Cuprins

Cuprins.........................................................................................................................................................1 Introducere...................................................................................................................................................2 Organizarea profesiei contabile la nivel global.......................................................................................2 Principalele organizaţii şi grupări regionale care funcţionează în Europa sunt:..................................2 Particularităţi ale contabilităţii din Franţa....................................................................................................2 Organizaţii şi grupări regionale de organizare a contabilitatii in Franta.....................................................2 Reglementările contabile şi fiscale în Franţa .............................................................................................4 Planul contabil general.............................................................................................................................5 Particularităţi ale contabilităţii franceze .....................................................................................................7 Modalitatea de organizare a contabilităţii....................................................................................................8 Influenţa organizaţiilor profesionale asupra normelor contabile.............................................................8 Modalitatea de evaluare şi prezentare a elementelor din situaţiile financiare.............................................8 Reguli de evaluare şi măsurare în contabilitatea franceză.....................................................................12 Principiile contabile aplicate în Franţa..................................................................................................13 Sistemul contabil francez in prezent ........................................................................................................14 Bibliografie................................................................................................................................................15

1

CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv întărirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene şi aplicarea standardelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului. • Să fie un organism stabil în cadrul profesiei contabile. Misiunea Federaţiei Internaţionale a Contabililor ( IFAC) este de „ a servi interesul public. • Să fie recunoscut prin lege sau prin consens general: • Să provină dintr-o ţară europeană.Introducere Organizarea profesiei contabile la nivel global Federaţia Intrenaţională a Contabililor. Acţiunile sale sunt rodul unei concertări atât interprofesionale cât şi interministeriale1.  Federaţia Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF). Acesta a fost creat prin decret in 1957 iar misiunea lui esenţială a fost dezvoltarea şi 1 www. Finanţelor şi Bugetului). Consiliul naţional al Contabilităţii este un organism consultativ de pe lângă ministerul însărcinat cu afacerile economice (Ministerul economiei. Sediul IFAC este la New York. pentru care experienţa profesională este extrem de relevantă”. Cuprinde organisme profesionale. membru plin din anul 1996 şi CAFR. reprezentând peste 2.fr/ 2 . din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.5 milioane de specialişti. de asemenea membru cu drepturi depline ( membru asociat din anul 2005). admise conform principiului de ţară.minefi. Profesia contabilă din România este reprezentată la IFAC prin CECCAR. a progresului convergenţei internaţionale a acestor standarde.  Pentru ca un organism profesional dintr-o ţară să devină membru FEE este necesar: • Să nu fie organism guvernamental. Principalele organizaţii şi grupări regionale care funcţionează în Europa sunt:  Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) Este o organizaţie recunoscută de IFAC care gestionează profesia contabilă la nivelul Uniunii Europene.  Comitetul de Integrare Latină Europa.gouv. precum şi a dezbate probleme de interes public.(IFAC) S-a înfiinţat în anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de ţări. de a întări profesia contabilă la nivel mondial şi de a contribui la dezvoltarea unor economii internaţionale puternice prin iniţierea şi promovarea aderării la standarde profesionale de o înaltă calitate.  Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilităţii (SEEPAD). Particularităţi ale contabilităţii din Franţa Organizaţii şi grupări regionale de organizare a contabilitatii in Franta 1.  Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM).America (CILEA). Astăzi cuprinde 164 de organizaţii membre şi asociate din 119 ţări .

