+23
-23
-35
-20
-26
- 3
+ 5
1
+ 9
+ 1
+ 5
+13
7
- 4
- 7
+ 2
+13
+ 15
0
- 3
- 8
+ 4
+ 9
+ 9
2
12,3
8,5
7,9
5,9
2,6
4,0
3,9
5,5
5,8
5,9
5,6
5,9
5,8
5,6
8,2
8,0
7,0
6,4
6,1
6,5
8,2
8,1
9,8
11,7
8,5
12,5
14,0
15,0
14,9
13,7
* Ratele sint calculate pe baza unor 1
S A
1
-;a on exprimate in pret,uri b'l
ursa; nuare e statistice ale R.S. Romania. compara 1 e.
lor (variabilele corespunzatoare criteriilor de tipul a) b)) mentionate
mai sus).
In functie de valorile variabilelor din tabelul 6.2.1 de eveni-
mentele economice pe care le consideram importante pentru
adoptam segmentarea prezentata sintetic in tabelul 6.2.2.
Inainte de a trece la analiza pe etape este de precizat semnifi-
catia criteriilor de segmentare pentru MRC.
Tabel 6.2.2
Etapele migratiei rural-urban: caracteristici ale factorilor determinanti ale procesului
determinat, pe etape
Cresterea


Emigrare rurala neta
im;esti-
investitie
invest.
ETAPA * tiilor (me-
in ind.
agricult.
(medie
(medie
I medill mtei die col. 1,
col. 2 tabl.
col. 3
annale tendinta *"
tab1.6.2. 1)
6.2.1.)
tabel
(estim.)
6.2.1)
0 1
I
2
I
3
I
4
I
5
I. Decolare industriala 9,6 nivel puternic
rapida 1951-1953 134 142 120 ridicat descendenta
II. Cooperativizarea agri- 5,0 nivel
culturii 1954-1962 112 110 127 minim ascendenta
III. Tranzitie (reorgani- 6, 7 nivel stagnanta,
zari economice ad- 110 110 109 tranzitie oscila torie
ministrative dupa
1965) 1963-1970
'
IV. Dezvoltare industria- 11,0 nivel
I puternic
la 1971-1978 112 113 109 ridicat ascendenta
......__,_ 'P'W ,..,_
"-

0 0
* Etapele smt desemnate pnn procesu1 socweconom1c eel ma1 Important pentru
perioada. Nu vom insista asupra etapei a V-a, caracteristicile ei fiind inca greu de con-
turat, in baza date1or disponibile.
** Sensul intensitatea tendintei sint date de corelatia dintre variabile ,timp"
IVl) ,rata de emigrare neta din rural" (V5). Pentru primele patru etape, in ordinea
I-;- IV, aceste corelatii au valorile; J>c37

Acceptind premisa ca variatia in timp a fluxurilor de migrati e
este o reactie la schimbarile socioeconomice, toate criteriile de segmen-
tare se refera la schimbarile in politica de investitii.
Pentru primele doua criterii (col. 1 2, tabel 6.2.1) am conside-
rat ca este adecvata ipoteza: cu dt ratele de anuala a inves-
titiilor in interiorul unei etape sint rnai mari, cu atlt MRU este mai
intensa.
119
Criteriul ,investitii in agricultudi" conteaza in special ca element
de calcul pentru a determina r::tp::>rtul dintre investitiilor in
industrie in acest domeniu. In principiu s-ar putea spune ca ::\IRU
este cu atlt mai puternica in cadrul unei etape cu cit inves-
titiilor in industrie cste mai rapidrt fata de investitiilor in
agricultura. Efectul acestui raport intre investitii se exercita asupra
migratiei prin intermediul jocului intre cererea oferta de forta de
munca in rural, in urb:m intre rural urban, precum prin inter-
mediul de productivitate a muncii.
Exista mai multe motive pentru care in etapa 1954-1962, in
care investitiilor este mai mare in agricultud'i dedt in indus-
trie, nu se ajunge la o situatie de ,supraurbanizare" (3.2), de atragerc
:in a unor rurali care nu pot fi ocupati in mediul urban:
- investitiilor in agricultura nu se traduce imediat
intr-o a productivitatii muncii. Ca urmare, exista un decalaj
considerabil intre momentul efectuarii investitiilor in agricultura
crearea unui excedent de forta de munca in agricultura, pe seama aces-
tui factor;
- investitiile in industrie, chiar daca au o mai mica
decit in agricultura, in perioada 1954-1962, se mentin la un nivel
mult mai mare, capacitatea industriei de a influenta MRU, pe aceasta
cale, raminind mai mare dedt cea a agriculturii.
Dintre toate criteriile cantitative utilizate pentru segmentarea
procesului de dezvoltare socioeconomica pe etape, eel care este de maxima
eficacitate pentru predictia MRU se refera la investitiilor
in industrie fata de corespunzatoare din agricultura (vezi
col. 2 4 din tabel 6.2.1). Deci, se pare ca ceea ce conteaza mai mult
pentru emigrarea de la sat la nu este atlt investitiilor
in industrie, cit mai ales rclativa a proces in agricultura.
Cu atlt mai surprinzatoare este aceasta constatare cu eft ar fide
ca sporirea investitiilor sa actioneze in sens, fie di se
:in industrie, fie ca se in agricultura.
Faptul poate fi interpretat numai daca se are in vedere di inves-
tifiile fn agricultura acpioneaza asupra MRU, la un nivel dat al vmi-
tului nafional pe locuitor, pe doua cai: prin influenta asupra producti-
vitatii muncii agricole prin influenta asupra partii din venitul national
care este alocata investitiilor industriale.
ln condifiile anilor 1955, o mai rapida a investijiilor 1t
agricultura are consecinte nu numai asupra productivitiifii in
acest domeniu ci, mai ales, asupra diminuarii relative a ritmul!ti de
120
I
I
'
i
I
\
!
!
l
I
)
tere a investitiilor in industrie ca prin
de forta de 'mttnca, determina scaderea mvelttluz medzu al zntensztatzz
jlttxultti de MRU.
6.3. Particularitatile fluxului de migrape
pe etape
6.3.1. Volumul intensitatea
Valorile medii ale ratelor de MRU, pe etape (vezi tabel. col. .. 4)
difera semnificativ intre etape succesive
3
ch1ar
d date nu au fost segmentate in ,cele ma1 sau
ale schimbarii caracteristicilor determmate
sint _ in linii mari- specifice in ceea ce mtens1tatea proce-
sului. . .. fl 1 d
Este probabil ca erorile a uxu ,
MRU datorate schimbarilor adm1mstrahve. de
t )
avut
0
influenta mai mare asupra eshmanlor anuale dec1t asupra
e c. au , .. . 3)
celor pe perioade (pentru detalu vez1 anexa : .
Valoarca medie anuala a emigrarii nete din rural,. pentru penoada
1951-1978, este numai in etapele IV, tabel6.2.2}
Daca facem a bstractie de de mi,grant_I. apar. la
mint (datorita efectelor de submreg1strare m anu .:rol?-
mul fluxului de emigrare neta din rural in urban are valonle medu dm
tabelul 6.3.1.
Tabel 6.3.1
Estimarea mlumului emigrarii
nete din rural, pe etape
(medii anuale)
Etapa
I
Volumulemi-
grll.rii nete
I 1951-1953 118300
II 1954- 1962 62 100
III 1963- 1970 81 400
IV 1971- 1978 129 500
ln interiorul fiecarci etape, fluxul manifesta tendinte specifice
(vezi tabel 6.2.2, col. 5).
a v lorile testului t pentru diferentele intre medii sint semnificati7e la un nivel
a . II III . I . I de 1 o; pentru
de 5% pentru diferentele intre etapele I-II - a un mve ;o
diferenta intre etapele III-IV.
121
h bgltura cu aspxteb volum a fluxului d; MRU
poate fi oferita o prob3. in plus adoptate.
D.1t fiind faptul ca MRU a fost ,controlata" mai ales prin atractia
ale Virii {4.2.2), p::nte form:.1la ip::>teza cd. evolutia
grani spre aceste are etape similare cu etapele care le-arn desem-
nat pentru intreaga tua. Judetul este care- dato-
rita are o rn1re putere d:! asupra migran-
tilor, a migrantilor din comunele altor judete, in particular. Din acest
puncc vedere, analiza istorica a migratiei nete a
(car_e 66% din totalul p::>pulatiei judetului respectiv)
ar fi una dm cele mai bune cai valid:ue a ipotezei noastre de segmen-
tare. 0 analiza asupra rolului migratiei in dezvoltarea economica a
(L. 1980) realizata cu obiective m;tode
diferite de cele ale lucrarii de fata, ofera ocazia unei astfel de validari.
Tinind seama de intensitateJ. om::>gmitateJ. v.1lorilor migratiei nete,
in evolutia m\gratorii a disting patru
dupa 19.48: I, 1948-1954; II, 1955-1961; III, 1962-1970: IV, 1971-
1977 (L. 1980: 61). Punctele de a procesului de
migratie in cazul nu diferii cu mai mult de 1 an de cele pe care
le-arn folosit in analiza la nivd national. Important este ca ordinea de
intensitate a imigrarii nete in etape, este foa rte apropiata
de ordinea pe care am in cnul emigrd.rii ne te din rural,
la nivel de tara {tabel 6.3.2).
Tabel 6.3.2
Etapele MRU Ia nivel national ale imigrarii nete in
Indice a! migratiei
Etapa
I II III IY
Rata de emigrare neta din rural, Ia nivel
tara (medie anuala) 9.6 ** 5,0 6,7 11,0
Rata de imigrare neta pentru orasul
(medie anuala)* 47,3 6,0 35,6 41,0
* Dupa L. 1980: 61.
_ ** Diferentele ca:e apar in legatura .cu intensitatea procesului in prima etapa
de-a patra), cele.doua anahze- !ocala nationala- , deriva in prin-
Cipal mtervalul de hmp folos1t pentru a defini prima etapa. In cercetarea asupra
aceasta este definita pentru intervalul 1948- 1954; in analiza Ia nirel
natwnal smt luate valorile pentru perioada 1951- 1953.
122
6.3.2. Structurile cauzale
::\Ientionam la !nceputul acestui capitol (6.1) ipoteza ca MRU se schimba
de la o etapa la alta nu numai din punct de vedere al intensitat[i, ci
al structurilor ei cauzale. Confruntarea unei astfel de ipoteze cu fap-
tele este deosebit de dificil de facut in termeni cantitativi. Necesitatea
de a utiliza ca baza de analiza corelatiile intre serii cronologice scurte,
care definesc o etapa, face ca argumentarea sa fie mai putin sigura.
Apelul la factorii calitativi va fi mai frecvent dedt in analizelc ante-
rioare. Complexitatea problemei obliga in plus la o analiza explicativa
diferentiata a intensitatii tendintei fluxului de migratie pe fiecare
etapa. 'Este deci o a nostru ca nivel{tl tendinta
fenomenului de migratie cer explicatii diferite.
ln prima etapa a procesului, MRU are un nivel ridicat deoarece
pe parcursul ei se un demaraj industrial accelerat, pornind
de la o baza economica restrinsa. ln decursul anilor 1949 1950 eco-
nomia romaneasca a fost orientata de planuri anuale cu scopuri de recon-
structie economica, impuse de situatia de dupa razboi. lnvestijiile in
industrie sint mari ritmul lor de este de asemenea ridicat
(tabel 6.2.1, col. 2). ln consecinja, cererea de mina de lucru in
este ridicata. Investijiile sint facute mai ales in marile in care
exista deja o infrastructura necesara. Rezulta o migrafie spre marile
ora$e mai puternica dect fn etapele urmatoare (G. Retegan, I. Pacuraru,
1974: 52-53).
Tendinfa descendenta a fluxului in decursul acestei etape este de
pus pe seama tendintei similare a variatiilor anuale ale investitiilor in
industrie (tabel 6.2.1: col. 2). ' '
Un alt factor care trebuie luat in considerajie pentru primele doua
etape este transfonnarea socialista a agriculturii (tabel 6.3.3).
ln decursul primei etape procentul de gospodarii care
se inscrisesera in cooperative sau in agricole era inca reclus.
Este mai probabil ca in aceasta prima etapa factorul determinant pentru
emigrare, la nivelul mediului rural, sa fi fost diferentierea verticala
contraditiile sociale (vezi 4.1).
Daca, din punctul de vedere al intensitajii MRU al
industriale, primele doua etape difera net intre ele, din punctul de
vedere al influentei structurii sociale interne a satului asupra migra-
tiei, demarcatiile nu mai sint la fel de clare. Faptul ca pina in 1957
numai 19,8% din gospodariile erau inscrise in unitati cocipe-
ratiste agricole (G.A.C., C.A.P., ne permite sa apreciem
d determinantii migrajiei legati de o structura sociala bazata in esenta
pe proprietate privata continua sa actioneze asupra acestui fenomen,cu
consecinte importante, pina spre mijlocul celei de-a doua etape. Este
123
Anu1
0
1950
1951
1952
1953
1954
1955
1956
1957
1958
1959
1961)
1961
1962
1963
l96i
1965
Tabel 6.3.3
Migratia rural-urban transformarea socialista a agriculturii
1950-1962
I
I Cooperatori
in unitap agricole
cooperatiste, din
I
total gospodarii
*
%
0,1
2,1
2,4
7,9
8,3
9,6
11,5
19,8
i0,3
anuala
a procentului de
gospodarii inscrise
in unitati coopera-
tiste
2
2,0
0,3
5,5
0,4
1,3
1,9
8,3
20,4
anualll. a
numarului de fami-
lii inscrise in coo-
peratbele agricole
de produ.ctie ** I
mu
3
7,7
90,1
3,5
9,6
4,6
48,6
li7,7
89,0
383,0
568,9
631,0
1244,0
I
Rata de
emigrare
neta rural
urban
%o
12,2
12,3
8,5
7,9
5,9
2,6
4,0
3,9
5,5
5,8
5,9
5,6
5,9
5,8
5,6
8,2
* Anuarul statistic, 1958.
.** Anuaml statistic 1962, 1963. Este probabil ell. MRU a fast influentata mai
ales pnn crearea de cooperative decit de agricole; din acest motiv nu am dat
informatii detaliate asupra inscrierii in agricole.
probabil di In ultima parte a celei de-a doua etape, dupa anii 1958-1959
cooperativizarea devine factorul dominant cu actiune in interiorul
mediului rural, in sensul stimularii MRU.
. Formarea eooperativelor agricole de productie a contribuit la
din. rural 3n n.u numai _prin productivitatii
m c1 prm consecmtele psihosociale, mult mai
de redat. Este probabll ca, acolo unde adoptarea modelului coope-
rattst nu .a fost facuta I?e. baz": unei a atitudinii fap.
de agncole, denzta de mtgratie la a fost
nu numa1 (nu in primul rind) de ratiuni economice, ci
psthosoc1ale.
Nivetut redus at tn cea de-a doua etapii se explidi, dupii
cum am mentionat deja, prin:
124
- reducerea partii de venit national acordata acumuHirii {pentru
argumentare - 6.2};
- reducerea ritmului de a investitiilor in industrie
{reducere legata de o a investitiilor in agricultudi,
care, pe termen scurt, nu ajunge sa influenteze productivitatea in acest
domeniu).
Tendi1tja de cre!jtere a intensitajii fluxului 1n aceasta etaJX't (II)
este legaHi, pe de o parte, de tendinta similara a investitiilor In indus-
trie (tabel 6.2.1, col. 2) pe de aWi parte, de aceelerarea procesului
de transformare socialista a agriculturii (tabel 6.3.3, col. 3).
Efectul cererii de mundi. in industrie (V13) se exercita
relativ sincronic (in an} asupra emigrarii din rural (V5)
4
Lega-
tura dintre industrializare emigrare din rural este deci de intcnsitate
semnificativa in decursul acestei perioade. Constatarea este importanHi
deoarece sugereaza absenta fenomenului de ,supraurbanizare" chiar in
condifiile in care ponderea relativa a ittvestijiilor tn venitut national se
reduce cooperativizarea contribuie la crearea unui disponibil de forta
de munca in agricultura, pentru sectoarele neagricole. Probabil ci'i
factorii care permit evitarea efectului de ,supraurbanizare" in aceste
conditii sint ,stilul national de dezvoltare" al tarii etapa de inceput
fn care se aflii procesul de Atita timp cit ,efectul de contagiune"
(6.3.3) nu este inca foarte putemic, strategia nationala de dezvoltare,
care pune accent pe necesitatea ocuparii depline a fortei de munca
coreleaza politica de construqii acordare de locuinte cu cea de creare
de locuri de mundi, actioneazii in mod eficient in sensul frinarii feno-
menului de ,supraurbanizare".
in cea de-a treia etapa, 1963 1970, factorul esential determi-
nant al MRU riimine cererea de mund'i. in industrie. Efectul cre!iiterii
industriale nu se mai exercita sincronic, ci cu un decalaj de aproxima-
tiv un an
5

Nivelut mediu al emigrarii - cuprins intre maximul din cea
patra etapa minimul din etapa a II-a - este dat de nivelul investi-
tiilor In industrie.
' Este probabil ca, dispunind de date mai amanuntite, in cadrul
etapei a III-a s-ar putea distinge doua subperioade: Ilia, 1963-1965,
IIIb, 1966-1970. in prima subperioada continua sa actioneze unul
din factorii semnalati pentru etapei a II-a, respectiv efectele
4
r
5 13
0,83, semnificativ pentru p = 0,01. Controlind influenta timpului
{Vl), corelatia ramine de asemenea semnificati'Ta; r5 1
u 0,67.
s Intre emigrarea neta din rural ,intirziata" cu un an ( V3) fata de varlabile!e
independente :;;i procentului de popu1ape ocupatll, in industrie (V13), corelatia
este semnificati"Ta, dar mai mica dec!t in etapa anterioara; r
313
= 0,76, r
313
,
1
= 0,75.
125
de productivitate psihosociale ale cooperativizarii
6
Conform esti-
marilor noastre, emigrarea din rural continua curba ascendenta ince-
puta inca din anii 1956-1957, pina in 1965 (vezi anexa 3). Deoarece
in subperioada 1963-1965 ritmul de a investitiilor in indus-'
trie este mai reclus dedt in anii 1959-1962, este foarte probabil ca
tendinta de cre!jtere a emigrarii din rural se mentine in special datorita
ejectelor cooperativizarii !ji, corelat cu aceasta, ale investi!iilor din agricul-
tura din, anii anteriori.
Subetapa anilor '66-70 este destul de eterogena sau mai exact
spus este caracterizata prin serii de date cu valori oscilante, atit in lega-
tura cu migratia, cit cu industrializarea (tabel 6.2.1). In fond, aceasta
este perioada unor mutatii profunde in viata economica sociaEi a
tarii, initiate incepind cu Congresul al IX-lea al P.C.R. Unul din momen-
tele cele mai importante, din aceasta subetapa (I lib), pentru politica
de dezvoltare a tarii este Conferinta nationala a P.C.R. din decembrie
1967, referitoare la perfectionarea conducerii planificarii economiei
nationale la reorganizarea administrativa a tarii. Efectele acestor
schimbari asupra migratiei devin vizibile in special dupa anii '70, in
decursul celei de-a patra etape.
In concluzie, cea de-a treia etapa a procesului de MRU este carac-
teriza ta prin :
- emigrare de volum mediu, in raport cu celelalte etape;
- variajii anuale recluse ale intensitajii emigrarii nete din rural;
- subdivizare in doua Prima dintre acestea, 1963-
1965 ,imprumuta" in buna masura componente ale structurii cauzale
a migrajiei din anii 1958-1962. Cea de-a doua este
7
puternic marcata
de schimbarile socioeconomice initiate dupa 1965 la nivelul politicii de
dezvoltare ;
- cu mai mare intirziere dedt in etapa a II-a, cu
tate mai midi, industrializarea ramine principalul determinant al MRU,
pe ansamblul perioadei.
.-\ vind in vedere toa te aceste aspecte, este posi bi la in tre bare a
daca nu cumva ar fi mai ,natural" ca Ilia sa fie ,topita"
in etapa a II-a. Accentuam asupra acestei intreb1ri, sc opul ei fiind
6
Intr-a cercetare efectuata in 1976 in comune din apropierea Giurgiu,
am inregistrat citeva aspecte din istoria fostului sat Ardeleni, apartinator de Izvoru,
semnificative pentru acest aspect. Astfel, emigrarea din acest sat caracter de
,comportament colectiv" se in acest fel pina prin anii 1968 (D. Sandu,
1977a).
7
Exista in plus o dificultate' metodologica in a discerne profilul acestei subetape,
din punct de vedere al migratiei. Este vorba de caracterul foarte aproximatival estimarii
volumelor de migratie pentru anii 1966 1968, datorita recensamintului respectir
reorganizarii administrative.
126
acela de a evidentia caracterul de ,instrument de lucru" al periodizrtrii
pe care o propun'em. Desigur, anii pot fi grupati altfel, in functie
de alte obiective, alte date sau alta conceptie. Important este insa ca
astfel de grupari sa duca la evidentierea unor relatii, a unor mecanisme
specifice in care este implicat fenomenul analizat.
Revenind la posibilitatea de a cumula subetapa
la etapa anterioara, mentionam ca exista argumente pro contra
unei astfel de optiuni.
In sprijinul cumularii este importantei factorului
,cooperativizare" in determinarea mtgrat1e1, precum mentinerea
unei tendinte ascendente a emigrarii din rural.
Pledeaza impotriva unci astfel de cumulari, deci pentru !llenti-
nerea gruparii pe care am adoptat-?, ca u?- f:'-ctor f<:>a,:te Impor-
tant precum ,ritmul de a dm mdustne
o reducere considerabila in 1963 (vez1 tabel 6.2.1, col. 2). De asemenea,
structura cresterii investitiilor tindc sa se schimbe: de la o situatie in
care investitiile in agric{tltura mai rapid dedt in industrie
(anii 1954-'1955 1957-1960), se trece lao situatie in care
investitiilor in industrie estc mai rapida (anii 1964-1967). In plus,
daca fi decupat o etapa ,1954-1965", din punctul de vedere al
structurilor de migratie o astfel de etapa ar fi fost foarte eterogena.
In anii 1954-1957 presupus ca actioneaza in special factori legafi
de structura sociala din mediul rural; in intervalul 1957-1962, emt-
grarea din rural estc in principal sub .agricul-
turii. Dupa 1962 cooperativizarea contmua sa contnbute la
de forte de munca din agricultura. Nu insa daca acum nu acjw-
neaza 'componenta economica (,productivitate a muncii crescuta")
mai mult dedt cea strict psihosociala. Este posibil ca aceasta cornpo-
nenta psihosociala a cooperativizarii sa fi actionat ir;
special in perioada definitivarii (To<:ta
aceasta discutie releva, intre altele, necesttatea une1 anahze de socw-
logie istorica 'asupra cooperativizarii agriculturii. in tara O:i:
cum, pentru a evita agregarea unor structun cauzale ale
foarte diferite, in cadrul etape, am optat pentru ,segment2.rea
procesului imediat dupa ,momentul" 1962.
In esenta, logica pe care am urmat-o.
tre etapele II III de la reahzaru une1.
a procesului de MRU in functie de. variajnle lente p:mctpahlor
factori care o determina si a evemmentelor economtce 1mportante
care o influenteaza. Deoarec'e indust:rializarea este un factor de maxima
importanta migratie, am respectat in principal acest criteriu
in clasificare.
127
Cea de-a patra etapa a procesului, etapa anilor 1971-1978, este
caracterizata, surprinzator la prima vedere, printr-un volum maxim
al o. tendinta ascendenta puternidi, dar prin absenta unor
relatu . sa. ,explice" (statistic vorbind) fenomenul.
(Numa1 m1gratm agncultonlor, V6, este corelata pozitiv cu
productivitat_i_i muncii in agricultura, V32: r
6 32
= 0,89.) Etapa care
incepe cu ann 1978/1979 tinde sa fie caracterizata prin reducerea volu-
mului MRU fata de etapa anterioara, corelat cu evolutia investitiilor
industriale.
6.3.3. Efectul de contagiune
Avind in vedere tendinta general-ascendentii a fenomenului intre
1951-1980, am putea considera MRU ca un comportament ,nou"
(in contextul anilor '50) care se difuzeaza in masa populatiei rurale
in decursul anilor. Aceasta difuzare este stimulata de macro-
precum industrializarea cooperativizareafmodernizarea agri-
culturu, dar nu numai. Este probabil ca la nivelul anumitor comuni-
tati rurale functioneaza un ,eject de contagiune", sau efect al ,bul-
garelui de zapada" (E. Rogers): cu cit numarul celor care adopta com-
portamentul de migratie este mai mare, cu a tit presiunea sociala pentru
adoptarea acestui tip de comportament este mai mare.
La nivel national, in perspectiva cronologidi, este probabil ca
efectul de contagiune se manifesta in strinsa legatura cu:
a) durata experientei sociale de migratie (numarul de ani in
decursul carora factorii socioeconomici au favorizat constituirea unor
fluxuri);
b) volumul relativ al fluxului de MRU in etapa care precede
perioada de referinta ;
c) absenta unor obstacole - economice, legislative sau de alta
natur{t - care sa frineze emigrarea spre
8
.
In termenii acestor distinctii poate fi formulata ipoteza ejectului
de contagiune in domeniul migrafiei : in condifiile absenfei unor obsta-
cole_ cu cit durata de experienfa sociala de migrafie este
mare cu cit volumul emigrarii din rural in etapa anterioara momen-
tului de rejerinfa este mai mare, cu alit este mai mare contribufia ,ejec-
tului de contagiune" in determinarea migrafiei, in raport cu contribufia
altor jactori.
Prin aproximari succesive aceasta ipoteza poate fi aplicata la
datele de care dispunem.
8
de ,efect de contagiune in domeniul migratiei" o implidi pe cea de
,inertie a migratiei" (ipoteza Petersen-Greenwood) ; in cazul ,contagiunii" accentul
pe aspectele psihosociale ale fenomenului este mai marcat decit in cazul ,.inertiei".
128
'I
In rind, de contagiune trebuie cautat in etapele
m care m1grat1a are o tendmta ascendenta; conform definitiei pe care
am adoptat-o, prezenta efectului respectiv se manifesta prin aceea
ca unui volum mare al fluxului MRU in anul i ii corespunde un volum
mai mare in anul j. 0 astfel de conditie este satisfacuta pentru etapa
a IV-a (1971-1978) in special intr-o mai mica masura pentru etapa
a II-a subetapa Ilia (1963-1965) (tabel 6.2.1, 6.2.2).
_ !i_tapa. a IV-a indepline$te maximum de condifii javorabile mani-
jestaru eject de contagiune in domeniul migrafiei. La tendinfa ascen-
denta puternica, mentionata deja, se adauga faptul ca in etapa pre-
cedenta (III) volumul anual al migratiei din rural in urban este relativ
ridicat, oricum mai mare decit in etapa a II-a (conditia notata mai
b). De asel?enea,_ sociala in domeniul migra-
tlel, ann 70, es.te mal mare decit in etapele anterioare
(cond1t1a a). 0 leg1slat1e care sa controleze direct MRU, instituindu-se
eventual in mecanism de frinare a fluxului, nu exista nici in aceasta
etapa. Este adeviirat ca mari devin mai selective in a-si recruta
migranti, dar ramin in continuare principalele centre de cu
toate normele care reglementeaza intrarea migrantilor pe teritoriul
lor. In plus, industriala accelerata de la inceputul eelui de-al
optulea deceniu creeaza in urban locurile de mundi necesare pentru
,absorbirea" emigrantilor din rural (conditia c).
. eel mai important pentru a sustine ca ipoteza ejectu-
de contag!;tne in special pentru aceasta etapa este absenfa
unor corelafu mtre lYJ RU $i variabilele socioeconomice pe
parcursul ei.
Am mentionat deja ca pentru etapele II si III MRU este core-
lata semnificativ cu cererea de forta de mundi 'din industrie. In cea
de-a patra etapa, volumul emigrarii nete din rural creste consi-
nu mai dispunem variabile economice care sa-i explice.
Tendmta de reducere sau mal exact spus de decalare a legiiturii dintre
industriala se manifestase inca din etapele precedente.
Daca in a legatura este relativ sincronidi (r
513

1
= 0,67), in
cea de-a tre1a etapa efectul industriale asupra fluxului respectiv
se pr?duc: cu intirziere de aproximativ un an (r
3 13

1
= 0,75). Este
pos1b1l ca m etapa a IV-a, in care nu mai constatiim nici o relatie intre
cele doua variabile, efectul industrializarii sa se exercite asupra migra-
tiei cu o mai mare intirziere 9.
Co'!cluzia analize cain perioada anilor 1971-1978
A!RU Romama este putermc injluenfatii de un eject de contagiune.
.' variabilelor dependente .?u o intirziere de mai mult de un an fatli.
de vanabllele mdependente duce la corelatu neconcludente, deoarece seriile cronologice
pe etape ar avea un numli.r foarte mic de termeni (7-8).
129
Datoritii satisfacerii . condifiilor: teoretice puse pentru existenfa acestui
eject, este joarte probabil ca elsa fi acfionat fn perioada respectivii
10

Specificitatea celei de-a. patra etape, din acest punct de vedere,
.apare mai dar d,adi aplicam ipoteza efectului de contagiune celor-
lalte etape sau. subetape pe care le-arn considerat susceptibile de a fi
:;;upuse actiunii acestui efect.
In cea de-a doua etapa, MRU are o tend!nta ascendenta, insa
e<Xpt:trienta sociala de migratie este inca redusa. In prima parte a eta-
pei (anii 19.55-1957), volumul emigrarii este foarte reclus. Din acest
este putin probabil ca in cea de-a doua parte a etapei, atunci
cJqdl incepe sil.. se manifeste puternic tendinta ascendenta a emigrarii
(anii 1;958-1960), migrantii efectivi din anii .1955-1957 sa fi exer-
o presiune sociala consi<!erabila asupra nonmigrantilor, pentru
a decizia de migratie. In plus, jocul factorilor socio-economici
pot constitui. frina sau stimulent pentru migratie era relativ con-
tradictoriu: in anii 1958-1960 ritmul de a. investitiilor este
ascendent, dar in conditiile in care ritmul corespunzator in agricul-
twa .este mai. rapid (cu efectele pe care le-am mentionat .in 6.2), iar
nivelul mediu al investitiilor este serios limitat la faptul ci in cincinalul
J.956-1960 partea acordata fondului de consum din venitul national
este mare (84%).
6.3.4. fortei de munca din agricultura
Etapele conturate pentru procesul de migratie se diferentiaza din
punct de vedere al relafiei' dintre reducerea forjei de munca din agricul-
turii emigrarea din rural fn urban.
Variabilitatea populatiei rurale ocupate in agricultura se reali-
zeaza prin : '
a) intrare de noi cohtingente de persoanc active in domeniul
agricol de activitate:; .
b) in trarea activilo'r din alte domenii in agricultura ;
c) din aetivitatea. agricola 'priri decese;
d) din dorribi.iul activilor agricoli, pentru reintrarea in
grupa inactivilor; . ' ,, ..
e) din 'ddmeniul activilor agricoli', pentru a intra in alt
domeniu de activitate: . .
e1) cu locul de munca d.omiciliul fn' localitate; .
e 2) cu locul de munca in alta locklitate decit in cea de domiciliu
(naveqsm); . \
1o La nivel de comunitate locala - pe baza cj.e date documentare de ancheta
de opinie - t;:onstatarn prezentil- de in cazul rnigratiei din comuna
Gogci(lari (jud. Giu rgiu), i'r1 an ul '1977. (D. Sand.u, 1978). . . .. , ,
t30
e 3) cu locul de munca domiciliul in alta localitate decit in
cea in care a lucrat in agricultura (migratie definitiva).
Pentru perioada pe care o analizam, ultima componenta este
probabil cea mai dinamica, avind maxima influenta asupra numaru-
lui ponderii populatiei ocupate in agricultura. Daca acceptam aceasta
premisa, atunci analiza relatiei dintre emigrarea neta din rural (V5)
reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura in populatia
totala (V14) poate furniza informatii utile pentru descifrarea unor
mecanisme de producere a migratiei.
Pe total perioada 1951-1980, reducerea fortei de munca din
agricultura emigrarea din rural nu sint legate in mod semnificativ
(r
514