Acţiunile sale sunt un element central al doctrinei contabile şi o sursă de drept. COB este o instituţie publică autonomă ale căror atribuţii au fost întărite de numeroase legi.actualizarea planului de conturi cât şi de a emite sub formă de avize sau recomandări în materie contabilă. Preşedintele şi vicepreşedinţii constituie Biroul Consiliului Naţional al Contabilităţii. În cadrul CNC a fost creat un comitet de urgenţă format din 11 membri (preşedinte. membrilor profesiei contabile. Economie şi Buget). al căror rol este de a pregăti avizele. doi reprezentanţi de afaceri şi unul de asociaţi). în cadrul domeniilor particulare. În prezent CNC are un preşedinte ales de Ministrul Economiei. în mod special. în parte datorită creşterii constante a numărului de membrii. 2. În urma acestor critici. instituţiile de credit. Consiliul naţional al Contabilităţii a fost adesea criticat pentru lipsa de eficienţă. A doua secţie operează în domeniul contabilităţii financiare. Membrii consiliului sunt numiţi prin hotărâre a ministrului economiei şi finanţelor. un reprezentant al Comisiei Operaţiilor de Bursă şi reprezentanţii miniştrilor de Justiţie. Pentru prezentarea activităţiilor sale. Misiunea sa este de a asigura protecţia economiilor. A patra secţie elaborează aplicaţiile planului contabil pe sectoare profesionale. Ele constituie elementul central de evoluţie a doctrinei contabile. şase vicepreşedinţi (Directorul Contabilităţii Publice. sintezele lucrărilor pe secţii şi comisii. Consiliul este împărţit în cinci secţiuni: antreprenoriat. societăţi de asigurare şi alte organizaţii. Avizele sau recomandările CNC au ca obiect precizarea şi completarea regulilor contabile. operaţiunile sale au fost reorganizate prin decretul din 26 august 1996 iar numărul de membri a fost redus de la 117 la 58. şase vicepreşedinţi ai CNC. CNC publică un buletin trimestrial destinat. Ultima secţie este însărcinată cu problemele contabilităţii publice. Comisia Operaţiilor de Bursă Stabilită prin ordonanţă în 1967. De asemenea decide asupra standardelor de contabilitate a IASC din PCG. propunerile şi recomandările asupra cărora se va pronunţa Consiliul: Prima secţie este însărcinată cu principiile generale ale contabilităţii. Preşedintele Asociaţiei Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi. În acest buletin se găsesc avizele adoptate de Cosiliu în cursul trimestrului. dările de seamă ale principalelor reuniuni. informaţii pentru 3 . Acest comitet are rolul de a determina orice problemă urgentă de interpretare sau de aplicare a unui standard de contabilitate. A treia secţie vizează problematica contabilităţii de gestiune.

iar atunci când este cazul. Tratatele internaţionale au. . în mod imperativ de constituţie. în general. din momentul publicării lor.tratate sau acorduri internaţionale (reglementări. . Consiliul naţional de contabilitate şi Comisia privind reglementarea bancară. Textele legislative: Legile sunt texte votate de Parlament. Ordonanţele au acelaşi rol. Reglementările contabile şi fiscale în Franţa În procesul de stabilire a regulilor contabile mai multe instituţii intervin ca surse de drept: Parlamentul. Reglementările COB pot fi luate pentru funcţionarea pieţelor financiare sau a normelor de prescriere de practică profesională. Dreptul francez se bazează pe un ansamblu de reguli ierarhizate şi definite după cum urmează2: . funcţionarea pieţelor financiare. directive).jurisprudenţă (deciziile tribunalului) . recomandări. . lasă instanţelor naţionale competenţa în materie de formă şi mijloace de aplicare. COB are putere de reglementare. iau forma de regulamente. Guvernul.investitori. fie dispoziţii sub formă de decrete simple. Aceste legi sunt supuse aprobării de către Ministrul Economiei înainte de a fi publicate în Jurnalul Oficial. instrucţiuni. ele pot modifica legile. putere de sesizare a competenţelor judiciare şi de investigaţie. Ca parte a misiunii sale.texte legislative (legi şi ordonanţe). Textele reglementare: Decretele sunt promulgate de guvern şi conţin fie dispoziţii sub forma reglementărilor administraţiei publice. în special cu privire la dezvăluirea de informaţii financiare. –Sisteme contabile comparate. Deciziile Comisiei.doctrină (alte surse). iar directivele statelor membre prin finalitatea lor. N. avize. 2 Feleagă. necesare pentru persoane fizice. COB contribuie la doctrina contabilă. Economică.texte reglementare (decrete şi hotărâri). o autoritate superioară legilor. limitate. cu condiţia ca fiecare tratat sau acord să fie aplicat şi de celelelte părţi. propuneri de schimbări în legi sau reglementări. Ed. Ele statuează numai problemele importante. 1995 4 . Prin raportul său anual către preşedinte şi prin instrucţiunile sau recomandările publicate în buletinul său lunar.