1
= 0,28).
Urmarind relatia pe etapele procesului de migratie,. constatam
ca de la etapa a 11-a spre etapa a IV-a, corelatia suporta modifidiri
de sens (tabel 6.3.4).
Tabel 6.3.4
Ernigrarea din rural reducerea fortei de munca din
agricultura

II III IV
c '
''su
I
0,77 0,20 -0,86
f's 141 * I 0,51 0,51 -0,66
*
1- trendul (anul).
Ca manme, corelatia este nesemnificativa, atunci cind se con-
troleaza componentele tendentiale ale seriei (corelatia partiala). Faptul
este mai putin important deoarece, pe de o parte, nu este vorba de
decit la un mod foarte conventional (anii din cadrul fie-
carei etape pot fi considerati ca ,populatie de baza"), iar, pe de alta
parte, mai mult sensul decit marimea relatiei conteaza pentru inter-
pretare.
Cum se explica faptul ca relatia devine negativa in ultima etapa;
de ce nete din agricultura due la o scadere a emigrarii nete din
rural? Pentru intelegerea acestei relatii este necesar sa introducem
in analiza navetismul ca variabila ,interpretativa ". Este probabil ca,
pe masura extinderii retelei urbane, a retelei de transport in comun
a diminuarii diferentelor dintre sat navetismul devine din ce
in ce mai mult o alternativa la migratia definitiva. In aceste conditii
activilor din agricultura, pentru un alt domeniu de activitate,
ajung sa influenteze direct in special asupra navctismului rural-urb:m,
131
Ia rindul sau relationat negativ cu emigrarea din rural. ln acest fel
prin plecarile ?in agricultura pentru un alt
domemu de achvttate aJung, sa determme 0 scadere a emigrarii din
rural.
A:easta. constructie ipotetidi reprezentata grafic in fig. 6.3.1. -
poate f1 sustmuta, in parte, prin datele analizei sincronice.
Reducerea populatiei Navelism _
ocupate fn agriculturd ....:t..- rurot- urban - nefii d
1
il' rural
Fig. 6.3.1. Reducerea popu-
latiei ocupate in agriculturi1
migratia pendulatorie defini-
tivi1.
Astfel, relatia negativa dintre navetism emigrarea neta din
rural a fost constatata intre variabilele cu valori agregate la nivel de
judet (rs
66
= - 0,43).
Admitind- cu un anume rise de eroare- ca sensul negativ
al relatiei, wnstatat in _Plan se menjine diacronic, este
pro_bab1l c': sensul, negatlv al ,reducere populatie agricola -
em1grare din rural (constatat Ia mvel national) sa fie determinat toc-
mai de ponderii navetismului rural-urban in migratia totala
in decursul etapei a IV-a. ' '
Capitolul 7
MIGRATIE URBANIZARE
7.1 . Componente ale urbanizarii
Analizele intreprinse in capitolele 4, 5 6 au relevat, fie la modul de-
scriptiv, fie la modul explicativ, caracteristici ale migratiei. Abordarea
explicativa a pus accent in special pe relatii de tip cauza efect.
lntelegerea migratiei presupune insa alte puncte de vedere
-care sa permita construirea unei imagini cit mai concrete
a acestui fenomen. ln acest sens se impune luarea in considerajie a
relatiilor functionale, de interactiune, de ,intersectare" sau de tip
parte-intreg in care este implicata migratia. Analiza complementara
a migratiei a urbanizarii este de natura sa puna in evidenta astfel
de relatii.
lt':ttre procesele de restructurare a raporturilor de dezvoltare
dintre gruparile sociale cu identitate teritoriala, . urbanizarea ocupa
un loc central, intrudt vizeaza schimbarea raporturilor de dezvoltare
intre comunW'itile urbane rurale, comunitiiji de lunga traditie ;;i
de considerabila importanta pentru organizarea vietH sociale.
Factorii care contribuie la schimbarea raporturilor relatiilor
dintre sat sint legati de: '
a) influenta unidirecfionala sau reciproca dintre aceste tipuri
de comunWiti (exercitata prin transferfschimb de persoane, valori,
bunuri, servicii etc.);
b) schimbarile specifice, generate intern in cadrul fiedirui tip
de comunitate;
c) schimbarile initiate de organizatii, precum cele statale, cu
sfera de competenta largita, care integreaza aUt populafie urbana,
dt populatie rurala.
Evident, in cadrul schimbarilor concrete aceste surse pot inter-
veni conjugat, cu ponded diferite.
Conceptul de urbanizare se refera la schimbarile care apar intr-un
teritoriu dat -national sau regional (zonal) -, in special ca urmare
133
a. influentei asupra satului. ln fapt, datorita corelarii puter-
a fact?nlor care due la restructurarea raporturilor de dezvoltare
dmtre cem;tar;a empiridi a urbanizarii este mai larga decit
o }l:lunta conceptul foqat m acest sens. Ea include in principal schim-
care au sursa dar alte tipuri de schimbari care con-
tnbme la modlf1carea raporturilor de dezvoltare intre sat si oras.
. Urbaniza:ea. ca a raporturilor 'de de;voltare
cele hpun de . cercetari ale proceselor de
dm raportunlor sat Consideriim ca
ale punct de vedere operajional, cele care coreleazii
sau cu procentul de populajie urbana dintr-un teritoriu
dat !}i se referii la nivelul de dezvoltare.
trebuie sa fie precedata
de o a de pnn care poate fi caracterizat
gra_dul de urbamzare al populatiei dintr-un teritoriu dat. Realitatea
,v1e" urbanizarii nu poate fi surprinsa decit cu ajutorul acestei ab-
stractu care se cheama ,grad de urbanizare".
In nivelul judetean, la. care. aceasta prima
P.arte a a?ahze.l, de d1spomb1le, determinam prin-
Clpalele dimensmm ale mvelulm de urbanizare prin
I. de socioeconomic al populatiei:
1. domenml de achv1tate (nonagricol);
2. nivelul de instructie;
3. sursa de venituri (nonagricole);
4. nivelul veniturilor;
II. caracteristici ale de grupare a populatiei in teri-
tori u ( ecologice) :
5. procent populatie urbana; .
6. gradul de concentrare a populatiei in localitati;
7. gradul de concentrare urbana
III. caracteristici . ale comportam;ntului demografic:
8. migratie;
9. fertilitate;
10. nuptialitate;
11. divortialitate
12. '
IV. caracteristici ale comportamentului populatiei, legat de
calitatea infrastructurii a serviciilor sociale:
. 1.3. comportament comercial (cumparari de marfuri alimentare
neahmentare; consum, in unitatile de alimentatie publica etc.);
14. comportament sanitar (mortalitate infantila, personal sani-
tar, consultatii etc.);
134
15. comportament cultural (spectatori cinema, cititori in biblio-
tecile publice etc.);
16. calitatea raportului gospodarie-locuinta (densitate de locuire;
consum apa potabila curenta etc.);
17. adresarea la serviciile de transport in comun;
V. caracteristici ale infrastructurii productive neproductive:
18. concentrarea fondurilor fixe;
19. cai de comunicatie (densitatea drumurilor modernizate etc.);
20. calitatea locuintei, independent de densitatea de locuire
(inzestrare cu instalatii, vechimea etc.). .
Evident, lista de subdimensiuni nu pretinde sa fie completa,
ci ilustrativa pentru fiecare dimensiune timp . utila in vede-
rea gruparii fondului de date de care dispunem. Ipoteza de lucru pe
care o adoptam este ca judetele cu un grad de urbanizare ridicat vor
fi caracterizate prin valori mari la indicatorii derivati din dimensiunile
enumerate (exceptind unele aspecte precum cele de la 9,12 14 etc.).
Determinarea gradului de urbanizare va fi facuta deci urmarind
caracteristici de dezvoltare de calitate a vietii la nivelul atft al intre-
gii populatii a judetului, cit al populatiei urbane din judet. Acest
mod de lucru este rezultat al constringerii impuse de datele disponibile,
dar nu nulnai. Este vorba de admiterea ideii ca dezvoltarea, calitatea
!Ji modul de viajii urban existii !Ji in ajara ora!jului. Gradul in care toate
acestea existii in ora!Je !ji in localitiijile rurale din apropierea acestora
constituie ceea ce definim grad de urbanizare. ' ..
Din lista de indicatori ai dezvoltarii social-economice la nivel
de judet (anexa 3) am selectat acei indicatori care:
a) se refera la eel putin una din dimensiunile mentionate ale
urbanizarii si
b) sint in raport de corelatie puternic semnificativa cu eel putin
unul dintre indicatorii legati direct. sau indirect de gradul de urbanizare.
Incercam in acest fel sa vedem cum se grupeaza indicatorii de
urbanizare, din punct de vedere al gradului lor de corelare sau, altfel
spus, urmarim determinarea structurii variabilelor de urbanizare.
Construirea modelului corespunza tor acestei structuri a fost
facu ta prin opera tii: ,
1. selectarea variabilelor de urbanizare din lista prezentata in
anexa 3;
2. notarea coefkientilor de corelatie de nivel semnificath' dintre
cele 28 de varia bile care' au fost selectate; ,
3. pentru fiecare serie de coeficienti de corelatie dintre variabi-
lele (i) celelalte variabile(t) se noteaza trei cu
maxime. In acest fel, pentru fiecare variabiUi i se determina trei vana-
bile j, k, l care explica eel mai mult din varianta lui i; convenim sa

pe / .explicativii de rangul 1, in raport cu i, iar
pe k, vanab1le exphcahve de rangul2 3. Daca doua diritre aceste
corelatu smt egale, le acordam rang;
.. 4. se un prim graf in care se reprezinta numai rela-
tule de co':anat1e sagetilor indica variabilele j care
dau o. vanablle1 z. Mai exact, pentru a nu confunda
,exphcatia stahshca, la care ne referim in acest context cu cea cau-
zala, w ci wsaget_ile. indica semnul relajiilor de se,;,nificare. Vir-
preCizeaza vanablla de urbanizare j care este cea mai semni-
ficahva .l?entru i. Spre exemplu (vezi fig. 7.1.1), procentul
populat1e1 urbane dm Judet (v34) este una din variabilele care semnifidi
in eel mai mare grad migratia (neta) pe durata vietii a populatiei din
Fig. urbanizarii
(v10). Altfel spus, cunosdnd proportia de populatie
ur.bana. .Judet, se pot face inferente in legatura cu intensitatea
n.ugr::t1e1 nete a_:el Predictia in sens invers este mai putin
s1gura. Cea ma1 buna pred1ct1e asupra procentului de populatie urbana
136
dintr-un judet se poate face nu prin valorilor migratiei
nete (v10), ci a ponderii personalului muncitor in populatia judetului
(v31) sau a volumului vinzarilor de marfuri alimentare (v32) inregis-
trate in cazul populatiei respective. Subliniem, pentru evitarea oriciirei
conju1ii, ca orientarea arcelor in graf nu are nici un sens cauzal, ci numai
unul metodologic : cum se grupeaza variabilele de urbanizare din punct
de vedere al gradului lor de covariafie $i care este variabila j care confine
cea mai mu lta informafie des pre o variabila i.
0 imagine mai corecta, mai putin schematizata, dar mai greu
de citit 1, asupra relatiilor dintre variabilele urbanizarii se obtine dacii
se graful corespunzator luind in consideratie variabilele
,explicative" de rangul 2.
ln functie de numarul de intriiri de gradul 1 2 in fiecare nucleu
(nod), se determina variabilele cu maxima capacitate de semnificare a
gradului de urbanizare al unui judef:
- personal muncitor la 1000 locuitori (v31);
- procentul populatiei cu nivel de instructie mediu superior,
din total populatie de peste 15 ani (v29);
- indicele migratiei nete (durata de viata) (v10);
- volumul vinzari marfuri alimentare la 1000 locuitori (v32);
- procentul populatiei urbane (v34).
Daca interpretam indicatorul ,personal muncitor" ca semnifi-
cativ pentru dezvoltarea neagricola a judetului, atunci se poate apre-
cia cii trasatura dejinitorie ( cea mai semnificati'IJa) pentru gradul de
urbanizare este tocmai acest tip de dezvoltare. Constatarea este consistenta
cu intreaga serie de elaborari teoretice care dau ca nota definitorie a
urbanului prezenta unor activitati nonagricole (Sorokin, Galpin, Zim-
merman, 1933).
Din perspectiva celorlalti indicatori, judetele cu grad ridicat de
urbanizare sint cele in care exista un numar mare de persoane cu nivel
de ridicat cu domiciliul prin migrarea din alte
judete.
Asocierea puternica dintre variabilele migratie nivel de instruc-
1ie (vezi fig. 7.1.1) ar putea fi interpretata ca semnificativa pentru
gradul de manifestare a unei selectivitati a migratiei in urban din punc-
tul de vedere al nivelului de instructie: judefele cu grad mare de urba-
nizare selecteaza in special migranfi cu nivel ridicat de instrucjie. Una
dintre variabilele care semnificii eel mai bine stocul de invlitlimlnt de
nivel medi u superior al unui j udet este migratia neta a
1 Din acest rnotiv nu prezentarn graful corespunzator luarii in consideratie
a relatiilor de gradul doi dintre variabilele urbanizarii.
137
care au numai rezidehta, dar nu domiciliul stabil (legal) in cadrul
judetului (v56 ). Deoarece in categorie de migranti sint inclusi
studentii, spre exemplu, este de inteles cele dou'a
variabile.
Raportind imaginea oferita de graful 7.1.1 la disificarea elaborata
penti-u variabilele urbanizarii, rezulta ca notele definitorii ale gradului
de urbanizare se situeaza in domeniul variabilelor referitoare la carac-
teristici de status socioeconomic ale populatiei (pondere personal
muncitor, nivel de instructie), cbmportament demografic (migratie),
comportaniente servicii comerciale (vinzari marfuri alimentare
nealimentare) caracteristici ecologice (procent populatie urbana).
Daca variabilele de comportament demograjic-rezidenfial cele
de comportament comercial !ji sanitar sint organizatd:n principal in jurul
notei definitorii a urbanizarii - ponderea personalului muncitor -,
in schimb, variabilele referitoare la calitatea locuinjei sint relativ izolate
in graf (fig. 7.1.1).
\ .
7 .2. Cre!jterea gradului de u:rbanizare
7.2.1. Nivel judetean
Frecvent, gradului de urbanizare" este identificata cu spo-
rirea ponderii populatiei urbane in populatia totala a unui teritoriu
dat. Aceasta este o optica de factura demografica, in principal.
Premisa de pornire pe care o adoptam este diferita: schimbarea
raporturilor de dezvoltare dintre sat este analizabila prin inter-
mediul unui intreg set de variabile de dezvoltare, aflate in raporturi
de covariatie directa sau indire<;:ta cu indicatorul ,pondere a populatiei
urbane".
Din aceasta perspectiva, explicarea gradului de urbani-
zare a judetelor implica luarea in consideratic a factorilor explicativj
pentru intregul set de variabile de urb3.nizare.
Pentru pcrioada 1973-1977, variabilele de urbanizare care sem-
nifica in eel mai inalt grad procentului de populatie urbana
(v12) se refcra la ponderii personalului muncitor in populatia
j udetului ( v11) la consumului de apa curenta, de uz menaj er
(v16), in perioada respectiva
2
.
Din analiza de corelatie a rczulta t ca situatia de dezvoltare la ince-
putul perioadei de referinja este principalul care condifioneaza
2
r1216 = 0,67, r
1211
= 0,60, r
1611
= 0,65, pentru P= 0,01, r= 0,42.
138
ritmul de urbanizare al judejului. Cu dt este mai mare ponderea popu-
latiei urbane (v25) a personalului muncitor (v24) in populatia jude-
tului, in 1973, cu atit ritmul de al ponderilor respective este
mai reclus (r
12 25
= - 0,76 r
12 24
= 0,61).
Prin intermediul emigdirii nete din rural, asupra ponderii:
populatiei urbane se exercita in sens negativ (fig. 7.2.1)
3
influenta
nivelului de dezvoltare al j udetului.
v 20. creslere forduri
fixe in industrie/
fonduri fixe
in agriculturii
-0,76
Fig. 7.2.1.- Determinanti ai
terii procentului de populatie-
urbana Ia nivel de judet, 1973-
1977.
Intre conditiile care influenteaza pozitiv aceasta crestere este
potentialul (demografic) de migranti din comuncle respectivului
judet.
Factorul care contribuie activ la gradului de urbani-
zare este dezvoltarea industriala.
Aceasta structurarc a factorilor determinanti pentru
gradului de urbanizare este semnificativa pentru importanta pe care
politica de dezvoltare, de investitii in special, o are pentru
procesului de urbanizare in deceniul al VIII-lea. Este probabil ca ritmztl
de urbanizare este mai rapid in judefele cu nivel redus de dezvoltare, in
principal ca eject al acestei politici. In timp, insa, este de aYut
in ndere faptul ca, la un nivel ridicat de urbanizare, in genere posi-
bilitatilc de urbana devin mai recluse. Acest factor (raportul
3 Yariabilele independente au fost selectate in model cu regula triunghiului
(Iariante ,tare" - vezi anexa 3). Dat fiind faptul ca variabilele explicati-re sint
independente intre ele (cu exceptia relatiilor dintre v8 determinantii ei) fiind inte-
resati in special de configuratia modelului nu de intensitatea relatiilor cauzale, am notat
pe arce ralorile coeficientilor de corelatie.
139
inv;rs este probabil di va actiona
ma1 m vnt_?r; m ann sva era redusa dat fiind fap-
tul ca mvelul n:edm al nu 48%, la nivelul tarii.
In conclttzze, este de subhmat caracterul controlat al urbanizarii
din noastra, prin. fnterme1iul politicii de investi{ii, politica desfa-
zn sensul reducern decala;elor de dezvoltare dintre jude!e.
7.2.2. Nivel national
in perioada este realizata preponderent
pnn MRU. R1tmul anual de urbamzare
4
este explicat in proportie de
83% prin emigrarea neta din rural (r
724
= 0,91).
. Este fir esc in. conditii ca etapele M R U sa fie n acela$i timp
etape ale urbane (tabel 7.2.1).
Tabel 7.2.1
populatiei urbane, pe ctape 1950- 1978 (valori medii anuale)
Etape
I
Indici de
I
I
II
I
III
I
IV
1950-
1950-
I
1954-
I
1963- 1971-
I
1978
1953
I
1962 1970 1978
variatie procent 0,53 0,24 0,34 0,55
\
0,39
populatie urbana
(V23)
ritm de urbanizare
I
(V24) 2, 71 1,24 1,50 2,28 1,77
Sursa; Anumul demograjic, 1974, Anuarele statistice din
1975-1979.
Dadi, pe total perioada, :MRU (V7) si ritmul de urbanizare
( V24) sint strins corelate, pe etape (tabel 7.2.2) legatura este de inten-
sitate variabila.
Tabel 7.2.2
:\IRU ritmul de urbanizare

Corelatie I
I II III IV Total perioada
I
0,78 0,75 0,16 r, 24
I
0,98 0,91
Calculat ca diferenta intre ratele de anuala ale populatiei urbane .
respechr, rurale. ,I,
140
Legatura minima dintre cele doua fenomene in etapa anilo r
1963-1970 este explicabila in principal prin rolul important care
revine reclasificarii localitatilor, in aceasta etapa, in cresterea a
(vezi anexa 3). ' '
Desigur, factorii explicativi ai urbanizarii sint, in conditiile core-
larii ei sen:nificative cu migratia, in principal factorii care determina
acest al dmlea fenomen.
Conform acceptiei pe care am dat-o gradului de urbmi-
zare", aceasta se manifesta nu numai prin proportiei de popu-
latie urbana, ci sau mai ales prin proportiei de populatie
ocupata in sectorul de stat.
Dupa cum rezulta din calculele estimative prezentate sintetic
in tabelul 7.2.3, cre$terea proporf.iei de populafie activa n sectoarele secun-
dar $i terfiar, intre 1956 $i 1977, este realizata pe seama cre$terii propor-
fiilor respective in rural fn mai mare masura decit in urban.
Tabel 7.2.3
Componente ale redistribuirii populatiei pe sectoare de activitate, la nivel national,
intre 1956 1977
% din diferenta datorat
Sector de
Proportie activi pe
Diferenta
schimbarilor in structura
sectoare in
activitate
1977-
ocupationa:la din
migratiei
1956 rural-urban
1977
I
1956 rural
I
urban
primar 0,368 0,697 -0,329 54,5 9,1 36,4
secundar 0,389 0,167 0,222 50,0 18,0 32,0
tertiar 0,243 0,136 0,107 55,0 -9,1 55,0.
-
!"'!"
'---- Desigur, o buna parte a inregistrate in mediul rural pentru sectoarele
II III revine populapei rurale care face naveta in urban pentru a lucra in respectivele
sectoare. '
Sursa de date; Anuarul demografic, 1974; Recensamintul, 1977, vol. II. Calcule
proprii folosind tehnica propusa de E. Kitagawa, apud Patterns of Urban and Rural ... ,
1980: 70-71.
Spre exemplu, in perioada respectiva, populatia activa din indus-
trie constructii de la o pondere de 16,7% in 1956 la 38,9%
in 1977 (la data recensamintelor din anii respectivi). Din aceasta
tere (de 22 de procente), 50% este datorata respectivei pon-
deri in rural, 18% din urban 32% migratiei rural-urban.
Din datele tabel rezulta ca MRU are cea mai important a
contribufie relativa nu la cre$terea proporfiei de activi din industrie $i
constrttcfii, ci la cre$terea ponderii activilor din sectorul servicii.
141
7 .3. Migratia urbanizarea in contextul proceselor de dezvoltare
S-a remarcat ca distinctia dintre cauze consecinte este dificil de facut
in cercetarea migratiei (S. Amin, 1974).
atribuirea unui sens cauzal pentru telatiile in care este impli-
aHi migratia este o operatie cu multiple riscuri, ea poate fi facuta
:9i am procedat ca atare in capitolele 4, 5 6. Tratarea cauzala a feno-
menului este insa nu numai purtatoare a riscurilor de atribuire
a sensului cauzal pentru unele relatii; dar foarte abstracta. Ea obliga
in buna masura la omiterea unor variabile din analiza cantitativa
5

0 analiza in care sa fie urmarite in special raporturile de cova-
datie dintre variabile de dezvoltare este din acest punct de vedere o
completare utila la analizele cauzale intreprinse
6

Adoptind tehnica de lucru pe care am folosit-o in sub-
capitolul 7.1 pentru figura 7.1.1, derivam din matricea de corelatie
a celor 34 variabile de dezvoltare la nivel national un model al structu-
rii proceselor de dezvoltare (fig. 7.3.1). '
Variabilele referitoare la migrajie se integreaza diferentiat in model,
in functie de calitatea lor de a fi:
-in devans cu un an fata de valorile celorlalte variabile ale ana-
lizei (V7, V8);
- sincronic cu acestea din urma (V5, V(i) ;
-in intirziere cu un an fata de restul variabilelor (V3, V4).
Prima variabiUi din cadrul fiecaruia din cele trei cupluri (V3,
V5, V7) se refera la emigrarea neta din rural; cea de-a doua este o
estimare a emigrarii agricultorilor din rural in urban (V 4, V6, V8).
V ariabilele migrajiei cu variajia sincronica sint semnijicative in
special pentru intensitatea proceselor de redistribuire a popttlafiei octtpate
intre sectoare de activitate.
Migrajia ,cu intirziere" (de un an fata de schimba.rile din celelalte
domenii ale dezvoltarii - V 3) esle covariant a cu venitul najional $i
ctt intensitatea nupfialitajii in urban faja de rural (V29).
Jfigrafia in devans cu un an (V7, V8) este semnificativa fie pa1tru
intensitatea emigrarii nete din rural, din anul urmator, fie pentru cre:;terea
gradului de urbanizare. Datorita avansului temporal, acest tip de migra-
tie ar putea jucarolul de cauza pentru alte procese de dezvoltare. Con-
statam insa ca MRU actioneaza foarte putin in. acest sens, corelatiile
cele mai puternice fiind tot cu variabile de migratie sau de urbanizare.