99-03 din 29 aprilie 1999 al Comitetului de Reglementare Contabilă (CRC) a fost modificat prin regulamentele nr. nr.fr 5 . 2005-09 din 3 noiembrie 2005. 2004-08. nr. 2004-13. Planul contabil general Regulamentul nr. 2007-02 şi nr. nr. nr. nr. 2004-01 din 4 mai 2004.minefi. nr. 2004-06. 99-08 şi 99-09 din 24 noiembrie 1999. 2003-01 şi 2003-04 din 2 octombrie 2003. 2000-06 din 7 decembrie 2000. nr. nr. Ultima versiune fiind aplicabilă din 14 decembrie 20073. nr.Doctrina este constituită din interpretări sau avize privind elemenetele asupra cărora textele legislative şi reglemntare nu au făcut precizări. nr. nr. 3 www. nr. 2007-03 din 14 decembrie 2007. 2004-07. nr. 2003-07 din 12 decembrie 2003. 2004-15 din 23 noiembrie 2004. 2002-10 din 12 decembrie 2002. 2003-05 din 20 noiembrie 2003.gouv. Hotărârea ministerială din 27 aprilie 1982 a impus obligativitatea Planului Contabil General pentru toate întreprinderile industriale şi comerciale cel mai târziu începând cu primul exerciţiu deschis după 31 decembrie 1983.

Anexe.Profit sau pierdere Titlul III este structurat în 9 capitole: Capitolul I: Date de contabilitate pentru active. Planul de conturi francez cuprinde: Clasa 1: Conturi de capitaluri Clasa 2: Conturi de imobilizări Clasa 3: Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie Clasa 4: Conturi de terţi Clasa 5: Conturi financiare Clasa 6: Conturi de cheltuieli Clasa 7: Conturi de venituri Clasa 8: Conturi speciale Primele 5 clase reprezintă conturi de bilanţ. venituri şi cheltuieli Capitolul II: Evaluarea activelor şi pasivelor Capitolul III: Modalităţi de evaluare şi de contabilitate Capitolul IV: Evaluarea activelor şi pasivelor în funcţie de variaţia monedelor străine Capitolul V: Reevaluarea Capitolul VI: Evaluarea şi contabilizarea elementelor de activ şi de pasiv specifice Capitolul VII: Evaluarea şi contabilizarea operaţiilor financiare specifice Capitolul VIII: Analiza operaţiunilor din afara exerciţiului financiar Capitolul IX: Evaluarea şi recunoaşterea contabilă a operaţiunilor comune şi a tranzacţiilor cu terţe părţi Titlul IV este structurat în 4 capitole Capitolul I: Organizarea contabilităţii Capitolul II: Înregistrare Capitolul III: Planul de conturi Capitolul IV: Modul de funcţionare al conturilor Titlul V este structurat în 3 capitole Capitolul I: Conturi anuale Capitolul II: Modele de conturi anuale.Bilanţul şi Contul de rezultat Capitolul III: Modele de conturi anuale.Planul contabil general cuprinde 5 titluri: Titlul I: Obiectul şi principiile contabilităţii Titlul II: Definirea activelor. veniturilor şi cheltuielilor Titlul III: Norme de contabilitate şi de evaluare Titlul IV: Structura şi funcţionarea conturilor Titlul V: Documente şi sinteză Titlul I este structurat în trei capitole: Capitolul I: Câmp de aplicare Capitolul II: Principii Capitolul III: Definirea conturilor anuale Titlul II este structurat în 3 capitole: Capitolul I: Active şi pasive Capitolul II: Venituri şi cheltuieli Capitolul III: Rezultat. clasele 6 şi 7 se referă la contul de rezultat iar clasa 8 reprezintă conturile speciale. datorii. pasivelor. 6 .