5
Aceasta pentru a evita efectele de colinearitate care fac inoperante diferitele
variante ale analizei de regresie, inclusiv modelele cauzale nonrecursive.
Acest tip de analiza este mai aprbpat de analiza de sistem decit de analiza
econometrica.
142
Fig. 7.;3.1. - Relatii de semnificatie lntre variabilele de dez-
voltare la nivel national.
Migratja produsa sincronic cu variatiile celorlalte variabile de
dezvoltare evident cauza efect in timp. Din acest motiv,
variabilele care o estimeaza (V5, V6) sint cele mai integrate in model,
fn sensul de a transmite mai multe informajii decit ceilalji indicatori ai
migrajiei, in legatura cu variabilele de dezvoltare.
Deosebirea dintre configuratiile de variabile in care este inte-
grata migratia sincronici cea intirziere sugereaza o ipoteza inter-
pretativa: schimbiirile in cererea de forjii de munca pe sectoare [de acti-_
vifate isi exercita ejectul asupra MRU mai rapid decit schimbarile maz
de jactura socioeconomica ( semnificate in model in special
prin venitHl nafional $i prin nupjialitate).
H3
U1ta din 1XJriabi/de celt m-ai scmrnfirative jwntru schr"m-
Mrilor soc-ioeco:-to11ricc la 'ili1Jd nafior.al esb: emigl'u!'e.a agricu!Writor din
rural (sincronidi ]alii de r:dctalte jn'ocf:SC de dezvaltarc) (VI'i).
0 capacitate ridicati'l. d":- a stmuifica schimMri au lndi-
catorii:
- varia.tia poudcrii populajiei on:pai.e In industric (Fll} tn
agri<-nlturli (VJ4):
- emJernrea acta din rural (V5);
- cre{'ten>a ponderii populatici urbJ.ne (V2J).
Fie ca efect. fie ca efect 1;>i cauzii, ocup.-1 o:led un loc central
in confPxtul proceselor de d<:'Z\o""Oltar<;>. Cunoa$tcrea variatiilor ei alluale
:;i a re1atii1or Jn care este implicat:'i poate avca valoarea unei ,nuliogra-
fit" utiLi prntru infdegert>a ttlecanismelor de producere a schim-
b:'id.
In leg'\iturd. cu celclalte variabile substructuri ale modelulcd
pru.vntat (fig, 7.3.1), apar de aser:Hmea cltev-a_ a.spccte semnificativc:
investitiilc indusi:riale s.e cu variabHele de migratie prin
intermedin_[ dasticit;ltii reducerii popula}iei in agriculturi'l
fatit de ponderii popula.tif'i ocupa.te ln lndustrie. Regasim
dtn, in baza acf'stui tip de analiza, o relatie medi.J.tii intre investitii:
migratie (c.onform.'i cu ipotez.a H
1
formulat.'i !o 3.l}. Situatlll cste
similar8. :;:i pentru investitiile ( f/!!). V20 1 ;
fenomenul construc;ir!i de locuinfe <.;ste h;ga.t nhtiv
de tdelaltc proce.<>e de dezvoltarfc ma mult peutru mediul rumt deci:t
per.tm mediul urban. Cu cit ponderea personalului munritor tn po-pu-
ltttia totalii devine mai mare, cu adt este mai mil: nqmirul de
noi wnstruite in rural, Este posibil ca pt>ntru wnstructJa de
din mediul urban &1. -cxistc pe tt'rrnen lung o .corelatie cu schimMrile
sodal--et:onomice, dar ra.portul de timp dintre v:ariatiile acestora sa fie
difrrit. Coroborind aceeste constatiiri cu cele Hcute prin analiza la
nivel de judet, 5<" poate formula ipotcza d activiiatea de consirvin a
locuinjelat este w!'elaili C1t procesele de dezvoUare social-econmnicd 1nai
1nttlt ix pim: ttritr:triat, si.mronic ( t<J. distrlbtdre a investifilor penlm
tocui11fe pe j;lan jude-jean-) du:U l:n jJf'J'spectlvi'i- diacronica;
- faptul cl1 mportul dintre mspfio.litatea in urban fat5. de a din
rural este leg-at de 3IRU mal Wroct dedt nupfialitatea din rural -trimite
la iptJteza cii :MRU esh- tn lntPracflune cu acest raport, fiind lc-gata
de rt>dUt-"Cren nuptia.IHiitH rn rural :;i, rdativ sincronic, de
<;_i ln urban, Da.cl reamintim c.'1 nuala cea mai supusii riscului
ae migrntie sint tinrll lntre 15--29 ani -;i cii virsta lor medic .<:i mediana
la disUtorie se hlscriP ill inte-rval, atunci ipoteta fi m.ai
Uor sustinuHt
144
'
I
Capitolul 8
ACpUNE
!N DOMENHJL MIGRATIEf
Analiza interne din tara noastdi ar fi_ cont_inua!3..
mai o .oodc a,spccte precum_
cularitatile acestui fc-nome:n Ia nivd de :egiUne d? comunt-
tate loca.lii, rela.tia .sa cu sodalii etc. S.J?atml YJ-, buni
mlsurli, mci informa)iile disponibtk- nu ne pc-nmt realizarea unel astf.el
de intreprmderL . b1
Crea ce credem ci'i. se impune in contmuare ! !rea. unr-1
leg1ituri explicite i:ntre rezultatele teo-retice ale anahzcr 1 actmnea
rac!idi. in migrapM. in fapt de- a vedea tn te milsura
tip d-e a.bordare poate. ServJ. Ia. ft.mrlamentarea
principii in domcniui strntegti1or cootro!a.re a fiuxunlor
de mq.rrapc: mteroa. .. . . ,. d
Elementele de fun <Un:m-
tal'ea unor actiuni Jn aceSt domeniu slnt _date de eRamtnarea a
cauzelor, dt ,'fi <t consednj:elor fen{)menulw. De aceea n-esara o
examinare, fie sumadl. prec-um tn. ",ie fa}l1, a. C?D-
st>Cinte sododemografice ale. oonsbtumrl
un element important In onentarea polit1e1lor de- Imgratte.
8..1. Consecinte soci.odemognfice
ale migral]ei rural-urban
Consecinteie migraf-iei rural-urban pot fi grupa_te ,in lunctie de vizi-
bilitatea lor sociaJi !jtiin}ificli de de cu se pro)"-
d.uc (fig. 8.1.1). Un prim nivel, de formeaz"
C<lnsednteJe asupra voiumulni $i
asupra gospod:ariilor famniale de 1a ongme.--. jl de la
lor i asu ra rapOrtuhti dintre re,Su11:if!1e locun. de- m.unca, d<:
proJ-ur::J:ie p populatia din teritoriul respecttv. l!n al do!lea mvcl, mat
difi.cil de' atins, w n:ierii. la. lenomcneJe sociodemografice. Cel de-al
145
!reilea nh_:el este
1
eel. al consecintelor asupra calitatii modului de viatii
?
1
comumtate:. !me, cu grad maxim de latenta. de dificultate de a
1
fb?ervai !jitunttftc: de variabile referitoare la odentarile
va once a e populattet. Cahtatea vietii. modul de viata integrarea
CONSECINJE AlE MIGRAJIEI
Votumut de-
poputatie al
comunitatii
(OCC\(e '
Fig. 8.1.1. - Modelul teoretic a1
principalelor tipU:ri de consecinte ale
migratiei.
in comunitatea locaHi sint p 1 1 d ..
cuteaza in ultima instanta omenu ?e. reper-
: A e a e mtgrat1et.
Onentarea anahze1 m special . . . .
fice a comunWitilor locale asupra f asupra lcomdpoztftel socwdemogra-
t 1
. . t , enomene or emografi
u Ul dmtre resurse populatie este determin dee a rapor-
datele disponib"l d 'v a a, pe e o parte, de
aceste blocuri :Itta pa.rte, de ca interrelatiile dintre
sm ma1 putermc structurate.
MRU sociodemografica este modificata prin fluxurile de
instrucjie de virsta, sex, nivel de
MRU este unul dint f t
a populatiei din urban i Ie or:r
1
:U1?ortanji due la o intinerire
recensamint (fn 1977) r t
0 1
mdiba tnmre a din rural. La ultimul
Vtrs a me e a populaj1e1 rurale era de 34,42 ani,
146
l
cifra corespunziitoare pentru populatia urbana fiind de 31,66 ani 1.
Poate mai mult decit diferentele de nivel sint relevante diferentele de
evolujie, !n perioada 1966-1977 virsta medie a rurale
cu 2,05 ani, iar virsta medie a populatiei urbane se reduce cu 0,99 ani.
Situatia este, evident, o consecinta a volumului !jii selectivWijii migra-
tiei l'n funcjie de vtrsta (vezi 4.3).
Efectul MRU asupra repartijiei pe sexe a populatiei in cadrnl
mediilor rezidentiale este dependent de contextul social-economic in
care se produce fenomenul, de tipul de. industrializare care se desfa-
in societatea analizati:i. (in conditiile in care accentul se prine pe
industria U!jioara, cea textil<'i, ill special, urbana suporta un
proces de feminizare datorita MRU; in schimb, dezvoltarea industriei
grele atrage dupa sine, in special, o masculinizare a popu.latiei urbane).
In conditiile Romaniei, procesul de industrializare socialista a fost
facut cu asigurarea unui anume coeficient de prioritate a industtiei
grele. In consecinta, ar fide ca MRU sa fie mai frecventa prin-
tre barbati decit printre femei. Corespunzi'itor, consecintele ar urma sa
fie o a ponderii femeilor in populatia rurala o reducere a
ponderii lor in populajia urbana. Analiza indicelui de masculinitate
(numar barbati la 1 000 femei), pe medii rezidenjiale, confinna o astfel
de (tabel 8. 1.1).
Tabel 8.1.1
Indicele de masculinitate pe medii rezidentiale
Anul Urba.n Rural I Urban-rural
1948 9H 933 ll
19.56 962 939 23
1966 993 938 55
1977 980 965 15
ValoriZe superioare ale indicelui in urban fata de rural sint explicabile
tn primul dnd prin particularitajile MRU, la rindul ei influentata de
structura locurilor de munca oferite in urban. Tendinta de a
ponderii barbatilor in populatia urbana tn mai mare masura dedt in
cea rurala se manifesta pina in 1966. Dupa aceea se remardi o evolutie
in sensul reducerii decalajului dintre aceste medii Prin-
cipalii factori care explici o astfel de evolutie sint intensitatea MRU,
structura ofertei de locuri de mundi in urban !jii pattern-urile culturale
ale migratiei in functie de sex.
1
Calcule cf, VI. Trebici, Sattel romanesc fi taranimea: aspecte demografice, ma.nu-
scris.
147
Pina in 1966 MRU are o contributie foarte mare la
urb:ma (81% in perioada 1948-1956 78% in anii 1956-1966). Ulte-
rior, .In intervalul J 966,..-1977 aceasta contributie se reduce la 64%.
Corespunzator, incepe sa s<;ada valoarea indicelui de masculinitate.
Tendinta este legata insa de o anume echilibrare a ofertei de locuri
de munca in urban pentru barbati pentru femei, proces generat
la rindul sau de diversificarea ramurilor industriale, de punerea in func-
tiune a retelei de intreprinderi de industrie care solicitau
forta de murica feminina. In timp, procesele de modernizare
urbanizare a satului contribuie la erodarea traditiei anterior crista-
lizate, traditie ca;re sustine in mai mare masura mobilitatea teritoriala
a barbatilor pentru motive profesionale decit pe cea a femeilor
devine in tot mai mare masura un canal de mobilitate sociala implicit,
de stimulare a MR U; modernizarea culturaUi. sustine asigurarea unor
egale pentru baieti pentru fete in procesul de instructie
implicit, in eel de sociaHi.
Schimbarile. produse de migratie in structura pe virste. sexe
a populatiei urbane rurale se repercuteaza,cu intensWiti diferite,
asupra fenomerielor de fertilitate, mortalitate, nuptialitate !;ii divor-
tiahtate intr-un alt plan de referinta, asupra indicilor de activitate.
I
MRU induce in rural o anume reducere a natalitatii datorita
efectului de imbatrinire pe care il are asupra structurii populatiei;
prin intinerirea pe care o produce la nivelul populatiei urbane, MRU
contribuie la natalitatii la nivelul acestui mediu rezidential.
Apropierea nivelurilor de natalitate intre rural urban rezuWi, desi-
gur, ca o consecinta a difuzarii valorilor urbane in rural !;)i a ansam-
blului de factori iniplicati in procesul general de tranzitie demografica.
Actiunea conjugata a MRU a celorlalti factori a facut ca raportul
dintre natalitatea rurala cea urbana sa evolueze de lao valoare supra-
unitara (in 1950 acest raport era 28,1/20,1 = 1,40) la o valoare sub-
unitara (17,7/18,3 = 0,97) in 1980.
Intensitatea fertilitatii generale (numarul de nascuti vii la 1000
femei de virsta fertila) este mai putin afectata de structura de virsta
a populatiei. Valorile ei sint date de actiunea unui complex de factori
socioculturali, intre care modelele culturale, cele de planning familial,
joaca un rol esential. Datorita acestor influente, indicele fertilitatii
generale are valori superioare in rural, fata de urban. In 1973 cifrele
corespunzatoare pentru cele doua medii rezidentiale erau de 80,8%
0
pentru comune 57%
0
pentru ora!jie (V. Trebici, 1979).
MRU are efecte multiple, contradictorii chiar, asupra fertili-
Uitii urbane. Pede o parte, prin mentinerea unormodele culturale rurale
in domeniul fertilitatii (familie cu numar mare de copii etc.), migratia
din rural contribuie la asigurarea unui nivel ridicat al fertilitatii in
148
urban. Pe de alta parte, este de luat in consideratie un de redu-
cere a fertilitatii urbane, efect pus pe seama mtegrare pe
care le au de platit migrantii in urban a a
Mai ales in cazurile in care este vorba de MRU pe man dist.ante, cadru
fluxurilor
0
pondere importanta revine vmvel nd1cat de
instructie, fertilitatea specifica fund rmca. , ,
Corelatia intre indicele de generala m urban m
indicele imigrarii nete in urban rural valoar,e
(r = -0,51, folosind judetul ca umtate Faptul mte:-
pretat in sensu! ca transferul de rurale 1? prm m1grat1e
este mai putin important pentru. dec1t Pt; care o
au asupra acestui fenomen a m1grant1lor m urban
compozitia sociala a fluxulm de .
0 imagine de ansamblu asupra relat1e1 dmtre MRU principa-
lele fenomene demografice este prezentata in tabelul 8.1.2.
Tabel 8.1.2
Relatii intre migratie alte variabi!e. 1; nivel de mediu
urban- judet (coef1C1ent1 de corelat1e)
Varia bile
Rata fertilitatii generale in
urban, 1976-1977
Natalitatea, 1977
Mortalitatea infantila, 1977
Mortalitatea infantila,
1977{1973 ..
Indice gravitate a morbldl-
tiitii, 1978
Divortialitate, 1980
1980 .
Pondere activi in populat1a
stabila, 1977
Pondere femei in populatia
activa, 1977
Imigrare in
orase din
rural '(durata
de viata,
1977)
-0,51
-0,45
:s:
:s:
0,49
0,52
0,43
-0,19
Imigrare in
din
comunele
altui judet
(durata de
viata, 1977)
-0,50
-0,50
X
X
0,39
0,46
0,47
0,33
-0,44
Pond ere
flotanti in
populatia

1977
-0,58
-0,54
-0,30
-0,22
0,17
0,49
0,65
0,33
-0,10
Populatie cu nivel de instruc-
tie mediu suprrior in popu-
7
latia totala (%), 1977 0,49 0,67 0,
2
* r = 0,31, pentru p = 0,95; r = 0,40, P 0:9?. 0
din variabilele acestei matrici de corelatie nu au f1gurat m

al analizei !a nivel de judet; au fast construite ulterior pentru .
consecintelor migratiei si pentru analiza unor aspecte ale locu1n1 urbane,
in Cercetiiri pluridisciplinare asupra locuirii (raport de cercetare, Labora-
torul de studii cercetari sociologice, 1982).
tatea fertilitatea par a fi eel mai puternic influentate in mod direct
de in urban. Acest tip de migratie, prin yalorile sale ridicate,
contnbme la reducerea fertilitatii .la nupjialWitii.
f in le.{@tl!ril cu care se manifesta eel mai puternic aceste
relaju sm flo anjii, respectiv migranjii care, locuiesc intr-un
anume, nu au domtciliul stabil pe teritoriul acestuia. 0 pondere mare
<1: flotanjilor in unui influenteaza fertilitatea nupjia-
htatea in mai mare masura dedt prezenja migrantilor definitivi cu
domiciliul st il in acel ora . ' '
---mvortialitatea in ur an este asociata pozitiv cu imigrarile in
urb.m din rural.
Dimensiunea medie a gospodariei familiale este cu atlt mai redusa
intr-un cu cit fluxul de sosiri din rural in este mai intens.
Aceasta regularitate derivii, evident, din influe pe care MRU o are
asupra fertilitajii. Imigrarea intr-un oras cong' uie la ridicarea valori-
lor de .activitate la nivelul comunWiti. Faptul
este. de. <1: celor care vin in urban, prin
motivat1a profeswnala a m1grat1e1 lor dm rural. Pentru femei, relatia
are sens invers: cu cit imigrarea intr-un ora;; este mai intensii, cu atlt
ele au o pondere mai redusa in populajia activa a localitatii de referinta.
Constatarea este de pus tn legatura cu ponderea mai mare a barbatilor
in totalul fluxului MRU. . . . . '
Pentru fenomenele de mortalltate morb1d1tate nu se inregi-
streaza (prin intermedin! tipului de analiza pe care am folosit-o) o
influenta de intensitate puternica a migratiei asupra lor.
Cre;;terea demografidi urbana in perioada 1948-1977 este rea-
lizata in principal pe seama sporului migratoriu - aproximativ 73%
din total de populatie
2
inregistrata in municipii, ora;;e ;;i comun;:-
suburbane.
Prin aceste valori, urbana din Romania se inscrie in
modelul specific Firilor dezvoltate in genere, al celor din Europa in
special. 0 analiza intreprinsa asupra surselor urbane in 14 jari
din Europa (inclusiv Romania) in decursul unor perioade intercenzitare
cuprinse intre 1950 ;;i 1971 relevii faptul di, in medie, 66% din cre;;te-
rea urbana revine sporului migratoriu reclasificarilor de localitaji.
In schimb, pentru jiirile in curs de dezvoltare se manifesta tendinta
unei contributii mai importante a sporului natural dedt a celui
toriu la cre;;terea populajiei ora;;elor (Patterns ... , 1980: 22-27).
Cele dona componente ale populajiei urbane in tara
noastra au rol variat in timp: cu pondere mai red usa,
.a in acest procent este inclu.sl!. contributia reclasificiirii unor sate in categoria
QJ'aljclor.
150
naturala tinde sa preia tot mai mult din cre;;terea urbana: de la 17%
intre 1948-1956 la 22% 1ntre 19.56-1966 ;;i respectiv 36% !ntre
1966-1976 (v. Trebici, 1979: 339). 0 tendinja similara a fost inregis
trata ;;i in cazul altor tari (precum Uniunea Sovietica, Statele Unite,
tari din America Latina etc. )
3


Componentele cre;;terii populatiei urbane au rol variabil nu numai
in timp, ci ;;i in spajiu. Cu cit gradul de dezvoltare economidi a jude-
tului (x) este mai ridicat, cu atit migratia joaca un rol mai important,
iar sporul natural (y) un rol cu atlt mai redus in populatiei
urbane.
Am estimat rolul componentei ,spor natural" (y) prin propoqia
populatiei nascute in (municipiu) din totalul populatiei
(municipiilor) din judet, la recensamintul din 1977. Pentru
estimarea gradului de dezvoltare economicii a judetului (x) am preluat
un indice sintetic, construit cu alta ocazie (D. Abraham, 1979: 688-689).
Relatia !ntre cele dona variabile r:r:y = - 0,.53 este semnificativa
(pentru un nivel de incredere de p = 0,01).
Din punctul de vedere al compozitiei sociale a ora;;elor este impor-
tant sa fie facuta o distinctie nu numai intre cre;;terea naturala ;;i cea
migratorie a ci intre diferitele tipuri de fluxuri implicate
in cre;;terea migratorie. ,
In 1977, din totalul populatiei stabile din municipii ;;i ora;;e nils-
cuta in alte localitati dedt cele de domiciliu (migranti pe durata vietii),
majoritatea provenea din comune ale altui judet (42%) sau ale aceluia;;i
judet (33,7%). Procentul nascufilor in alte ora;;e era de 18,3%, iar
al celor nascuti in comune suburb:me de 1,8% din totalul migrantilor
pe durata vietii din
Migrantii in ora;;elc unui judet, proveniji din comunele
judet, este probabil cii vor avea similitudini socioculturale cu popnl;atia
din de destinajie An mai mare masudi decit migrantii originari
din comunele altui judet Cu dt un judet esfe mai dezvoltat (x), cu';
atit sale cresc in ai mare masura pe seama sosirilor din cornu- f
nele din alt judef, dedt e seama sosirilor din judef (z) (r.,z = :
=0,73, p = 0,01). - __ :.::..__;
, Rezulta ca tn judeJele puternic dezvoltate din. punct de vedere eco
nomic se realizeaza tn principal prin migrare din ruralul
iar tn judeJele slab dezvoltate, tn principal prin spar natural
secundar, prin imigrare din ruralul apropiat. Corespunzator, este
de a;;teptat sa fntilnim o mai mare diversitate culturala a populafiei
in ora;;ele puternic dezvoltate dedt in cele slab dezvoltate economic.
3
ln etapele in care sportul natural era mult mai mare in rural decit in urban
tn. fnaintea revolutiei industriale, componenta esentialll a urbane a fost
migratia rural - urban.
151
. natural, mai mic in dezvoltate provine in esenta
dm mvelul red us al acest caz; in slab
cu mfl?enta ?irecta asupra fertilWitii sint mai a ro-
plate de cele _:u;al favonzeaza o natalitate mai ridicata. p
.. pos1b1la mtrebarea daca nu cumva nivelul mediu al fertili-
tatu dmtr-un la un_ dat este influentat nu numai de nivelul
al CI. calitatea migrantilor care s-au stabi-
ht. m P?tea f1 em1sa 1poteza ca in in care predomina
vemjz (din afara judejului), jertilitatea
est. maz red us: zn _ or.afiele zn care predomina migrantii veniti din
comunele juaej. Este pro a 1 ca p a egon; e mtgTanb
m co a e) _costuri de integrare mai mari dedt
, doua, provme zone de origine care se afla la 0
,dtstanta culturala ma1 mare deCit comunele situate in acel d t
cu e es ma,te. .<1: lor, aceste costuri de ot
l
1 d d t
. t" L , as1 JU e
: contnbut reducerea_fertthtatu. 1n plus, migrantii proveniti din co!u-
") aproptate ur: mai mare de copii, cu costuri
ma1 recluse deCit mtgrantu provemtt din comune departate de or
.. apela multa la ajutorul rudelor din
pentru mgn]lrea copulor. '
alt prin calitatea migrantilor ar putea sa influen-
mvelul medm este nivelul de instructie cali-
!tcare. ca. _m din indepartat au,
m_ un de mstructte cahftcare mat ridicat dedt eel al
mtgranttlor sos1t1 dm ruralul apropiat.
8 .2. Controlul fluxurilor de migratie
Elaborar_ea ,polit_ici de se refera, in sens strict, la formu-
de atins prin intermediul deplasa-
nlor a mt]loacelor care sa permita declansarea unor
fdluxun _?.e m1grat1e: avind sensul, compozitia, intensitatea' si durata
e donte. '
. Formn!area obiectivel_or ? politica de migratie interna
la natwnal de_curge dtrect dm obtectivele dezvoltarii social-eco-
nomtce pentru de referinta data. Identificarea mijloacelor
pex;tru reahzarea respectivelor obiective este o operatie
1na1 complexa care b t :
. , . 1 a o una ere a cauzelor mecams-
mf1. care due la declansarea si intretinerea anumitor
uxun e m1grat1e. ' ' '
y_reocuparilor pentru controlarea migratiei rural -
urban a m1grat1e1 mterzonale se manifesta in cazul R S Rom' , . . anta,
152
1n cadrul preocuparilor pentru realizarea unei repartizari rafionale a
.Jorjelor de producjie in teritoriu. Aceasta preocupare se dezvolta indeo-
.sebi incepind cu cincinalul 1966-1970, odata cu trecerea la 0 noua
etapa de dezvoltare social-economica.
Posibilitatea de a amplasa in teritoriu obiective de investitii
in functie nu numai de economica, ci de criterii sociale devine
-:tot mai mare, pe masura ce economia nationala atinge un nivel mai
:ridicat de dezvoltare. Corespunzator acestei conditionari obiective,
_preocuparea pentru a gindi sistematic la controlarea de popu-
latie in teritoriu se accentueaza odata cu incheierea procesului de con-
_stituire a relatiilor socialiste de productie atit in industrie, dt in agri-
,.cultura, odata cu largirea bazei tehnico-materiale a economiei socia-
Jiste.
lri decursul diferitelor etape ale dezvoW:irii social-economice a
Ftrii, accentele sint puse diferentiat pe asigurarea intreprinderilor in-
.dustriale cu forja de munca, pe asigurarea unitafilor cooperatiste agricole
cu mina de lucru necesara pe ocuparea in grad cit mai ridicat a dispo-
.nibilului de resurse de munca din diferite zone ale tarii.
Pe termen lung, planificarea economica socialista
:realizarea unui echilibru intre aceste trei obiective, respectiv realizarea
unei politici de investitii a unei distribuiri a recompenselor muncii
.astfel inclt sa fie simultan satisfacute nevoile de forta de munca ale
intreprinderilor industriale agricole, precum gradului
.de incarcare a fortei de munca ocupate in agricultura, reducerea sezo-
nabilitatii muncii in acest domeniu. Pe termen scurt, in diferite etape,
.aceste obiective au fost sustinute diferentiat. Astfel, in perioadele de
industriala rapida, in special 1951-1953 1965-1978, accen-'
tul a fost pus pe asigurarea cu forta de munca a noilor capacWiti pro-
ductive create in industrie. Spre deceniului al VIII-lea poli-
tica demografica in domeniul migratiei rural- urban .suporta unele schim-
-bari. Tendinta este de a reechilibra raportul dintre obiectivele de urma-
rit in domeniul ocuparii fortei de mundi: intereseaza nu numai asigu-
rarea fortei de munca in industrie, ci si satisfacerea necesarului de minw
.de lucru' in agricultura. interesului pentru satisfacere
necesarului de forta de munca din agricultura este legata de conditiil
economice ale anilor '80. 1n aceasta perioada, agricultura romaneasc5!
este angajata intr-un proces de ampla schimbare, in
noii revolutii agrare. Finalitatea acestuia este de a accelera ritmul dd
dezvoltare a agriculturii, de a o aduce la niveluri de productivitate
foarte ridicate.
Sub aspectul mijloacelor de realizare, asigurarea agriculturii cu
-Jorta de munca necesara sub aspect calitativ cantitativ se impunt
-ca aspect esential.
153
I
Exigentele de adoptare a progresului tehnic in agricultud'i implidi
cerinte pentru selectarea mentinerea in acest domeniu a unui per-
sonal calificat, a tinerilor in special.
In aceste conditii, in politica de controlare a migratiei rural-
urban are loc o trecere de la controlul de tip indirect la un control in care
se imbina formele directe cu cele indirecte.
Controlul indirect al de populatie se efectueaza, in
principal, prin distribuirea in teritoriu a locurilor de munca in sectoare
neagricole prin diferentierea veniturilor asigurate prin participarea
la activitatile din diferite domenii productive.
Controlul direct al migratiei presupune stabilirea unei legatud
nemijlocite intre un anume tip de comportament de mobilitate, stabi-
litatea teritoriala un anume tip de sanctiune pozitiva (stimulatorie)
sau negativa (restrictiva). Masurile care se aplica nediferentiat migran-
tilor dadi au efect asupra J?igratiei, sint
considerate ca masun d1recte. Astfel, oferta de locun de munca mtr-o
localitate, desi poate stimula imigrarile in acea localitate, nu se adre-
seaza numai persoanelor din afara ei, ci celor din interiorul locali-
tatii, in cadrul strategiei de controlare a migratiei. Daca masurile indi-
recte au ca unitati de referinta organizatiile de munca in special (pentru
acordare de locuri de munca, retribuire etc.), cele directe vizeaza in
special persoane sau categorii de persoane (absolventi de facultati.
persoane ocupate in agricultura, tineret rural etc.).
Controlarea teritoriale de populatie se realizeaza, in
cazul R. S. Romania, nu numai prin intermedin! politicii de reparti-
zare rationaHi a fortelor de productie in teritoriu, ci prin intermedin}
politicii de urbanizare.
Specificul romanesc in domeniul urbanizarii este asigurarea unci
retele urbane echilibrate, in care diferentele de marime intre sa
fie tot mai reduse. Daca in anii 1951-1954 cea mai rapida
o inregistreaza mari, datorita imigrani masive a ruralilor pe
teritoriullor, ulterior ritmul de al mici mijlocii devine
tot mai accelerat.
Pomind de la experienta romaneasdi la care ne-am referit, se
pot avansa dteva ipoteze mai generale in legiHurii cu eficacitatea
diferitelor tipuri de mijloace de controlare a migratiei.
Astfel, se poate aprecia ca modalitatile de control indirect al
migratiei se pot dovedi eficiente in etapele in care migratia nu se desfa-
pe baza unui ,efect psihosocial de Controlarea
migratiei in etapele (situatiile) in care astfel de efecte facut mar-
cata prezenta nu se mai poate face dedt prin imbinarea metodelor-
de control indirect cu metodele de control direct.
154
.,
..
De asemenea, in astfel de perioade, in care determinarea migra-
tiei rural-urban nu mai este pur economica., ci socioeconomica, contro-
larea fluxurilor nu se poate face numai prin masuri economice, ci
prin masuri vizind aspecte sociale psihosociale ale mobilitatii.
Din moment ce efectele schimbarilor economice sociale asupra
migratiei se produc ,cu intirziere", este de ca masurile de poli-
tica socioeconomica vizind controlarea migratiei sa dovedeasca
eficienta imediat, ci in timp, cu o anume intirziere.
Programele de actiune in vederea orientarii miscarilor de popu-
latie, in concordanta cti. necesitatile generale de dezV:oltare a tarii, se
inscriu in efortul general de rationalizare a vietii sociale. Elementele
de a amplelor procese de mobilitate socioteritoriala din
tara noastra, determinarea relatiilor care guverneaza lor
in timp pot contribui la ,a pastra un echilibru un raport corespun-
zator intre diferite ramuri sectoare de activitate, in vederea dezvol-
tarii armonioase a societatii noastre socialiste, pentru a impiedica apa-
ritia diferitelor contradictii care se dezvolta si in societatea socialista
1>i' care, daca nu sint la timp sau nu intelese nu se actio-
neaza pentru solutionarea lor, pot duce la contradictii grave, chiar
antagoniste, cu consecinte serioase pentru dezvoltarea socialista a
tarii"
4