taxe şi vărsăminte asimilate-cheltuieli de personal. producţia stocată şi producţia imobilizată. Cifra de afaceri reprezintă suma dintre vânzările de mărfuri şi vânzările de produse fabricate sau/şi de servicii. 3. Excedentul este egal cu valoarea adaugată + subvenţii din exploatareimpozite. . Conservarea maximală a fluxurilor exerciţiului în scopul facilitării analizei performanţelor întreprinderii şi analizei financiare. 4. 5. în special în privinţa întocmirii şi utilizării tabloului de finanţare. Variaţia stocului în contabilitatea franceză beneficiază de un cont de variaţie a stocurilor şi în cazul cheltuielilor (cumpărări= variaţia stocurilor=consum) 2. Dacă la cifra de afaceri se adaugă producţia stocată şi producţia imobilizată se obţine producţia economică brută. Calculul soldurilor intermediare de gestiune se face după cum urmează: . .Valoarea adaugată reprezintă creşterea de valoare pe care întreprinderea o aduce bunurilor şi serviciilor provenite de la terţi. Poate fi determinată atât prin metoda substractivă cât şi prin metoda aditivă. .Particularităţi ale contabilităţii franceze 1.Producţia exercitiului reprezintă suma algebrică între producţia vândută.Marja comercială este calculată ca diferenţa între vânzările de mărfuri şi costul de cumpărare al mărfurilor.Excedentul (sau insuficienţa) brută din exploatare este egal cu rezultatul economic independent de politicile financiare şi de amortizare ale întreprinderii înaintea rezultatului excepţional şi înaintea impozitării profitului. 7 . Paralelismul între cheltuielile privind amortizările şi provizioanele şi "Veniturile din amortizari" şi provizioane care facilitează munca de analiză.

Pentru ca un element de activ sau o datorie să fie recunoscut în structurile din situaţiile financiare. CNCC defineşte regulile de audit şi ca urmare. corpul contabililor este format din experţi contabili şi din comisari de conturi. de asemenea. Compania Naţională a Comisarilor de Conturi (CNCC) are o activitate orientată către audit şi mai ales către reglementarea profesiei de auditor. normele contabile sunt elaborate de către Consiliul Naţional al Contabilităţii (CNC). datoriilor. organizarea şi gestionarea profesiei contabile în Franţa au repercursiuni asupra normelor contabile şi de audit. In Franţa. Ordinul experţilor contabili (OEC) grupează totalitatea experţilor contabili care profesează în mod liber şi este însărcinat. Dar pe langă această prima funcţie. Totuşi. rolul acestui organism nu poate fi înteles fără a lua în calcul şi celelalte organisme sau actori care pot interveni în procesul de stabilire a normelor. apelându-se în acelaşi timp şi la raţionamentul profesional. trebuie să îndeplinească în mod cumulativ două criterii: să existe probabilitatea asigurării 8 . misiunea de a răspunde dificultăţilor cu care se confruntă membrii săi în exerciţiul funcţiunii şi de a conduce activităţi de formare şi perfecţionare. veniturilor şi cheltuielilor se realizează în baza evaluării credibile a elementelor respective. să definească criteriile de deontologie profesionale şi să vegheze la respectarea lor. ca urmare. în mod direct sau indirect. De asemenea. ia poziţie prin intermediul revistei pe care o editează şi al notelor de informare. In consecinţă. Modalitatea de evaluare şi prezentare a elementelor din situaţiile financiare Recunoaşterea şi prezentarea în situaţiile financiare anuale a activelor. Aceste două profesii sunt profesii liberale. Este cazul organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale.Modalitatea de organizare a contabilităţii Influenţa organizaţiilor profesionale asupra normelor contabile In Franţa. Orice persoană care a obţinut diploma de expert contabil poate exercita profesia de comisar de conturi. In schimb. Există compatibilităţi între aceste două activităţi. al pieţelor financiare sau al influenţei europene în materie de norme contabile. CNCC se ocupă de deontologia profesiei. OEC are. trebuie considerate organisme de normalizare a activităţii de audit. răspunde la problemele legate de practica contabilităţii. aceeaşi persoană neputând să ţină contabilitatea unei societăţi şi să o şi revizuiască. persoanele care nu au decât atestatul de comisar de conturi nu pot activa ca experţi contabili.