4
Nicolae Cuvintare la de lucru comund a Comitetului Central
al Partidului Coneunist Roman a Consiliului Suprem al Dezvoltiirii Economice j.i Socialc,
9 februarie 1982, in op. cit., vol 23, p. 292.
155
ANEXE
1. Variabile pentru analiza Ia nivel national (V;)
Cod
varia.biHI. Denumirea variabilei modul de calcul.
1. anul
I. MIGRATIA RURAL- URBAN
a) ca cu intirziere de un an ( 1952- 1980)
2. em1grarea neta din rural
3. rata emigril.rii nete din rural
4.. indicele emigrarii nete a agricultorilor din
(=V3xV14)
rural, intre
b) ca eject in cursul aceluiafi an ( 1951- 1979)
5. rata emigrarii nete
indicele emigrarii nete a agricultorilor d" 1
)
m rura mtre 1.01
1
-31.12
1
c m calitate de cauza ( 1950- 1978)
6.
7. rata emigrarii nete
8. indicele emigrarii nete a agricultorilor intre 1.0 1
1
_
1
- 31.12
1
_
1
II. SCHIMBARI LA NIVELUL FORTEI DE MUNCA (1951-1979)
9. indicele schimbarilor structurale in distributia anuala a ocupan 1 t" __ 1 popu a,1e1 pe
de activitate, unde d; reprezinta diferenta de la un an la altul
mtre ponderea sectorului i in populatia ocupata i = I -agric It + il 1
tura II d t -'- ' u ura s v1cu -
- m us na , constructii; III - servicii (alte ram uri)
10. numarul de noi locuri de " d
la 1 000 locuitori munca m m ustne (sporul de personal in acest sector}
11.
12.
13.
14..
15.
16.
156
numarul de noi locuri de munca in industrie (ocupate) (mii)
anuala a personalului Ia 1000 locuitori
anuala a ponderii p p 1 h
reducerea an 1" d .. o u ocupate m mdustrie in populatia. totala
dif t di tua a a pon ern populat1el ocupate in agricultura
eren a n re rata de crestere anuala 1 t"
popula+e . a popu a,1e1 ocupate in industrie rata
. . ,1 1 ocupate m agncultura
elashc1tatea redu __cerii ponderii populat,iei ocupate
c e t d m agncultura in raport cu
r erea pon ern populatiei ocupate in industrie
17.
18.
19.
20.
III. CRESTEREA INVESTITIILOR (in preturi comparabile 1951- 1979)
in industrie, Ia 1000 locuitori
in circula.tia marfurilor' la 1000 locuitori
in invatamint, cultura arta, la 1000 locuitori
in domeniul sanatatii, la 1000 locuitori
IV. LOCUINTE
21. suprafata locuibila nou construita, la 1000 locuitori, in mediul urban (m
2
)
22. suprafata locuibila nou construita, la 1000 locuitori, in mediul rural (m
2
)
V. ( 1951- 1979)
23. procentului de populatie urbana
24.. rata de urbanizare: (PUtfPU
1
_
1
). 100 -(PR
1
fPR1_1). 100, unde PU reprezinta
populatie urbana, P R - populatie rurala
25. numarul de calatori transportati cu mijloacele de transport in comun, in mediul
urban, la un locuitor din urban anuala)
VI. VARIABILE DEMOGRAFICE ( 1951- 1979)
26. rata bruta de nuptialitate in rural
27. rata bruta de mortalitate in rural
28. rata de mortalitate infantiUi in rural (variatii annale)
29. diferenta dintre rata de mortalitate in urban rata de mortalitate in rural
VII. VARIABILE SINTETICE ALTE VARIABILE (1951-1979)
30. venitul national pe locuitor, fata de anul 1950 (variatii annale)*
31. productivitatea medie a muncij. in agricultura
32. productivitatea medie a muncii in agricultura (variatii annale)
33. productia agricola totala pe locuitor (variatii annale)
34. numarul de calatori transportati. la nivelul tarii, pe caile ferate, rutiere, fluviale,
maritime aeriene, la un locuitor (variatii anuale)
2. Variabile pentru analiza la nivel de judet (v,)
Varia-
hila Sigle Denumirea Yariabilei modul de calcul
1. judetul
2. I"Cv
3. I"Cr
I. MIGRATIE
a) calculare prin metoda naturale
mlumul imigrarii in urban (medie anuaHi 1973- 1977)
rata imigrarii in urban, 1973- 1977
* Variatiile annale sau ,diferentele de ordinul 1" au fost calculate scazind din
valoarea anului t valoarea anului (t- 1). Prin acest procedeu s-a urmarit reducerea pon-
derii componentei tendentiale in variatia. totala a seriei cronologice.
157
7. MN
8. ER
4. RU
5. RUI
6. RUt
9. RRI
10. MN
78. I Or
43. RU1'
44. RUI'
45. RRI'
46. PF
55. IT
56. MN".
65. MA
66. N
11. Pc
12. Uc
13. Tfc
H. 'VN
0
15. Mic
16. Ap.c
17. SaT
18. FFI
19. FFA
20. DFF
21. V.Ma
22. LN
rata migra?ei nete, la nivel judet, 1973- 1977
rata emigrarii nete din rural, 19i3- 1977
b) calculata ca migrafie pe durata vieJii, in 1977
in ora!lele judefului, din comune (la 1 000 nonmigranti "
dm de sosire)
rata. 1m;graru 1_n judetu1ui, din comunele altar judete (Ia 1 000
care nu sint veni? din comunele altar judete)
rata ei;ugril.ru comune in aceluia!ji judet la 1000 persoane
dm comune + migrante din comune in aceluia"
Jude'\:) ..,
imigrarii comu1_1e, din comunele altui judef, 1a 1 000 nonmigranti
m comunele JudetulUl de sosire
rata .nete la nivel de judet {la 1000 nonmigranti din judet)
rata m principal din judet (= cu cea mai mate
populat1e) m 1960- 1966
c) migrafie calculatd dupd alte surse, estimtlri proprii prin alte
rata in urban rural, intrajudetean, 1968- 1972
rata liDigrarn in urban, dm rural alt judet 1968- 1972
rata imigrarii in ;ural din rural alt judet, '1968- 1972
ponderea fluxu1UI de emigrare rural - urban interjudetean din total
flux de em\grare rural urban, in 1975 '
rata (populatie cu rezidenta in judetul respectiv,
cu stabil m afara acestuia, la 1000 locuitori stabili in
Judetul de SoSlre, in 1977)
rata nete in 1977 (= sosip ca rezidenti in judet
fara. dormc1hu stabil - plecati ca rezidenti, fara domiciliu stabil in
alt Judet, 1a 1 000 locuitori stabili din judetul de referintll J
sold rnigran? activi la 1000 locuitori activi 1978
personal navetist Ia 100 personal, 1978 '
II. SCHIMBARI SOCIAL-ECONOMICE iN 1973- 1977
a) rate de 1977 fa!d de 197 3
personal muncitor 1a 1 000 locuitori
procent populaFe urbanli
abonamente telefonice
vinzari marfuri nealimentare
mortalitate infantila in rural
consum apa potabila pe 1ocuitor
suprafata arabila pe tractor fizic
fonduri fixe in industrie
fonduri fixe in agricultura
18-19
volum vinzari roarfuri cu anmnuntul
b) locuinfe nou
suprafata locuibila nou construita la 1 000 locuitori, 197 3 197!
_x* Nonmigrantii sint, In acest caz, persoane care au domiciliul in localitatea in care
s-au ..... scut.
158
.23. LNc suprafata locuibila nou construita din fondurile statului ale unitati-
lor cooperatiste, 1973-1977
74. LN' suprafata locuibiH\. nou construita din fondurile statului 11i ale organi-
Pa
25. v
3
26. VN
3
27. PR
3
50. PR
129. Ins
30. FF
31.
p
32. VA
33. VN
u
35. PI
36. sc
37. PS
38. MI
39. SN
10. NCI
-11. NCIV
-12. VNC
71. VA
70. RP
zatiilor cooperatiste, 1967- 1977
III. ITEM! DE ,.STARE" LA INCEPUTUL PERIOADEI
DE REFERINTA 1973
personal muncitor la 1000 locuitori
procent urbanll.
vinzari marfuri nealimentare pe locuitor
ponderea popula?ei rurale in virsta de 15-24 ani in total populatie
rurala din judet
populatia ruraHi. la 1.01
IV. ITEMI DE ,STARE MEDIE" IN PE_RIOADA DE REFERII"TA
1973-1977 SAU LA SFIR$ITUL PERIOADEI RESPECTIVE
ponderea populatiei cu nivel de instruc?e mediu superior in totalul
populatiei de peste 15 ani, 1977
fonduri fixe la 100 1977
personal rouncitor Ia 1 000 locuitori, 1977
volum vinzari marfuri aliroentare la 1000 lo.:uitori, 1973- 1977 (roedie
anuaUI.)
volum vinzari marfuri nealimentare 1a 1000 1973- 1977
(medie anualA)
procent populatie urbana, 1977
ponderea personalului in industrie din total personal, 1977
spectatori cinema la 1000 1ocuitori, 1977
personal sanitar 1a 1000 lo:;uitori, 1977
rata mortalita tii infantile, 1977
sporul natural Ia 1000 locuitori, 1973- 1977 (medie anuala)
ponderea cooperatorilor care au efectuat + 201 norme conventionale
de categoria I (n.c.I) in consumul total de n.c.I., 1975
ponderea n.c.I in sectorul vegetal in total consum de n.c.I, 1975
valoarea unei n.c.l, 1975
venit mediu lunar pe cooperator, 1975
nivelul mediu al retribu?ei personalului muncitor din judet, 1975;
au fost folosite datele referitoare Ia numarul mediu al personalului pe
judete ramuri ale economiei naponale (tabel 50 din Anuarul statis-
tic, 1976} retributia medie a personalului pe ramuri ale economiei
nationale (Anuarul statistic, 1976, tabel 53). Deci s-a calculat o medie
ponderata a retributiei pe judet folosind pentru ponderare valori reale
(nuroar mediu personal), iar pentru valorile caracteristicii de ponderat
estimari (retributia medie a personalu1ui pe ramuri ale economiei natio-
nale). Astfel construit, indicele este seronificativ roai mult pentru
nive1ul mediu al retribuirii care rezulta din structura ocuparii fortei
de munca in sectorul de stat
63. CU ponderea gradul de concentrare a populatiei urbane, 1977; L:<41 PU,
unde Ci populatia i din judetul de referintii, PU popu-
latia urbana a judetului (indice Arriaga)
CO concentrarea populapei judetului (P) in eel mai mare din judet,
(C), 1977: Cf/P
-19. PJ populatia totala a judetului la 1.07.1977
159
51. PO
17. DE
18. MC
53. LAp
58. LB
76. LCG
73. NL
87. CL
populatia celui mai mare ora\> la 1.07.1975
indicele dezvoltarii economice a judetului
indicele :p::wdernizarii culturale a judetului
V. LOCUIRE
pondere locuinte cu instalatie de apa curenta in total locuinte din
locuinte cu bucatarie, la 100 locuinte ocupate din
locuinte cu incalzire centrala sau cu gaze, la 100 locuinte
indicele necesarului de locuinte in principal din judet, in 1977 ..
Indicele este construit in functie de numiirului de gospo--
diirii pe tipuri (de 1, 2, 3, 4 + 5 persoane) numiirului de locuinfe-
pe numiir de camere, pentru respectivul In ipoteza ca distributia
gospodariilor de un asemenea tip pe tipurile de locuinte ar fi
ca la nivel naponal, se determina care ar fi numarul de locuinte ,de
pentru fiecare tip, in funqie de structura gospodariilor exis-
tente in respectivul Diferenta dintre numarul de locuinte
tat eel existent, pentru fiecare tip de locuinta, indica nevoia de locuinte
de ace! tip in de referinta. Cum in genere deficitul pentru un
anume tip de locuinta nu se compenseaza cu excedentul de la un alt
tip de locuintll, am considerat ca indice sintetic al necesarului de locuinte
suma termenilor pentru care numli.rul de locuinte de tip i
numarul existent de locuinte de tip; pentru tipurile
de locuinte la care existentul nurnli.rul (in ipoteza
distribuirii izomorfe a tipurilor de gospodarii pe tipuri de locuinte la
nivel local, ca la nivel national), cifra rezultata din diferenta nu se
include in calcul
indicele calitatii locuintei urbane include informatii asupra ponderiiz
unitatilor de locuit din necesitate, locuin telor cu bucatarii, locuintelor
cu bucatarii in exclusivitate, cu instalatii de apa, cu instalatii de apa
calda cu incalzire centrala sobe cu gaze. Ponderarea acestor cri-
terii a fost facuta in baza ipotezelor; un anume aspect al locuintei este
cu atit mai important din punct de vedere social cu cit, functional este
mai important (a avea o bucatarie este mai important decit a avea
bucatarie in exclusivitate, spre exemplu) cu cit la nivel naponal
respectiva componenta este mai ,rara", ponderea locuintelor care nu
au respectiva calitate este mai mare (pentru detalii asupra construirii
indicilor 73 87, vezi proiect IPCT cu numarul 7037{1981).
Observafie. Analiza la nivel de judet a indus un total de 89 variabile. Dintre aces-
tea au fost repnute in cadrul listei menponate numai cele care au constituit subiect
de comentariu in lucrare sau au fost considerate ca foarte semnificati1e pentru un anume
domeniu corelat cu migratia.
Sursa de date: Recensiimintul populafiei 1977, Anuarul statistic, numerele din
1958-1981, Anuarul demograjic, 1971, I. Soare, 1977, date D.C.S.
itemii 43, 41, 45, 16, 40, 11, 42, 71 slut construiti dupa I. Soare, 1977; itemii
17 18 slnt preluati dupa D. Abraham, 1979; itemul 29 este construit la sugestia
prof. Vl. Trebici.; responsabilitatea modului concret de a-1 construi ne revine integral.
160
3. Probleme metodologice
serie de caracteristici metodologice ale sint le?ate de utilizar
scarl\.

a diferitelor variante ale analizei de corelat1e (regres1e, cauzala etc.)

dif Tl d'ci creati ad-hoc
en .:n 1 t h ologia" au'alizei depinde auto
. esibur, t" e, este vorba solutie impusa de problemahca luc
datele disponibile slut sau insuficiente, sau ex<:eSlv ae
n 1 . ' cercetarea migratiei este de a se trece de la mformatu lZ
de la date agregate _la date dezagregate, astfel de in
' t d' p tinele alternative metodolog1ce de lucru. .
mente continuare principalele operatii (etape) care au permls con
irea al migratiei; specificarea acestuia pentru
celui mai pentru analiza functie ?e
datele disponibile de principile metodolog1ce spec1hce domemulm.
acestea din urma mentionam: . . . .
_ mai multi indica tori pentru o d1mensmne, . . .
' t d' pentru a obpne md1
_ grad redus de agregare a valonlor m r-un 1n 1ce,
semnificatie clara (M. Kendall);
_ indici de interactiune in ipoteza relatiilor de nonaditivitate intre compone
indicelui (R. Bourdon, 1967). . ,
4
t r
2 3 Matricea de corelatii Bravais-Pearson: o m<l:tnce 34_ X .> pen ru ana
1
el si
0
matrice 89' x 89 pentru analiza la m,rel de ]udet. . .
mv 1 1 1 1 ne1 van
2.4. Alegerea variabilelor pentru construirea mode u U1 cauza a u
dependente date.
Principiile respectate in .
- evitarea efectului de mulhcohmantate,
d
fl t 1 directa sau indirecta as
- ordonarea variabilelor x in functie em uen.a or
lui y; t de de1
- utilizarea ordinii variabilelor in modelul drept _en oate
mal
. ales in situatiile de incertitudine statistica (atun_Cl cmd n)u P
' 1 .. t h. 1 1" vez1 mal ]OS
strict pe baza unor reguli de tipul ,regu n nung 1U u - .
operafii. a) listarea X; care_ din punct de vedere logic eveJ
temporal pot constitui deternunant1 pentru Y
1 . .
1
.. ' t lsub va oarea c
b) se elimina toate vanabilele x; ale caror core atn sm + .. - emnifi
d
'f t' de p- 0 01 (se adnut r s
a lui r, pentru un e Ic_a lle . -d 1' 1 . teoretic o cere). Ipoteza imp
t p _ 0 05 daca 51 numa1 daca og1ca mo e u m .
38
d
cei' 29 de ani in analiza la ni-rel national cele e J
sint esantioane ;
1
k 1972
se deriva din unul din modelele cauzale Blaloc.k-Simo(
x;--+ y +- Xj o regula de reducere a si;t co
lui"). Se retin din seria x;, operatnle 4a ib, ,toa rt cu altele. Se considt
semnificatir cu y sint relatrr mdependen;e ';lne e

rapo r (= va:
mode
lul este de tipul mai sus mentionat daca numal rx,Jl.J.< rxp'Y_'_ :<OJYO 1 (va
. . . d < ,. en 1C pel'ftru -
,slabil." a reguln) sau

nu numal aca relatia cea mai puternica in J
,tare" a regulii). u:cepe cu x; care) are o ' sint satisfacute con
cu y; se exclud toate vanab1lele Xf (xi =ft x; pentru care nu
regulii mentionate.
2.5. Validarea modelului astfel construit: a) se compara modelul empiric obtinut
cu modelul conceptual; b) validare pe baza coeficientilor de corelatie partialii sau a
altor reguli derivate din modelele Blalock-Simon.
In fapt, intre cele doua forme de validare succesiunea se schimba, se procedeaza
iterativ.
Prezentam in continuare 1alidarea modelelor de regresie multipUi. realizate cu
variabile la nivel de judet*, folosind ca. procedeu de validare modelele Blalock-Simon
(tabel 1).
Modelul
Figura 4.2.2
Figura 4.2,3
Figura 4.2.4
Tabel 1
Validarea modelelor empirice ale migratiei
Relatii
l'w
5

31
= nesemnificativ
r
3
j sa
1
= nesemnificath
6 = 1'42 40 X 6
t'a1 6 = l'a1 48 X
1'g 42 = 1'42 40 X l'g 40
6 = rs14S X r4Bs
r51 9 = rs1 2s X r2s 9
r 42s= l'4240 X
Ya1 9 = 26 X r26 6
Y4s9= r4B6 X l'sg
Relatii observate
531 = 0,25
"as 531 = - 0,0 1
0,30, 0,50 X 0,66 = 0,33
0,71, 0,90 X 0,78 = 0,70
0,38, 0,50 X 0,69 = 0,35
0,71, 0,90 X 0,78 = 0,70
0,45, 0,65 X 0,73 = 0,17
0,30, 0,50 X 0,66 = 0,33
0,64, 0,88 X 0, 73 = 0,64
0,69, 0, 78 X 0, 78 = 0,61
2.6. Se masoa1a intensitatea relafiilor in model prin diferite tipuri de coeficienti
regresie standardizati sau nestandardizati, de determinatie partiala $i multipla etc.).
Efectele directe care au o 1aloare pyx, < 0,15 nu sint reprezentate prin sage}i in graful
asociat modelului (pragul este conventional; uneori, pentru a nu ,pierde" din model
o variabila cu continut foarte semnificativ, nu am aplicat aceasta regula in coastruirea
grafului), Se face descompunerea efectului total in efect direct, efect indirect (specificat)
prin intermedin! altor rariabile efect indirect (nespecificat datorat unor cauze comune
sau corelate).
In lucrare am utilizat pe larg coeficientii path, indicati pentru a face o buna
descriere explicare a unui caz dat. Pentru compararea cu rezultatele obtinute in alte
situatii nationale, este mai indicatii folosirea coeficientilor de regresie nestandardizati
(H. Blalock, 1975: 145).
* Am lucrat cu impiirtirea administrativa valabila pma m 1980. Am renuntat
la municipiul $i la judetul Ilfov deoarece, pe de o parte, pentru o serie de -.raria-
bile, aveau valori exagerat de mari in raport cu celelalte judete iar, pe de alta parte,
fiecare din ele constituie mai mult o unitate administra.tiva decit o zona social-econo-
micii. 0 serie de procese sociodemografice din Ilfov, spre exemplu, nu pot fi intelese dacii
judetul este considerat independent de care administrativ era ,in afara jude-
tului", dar care teritorial era in judet, iar sub aspect socio-economic cele dona unitati se
aflau in relapi de complementaritate.
162
4. Indicatori* ai migratiei la nivel de judet
Migratie pe durata vietii, la 5.0 1. 1977
rata imi-
rata imigrarii \ rata emigrarii
Judetul grarii In ora- in """' din \din nnm=o in
comunele a1tui ace-
!)e din co-
v5 judet v6
\
mune v4
'
162
192
788
Alba
238
229
Arad
992
259
138

1252
159
1027
212
Bacau
129
194
Bihar
979
113
1049
126
Bistrita-N asaud
71
110

884
677
206
1361
Bra$ov
870
201
272
Briiila
155
120
Buzan
1105
180
1259
420

1012
232
277
Cluj
1537
359
435
Constanta
766
155
182
Covasna
222
100
DimbO'lita
1052
178
1091
189
Dolj
893
291
I
183
Galati
1051
186
131
Gorj
864
186
153
Harghita
628
220
Hunedoara
1292
153
965
161
Ialomita
268
179

1185
47
907
I
199
Ilfov
200
133

582
192
1066
133
Mehedinti
1009
157
214

1154
204
130
Neamt
872
173
90
Olt
791
209
192
Praho-;a 205

878
95
98
834
118
Salaj
1020
316
262
Sibiu
1073
154
117
Suceara
667
93
95
Teleonnan
395
256

1427
183
948
130
Tulcea
872
135
I
121
Vaslui
961
174 I
110
Vilcea
208
I 98
- a
988
* Pentru modul de calcul al indicilor, vezi anexa 2.
rata imigr. in
comune din
comunele altui
judet v9
59
136
41
28
43
43
23
172
107
40
89
56
377
60
39
25
31.
54
45

116
i
3&
65
33
35
62
33
39
45
60
34
110
40
26
337
79
25
40
l
39
163
BIBLIOGRAFIE
Marx, Karl, Capitalul, vol. III, Edit. de stat pentru literatura politica, 1955
Lenin, Vladimir Ilici, Statui revolufia, in Opere complete, vol. 33, Edit. politica,
1964.
Nicolae, Raportul C.C. al P.C.R. la eel de-al XII-lea Congres al partidului,
19 noiembrie 1979, in Romania pe drumul construirii societdfii socialiste
multilateral dezvoltate, vol. 19, Edit. politica, 1980.
Nicolae, Cuvintare la de lucru comunii a Comitetului Central al Parti-
dului Comunist Roman si a Consiliului Suprem al Dezvoltdrii Economice
Sociale, 9 februarie 1982, in op. cit., vol. 23, Edit. politica,
1983.
Nicolae, Cuvintare la Plenara Consiliului N afional al Frontului Democrafiei
Unitdfii Socialiste, 10 februarie 1982, in op. cit., vol. 23.
Abraham, Dorel, I ndicatorii dezvoltiirii social-economice a judefelor: o analiza tipologicd,
,Viitorul social", 4/1979.
Arnin, Samir, Les migrations contemporaines en Afrique de l'Ouest, in S. Amin, D. Ford
(eds.), Modern Migrations in Western Africa, Oxford Univ., 1974.
Baldwin, George, Rural Outmigration as a Component of Development Strategies, in Eco-
nomic and Demografic Changes: Issues for the 1980's Proceedings of the
Conference, Helsinki, 1978, IUSSP, vol. II, 1979.
Bacanaru, Maria, Petre, Ioana, Bacanaru, Ion, Caracteristici, dimensiuni tendinfe ale
navetismului in judeful Buzdu, ,Viitorul social", 2/1978.
, Bertrand, Alvin, Social Organizaton, A. Generate Systems and Role Theory Perspective,
Louisiana State Univ., Baton Rouge, 1974.
Biddle, B., Thomas, E. (eds.), Role Theory: Concepts and Research, John Wiley, New
York, 1966.
Blau, Peter (ed.), Approaches to the Study of Social Structure, London, Open Books, 1976.
Blau, Peter, Parameters of Social Structure, in P. Blau, 1976.
Blaga, Ion, Populafia activd a Romaniei, Edit. politica, 1979.
Blalock, Hubert, Social Statistics, 2 nd. ed., McGraw Hill, London, 1972.
Blalock, Hubert (ed.), Causal Models in the Social Sciences, McMillan, London, 1975.
Bogue, Donald, Internal Migration, in P. Hauser, 0. D. Duncan (eds.), The Study of
Population. An Inventory and Appraisal, L'niv. of Chicago Press, 1959.
Boudon, Raymond, L'Analyse Mathtfmatique des Faites Sociaux, Plon, Paris, 1967.
Boudon, Raymond, Mathematical Structures of Social Mobility, Elsevier Scientific
Publishing Company, London, 1973.
Cardona, R., Simmons, A., Toward a Model of Jlvligration in Latin America, in Brian M.
Du Toit, Helen I. Safa (eds.), iVligration and Urbanization, Mouton, Paris,
1975.
165
Cazacu, Honorina, Jf obilitatea socialii, Edit. Academiei, 1974.
Chombart de I:auwe, P. H., .Convergences et Controverses sur la Genese des Besoines, c
h1ers Internatwnaux de Sociologie", 48fl970. " a-
Cohen, Albert, La Deviance, Belgique, Edit. Duculot, 1971.
Constantinescu,_ Miron, Stahl, Hemi, Dragan, Ion (sub redactia), Le Processus d'urba-
ntsatwn en Roumame, Edit. Meridiane, Bucure:;;ti, 1974.
Ralph. Homo Sociologicus, Routledge, London, 1973.
DaVIs, The Theory of Change and in Demographic History.
1?.T. G. F. De..Jong (eds.), Sonal Demography, Prentice Hall, 1966.
Dobrescu, Em1han, Rttmul economtce. Teorie si analiza Edit lT ' B
1968. ' . po 1 1ca. ucu-
Duncan, 0. to Structural Equation 1\fodels, Academic Press, New York,
Alecu, 1v!obilitatea populafiei, Edit. Junimea, Ia;;i, 1977.
Gaude, Jean, Causes et consequences des migrationes rurales dans les pays en voie de dive-
. loppement. Une analyse critique, B.I.T., 1976.
Gavrilet, I. N., sistemelor sociale complexe, in Modelarea proce-
. selor Ed1t. ;;tuntlfica,- Bucure;;ti; 1973 (traducere din limba rusa).
Golopentm, Anto?, Petre, Recensiimintul agricoldin Republica Popularii Romanii

1948. Rezultate provizorii, ,Probleme economice", 3

Bagerstrand, T., and Area, in Hanner berg, Hiigerstrand, Odeving (eds.),
Lu1!'d Studtes tn Geography, Ser. B, Human Geography, no. 13. Royal
Umv. of Lund, vol. 31, 1, 1957.
Baller, A .. 0., in of Status Systems, ,Rural Sociology", 4/1970.
Haret, Spl.I"u, Mecantca soctala, Edit. ;;tiintifica, 1969. .
Iordachel, Ion,. structurii sociale in etapa actuala de dezvoltare a Romaniei socia-
Ztste, ,Vutorul social", 1/1978.
Jansen, Cliffor?, Some Aspects of Migration; in J.A. Jackson (ed.), "11i ra-
twn, Cambndge Univ. Press, 1969. g
Kun, Gh., Gheorg_hiu, 0., C., Tendinfe implicafii ale evolufiei
forjet de munca uttltzarea eftcunta a acesteia, Institutul de economie
* agrara, 1980.
Labour Supply and Jl,figration in Europe: Demographic Dimensions 1950-1975
. a1!'d Prospects, "?N: Ec?nomic Commission for Europe, New York, 1979.
Latuch, Micola],_ Internal Mtgratwn, m The Population of Poland, 1974, World Popu-
latiOn Year, CICRED Series, Warszava, 1974.
Lazarsfeld, P:, Menzel, H., On the Relation between Individual and Collective Properties>
m P. Lazarsfeld, A. Pasanella, M. Rosenberg (eds.), Continuities in the
Language of Social Research, Free Press, New York, 1972.
Everett S., A Theory of Migration, ,Demography", 3/1966.
Ralph, Fundamentul cultural al personalitajii, Edit. ;;tiintifica, Bucuresti 1968.
L1pset S B d' R S . .. , '
' ., en IX, ., octal 1\fobtltty m Industrial Society Berkeley TTn1'v of c l'f
nia, 1964. ' '-' a
1
or-
Mayer, Adrian,. The Significance of Quasi-Groups in the Study of Complex Societies in
M1chael Banton (ed.), The Social Anthropology of Complex Societies
stok, London, 1966. '
Mayer, UlrichF K., Class Formation Social Reproduction, in K. U. Mayer, J. Berting,
Gayer,_ R. Jurc_ov1ch. (eds.), Problems in International Comparative
Research m the Soctal Scunces, Pergamon Press, 1979.
Madara;;, Lazar, 1\!ouvement migratoire- facteur essentiel dans Ze diveloppement de
la vtlle de ( Roumanie ), CEDOR, 1980.
166
Measnico"T, loan, Contribufii la studiul migrafiei interne in Romania, ,Revista desta-..
tistica", 8fl968 a.
Measnicor, loan, Contribujii la studiul migrafiei interne in Romania. Migrafiile interne
in perioada 1941-1948, ,Revista de statistica'' 10fl968 b.
Measnicor, loan, Contribufii la studiul migrafiei interne in Romania. Migrafia interna
in perioada 1948-1956, ,Revista de statisticii", 2/1969.
Measnicor, I., Hristache, I., Trebici, VI., Demografia Romiiniei, Edit. ;;tiinfifid!.
:;;i enciclopedica, Bucure;;ti, 1977.
Mesaro;;, Emil, Structura demografica actualii a R.S.R., in Studii de statisticii, D.C.S .
1969.
* * * !IIithodes de mesure de la migration interne. Manuel VI, Nations Unies, New York.
1971, ST jSOAjSER.Aj47.
Murdock; Peter, De la Structure Sociale, Payot, Paris, 1972.
Nadel, Sigfried, The Theory of Social Structure, Cohen, London, 1965.
* * * Patterns of Urban and Rural Population Growth, United Nations, STfESAfSER.A/
68, New York, 1980.
Petersen, W., Population, McMillan, New York, 1975. . .
Popitz, Heinrich, The Concept of Social Role as an Element of Socwlogtcal Theory, in
J. A. Jackson (ed.), Role, Cambridge Univ. 1972.
Pressat, Roland, Dictionnaire de Dimographie, P.U.F., Pans, 1979.
Raboaca., Gheorghe, Pert, Steliana, Mobilitatea forfei de muncii, Edit. Academiei, Bucu-
resti, 1977.
Retegan, G., Pacuraru, I. (coord.), La Population de la Roumanie, Edit. Meridiane.
Bucuresti, 1974. .
Ritchey, Neal, of Migration, in ,Annual Review of 1?76.
Rogers, Andrei, Castro, Luis, Migration age patterns: II Causes speciftc proftles, WP.
79-65, aug. 1979, IIASA.
Sandu, Dumitru, Comunitatea localii - unitate de diferenjiere a migrafiei, ,Viitorul
social" 4/1978.
Sandu, Dumitru, Comunitatea !ocala - cadru de analiza a mobilitiijii rezidenfiale, ,Vii-
torul social", 2/1977 a.
Sandu, Dumitru (coord.), Studiu asupra migrafiei forjei de muncii din agriwlturii, Insti-
tutul de economie agrara, 1977 b.
Sandu, Dumitru, Premise pentru o teorie a fluxurilor de migrafie, ,Viitorul social".
4jl979.
Shryock, H., Siegel, J.S., The Methods and Materials of Demography, condensed by
E G. Stockwel Academic Press, New York, 1976.
Soare, Ion, Re;urse actuate de forfii de muncii din agricultura R. S. Romania, Caiet de
studii nr. 64, vol. III, I.E.A., Bucure:;;ti, 1977.
Sorokin, P., Zimmerman, C., Galpin, Ch., A Systematic Source Book in Rural Sociology.
vol. I, Univ. of Minnesota Press, 1933.
Stahl, Henri H., Probleme actuale de sociologic in colectivitatea ruralii, CIDSP
1972.
Stahl Henri H. Analiza conceptualii si diagnosticarea sociologicii, in M. Constantinescu,
' o.' Berlogea (coord.), Metode tehnici ale sociologiei, Edit. didactica
pedagogica, Bucure;;ti, 1970.
Stanescu, N. S., Cooperativizarea agriculturii in R.P.R., Edit. de stat pentru literatura..
politica, 1957.
Teodorescu, Alin, Migration interne et diveloppcment: /'influence de quelques variables
socio-economiques sur la migration interdepartamentale, CEDOR, 1978.
Termote, Marc, Migration and Commuting: a Theoretical Framework, IIASA, Laxem-
burg, 1980, WP.
167
Territorial lvlobility of Population: Rethinking its Forms and Functions It: SSP
Papers no. 13. 1979. ' '
Thomas, \Villiams, The Gil!, !n L. Coser B. Rosenberg, Sociological Theor .
A Book of Readmgs, Xew York 1957 y
Thomas, W., Znaniecki, Fl., The Polish Peasant in America Do"er Ne
York, 1958. . ' " w
Todaro, Michael, Internal in Developing Countries Internat 1 L b
Office, Geneva, 1976. ' wna a our
Trebici, Vladimir, enciclopedie de demografie, Edit. ;;tiintifica si enciclopedica
1975. ' ' '
Tranzifia demografica in Romania, .,Viitorul social", 2/1978.
Demografla ,Yiitorul social", 211979.
Trebtct, Vladimir, Populafla Romanul pohtlca demografica, ,Viitorul social", lfl981.
Turner, Ralph, Role-Taklng, Role Standpoint and Reference Group Behavior, in B Bid-
d}e, E. Thomas (eds.), 1966.
\Veber, Max, Economie et societe Pion Pans 1971
w ' ' ' .
eber, Max, _Class,. Status and Party, in Gerth and Mills, From llfax Weber. Essays
. . m Soclology, Oxford "Cniv. Press, New York, 1970.
Problems in Analysis, Saxon House, 197-4.
"\ mger, Mtlton, Toward. a Field Theory of Behavior: Personality and Social Structure
McGraw-Hill, 1965. '
Zamfir, catalin, Metoda normativa in psihosociologia organizarii Edit stiintifica B c
1972. ' u u-
Zelinsky, Wilbur, The Hypothesis of ">fobility Transition, ,Georgraphical Review"
vol. 61, no. 2, 1971.
Zipf, G., ,The H{'Po!,hesis: on Intercity Movement of Persons, ,American Socio-
, 61, no. 2,. 19'16, apud Theodore Anderson, I nterme-
tropoht_an a Companson of the Hypothesis of Zipf and Stoufer,
,Amencan Socwlogtcal Review", vol. 20, 3f 1955.
Principa1e1e surse de date
Recensamintul populajiei din 15 martie 1966, Populajia dupa locul vol. IV,
D.C.S., 1970.
Recensdmintul populatiei si al locuintelor din 5 ianuarie 1977 DC S B t' 1980
A l t t . , . . ., ucure:;; 1,
nttartt sa lStlc al Republicli Socialiste Romania, D.C.S. Bucure:;;ti numerele din
1957- 1981. '
A nuarttl demogra fie al Republicii Socialiste Romania, D.C. S., 197-4.
168
DUMITRU SANDU Fluxurile de migratie in Romania (Les
flux de migration en Roumanie), Bucure!7ti, Edit. Academiei,
1984, 176p.
Resume
L'auteur propose une approche de la migration interne de Roumanie,
centree sur les aspects de mobilite sociale de ce phenomene.
Tant qu'on utilise des donnees statistiques agregees au niveau
des unites territoriales, il est probable que les evenements de (( migra-
tion-mobilite sociale )) soient trouves surtout dans ceux des champs
de migration qui sont structures, ayant des flux intenses entre un nom-
bre reduit d' origines et de destinations. En echange, les evenements
de migration qui n'ont pas en meme temps un caractere de mobilite
sociale se trouvent surtout dans les champs de migration disperses,
dont les flux de moindre intensite sont distribues entre plusieurs origi-
nes et destinations.
Pour le cas de la Roumanie, le premier type de champ de migra-
tion est represente par les flux de migration de campagne vers les villes
et le deuxieme par les flux village-village a courte distance.
L'interet centre sur la migration a mobilite sociale et plutot sur
les champs structures de migration que sur le champs disperses, est
accompagne d'un plus grand interet pour les determinants structuraux
du phenomene (en accord avec les approches developpees dans les tra-
vaux sur la migration de S. Amin, Meilink, W. Brinsbergen, W. Zelin-
ski etc.).
Au cours des trois premiers chapitres, l'auteur presente les con-
cepts et les hypotheses qui fondent le modele theorique de !'analyse.
La validite de ce modele est verifiee par l'intermediaire des modeles
causatix (du type path) et des approches de la structure du phenomene
migratoire.
169