Raportarea financiară pentru societăţile din Franţa este realizată prin situaţii financiare denumite documente de sinteză sau conturi anuale. Un element de venituri sau cheltuieli este recunoscut în structurile contului de profit şi pierdere.Internaţional Accounting Standards Board (IASB). Liliana Ivanuş. cuprinde dispoziţiile contabile minimale pentru societăţile mijlocii şi mari. Contul de profit şi pierdere şi Anexe. având drept obiectiv oferirea de informaţii despre poziţia financiară. Organismul internaţional de normalizare . Conţinutul documentelor de sinteză este stabilit în conformitate cu dispoziţiile Planului Contabil General (PCG) şi trebuie să asigure sub toate aspectele o imagine fidelă a patrimoniului. sau diminuării unei datorii. dar pot fi completate cu un Tablou de finanţare al exerciţiului. defineşte situaţiile financiare ca o reprezentare structurată a poziţiei financiare a unei întreprinderi şi a tranzacţiilor efectuate de aceasta. respectiv ieşirea acestora pentru stingerea unei obligaţii prezente. determină o creştere de beneficii economice viitoare corespunzător creşterii unui activ. atunci când. chiar dacă aceasta implică abateri de la reguli sau prezentări suplimentare de informaţii. Situaţia modificărilor capitalului propriu. Claudia Isac. prin IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”. destinat societăţilor a căror mărime nu justifică recursul la cerinţele sistemului de bază. performanţa şi modificările poziţiei financiare ale unei întreprinderi a unei game diversificate de utilizatori. Contul de profit şi pierdere. sunt definite ca situaţii periodice în care este prezentată situaţia şi rezultatele întreprinderii. a situaţiei financiare şi a rezultatelor. Acestea cuprind cel puţin Bilanţul. şi costul aferent să poată fi evaluat în mod credibil. 4 Sisteme contabile comparate. In literatura franceză situaţiile financiare. 2005 9 . regăsite sub denumirea de documente contabile de sinteză. Politicile contabile şi notele explicative. respectiv diminuarea acestor beneficii prin reducerea unui activ sau majorarea unei datorii. influenţate în mare parte de prevederile Directivelor a IV-a şi a VII-a. Situaţia fluxurilor de numerar/trezorerie. Petroşani. pe lângă evaluarea credibilă.realizării de beneficii economice viitoare. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare precizează că situaţiile financiare reprezintă o parte a procesului de raportare financiară şi cuprind Bilanţul. −sistemul simplificat. Specificul raportării financiare din Franţa este faptul că documentele de sinteză pot fi prezentate într-unul din cele trei sisteme4: −sistemul de bază.

care propune documente care să faciliteze analiza informaţiilor cu scopul de a fi utile în gestiune.  Contul de profit şi pierdere 10 . iar în parte de jos a bilanţului sunt elementele circulante. Diferenţa monetară dintre dintre activul circulant şi datorii se numeşte fond de rulment. Pentru a afla rezultatul. În cazul în care rezultatul indică profit acesta se găseşte la pasiv iar în cazul în care există piedere aceasta se indică la activ. nepermanente. Documentele propuse prin sistemul dezvoltat. profit sau pierdere trebuie făcut totalul activului şi pasivului. În parte de sus a bilanţului sunt prezentate elementele permanente ale întreprinderii activele imobilizate la activ şi capitalurile permanente la pasiv. altele decât cele din sistemul de bază sunt evidenţiate doar cu titlu de recomandare  Bilanţul contabil în Franţa se prezintă în felul următor: Activ Active imobilizate Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Pasiv Capitaluri proprii Capital Rezerve Rezultat Provizioane reglementate Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Datorii Împrumuturi Datorii faţă de furnizori Venituri constatate în avans Active circulante Stocuri Creanţe clienţi Titluri de valoare Disponibilităţi Cheltuieli constatate în avans Legislaţia franceză impune prezentarea unui bilanţ bazat pe o valoare egală a activelor cu pasivele.−sistemul dezvoltat.

Consumuri de materiale. 11. 12. ataşate imobilizărilor financiare. Costul de producţie al vânzărilor. Venituri din participaţie. 17. Impozitul asupra rezultatului. 13. Rezultatul activităţii ordinare. Cheltuieli extraordinare. 20. Alte venituri din exploatare.  Tabloul de finanţare În viziunea PCG tabloul de finanţare este un document facultativ deoarece el face parte din documentele de sinteză ale sistemului dezvoltat. 4. 5. Alte dobânzi şi venituri asimilate. 14. 19. Alte impozite. Rezultatul extraordinar. Venituri extaordinare.Contul de "Profit si pierderi" francez se prezintă sub formă de listă şi cuprinde: 1. 10. 9. Dobânzi şi cheltuieli asimilate. 16. 2. Cheltuieli de personal. Venituri din alte titluri şi împrumuturi acordate. În Franţa tabloul de finanţare nu face parte din conturile anuale. 3.  Anexe 11 . 15. Lucrările executate de întreprindere pentru sine. 7. Amortizare şi provizioane pentru depreciere. Rezultatul exerciţiului. 18. 8. Alte cheltuieli de exploatare. 6. Cifra de afaceri. Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare şi a titlurilor de plasament ale activului circulant.

12 .Elementele furnizate de anexă pot corespunde informaţiilor numerice sau aprecierilor de natură calitativă. Liliana Ivanuş. evoluţia provizioanelor. creanţelor şi datoriilor la sfârşitul exerciţiului. Valoarea venală este definită astfel: conform decretului contabil. înţeleasă ca valoare venală a acestor elemente. În structura anexei PCG oferă tabele de referinţă prinvind: • • • • • informaţii: 1. 3. alte elemente informaţionale. Evaluarea la inventar Se face la valoarea actuală a elementelor de Activ şi Pasiv. regulile şi metodele contabile. Claudia Isac. evoluţia valorii brute a imobilizărilor. Valoarea anexei este dată mai mult de relevanţa indicaţiilor conţinute decât de volumul acestora. corespunde preţului care ar fi fost achitat în condiţii normale de piaţă conform PCG. valoarea venală a bunurilor achiziţionate cu titlu oneros. 2005. evoluţia amortizărilor. situaţia scadenţelor. complemente de informaţii referitaore la contul de rezultate. La modul general se poate spune că prezentare anexei se organizează în patru mari categorii de Reguli de evaluare şi măsurare în contabilitatea franceză 5 Valoarea de intrare a elementelor în patrimoniu Îşi găseşte expresia prin costul de achiziţie a bunurilor primite cu titlu oneros. este preţul acceptabil la plată de un eventual cumpărător ţinând cont de starea şi locul în care se găseşte bunul respectiv. Petroşani. 4. complemente de informaţii referitoare la bilanţ. Operaţiile în monede străine Valoarea imobilizărilor al căror cost este exprimat în monede străine este convertită la cursul 5 Sisteme contabile comparate. 2. valoarea venală a bunurilor achiziţionate cu titlu gratuit şi costul de producţie a bunurilor obţinute din producţie proprie. filialele şi participaţiile.

ipotezele şi regulile care guvernează contabilitatea. costul de intrare este determinat pentru fiecare articol în parte. a fiecărui element existent în stocurile deţinute în străinătate este convertită la sfârşitul exerciţiului la un curs egal cu media ponderată a cursurilor practicate la data cumpărării sau intrării în depozit. principiile contabile franceze sunt conduse de un obiectiv înscris în codul comercial. variabil (în funcţie de utilitatea bunului). Creanţele La intrarea în patrimoniu sunt înscrise la valoarea lor de rambursare. pierderea probabilă va genera un provizion pentru deprecierea creanţei. fie prin metoda FIFO. Amortizarea imobilizărilor corporale Se poate face liniar. Creanţele şi datoriile în monede străine sunt convertite şi contabilizate pe baza ultimului curs de schimb (înainte sau în ziua operaţiilor care le-au generat). Nu este impus un tip anume de amortizare. Lichidităţile şi exigibilitățile imediate existente la închiderea conturilor sunt convertite pe baza ultimului curs de schimb. Stocurile şi producţia nedeterminată Pentru bunurile individualizabile. Împreună ele formează baza de contabilitate (cadrul conceptual). iar la închiderea conturilor sunt evaluate la cursul de schimb de închidere. în monede străine. iar eventualele amortismente şi provizioane pentru depreciere sunt calculate pe baza acestei valori. Când aplicarea unei 13 . Valoarea. sincere şi să dea o imagine fidelă a patrimoniului. dacă valoarea actuală este mai mică decât cea de intrare. Metoda LIFO nu este permisă. degresiv sau crescător. În Codul Comerţului se specifică: “Conturile anuale trebuie să fie corecte. La închiderea conturilor evaluarea se face la cea mai mică valoare între costul de intrare şi valoarea actuală. iar la închiderea conturilor. Principiile contabile aplicate în Franţa Principiile contabile reprezintă obiectivele.zilei operaţiei. iar pentru cele neidentificabile costul de intrare este evaluat fie prin metoda costului mediu ponderat. Incepând din 1983. a situaţiei financiare şi a rezultatului întreprinderii”.

3. veniturile.prevederi contabile nu este suficientă pentru a da imaginea fidelă menţionată în prezentul articol. subconturi de ordinul intai si doi. Conturi cu trei cifre. amortizarea. In fiecare clasa de conturi nu pot fi mai mult de zece conturi. fapt ce a fost reflectat in PCG (Planul Contabil General). capitalului propriu si datoriilor. care reflecta sumele detaliate privind operatiile. a doua fiind cifra 9. alte provizioane care reflecta micsorarea valorii activelor. ultima cifra fiind 9.in stanga. suma totala acarora este prezentata intr-un nivel de clasificare mai inalt cu un numar de doua cifre. într-un caz excepţional. etc. Codificarea conturilor se efectueaza conform sistemului zecimal. Raportul cu privire la rezultatele financiare ale formatului orizontal ( cheltuielile. a situaţiei financiare sau a rezultatului. In sistemul de codificare zecimala cifrele finale 0 si 9 in conturi si 14 .” (art. Trasatura caracteristica a planului de conturi este urmatoarea: Conturi cu doua cifre. utilizate pentru formarea provizioanelor privind datoruia dubioasa (datoriile clientilor). trebuie făcută o derogare pentru acel caz. Alte forme de raportare financiara. Bilantul contabil de format orizontal si reflectarea obligatorie a activelor. In Planul de Conturi al Frnatei se evidentiaza: conturile principale. Conturilor cu trei cifre. Conturi cu doua cifre. formatul si conţinutul raportării financiare in Franta sunt determinate de Directivele IV si VII ale UE. utilizate in majoritatea cazurilor pentru alcatuirea bilantului contabil si determinarea rezultatului activitatii intreprinderii. Formatul standardizat de utilizare generala este urmatorul: 1. care prezintă conturi opuse conturilor subgrupei respective. aplicarea unei prevederi contabile se dovedeşte improprie pentru reprezentarea fidelă a patrimoniului. 9 din Codul Comercial).in dreapta) sau vertical. trebuie furnizate informaţii suplimentare. “Dacă. Sistemul contabil francez in prezent In prezent. conturi analitice de ordinal intai si doi. 2. ultimile fiind 1-8. Fiecare cont separate poate fi impartit in cateva conturi cu adaugarea unei cifre. inclusive anexele si comentariile la ele.

08. 4 şi OMFP nr. pct. Economică. . 1995 3.gouv. Legea contabilităţii nr.com 8. secţiunea 1. Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Editura CECCAR. modificată prin OG nr. ed. L. OMF nr. II. Bucureşti. www.comptabilite-move. art.08. Bucureşti. M. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.Sisteme contabile comparate. 306/2002 privind reglementările contabile simplificate armonizate cu directivele europene.1. 61/30. 94/2001. contul 10 reflecta marimea totala a capitalului si rezervelor intreprinderii. 4.gouv.subconturi au o anumita valoare economica. www. şi Isac.bercy.ro 15 . iar conturile 1-18 sunt prevazute pentru evident unor surse de mijloace proprii. nr. 2005 2. OMF. al.O.ase. Ionaşcu I. Conturile care se termina cu 0 reflecta marimea totala a operatiilor economice omogene. 2007 6. cap.fr 10. I. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. 531/31.biblioteca-digitală. De exemplu. 82/1991. 1. Bibliografie 1. 27. Petroşani.2001. nr. www. vol. Ivanuş. www.2001. Reglementări contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate 7. 5.fr/ 9. – Contabilitate naţională. C.minefi.